SEPTUAGI GENEZA. EXODUL LEVITICUL.NUMERII DEUTERONOMUL
I I
Jfl
Volum coordonatde: CRISTIAN BADILITA FRANCISCA BALTACEANU MONICA BRO$TEANU DAN SLU$ANSCHI in colaborarecu pr. IOAN-FLORIN FLORESCU
Studiuintroductiv Ce esteSeptuaginta(LXX)? Septuagintaa fost consideratAinilial versiuneain limba greaci a primelor cinci c64i ale Bibliei ebraice,adicda Pentateuhului. Ulterior, denumireas-a extinsasupratuturor c64ilor Vechiului Testament.Legend4 transmisAnoud de Scrisoarealui Aristeesgi de Philon din Alexandria(a se vedeamaijos), spunecA traducerearespectivaa fost operacomunAa gaptezecisau,dup6 o altd varianti, a gaptezeci9i doi de inlelepli evrei, alegicdtegasedin fiecare trib, 9i cd ea s-arealizatla Alexandria, in secolulal IIl-leai.H. Aceastatraducerenu trebuie izolatade contextulsocial,cultural,politic al epocii.Ea formeazAun capitol- ce-i drept,privilegiat,intrucatestevorba de ins6ti CarteaSacr6pentruevrei gi, ulterior, pentrucre$tini- din bogata literaturAiudeo-elenisticace include, printre altele, opera lui philon din Alexandria,,Scrrso area lui Aristeas,Psalmiilui Solomon,oracolelesibiline. cronicilelui Flavius Iosephusetc. PanAla inceputulerei cregtineevreii folosescSeptuaginta17rdurmi de suspiciune.Respingerea ei se maniiest6o datd cu aparifia cregtinismului.in secolul I d.H. rabinii stabilesccanonul Bibliei ebraice,sensibildiferit de versiuneaoferitdde Septuaginta(celebrul ,,conciliu" de la lamnia). Adversitateadintre cele doud religii surori iudaicd qi cregini - are drept consecinfAinmullirea traducerilorcdt mai aproapede originalul iudaic,ca replici intenfionatela versiuneaSeptuagintei. Cunoa$temcele mai importantetraduceriulterioaredin Hexapla intocmita de Origen,un fel sinopsApentruVechiul Testamentcre$tin(prescurtatVT). Hex.aplapuneain paralel,pe gasecoloane,urmdtoareleversiuniale VT: l) ebraic6,2) ebraici in caracteregrece$ti,3) versiunealui Aquil4 4) versiunea lui Symmachos,5)Septuaginta,6) revizuirealui Theodotion.Aqadar, cum afirmd Alfred Rahlfs,Origen dispuseseintr-o ordine ,,descrescAtoare" versiunile VT, cobordnddinspre originalul ebraic (limbi pe care el nu o cunogteadecetfoarte sumar),prin traducerilead verbum(ale lui Aquila 9i Symmachos)$i pan6 la traducerilemai libere (Septuaginta$i Theodotion,
l0
STUDIUINTRODUCTIV
ultima fiind, de fapt, o revizuire a Septuagintei).DupI Origen, Septuaginta s-a mai bucuratde doui revizuiri: aceeaa presbiteruluiLucian, intemeiediscipol Parnphilos, din Antiohia,9i a palestinianului torul gcoliiexegetice al lui Origen $i maestrual lui Eusebiual Cezarcet.Cele doud revizuiri a doudgcolidiferite.Revizuirea exprimdviziunileteologicefi hermeneutice lui Luciantindesd clarificepuncteleobscure;ceaa lui Pamphilosestemai ,,ezoterica",pastrandobscuritatile,interpretateca atarede catreOrigen sau de alli P&inti ulteriori. Mdrturii antice despre traducereaTorei in limba greacd
i
i;
i
:i
g
Il
a) Scrisoarea lui Aristeas cdtre Philokrates Specialigtiiezita in a data cu precizieScrisoarealui Aristeas(sau pseudo-Aristeas).Intervalul in care se poateinscrie compunerea(cici e vorba de laolaltda mai multor fragmenteseparate) adunarea fi publicareaei estecuprins qi intre anii 300 i.H. 100d.H. Autorul,dupdcum afirmdAndr6 Pelletier,a fost cu sigurantaun evreu de limbd greacdapa(inand numeroaseicomunitaJidin Alexandria.Desprece ne vorbe$teScrisoarea?Despretraducerea Pentateuhuluidin ebraicain greac6,pe o insuli de lAng6Alexandria, in wemea lui Ptolemeual ll-lea, regeleiubitor de arta 9i culturd,intemeietorul celebreibibliotecigi al nu mai pulincelebruluiMusaion.Aristeasdescriein amenuntprietenuluiPhilokratestoateetapelerealiz6riiacesteioperemonumentale.Demetriosdin Phaleronii prezintAlui Ptolemeuproiectul traduAristeasintervinepe Regeleigi di imediatconsimFmentul. ceriirespective. ldngi rege pentru eliberareaiudeilor inrobili de c6tre PtolemeuI cerete aprobatdfara ezitare.AcelagiPtolemeu,adevdratulprotagonistal epistolei, dicteazdapoi o scrisoareadresatdMarelui Preot din lerusalim,Eleazar,in vrednici care-lroagdpe acestasA-i pune la dispoziliegaptezecide cdrtr"rrari pentru inliptuirea traducerii trib) (cate iase, precizeaz\.textul, din fiecare Legii iudaice.Ambasada- alcdtuitddintr-un anumeAndrei, gArzide corp 9i Aristeas insugi - pleacAspre Ierusalim. Eleazar indeplinegtetoate rugAde invdtativin la minlile lui Plolemeu.E coplegitde daruri.Cei gaptezeci lor. Autorul in cinstea Alexandria.Regeledd un banchet tine cu tot perfecti intre dinadinsul sa demonstrezecd religia iudaicd este o sintezA religia universal6qi filozofia greacA.Trei zile dupd banchetinleleptii sunt transportalipe o insula linigtita Si incep lucrul. De aici incepegi traducerea de mai jos, realizatddupa textul grec stabilit de Andrd Pelletier(Sources 89. 1962). chrdtiennes
i
$ !
l.! j
!
STUDITIINTRODUCTIV
II
301 Dupd trei zile Demetrios(din Phaleron),ludndu-i 9i ducAndu-ipestecele Saptestadii de mare pantrla insuld,duptrce i-a trecut podul Si au inaintat cdtre latura dinspre nord, ii aduni intr-o locuinfd pregatitachiar langn tarm (sala$ minunat ti tare linittit!), ii imbie pe acei oameniinlelepfi sa purceaddla realizareatraducerii.[$i le spunecl] daci vor aveanevoie de ceva,sa binevoiascd s5-i cear5.302 Iar aceia lucrau pundnd [versiunile fieclruia] de acord prin confrunliri. $i ce era scrisin urma punerii lor de acord,era apoi copiatde ortle Demetrios.303 Adunarealor linea pen{ la ceasulal noullea. I)upa care erau lasali sa se ingrijeascdde ale trupului, toate cate le cereaufiindu-le oferite din beltug.304 Altceya: in fiecarezi, Dorotheosle pregdteaaceleagifeluri de m6ncarecu ale regelui,cici agaprimiseporunca.Tot in fiecarezi, o datacu zorii, ei se infdligau la palat fi, dupi ce-l salutaupe rege, erau lasati sA se intoarcAla sdlatul lor.305 Curatindu-9imdinile in apamirii pi rugandu-selui Dumnezeuobiceiul tuturor iudeilor , se inhamau iar69i la citirea $i lEmurireafiecarui lpasajdin Scriptura].306l-am intrebatqi despreaceasta,anume,de ce iqi spald m6inile in timp ce se roagd?Iar ei mi-au explicat cl e o marturiecum cA n-au facut nici un rdu. Cdci toataputerealde a fdptui ceva] se afla in mdini. Ei legau toate cele, in chip frumos ti sfant, de dreptateti de adevdr.307 Dupa cum am spus, in fiecare zi se adunauin locul acela tare plaqut, deopotrivalinittit li Iuminos, gi lucrau ce ayeau de lucrat, Se lntamplA a$a incet tdlmdcireafu ispravitain gaptezecigi doudde zile, ca qi cum ar fi fost stabilit dinainte.308 La smrSit,Dcmctrios,adunandtoatd comunitateaevreilor in locul unde se infipluise traducerea,o citi tuturor in prezenlatdlmtrcilorilot,care se bucurari de o caldi primire qi din parteamullimii, ca unii ce f6cuserdun marebine. 309 La fel l-au intempinatgi pe Demetrios,rugandu-lsetrimite ii cipeteniilor lor o copi€a intregii Legi.3l0 Dupa ce s-au citit sulurile,preolii,cei batranidin grupul talmicitorilor, $i, din parteacomunita,tii[evreie$tidin Alexandria],conducitorii mullimii, au zis: ,,Fiindcdtraducereaa fost fhcutAin chip frumos Si sfant ti cu toati luarea-aminte, e bine ca ea sd rimena aqagi si nu suferenici o schimbare." 3l I Cuvinteleacesteaau fost insotitede aclamaliiletuturor. Apoi au cerut sa se rosteascdun blestem,dupAobiceiul lor, impotriva oricui s-ar apucasAschimbe Lucru foarte bun pentru a-l pastrain lextul, fie lungindu-I,fie prescurtrindu-I. veci neschimbat.312CAndaflA de toate acestea,regelese bucurtrnespus. Socoteaca lucrareafusesedusi la indeplinire cum nu se puteamai bine. I s-a citit ti lui intregultext ti a ramasuimit de in;elepciunea Legiuitorului. l-a spus lui Demetrios:,,Cum de nici un istoric ori poet nu pomene$tede carteaaceasla atat de veche $i desavAr;ita!?"313 Demetriosi-a raspuns:,,Pentruca Legea aceastae sfanti 9i vine de la Dumnezeu.Unii, care s-au atins de ea, au fost pedepsilide Dumnezeu;i s-au lasatpdgubagi."3l,l lDemetrios]a mai spuscd l-ar fi auzit pe Theopompzicdndc6, atunci cAnda vrut sApovesteasaiun pasaj destulde lunecosdin traducereaLegii, mintea i-a fost zdruncinatamai bine de treizeci de zile; 9i ci, intr-un momentde potolirc, l-a rugat pe Dumnezeusd-i
I STUDIUINTRODUCTIV
12
dezvtrluiepricinanenorociriicarese abatuseasuprf,-i'315 lar dupl ce, printr-un vis, i se arattrce pricina era faptul de a fi dorit, ln chip necugetat,sa aducl inainteaoamenilorsimpli lcuvintele dumnezeie$ti]el se astemparati astfel i9i redobdndisanltatea[minfii]. 316,,Am aflat", mai zicea el,,de la Theodotes, autor de tragedii, cA $i acesta,vfand sd puna odataun pasajtradusdin Biblie intr-o piesade-a lui, s-a alescu glaucomla amdndoioahii. Cand $i-a dat seama de unde i se trtrgeanenorocirea"s-a rugat la Dumnezeumulte zile la r6nd gi ata s-ainsanatotit."(traducered€ CristianBddilila) b\ Philon din Alexandria Al doilea autor care povestelte episodul traducerii, precum Si instituirea unei sirbbtori speciale, care sa comemoreze evenimentul, este Philon din Alexandria (aprox. 30 i.H.-45 d.H.), in Viala lui Moise II, 25-44. Philon a comentat integral Pentateuhul dupi versiunea Septuagintei, el insugi, ca eweu elenizat, avdnd cunogtinfe minime de ebraic6. Philon e un martor foarte prefios al versiunii grecegti a Torei, intrucdt, ata cum am vazul cel mai vechi manuscris al LXX ajuns pdnd la noi daleazb abia din secolul al lV-lea. in plus, exegeza philoniani, alegoricl 9i spiritualistA, a marcat in mod decisiv traditia exegetica patristica, multe solulii propuse de el regisindu-seulterior la Clement din Alexandri4 Origen, Eusebiu sau Capadocieni.' Iatd gi motivul pentru care, in aparatul de note exegetice al traducerii noastre, am dat un spaliu exfem de amplu acestui reprezentantde vdrf al iudaismului alexandrin elenizat. Dar iatd si mirturia lui Philon: 25 Faptul cI sfinlenialegiuirii noastrei-a uimit nu numai pe evrei, ci 9i pe toate celelalteneamuri,reieseclar din cele spusemai inaintc, dar qi din cele ce vor urma.26 Odinioarl, legile erauscrisein limba chaldeeani(ebraicd- n.tr.) 9i au ramasaia, lhra sa-qischimbegraiul, multa vreme,pdnd nu ;i-au dezvdluitfrumuseleagi altor oameni.21 Dar cand,p n exerailiulneintrerupt,de zi cu zi, ti prin practicacredincioqilorele au ajuns cunoscute9i de ceilalii, ducdndu-li-se vesteapretutindeni- clci un lucru de pret, chiar dacl din invidie este lasatin umbrdo bucatf,de vreme,prin voia firii stralucettedin nou, la momentulcuvenit - cadvaoameni,considerdndcd nu se cuvineca legile sa fie studiatenumai de o parte a neamuluiomenesc,adicl de citra barbari,iar grecii str fie cu totul lipsili de ele, 9i-au indreptatg6ndul spre traducerealor. 28 Cum lucrareaera lnsemnata9i de folos obttesc,nu a fost incredinlataunor particulari,nici unor magistrati,caresegtrseaudin bel$ug,ci unor regi,iar dintreregi,celui mai invdtat L Despre subiect, c/ imponanta lu$are a lui D. Runi4 Pfrtlo in Early Christian 1993. Literature.A Survey,Assen-Minneapolis,
{
d
g
3 ;
STUDIUINTRODUCTIV 29 ftolemeu, supranumitPhiladelphul,era al treileadupi Alexandru,cuceritorul Egiptului, dar, prin virtulile sale, [se afla] in frunreatuturor, fiind cel mai de seami nu numai dintre cei din vremeasa, ci chiar dintre toti aei ce-auexistat vreodatain vechime;chiar gi acum,dupaatateageneratii,ii slavescfaima multe marturii fi monumente- dovezi ale mdrinimiei sale presirate prin oraqe gi liDuturi; astfelincat de la el se trage denumireaproverbial6de,,philadelphice,, dala unor ambilii supraomenegti ti unor construclii uriage,30 Pe scurt, pe cat era casaPtolemeilormai presusde toatecelelaltedinastii,pe atdtgi philadelphul era de neintrecutprintre Ptolemei.3l Aeestaesteomul care,cuprins de zel gi pasiunepentru legiuireanoastr6,s-a gandit s5 o tleacAdin limba chaldeeantr in cea greaca$i indata a trimis soli la Marele Preot 5i rege al ludeilor - cAci era unati aceeagipersoand inf4igendu-i proiectulgi indemndndu-lsAdeaga,dupa destoinicie,traducdtoriai Legii. 32 lar Marele Preot, nespusde inc6ntat,oe buni seamA,gi socotindcA nu fird voie dumnezeiasctr s-a apucatregelecu atata ravnAde o asemenea treabd,ii alegepe cei mai invalali dintreevreii din preajma s4 pe cei care pe fangaeducatiaQ)aideia)strdmoteasca o mai primiserdii pe ceagreaci, gi ii trimite bucurosla rege. 33 Ajungand acolo, acettia sunt primili cu mare ospitalitate,la randul lor cinstindu-$igazdacu vorbealese!i magulitoare.Regeleprins€a le cercetaascuiar ei rdspunfimeamintii, punandfieciruia inlrebAri,nu obiSnuite,ci nea$teptate, deau prin apoftegme,scurt gi Ia obiect, cici nu era momentul potrivit pentru lungi discursuri.34Duptraceastiexaminares-aupus numaidecAtpe treabaspre a-ti duce la indeplinire nobila misiune Si, dupAce au cantdritimpreundcat de anevoioasAera sarcinade a traducelegile profetite prin oracole,f6ri a putea taia, adiuga sau schimbaceva, ci respect6ndintocmai forma qi modelul originar, au pomit in cdutareacelui mai ferit loc din imprejurimi, in afaraora$ului. Cici locurile din interiorul zidurilor, populate au tot soiul de fApturi, erau suspecte din pricinabolilor,a mo4ilorli a nelegiuirilor sAvartite de cei s6nAto$i. 35 In fala Alexandriei se afltr insula Pharos,al carei cot ingust se intinde spre orag, fiind inconjurat de o mare putin adancala l6rm, cu apejoase in multe locuri, astfel incat vuietul rasunatoral valurilor se potolegtepeni atinge plaja. 36 Socotindctr din toate imprejurimile acestaera locul cel mai potrivit pentru a-9iafla linittea $i singuratatea $i pentruca sufletulsolitarsAintre in comuniune (honilesai) cu Legea, [traducitorii] s-au instalat pe insula 9i, luand CA4ile Sfinte, Si-auindreptat,cu ele, mdinile spre cer, rugdndu-selui Dumnezeuse-i ajute si nu deagre$in incercarealor. Iar EI le ascultArugAciunea, ca nrareparte, ba chiar intregul neamomenesc,sAse poattrfolosi, pentrua-li indreptaviala, de aaesteranduieliinlelepteSi deslvargite. 37 Retrigdndu-seagadarintr-un loc ferit, neavandpe nimenialtcinevain preajma decAtelement€lenaturii (pdment,api, aer, aer)desprecareurmausA,,hierofantizeze" la inceputul CA4ii Cenezei- cici Legile incep cu facerealumii - ca s$penili de un spirit divin, ei prind a profefi, nu fiecarecu vorbelesale,ci toli
I
,{
14
STUDIUNTRODUCTIV cu acelealicuvinte $i expresii,ca gi cum in urechiletuturoraar fi rtrsunatglasul unui sufleurnevdzut.$i, cu toateacestea,cine nu ltie cI orice limba 38 - 5i mai cu seami cea greaca- are beltug de cuvinte ti ca aceeagiidee poatefi exprimati in mai multe feluri, prin schimbareatermenilorgi prin parafraza,potrivind candun cuvenl candaltul. Ceeace, se spune,nu s-alntamplatcu Legeanoastr5, ci, pentruaceea$iidee (eis taulon),sensurileproprii ale cuvintelorgrecetti s-au perf€ct cu potrivit cu sensurileproprii ale cuvintelor chaldeene,acordiAndu-se in dialectici, noliunile lucrurileexprimate.39Aia cum,credeu,in geometrie $i Ia bun inceput aceea stabilita de valmAlag d€ interpretlri, ci nu suporta un gasit pare-se, au cuvintele tot astfel, ace$ti rtrmaneneschimbat4, 9i [traducatori] potrivite cu realitalileexprimate,singurele$i celemai in misura sa le redeacu o claritatedesavar$ita.40$i iata dovadacea mai evidenti: daca ni$te chaldeeni care au invalat limba greaci sau grecii care au invatat-o pe cea chaldeeani citescceledoua scrieri- ceachaldeeand fi ceatradusi in greaca- ei rdmanmuli de admiratrie$i li se inchini amdndurora,cinstindu-leca pe ni$tesurori saumai degrabaca pe una gi aceeaqiscrierein continut ti in formii iar pe traducAtori nu-i numescastfel, ci hierofanli ii profeti, pe ei, cdrora,datoritajudecalii fara pate,le-a fost dat sainaintezeimpreuni au duhul preacuratal lui Moise. 4l De ac€ea,pandin zilele noastre,in fiecarean au loc o sirbatoareqi o adunare solemnape insulaPharosaltre carese imbarcanu numai evrei, ci gi o mullime de alfi oameni,spre a cinsti locul unde traducereaa iegit la lumin[ 9i spre a-i mullumi lui Dumnezeu pentru aceastastravechebinefacere,ramasAmereu tAn&a.42 Dupa ce inalfi rugi $i aducmulfumiri,unii ili intind corturilepe plaja, impreundcu rudelegi allii se intind direct pe nisip, sub cerul libcr, 9i ospdteaza cu prietenii, socotind acest promontoriumai somptuosdecat palateleregetti. 43 Iata cat de invidiate 9i ravnite se arat6Legile, deopotrivain ochii oamenilor de r6nd si ai conducttorilor;iar aceastacand,de multa vreme,neamulnostrunu mai estedeloc prosper;firesc ar fi ca ceeace-i legatde un neamaflat nu tocmai la apogeulputerii salesd rlmdnd oarecumln umbrtr.44 Dar, daci s-ar deschide o zare mai luminoasi, cu adevarats-ar vedeao mare schimbare!Caci eu cred ce, parasindu-$iobiceiurile proprii 9i ludndu-qirimas bun de la stramoti, toti s-ar converti la Legeanoastr6.Legile, stralucindimpreunacu poporul [evreu] intr-o soartainfloritoare, vor umbri toate qelelalte[neamuri], precum soarele, rasarind,un]bregtestelele.(traducerede SmarandaBadilila)
Septuagintei Continutul cuprindetrei tipuri de texte.in raponcu canonulBibliei ebraice: Septuaginta l) c64ileBibliei iudaicetradusein greacdcu variante,omisiunigi addugiri (mai alesin Estergi Daniel);
i
d
!
$
i
STUDIUINTRODUCTIV
15
2) c[r!i ce nu aparfinBibliei iudaice(dar care presupunun original ebraic sau aramaic) fi care sunt in canonul cregtin (cele numite indeobgte .,,deuterocanonice"); 3) ce4i apocrife: de$i citate de Pirinfii Bisericii, ele n-au fost primite in canonuloficial. Precizdmc5, spredeosebirede traditiaiudaic6,undecadle Pentateuhului sunt numite dupd primul cuvant cu care incepe fiecare,traduc6toriiBibliei in greacdau dat titluri reprezentative, adicd legatede con{inutulnarativ al fiecdruitext. Septuaginta, devenitABiblie ,,oficial6"a Bisericilorortodoxe,cuprinde cincizeci$i trei de ce4i (unelesuplimente) in ordineaurmdtoare, dupAeditia lui Alfred Rahlfs: |. Legislalieti istorie Geneza Exodul Leviticul Numerii Deuteronomul Iisus/losua Judecatorii Ruth Cele patruc6rfi ale Regilor: | 9i ll=Samuel;tll 9i IV=Regi Paralipomene l,ll (Cronicile) Ezdra I Ezdrall (Ezdra.Neemia) Ester Iudit Tobit MacabeiI,ll,lll,lV 2. Poeli Siprofeli Psalmii Odele Proverbelelui Solomon Ecleziastul CantareaCent6rilor
t6
STUDIUINTRODUCTIV
Iov lui Solomon inJelepciunea lui Sirah inlelepciunea lui Solomon Psalmii in ordineaurm[toare: Cei doisprezeceProfeti Mici (Dodeka-propheton) Osea,Amos, Michea, Ioel, Abdia, Iona' Naum, Habacuc,Sofoni4 Ageu' Zaharia, Malachia Isaia Ieremia Baruch Pl6ngerile Scrisoarealui Ieremia lezechiel Suzana Daniel Bel qi Dragonul
Bidilil6 Cristian
O traducereproveniti din iudaism Vechimea coloniei evreiefti din Alexandria, revendicatd de Flavius Iosephus, este confirmata de inscriplii funerare din necropola de la El-lbrahioniyeh,datandde pe vremealui PtolemeuI Soter (305-282)fi a fiului siu, Ftolemeual ll-lea Philadelphul(289'246).Trei suntin aramaicd, celelaltein greac6.intt-adev6r,comunitateaevreiasci,agacum o dovedesc pentru ea o limbA moartd' 9i papirii, deveniseelenofonb,ebraica fiind Membrii ei eraurdspdndiliin Egipt, dar numtuullor 9i gradulde aculturatie erau semnificativela Alexandria,importantl6ca9al culturii grecesti:in jur .de 180.000dintr-un total de 300.000,c\ tot cu chora (,,terencultivabil din jurul oragului"),cifra raportatAla o populalie globald a Egiptului de vreo 8 milioane,potrivit unei estimaripreluatede J. Mdldse-Modrzejewskilntegrarealor paresd fi fost bund;acelagilucru se poatespune9i despregradul lor de triire religioas5:l6ngdAtexandria,la Schedia9i la Krokodilopolis,in din secolulal IIIlea i H', Fayum,au fost gdsitedou6dedicafiisinagogale (proseuche)9i de rugdciune de locurile iar Philon va vorbi adeseadespre
t
STUDIU INTRODUCTIV
17
invitaturi (didascalia) reprezentatede sinagoglla Alexandria (Contra lui Flaccus 41,45,cf. fiala lui Moise ll,216). Daci ar fi sAd6m crezareScrisorii lui Aristeas Si Vie\ii lui Moise, scrise je Philon, potrivit consensuluistabilit intre cercetdtori,traducereaprimelor cinci cd4i ale Bibliei noastre(Pentateuhul)a fost infaptuita la Alexandria, sub Ptolemeual Il-lea Philadelphul. Faptulcd traducdtorii ar fi fost trimj$i in misiune din Palestina,precum gi rdstimpul9i imprejur6rile,cu adevdrat miraculoase,ale traduceriini se par putin plauzibile.Cercetatoriiseintreaba caresuntmotivelerealizftii ei? Mai mulli savanlidau crezarevechilor mdrjuridice.2Dar au fost invocategi turii gi evocdo iniliativAregal6,din ragiuni motiveliturgice3saueducativea, ba chiarde ,,prozelitism": oarephilon nu evoceatractiaexercitataasuprapdg6nilorde sdrbatoarea ce aniverseaziincheierea traduceriiBibliei gi propriile-isperanfe de convertire a neamLrrilor? Poateca traducerea a rdspunsunui dublucurent,venit din parteaputeriiregale gi a comunita{iievreiegti.Numai acestuiprim bloc de traducerear trebui,in mod riguros,sa-i rezervAmnumelede Septuaginta, operi dus6la bun sfdrgit, potrivit Iegendei,de gaptezecipi doi saugaptezecide traducdtori. Dar, de fapt, traducereain greacda cA4ilor biblice a continuatpendin epocacregind.Se parec6 in jurul anului125d.H.,Aquila,un prozelitevreu, a tradusliteralEcleziastul. Nici Alexandrian-a fost sinsurulcentrude traducere.in Palestinas-au tradus,cred cercetdtoriimoderni,Ruth, trster, Cintarea Cdntirilor, Pldngerile,prima carte a Macabeilor.Potrivit prefefei Ecleziasticului, un evreualexandrinoriginardin Palestinaa tradus,dupd 132 d.H., opera redactatdde strdbuniculsAu,Ben Sirah, c6tre 180 i.H. in sfer9it,caracterultraducerilorestefoartevariabil,candliteral. c6ndliber. AceastaversiunegreacAe transmisAde documenteimportante- papiri iudaici, apoi cregtini,manuscriseunciale(Alexandrinus,Vaticanus,Sinaiticus), manuscrise in minuscule,mai recente.Marlorii indirectisunt,Ia rdndullor, pre{ioqi:Philon,FlaviusIosephus, Noul Testament $i Pirintii Bisericii.
2. J. Mdldse-Modrzejewski, ,,Uneloi pour les Juifs d'Egypte",in Les Juifs d,Egpte, Paris,1991,pp.84-101. 3. H. St.Thackeray, TheSeptuagint andJevish Worship,Londra,1921, 4. S. Brock,,,ThePhenomenon of Biblical Translationin Antiquity",in Studiesin the Septrag,2l,New-York,l9'l4, pp. 4l-571,
l8
STUDIUINTRODUCTIV
Mo$teniri cre$tine CunoscutaSi apreciatdin cercurile evreiegti elenofonepanA la sfartitul secolului I d.H., aceastaversiune a exercitat o influen{a rnajord abia in s-a mediulcrestin,devenindBiblia Bisericii.Pe de altb parte,Septuaginta Se in Occident. in Orient aflat Ia origineaa numeroase,,versiuni-fiice" 9i georgiand, cunoscversiunisiriace,copte,etiopiene,armene,o versiune plecandde la cea armeani, versiuni arabe,o versiunegotica,o alta in slaa fost tradusdde,,vechilelatine" vona. Chiar $i in Occident,Septuaginta (primeletraduceriin latinaale Bibliei), a cirot versiuneafricana,folositi de Sftntul Ciprian, ne estecunoscutaincepandcu anul 250. Cu toate acestea,Vulgata lui leronim (419 d.H.), urmarinda.ea veritcts hebraica,va inlocui, incep6ndcu secolulal VIIJea, ,,vechilelatine" 9i va deveni textul de referinld in Occident. Dar incb din secolul al XVI-lea, inainte ii dupd Conciliul de la Trento, care reafirmd autoritateaVulgatei (1546), editiile savanteale Septuaginteise succedd,precum Poliglota CardinaluluiCisneros(1514-1521),Biblia Sixtind (1586), Poliglotalui lucrdlileeruditedin secolulal XVIII-lea (1798, Walton(1657),preceddnd Hohnes-Parson),ce au constituit preludiul marilor proiecte modefne, in cursde realizare. precumediliacriticdde la Gdttingen, textul ei, incepdndcu secolulal XIXlea, studiileprivind Septuaginta, papirilor in limba (cunoscuta mai binedupddescoperirea limba ,,colnun4"), procedeelede traducere,temeleii influenla ei s-au inmultit in toate tarile, fiind insolite de bibliografii mereu adusela zi (cf. S. Broch et al., \973; C. Dogniez,1995). LXX inseamnd,mai intai de toate, un ,,canon" mai bogat: Ezdra l, lui Solomon,Baruch9i ScriMacabeil-4, Sirah,Iudit,Tobit,inlelepciunea pAstrate in canonul iudaic. Mai mult, exista nu au fost soarealui leremia adaosuriimporlantela mai multe c64i canonice,ca de pilde in Ester9i in Daniel(Cintareacelortrei tineri, Suzana,Bel 9i Dragonul). Omniprezentdin viata creltind - in liturgie,cateheza,predicA"exegezAlimba Septuaginteia oferit bazelexicograficepentrugreacacregtinilor,fie c6 e vorba de transcrieri(,,heruvirni",,,mani", ,,sabat",,,Pagti"etc.), tie de traduceri(,,paradis",,,psalmi",,,acedia"depresivAa ascetului,,,isihia"etc.). deja incerclri de Cuvintelealesede traducatoriiaculturati,reprezentand ulterioareale PdrinlilorBisericii.De exegezA,au sprijinit interpretdrile pild6, echivalenlaintre YHIYH-'Adhdndy9i kyrios,,,Domnul",intre Elohim
j
:
I
STUDIUINTRODUCTIV
19
Si lreas, ,,Dumnezeu",va constituifundamentulspeculatiilorlui Philon 9i al infloririi lor la Pdrinliialexandrinigi capadocieni cu privire la Dumnezeul ,,creator",tfteos, 9i ,,stipdn al providenfei",kyrios. EvocareapAmantului ,,nevAzutgi neordnduit", traducdnd pe tohu-wA-bohudin Gen. 1,2, va indreptacu gandul pe cititorii evrei gi cregtinispre materiainformi. Omul fdcut ,,dupdchip 9i asemdnare" din Cen. 1,26-27va reamintitematica platoniciand a modelului9i a imaginii,a asimildriicu Dumnezeu, cu prilejul speculatiilor in jurul lui Hristos,imaginea Tatdlui,modelpentruom inc6de la crea{ie.,,Suntcel ce este",traducerea Ex. 3,14:,,Suntcel ce sunt",va avearezonanlepentruo inheagatradiJiea teologieimistice. Opliunile filologice, exegeticefi teologiceale Septuaginteiau fost luate in considerarecu mare atentiede cAtlecititorii cregtini.Din Septuagintase tragetema lui Hristos-Mesia, terminologiasa, mArturiilebiblice tradifionale, accentuate uneori de catre traducatoriigreci. in Cen. 3,15, textul masoreticpunein gura lui YI'IWH, care i se adreseazA $aryelui,urmatoarele cuvinte:,,Voi punedugmbnie intretine gi femeie,intresemintiata gi seminlia ei. El ili va p6ndi capul, iar tu ii vei pdndi c.1lc6iul."Textul grecesc,care folosegte un neu1ru,sperma, pentru ,,neam/semintie",continua cu un pronumede persoana a III-a,autos:,,EIiliva p6ndicapul,iartuii vei p6ndi cilc6iul", precizdndastfel un anun! mai personalal figurii mesianice.De asemene4speranlaeshatologic6e mai accentuat6uneoriin greac6.Psalmul 87,5, in ebraicd,vorbegtedespreun om izolat sau alungatintre mo4i, in Din acestpsalm,carene-arvorbi de HristoscoborAtin culmeadeznddejdii. Infern, liturgia reline expresiagreac6triumfbtoare,,liberintre rnor{i". Aceast6prezenldliturgice,mai alesa Psalmilorii a textelorprofetice,a oferit modele literare pentru creatiapoeticea Bisericii, modele de a ciror influentdnu ne dAminci bineseama. Primirea.respingereafi recuperareain mediile iudaice in mediile iudaice, primirea traducerii grecestia Pentateuhuluia fost la inceput entuziaste,cel putin la Alexandria.Scrisoarealui Aristeasii laudd exactitudineariguroasi; Philon, in a sa Viald a lui Moise, ii sLrbliniazd caragterulinspirat$i igi intemeiazi pe ea opera exegeticd,comentandanumite pasaje.FfaviusIosephus,in Antichitd1iludarce,evocdgloriosul precedent al traduceriiPentateuhului,pentru a-Sijustifica in prefatadorinta de a facecunoscuta strdiniloristoriaIsraelului.Iar in carteaa XII-a, povestegte el insugi, rescriind Scrlsoarealui Aristeas, cum PtolemeuPhiladelphula
:i
20
STUDIUINTRODUCTIV
ordonat sa fie tradusain greacaLegea evreilor. papiri gdsiti in regiunea Fayum atestartup6ndireaei in Egipt, a$acum fragmentegdsitela eumran gi la Nahal Hever o atestl in palestina.Anumite pasajerabinice par sa incfine cAtreo receptarefavorabili. Astfel, mareleMidraS al Genezei,refe_ rindu-sela Gen. 9,27: ,,gi Iaphetva locui in conurile lui Sem", il citeazape Bar Qappara(aprox. 200): ,,CuvinteleTorei s6 fie pronunlatein limba lui Iaphet (in greactr)in corturile lui Sem (printre evrei)." Iar Rabbi yudan (aprox.300) adaug6:,rA,stfelvedem c6 (principiul) traducerii isi afli temetultn I ora. Cu toate acestea,foarte curdnd,au fost efectuaterevizuiri ale Septuagintei (Pentateuhul$i c64ile urmdtoare),in scopul de a obtine o mai mare con_ formitate cu textul ebraicin curs de normalizare,ca, de pildd, Ia inceputul erei noastre,in Palestina,revizuireanumitdtaige (deoarececuvantulebraic gam, ,d,e asemenea",este sistematicredat prin aceastAparticule greacA). Cdtre 130 d.H., tot in Palestin4 Aquila, un prozelit, discipol al lui Rabbi Akiba, dA o versiune literald a Bibliei, in greac6,care, fiind ,,cvasiautorizatA",va cunoagteo impoftantddifuzare.Fragmentedin ea se gasescin Egipt, in Genizah(depozitul)sinagogiidin Cairo,in regiuneaFayum.in secolul al Vl-lea, Novella 146 a impdratului lustinian prescrie ca ea va puteafi cititAin sinagogi. Reticenlele lingvistice fatd de Septuagintaerau legate de reticenre religioase.Majoritateacitatelor biblice ale Noului Testamentplecaude la textul Septuagintei,urmarindsd dovedeascdfaptul ca Iisus era intr_adevdr Unsul,Mesia vestitde Scripturd.in polemicadinrreevrei gi cregtinieste bine marcati neiniredereaevreilor falAde Septuaginta, preferinlalor pentru versiunilemai apropiatede ebraicd-inDialogut cu Trifon al Sfantuluilustin (f 165),se observi cum interpretareaunui anumit versetdin Sepruaginta, prezenfaunui pasajmesianicin exemplarele Bisericii,absenlalui, spune Iustin,din celeale sinagogii,starnegte opozitiarabinuluiTrifon gi a alor sdi fafd de Septuaginta,ca fiind tendenlioas6in ochii lor. Astfel, pentru Isaia 7,14:,,Yoi9i invdtatiivottri afi pretinscd in profetialui Isaianu se spune: (lat5, fecioaraQnrthenos) va z6misli>, ci (latA, tanara (neanis in tradu_ cereafui Aquila)va zimisli 9i va nagteun fiD" (Dtql. 43;67_68:7l; B4..,. De asemenea,Trifon protesteazAimpotriva acuzatiilor lui Iustin care le reproseazAevreilor faptul cA ar fi scos din Scripturalor anumite pasale, precum in Psalmul 95, versetul l0: ,,Domnul a impArAlitde pe lemnul (crucii)" (Di al. 72-73).
STUDIUINTRODUCTIV
)1
S-a observat,de altminteri, faptul ci listele de modificari - reale sau imaginare- adusede SeptuagintaLegii (cf., de ex.,Talmudulde Ia Babiton, Megilla 9 a) contin mai multe referinfe la pasajecu interpretaricontroversate,ca pentruGen. 1,26:,"Sdfacemomul dup6chipulnostru...,'incare cregtiniivedeauun indemn adresatCuvdntului,evreii, ingerilor,potrivit lui Philon, sie insuqisauelementelor,dupdmirturia lui Iustin(Dial. 62). DevenitdVechiul Testamental cre$tinilor,Septuagintaa fost respinsdde cdtre ewei in favoareaversiunii autorizatea lui Aquila gi, pe masurace se afirma textul ebraicnormalizat(Massora,intre sec.al Vl-lea 9i al X-lea), in favoarea ebraicii, limbd sacr6. Sefer Tora I, 8 (sec. al III-lea) afirmd: ,,Scripturile nu trebuie sd fie scrise in greac6.$aptezecide invdtati din vechimeau scris Tora in greacapentruregeleptolemeugi aceazi a fost la fel de blestematA pentruIsraelprecumceain carea fost lZurit vilelul de aur, pentrucATora nu puteati tradusAintocmai." MoniqueAlexandre9i Olivier Munnich
,Grecitatea" gi buna ,,lizibilitate,,a Septuagintei Traducatorii Septuagintei aveaula dispozilie o limbi greacA aptAsa fie
l
utilizatApentru o traducere.intr-adevir, inainte de reactriaaticizantade Ia inceputulImperiului Roman,literaturagreacaputeafi citita in tot felul de variantelingvistice, fdrd ca un mod anumede exprimaresA se impund ca referinlaobligatorie.Era o limb6 deschisd,de o marediversitate,mai pulin rigidS, in ce privegte morfologia $i sintaxa, dec6t ne spun gramaticile noastrelcolaregi studiileasupralimbii oratorilorantici.Limba,,comund" a perioadeielenisticese mai bucurdincd de aceastisuplete.intinzdndu-sepe mai multe spatii geograficegi straturi sociale,ea poate adoptaintorsaturi dialectale,expresii ale limbii vorbite, intorsituri populare.Epocade mari migcari militare din timpul succesorilorlui Alexandru a favorizat impru_ muturi tehnice din dialecteletftilor str6b6tutede acesla.inscriindu-sein continuitateaformdrii cuvintelor in greacd,*ofud dispunede nijloace de sufixaregi mai cu seamdde prefixarecarefaciliteazdcreareade cuvintenoi, ugorde inleles plecind de la cele vechi. in plus, greacaare o lungAtraditie de utilizdrimetaforicecareo fac apt6sa imite limbajulplin de imaginial Bibliei. Pe scurt, greaca de care dispun traducitorii no5tri este o lirnbi
l l
I
i
t
I
STUDruTNTRODUCTIV
nefixatA,capabilAsA se adaptezegi s[ inoveze.Opliuneapentruo modalitate de traducereurmAndindeaproapetextul ebraic,posibilitateade a folosi o limbd supld qi bogatd,in sfiirgit, inteligenlatraducetorilor,iata tot atatia factori caresecombinApentrua da un text upr $i chiar pldcut la citit. Calitatea,,frazelor"rezulfi din literalitateaversiunii; ele se lipesc peste fraza ebraicd: adese4 acelali numar de cuvinte, in aceea5iordine, intr-o identitateritmict aproapeperfectA.Textul ebraic n-a fost transformatin lungi perioaded /a modegrecquelSeptuagintaare propriul ei stil, care este stilul ,,biblic" trecut in greacd.Fie cA e vorba de stilul narativ, legislativ, istoric, sapienlial sau chiar poetic, versiuneagreaca, chiar dacd pierde sonoritatile,nu denatureazd, in schimb,genurileliterareale ca4ilor biblice. de model decdt FArAa fi sistematicebraizanld,sintaxaei nu seindepArteazd pentru a asiguralizibilitatea frazei grecetti. Numdrul de semitismecare se intdlnescin ea 9i care, se spuneala un momentdat, jena lectura,se micloreaza pe mAsurace cunoattem mai bine textele din acea perioada. Septuagintase citette aproapela fel de upor ca o scrisoareparticulara descoperitdpe un papirus. Cea mai mare dificultate pare a fi lexicul ei: {Xra lndoiald, nu exisE echivalenteutor de folosit intre cele doud limbi. Dar, in cele mai multe cazuri, acordurileintre ele sunt mai numeroasedecAtcredem.De-a lungul anilor pe carei-am petrecutpregdtindadnotareaprimelorvolume aleBibliei de Ia Alexandria am recoltat multe exemple de traduceri excelente,de ,,gaselnite"lexicaleremarcabile.De pild6, greacaestela lel de bogatdca gi ebraica pentru tot campul nolional al relaliilor drarnaticedintre popor 9i Domnul siu, relafii marcatede revoltele poporului,de iritarea pe care i-o provoaci lui Dumnezeu, de ameninlarile cu flageluri fi ruind pe care greacaesteprevizuta cu un aceastdiritare le aducecu sine. De asemenea, lexic bogat pentru descriereanenorocirilor poporului in fa{a pdgdnilor, popor batjocorit, dat de rugine $i persecutat.Cuvintele rare in ebraicd!i realmentespecificecivilizatiei ebraicesunt redatein greaci prin aga-zisele ce pot fi intelese. De pild6, clarificiri,sauchiarcu ajutorulunorneologisme misterioaseleUrirn gi Tummim sunt redate prin ,dezviluire", delosis, gl prin,,adevdr",aletheia.
Marguerite Harl
1
.
STUDIUTNTRODUCTIV
23
Septuaginta$i Textut Masoretics DacdcinevacomparAtextul Septuagintei cu Biblia ebraici (textul masoretic), observaindate cd intre ele existd o serie de dif'erente.Se stie cd in canea greceascdsunt catevaci4i care nu aparin ceaebraicd:Tobit, Iudit, 1,2,39i 4 Macabei,Baruh,Sirah,inlelepciunea lui Solomonetc.,iar cd(ile Daniel $i Ester au in grecelte catevasuplimente9i ,,plusuri",in generalrugdciuni pusein gurapersonajelor ,,pozitive".Problemacomplexda canonuluibiblic a fost deja amintita. Chiar in interiorul ca4ilor care igi corespund,existd deosebiri.C6tevaexemple:in Exod, construireasanctuaruluieste relatatd mai pe scurtin grecegte, iar ordineadetaliilordiferi (36,8-14).in Deuteronom, (cap.32) lui Moise" are in LXX catevaversetecare nu apar in ,,Cantarea TM, dar cdtevadintre ele apar intr-unul din manuscriselede la Qumran.in Iis. Nav. (losua) 20, LXX nu are verseteledespreinstituireacetitilor de scipare(4-6).in lRegi (= TM I Samuel),,Cdntarea Anei" din LXX are,la versetul 10, 6 stihuri care nu existAin TM, in schimb istoria despreGoliat are in grecestecu 50 de versetemai pulin decdtin ebraic6.3Regi (= 114 l Regi) are doud rezumateale domniei lui Solomon(35a-o;46a-l), precum 9i o cantaredespreinchinareaTemplului(8,53),inexistentein Biblia ebraic6; de asemenea,relatareamodului in care leroboam a ajuns rege in Israel prezintA, in greac6,doudvariante,relativcontradictorii (cap.12).Listelede numede persoaneori de toponimecoincid rareori.NumerotareaPsalmilorin LXX diferdde cea ebraicd,intre Psalmii9 pi 147,iar titlurile lor in LXX suntmai numeroasegi mai dezvoltate.Carlealui lov e sensibilmai scurtain geaca.Ordineaprofelilormici e dilerita.in leremia.mesajele irnporriva nea(dupd murilorau situaridiferite 25,13in LXX, intre46 $i 5 I in TM) etc.6
r
5. Cl M. Harl, ,,lnftoduction",in La Bible d'Alexandrie.La Genise,Paris,Cerf, 1986. C. Dorival,M. Harl, O. Munnich,1-dBiblegrecquedesSeptante. Du Judaismehell6nlstiqueau christianiste ancien,CerflErl.C.N.R.S.,1994,mai alescap. IV, ,,1,etexte de la SeptanterIV. Ecafts principauxentre la Scptantcet le texte massordtique", (pp. 173-181, O. Munnich),cap. V..,Les divergences ontrela SeprlLnte et le texte (pp.2Ol-222, massor6tique" M. Harl).J.-M.Auwcrs,,,LePentateuque d'Alexandrio et fe tgxte massoretique: enjcux d'une confrontatioD",in La Bible des Septante.Le Pentateuque d'Alexandfie,texte grec et trad., sous la directionde C. Dogniez et M, Harl,Paris,Cerl 2001,pp.60-66. 6. Celemai importantediferenlede detaliuvor fi semnalate ln notelela text.
STUDIUINTRODUCTIV
Incercareade a explica diferenlelese lovefte de faptul cA situaliacelor doua texte, LXX ti TM, a9acum au ajuns pini la noi, esteasimetricd.Se gtiecA pentrunici un text din vechimenu s-a pAstratmanuscrisulautorului. Distantadintre acesta9i cel mai vechi manuscrispAstratestede secole.Cele mai vechi manuscriserelativ complete ale Septuagintei(Vaticanus gi Sinaiticus)dateazAdin sec. al lv-lea d.H. Textul ebraic are ins6 o istorie speciala. Multi vreme, eweii nu au notat decat consoanele.Structuralimbii, in care ridicinile sunt formatein generaldin trei consoaneintre care ,,gerpuiesc" vocalelecare ,,fac" morfologia,sugereazdu5or pronunlarea,atetatimp cat limba e vorbitl. Problemeleau inceputsd aparddupd ce ebraicaa ajunssd fie inlocuiti in uzul curentde aramaic5.Pentrucdliuzirealecturii,scribii s-au folosit intai de patru semneconsonanticecaresugerauce vocale(lungi) trebuie citite. Acestease numesctradilional matres lectionis, iar scriereacu ajutorul lor, scl?tio plena. Este ceafolositl curentin manuscrisele gisite in pustiul ludeii, pentruci ele reprezintdepocain careebraicadisparedin uzul curent. $i aceastescrierepoate da na$terela ambiguitdli.La capitul unei evolulii indelungate,in gcolile rabinices-a ajuns la un sistemsofisticatde puncte gi liniule care, a$ezatedeasuprasau dedesubtulconsoanelor,arati timbrul qi cantitateavocalelor,silabeleaccentuate, iar alteleconstituiesemne qi de cantilafie.Textelebiblice astfel vocalizateerau insotite de punctuatrie gi de indica{ii suplimentare, privitoarela pronunliasau interpretarea corect6, indicatii notateprintre coloane,deasuprasaudedesubtullor, sau la sfbrgitul fiecirei ci4i. Ansamblulacestorindicalii poartdnumelede masora,carear insemna,,tradilie,transmitere",iar invilalii care au transmisastfelpronunlia tradilionali poartdnumelede masoreli.Principalelegcoli de masoreliau fost in Babilon (aceastadisparecdhe secolulal Xl-lea d.H. $i a fost uitatd pani la o serie de descoperiri,senzalionalela vremea lor, lAcute intr-o vechesinagogidin Cairo) gi pe teritoriul palestinian,la Tiberiada.Epocade maximi inflorire a acesteiadin urmd a fost intre secoleleVl[ 9i X, iar sistemulei estecel utilizat paneast5zi.Dupi realizareaunor manuscrisecdt mai ,,perfecte",invilatii rabini le-audistruspe cele mai vechi, scrisecu mai putind rigoare. De aceea,cele mai vechi manuscrisepdstrate,care au constituittimp de secoletexlul receptal Bibliei ebraice,sunt de-abiadin secolelelX-X. Cel mai vechi estems. de la Cairo, datatprecisdupi colofon in 896:el cuprindenumaici4ile ,,profeliloranteriori"(losua- 2Regi)9i ale ,,profeiilor posteriori" (lsaia -Malahia). Cel mai vechi ms. complet era
STUDIU INTRODUCTIV
t
*
r
25
Codicele de Ia AIep, intre 910 9i 930, care, din plcate, in urma unui incendiudin 1947,a rdmascu 294 de foi din 380; singurulms. actualmente complet al textului masoretic este Codicele de la Sankt Petersburg, din 1008-1009.Mare a fost bucuriasavanlilorcind, in anul 1902,a fost dobdndit in Egipt un papirus(l.lash)pe care unii il dateazi din sec. I-ll d.H., iar alJii ilimping chiar p6ni in epocaMacabeilor(sec. al IIJea i.H.). Cdt de fragmentaresuntacestepre{ioasedescoperiridin Egipt se poatevedea9i din continutulacestuia:Decalogul(Ex. 20,1-17),o pafie din DeLrt.5,6-21gi textuf.fzra' Yi'ra'Al (Defi. 6,4-9). in afari de textul masoretic,existdqi martori pentrutraditii paralele- de pildd, celebrul$i panAnu demult misteriosul,,Pentateuhsamaritean,,, precum 9i texteledescoperiteintr-o seriede pegteridin pustiul ludeii incepind cu 1947:manuscrisein ebraicdgi aramaici, precumgi catevafragmentein greacd.Acestetextesuntde trei tipuri: veterotestamentare, apocrifegi documenteproprii comunitatiide la Qumran(presupundnd cd avem de a facecu o comunitatelocal6, ipotezd tot mai serios contestatAin ultima vreme). Intereseaziaici scrierilebiblice. Sunt reprezentate toateci4ile, fie gi numai prin cdtevafragmente,in afar6 de Ester, unele chiar in mai multe exemplare,ca Deut., Lev., Ps. 9i [s. (acestadin urmd pdstratin doui suluri, dintre care unul aproapecomplet).S-auglsit gi fragmentedin ci4ile deuterocanonice, cunoscutepind atunci doar in grecegte:din Tobit, in ebraici gr aramaici, din Sirah, in ebraici, gi Scrisoarealui leremia,in greacd.Cdgtigul pentrustudiilebiblice esteimportantdin mai multe punctede vedere.Datdnd dinainteastabilirii canonuluiebraicAi cu mult inainte de amintitaactivitate a masorelilor, documentele biblicede la Qumrangi din celelaltesituri din pustiul Iudeii aratd ci, anterior stabilirii textului oficial, au existat mai multe traditii care,degi identicein esenti, prezentauo anumevarietate.De fapt, se confirmi ceeace presupuseseri dejacercetitorii examindndraportul dintre TM gi LXX. Ar fi existato tradilie palestiniani,una de origine babiloniani 9i alta alexandrini. Uneori variantelepot aruncao lurnini asupra unor pasajedificile din textul masoretic.Dar cestigul cel mai mare este, poate,confirmareaacestuia:privind mai ales textul lui Isaia, faptul ci un manuscriscu cca o mie de ani anterior celor mai vechi disponibilep6nI atunci le confirmi esenlialmente, cu mici deosebirice tin mai mult de limbajul poeticAi nu modificdintru nimic mesajulteologic,constituieo garaniie de incredereasupra intregii Biblii ebraice.Rezultatelestudierii mul{imii de manuscrisecontureazAtotugi imagineaunui pluralism textual
I
:
26
STUDIU NTRODUCTIV
caresugereaziexistentaunor tradilii multipleinci de la origine.Traducitorii Septuaginteivor fi avut deci in fald un text ebraicce prezentadiierentefati de ceeace aveasd devinAmai tirziu TM. De altfel, qi LXX, o dat5alcdtuitd,a suferitrnai rnulteremanieri:deja in lumeaiudaiodau existatcAtevarevizuiri, pentruo mai mareconformitatecu ebraica;cregtinii, la rdndul lor, incearci sd stabileascaun text mai unitar. Avem, astfel, recensiunilelui Origen gi Lucian. Chiar gi aga, existd asemeneadiferenfe intre manuscriselegrecegtide bazi Ia lis. Nav. (losua), Judecdtori,Tobit, incat editorii le pun separatin paginS. Deoarecenu cunoa$temexact nici stareatextului ebraictradusde ,,cei gaptezeci",nici stareaprimari a traduceriiacestora,gtiin{ificdestedeci constatareaobiectivAa diferenlelor,liri a vorbi de ,,gregeli"saude ,,manipuldri" intr-o parte sau alta. Incercareade a explica divergenlelenu se poateface decdtcu multd prudenldqi ducedoar la ipoteze. CercetAtoriiau stabilit,astfel,o tipologie a divergenlelor,dupd motivele lor verosimile: 1. Chiar dacdTM este esenlialmentefidel traditiei textualemai vechi, fapt sugeratgi de descoperirilede la Qumran,nu e mai pufin adevAratcd LXX estc un martoral textului ebraicmai vechi dec6torice manuscris ebraic ai meritd o prezumfiede autenticitate.Nu esteinsd ugor de apreciat cu privire la fiecare divergenfaluatd in parte, dacd ea reflecfi suportul ebraical ,,celor70" sau se explicAin alt chip. O garantiepentrupdma ipoteza poate fi oferitd de acordul cu fragmentelecorespunzatoare din pustiuiludeii sau cu Targum-urile.De piid6, dintre cele gasestihuri ale Canteriilui Moise pe careLXX le are in plus fata de TM (Deut.32,43),o parte sunt atestateintr-un text de la Qumran.Tot in Deuteronom,celebrul $ma' Yisra'dl este precedatin LXX de versetul din 4,45, care acolo introduceDecalogul;acestanu aparein TM, dar esteconfirmatde papirusul ebr. Nash (sec.al IIJea i.H.). Fragmentul4QJerosustinepresupunerea ca forma carfii lui leremia a9acum aparein LXX, sensibil mai scurtadecat TM, se bazeazdpe un substratdilerit de acesta.T Existd in LXX diferite rnoduri de raportarela corecturilecu intenjie teologica din textulebraic.De ex.in lSamuel(= LXX lRg.) 3,13,TM spune cd fiii lui Eli ,,ij huleau"(... lahem),pe cdndLXX spuneci ,,il htieal pe Dumnezeu";acestatrebuie sd fie forma originari, pe cind ebr. a inlocuit 7. Alte exemple,deosebitde interesante,vor fi semnalateln notele la pasajele respective.
STUDIUINTRODUCTIV
'Elohimcu un pronumeasemAnator ca sonoritate,dupdprincipiul ce aveas[ fie formulat de rabbi Yohanan:e preferabilsi elimini o litera din text decat sdrigti o profanarea Numelui.Alteori textul grec concordacu pronunliateologizantaebraici.dil'eritdde textulscris:cel mai cunoscutexempluesleredarea tetragrameisacreYHWH cu K{rptog, care echivaleazi pronunliatraditio'Adhondy.Acelagitip de explicaliepentruechivalareanumeluiBaal cu nalll ciottvn, pentruca secitea,cu voita deraierelexicald,boqel&,,,ru9ine"' 2. Alte divergenlese pot datoraunor dificullAti de lecturd$i intelegere a modelului ebraic. De ex. in Am. 1,6, unde TM are 'deportare masive lui Solomon", cilind $"Iamdh; 6" IemaD", LXX vorbegtedespre,,deportarea dezv6luieoamenilorplanul care in Am.4,13, fa16de TM 'pel de asemenea, sLu(mah-3df;6)",LXX a citit masih6,,'pe unsul sau".oUneori apar,,traduceri de perplexitate",pentru cuvinte ebraicerare, cdrora,,cei 70" nu le-au inleles sensul:astfel,t"rdphim,,idoli domestici",apare,in Vaticanus,echioepofieiov ( I Rg l 5'23)' valat cu un cuvantgrecesccaresundaselrldnator, de a da un text seexplicaprin dorinfatraducatorilor 3. Uneledivergen{e clar ti inteligibilde pe poziliacititorului:aparastfeladaptari,actualizari, explicafii.eExpresii idiomatice prea specifice sunt echivalatedupd sens: Ex.6,12 ,,afi netaiatimprejur la buze" estein LXX ,,a fi ftrri de grai" in Deut,7,22 unde se spuneca Domnul ii va alungatreptatpe pdgdnidin fala evreilor, LXX adaugA,,c[ci altfel pamantul va deveni pustiu" Uneori adaosurileisi afla echivalentela Qumran sau in Targum-uri (ex' in Deut' I1,7, fala de,,afi vazut lucrareaminrnatb a lui YHWH pe carea fecut-o",in LXX, la Q qi in Targumaparein plus,,pentruvoi, azi"). Alte adaptari: l[custele,in TM suntadusede,,v6ntulde rasarit"pe cdndin LXX, de,,vAnsuntnumite,in Numerii',.deme"' tul de miaz6zi"(Ex. 10,13),iar,,clanurile" 'F'lohim Cele mai impofianteadapteriramaninsa traducereanumelordivine qi YHWH cu 0e6q gi Ktptog (chiar dacd diferen{ierease respectadoar pa4ial). Alteori traducatorulvrea sAcorectezeceeace pare conlradictoriu: fata de TM ,,YHWH e sanctuarfi piatra de poticnire" (ls. 8'14)' LXX ar€ gi NU piatrd...". ,,...sanctuar ln 4. in fine, alte divergentesunt de naturateologica,reflectAndmodul r0 H Chiar i al IIl-lea careera lnlelestextul biblic in Alexandriasecolului 8. Frecventaomisiuneln scrisreaebr' a unor finalc poateexplicadivergentadin Gen' 26,32,,!ezi notaad loc. ,,targumismg". 9. Numiteuneoride cercetatori 10...L'AT a m0ri d Alexandrie",D. Barthilemy.i',' M. Harl, 1994
I
1t
STUDIUINTRODUCTIV
daca interpretarealn acestsensa uneia sau a alteia dintre divergenfecere multa prudentd,tinendseamade istoriaindelungatia ambelortexte,ramane neindoielnicdimpoftantaSeptuagintei.Poatecel mai celebruexemplueste cel din Is.7,14, unde ebr. 'almAh,,tenara"(carese poatereferi atat la o fecioari, cdt qi la o femeie cdsdtoritade cur6nd)estetraduscu nop06voq, ,,fecioar6".in acelagisens mesianicmerge gi divergenfadin Num. 24,7, intre TM ,,apase revarsddin gAleti" 9i LXX ,,un om va iegi din s6manp lui", chiardacAdetaliule greu de explicat.in ls. I1,10,TM are ,,ridicina lui Iessese va ridica stindardpentrupopoa.re, pe ea o vor cdutaneamufile", iar LXX -,,va fi riddcina lui lessegi cel care se ridici (o cvroropevoq) pentrua poruncipopoarelor, in el vor niddjdui neamurile".rr Trebuies6 se tinA seamainsi de faptul cA LXX are 9i ,,minusuri"mesianicefat6 de TM: de ex. in OseaI l,l, faIAde TM ,din Egipt l-am chematpe fiul meu" (citat ca atarein NT), LXX are,,...pefiii lui".'' O grijA accentuatipentru corectitudineateologicApoate explica unele preciziri sau atenuAri.Astfel, in Ex. 24,10-11,fat6 de TM care spuneca Moise 9i bdtrdnii,,l-auvizut pe Dumnezeu",LXX spunecd au vdzut,,locul undestateaDumnezeu".Psalmull7l16 seincheiein TM cu,,mAvoi sdtura cdndvoi vedeala trezire/d1a Ta", pe cdndLXX are:,,.. .slavaTa". AdAncireateologizdrii sau,/giapropiereade lumea filozofiei grecegti poate e):plica inlocuirea unor metafore concreteca nume divine cu un echivalentabstract.YHWH f bhd'dth, ,,YHWH al oqtirilor", estetransferat in majoritateacazurilorcu rtprog nowoxpdrop, de doudori cu xriproqrtr5v 6uvdpecrv(2Rg. 6,2; Ps.22,10) qi o singurEdati cu rrlptoq caSn9. fnr, ,,St6nca",metafordce abunddmai ales in psalmi, estepur 9i simplu ignoratd,sacrificindchiarparalelismul poetic(e.g.Deut.32,4;Abac. l,l2) sau infocuitdcu o 0e6g;la fel qi magdn,,,Scutul" etc. Mirturii ale unei aprofunddriteologicepot fi considerate9i ,,plusul"din Iov 42,8.10, unde LXX (in acord cu targumul palestinian) spune c6 Dumnezeui-a iertat pe cei trei prietenide dragul lui Iov (mijlocitorul!), sau insistenfape notiunile de sfinlenia/iubirealui Dumnezeu,slujireaadusdlui Dumnezeu, mantuire,credinfd.De ex. la Is.33,20,falade TM ,,Privegte Sionul, cetateasdrbAtorilornoastre",LXX are ,,tata.Sionul, cetatea- mantuirea noastrd"(valorificareacetafii9i a Templuluica spaliual Prezenlei). ll. Alte ,,plusuri"mesianice in Arn. 4,13, 2Rg. 1,12-16ii mai ales lPar. 17,13, G e n3 . , 1 5 ; 4 9 , 1I0s,.4 9 , 6 . 12,in acelaqi sens,vezi!s.9,5,Dan.2,22.
STUDIUINTRODUCTIV
29
ln concluzie,nu ar fi gtiin1ificsAse afirme c5, dintre TM 9i LXX, unul dintre texte ar fi ,,maibun" sau,,mai prost" decatcelilalt. Tendintaactuald a cercetitorilor este de a fecunoagtedoui forme de text distincte gi de a respectaautonomiafiecdruiain evolufia lui. Existenfaunor divergenfeeste explicabilAprin lunga istorie pe care o are in spatefiecaredintre cele doud texte, iar studiul acestordeosebiriestevalorospentrucritica biblicA,pentru pentru mai buna inleleistoria iudaismului,a perioadeiintertestamentare,' gerea NT, pentruistoriacrestinismuluiprimar $i a crestinismuluiantic,mai alesa celui de limb6 greac6. Mai presusde toate,trebuies6 fim conqtienfic5, degie firesc ca diferentele sa atrageatenlia Si despreele sAse discutemai mult, corespondenlele dintre cele douA texte constituie majoritateacovdrgitoare.Esenlialmente, esteaceea$i.Biblie, cu variantece nu altereazd esenlialul, ci oferdo,,privire binoculard"''; in ultimd instanta, aceastainlesnegteapropiereade Cel Nevdzut,Carelocuie$tein lumina ceaneapropiatd. FranciscaBdlt[ceanugi Monica Brogteanu
F, r N
Septuaginta gi Ptrrin{ii Bisericii Textul LXX a fost abundentcomentatde Parinfi, atat in Orient, cat $i ln Occident,unde Vulgata ieronimiani s-a impus destulde tdrziu. Dar chiar 9i Ieronim s-avdzut obligat sApunAintre paranlezeprincipiul hebraicayeritas in cazul traducerii Psalmilor,de pild6, carte at6t de bine cunoscutddupA versiuneaLXX, mai cu seamain mediile monastice,incit impunereaunei traducerirealizatedupAoriginalul ebraica fost practicimposibild.in Orient, textul ebraic - mereu prezent,dar oarecumin subsidiar,ca auxiliar exegetic- a fost citit qi folosit abia tarziu, catre secolul al IV-lea, in mediile ,,antiohiene",care practicauo interpretaxemai literalistaa Bibliei. AutoritateaLXX in cregtinismulprimelor secole(in Orient panAastdzi)nu trebuie demonstrata,ea se impune ca un dat evident: ,,PerintiiBisericii", noteazd MargueriteHarl, ,,careau practicatcatehezuau asigurattransmitereainvdtiturii cregtine gi au predicat, cei care au definit credinla gi au combdtut p.'66. 13.Auwers,
l
30
STUDIUINTRODUCTIV
ereziile, acegti Parinli ai teologiei creqtine au lucrat, cu tolii, avand Septuaginta9i numai Septuagintaca Vechi Testament."ra Despre lectura LXX de catre Pdrinli existAdeja numeroasestudii de in cele ce urmeazdnu ne propunemdecdtsd exemplificam specialitate.15 prin cdtevapasajealeseaproapela int6mplarec6tevaidei majore: Parinlii interpreteazaversiuneaLXX, ignordnd sau neinteresandu-ide cele mai prima multe ori versiuneaebraic6;cAndLXX diferi de TM, ei interpreteaza variantd(de cele mai multe ori singurape careo cunosc)scolind sensuripe care TM nu le-ar susfine;pentru ei, textul LXX reprezintdun tot globalizant, suficient siegi, fiecare fragment intrand insd in rezonantdsemanticE, tipologicesauhristologicdcu alte fragmente.in fine, in ochii lor, chiarqi din LXX au un sens,dac6sunt fragmentele ,,ciudate",incomprehensibile, '' cititeadecvat, adicdin cheiespiritualist-alegoricS. Gen. 5,24, dupd LXX, spune despre Enoh: ,,Enoh i-a plScut lui Dumnezeu;i n-a mai fost gasit,pentruca Dumnezeul-a sfemutat." Verbul gi carea dat naltereunei tradilii eshatologiceimportante carene intereseazd ln crettinismul timpuriu este petd0rlrev, ,,a str6mutat".TM are un verb de to{i ceilalli patriarhi,despre neutruca sens:,,1-aluat". Spre deosebire carese spunecA,,aumurit", Enoh a fost ,,transferat",flrd a ni se oferi nici o Colul de inlorrraJiesuplimentard din LXX a alt6 indicaliesuplimentard. favorizat dezvoltareamai multor interprelari,intre care trei impoftante: 1) Enohestesirnboluldreptuluicaredobindegte nemurirea; Philonapropie lui Enohde disparifialui Ilie (QG 1,86;Mutat34-38).Pentru ,,strAmutarea" inviereaeshatologica. datfiind Theodoretgi Augustin,versetulprefigureazd gaptea patriarhdin listdlinviereava avealoc in a zi ca Enohesteal gaptelea milenard).2)Traditiaapocrifelorface din Enoh un profet care cunoa5te derulareaintregii istorii omenegti,de la Crealiepani la Judecata.EI va deveniunul dintrecei doi ,,martori"carevor precedavenireaAntihristului. 3) in fine, altriexegetiinteleg verbul pe{60qKevnu cu sensulde,,l-a strdmutal",ci ,,1-aschimbat"spiritual.Astfel,pentruPhilon,Enoh devine 14.La BiblegrecquedesSeptante. Du judaismehellinistiqueau chrtstiahisheancien, Paris,1994,p. 289. 15. De cx., MargueriteHarl, La languede Japhet.Quiwe dtudessur la Septanteet le grecdeschrltiens,Paris,1992. a tuturor aspectelor legatede lecturapatristicda 16. O excelentlanalizdgi prezentarc pp.269-321. LXX.in La BiblegrecquedesSeptante,
l
STUDIU INTRODUCTIV
]I
simboluf convertirii care se asociazdcu pociinla 9i singurdlatea(Praem. l5-21: Abr. 17-26\.
l
Alt exempludin aceeaqi categorie: Gen. 14,13spune,dupdLXX: ,,Unul dintrecei scdpalii-a dat de vestelui Avram, instrainatul.",,instrAinatul", ,!epdqq, dupnLXX, esteinedit fafAde TM, carespune,,evreul"(chiar dacd sensultermenuluiebraic implicd sensulde ,,instrAinat").,,Evreul" Avram, din TM, a ajuns,,instrdinatul"sau ,,imigrantul",in LXX. Acest apelativva fi bogat interpretatin tradifia alexandrini. DupI Philon, care d6 tonul exegezelor,,,omul lui Dumnezeu",al carui prototip este Avram, este c€l care,,migreaza" cu sufletuldin lumeasensibilasprecea inteligibi16 (Mrg7. 20). Ulterior, dar pe baza aceluiaqitermen grec, ,,traversarea"granitei de c6treAvram va fi interpretatdgi ca simbol pascal(Clement,Strom. ll,5l,2; Origen, C Cels. YIll,ZZ: Eusebiu,PE VII 8,21). Cuv6ntul,,evreul"n-ar fi impresionatpe nici un Pdrinte.,,instrdinatul"insd a declangato verifabild artilerie exegetici in cheie platonician65i spirituald, din care aici n-am oferit decdto palida iluslralie. Af treifeaexemplu:Gen.37,3,tot dupALXX: ,,lacobl-a indrdgitpe losif mai mult decdtpe toti ceilalfifii, pentruc6 era copilulbdtrdnefilor sale.gi i-a fhcut o hain6 pestri{5."De dataaceasta,cuvdntulgermeneal exegezelor este adjectivul ,,pestrip" (norxil,oq). TM are versiunea,,haindcu mineci lungi". flotxiloq inseamnd ,de culori diferite" sau ,pu broderii". Adjectivulesteamplucomentat, in sensalegoric,de Philon,carevedein el simbolul prin excelenfAal omului politic, versatil,cu mai multe fefe, instabif(1os.32;'Somn.I, 219-200).Clementdin Alexandriaasimileazd tunicalui losif diversitA(ii, politropieicuno$tinlelor omenegti, d6ndagadar termenuluiun senspozitiv, PentruOrigen, hainacu care lacobil invegmdnteazdpe losif prefigureaz6vegmintul brodatcu care Domnul igi invegm6nteazdBiserica,vesmantalcAtuitdin toatepirtile Scripturii (Hom. Ez- yl,9'). Trei sensuri,completdiferite 9i remarcabileprin bogAtialor spirituall, pentruun singuradjectiv. Alrd situatieesteaceeacdndversiuneaLXX. degiambigudin raportcu TM, di na5tereunor interpretdripatristiceteologic coerente$i de fo4d. in Is. 6,2, textul grec spune cA serafimii ,,acopereaufafa" 9i ,,acopereau picioarele"neprecizdnd cui (sau ale cui). TM spune:,,fiecareigi acoperl faJasa" 9i ,,picioarelesale". Origen comenteazatextul LXX gi in{elegec6
32
STUDIUINTRODUCTIV
serafimiiacoperacu aripile lor fata 9i picioarelelui Dumnezeu,lansandu-se intr-o splendidi demonstratiea ignoranlei umane in ce privegtemisterul divinidlii (Hom. Is. 1,2). De cele mai multe ori, numeleproprii ebraicesunttradusecu sensullor concretin LXX, oferind Pdrinlilor materiepentruinterpret5riindrdznete,la ispravilerAzboinice limita bizarului.in Jd. 15,16-19,de pild6,se relateaza de mdgar. ale lui Samson,care-qiucide dugmaniicu un ,,ma.xilar"/,,falc6" Ulterior numele,,maxilar" a fost dat locului unde s-a petreculintamplarea: LXX traducenumelepropriu ebraic,sub forma ,,Luarea Lechi, in ebraicd.. la a lacutsase iveascdo despicdturd fdlcii". in 15,19,in loc de ,,Dunrnezeu 'Lechi 9i de acolo a iefit apa", LXX are: ,,Dumnezeua deschisranaftlcii 9i de acolo a iegit apa." Pe buna dreptate Marguerite Harl se intreaba cu mirare: cine a mai vAzutun izvor 6$nind dintr-o falcd de magar?$i totu;i, P6rin{ii salveazi pasajulde ridicol, interpretdnduJhristologic.PentruIoan Damaschinul,Samsonil prefigureazdpe Hristos, in weme ce ,,falca de mdgar" ii prefigureazape sfinfii din care t4nette balsamulmantuitor 9i (PG 94, coll. 1166). vindecdtor Ne oprim aici cu exemplele,care sunt de ordinul zecilor. Importante sd relinemcAtextul LXX nu esteun text cu o singurdfa!., filologicS,9i cu un singur receptor(cititorul neutru).El estesimultano traducerede multe ori interpretativaa rcxtului ebraic originar gi o bazdde interpretarepolifonicd pentru toatd tradilia sau traditiile patristice 9i nu numai. A-l traduce in secolul XXI inseamni nu doar a-i reproducesau rescrie cu fidelitate gi acribie scheletullingvistic intr-o limbA noue, moderna,ci 9i a inveli acest scheletin trupul migcdtorgi viu al diferitelortraditii exegetice.De aceeaam considerat necesarca in josul fiecfuei pagini si prezentdmcele mai semnificativeinterpretari,pe care le-am putut gesi, desprefiecare verset tradus.in felul acesta,cititorul va puteaascultanu doar cuvinteletextului propriu-zis,ci 9i ecourileacestorcuvintein cutia de rezonant6a PAdnlilor.
C.B.
I
i
Notd asupratraducerii Cele mai importanteedilii modemecoarpleleale textului grecsunt: H,B. Swete, The OId Testamentin Greek accordingto the Sephtagint,Cambridge,1887-1894; A. Rahlfs,Septuaginta,1935(retipAritaadesea).O editie criticA nou6, incompleta, carc tine seamade toale manuscriselerecentdescoperite,mai ales la Qumran,este in curs de realizarela Cdttingen. Traducereade fati urmeazacu stricteteeditia Rahlfs, discutandin note eventualele lecliuni propusede editorii de la Giittingen pentru volumele deja apirute. Sub nici o formA traducAtoriinu recurg la versiuneatextului masoreticpentru traducereaanumitor pasajein textul propriu-zis al LXX (diferenteledintre cele douAversiuniaparsistematicin note).Cum s-aaratatin Studiul introductiv,LXX 9i TM sunt doudtexte aparte,diferite nu doar prin limb6, ci gi prin structuri, formule, adeseachiar prin fundamentteologic. Prin urmare,orice contaminarea traducerii LXX cu TM estenelegitimA. in plus, LXX reprezintiversiuneaVT in general acceptalali comentatdde Parinlii Bisericii de limba greacl, fapt ce garanteazA, o datAin plus, valabilitateametodeinoastrede lucru. TraducereafiecAreica4i esteprecedatede o introducereti insofili de cel pufin trei tipuri de note: lingvistice,comparativecu TM $i exegetice.Referinlereparnstice gi la opereleautoriloranticinecreqtini (Philon,FlaviusIosephus, scrieriintcrtestamentare sunt de o inportanti pentruinfelegereatextului LXX din capitald $.a.) unghiul diferitelor traditii exegetice;i teologiceantice.pentru redactareastudiului introductiv, (la ca4ilePentateuhului) a introducerilor qi a unei pani consistente din aparatulde note am folosit traducereacomentati francezi in curs de publicare, Lq Bible d'Alexandrie.(Traducatoriirom6ni vor asiguraintroducerilegi garnitura de note ale ci4ilor LXX neaparute lnci ln editia francezi.)Membrii grupului francez,coordonatde MargueriteHarl, Cilles Dorivalti Olivier Munnich,ne vor insoli, cu experienlali competenlalor, pe tot parcursulderullrii acestuiproiect (iase volume prevazute;a se vedeamaijos structuraedifiei). prin urmare,proiectul nostru poate fi considerat,intr-o anumitf,m6sura,un proiect romano-francez.Un cuv6nt specialde gratitudinei se cuvine pdrinteluiNicolas Sed,directorul editurii Cerf. carepubficdla llible d Alexandrie. Pentrugarantareacoerenleigi unitelii proiectului,pe langi aceasttrminima, dar esenlialAstrategiede lucru, descrisi mai sus, s-a stabilit un set unic de norme de redactare(descrisemaijos).
i
t: I
i i i I
34
TRADUCERII NOTAASUPRA
Autorii acesteinoi traduceri,efectuatlexclusiv9i ln mod sistematicdupAtextul gtec al LXX, au avut mereuin fala ochilor 5i celelalteversiuniromdneqti,incepdnd cu Biblia lui $erban (1688) Si p6nd la diortosireai.P.S. BartolomeuAnania Acolo undeversiunilerespectivene-aufost de ajutorn-am ezitatnici o clipi in a le prelua prin trei elemente;o solutiile de echivalare.Traducereanoastrdse individualizeazA gi, pe posibil, o echivalareprecisea eleganta; cdt limpede limbi moderni, fireasci, de note amplu, cu accentul aparat cu TM; un nici un mixaj originalului LXX, firi funcfie de specialitatea ln in Pf,rinlilor. LXX scrierile pus pe ecourileexegeticeale qi competenlafiecarui traducAtor,specificulnotelor se poate modifica Cenezafi Leviticul, de pildA, comportAaparatede notc u$or diferite, intrucat taducltorul celei dintii este de formatie patrolog,in vreme ce traducltorul celui de-al doilea estelingvist, specialistin istorialimbii romane.Cu toateacestea,proiectulnostruse dorefte unitar 9i coerent.Terminologiaeste in generalunificata, solutiile pentru echivalareaunor termeni importanti sunt aoceptatede intregul grup, iar forma stilisticaesterevazuti de un singur coordonator.Aceastanu inseamnaca tot textul LXX romene$titrebuie sa sune la fel. FiecaretraduaatorSi-a pastrattimbrul 9i personalitatea. polifonictr.Aceastd Dimensiunileuriageale proiectuluiau impus,,interpretarea" ca4ilor LXX in de'a lungul face resimlita se polifonie, carese dore$teconstructiva, grecetti, polifonia traducerii pe posibil, insdgi a cat romanetteti incearcasi redea, i.Htll-lea secolului al in Egiptul legendari de traducitori saversittrde cei Fptezeci
structuraeditiei: Volumul I: Geneza,Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul. Volumul II: lisus/losua,Jud€catorii,Ruth, l-4 Regi. Volumul III: 1,2 Paralipomena,1,2Ezdra,Ester,Iudit, Tobit, l-4 Macabei, Volumul IV: Psalmi. Ode, Proverbele lui Solomon, Ecleziastul, Cenbrea Cdntirilor, Iov, inlelepciunealui Solomon, infelcpciunealui Sirah, Psalmii lui Solomon. Volumul V: Osea,Amos, Michea, Ioel, Abdia, Iona, Naum, Habacuc,Sophonia, Ageu,Zaharia,Malachia. Volumul VI: Isaia, leremia,Baruch,Plengerilelui leremia,Scrisoarealui leremia, Iezechiel,Suzana,Daniel, Bel gi Dragonul
Notd asupratraduceriiPentateuhului Dan SluSaischia ficut o priml confruntarea traducerii integralecu textul grec; FranciscaBilticeanu 9i Monica Bro$eanu au revezut cu atentie traducerile $i notele,in specialcele referitoarela raportul TM-LXX. Eu insumi am recitit totul'
NOTA ASUPRATRADUCERII
oper6ndmultiple corecturistilisticegi de sens.Ioan-FlorinFlorescua reluat lectura volumului, observaliilesale, gi ale celorlalli redaatoriai editurii Polirom, ameliorend.onsiderabilrezultatulfi nal. inainte de a expunesetul normelor de redactare,linem si mullumim doamnei Marina Hasna5pi domnuluiAlexandruSuter,de la Colegiul,,NouaEuroptr",pentru aportullor consistentla bunadcsfAgurare a acestuiproiect.
Normede redactare Siglele, abrevierileli t miterile bibliografice la scrierile antice gi modeme citatein note li comentariisunl menfionateln Bibliografiavolumului. II. Titluril€ intregi ale cA4ilor biblice au fost scrisecu litere drepte.in aitarile prescurtate,vifgula (,) despartecapitolul de verset,iar punctul(.) ti liniula (-/ delimiteazeversete.Abrevierile pentru ad4ile biblice sunt cele in general uzuale,cu urmAtoareleprecizdri:tis. Nav. = Iisus/losua;Od, = Ode; Prov Proverbele/Pildele lui Solomon;Ps.Sol.= PsalmiiIui Solomon.
nI. Reguli de transliterar€: -
-
Cuvintelesauexpresiilegrece;tidin nole s-auscriscu caracteregrecegti. C o r e s p o n d e nl at et ilneseu n tq: = a i F = b ; T = g ; 6 = d ; e : e ; ( = z ; t t = e ; 0 = t h ;r = i ; r = k ; L = l ; p = m ; v = n ; q = x ; o = o ; 1 r= p : p = r ; o , q = s ; 1 = t ; u = y ; 0 = p h ; I = c h ; \, = Ps; o = o. Termenii ebraicis-autransliteralduptrurm[toarelereguli: N '(stop glotal) ! b f, bh (pronunlatspirant,aprox.ca [v]) I g gh (pronuntatspirant) I r d 'r dh (pronunlatspirant,aprox.ca engl. ,,th" sonor) i t h l
z
n
h
' : , ) ) b :
kh (pronunlat spirant,aprox.ca[h]) l m n
.a
TRADUCERII NOTAASUPRA s ' (guturaltr) p ph (pronuntat spirant,aprox.ca [fl)
i :
t q r
P 1
n n
t th (pronunfatspirant,aprox.ca engl. ,,th" surd) a (in silabeinchis6,lnainle de accent:o)
;
T
t 't
o u a (pentrusimplificare,am transliteratla fol fwa mobilegi Swa qutescens) I
.
.
u
- Transcriereanumelorproprii (inclusivtoponime$i etnonime):s-aplecatde la forma lor greaci, din LXX, 9i s-a transliteratcat mai aproapede aceasg formi. Singuraexceptiea fost translitemrea diftongului,,ou": nu s-atransliterat louda, Routh, Saoul,ci luda, Ruth, Saul; agadar,,,ou" s-a transliterat pestetot ,,u". in cazul numelor foarte cunoscute,s-a preluatforma romaneascdtradifionalA(ex. Iov, nu Iob, cum ar fi dupA LXX; Avmm sau Ayraam,nu Abram sauAbraham;Onan,nu Aunan; Faraon,nu Pharao;dar Iacob, nu lacov, Leia, nu Lia eta.); acolo unde s-a impus folosireaaltei forme decatceacurente,s-a dat o notAexplicativa.Echivalenteledin TM alenumelorpropriiseregisescin indicelede numeal volumului.
I V . Pd4ile care s-au adAugatin traducere,pentruclarificareasensului,gi care nu existAin textul original,s-aupusintre parantezedrepte:I Notele s-au numerotatcu numerul capitolului ti versetuluirespectiv,date in bold. in cadrul aceleiali note, cornentariilediferite se evidentiazdprintr-un rombDlin.f.
c.B.
I I I
I GENEZA
Introducere Genezagreacdse prezintAin ochii cititorilor ei antici ca o carteunicd 9i unitarA,avandun titlu care-ide sens.Ideeacum cd ar fi vorba de strAngerea laolalttra unor fragmentede origini diferite,cu dubletegi suturi artificiale,e strdinalecturilor vechi ale ctr4ilor biblice, cel pulin in mfuura cunogtinlelor noashe.Genea este,agadar,citita ca o naratiunecontinud,coordonata,solid sftucturatain etape succesive;nu o succesiunede povestiri, ci o singuri povestire,care are un ,,sens":ea descriecum se definegteprogresivo linie genealogici,un neam destinat,prin harul divin, sd primeascAdrept mo$tenire un pAmantpentrutotdeauna.Origineaindep6rtatAa acesteifamilii, a c6reigenealogieurcd pdni Ia crearealumii, salvareaei, in vremece oamenii r6i sunt nimici{i, pe urma, alegerea,Jrunchiului" mogtenitor,in vreme ce ramurile lateralese agazain margineapdmantuluifdgaduit,migratiile acestui ,,trunchi" principal - iatd trama acestorpovestiri.Fdrd nici o indoiald" Genezagreac6reproducestructuramodeluluiebraic.Se poatetotufi afirma ca ea creeazain greacAcd ea subliniazi acea$Astructure,o accentueaza, prin titlul ei, prin repetareaformulelor Legdm6ntuluiqi ligdduin{elor, prin lexicul temei centrale- o reteade legaturi ce dau ansambluluiunitate gi coerenld.CAndGenezava fi citit6 de cre$tini,cu ecouriletemei sale cenpanala Apocalipsi, ea trale rezondndin greaci in scrierileneotestamentare va intra uqorin ceeace Northrop Frye nume$te,,MareleCod", adic6intreaga Biblie, un ansambluunificat de naratiuni,de imagini gi de credinfe. l. Titlul grec: ,,Geneza".Una din caracteristicileSeptuaginteiestede a fi dat sulurilor Torei titluri grecegti:cuvintece rezumdsubiectulprincipalal fiecarei ca4i, ,,Genezt', ,,Exod" etc., in timp ce obiceiul evreilor era si desemnezefiecaresul prin primele salecuvinte:B'rd'sit, de pild6, ,,intr-un inceput". Chiar daci acestetitluri n-au fost ahibuite de citre traducatorii ingigi, ele sunt atestatedin vechime, cel mai tarziu de citre Philon din Alexandria, 9i figureazain toate manuscriseleSeptuaginteiinainte de a fi universalacceptate, chiar pentruBibliile ebraice.Numele,,Genezi"este
i
40
INTRODUCERE
preluat din versetele2,4 qi 5,1 (am tradus prin ,,na'tere" in versiunea dar am precizat ad locum, nota C.B.). Manuscriseleil dau romane{rsca, lumii", ,,carteagenesingur sau in formd completate:,,geneza./na'terea zeilnasteriicerului 9i pamentului".Uneori el se intalneite la plural: ,,cartea ceeace, de fapt, dd mult mai bine seamade utilizdrile genezelor/nagterilor", cuvintului grecescin diferite contexte:genezalumii, ,,na5terile"succesive 'y6veorgnu ale urmagilor,,,generaliile"de oameni. intr-adev6r,cuvintul are sensulde,,crea1ie"(a lumii 9i a oamenilor),ci acelade,,naltere",de ,,venirepe lume", iar la plural, de ,,zdmisliri".Acelaqi cuvdnt are un sens precis filozofic: ceeace face ca un lucru sd se fonneze,ceeace conlribuie la producereaa ceva. Aici este vorba despregenezalumii 9i a poporului lui Israel. Folosit la singular,uneori inlocuit de cuvinte precumKoopotroi'o,'facerea lumii" (Philon), acesttitlu nu convinein mod specificdecatinceputului " ca{ii. RepehtAinsl la plural de noud ori, formula ,,iatdna9terile.. atesta faptul ca intreagacarte povestestevenireape lume a generafiiloromenegti, intre care se vor deosebi,pe de o parte, poporul ales, pe de alta parte' celelaltenaliuni. 2. Sistemul impdrlirii textului Genezei grecetti: in cdutarea lecturii evreie$tia Genezei,la Alexandria. Cum spuneam,textul insugial Genezei, structuratde formule repetate(,,iatana$terile..."),reveleazaunitateasubiectului: originile istoriei lui Israel. Mi s-a pdrut totuti cd unitatea9i sensul povestirilor sunt indicate gi intr-un alt mod, Prin sistemul de impdrlire a textului care,chiar dacdera scris in conlinulrm,lZrEspa{iiintre cuvinte,nu puteafi citit in public decdt pe secliuni avdndinceputuri9i sfhrgituribine marcate.Careera deci sistemulde impAllire a textului canda fost tradusin greac6? Atunci candtraducdtoriiPentateuhuluiau primit textul Torei, pentrua-i da o versiunegreceasci,la inceputulsecoluluial Ill-lea, la Alexandria,ei f-au primit, natural,sub form6 de suluri: textul era sctisin conlinuum' pro' babil cu spalii gi semnecare delimitausecfiunilesau,cel putin' indicau pasajeleimportante,cele care mai tarziu aveausi fie fixate pentru lectura public6, intrucdt Legea este inainte de toate un text menit se fie citit in adundrilecomunitdlii(Deut.31,9-13).Din nefericire,acestesemnenu ne-au parvenit,intrucat noi nu avem acum decat c6pii mult ulterioareale Cdtevafragmente ale Septuagintei. Torei gi nu avemnici primelemanuscrise
INTRODUCERE
ale acesteiversiuni, pe papirus,datdnddin secoleleII 5i I l.H. - cei mai vechi martori ai oricdrui text biblic - atesttrexistenlasemnelorde diviziune: se poateavansaipotezacA acestesemneexistauin tot pentateuhulsi ca ele reproduceausistemulde impd(ire al modelului ebraic sau cd dideau echivalentul acestuiadupd un sistem specific practicilor comunitAtiievreie$ti din Alexandria. Pentrua incercastrregisim sistemulde imptrrfirea Genezeigrecegti,ara cum era ea citit6 la Alexandriain secolulal IIIlea i.H., nu ne putembizui pe manuscriseleSeptuagintei.Cei mai vechi martori dau un sistemde divi_ ziune tdrziu, proveninddintr-un atelierde copierecregtin,f6r6 si fim siguri cA acest sistem reproduceun model care urc6 pdni la Genezaoriginari. RAnduri complet albe separaGenezain gasemari secfiuni, acesteafiind subimp64ileprin alineatein paizeci9i cinci de paragrafe,subimpd4itela rdndul lor de mici spalii albe lAsateintre cuvintein interiorulaceluiagirdnd. Manuscriselebizantine,in minusculd,au variat in ce privegtesistemulde imp6(ire fi au introdustitluri.incep6ndcu secolulal XII-lea,se pareca s-a decis impa4ireain cincizeci de capitole(numarulactual de capitole), pAstrateca ataredup6inventareatiparului,chiar gi pentruBiblia ebraicd. TotuSisistemuloriginarde impd4ire era altul decdtcel de acum.Nu f?tri rezerve,credemctr estemai pufin anacronics6.citim Genezaereacaa evreF Ior din Alexandriaproiectdnd asupraei, in loculdiviziunilorta-rdive cregtine, sistemulevreiesc,degi chiar gi acestaii este pulin posterior.Lucrdrile lui CharlesPerrotprezintadiferitelesistemede lecturdale Torei.Neindoielnic, lecturaliturgici, cu anumitesecliunipentrufiecareoficiu sabatic(o secliunea Pentateuhului,seder, urmatd.de o sec{iunedin profeli, haphtarah),n_afost instituitd decAtin epoca sinagogalbSi fixatA in palestinain secoleleV si VI d.H.; dar aceste,,lecturi"nu fac, probabil,decdtsd preiungeascd ceeace, de fapt, la inceputuri,era,poate,o indica{iepentrupasajeleremarcabile,un fel de,,bucd1i alese"privitoarela cult,teologiegi la marileetapeale istoriei poporului lui Dumnezeu.Aceste semnenu aveau,la inceput, menirea si impartAtotalitateatextului biblic pentruo lecturacontinuA,intrucat aceasE practicAapare in Palestinaabia spre slar$itul secolului al ll_lea sau la inceputulsecoluluial IIl-lead.H. (poateun pic mai devremein diaspora). LecturaliturgicAa Pentateuhuluis-a f6cut dupddoudtipuri de diviziune. Cand Pentateuhulse cite$tein intregirneintr-un ciclu r/e un an, Genezaeste impdrtitaln doudsprezece mari sec(iuni.Acestaeste ciclul ..babilonian". Cdnd Pentateuhulse cite$teintr-un ciclu de trei ani, Genezaesteimpa(it6
I i N I
INTRODUCERE
42
in patruzeci$i cinci saupatruzecigi gasede secliuninumitesedarin. Acesta esteciclul ,,palestinian".Studiindsemnelemanuscriselorebraice.apoi ceea ce transmit tratatele masoretice,in fine, utilizand listele date in secolul al Xllea de Migael ben lJzziel, Ch. Penot propunereconstituireaunuia dintre ciclurile de lectura ale cultului sinagogalin patruzeci9i cinci sau patruzecili qasede sectiunipenfiu Genezd(cu un mare numar de ezitdri)' intrucit paragrafelemanuscriselorLXX se inscriu in cadrul celor patruzeci secgi gasede sedarim,ix acestease inscriu in cadrul celor douAsprezece sd fi Iiuni, cu intreruperi in aceleaii locuri, se poate ca acesteiirtreruperi fost f6cutein locuri ale textului recunoscutede multt vreme ca fiind ,,cap6tul" unui episodgi ,,inceputul"altuia. Iatl diviziuneape care o propunemGenezei,ln cheia liturgiei ebraice vechi: I l,l-6,8 BcrE'g-rt
,s1I,I -2,3 s2 2,4-3,21 s3 3,22-4,26 s4 5,1-6,8 Noah II 6,9-11,32 s5 6,9-7,24 .s68,1-8,14 s7 8,15-9,17 s8 9,18-10,32 s 91 t , l - 1 1 , 3 2 lll 12,1-17,27Lekh-l'kha sl012,1-13,18 sl I l4,l-14,24 s|2 15,1-l5,21 ^t1.t16,1-16,16 s1417,l-17,27 lY l8,l-22,24Wayycra' ,s1518,1-18,33
I i
INTRODUCER€
s16l9,l-19,38 s1720,1-20,18 sI82t,t-zt,34 s1922,'t-22,24 V 23,l-25,I8Hayycy-Sarah s2023,l -23,20 s2124,1-24,41 s22 24,42-24,67 s23 25,t -25,18 Vl 25,19-28,9 Tol'dhorh s2425,19-26,t I s2526,t2-26,35 s2627,t-27,27 (?) s2727,28(2)-28,9 VII 28,10-32,3 Wayycte' s2828,t0-29,30 s2929,31-30,21 s3030,22-3t,2 s313t,3-32,3 V lll 32,4-3 6,43Wayyig'la[ s3232,4-33,17 s3J33,l8-35,8 s3435,9-36,43 lX 37,l -40,23Wayydgebh s3537,1-37,36 ,93638,1-38,30 s3739,t-40,23 X 4l,l -44,l7Miqqet s3841,1-4t,37 s394t,38-42.t7 s4042,t8-43,r3 (?) s4143,14-44,t7
INTRODUCERE
44
gaf Xl 44,18-47,28WaYYi s42 44,18-46,27 s43 46,28-47,28 Xll 47,29-50,26Way'hi s44 47,29-48:22 s45 49,1-49,26(?) s46 4q.27(?I50,26 3. ,,Sensul" naraliunilor din Genezagreacd tn iudaism. Sludietea ,,initialelor" 9i ,,finalelor" ce delimiteazi sectiunileGenezeiintr-unul sau altul din sistemelede impirlire, anual sautrienal, scoatein evidenlAsensul cartrii pentru cititorul evreu: istoria unei familii aleasd de Dumnezeul Atotputernic, menitd sA molteneascAun teritoriu pentru totdeauna-Eroii acesteiistorii sunt,de la origineain Adam $i reinceputulin Noe, $remosul familiei, Avraam, 9i moqtenitoriis6i pe care ii autentificArepetareaf6gaAceastatemd centralaeste fundamentulinsugi al duinfei Si Legamdntuh"ri. iudaismului:evreii sunt ,descendenla'lui Avraam.C44ile ulterioareale Septuaginteiamintesc aceastaistorie in schemecare-i scot in evidente momenteleprivilegiate,cu un lexic grecescfidel GenezeidupASeptuaginta. in altescrieri in Psalmi,in cdrtilelnlelepciunii, Regdsimastfelde ,,rapeluri" pildd CarteaJubileelor.Ca ebraicecaren-auintratin canonulbiblic,ca de exemplu,se poateexaminacapitolull0 din ca(ea inlelepciunii:inlelepciunea,care estepronia divin6, i-a salvatpe cei ,,drep1i".Ea i-a ocrotit pe Adam. Noe, Avraam, [..o1,lacob, Iosif, apoi, Moise etc. (meritd sa ne punem intrebdri despreabsentalui Isaac 9i despre importantalui losit). nep6AcegtioamenialcAtuiesc ,.poporulsfdnf'(10,15)9i ei sunt,.semintia ldln" (ibid.). Antichi,dlile iudaice, atribuitelui Philon, operaprobabilpalestinianadin (cap.I, II' IV, V) secolulI d.H. scotin mod specialin valoaregenealogiile mergindde la Adarnla losif; ele insisti cu grija uneicronologiiamdnuntite incioqilor(episodulpotopitlui,al asuprasalvAriidrepJilor9i nimicirii necred salvat din cuptor:cap lll' VI' Vlt). Avraarn tumului Babel,cu legendalui Ultimul capitol (VIII) parcurgerapid toate povestirilede la Gen l2 la ale diferitelorramuri.Temacenlrala finalulcirtii. cu listelede descendenJi de o singurdfraz6,in VIII,3: Dulllnezeu a Cenezeieste bine reprezentati f6giduiegteun pamantseminliei lui Avraam 9i incheie un LegAmantcu el'
I NTRODUCERE
Aceastasemintie,care este Isaac,este calificatl drept ,,vegnic6",ceeace caracterizeazdin GenezdLegimdntul (9,16 9i 17,7,de exemplu). Acest tip de lecturaistorica,atestendsensulcdrfii Genezeipentruevrei, esteuneori corect pastratde cregtini,cum se vede din discursullui $tefan \ transmisde FapteleApostolilot 7,1-16: rclatarcaincepe cu poruncade a plec4 pe care Dumnezeui-o dd lui Avraam (12,1), apoi amintegtede prorocirea unei perioadede patru sute de ani de robie 9i de o eliberare(iegire din Egipt); aminte$tedarul Leg6mintului 9i al circumciziei,caretrecede la Avraam la Isaac, la lacob gi la cei doisprezecefii ai acestuia;povestegte istorialui losif 9i coborArea in Egipt a lui lacob cu gaptezeci qi cinci de persoane,apoi moartea lui lacob 9i a fiilor sai in Egipt ti transportarea trupurilor lor la Sichem (recunoa$temin aceastd povestire elemente tradi{ionale evreieqtinebiblice). Am puteacita alte relecturiistoriceale cirfii Cenezeiin mediu eweiesc, care degajdtema Legimantului cu o ,,seminlie"a lui Avraam, nimeni alta decat poporul evreu. AceastAidentificare a ,.poporului sllint", Israel, cu descendenta lui Avraam esteo datd indiscutabild pentrucititorii evrei ai Genezei.Or, tocmai asupraacesteiafirmatriivor interveniIisus,Pavelgi primii cre$tiniie$itidintrepAgeni,pentrua rdsturnaidentificarea respectivA pi a-giapropriatemacentralaa Genezei. 4. Tema centrald a Genezei$i interpretarea sa crettind. Fiul mai mic substituitfului mai mare. Prevestirile lui Hristos. Aproprierea de cAtre crestinia temeicentralea Genezeiebraicese realizeaziin jurul noliuniide ,,seminlie":care este adevAratul,descendent"al lui Avraam, mostenitorul ligdduintei?insdSiaceastdnoliunese situeazdin cadruluneiadin temere recurente,bine pusein valoarede textul grecesc,anumetema fiului mic, a mezinului,veortepog,care se substituiefiului mai mare.Vom examinamai intai aceastatem6. E probabilca, Ia origine,aceasta tema sdjustificeagezarea legitimda unui popor intr-o fard, popoarelevecine, mai mult sau mai pulin aliate sau inamice,fiind considerate ramuricolaterale, ie$itedintr-untrunchicomun, dar indepAfiate,numai fiul preferal,,,cel mai mic", avdnd drept la mostenire. Repetareatemei, care permitestabilireaunei geografiiintr-un anumit fel religioase,estefundamentalApentrucititonll evreu:el estemo$tenitorul ramurii alese,a ramurii ,,mezine"gi are dreptul de posesiuneasupra pdmdntuluifdgiduit, Iudeea.Popoareledin nordul,estulgi sudul Canaanului
INTRODUCERE
sunt descendentiai fralilor mai mari eliminati (ex. Gen. 25,12-18;28,6-9)' Paradoxal,cre$tinii vor da o interpretarecontrard(in contrasens):ei ii vor pe ei ingigicu mezinul. identificape evrei cu fiul mai mare,identificandu-se Motivul mezinuluicare se substituiefiului mai mareaparein Genez6in punctedecisive: urmAtoarele L Cei trei fii ai lui Adam: Seth, substitutal lui Abel, se afl6 in capul liniei genealogicea c6rei istorie va fi urmArita,iar nu Cain, frateles[u mai mare,ai cirui urmaSidispardin povestire(c/ Cen. 5,17-24). 2. Cei trei fii ai lui Noe: pentru cre$tini, Sem, strdmosullui Eber 9i Avraam, estefiul cel mare; Iafet, mezinul- consideratca stramo$al grecipentrulargireaneamului(9,27)' lor - va primi in locul lui Sembinecuvantarea 3. Cei trei fii ai lui Thara sunt mentionatiin ordinea,'Avraam,Nachor, Anan": nu se $tie dac6 este ordinea dup6 data natterii. Arran, mort 9i l5sdndu-iun fiu de care Awaam va avea grijA (Lot), Si Nachor, r6masin Canaan,fac figurd de fii mai mari, instalatiin lara lor anceslralA;descenden{ii lor sunt idolatri, rai, totugi odraslalui Awaam va merge la ei s6-9i cautesotie(22, 20.24;24,1-9). 4. in cuplul celor doi fii ai lui Avraam, Ismael 9i Isaac,deqi cel mare, Ismael,se aflA sub protectiedivina (16,7),totugi mezinul,Isaac,e indragit de Avraam (22,2) - lsazc, cel nascutdupi ,,vizita" lui Dumnezeula Sara (21,1),mo$tenitorul ftgaduit(15,4). cei doi fii gemeniai lui Isaac,Esaugi lacob, problema in legdturtr cu 5. intaietetiise pune incd de la nattere.in timp ce tradiliarabinic6vedein Esau,fiul cel mare,o figura a dugmanilorevreilor - romanii -, cregtiniinu ezitd sArastoameaceastaidentificare,facdnddin Esau,fratelemai mare,o figuri a sinagogii, ei ingiqi identificAndu-secu mezinul, lacob. Profeliile ,,cel mare va sluji celui mic" (25,23) 9i ,,tu-i vei sluji fratelui t5'u" (27,40) vor fi in{eleseca o prevestirea infrangerii evreilor (Esau)de calre romani, iar acegtiapot fi un exemplual pdgdnilorconvertili la Hristos. In timp ce de alegerea mezinului Pavel,in Rom. 9,11-13,citdndMal. 1,2-3amintegte incepdnd cu doar pentru a afirma libertateasuveranaa lui Dumnezeu, Epistola lui Barnaba aceast' rastumareeste utilizatA pentru a spune ca poporul ,,cel mai tAn6r" (oe$tinii) inlocuiegte poporul ,,mai varstnic" (evreii) (Epistola lui Bamaba 13,1-6). 6. lnversareaordinii de naftere a;teptatl penhu gemenii lui luda, in 38,27-30,suscitAaceeatiteml interpretativela cre$tini.
INTRODUCERE
F
47
7. Inversareabinecuvdnt[rii celor doi fii ai lui Iosiq in 48,13-20,confirma" pentrucrestini,rasturnareastatutuluicelor douapopoarc(Epistolalui Barnaba\. 8. Tema inlocuirii fiului mai mare de catre mezin se mai citegteqi in povestireadespreceledoul femei ale lui lacob(Rahel,ceamai tanArd,preferata Leei, cea mai varstnic4);sau,printre fiii lui lacob,vedemcA Iudajoac6 un rol mai importantdecatfratelesiu mai mare,Ruben(37,26;44,14.18). Origen enunjtrurmltorul principiu: ,,Ce vine in al doilea rdnd este mai sigur decAtce vine in primul rdnd" (Hom. Gen. IX,l) (el dA aceastdlege pentrua sublinia importanlaDeuteronomului,,,a doua lege", gi o ilusfeazd cu trei exempledin Geneza,Isaac,Iacob,Manase,ultimul citat grefit aici). Origenii identificdcu,,primul popor",,,celal circumciziei",pe cei trei intdi-nascuti,Ruben,Gad 9i Manase,in Hom. Ies. XXVI,3. La fel, Diodor al Tarsului, in legdturacu 25,31-35, remarc6:,,Fiul cel mai mare egueazl mereu9i esterespins;mezinulinsa estepreluit gi devinemo$tenitor.',Nimic nu este mai important pentru apropriereade cAtre cregtini a sensului Genezeidecdt aceastdinversiune:ea este aplicatA,incepind cu Sfrntul Pavel,celor douapopoare,vdrstnicgi mezin,eweii gi creqtinii. Cine este,,seminlio" lui Avraam? RIstumareaidentific6rii celor doi fii se produce,la Sfiintul Pavel,in Gal. 4,27-37,atuncicdndafirm6 ci cregtinii sunt urma$ii lui lsaac,in vreme ce Ierusalimulactual, inrobit, reprezinti primul Legdmant,f6cut intru robie, evreii fiind astfelidentificali cu Ismael. Dar chiar mai inainte,in Gal. 3,16, Pavel remarcasefaptul ci fagdduin{ele Legdmentuluifuseserafecute nu ,,semin1iilor",la plural, ci ,,semin1iei,', la singular, iar aceastaseminiiea lui Avraam nu poatefi decat Hristos. Mai mult, cuvantul grecesc60voq confirml cd estevorba de naliuni nesemite: mogtenitorii fdgdduintei nu depind de legea ebraicS,ci de credinla (lui Avraam) (Rom. 4,I 3-25). Astfel, cre$tiniiocup6locul lui Israelin interpretarea,,sensului"Genezei:la rdndul lor, ei joac6 rolul mezinuluicarel inlocuiette pe fratelemai mare. Un testimoniumimpotriva evreilor: 49,10.Un singur versetdin Genez! figureazdin vechile culegeri de,,mirturii" extrasedin Scripturi pentru a demonstra,impotriva evreilor, ci Mesia a venit: profelia de la 49,10 este citatd ca referinldprincipaldde c6tre apologeti(Iustin, Irineu, Origen, mar bine de patruzeci de ori in Demonstralia evanghelicda lui Eusebiu al
,g
,{ .{ { 48
INTRODUCERE
neamurilor", Cel Cezareii etc.), pentru a spune ca lisus este ,,a$teptarea caruiaii revine ,,ceeace-i estepus deoparte".Creqtiniinu fac, de altminteri, decdtsdaplicela Iisusceeace tradifiarabinicdspuneadespreRegele-Mesia care urma sb vind. Mentionarea,,semin1iei"femeii, in 3'15, primeste,9i ea, o interpretaremesianicd,dar nu figureazain culegerilede ,,mdrturii"Alte vestiri ale lui Hristos extrase din Geneza greacd' Prezen!4 in acelagiverset,a doi termenireferindu-sela Dumnezeu,gi mai alesfolosirea aducedupa sine o aplicarea versetuluila Hristos preexistent lui rcr3proq, (9,6:19,24);mentionarea ,,cuvantului"lui Dumnezeu,al ,,ingerului"Siu, ori folosirea verbului ,,a cobori" sugereazamanifesttui ale Fiului lui intrupdrii(vezi notelela I,l; 1,3; ll,5 etc.).Astfel, Dumnezeuanterioare f6giduinla f6cut6 lui lacob in 46,3 (,,voi cobori cu tine in Egipt") este o prevestirea intrupf,rii (Oigen, Hom. Gen. XY,5). Folosireaverbelor la plural suscita,iardgi,interpretdritrinitare(ll,7r l8,l-8t. in sfhrgit,unele personajedin Genez6sunt luate drept prefigurari ale lui Hristos, datoritd unuiadin titlurile pe care le-auprimit. Estecazul lui Noe, ,dreptul" care permitenaSterea unei noi omeniri;al lui Melchisedec(14,17-24); al lui Isaac,numit ,,iubitul", in 22,2, 9i care ,,seamen6"in vedereaunei recolte bogate; al lui Iacob, biruitor al Adversarului, in 32,23-33; al lui Iosif, vdndut de frafii sii, precum 9i al lui Zara (38,29). Numdrul 318 (14,14) reveleazdin taini numelelui lisus si indici crucea.La fel, numele,,Rtrstrrit" 'l din 1,2. Dupa o exegezatipologicApe careo vedemla lucru inci de la inceputul cre$tinismului,Genezagreac' fumizeazdcuvinte care,in ochii crettinilor, suntacolo,in povestirilebiblice, pentrua vorbi dinaintedespreobiecteprin careHristosa aduslumii m6ntuirea:orice mentiunela un lemn, fie un lemn propriu-zis,fie un copac,sau un obiect din lemn, esteo vestirea crucii lui Hristos. Iustin a alcAtuit un intreg catalog, in al sdu Dialog cu Trifon, capitolele86 9i 138.Acelagitip de exegezapermites6 punemcap la cap mai ales cand versetelecare mentioneaziapa, sau un izvor, o adApatoare, greacaprecizeazAcA estevorba de ,,api vie", pentru a gAsiin ele prevestirea apei mentuitoarea botezului(21,19;'24,10-27:,26,15:,29,1-l4; 30'37). acoperimAntuluirugiTot simbolbaptismal,pentrucregtini,este9i lepadarea haind de slavd(Grigore (3,7) de o (picatul) va fi inlocuit care nos al frunzei al Nvssei).
INTRODUCERE
l t
49
5. Lecturi ediJicatoareale Genezei greceSti: ,,modele" de virlute. Asupra anumitor punctese poatespunecd redactareain termenigrecegtia istorisirilor Genezeia favorizat unele teme edificatoare:Noe, ,dreptul", in 6,9; ,,credinta" lui Avraam, in 15,6; folosul pentru un om rdu de a se unuiamai bun,conform9,27etc. ,,supune" Genezaa fost cititd ca o serie de biografii oferind tot atdteamodelede virtufi 9i a furnizat predicatorilorexempla.Sirah face o listd in 44,16-23. grecescfolositde traducdtorul Vedemaici influen{avocabularului Genezei. Philondin Alexandriaa grupatacestemodelein doui triade,plasdndu-l in frunte pe Enos, figura a sperantei,lucru care nu se explicd decatprin textul pocdin!4precumin Sirah,iar Noe, dreptatea (6,9). LXX; EnohsimbolizeazA Predicatorii cregtini utilizeazi din belqug aceste,,modele" veterotesLe intalnimla ClementRomanul,dar ele vor servimai cu seam6 tamentare. pentruo bund pane a elogiilor,biografiilor,genului ,,comparaliilor", la Capadocieni gi loan GurE de Aqr, sau in Omiliile festale rcstite de Hesychiosal lerusalimului, de pildd.Modelelerespective sunt exploatate, ln traditiaebraici, de Philondin Alexandria,in biografiilesalealegorice precumTestamentul sau literale,gi intr-o seriede scrieri intertestamentare, celor doisprezece patriqrhi, Testamentullui Avraant saulosif SiAseneth. MargueriteHarl
Geneza I 1 intru inceputDumnezeua f6cut cerul qi pimdntul. 2 lar pdm6ntulera nevezut$i neor6nduit,intuneric deasupragenunii gi duhul lui Dumnezeu
l
F
l,l CapitolulI din Gen.s-abucuratde o atenfiespecialadin parteacomentatorilor evrei gi cregtini.Existdo inteagd literatud numitd,,hexameral6" (de la ,,hexaemeron", cele $asezile alecreafiei).Plrinfii Bisericiiau cunoscuttratatclelui Philot\,Opd. gi QG' din cares-au inspiratadesea,dand verseteloro interpretare platonicianaori stoica.a 6v qpm a fostinlelesfie in senstemporal,fie ln sensinstrumental (in al doileacaz sensul estede,,principiu" metafizic:traducereaar fi,,in principiu").Pentrua lesa cet mai deschiscampulsemantical expresiei,am preferattraducerea ,,intrulnceput".Cre$tinii punexpresia in hgaluracu Prov.8.22sq.(crealia s-allcut prinsauintruinqelepciunea. ooQio, lui Dumnezeu)fi cu PrologulEvanghelieidupa Ioan (crealias-a flcul prin Logos).qt [rineu,Dez. 43; Origen,Com.Io.1,90-124.YasilecelMarc (Hom.Hex.1,6) gi Grigoreal Nyssei(l/ex. PG 44,724)accentueazd ideeactrDumnezeua creattotul ,,in bloc", dintr-odatd,interpretAnd variantade traducerea ebraiculuib're'tt propusdde Aquila. Acesla, reproducdndlegtrturaetimologicl a ebr. re'Sit (,,inceput")cu rot, (,,cap"),are K€qqr,qlov(,,rezumat",,,punctcapital")in loc de qpli. a,,a fEcut":LXX redd printr-unsingur verb grec,not6<0,doud verbe ebraice,bdra'(,,a crea"),folosit numai avdnduJca subiectpe Dumnezeu,qi 'afih (,,a face").Aquila propuneverbul Kri(o. a,,cei': pentrumajoritatoainterprelilorantici ,,cerul"din acestversetnu este totunacu,,tllria" din v. 8. DupdPhilon$i Origen,de pilda,aici estcvorbadesprelumea incorporala, inteligibila,noe'ica(Opif.29 ,i 36;De princ.11,9,1 ti 11,9,6).'l'M: sAnaym, intotdeauna la dual,ceeace stdla origingatraduceriifrecventecu ,,ceruri", 1,2,,nevazut (oopcrog) pi neoranduit(ororoorerioo,roq)":traducdtorulgrec redl expresiacbraicato&t )A-bohi,carcse presupune cAinseamna ,,gol",.,pustiu",,,neant". greacdlasdaFdar sA se subinteleagd Traducerea o matcriepreexistente, ca la Platon, Timaios51a.in in1. ll,l7, text marcatde gdndireaelenisticS,se spune,de altfel, cd Dumnezeua creatlumea,,dintr-omatgrieinformA".Totu$i,Parinlii vor insistaasupra principiuluicrealieidtn nimic(exnihilo) incepdndcu Teofil al A\tiohiei (Ad Aut.lI,l0'), Origeniti sprijina argumentafia din De Princ. IV,4,6-8pe Ps. 138,16Si Enoh 19,3. Aquila gi Theodotion'ladtlc tohi wA-bohuprin ,.gol", ,,nimic"(r6vo1rc).a ,,genune": am tradusastfeltermenuliipuoooq,,,fdri fund", care traduceebraicultehont(apele primordiale,din carevor apareaizvoar€lefi ploile).a ,,duhul":rve0po, traduceebraicul /.td&.Cuvantpolisemic:,,suflare",,,energievitalt', ,,vant",,,adiere",,,prezenia divini" (ultimufsensla Philon,QG 11,28). t ,,sepufa", de fapt,,,semi$ca",,,plutea"pesteapr,
52
GENEZAI
3 se purta pesteap6. $i Dumnezeua zis: ,,Sdfie lumind." $i a fost lumind. a $i a vAzutDumnezeucd lumina era buna. $i a despdrfitDumnezeuintre 5 lumind 9i intuneric. 9i a numit Dumnezeulumina ,,2i" 9i intunericul ,,noapte".$i a fost sear6,9i a fost dimineata:ziua intai. u gi Dumnezeua zis: ,,Sd se face o tirie in mijlocul apei, care sA ' despartdin doud apa de apa." $i a9aa fost. Dumnezeua fdcut t6ria-ti a " despd4it, la mijloc, apa de sub terie de apa de deasupratariei. $i o explicatiea verbuluidin siriac[,duptrcare ca ln Gen.7,18.Vasilecel Mare cunoagte duhul lui Dumnezeuar,,incdlzi"apa,pregatindna;tereafdpturilor(asemeniunei clo$e pe cuibw:.cf. IIon.lIe-rr.II,6). TM areun verbrar gi de sensnesigurcareevocatremurul (ler. 23,9)sauzboruluneipdsaricareplaneaza puilor(Deut.32,1l). deasupra 1,3Zececuvintealecreatiei(,,|)umnezeu a zis"). DupaPhilon(Oprl l7-36),Dumnezeu creeazdprin Logos,careestelacalul ideilor/formelorlumii inteligibile.Duptrcrestini, acestLogos esteFiul. a,,lumina" estelnteleasAde Parinfi at6t la propriu,ca lumina materiala, catii simbolic,ca atributhristologic,in reJaliecu ln. 1,4-5. 1,4 ,,era bunt', in grcacS.Koldv (de gen neutru).Lumina estedeopotrivabund ti frumoasd,dupd.riteriileteologice$i esteticegrcceiti. Philonvedeaici rcperelecarefixeazAmAsurarea 1,5,,seari/dimineaf6": timpului.Creafia m6sur6(Opif.33-35).DupaVasilecel Mare,o ,,2i" sefacein timp, iar timpulinseamntr dureazdde Ia o dimineafdla cealaltA,incluzanda$adarsearade la mijloc (Hom.Hex. Il,8). . ,,ziuaintai" (tpdpo pio): Philon inlelegeexpresiain sensulde ,,o zi", nu de ,,prima zi" dintr-un iir de Fpte. Pentru el, aceastAzi unicd este ziua ,,lucrurilor intcligibife",aflatein afarad,etimp (Opif. l5). Cf. de asemenea lrineu,Adv. haer. Y, 23,2:o singurdzi a creafiei.PentruVasilecel Mare,pio marcheaza intoarcerea aceleia$ zife, ca simbolal eteroitatii(Hom.Hex. ll,8). Aceasta,,o"zi a lbst interpretata $i ca a optazi, ,,ziuaetern[",de dupazilele lumii.Zilele slptamaniicrea[ieiau fost interpretate gi ca simbol al versteilumii (Saptemii de ani), plecandde la echivalarea unei ,,zilea Domnului"cu o miede ani (cl Ps.89,4).Lumeava existagaptemii de ani,dup5care,in ziua,,aopta",Impar5lialui Dumnezeuse va instaurape pamant(doctrinamilenariste). Despresubiect,cjf Luneau,A., 1964. 1,6,,ttuie"(o-.€p6opq)r imagineacerului,,forjat'/,,maftelaf',redandorigin€acuventului ebrcicrAqM', din fiqd' (,,a bate", ,,a ciocAni").Problemainterpretilorestesa inteleagaraportulintre ,,cerul"din Gen, I,l $i ,,taria"din Gen. 1,6.Dupi Philonli Origen (c/ notav.l), primul esteincorporal,al doileacorporal.DupdCrigoreal Nyssei,tiria estelimita lumii sensibile(Hex.128\. 1,7 Existadouainterpretdripatristiceale despd4iriiapelor.Primaestefizicd (apelede sus li apele de jos) $i se inmlne$tela Teofil al Antiohiei ll,l3, Vasile cel Mare, puterilespirituale(ingerii),iar A douaestealegoric[:apelede susreprezintA Theodoret. apeledejos, putcrilemalefice(Origen:C. Cels.Y,44;.Hom.Luc.XXlll,T). 1,8 ,.cer":in TM aparepluralul,Sdmayim. TheodoretcunoaSte textul ebraicai vedein pluraloaluzie la,,cerurile" din I,l fi 1,8(06 I l). r TM omite,,li a vazutDumnezeu ct erabine".
CENEZA I
Dumnezeua numit tiria,,cer". $i a v6zut Dumnezeuct era bine. $i a fost seari, 9i a fost dimineala:ziua a doua. '$i Dumnezeua zis: ,,Sese strangaapa de sub cer intr-un singur loc Si sA se vadtr uscatul." $i s-a facut ?ntocmai.Apa de sub cer s-a stransin l0 locurile lor de str6ngeregi s-a vdzut uscatul. Dumnezeua numit uscatul mullimeaapelora numit-o,,mdri".$i a vazutDumnezeucA ,,pAmant",_iar " era bine. $i Dumnezeua zis: ,,Pdmintulsa nascapA$unecu iarbd,semdndnd strmdnli dupi fel 9i asemtrnare, ii pomi roditori ddtdtori-defructe,in '' care sa fie semintredupi felul lor pe p6mdnt."$i afa a fost. Pamantula ndscutpasunecu iarbe, semanendsamanlAdupi fel 9i aseminare,9i pomi roditori ddtatoride fructe, in care_sdfie seminledupd felul lor pe pdmdnt, '' $i a vlzut Dumnezeuc6 era bine. $i a fost seard,5i a lost dimineati: ziua a trela. la gi Dumnezeua zis: ,,SAfie luminStoriin tdria cerului, ca sAlumineze pimAntul 9i si despartdintre zi li noapte.SAr6manaca semnepentruano15 timpuri,pentruzile gi pentruani 9i sd steapentrulumini in tdriacerului: '' si luminezepdm6ntul.$i a5aa fost. $i Dumnezeua licut cei doi lumindtorimari, lumindtorulmare,stApenpestczi,9i lumindtorulmic, stApan " pestenoapte,$i stelele. $i le-a aSezatDumnezeuin taria cerului, ca s[ 1E zilele 9i noptile^9i sa despartaintre luminezepe pdm6nt, sA stApaneascd '' Dumnezeu tumind9i intuneric.Si a vazut ce era bine. $i a fost seara,ti a ziuaa Datra. fost dimineata:
ta I
din l.l. Acum sc producedezvdluirea l,9,,st se vadd" corespunde ,,nevivutului" pAmdntului(cl TeofilalAntiohieill,l3; Vasile,l/onr.l/e,r.IV.2)a Finalulvenetuluinu in TM. | ,,locurilelor": trecarsde la singularla pluralincxplicabilA arc corcspondent (Parintii.iustificdpasajulprin existentamai multormiri, dara uneisingureape). I,ll Participiulneutruo,re-rpovnu-l determinanici pe fcmininul Frdv\ (,,pi$une"), nici pe masculinul16ptoq(,,iarbd").Am prel'erat$ pAstrezin traducereambiguilatea a textuluiLXX. imposibilderezolvat (Opf 58-59);Origen ca,,semne meteorologic€" l,l4,,semnc":Philonlc inlcrprctcazd polemizeaza dar nu cauzeale evenimencu crcdintelcastrologice: agtriisunt,,semne", telor(abrL Gen.,ap. l'ilocalia Xxltl). I,16 ,,stdpAn": exact,,pentrua stdpani"(in greacA,eiq qplqq)r datoritAacestuiplural, (Col. l,l6: ca,,principii", cei doi ,.luminrtori" Origeninterpreteazf, ,,puteri"insuflelite luna$i stelele"sunt,,crcaturiinteligente" cf. Filocalia XIY). a PcntruPhilon,,,soarele, (Opif. 54-6tl'72). l,l9 ,.ziua a patra": Philon fi Origen cred ci astreleau fost createa palla zi ca ,,omamente"ale cosmosului(Opif.45|' Hon. Gen. 1,5).Fiind createatAtde 6rziu, e
l 54
GENEZAI
20 Dumnezeua zis: ,,Apelesa scoad la ivealStdritoare cu sufletevii 9i $i zburatoarecare zboarddeasuprapamantuluisub taria cerului." $i a;a a 2r gi Dumnezeu a l6cut balene mari gi toati suflarea animalelor fost. tir6toare, pe care apelele-au scos la iveal6,soi dupd soi; a {ecut li zbur622 toareleinaripate,soi dupd soi. $i a vdzut Dumnezeuci eraubune. Atunci inmulliti-vA9i umple{iapele Dumnezeule-abinecuvintatzicdnd:,,Creqteli, " mirilor, iar zburdtoarelesd se inmulteascape p6mant." $i a fost searA,fi a fostdimineala:ziuaa cincea. 2ogi Dumnezeua zis: ,,Pdmdntulstrscoatdla iveall suflet viu, soi dupd gi palrupede, fiarelepAmantuluisAlbatice,soi dup6soi." $i a5a terdtoare soi, " a fost. Atunci Dumnezeua licut fiarele pdmdntului,soi dup6 soi, animalele domestice,soi dupa soi, 9i 6ratoarele, soi dupd soi. $i a vdzut 'o Dumnezeuca erau bune. Dumnezeua zis: ,,SAfacem om dupd chipul litnpedecAnu secuvin adomteca entit,:lidivine(Opd. 45-47).Acelafi toposla Vasile, Hom.Hex.Yl. 120C,AmbroziqHet IIl.6; Vi,l; IoanGurddeAur,Hom.Gen.Yl. (lEzdra 6,41; esteatestatddc tradiliaevreiascd 1,20Origineaacvaticia zburatoarelor Philon,Opif. 63) $i crestind(Vasile,Hom.Hex.Vlll,2). a Primam€ntiunea cuvAntului in gencfal, ,,sufl€t",in legaturdcu firatoarele(de fapt,termenulgrec€ptlerdinscamnd, ,,animalemici fojgditoare").Pentruexegeti,animalelediferdde planteprin faptul ca au suflet (Philon, Opif. 63; Yasile. Hom. Hex. VIl,l). Augustin ded]uca,din reptilia animarumyiyarum,ctr animalcleacvaticeau sensibilitate$i mgmorie(Gen.Litt, lll, v I.tI-12). l,2l ,,balene":monstrimarini (in ebt. tahhihim).Termenulebraicva fi redatln greactr fie prin rfltoq, de unde ,,chitul" romdnesc,fie prin 6por
i
JENEZA I
55
pestepeltii mdril, peste nostru 9i dupd aseminare9i sA st6peneasc6 zburatoarelecerului, peste_animale, peste tol pamantul $i peste toate '' taratoarelede pe pdmdnt." $i Dumnezeul-a {Ecutpe om, dup6 chipul lui 28 Dumnezeul-a f6cut; parte barbdteascagi parte femeiascdi-a fecut. 9i Dumnezeui-a binecuvintatspunand:,,Creltelj,inmullili-va, umpletipAmantul, supuneti-lii stdpanilipestepe$tii mirilor 9i pestezburatoarelecerului, pestetoate animalele,pesteintreg pdmintul $i pestetoatetdrdtoarelede pe pimdnt." 2e $i Dumnezeu a zis: ,,lata, v-am dat toata iarba manoas6, purt6ndsdm6n{d,de pe intreg pimintul Sitoli pomii cu rod plin de simanla " roditoare - sA vd fie hran6, ti tuturor fiarelor pdm6ntului, tuturor zburitoarelor cerului li taratoarelorde pe pdmdn! tuturor fdpturilor cu '" sufletviu, iarbaverdesAle fie hran6."$i a$aa fost. Dumnezeus-a uitat la Theodoreta consacrato inteag| quaestio(@6 20) expresiei,dup6 chip". care ar desemna:l) parteainvizibilAa sufletului;2) trupul (una din chestiuniledisputatela PArinfiicinea fost fdcut,,dupdchipul" lui Dumnezeu: sufletul,trupul,sauamandoud la un loc?);3) legAturaintre sensibilii inteligibil;4) capacitatea de a comanda.a Tema (l Cen.9.1-2;Ps.8,5-91Sir. 17.2-4;lnl.9,2-3: dominrifiei omuluiasupraanimalelor (Jub.2,l4l,|Ezdrc 6,54)fi la Philon l0,l-2) e prezenttr in apocrif€leintertestamentare (Opif. l'7). Omul este,,loc[iitoral lui Dumnezeu"pe pirnant,ca fiinld rationala,spre deosebire de animale,caresuntncralionalc,dyJ"o'yo. 1,27,,1-aftcut": Phllon(Opif. 134)ti Origen(Hom. Gen.l,l3) opunomul ,,facut",din acestverset,de omul ,,pldsmuit",din Cen.2,7 (,,OmulinteriorestefAcut",scrieOrigen, ,,ln vremece omul extedoresteplasmuit").I Trecerede la singular(,,omul"),la plural (,,i-afAcut").Tradiliilerabinicesemraleazf, o alterarea acestuiverset(,,1-afAcutbArbat cu orificii t'emeieiti").Existdtraditii rabinicedespreomul pfirniti,,tandrcgin(Talnud8., Berakhoth6la, Erouvim l8a; Philon,Opif. 152:Cher. 59],QG 1.25).Augustincritictr aceastdreprezentare a lui Adam androgin(Ger. ltr. UI,XXII,34). I Pe urmcle lui Philon, Origen interpreteazA alegoric ,,parteafemeiascd"$i ,,parteablrb6teasct', vorbind despreun ,,spirit masculin",pozitiv, $i un ,,spirit feminin", negativ,doue (Hon. Geh.l,l5). categoriiparadigmatice 1,29,,v-amdat": dupAProcopios(Coz. Gen.PG 87 l,l31C), Dumnezeui-a dat omului puteri depline qi asupraregnului v€getal.Didim vorbe$tedespre,,putereacunoalterii/gnozei"asupraplantelor.Omului i s-a dat acumcapacitatea de a dcosebiplantele (ln Genesim6'l). hrenitoare,nehranitoare,me.Jrclnale 1,30Plecandde la,,$i"-ul careleagav. 29 de v. 30, propriuLXX, Pdrinliiau deduscl omul $i animaleleau acelali tip de hrana,vegetala(Didim, ibrd: Vasile,De origine hominisIl,6). Din TM, unde ,,fi"-ul nu existe,rezultaci omul a primit drept hrana animalelor ,,iarbapulland sAmAnF',iar animalele,,,iarbaverde".De aici, chestiunea carnivore:acesteaau inceputsA se hrdneasca cu came abia dupapotop.Milenari$tii (lrineu, de fndl, Adv. haer. Y,33,4)i$i imagineaza Paradisuleshatologicpopulatcu animaleerbivore.ca la lnceDut.
OENEZAI-2
tot ce-a f?icutgi, iate, erau foarte bune.$i a fost seara"9i a fost dimineatS: zlua a lasea, 2 r$i au fost desAveryite cerul, pdmAntulSi toata podoabalor. 2 in ziua a gaseaDumnezeu$i-a desdverfitlucrdrile pe care le licuse, iar in ziua a gaptea s-aodihnit,dupatoatelucrdrilepe carele licuse.r Dumnezeu a binecuventatziua a gapteagi a sfinlit-o, pentrucd atunci s-a odihnit dupa toate lucrdrileSale,pe careDumnezeuincepuses6le fac6. ' Aceastaeste carteana$teriicerului gi a pamdntului,atunci,in ziua in careDumnezeua iAcutcerul,pdmdntul5 ti toatdverdeafa cdmpului,inainte ca ea sAaparApe pamant,Si toatAiarba cdmpului,inainte ca ea sA rasar6. intr-adevdr,pe atunci Dumnezeunu trimiseseincd ploaia pe parnanl $l nu era om ca sa lucrezepdmantul,6 dar un izvor fafneadin pdmantgi srropea 7 toatafata pdmentului. Dumnezeua pldsmuitomul - praf din pament-, i-a suflatin fafa suflarede viatA$i omul a devenitsufletviu. 2,2 DiferenfAintre l,XX (Dumnezeuli-a t€rminatcrealialn a $aseazi) fi TM (a $aptea zi). Nu e;(isucontradicfic,dacainf€l€gemce Dumnezeui$i tertlinesedeja crcaliain a lapteazi, dup?i1M. a ,.s-aodihnit" (ebi. Sabhath,,,a inceta",..a se odihni" - de unde sabatul).Comentariilcvechi combat totugi ideea inactivitdlii lui Dumnezeu.Dupd Philon, Dumnezeuifi consacrAziua a iaptea contempleriioperei srvar;ite, a$adar, frlozofiei(Decal.96-106).PentruParinfi,a $apteazi estcziua Domnului(duminica); lnceputul zilei eterne,,,a opta"i sfir$itul saptamaniimilenare5i odihna veqnici a sufletelor.PcntruOrigen(Hom.Num.23,4),adevdratul sabatnu aparfineacesteilumi, ci lumii de dincolo.Dumnezeunu-Siinccteazdcreatianici o cliptr (Augustin,Cer. Zrt. IV,VI[-XX). 2,3 Dumnezeusfinlege aici sabatul(cl Ex,20,11). Pdrinlii traducideeaconsfinfirii printr-unverbcareinseamnd,,a separa".Ziua a $aptea estecevadeosebit,cu totul aparte fald de reslulzilelor(loanGurdde Av, Hom.Gen.X, PC 53-54;l heodoret, OC XXD. i ,,incepuse"r dupdPhilon(Leg. 1,5-7),Dumnezeunu lnceteazA si creeze.atadarcele gasezile n-au ltrcut decatsa'inceap6creafia.Dupd Didim, Dumnezeun-a crea!roate fdpturile..inlru inccput"tdepildA.lngerii au ramaspedinal'ara). 2,4'ydve6rq(TM: tofdhoth: tn plural)rtermenulcaredd titlul primeicldi a Torei. El rezumicvenimcntele relatate pandaici.in acestsingurcurinr PhilondescoperA tema lumiicreatede Dumnezeuluniversului(Opl l2). 2,6 ,,izvor":in TM apareun cuvantrar, ?-dr,cares-artraducaprin ,,nor",,,abur".Philon vedeo alegoriepentruLogos,,,ca!eudAsufletulcu virtufi" (Post.127-129),iar pdrinlii daucuvantuluiun senshristologic,baptismal. 2,7 Verbulnl,ooo
CENEZA2
o
Domnul Dumnezeua s6dit o gddinl in Eden,spre rasarit,$i l-a aqezat 'Apoi Dumnezeua mai f6cut sd resare acolo pe omul pe care l-a plasmuit. din pdmanttot felul de pomi plScufila vederegi buni pentruhrand.9i pornul vielii in mijlocul grAdinii9i pornulafldrii a ce se poategti desprebine 9i riu. (terestru)celui ,,lhcuf' (din Gcn. 1,26-27).Estecazul lui Philon 9i Origen(cl nota la 1,26).Allii nu fac aceastedistinctie:lrineu, Dem. ll, Epistolacdh'eDiognet 10,2.a vechi adaughun paticipiu (,,ludnd"), ,,praf'(1onq) esteo apozifie.Unelemanuscrise pentrua facescnsulmai clar.Pavelopuncprimulom/Adam,,,facutdirl praf', celuide-al Pentu Philon,Dumnezeu a alesccamai bunA doilea.venitdin ccr (lCor. 15,47-49). taranain vedereapldsmuiriiomului (Opd. 131).Pentrucr€$tilli(dupdPs. 21,16;Ecl. Omul trebuiestr se umileascS. estessmnulumilinlei(spirituale). 3,20etc.),,,praful" intrucata fost pltrsmuitdin praf (loan Gurdde Aur, Ilom. Gen.xll, Y^silc,De origine hominis11,2,l2). | ,.sullare"(nvoi, cbr.r?Drrar).diferitdde ,duh" (tlveilrq, ebr.rndt). Acelaficuvantaparein Fapte2,2,la Cincizecime, 9i in Fapte17,25.Dupa114.f)umnczou li suflAlui Adam,,inn?iri";dupdLXX,.,in fafa".PentruTertulian.omul prime$tcin acest pcntrulrineu,IoanGur6 lui Dumngzeu; momentspiritul,intcligcnta.devenindasemenga da Aur, Auguslin,omul primefteacumsuflctul. 2,8,,grddind"(ropc6€rooq):am tradusprin,,grddina",iar nu prin,,rai",tocmaipentrua transmitcimagineaconcrctaa acestui,,loc" primordial.,.Raiul"a capdtatsenspropriu, in romanelte,a|a incat se poatespune,,grtrdinaraiului", fire a resimli expresiaca pleonasticd. un parc dcstinat ropoderooq vine dintr-un cuvantpersangi dcnume$te plimbarilorqi destinderiiregale.a,.Eden" este forma ebraicd,redatdin greacAprin E6€I. Am pdstratin traducereforma inceta[enita,desi corectar fi fost sd transcriu numecomun,estetradusln greacd ,.Edem".in Gen.3,23-24,cuvantulebraic,consid€rat prin rpl)gfl (,.deliciu";,,pltrcer€":de aici ,,gradimdesfaurii").t ,,sprerasarit":LXX indicdun punctcardinal,in vremece cuvantuldin'fM (niqqedhern, /i/t ,,infa[a")poate fi interpretat$i ca insemnand,,la inceput"(agadarcu valoaretemporald).La Philon, (QG I,7), la Parinti,pe Iisus(cl Za. 6,12;l-c. | ,78). inlelepciunea rtsrritul simbolize^ze GrigorealNysseiexplicaprin acestversetobiceiulde a serugacu fafasprerasarit. lui Levi 2,9 ,,pomulvietii": cl Prov. 11,30:13,12;15,4,lEnoh 25.4-5-Testamenntl la smr$itullumii,credinciogii lor gustadin 18,10-ll:,2Enoh8,3.Simboleshatologic: pomulvioiii.Pentrucreftinisimbolizeazd $i.,lemnulcrucii"(cl !'apte5,30;10,39;Gal. 3,l3; lPtr. 2,24).A iost identificatcu un maslin(Viala ll1iAdan si o Evei 36.2;40,1-2: Evanghelialui Nicodirn3), cu vila de vie (l Danidlou,1961,pp. 33-47),cu un palmier (Ps.91,13).i Denumirea la Parinfi, c€luide-aldoileapoma fostsimplificatA, devenind. ponul cunoafterii". Foarte descei doi pomi suntpuli in opoziliede comentatori. ,,pomul la Philon vielii avandsensulpozitiv.,,Pomulcunoaiterii"estcpomuldiscemamantului, (Sonr. II,70);Augustinvedeln el simbolulliberuluiarbitru(Civ.Dei XIII,2l). A lbst identificatcu lamaiul,cu vita de vie, dar mai ales cu smochinuldin frunzeleciruia e cunoscuta Adam1i Evaiqi vor lmpleti cingatori,dupacadere(identilicarea si criticatd de CrigorealNyssei,Cdril.,Prolog).
58
GENEZA2
r0
Un fluviu .izvor4te din Eden, ca sA ude gr6dina.De acolo se impartein patru brale. " Primul se numestePhison: el inconjoardtot linutul Evilat, unde se afld aur. '' Aurul acelui trinutestebun. Tot acolo se afld gi piatra neagrd9i cea verzuie. rr Al doilea fluviu se numegteGeon Si inconJoaratot '' finutul Etiopiei. Al treileafluviu esteTigrul gi curgeprin fala tinutului asirienilor.Al patruleafluviu estechiar Eufratul. '" Domnul Dumnezeul-a luat pe omul pe careil pl[smuiseSi l-a a$ezat in gridin6, ca sf, o lucrezegi se o pazeascI.16gi Domnul DumnezeuFa poruncit lui Adam: ,,la gi mindnci din orice pom din gr6din6,17dar sA nu mancatidin pomulprin caresepot cunoa$te binele9i rdul.Cici in ziuacAnd ve{i m6ncadin el, de moarteveli muri." r8 Domnul Dumnezeua^zis:,,Nu estebine s6 fie omul singur.S6-i facem un ajutor pe potriva lui." le gi Dumneieu a mai pl'smuit din pfunanttoate 2,l0,,brai€" (opXG): dupaIoan curA de Aut Ambrozie,Augustin:Gange,Nil, Tigru, Eufrat; dupd Efrem: Dun6re,Nil, Tigru, Eufrat. plecandde la polisemiatermcnului spln. Philon vorbe$tedesprecele patru vinufi cardinalccare izvorlsc din Logos: pentruCiprian(Ep. 63,g'),Hipolit (Com.Dan. prudcnl4curajul,cumpitarea,dreptatea. I,l6-17), UuviulesteIisuscareserevarstr in lumeprin celepatruevanghelii(cl Fdvricr, 1956,pp. 179-t99\. 2,12Celedoudpietr€suntdificil de identificat:probabilbdeliuSionix. 2,13Geonesteidentificatcel maidescu Nilul. 2,t6 Primaapariliein LXX a lui Adam,ca numepropriu.p6r]6aaum,ebraicll 'ddh1m fuseseredalprin irvopomoq. a dwoi,i sugereaztr autoritatea binevoitoare a lui Dumnezeu fatAde Adam.Philonii dtr sensulde ,,sfat,',,,precept",nu d€ poruncd(r,4 1.93).Adarn are nevoie de indrumare,nu de reprimare.Stdpaniiporuncesc,prietenii indeamna (4 IoanCuradeAur,Hon. Gcn.XlV) 2,17LXX trecede la pers.I sg. la pers.a II-a pl., spredeosebire de TM, carepistreaztr pestetot singularul.PhiloninterpreteazI astfelschimbarea de persoand: numajinfgleptul poategesi binele,in vremece abfinereade la rtru privegtepe toati lumea(reg. I, l0l-104). f ,,demoaltevefi muri,,:am ldsatconstrucfiagreacd,extremde percutanta, carecalchiazaebr.mothtamith. Versetulridiceo problemddificild: Adam,i Eva,desi au mancatdin pomul interzis,n-aumurit.Din formulaintensivl,.vefimuri de moarte,,, Philondeducecd estevorba despremoarteasufletului(reg. I,105-lO7;de asemenea Origen.Hom. Gen.XY.2). Altii (lustin,Dtalogulcu Trifun, gly, care interpreteaza o ,,2i" a lui l)umnezeuca avando mie de anj, spun ca Adam n-a atinssfirgitul primei ,,zile"milenare(murindla 93Ode ani). 2,18 ,,s5facem":l-XX foliseqtedin nou pluralul,pentrua punepldsmuireafemeii pe acela$iplancu plesmuirea birbatului,in vremece TM areaici singularul(,.voiface,,). 2,19Numireaanimalelor:TM e greude in{eles(,,totce omul va numi, adicesufletviu, va fi numelesdu");LXX propuneo versiunemai clara(redatd$i de noi),.iusrificatd de
;*,
GENEZA2-3
fiarele cdmpului gi toate zburdtoarelecerului fi le-a dus lui Adam, ca si vade cum le va numi. Si cum a numit Adam vietuitoarele,a|a le-a fost 20 numele. Adam a pus nume tuturor animalelor, tuturor zburdtoarelor cerului gi tuturor fiarelor cdmpului, dar lui Adam nu i s-a gdsit un ajutor 2l asemenealui. Atunci Dumnezeul-a toropit pe Adam-$i l-a cufundatin " somn.I-a luat o coasta,iar locul ei l-a umplut cu carne. $i din coastape carea luat-ode la Adam, Dumnezeua meqteiugito femeie9i i-a adus-olui Adam.23Adam azis:,,Acestae acumos din oaselemelegi camedin camea 24 De mea. Ea se va numi femeie, pentru cA a fost luatd tlin bdrbatulei." aceeabbrbatuli$i va lasatatdl qi mamaqi se va lipi de femeiasa, iar cei doi 25 vor deveni un singur trup. Cei doi, Adam ;i femeiasa, erau goi, dar nu se fu$lnau. 1 3 $arpeleera insa cel mai istel dintre toate fiarele de pe pimAnt, pe care le-a facut Domnul Dumnezeu.$i i-a zis gapele femeii: ,,De ce a spus ' Dumnezeu:(SA nu mancatidin nici un pom din grddinb?" Femeiai-a 3 zis garpelui:,,Din rodul pomilor din grirlind [putem] mdnca, doar despre
F
l i
i
r I i i i
Philon (Mrt. 63, Irineu, Dem. l3t loan Cur[ de Aur, Hom. Gen. XIV, PC 53-54, l l6-ll7). 2,21 ,,1-atoropif': LXX spuneexact ,,Dumnezeua antncato toropeal[ (6t<6Td61g) 'fermenulgrec nu areaici sensulde,,extaz",ci dg,,toropcala",,.stare asupralui Adam". calmulgandirii(Hel. 249;,I'A ll,26-30; de fesin".DuptrPhilon.tcrmcnuldesemneazl 0G I,24);IoanGurAde Aur vorbestede un somnletargic:tDrd..120);Metodiuins[ vede pldcereaextaticaprefigurendunireasexuald(BanchetulU,2); Augustinvede exazul profeticin ca.elui Adam i se reveleazahina cAsAtoriei saupatimilclui llristos (Ge,?. (n),cupo)desemncazd. de f'apt,.,partea ttt. IX,XIX.34-36).a,,coastd":cuvantulgrecesc Clement laterafaa trupului".I'hilon il intelcgca5a(LA ll,19-21:'0C I,27);de asemcnca, Alexandrinul(PedagogulIII,l9,l), care vorbelte despresingurul,,loc moale" al lui Adam, pe carc Dumnezeul-a luat spre a face un ltcal pentru s?imenFlui, pe Eva. intre coastalui Adam(,,partealateralaa trupului")li Traditiacrestinaa tlcut apropierea pe cruce(cl In. 19,34). impuns cu sulit4 loculundelisusa fost 'i.t!tda 2,23 Grcacanu are cum sA redeaiocul de cuvintedin ebraice,undecuvantul 'tt (,,femeie")estederivatdin (,,bnrbat"). ln legbturdcu acest 2,24 Litt. ,,\or devenio singurAcarne".Tradilia ebraicavorbe$te', paradisiaca", fixatl de Dumnczeuca normdideald. verset,despre..cdsatoria are o valoarepozitivd in LXX: il califica pe Iosil ln Gen. 3,t ,,istef" (Op6vrfroq) ca (QG interpretanduJ 1,32) 41,33.39.Philon Si Theodoret(QC 3l) il devalorizeazb, '6rim (,,iste[" ln termenul ebraic Theodotion Aquila traduc ,,viclean" ii ,,viclean". ti (,,dibaci",,,9mecher"). ac€lafitimp) prinrovo0p^yoq
GENEZA3
rodul pomLrluiaflat in mijlocul gridinii, Dumnezeua zis: (Nu mdncaligi nu vd atingefide el, ca sd nu murili.D"a Dar garpelei-a zis femeii:,,Nu vefi muri de moade,5 ci Dutnnezeu gtiac6 in ziuain careafi mdncadin el, vi se vor deschideochii 9i veti fi ca niStedumnezei,cunoscdnd binelegi 6 raul.- $i femeiaa vdzutcA pomulera bun de mAncat,pldcutochilorgi de folosintelegerii;9i lu6nddin rodullui. a rndncat. Apoi a dat $i bArbatului ei, careeracu ea,gi au mincat.7 Ochii amAndurora li s-audeschisgi gi-audat seamace suntgoi. $i au impletitfrunzede smoclrin9i gi-aullcut cingdtori. Egi au auzitglasulDornnuluiDumnezeu careseplimbaprin grddind,pe seara.Adam gi f'emeialui s-au ascunsde fata Donnului Dumnezeu,in mi.jloculpomilordin grddin6.e gi DomnulDumnezeuI-a strisatDeAdam: r0 ,,Adarre,undeegti?" El I-a zis: .,li-am auzitglasul.c6ndte-plimbaiprin gradina,m-aminfricogat,fiindci suntgol, 9i m-amascuns."lr [Dumnezeu] i-a zis: ,,Cineti-a dat de vestecI egtigol?Nu cumvaai mdncatdin sinsurul pom din careti-am poruncitsd nu manenci?,'l' Adam a zis: ,,Femeia,pe 3,5Philon(0c 1,36)fi l colil al Antiohiei(td .t t. |,28) yddin cuvinrele garpelui: ,,ve1i fi ca niitc dumnczci prcvcstirea epocii polirciste.Unii gnostici,in specialofilii inlcrpreteazipozitiv cuvintcleqarpclui,acuzandu-lpe Dumnezeu, ,,deiniurgulcel rAu,,, degelozio(cl:Sinlonelti, t993,maialespp.37-129). ': 'in f,,6 ,.defolosinlclegcrii greacdexpresiaesteanbigua,greude redat.Seosulcel mai plauzibilar fi ,,cirrcatragccuriozitatca cunoa5rcrri . in LXX apare,,$iau mancat,,, in TM. .,pia rl6ncat",la singular, dcspreAdam. 3,7 Dupa interprcurileiudaicegi creftine,celor doi li s-au deschisochii sufletului. Descoporirea goliciuniicstcinterpretatidivers.DuptrIrineu(,4dv.haer. 111,23,5), cei doi descopcrepicrdcreavc$lnintelorpamdisiacesauconftientiz€aziapetitulsexual(Der4. l4): dup{ Origcn.ei igi dauscanrade nevoilenrateriale de supraviefuire, abdtandu_se do la conlcmplafiaspirituala(C-.Cek. ty,'16 sq.).Cf. t1art, t966, pp. 486_495.a pentru unele trad4ii, smochinulcstc insuli pomul oTit (cf. Apocalipsalui ll/oise20,4-5gi Theodoret, saledulci gi frunzeleasprel'acdin acestpomcAndsimbolul 0G 28). F'ructelc placerilor(Philon,0C I.41),candsimbolulpocf,intei (.l neu,A.lv.haer. 111,23,5). a (nepi(ogo), se reGrala un minim acoperimantdin frunze.tcgatin jurul ,,cingatoarca" coanselor. 3,8 De remarcatantropomorfismelg: Dumnezeu,,vorbe$te,. $i ,,se plimba,,.pentru Philon,omul de dupl cdderecrede,in mod gresit,cA Dumnezeusc modifica.precumo fiinld tcmporala(0G 1.42).Teojil al Anriohieivedeaici o manifbsrare a Logosului(ld ,J!r. II,22).I Unii exegclilbc legiruraintreorain carea cazutAdam ora rtrstigniriilui fi Iisus:intrcccasulal |asclea (lringu.,1dv.hoer.y.23,2). dupd-amiata ti al noualca 3,12Rolul lcmeiiin cpisodulcdderijcsrcsubliniatin Sir,25,24;Rom.j,g_ll:zcor. l l , 3 :l l i m . 2 . l 3 - 1 5 .
CENEZA3
6l
'' caremi-ai dat-o,ea mi-a dat din pom gi am mencat'" Domnul Dumnezeu i-a zis femeii: ,,De ce ai f6cut asta?"Femeiaa zis: ,,$arpelem-a amagit 9i ra am mancat." Atunci Domnul Dumnezeui-a zis garpelui:',Pentrucd ai fltcut asta, fii blestematintre toate dobitoacelegi fiarele pementului.SA 15 mergi pe piept gi pe pintece Si sa mdnanci{drdndcdte zile vei trai. Voi pune dufmAnieintre tine gi femeie,intre semintiata fi seminfiaei. El iJi va 16 pendi capul, iar tu ii vei pdndi c6lc6iul." Femeii i-a zis: ,,i1i voi inmulli chinurile gi suspinul.in chinuri vei na$teprunci; te vei intoarce spre bdr" batul tiu 9i el i{i va fi stlpdn." Iar lui Adam i-a zis: ,,Pentruca ai ascultat de glasul femeii tale gi ai mdncatdin singurul pom din care ti-am portlncit sd nu min6nci, blestemati fie glia prin muncile tale. In chinuri vei m6nca It din ea c6te zile vei tr6i. Ciulini gi mdr6ciniva rodi $i iarba c6mpului vei t'in sudoareafefei vei mancapaineata, pind cind te vei intoarcein mdnca. pdmdntuldin care ai fost luat. Pentru cd pamante$ti $i in pAmentte vei 20 intoarce." 5i Adam a numit-o pe femeia lui ,,Vial6", fiindca esle mama tuturor celorvii. 2r $i Domnul Dumnezeule-a facui lui Adam 9i femeii sale, vegminte " piele gi i-a imbrdcat. 9i Durnn.teu a zis'.,,lat6, Adam a devenit ca din r€lativ,tradusprin,,el", estemasculin,in textulgrecesc, 3,15Pronumele li nu seacordd (,,femeie"ori ,,seminfie").In ebraicd,,,strmAnla" €ste cu nimic din fraza precedenta masculin.S-ar puteasA fie vorba de un literalismal LXX. Unii au inlelesca,,c1"se referela Adam;,,inteloctul",la Philon,l,eg. III,l88-189;,,omul",la Origen,Hom.Gen. mcsianicd. Ar fi vorbadcspreFiul, XV,5. Acestpronumea beneficiatde o interpretare (cl Ap. 12,17:hineu,Adv haer. pe din urmb dufman in cele vainvinge Hristosul,care-l IIl,23,? li V,2l,l). Uneleversiunilatine Si Vulgataau ipsa, caratrimit, tipologic,la FecioaraMaria. 'AdhAn 'adhdmah, ,,pLmint, 3,17 Greacanu poateredajoculde cuvintedin ebraic6; Si ltu6na".Nu Adam,ci plmantulesteblcstematdin cauzalui Adam.Pdmantulva indura munciloragricole. ,,supliciul" 3,18 ,,iarba",16ptoq,estehranaanimalelor,opusafructelor(roptoi) din paradis,din careAdama avutdreptulsdmd[ancepantracum. 3,20 LXX d6" in Gen. 4,1 gi 25, numelefemeii transcrisdupb ebraicE,Eva (TM: lpyah ,,a fi viu, a trai"). Aici insa avemtradu' Hqvwah pus| in legaturacu r5'd5'cina a termenului€braic:qoil, ,.viafa". cereagrgaeascd 3rl .,vqminte" sau,,tunicidin piele"r exisu doud interpretiriprincipale,cu diverse (Philon,0G I'53; ramificatii:hainelereprezintltrupulmaterial,carneatrupuluiomenesc gnostici,ap ,/ Irineu,Adv, haer.1,5,5)iele reprezintdcondiliapdcatoasa 9i muritoarea omului, de care ne lcpadamprin botez(Grigoreal Nyssei,,fr dien luminutu,20-30], 1958,pp.53sq.). cl Danidlou,
I
GENEZA34
i
unul dintre noi: cunoage binele gi r6ul; acum, nu cumva str intinde mena .Si sd culeagi din pomul vietii, s6 mdnAncegi se trdiascavegnic.',23 $i Dumnezeul-a alungatdin grddinadesfdtdrii,ca si munceascA ptunantuldin 'caxe a fost luat. " L-a scos afar6 pe Adam, l-a alezat ?n fala grddinii deslatSriigi a pus heruvimii gi sabia de foc cea rotitoare,ca sA pazeasca drumul c6trepomul vielii. 4 | Iar Adam a cunoscut-ope Eva, femeiasa, 9i ea, rdminAndgre4 l-a ntucut pe Cain 9i a zis: ,,Am dob6nditun om datoritdlui Dumnezeu."2 $i l-a mai ndscutpe fratele lui, Abel. Abel a ajunspdstorla oi, iar Cain lucra pamantul.' $i a fost aqa:dupdc6tevazile Cain a adusjertf4 lui Dumnezeudin roadelepdmantului,a iar Abel a adusgi el din cei intdi-niscuti din turmele salegi din pirfile lor grase.Dumnezeua privit la Abel 9i la darurilesale;5 pe 3,22,,unuldintrenoi" esteinfelesde Origcn(Con. Io. XXXII,233SiHom.Ez.1,9) ,,unul printre noi" ii interpretatca referindu-sela Satan,careaparfinuselumii cerelti,dar a cdzutprin Adam repetdcaderealui Satan.a pentruOriggn,,,pomutvie[ii,, ^neascultare. feprezin$inlelepciun ea(De oratio e 27,10-11). 3,24 Dupl'lM, Adam este afezarde Dumnezeu,,la rastuit de gddina raiului,,.a Heruvimii vor li asimilafi,de cdtreintcrpreti,fie cu cei doi heruvimide la Chivotul Legemantului(Phllon,Cher. 21,30:Origen,Eth. mart.36), fie cu ingerulcareridicd sabiain fala magArileilui Balaam(Num. 22,23).Dup6 philon, haruvimiireprezintE mi$cArilesferelorceretti,iar rotirealor estesabia.pgntrucre$tini,sabiadg foc simbo_ fizeazdpurificareasufletuluiinaintede a intrain paradis(cl Origen,Hom. Luc.24,2). Pelarg,despreacestverset,cjf Alexandre,2003,pp.67-125. 4,1 ,,remanand grea"rexpresiaexactaeste,,prinzand in pantece,,. [rod ori sArnanlA] Am tradussistematic expresiagreceascA prin ,,aramanegr€a,'. 4,2 Philon(,19r.2l) $i Didim (tn GenesimI 19) il opun pe Abel, ciobanul,lui Cain, ,,lucratorulde pamant"(in senspeiorativ,deoscbitde feran,Teop,y6q, al ctuui sensesre pozitiv).Noeva fi numity€op.y6€(cen. 9,20). 4,3,dupd cAtevazile" esteinterprctatde cahephilon (eG 1,60)ca semnal intarzierii sacrificiuluidin partealui Cain.Durrurezeu pedepse$te Iipsalui de zel ii promptitudine, TM are,,lasfdr5itLrl zilelor". 4,4 Tot dupd Philon (iDrZ), Cain n-ar fi adus pririele roade,ci roadela inmmplare (pArerela car€seraliazAii loan CurddeAur, Hon. Gen.XVl l. 4,5 LXX face distincfieintre ,.ienfele,'lui Cain qi ,darurile" lui Abel. ,,Jertfele,, (o!oior) sunt cevaobi$uit, jertfitorul pestrAndu-$i o partodin ofrandd,in vrcmc ce ,darurile" (6(ipo) sunt deosebite.Distincfiae cu atat mai semnificativtr cu cAt ea nu existi in TM, carefolosegteacelagitcrmenin ambelecazuri:minbAh.a ,,a pnvit,: se poate adeugao nuanF: ,.cu buntrvoinl5",conferitd de preverbulem-. Lecfiunile hexaplare atestAo altAlecturrtin locul lui ,,aprivit,'apareverbul,,aaprins',,seint€lege,
j
GENEZA4
lntrislat Cain ins6 nu l-a luat in seam6,nici jertfele sale Atunci Cain s-a 6 Domnul Dumnezeui-a zis,lui Cain: foartetare gi s-aposomoratla chip. Si ' Dacdai ..De ce te-ai intristat ala de tare $i de ce te-ai posomoratla chip? n-ai p5catuit? adusiertfa cum trebuie,dar n-ai impA4it'o cum trebuie,oare " o Atunci Cain Linigieqte+e!El seva intoarcec6tretine, iar tu il vei s6peni ei pe cdmp' i-a zis fralelui sau,Abel: ,,Sdmergempe camp'" Cdnd se-aflau 'Dumnezeu a zis l-a omorat Cain s-a ridicat asupraftatelui sdu Abel 9i catreCain: ,.Undeeste,Abel, frateletdu?" El a raspuns:,,Nu itiu Oare sunt 'o eu pdznicul fratelui meu?" 9i Dumnereu i-a zis: ,,Ce-ai f6cut? Glasul rr sangeluifratelui teu Ma striga din lardni. Acum blestematsa fii, departe de larana care !i-a cascatgura, ca sA primeascdsangelefiatelui Eu din l? mAnata. Cdci vei munci glia, dar ea nu se va m-aistraduisa-1idea vlaga '' ei. Cu geamat9i cu tremur vei tr6i pe pdmant." Atunci Cain a zis c[tre jertfele lui Cain.a Eusebiu(DE l,l0,l-15) apropie ..darurilelui Abel", hsAndneatiose jertfa de ,,Mieluluidivin", Iisus f Am tradusprin "s-a posomoratla sacrillciullui Abel cazutfala" de necaz exact,,i-a insemnand o expresie chip" 4.6 Tristetealui Cain: LXX nu amintestedecatdespretristete,amariciune'dar unii comentatoricreStini,plecdndprobabil9i de la TM (,,Cains-a incins"),vorbescdespre ,,invidia"pi ,,mdnia"celuirefuzatde divinitate(lClenent 4'7) 4,7 Frazi dificilf, in greacS.al careisensprobabilest€:Cain a adusce se cuvenea'dar incalcandasadarpron-aimDtr(itcum secuvenea(n-adatparteacuvenitdlui Dumnezeu, (Agr' l2'l-l3o)' pasaiului Philon propun pe care o interprctarea Este ritualului). cedura hinet (Adv.&aer.IV,l8,3), L)idim,4d locun. ' "Linigtelte-te"se poateinlelegein trei din gurd,nu mai vorbi"; ,'pocdieltc{e" Cu verbulpresensuri:,,nute preocupa";.,taci aedent,,,aipacatuit",va devenio sententdcclebra:,,Ai pacdtuit?Liniltelte'te!", adicd sd pAcftuiefti"(cf Const apostolicell,16,4) TM esteaici aproapeincom,,inceteaza tot lui prehensibil.I Ultima partea versetuluiesteambigu6:Dumnezeui se adreseaze pe cinevizeaza?DupaPhilon' dat[, lui Abel?Pronumele "c1",,,l^1" bain. sau.de aceastd Cain va sdpani ,,pacatul"(OG t,66); dupdDidim, ,,ofranda"(ad locun); dupi ldneu' ,,€1"esteAbel, careva fi shpanitde Cain(,{dv. haer.IY '18,3) 1,8 ,,pecamp" Iipse$tedin TM a DupAPhilon(Deter' 47-48),Cain se ucidepe sine in pofida tnsuii, uclganau-tisulletulprin crim5,in vremece Abel continuasa traiasctr' mo(ii fizice. 4,10 Abel esteprototipulomului dreptucis fdri vinttbra motiv, al c6rui s6ngeva fi pe rizbunat (Mt. 23,35);el il prefigureazipe lisus, al carui sengeii va rasculnlara icltrirea in suprr\ credin[a penlru a susline p6cato$i(Evr. 12,24).Versetula fost folosit celuidreptdupAmoarte(Philon,Derer.69-95) " l'//'6\' 4,tI Origenciteazdo althversiune:',Blestematlfie tdrAnaaare" (Con Rom l,fg in ifta apare,,ca sf, o [pot] purta", in loc dc ,,ca sa fiu iertat",,,ca se fiu elime4 de a fi llsal liber" diferit: '.Preamareestepedeapsa berat".Philon interpreteazd
i { GENEZA 4
ra Domnul: ,,Mi-e prea marevina, ca s6 fiu iertat. DacAastizi ml alungi de pe fala pdmantuluigi de fala Ta mAvoi.ascunde,am sAgem $i am sAtremur, '' cdcioricinern6va gdsimd va ucide." $i DornnulDumnezeui-a zis: ,,Nu va fi aga.Cine-l va ucide pe Cain va pldti de qapteori rdzbunarea."Atunci DomnulDumnezeui-a pus un semnlui Cain, pentruca nimeni,dac6-lva g6si, sd nuJ ucid6. '" lar Cain s-a dus de la fafa lui Dumnezeugi s-a s6ld5luit in tinutulNaid,din fataEdenului. l? Cain a cunoscut-ope ferneiasa,carea r6masgreagi l-a niscut pe Enoh. Tocmai zideao cetate9i a numit-odupd numelefiului siu, Enoh. 18Lui Enoh i s-a ndscutGaidad,Caidad l-a avut pe Maiel, Maiel l-a avut pe re Mathusala,Mathusalal-a avut pe Lanrech. Lamechpi-aluat doui femei, unape numeAda, a douape numeSella.'o Ada l-u ndscutpe lobel.Acesta erapffintelecrescAtorilor de turme,carelocLriesc in corturi.2l Fratelelui se numealubal. Acestai-a invdfatpe oamenisi cdntedin psalterion$i din 22 citer6. Cat despreSella,ea l-a nasculpe Thobel,m6nuitoral ciocanului,
(Deter.141.150]. Confus,165\:o temdspecitlcphiloniana;nu estebine pentrupdcitos $ r5mani nepedepsit. Dupa Didim, Cain il roagdpe DumnezeusA nul ptuAseasca bd locun\. 4,15Origena consacrat doui ca4i (l3li 14.clinpacatepierdute)din Con. Ce4.acestui v€rsetcomplicat.Dupi Ieronim(Ep. 36.3).scnsular fi urmltorul:,,Cinete va ucideiti va face un bine, pentrucd te va eliberade nenunraratcle mustrlri." Unii comenulorl presupunun punctdupA,,vaucidc".Atunci sensulse schimbd:Cain va pliti lapte rtrzbunari.Plecandde aici: Cainva fi pedcpsitla a $apteagcnemfi€,prin l,amech(leronim. loc. cit.), C^in va fi pedepsitdc iiapteori pcDlrugaptegreieli (invidie,nccinste,crimtr, fratricid,crimAprimordiald,intristarcapirinlilor. minciuni).Cele$aptepedepsc: munca pemantului,nerodnicie, geamdr, tremur,cxil dc pc pAmant,exil de la thtalui Dumnezeu, semnulinfamant(cl Vasile,Ep. 260)..IM spune:,,Cinel va ucidepe Cain,acestava li razbunatde Fpte ori." 4,17 Despreurmaqiilui Cain,cl Philon,De potteritateCaini, tnde toatepersonaiele sunt interpretate alegoric,a DupACarteaJubileelor4,1,9,femeialui Cain se numea Awan gi erasoralui. Pdrintiiinsistepe ideeaincestului(c/ Theodoret, CC 43). a Dupa FlaviusIosephus, evenimentul marcheazi incoputul vieliipolitice(,4/I,6l-62).AuSustin punein paralelcuplurileRemus/Romulus, Cain/Abel,pr€cum$i intemeierea celor doua ora$e(C,y.Dei. XV,V). 4,21 LXX nu redtrrelalia€xistentdln TM intre numeleparinteluimuzicii, yibrdl, $i numeletrambitsi,y6bh'l. in greactr,lubat este doar inventatorulinstrumentelor cu coarde:ln lM, dac6,kinndr cste un instrumcntcu coarde.cel d,e-alcJoilea,'ighabh, desemneaztr familiafluierelorsi flautelor.
l
GENEZA4.5
65
care lucra arama $i fierul. Sora lui Thobel era Noema, 23 Lamech a zis femeilorsale: Ada gi Sella,asculta{iglasul meu, femei ale lui Lamech,luali amintela cuvintelemele, ca am ucis un om, pentruo rand, un bAietandru,pentruo vanataie; 2a Caina fostpedepsit de qapleori, Lamechva fi pedepsitde laptezecide ori cateFpte. 2t Adurn u cunor"ut-o pe femeialui, Eva, gi ea, r6m6ndndgre4 a nescut un fiu pe care l-a numit Seth, zicdnd: ,,Dumnezeumi-a ridicat o alt6 slmentain locul lui Abel, cel omoratde Cain." 26Setha avut un fiu, pe care l-a numit Enos.Acestaa ndd6jduitsi chemenumeleDomnuluiDumnezeu. | 5 Aceastaestecarteanafterii oamenilor.in ziua in care Dumnezeul-a fdcut pe Adam, dupd chipul lui Dumnezeul-a fdcut. 2 parte bArbateasca $i femeiascii-a fdcut gi i-a binecuvdntat.$i le-a pus numeleAdam, in ziua in 4,23,,pentruo rana";,,pentruo vanAtaie"; construcfie dificilA,cares-arputeatraduce$i ,,amucis,ranApentrumine",respectiv:,,vanataie pentrumine".M. Harl opteaztpentru ac€astea doua solulie,pe careo considerindrcputitd.dar mai pulin probabilA,chiar philonian dacear confirmasensul din Derer.50-51. 4,24 Unii comentatori infelegcA Lamechva fi pedepsitde 490 de ori (philon OG 1,77; Vasile,Ep. 260);allii intelegcAesrevorbadespre77 de g€neraliiintrecrimalui Lamech Ep.36). fivenirealui Iisus(leronim, 4,25 Greacanu poateechivalajocul de cuvintedin ebraicaintre numele.fefi pi forma vedali qit,,,a a$ez4a randui". 4,26 Ultima partea versetuluiestefoartegreude tradus.Enosestesimbolal speranfei (Philon,Deter. 138-140:QG l,'19:Origer.,C.)m./o. XX, t2; Eusebiu,pE VII,8,l -12).El esteprimul care a sp€ratsd invoce numelelui Dumnezeu,necunoscutpenaatunci. Aquifa dt alt sensin greaca:de atuncid ihcep sA se inloce numclelui Dumnezeu. Didim (ad locun) propuneun alt s€nspentruverbulgrecconsiderat pasiv:Enossperasa Iie invocatca un dumnezeu, adici sAdevin, ca Dumnezeu. TM arc:,,Deatuncia inceput sdseinvoce...". 5,1 ,,caneanattsrii":din nouaparetermcnul,,gen€zi".Versetula fostconsiderat de unii (Origen,C Cels.YI,49)ca finalal relatAriiGenezei,|,,dupl chip,'(qt Cen. comentatori 1,26-27):dupb,Ioan Gurd de Aur, reluareaacesteiexpresiifoarte sugestivearatecA Dumn€zeu ili menfinebunavointa asupralui Adamchiar$idupAcdderc(Hom.Cen.XXl.). 5,2 loan Gurdde Aur transmiteo lectiunea textuluicareare singularin loc de plural. LXX trecede la sg.la pl. ca $i TM.
1
l 66
CENEZA 5
3 care i-a fdcut. Adam a tr[it douAsutetreizeci de ani gi a zlmislit [un fiu] dupd forma 9i dupd chipul siu gi l-a numit Seth.1 DupAnatterealui Seth, Adam a trdit saptesutede ani gi a zlmislit fii 9i fiice. 5 Toatezilele lui Adam au fost noudsutetreizecide ani gi a rnurit. 6 Setha trdit doud sutecinci ani gi l-a zdrnislitpe Enos.7 Dupi na5terea lui Enos, Seth a tr6it gaptesute Sapteani 9i a zdmislit fii gi fiice.8 Toale zilelelui Sethau fostnouasutedoisprezece ani Sia murit. '9i Enos a tr6it o sut6nouezecide ani gi l-a ztrmislitpe Cainan.l0 DupA nagterealui Cainan,Enosa trdit $aptesutecincisprezece ani gi a zdmislit fii ' Toate zilele lui Enosau fost nouasutecinci ani gi a murit. 9i {i-ce '' Cainan a trdit o sutAgaptezeci de ani 9i l-a zimislit pe Maleleel. $i .^ " Dupi nagterealui Maleleel, Cainan a trdit gaptesute patruzecide ani 9i a z6mislit fii 9i fiice. raToate zilele lui Cainanau fost nouesutezeceani gi a murit. r5 9i MaleleelafiAit o sutAFaizecigi cinci de ani qi l-a zImislit pe lared. ., '" Dupb nagterealui lared, Maleleel a trait gaptesute treizeci de ani 9i a z6mislitfii gi fiice. r7Toatezilelelui Maleleelau fost opt sutenouAzeci gi cincide ani gi a murit. r8gi lareda trait o sutdgaizecigi doi de ani qi l-a zAmislitpe Enoh.reDup6 naSterea lui Enoh,Iareda trAitopt sutede ani gi a zimislit fii gi fiice. 20Toate zilele lui Enoh au fost nouasute$aizecigi doi de ani gi a murit. '' $i Enoh a h6it o sutA gaizecipi cinci de ani $i l-a zamislit pe " Mathusala. Iar Enoh a pl6cut lui Dumnezeu,dupi naqterealui Mathusala, doudsutede ani,5i a zdmislitfii pi fiice. 2rToatezilelelui EnohaLrfosttrei sutegaizeci9i cinci de ani. 2aEnoh i-a pldcut lui Dumnezeugi n-a mai fost gAsit,pentrucd Dumnezeul-a stramutat. 5,3 ,,dupAform, fi dupachip": TM reia,,dupdchip fi asemanare', dln 1,26-27,in timl ce LXX fblosegte un termenrar,unicln tot Pentateuhul, i6€o. ,,formi", ,,tipar',(sepoate referi atdt la trup, cat li la caracter).t FaprulcA Scth a fost nlscut ,,dupAchipul" lui Adam ii permitelui Pavsl sA spuna,in lcor. 15,49:,dvem in noi chipul [omului] pimientesc, daril putemaveapc cel [al omuluil ceresc." 5,24 Excep[ialui Enoh: toti ccilalfi patriarhi,,mor", numai Enoh este ,,stremutat', (,,luat",dupdTM). Acest verb, ,,strdmutat", a p€rmisdoua i|lterpretari:I) Enoh este simboluldreptuluicaredobdndegte nemurirea; Philonapropie,,strlmutarea" lui Enohde disparifialui llie (OG I.86; ltlut. 34-38).PenrruTheodoretfi Augustin,versetulprefigureazdInviereaeshatologice. dat fiind ca Enoh est€al $apteleapatriarhdin lisu (inviereava avealoc in a lapteazi milenard)i2) Tradiliaapocrif'elor (lui Enoh)faccdin
.t i
GENEZA5-6
67
25 Mathusalaa trAit o sut6 gaizeci gaptede ani $i l-a zAmislit pe Fi Si 2u Lamech. Dupa nagterealui Lamech,Mathusalaa trait opt sutedoi ani 9i a " Toate zilele, cat a trait Mathusala,au fost noua sute alut fii si fiice. qaizeciqi noudde ani gi a murit. 28 Lamecha traito sutdoptzeci opt de ani a zAmislitun fiu 2epe $i $i 5i odihni din munca noash6,din ne va zic6nd: Noe, l-a numit care ,,Acesta chinurilem6inilor noastregi de p6mdntulblestematde Domnul Dumnezeu." 30 lui Tamech,Noe a ftait cinci sutegaizecigi cinci de ani gi Dupdnagterea '' a zimislit fii 9i fiice. Toatezilelelui Lamechau fost $aptesutecincizeci gi trei de ani gi a murit. t'Noe au"a cinci sute de ani cdnd i s-au nascuttrei fii: Sem, Ham $i Iafet. 1 6 $i a fost ata: cdndoameniiau inceputsAseinmulteascApe pAment,li 2 s-aunascutsi fiice. Fiii lui Dumnezeu,vdzandcd fiicele oamenilorerau intregii istorii omene$ti, de personajun profetcare,fiind nemuritor,cunoaltederularea apocalipticecheie.Pentru Enoh esteunul din personaiele la Crcafi€pani la Judecata. Parinfi,el va fi unul dintre cei doi ,,manori" care vor precedaverirea Antihristului (cehlalt fiind identificatcu lie. Moise ori Ieremia).Abia la sfiriitul lumii Enoh va moartea,fiind ucis de Antihrist(Victorin,Hipolit, Augustjnetc.).t Unii execunoa$te getiinlelegverbulg€t604rcev nu cu sensulde,,l-asfalnutat",ci ,,1-aschimbat"spiritual. cu AstllI, pentruPhilon,Enohdevinesimbolulconvertirii,al etanoiei,careseasociaza lui (unadin marilctcmcexegeticephilonienees19,.singuratatea pocainta$i singurdtatea pusi Enoh"'.Prcem.15-21;Abr.l7-26). a A sevedeaimportantaliteraturaapocaliptica Iui Enoh. subautoritatea 'l 5,27Dup[ M, datamortii lui Mathusalacoincidecu datapotopului,in vremece dupA ani dupdpotop,l'aptcarenu concorddcu evenimentele LXX el ar fi murit la paisprezece relatatein Gen. 7,7. Icronim propuaesa se adopteversiuneaTM; aui comentatori rezolvacontmdicliaafirmandci Mathusalaa fost pAstratiangdtatal sau,nemuritorul Enoh,panddupas{6rtitulpotopului. o logaturaetimologic[cu celerostitede tatal 5,29Numeledat nouluinascutpresupune sdu. Numsfg ehr. Noab poate fi pus in legaturdfie cu v€rbul niah (nterpretarea (sensulalcsdeTM). fie cu radacinaNgM, careevocdideeade mAngaiere Septuagintei), prin aparitiagiganlilor,o 6,2 Capitolul6 explicdmotivelepervertiriineamuluiomenesc, a ,,Fiii lui l)umnezcu":altd intrecreaturilecere$tiii celepAmantefti. specieintcrmediara comenteaza,,ingerii lui Philon Origen lecfiune cste ,,ingerii lui Dumnezeu". fi problematic(l)umnezeunu putca Dumnezeu";prin,,ingeri"seevitaun antropomorfism sa aiba copii, ca o creaturtr).a ,,Fiii" sau ,.ingerii"sunt,penlruI'hilon, simboluriale in trupuri(Gtg.6-18); literatura intelectului sau alg sufletuluicare se incarncaza
68
GENEZA 6
frumoase,$i-au luat soJii dintre toate cele pe care le-au ales. 3 Atunci Domnul Dumnezeua zis: ,,Si nu mai rAmanbduhul Meu in oameniiacegtia pe veci, intrucat sunt trup. Zilele lor vor fi de o suti doutueci de ani." a Pe atunci, ti dupd aceea,se aflau pe piment uriafii, cdnd fiii lui Dumnezeu intrau la fiicele omului qi-qi zimisleau [prunci]; erau uriaqii de odinioar[ oameniicei vestili. 5 Cand Domnul Dumnezeua vdzlt cA relele oamenilors-auinmulfit pe pAmentSi cd tot omul cugetain inima lui, in fiecare zi, numai 9i numai 6 rAut4i, s-a ingrijorat c6 l-a fhcut pe om pe pAmantti a chibzuit. 7 gi Dumne^zeu a zis: ,,il voi gtergede pe fata pdmantuluipe omul pe care l-am f6cut. [i voi Stergepe toli], de la om pdndla animale,de la taratoarepdndla zburetoarelecerului: sunt suparatcA le-am flacut."8 Dar Noe a gdsit har in fafa Domnului Dumnezeu. apocaliptictrintertestamentare (Enoh 6-1) descrierevoltaingerilorgi amestecullor cu fiicele oamenilor(ingerii ii invalA pe bArbafirazboiul$i fierdri4 iar pe femei, ana impodobirii;tot ei seafld la origineaidolatriei).Pentruo atU seriede cxegeti(loanCuri de Aur, IoanCasian,Theodoret), sunturma$iilui Seth, ,,ingerii"sau,,fiii lui Dumnezeu', corupfi de ,,fiicele oamenilor",care sunt urmalii lui Caio (cele douAcat€goriial€ omenirii:buni Si rca\. Cartea,lubileelor4 afirm6,dimpotrivi, cl ingerii au venit sa aduc6dr€ptateape p6mant,dar cd au fost amdgifide lemei ii renega[ide Dumnezeu. Textulbiblic nu vorbe$edesprenici o gre$eald comisede vreunadintreceledouepaqi: ing€ri saufiice.Condamnarea unirii nefircatiapareo datdcu interprefiitarzii (cl, desprc subiect, Delcor,M., I976,pp.3-53ti Bldilitd"C.,2003,pp.22t-236). 6,3 Duhul lui Dumnezeuva rAmanedoar in oameniispirituali,nu in cei ,,hupe9ti', (Ongen,De prihc. 1,3,7;C.Cels.VII,38). Atanasievedeaici o manuriedespreSfantul Duh (Ep. Serap.l,5-7).a Am tradusprin ,,trup"cuvantuldopq,careinseamnl,,came,,. La fel, in altc locuridin GenezA. Nu ,,trupul"estecondamnat de catleparinti.ci felul de viattrcamal,pdtima$.t ,,o sutedouz€ci de ani"t fie viafaomuluiva aveaaceastA limitl (cf. De\t.34,1), fie Dumnezeule-a mai dat oamenilorun ragazde o sutedoudzecide ani,pentrua seconverti.Ambeleinterprettrri aparla comentatorii antici. 6,4 LXX fofosepteun singur cuvant,liyov"reg, pentru doud cwi\te ebraice:n"philtm (,cei carecad")9i gibbortm(,,ceiputemici").Philonii apropieetimologicpe gigantide materiale(GE. 60-66;la fel, Irineu,Dez. l8). ITt,,,pdmant":suntcreaturipdmante$ti, 6,6 Verbul,,s-alngrijorat"poatefi nuanlat:,,adevenitpreocupat"fi in acelalitimp ,,s-a maniat"din pricinapurtAriioamenilor.TM areverbeler?dtdz(,,s-ac|it,) g ,apbh (,,s-a mahnit,s-a maniat").Chestiunea teologici estemajorA:Dumnezeua regretatcrearea omului?Dumnezeupi-aratatcreafia?Philonqi Origenrespingo asemenea interpretare, afirmandcA Dumnezeueste,,maniat"$i sup6rat,dar nu-gireneagAcrealia,pe careo considera bund,in principiu.Aceea$iidee,in Sir.44,17. 6,8 ,,Noe":tema potopuluiSi personajulsunt reluatein diferite Iocuri din Scripturi: Is. 54,8-9;tez. 14,14;Sir. 44,17-18; in!. 10,4;14,6-7;Lc. t7,26i Mt.24,3'j-39:Evr.
GENEZA 6
69
e latd neamurile nascute din Noe: Noe era om drept, desAvarsitin l0 neamulsau.Noe a plicut lui Dumnezeu. Noe a avut trei fii, pe Sem, pe " Ham gi pe lafet. Dar^pdmdntuls-a stricat inaintealui Dumnezeu9i s-a '' umplut de nedreptate. Domnul Dumnezeua vlzul cA pdm6ntula ajuns '' Atunci strtcac;une,fiindci tot trupul a stricat calea sa pe pimant. Dumnezeui-a zis lui Noe: ,,A sositdinainteaMea clipa tuturoroamenilor, cdci din pricina lor p[mAntul s-a umplut de nedreptate.Iat6, Eu ii nimicesc, 'u laolaltdcu p6m6ntul. Fe-1i,agadar,o arcddin grinzi tari. Sa-i faci incdperi '' gi s-o ungi cu smoalape dinf,untrugi pe dinafar6. Aga sd faci arca: de de autorii cre$ini: ll,7 etc. Temelesi simbolurilecele mai importanted€scoperite pocein[a;speranta; potopul-Judecatai invierea;pedeapsa; ,,omuldrept":apabaptismald; 'I grinda-cruce. oateacesteaau fost expusep€ larg in Lewis. 1968$i Danidlou,1950, lumiidupepobp reprepp.55-94.I Philonvedein Noc un,,nouAdam",iar resureclia zinta,pentruel,o palingenesie, ,,nastercdin nou''.in Noe s-attpastral..ldciurlii"careau Abr. 46 Si 56;Praem 23). Mos.11,59-65; rcaprinsvialape pamant(0G II, 17:,31:45-16, Dialogul cu Trifon, 119,4;138,2;Origen, Ideeaa lost preluatali de crcltini (lr|ustit\, Hon. Gen.Il,3). alegoric,spunandaa este Philon interpreteaztr 6,9,,neamuri"in sensde ,,generatii"'. (Detd Abr.31-3'l). genetate drcpt l l'7-ll8l vi ufile de un srflet vorbadespre 6,12,,astricatcaleasa": LXX are un pronumemasculin(tradusprin .,sa")caresepoate in primul sens(0C 1,99),Didim in al saula om. Philoninterpreteazd referila Dumnezeu doilea(adlocum).in TM sufixulposesivesteambiguu(,.trup"siru..Dumnezeu' .1. 6,13,,clipa",r
I
10
I
CENEZA G7
trei sute de coti lungime, de cincizeci de coli ldlime gi de rreizecide coti '' inillime. Ai sd inchei arca 9i ai s-o acoperipen6la un cot deasupra.U9a ai sAio croiestiintr-o laturd.Ai s6-i faci caturijos, la rnijloc ai sus." IutA, Eu dezldn{uipotopul, luvoi pestepamant,ca sd nimiceascdtot trupul de sub cer,in carese afl6 suflarede viatd.Toatecatesunt pe pdmantvor pieri. 't Du, "u tine voi incheia legimdntul Meu: vei intra in arcd, tu, fiii tii, femeiata gi femeilefiilor tAi, ilnpreunAcu tine le 9i, din toateanimalele, tirdtoarele,sdlbdriciunilevei lua doud carc doue din tot trupul, de fiecare soi, qi le vei aducein arci" ca sd le hrdnegticu tine: vor fi o parte b6rb6'o teascegi o partefemeiascA. Din tout" soiurilede p6s6rizburdtoare, din toatesoiurile de animale$i din toate soiurile de teratoarepe p6m6ntvei lua doudc6tedoua gi le vei duceinAuntru,ca sa s€ hrdneasciimpreunacu tine, '' de parte berbarcasca $i de parte femeiasci. Vei lua din toate felurile de hrand,-pecarele mdncafivoi, $i le vei aduna,ca sd aveti de m6ncaregi tu, gi " ele." Iar Noe intocmaia ldcut ce i-a poruncitDomnul Dumnezeu. | 7 $i Domnul Dumnezeui-a zis lui Noe: ,,lntr6,tu ti toate casata in axcA,pentru cd am vdzut c4, din generaliaaceasta,tu e$ti drept inaintea 2 Mea. Dintre animalelecurateia cu tine tapte cate$apte,pafte berbAbasca gi parte femeiascd,iar dintre animalelenecurate,cate doud, parte barbdteascegi parte t'emeiascd;3 dintre zburdtoarelecerului. curat;. gaptecate gi partefemeiascd,iar dintre zburitoarelenecurare, $apte,partebtubeteasca cate doue,partebarbAteascA gi partefemeiascA,pentruca samanlalor sa se rdspAndeascipe tot pdmantul.a inc6 gaptezile gi Eu dezldnlui o ploaie necontenitape pAmant,vreme de patruzecide zile gi patruzecide nopli 9i voi iterge de pe fata pimdntului toati zidirea pe care am fAcut-o."5Noe a indeplinittot ce i-a poruncitDomnul Dumnezeu.
care lisus a inceputsi predice(Clement,Sttohate Vl,86,l). Origen pune lungrmea, Iatrimca ii inalfimeain legdrurdcu credinla,speranta din Ef. 3,11-lB(Hon. $i dragostea Gen.Il,6). 6,16Arcaareformdpifamidala.OrigeninterpreteazA,,etajele" in sensalegoric-simbolic: nivelurileldca$urilorceregtisaucele trei sensuriale Scripturii:literal,alegoricli anagogic/spiritual (t[orn.Gen.Il,5 pi 6). 6,17 Cuvantul,,potop"(K@qKl,uo!6q)li va incitape comentatoriide culturegreacasi apropieepisodul de mitul grecesc (Irhilon,praen.23; Teotil,IIl,l9; al lui Deucalion Iustr\,Apologia11,1,2; cl qi Origen,C Cels.1,19-20..lV,lt-12). 6,18Esteprimaapariliea vocabularului LegAmantului: 6rderiKn.
CENEZA7
7I
o
Noe avea$asesutede ani cand a venit potopul de apd asupraplmdn? tului. Din pricinaapeipotopului,Noe, fiii sii, femeiasa 5i femeilefiilor 'Dintre zburdtoare,dintre animalele sdi, impreundcu el, au intrat in arc6. curate gi dintre animalele necurate, precum gi dintre toate taratoarele 'doud pimintului, c6te doul au intrat la Noe, in.arc6, partebarbeteasca $i "'5i a fost aga:dupAgapte partefemeiascl,aia cum ii porunciseDumnezeu. " zile apa potopului s-a ii ndpustitasuprapdm6ntului. in al gasesuteleaan din viata lui Noe, luna a doua,ziua a doudzecigi gapteadin lund,in aceazi, 12 toate izvoareleadAnculuiau ta$nit, zAgazurilecerului s-au deschis 9i o ploaie necontenitda c6zutpe pimant vremede patruzecide zile gi patruzeci 13 de nop1i. in chiarziua aceeaNoe, Sem,I'lam,Iafet,fiii lui Noe, femeia ra lui Noe si celetrei femeiale fiilor sii au intrat,impreunacu el, in arca. $i din toatesoiurile din toatesoiurilede fiare,din toatesoiurilede dobitoace, '' de taratoarece migcape pdrndnt,din toatesoiurilede zburdtoare, au intrat la Noe, in arcd,doui catedou6,din tot trupul in care estesuflarede vialA. '" Si pafte feneiascadin tot [Viefuitoarele]care au intrat, partebarbateascd poruncise Dumnezeu lui Noe. Iar Domnul trupul, au intrat dupa cum ii Dumnezeua inchis arcape dinafard. " $i potopul a durat patruzecide zile 9i patruzecide nopli pe pAmant. tt Apa a crescut,a smulsarcagi ea a fost ridicatade la pimdnt. Apa s-a instepanitgi a crescutfoarte pe pdmant,iar arca era punata deasupraapei. 't Apa a pus tot mai mult stdpanirepe p6m6ntgi a acoperittoli munlii cei 7,6 Construirea arceia durato suteda ani (cl Gen.5,32),timp in careoameniis-arfi putut pocai.Comentariilecre$tineating tema rabd[rii divine (Chiril al lerusalimului, Cat.I1,8.Dtdim,ad locun). 7,ll Dupi LXX, potopulincepeqi seterminiin ziuaa douAzeci $i Fpteadin IunAli ultima zi fiind dureazbexactun an (cl Gen. 8,14).TM d[ aici ziua a iaptcsprezecea, potopuldureazdcu zecezile nraimult decatdupal,XX. I insdtot 27. Dupi TM aqadar, ,,lunaa doua"poatefi primavarasautoamna,in functiede calcndarulfolosit (liturgic, primdvara;,.civil",toamna).Philon(QG ll,l\) i CalteaJubileelor\6,22,'1,3-'1) fixe,aza la echir)ocliul deprimdvari. evenimenrul 7,13LXX lasdsa seinteleagA ce femeileau fost despt(ite in arci de sofii lor, relaliile eu eilor, t. V) ii creltine sexualefiind intreruple.l radifiaiudaictr(Ginzberg,Legendele (Didim,ad locun; Chiril al lerusalimului,Procatehezii) contirmaacestposibilsens.TM areinsl ..cuei". participaconcretla salvarealui Noe,lnchizdndarcadin exterior.Philon 7,16Dumnezeu vedc in episodulimbarcdriipe arcdun simbol al inchideriiintelectului(Noc) in hup (tbld). PentruloanCuri de Aur, inchiderealui Noc esteanaloaga inchideriiIui lonain pantecefe balenei,prefigurare a invierii (Hom.Col.Y).
72
GENEZA 7-8
to inalfi de sub ce.. S^-aindllat la cincisprezececoti deasupragi a acoperit '' toti muntii cei inalli. Tot ce era trup mi9c6torpe pAmanta pierit: zburdtoare,dobitoaceSi salbiticiuni, toate tirdtoarelece migcdpe p6ment$i toli oamenii.22Toate fdpturile cu suflare de viap, toate [viefuitoarele]de pe ''' uscatau pierit. $i [Dumnezeu]a gterstot ce ridicase,tot ce se afla pe fafa intregului pamAnt,de la oameni p6nd la animale,taratoaregi zburdtoarele cerului: toate au fost $tersede pe pamant.Doar Noe a tbst l6satgi cei care 2a se aflau cu el in arc6. $i apaa crescutpe pemanttimp de o suti cincizeci de zile. : 8 Dumnezeu9i-a amintit de Noe, de toate fiarele gi dobitoacele,de toate zbltratoarelegi taratoarelecare se aflau cu el in arcA. $i a trimis 'lzvoarele Dumnezeusuflareasuprapdm6ntuluigi apa s-a linigtit. addnt cului gi zdgazurile ceruluis-auacoperit9i ploaiadin cer a incetat. gi apaa inceputsa se scurgi, ducindu-sede pe pdmant,apaa inceputsAse scurgaSi '$i si scadi dupi o sutAcincizecide zile. arca s-a agezat,in luna a qaptea, 'Apa zi a lunii, pe munlii Ararat. in a doudzecigi gaptea s-adus $i a scdzut p6nd in luna a zecea,iar in luna a unsprezecea, in ziua intdi a lunii, s-au 6 vdzutvirfurile muntilor. $i a fost a$a:dupdpatruzecide zile Noe a deschis 7 fereastraarcei pe care o licuse gi a trimis corbul sa vadAdac6 apa s-a potolit; dar cum a iegit,el nu s-a mai intors pan6cdnd apa nu s-a uscatpe pamdnt.8$i a trimisjn urma lui porumbelul,ca sd vadi daci apas-a potolit pe faF pamantului;' cum insd porumbeluln-a gesit nici un loc unde sd-gi 7,22In TM, dupi,,sutlarede viata"aparcuvintele,,in nari",omisede LXX. 7,23 ,,a fost lesat"r gr. Ko€),ei$el explicA folosirea in Sir. 44,17, a cuvantului rotol,etppo: Noe este,,r?imaliifa" ncamuluiomenesc.Tgma.,rAmA$i[ei salvate"are o pentrua impAcadreptatea mareimpodanlilin lextelcprof'e1ice: eaestesolu[iag6-sitA lui Dunlnczcu(cafcar cerepedepsirea) cu tidelitateasa(carea fdgaduitsalvarea). 8,1 De dataaceasta am tradusnveilo prin ,,sullare",caci,spredeosebire de Gen. l,l, aici estevorbadc o boaredivinemenitasdzvantef4a pemantuluidupapotop. 8,7 Dupd LXX, ,,corbulnu s-a mai intors"; dupATM, el .,plecaqi se intorcea".Philon interpreteazd alegoricplecareadcfinitivAa corbului:viciul ss complacein atmosfera potopului,dar pleacdpentrutotdeaunain condilii normale,in vremeca porumbelul, simbolulvirtufii, revinein sufletulomului drept(0G U, 35-39).Corbulesteun anrmal interzis, dupdLev.ll,l5;vadevcni simbolaldiavolului. 8,9 Creltinii fac analogielntre porumbelulluiNoe $i cel careseva pogoripesteIisusin momentulbotezului(Mt.3,16 etc.):porumbelulesteo imaginea DuhuluiSlbntcarese pogoaraasupracelordrepli,Iisusfiind adevtrratul Noe.Un elementcareintereftelectura
CENEZAS
k
73
odihneascipicioarele,s-a intors la ddnsulln arc6,fiindca pe fata lntregului r0 pamantera inc6 apA.[Noe] 9i-aintins m6nagi l-a adusla sine in arc6. A lr mai a$teptatqapte zile li din nou a trimis porumbelul din arca; ti porumbeluls-aintors la el cetreseard,$i aveain cioc o frunzi de m6slin,o qen}utd" ii atunci Noe a $tiut cd apa s-a potolit pe p6mant.'' $i atteptand alte $aptezile, a trimis din nou porumbelul,dar acestanu s-a mai intors la rr el. $i a fost a;a: in al $asesuteleagi un an al viefii lui Noe, prima lun6, prima zi din lune, apa s-a dus de pe pamant,iar Noe a dat deoparteacoperigul arcei pe care o facusegi a vAzutca apa s-a dus de pe fata pAmantului. la in a doualuna,in a douazecigi $apteazi a lunii, pimdntul era uscat. 'o,,legi r5 din arca,tu gi femeiata, 9i DomnulDumnezeui-a zis lui Noe: " gi fiii tni, qi femeile fiilor tii, impreundcu tine, toate fiarele,cete sunt cu tine, $i tot trupul, de la zburdtoarepanAla dobitoace,9i toatetar6toarelece mi$cApe pamant:scoate-leimpreunacu tine. $i cregteligi va inmulfili pe pdmdnt."l8 $i Noe a iegit,impreundcu femeiasa qi cu fiii sdi si cu femeile le fiilor sdi; gi toate fiarele, toate dobitoacele,toate zburAtoarele9i toate 20 taratoarelece mifca pe pament,soi dupasoi, au iegit din arc6. Noe a durat un altar lui Dumnezeu,a luat din toate animalelecurate$i din toate zbu2r rdtoarelecurategi a adusjert{h intreagape altar. 9i Domnul Durnnezeua tipologicaa episoduluiil constituiefaptulct porumbeluls€intoarce,,cltresear5"(Chiril al lerusatimului.Cat. XVll,l0; loan Gurd de A]J/.,Hom. t,? rtr1r.XII,I). in unele reprezcntdri bizantineale botezuluilui Iisus,porumbelul[ine un ram de mdslinin cioc (Grabar, 1968,p. 492). mai degrabdun 8,ll ,.o crengut5":am tradusastfelcuvAntulKspQog,caredesemneaze probabilcd vrea^sc sauun pai (oricum,cevauscat).l'raducdtorulLXX vreasAsugereze apelcs-auretGsdcfinitiv,a$ainca{crengutarespcctivaa avut vremesd se 9i usuce.in TM, dimpotriva,frunzade mislin e ,,proaspdtd". 8,17 Philon vedein poruncadivind semnulna$teriiunei noi omeniri (cf. Gen. 1,26\ (Philon,0C u.56). ln 8,20Primaocurenfaa cuvantuluiouotootfprov, ,.locpontrujertfe", .,altar",neatestat greactrinainleaLXX (avcmde-aface,aladar,cu un ,,neologism" antic).Pentrua reda folosescdouacuvintegrece$i:eldodtnptov, cuvdntulebraicunic,Irizbeah,tr.,duca1|crrii pentru Dumnezeu, carcdesemneaza bun, aljertfelor carcdcsemneazd ,,altarul" si p(oudq, noastraprimul termena fosttradusprin ..altar".I altareleptgane.Pestetot in traducerea de a aducelui Am tradusprin..iel1li intreagf,"tcrmenul,rar.o),oroptoorq, .,acfiunea intregulrod" - ebr. 'olil (tradusde obicci cu,,arderede tot") cstegchivalat Dumnezeu 6Loror.:tll,otq. in LXX maidescrto).oror-,trrrpo. 8,21 ,,mirosplacut" sau ,.pldcuttbuni mireasmd"va trecein NT, pentrulisus,jertfi de bunl mireasml"(Ef:5,2). Aceeati lui Dumnezeu",,,cu bun miros/miros ,,plecute
74
GENEZA 8-9
simtit miros plAcut$i a zis Domnul Dumnezeu,cugetdndin Sine: ,,Nu voi mai blestemapemantuldin pricinafapteloroamenilor,cA minteaomuluise {ine de rele inca din tinerele.Agadarn-am sA mai lovesc nici un trup viu, 22 aSacum am licut. Seminat qi secerat,frig gi cdldur6,var6 9i primivard, zi $i noaptenu vor incetacat va durapamantul." grPi
Dumnezeui-a binecuventat pe Noe gi pe fiii lui gi le-a zis: ..Cregteti. inmulliti-va.umpleli pdmrintul$i stapeniti-|.2Vor tremuragi se vor temede voi toatefiarelepamantului,toatepdsarileceruluigi tot ce migci pe pdmant,precumgi toli pettii m6rii: le-am dat sub rndnavoastra.3 Toate taratoarelecu viaf6 sunt pentruhranavoastrd.Ca pe verdelurilegi ierburile din grddin6,vi le-amdat pe toate.o Doarcarnecu siingelevietii nu m6ncafi. 'Ceci am sa cer ?napoisdngelesufletelor voastre;am s6 cer de la toate fiarele,iar din m6naomului frate am sa cer sufletulomului.6 Cine vars6 sdngeleomului, sangeles6u va curge pentrusange,fiindcAdup6 chipul lui Dumnezeul-am lEcut pe om. 7 Voi cregteti,inmullili-v6, umpleli pAmantul gi inmullili-vape el." " gi Dumnezeule-azis, lui Noe gi fiilor s6i,careerauimpreundcu el: ' ,,lat6,Eu inchei legamantuiMeu cu voi, cu toat6samanlavoastrAde dupA r0 voi 9i cu toate sufletelevii care sunt cu voi, p6sdri,animale9i fiare ale pimdntului, cate sunt cu voi, cu toate cele care au iegit din arca. rr $i voi punelegAmantul Meu cu voi: nici un trup nu va mai pieri subapapotopului gi nu va mai fi nici un potop de apa, care sa nimiceascainfeg pAmantul." '' $i DomnulDumnezeui-a zis lui Noe: ,,AcestaestesemnullegdmAntului, . pe care-lpun intre Mine voi toate sufletelevii, care sunt cu voi, pentru fi $i expresieva fi folositapentrumartiri. I ,,fapteleoameniloi' (sau ,,lucrerile',lor) este specificLXX. pentructr TM spunedoar,din pricinaomului',.VersiuneaLXX a dat na$tere speculafiilor teologice:Dumnezeunu linc seamade naturaomului,eseniialmente bun6"ci de faptelefieoiruia.a,,inctrdin tineretc":se refera,dupt Theodoret,Ia pdcatul careintrdin om,,laadolescenla", prinpulsiunile s€xuale. 9,3 ,,verdeluri"tDumnezeudA voie oanenilorsd mtuenceii carne,dup6ce Gen. 1,30 hsasesaseinteleagicAomulva aveaun rcgimalimentarvcggtarian, maiprecis,erbivor. 9,4,,sengelevie{ii", exact:,,sangele sutletului",adicAsengelec4,.eestesufletulanimalelor.C/ versetulurmitor: ,,sengel€ sufletelorvoastre". 9,9 Prin Noe, Dumnezeu incheieun legamantcu toati omcnirea,nu doarcu poporullui Israel,ca mai tirziu. a Verbul folosit esteovior4lt, a,,ridica din nou". Ioan Gurade Aur interpreteaz.a preverbulqvo- ca semnal reinnoiriilegdmantului din 6,18.
GENEZA9
f
generaliileurmatoaxe,in veci: 13arcul Meu il aSezln nori: el va fi semnul 'o legemantului dintreMine ii pAmant. gi.cand voi strangenori deasupra '' pdm6ntului, arculMeu seva vedeain nori qi-mivoi amintide legAmantul dintre Mine 9i voi, dintre Mine qi toatesufletelevii din toatelru,purile,$i nu '" va mai fi apd pentrupotop,care sAnimiceascatoatetrupurile. Arcul Meu vegnicdintre va fi in nori gi il voi privi, ca sa-miamintescde legdmdntul gi Mine gi toatesufletelevii din toatetrupurilede pe pdmdnt."rt Dumnezeu ia zis lui Noe: ,,Acestaestesemnullegdmdntuluipe care l-am incheiatintre Mine gi toatetrupurile de pe pAmant." '* Fiii lui Noe care au iegit din arcA erau: Sem, Ham, Iafet. Ham era pdrintelelui Canaan.le Aceqtiatrei sunt fiii lui Noe. Din ei s-au rispAndit 20 [oarrenii] pe intreg pdmantil. Noe a fost primul om care a lucrat pdmantul $i a sAditvitd de vie. '' A biut vin, s-aimbAtatti s-adezgolitin casalui. " Ham, pirintele lui Canaan,a v6zut goliciuneatatdlui sau gi a ie$it sd-i qi pe cei doi frali ai s6i, afara. 2l Sem qi lafet au luat haina, au vesteascA pus-o pe spateleamdndurora,au intrat cu spatele$i au acoperitgoliciunea 9,13,.arcul":dupdPhilon,reprezinti,,forlanevtuutda lui Dumnezeu", care,,incordeazl ti sldbcfte"norii (0G 11,64). 9,20Noeestenumitl€rop'ydq, de Cain,desprecaresespunedoar ,,l6ran",spredeosebire (cl notaIa Gen.4,2).Philonil apropicpe Noe abiaieSitdin arc[ de ctrlucrapAmAntul Adam,alungatdin rair amandoiincepsdcultiveptrmantul. Noe esteun al doileaAdam (QG 11,66). FrazagreacAcstecomplican,sun6ndexactaia: ,,A incepurNoe,om ltrranal pAmantului...". ldcaaprincipalAestecd o datdcu Noe pdmantula incaputsi fie lucratcu pricepere$i temeinicie. 9,21 Betia lui Noe: episodcomentatamplude exegetiiantici.Philoni-a consacrat trei tratatc,in jurul a trei temecomplementare: (De plahtatione\,belia lucrarcapAmAntului (De ebrietatelSi trezireadin belic (De sobrietate).I,hilon dd o valoarepozitivabeliei inleleptului\sobriaebrietas),carenu-i altcevadecatbetiainlelectuluiin comuntunecu energiiledivine. Despreaceasti temd spiritualaimportante,c/ Sieben,1971, coll. 23t2-2322. '1'M, 9,22,.goliciunea": ,.rufinea"('enrdr). a Ham€stefiul rau al lui Noe,care,conform uneitraditii transmisede Ca ea Jubileelorli Flaviuslos€phus, a peryetuatinvAf5turile ingerilorcazuli $i ale gigantilordupa potop (lnscriinduJepe rablede metal,imperisabile).Aceastatradiliel$i are,probabil,origineain episoduldc 145,und€HamjoacA rolul ,denunldtorului".Vina lui estede a vesti un lucru ruginos(goliciuneatatllui) ih afard, atadafde a faoepublic un lucru intim. Dupdo altatraditie,atestata de Philon (QG ll.7l) $i preluatede crestini,Hamar fi ras la vedcreagoliciunii lui Noe.Ac€slrAs batjocoritorva fi interpretatde Chiril al Al€xandrieica o prefigurarea batjocurilor lnduratede Iisus,dezbricatinaintearAstignirii(Glafirell\.
l l
'.t
16
GENEZA 9-IO
tatdlui lor. Cum priveau cu fata in spaten-au vazut goliciuneatatdlui lor. 2a Noe s-adezmeticitdupdvin, a aflat ce !a f6cut necoptulfiu 259i a zis: ,,Blestematulde Canaan Slugdin casdle va fi frafilor s[i." 26 Apoi a zis: fie Domnul Dumnezeullui Sem ,,BinecuvAntat gi Canaanii va fi slugd. "' Dumnezeufie larg cu lafet, locuiascd in caselelui Sem iar Canaanfie slugalor." 28 Dupa potop, Noe a trait trei sute cincizeci de ani. 2eToate zitele lui Noe au fost nouesutecincizecide ani si a murit. l0 I Acegtiasunt unnatii fiilor lui Noe, Sem,Ham ti lafet. Dupa potop li s-auniscut fii. t Fii.ai lui lafet: Gamer,Magog, Madai, Iovan, Elisa, Thobel, Mosoch, n Thiras.'Fii ai lui Gamer:Aschanaz, Riphath,Thorgama. Fii ai lui lovan: 5 Elis4 Tharsis,Kitii, Rodii. De la acegtias-aualcAtuitostroavede neamuri pe pdmant,fiecaredupdlimbasa,in triburilorlor si in neamurile lor. u Fii ai lui Ham: Chus, Mesraim,phud gi Canaan.T Fii ai lui Chus: Saba,Evila, Sabatha,Regma,Sabakatha.Fii ai lui Regma:Sabaqi Dadan. 9,24 .,necopt":am tradusastl'elun cuvantcareinseamnd..maitinArul", ,,prcat6nArul.,. flam esteal doilcafiu al lui Noc, a5adarnu se poatetraduceprin,,mezin".Ideeaeste lipsa de maturitatea fiului neruginat.philon jnterpreteazd adjectivulve(o.rEpog ca ,,revolutionar", ..liberal"(.Sobr.6). 9,27 Grcdcanu poateredajocul de cuvintedin TM bazatp€ etimologiacomunaintre yephet(lafet) yophl, termencu sensnesigur,inleles $ adesea ca ,.largime";Dumnezeu va fi larg,generoscu lafet. TradiliarabinicAil identilictrpe lafet cu stremosulgrecilor (lapetos,un fiu al lui Zeus,a tbst tattrllui prometeu).careva locui irl corturil€lui Sem, adici va deveniucenicullui Scm(stramo$ul evreilor)gi se va convgrti.pentrucreltini, ,,largirea"lui laf€tinseamntr extinderea legamantului li la pagani,viitorii crestini,lafet fiindun sinrbolal Bisericii(lrineu, Delr.2l.O-igen,Hom./er. lll.4).a,,casele.,: in TM, ..corturile". 10,2Elisanu apareln TM. 10,5,,ostroave de neamuri"sau,dc na{ii" esteo expresiecalchiatdde LXX dupnTM, interpretatd de Philonin mod literal: neamullui lafet s-ainmulfit atat de tarc, lnc6t a trecutde pe continentpe insule(QG II,80).
)
i
j
I
:
l
GENEZAIO
' Chus l-a zamislitpe Nebrod.Acestaa fost primul uriaqde pe pdmAnt, un urias vdndtorinaintea Domnului Dumnezeu.De aceease va spune:,,Prer0 cum Nebrod,uriagulvanatorinainteaDomnului." inceputulimplrAliei lui " au fost Babilon, Orech,Archad 9i Chalane,in tinutul Sennaar. Din acel linut a ie$it Assur, care a construit Ninive gi cetateaRooboth, Chalach, 13 t2 Du."r, a$ezatainfe Ninive gi Chalach: mare cetate. Mesraim i-a 'o zimislit pe ludiim, pe enemetiim,pe labiim.pe nephthaliim. pe patro'' din careau iegitfilistiniigi chaphthoriirnii.Canaan soniimqi pe chasloniim, pe Cheteu'' pi pe lebuseu,pe Amoreu l-a zdmislitpe Sidon,intaiul-nascut, l7 pe gi pe Gergeseu, Eveu 9i pe Arucheu,pe Aseneu18gi pe Aradeu,pe Samareugi pe Amathi. Dupd aceeatriburile canaanenilors-au imprdgtiat. le Hotarelelor mergeaude la Sidonp6ndla G^erara gi Gaza,pini la Sodoma " $i Gomora,Adama gi Seboim,pAni la Lasa. Aceqtiasunt fiii lui Ham, cu triburileIor, dupdlimbd,cu {inuturilelocuitede ei gi cu neamurilelor. 2l I s-aunescutfii lui Sem,pdrinteletuturorfiilor lui Eber,fratelelui 9i " Iafet, cel mai mare. Fii ai lui Sem:Elam gi Assur,Arphaxad9i Lud, Aram 2a gi Cainan." Fii ai lui Aram: Os, Ul, Gathergi Mosoch. Arphaxadl-a zdmislitpe Cainan,Cainanl-a zamislitpe Sala,Salal-a zamislitpe Eber. " Si lui Ebet i s-aunascutdoi fii. Unul se numeaPhalek,fiindcdin zilele 26 lui a fost impa4it pAmantul,iar fratelelui se numealektan. lektan i-a avut pe Elmodad,pe Saleph,pe Asarmoth,pe larach,2tpe Odorra,pe Ezel,pe 28 Decl4 pe Abimeel,pe Sabev,2epe Uphir, pe Evila qi pe lobab.Ace$tia 8
10,8Nebrod,gigantul,va fi considerat unul din constructoriitumului Babel(Cinzberg, Legendele etreilor,vol. V). PentruPhilon,numelesduinseamnd ..pustiire";alexandrinul prepozilia..inaintea"(din v. 9) in sensulde ,,impotriv[" Nebrod estc interpreteazd (0G ll,8l $i 82). lui Dumnezeu", simbolalomeniriianimalizate ,,potrivnicul l0,l I in TM, fragmentulesteambiguu,dar sensulcel maiplauzibilest€.din acellinut a al lui Scth. trecutin Assui', in vremecc pentruLXX Assuresteun descendcnt 10,21Panaacum,listacelortrei fii ai lui Noe incepeacu Semqi seterminacu lafet.Aici insAordineasc schimba,tafetfiind numit,.celmai marc"dintrecei trei frati (gramatical nu existdnici un dubiuasupraacestuiaspect).I M esteambiguu,dar poatefi inlelesSiin cd laf'eteste,,maimare",in favoarealui Sem.Comentatoriicre$tiniincearcasesugerezc lalit" (c/ Gen.9,27)dincolode sensulde ,,maitare",,,maibun",intrucatDumnezeu.,l-a poporullui Israel.S-arputeasAfie o eroarede traducere in LXX. Aquilapuneadjectivul LxX) raportandu-l astfelin modclar la Sem. ,,maimare"la dativ(nu la genitiv,precum 'l'M, dar nu poate redajocul de cuvinte bazat pe 10,25 LXX reproduceintocmai etimofogiacomunaintre Peleghti niph'Fghd,(,,afostimpirlit"). 10,28TM areun numein plusfaldde LXx: obal.
I
l
78
GENEZA 10-11
30 tofi sunt fiii lui lektan. Salapullor se intindea de la Masse p6n[ la Sophera,muntelede la rasarit.3l Acegtiasuntfiii lui Sem,in triburilelor, dupElimbd,in linuturilelor qi in neamurilelor. 32 Acesteasunttriburile fiilor lui Noe, dup6urmagigi dup6neamuri.Din ele s-aurtupanditostroavede nearnuripe pdmdnl,dupapotop. I 11 Tot pAmantutera o singurdgur6 9i un singurglas pentrutoti. 2 $i a fost a;a: rnigcindu-seei de la rtudrit au gdsit o cimpie in tinutul Sennaar9i 3 s-auagezatacolo. Fiecarea zis vecinuluisau:,,Haidetisi facemcd.rdmizi ;i sAle ardemin foc." Pentruei cdrdmidainlocuiapiatra,iar smoala,lutul. o $i au zis: ,,Haideti sa ne construimo cetateii un turn, ai c6rui vrirf sl ajung6pandla cer, 9i sd ne facemun numeinaintede a fi impra$tialipe fafa pamantului."5 $i Domnula cobordtsd vadacetateagi turnul,pe carele-au construitfiii oamenilor.69i Dornnul azis:,,latA,totrisunt un neamgi-o gur4 au inceput sa iacd lucrul acestafi acum nu vor lSsanimic drn ce se pun safacA.' Haidem,sAcoboremli sd le amestec6m lirnbileacolo,pentru " ca nimenisAnu mai priceapigraiul celui de-aproape." $i Dumnezeui-a ll,l ,,guri", de fapt, ,,buz6"in original(cl qi v. 6). Motivul limbii primitivea oamenifor, omogend$i comprehensibila pentrutofi. Cf. lJina\ Den.22-23;Theodoret, Oc 61. I1,2 Migrareadin rasarit,simbolulparadisului, reprezintA o a douacddcrc.philonciteaz[ in legdturacu acestversetprofefiadin 7,a.6,12(Confus.62-63), care,pentrucre$1ini, dd numelelui lisus: 'Avoro)"i1(,.Rasdritul"). PentruOrigen.,,mi$carea" ar reprezenta, alegoric. miparea in jos (caderea)a sulletclorpreexistente, .,srtule"de contemplarea lui Dumnczeu(Deprinc.lY,3,25;'Hon. IeL XlI,3: C. Cels.V ,29\. ll,.l I'rin.,inaintede", LXX sugereaze ca oameniigiau cd vor fi risipifi pe falapdmantului (Philon,Confus.120-l2l). TM spuneexact:,,defrica sa nu fie impragiali",dand actuluizidiriiturnuluio anumiUjustificare. I1,5 ,.Coborarea" Domnuluia lbst vtrzutAoao premanifestare a lui Dumn€zeu inaintgde intrupare(lustin,D,atogulcu |'rifon 121-129). 11,7Verbulla plural(el Geo.1,26)rdupl Philon,Dumnezeu delibereaztr ln el insuqi,apoi porunceste ,,puterilor"(Confus.168-182).DupAOrigen(Con. 1o.XIII.50), Dumnezeu 'ingerilor, vorbelte iar dupdVasileccl Mare,esteo deliberare a l'rcimii (Adv.Eun y,4\. a,,amestecAm": dar nu cxisttrdecato limba:normalar fi fost, a$acum scrie$i philon (Conhs. 183-195),ca Dumnezeustr ,.d€spart6" intei limbile una dc alt4 pentrua le amgsteca ulterior.Dar,,amestecul" trimitc aici la ideeapierderiide sensa cuvintelor,la ideeabruiajuluifonic. Se trecede la homofbniainifiala,paradisiacd, la heterophonia, diaphoniasau,,poliphtongia" decdderii(cl Iustin,tbll., 102,4). ll,8 Exeg€liivor descoperisensul,,imprdgierii"in Deut.32,8 qi inf. 10,5:imp64irea popoarelorin diverse regiuni ale lumii. O traditie iudaica (Oracolelesibiline lll,
CENEZAII
79
lmprIgtiat de acolo pe fala lntregului pamant, iar ei n-au mai construit pentrucAacoloDomnul cetateagi turnul.'De aceeas-anumitAmeslecare, pe pdmantul tot tot de acolo Domnul Dumnezeu amestecat" limbile de $i ,la i-a impr6gtiatpe toatafata pamantului. l0 Acegtiasunt urmagiilui Sem:Semaveao sutdde ani cdndl-a zdmislit pe Arphaxad,in al doileaan dupd potop." 9i S.r a mai trdit incd cinci sutede ani dupdnagterealui Arphaxad,a z6mislitfii gi fiice gi a murit. 12 Arphaxada trAito sutAtreizecigi cinci de ani gi l-a zdmislitpe Cainan. 13gi Arphaxad a mai trait incd patru sute treizeci de ani dupd natterealui Cainan,a zimislit fii 9i fiice qi a murit. Cainana trait o sutdtreizecide ani gi l-a znmislit pe Sala. $i Cainan a mai trdit ince trei sute treizeci de ani dupanagterea lui Sala,a zirnislitfii 9i fiice gi a murit. ra Salaa trdit o sutatreizecide ani gi l-a zamislitpe Eber.159i Salaa mai trditincAtrei sutetreizecide ani dupdnagterea lui Eber,a zimislit fii 9i fiice gi a murit. 16 Eber a triit o suta treizeci $i patru de ani gi l-a avut pe Phalek.r7 9i Eber a mai fAil inc6 trei sute Saptezecide ani dupl nagterealui Phalek,a zdmislitfii gi fiice gi a murit. 't Phul"k a trait o sutatreizecide ani gi l-a zdmislitpe Ragau.le 9i Phalek a mai trdit inca douA sute noua ani dupA na;terea lui Ragau, a zimislit fii $i fiice $i a muril. 20 Ragaua triit o suti treizecigi doi de ani gi l-a z6mislit pe Seruch.2l $i Ragau a mai trdit inca douA sue gapte ani dupa nagterealui Seruch,a zamislit fii 9i fiice gi a murit. w.97-104; Cartea hbileelor 10,26)pune distrugereatumului pe seamavdnturilor puternicetrimisede Dumnezeu. ll,9 Greacapreiajocul de cuvintedin TM, careboteazitumul, ,,Babel",de la verbul ebraic6a-la/,,,aamesteca". LXX traduceli verbulli numeleturnuluiin greacd.t'aptpentru carenu putemvorbi aici despre,,Babel", ci despreun,,turn"pur Sisimplu,un tum numit Comentatoriianticiidentificaacestturn cu Babilonul(cl Gen. 10,10).r ,,Amestecare". La comentatoriicreltini, episodulamestecarii limbilor trimite la episodulCincizecimii, al ,,separdriilimbilor", al clarificdriisensurilor(cf. Fapte2,1-6\.De pilda, Crigore al Nyssei,E'ncorn 51.,PG 46,7054:Chiril al Alexan&iei,Glajire,ad locum. ll,ll Fiecareversetse termindprin secvenfa,,lia murit" (ca in genealogia din Gen, 5,3-31), secvenla carenu exist[in TM. pe Cainan(carenu estecitat in TM). Rezultatulesteci Avram 11,12LXX il insereaze ajungesd facd paftedin a zeceagencraliedupa Sem,agacum Noe fhceapartedur a z€ceagenerafie dupi Adam(cl lrineu,Dezr.24; Origen,Con. /o, XX,l l).
GENEZA ll-12
80
23 Serucha trait o suta treizeci de ani 9i l-a zdmislit pe Nachor. 9i Serucha mai triit inca dou6sutede ani dupi nagterealui Nachor,a z6mislit fii 9i fiice 9i a murit. 25 2a Nachor a trait gaptezeciSi nouAde ani qi l-a ztrmislit pe Thara. $i Nachor a mai hAit inc6 o suta doudzecigi nou6 de ani dupE nagterealui Thara,a zimislit fii $i fiice $i a murit. 26 Tharaa trait gaptezecide ani 9i i-a zimislit pe Avram, pe Nachorfi pe 22
Arran, 27 Acegtiasunturmagiilui Thara.Tharai-a zdmislitpe Avram, pe Nachor 28 pe Affan, iar Arran l-a zdmislit pe Lot. Anan a murit in fala tatalui sau, ti Thara, in lara unde s-a nascut,in finutul caldeenilor.'n Aurarn gi Nachor gi-au luat, Si ei, sotii. Sotia lui Avram se numeaSara,iar sofia lui Nachor se numeaMelcha, fiicd a lui Arran, care i-a avut pe Melcha gi pe Iescha. rr 30 Saraera stearpagi nu f6ceacopii. Thara i-a luat pe Avram, fiul siu, pe Lot, fiul fiului sAu,Arran, 9i pe Sara,nora sa li femeiafiului sdu,Awam, 9i a ajunspdn6 a merssprefinutulCanaanului, i-a scosdin linutulcaldeenilor, 32 la Charran$i s-a a9ezatacolo. Tharaa triit in CharrandouAsutecinci ani 9i a murit in Chanan. r 12 gi Domnul i-a zis lui Avram: ,,legidin linutul tiu, din neamulqi din 2 casatatalui tau [9i mergi] in tinutul pe careli-l voi ardta 9i voi facedin tine ierarhie; llrT Cei trei tii ai lui Thara:in Com. Io. XX,l3, Orig€nface urmatoarea Avram,,,bun";Lot, fiul lui Arran,,,mediu";Nachor,,,rtu". Nachor,chiardacdtextuln-o in continuare idolatria(pentrucaaceasta spuneexplicit,va fi rtrmasla Charran,practicand de idolatrie). e mizateologicAa fragmentului:raportulintreidolatrie$i eliberarca 'tl taidr,r. Numele 11,28I-XX dd ,,in tinutul caldeenilor",spre dcoscbirede TMr ceteliiUr lipse$teaFdar din textulgrecesc.Interpretiianticiil cunolteauinsaprin intermediulistoricilorevroi. ll,3l DupeFapte7,1, Avram ar fi plecatdin Caldeeala poruncalui Dumnezeu;aici, el estescosde Thara,tatdlsAu.ComentatoriianticiincearcAsdpunAde acordceledoua traditii. 12,1Prin aceastlporuncaa lui Dumnezeulncepesagalui Avram,precum9i a popoaln Fapte7,2-8 relorcaredescinddin tsaac$i lsmael,fiii sli. Aceastdsagaesterezumatd 5i Evr. ll,8-19. ltinerariuldescrisin w. l-9 a fost amplu comentat(ex.: Philon,De PentruPhilon,vers€tele migrationeAbrahami;Origen,Coz. Io. XX, 68-74:123-126). respectiveprezintaitinerariulsufletuluicare se desprindede lumeasensibild;pentru sufletelor convertireaapostolilor,intoarcerea cre5tini,,,iegirea"lui Avram prefigureaztr catreCuvantullui Dumnezeu(lrineu). a ,,Ie;i": ieqireadin tara de obargie,supuse
1
I j
l
12 GENEZA
8I
un neam mare, te voi binecuventa,voi preamiri numele tdu gi vei fi 3 binecuvantat; ii voi binecuvdntape cei care te binecuvanteaza, iar pe cei te blestemd ii voi blestema. Prin tine vor fi care binecuvantate toatetriburile p6mentului."4 Avram a plecat,precumi-a spusDumnezeu,9i Lot a venit cu t el. Avram aveaQaptezect 9i cinci de ani c6nda iegitdin Charran. Awam a luat-o pe Sara,femeiasa, pe Lot, fiul fratelui sdu,precumqi toatdavereape careo dobendise$i toatesufletelepe carele dobandisein Charranpi au iegit ca sAmeargasprelinutul Canaan.$i au ajunsin tinutul Canaan.6Avram a strAbeuttinutul cat era de lung p6nd la locul Sichem,la Stejarulinalr. Pe atuncicanaanenii Iocuiaufinutul acela.7 Domnul i s-a arAtatlui Avram ;ir i-a zis: ,,Semintiei talevoi da acestpAment."$i Avram a construitacoloun 8 altar Domnului care i s-a aratat. Apoi a plecatde acolo spre munteleaflat la rasAritde Betel 9i acolo Si-apus cortul: cu Betel spre maregi Aggai spre rasfuit. $i a construit acolo un altar pentru Domnul $i a chemat numele 'Apoi Domnului. Avram s-asculat,a calatorit$i s-aagezat in pustiu. 'o gi a venit foametepe pdmAnt.Avram a cobor6tin Egipt, ca sA locuiascl acolo, fiindci foameteas-a indsprit pe pdmanl. " gi a fost a$a:cand Avram se apropias6 intre in Egipt, i-a zis Sarei,femeia lui: ,,Stiu ce egti o femeiefrumoas6la chip. r2Cdndegipteniite vor vedeavor zice:
, gi pe mine md vor ucide,iar pe tine te vor crula. 13De aceea spunemai degrab6:(Sunt sora lui>, ca s6-mi meargi bine cu tine 6i sufletul idolatriei,$i elibcrareade lumeasensibil[(cl Philon,Migr., l-121; Her.,2'7'].,Abr. 62t Origen,Grigoreal Nyssei,ContraEunomiunII,85-89;Cant.Ylll etc.\. 12,6 Secventa,,a stribdtut cat era de lung" denoti, dupd philon. imensacuriozitate ,,intefectuafa" a lui Ayftrl, (Migr. 216).a ,.Sichem"rla Philon,numeleinseamnA ,,umar,' efortul pe carc-l presupunestudiul (Mfgr. 221-223).r 't-radiliacre$tind fi sugereazd identifictr Sichemcu locul undelisusse va opri la un momentdat, obosil(ln. 4,61 confuzie,intreSichemgi Sichar).a Didim interpreteazi astfel:la capatulinvestigafiilor saleteologice,Avrama ajunsla revelaliaintr\uplrii(ad locum).t ,,inalt":LXX arcaccsr adjectivacofo undel'M arcn\meleMoreh absent canumepropriudin l,XX. 12,9Mitcdrilelui Avramsuntdescrise cu ajutorulunuilexiomilitar(,.s-asculat,'$i,,s-a atezat", de l'apt, ,,$i-a ridicat/instalattabara").a Cuvantul,,pusriu"este interpretat alegoricde Philon:singurdtatca propicecautariilui Dumnezeu(Philonconsideraora$ul loc al pierzlrii gi dugmanal vielii spirituale).Aceeali interpretare la Otigen,Com.Io. XX,68-74.a'l'M arc,pentru,,pustiu",un cuvantcareinseamne fi ..niazini.,(neghebh). 12,10Stratag€ma ascundcriiidentitl{ii sofieiintr-o FrA striind apare$i in Gen.20 gi Can.26. a,,a coborat":spretlgipt,,sccoboar6",dinspreEgipt,,seurcd".Origenlntelege alegoric,Egiptulsimbolizand (Com.Gen.XY,l). linutul rdului,al idolatriei$i p?icalului
82
cENEzA12-13
meu sd traiasc4datorittrtie.,' 'o gi a fost aga:c6nd Avram a intrat in Egipt, egipteniiaLrvdzut ca femeiaera foafte frumoasd.l5 Au vdzut-o marii si dregdtori ai lui Faraon,au lAudat-oin fafa lui Faraon au adus_o in casa aces9i tuia. 16Datoritdei s-au purtat bine cu Avram gi a avut partede turme de oi, de vilei, de asini,de slugigi de slujnice,de car6ri de cdrnile.r?Du_nezeu 9i insd l-a incercatpe Faraoncu incercdrimari grele,pe el gi 5i casalui, din pricinaSarei,femeialui Avram. ,EAtunci Faraonl_a chematpe Avram gi i-a zis: ,,De ce mi-ai lTcut unaca astagi nu mi-ai dat de gtirecA e femeiata? le De ce mi-ai spus:<E soramea>,iar eu am luat-ode solie? Acum, rata, femeiata [este] inainteata, ia-o $i du_tedegrabd.,,2ogi Faraon a poruncit oamenilor lui sA-ipetreacape Avram, pe femeialui gi tot ce aveau.$i Lot eracu ei. - ^ t ^ .
rJ >r Avram a urcatdin Egipt in pustiu,el, femeiasa gi toate ceteavea, ^ impreundcu Lot.'Avram era foartebogatin vite,in argintgi in aur.3 $i a mersde undevenise,prin pustiu,panala Betel,unde-gipusese coftulprima datd, la nrijloc intre Betel 9i Aggai, a la altarul p" "*" il frcuse ia inceput. Acolo Avrama chematnumeleDornnului.5Lot, carecildtorea irttpreunA cu Avram, aveaoi, boi 9i conuri.6 Dar finutul nu le ingdduiasa locuiasca laolaltd,fiindci averilelor eraumulte nu puteaulo;i laolaltA.? $i s; Si iscat o incdierareintre pdstorii turmelor lui Avram gi pdstorii turmetor lui Lot. Canaanenii 9i fereziliilocuiaupe atuncitinutulacela.I Avram r_azis lui Lot:,,Sdnu fie nici o incdierare intre mine gi tine, intre pAstoriimei Si pdstoriitai, pentru cd suntemfrati. e Uite, nu_itot pAmentul intins inaintea ta? Desparte-tede mine: dacatu o iei la stdng4 eu o iau la dreaptaidacatu o iei la dreapta, eu o iau la stdnga..l0 Ridicandu-fiochii Lot a privit,lnutul 12,17..I-aincercat',sau,,I-accrcetatcu incercarimari grele,,: TM are:,,i-adat lovituri $i grcle", trimilendla incercdrilesuferitede Faraorin vremea lui Moise.a Unrr comen_ laton observA cd nu sespuncdespreFartoncAnu s_aalinsde Sara,cum se va spune.in cap.20 despreAbimeleh.Iraraonii csteagirdar inferioracestuiadin urml (cf l.neoooret, QG 63). 12,20,,$iLot eracu ei" lipse$tedin TM. ArmoDizarea LXX e foart€importantd, pentru caLot va fi salvatde Avramdin Sodoma. 13,l Capiroluldescrieimpi4ireateritoriilorintreAvram Lot, Lot este,,omulmediu,,, $i dup[ Origen(cl Origen,Hom.Gen.ty,l;3). l3,8,,frafi": de fapt,Avram esreunchiullui Lot. ,,Frate,,are sens larg, de,,rubedeni€,, (maideparte, v. ll).
I GENEZA13-14
83
din preajmaIordanului9i a vAzutcd totul era udat- inainteca DumnezeusE dirAme Sodoma gi Gomora - precum grddina lui Dumnezeu,precum pamantulEgiptului, cit ajungi pin|, la Zogora." Arunci Lot $i-a ales tot linutul din preajma lordanului. Lot a plecat de la rAsdrit gi fiecare s-a '' despArtitde frateles6u. Avram s-a agezatin Canaan;Lot s-a a$ezatintr-o cetatedin imprejurimi:Si-apus cofiurile Ia Sodoma.rr Sodomilii erau oamenirai ii lbane pAcbtogi dinaintealui Dumnezeu. 14Dumnezeu i-a zis lui Avram, dupdce Lot s-a despa{itde el: ,,Ridicd-!i ochii gi privegte,din locul unde egti acum, spre miazdnoapte,spre miazizi, sprerdsdritgi spre mare, r) cdci intreg finutul pe care-lvezi !i-l voi da tie 9i seminlieitalein veci. '" Voi facesemintiata ca nisipulpAmantului. Dacd cineva_poatesA numere firele de nisip de pe pimanl va numira gi seminliata. " Ridicdte ii stabate tinutul acestain lung 9i in lat, caci tie fi-l r8 voi da." Avram $i-a luat corturile,apoi s-a dus gi s-a agezatlang6stejarul lui Mambre,la Hebron.Acolo a ridicat altar Domnului. ' 14 $i a fost aga:in timpul domniei lui Amarphal, regeleSennaarului, Arioch, regeleEllasarului,Chodollogomor,regeleElamului gi Thargal, regeleneamurilor[pdgAne]2 au fhcut rdzboi cu Balla, regeleSodomer,cu Barsa, regeleGomorei, cu Sennaar,regeleAdamaei, cu Symobor,regele Seboimuluigi cu regeleBalakului{adicdSegorul).I Toli acegtia s-auadunat in Valea Saratd,adica Marea Sdrii. ' Doisprezeceani ei i-au slujit lui Chodollogomor,dar in al treisprezecelea an s-au rAzwAlit.5 in al parsprezeceleaan Chodollogomor gi regii aliaticu el au venit9i i-autdiatpe uriagii din Astaroth Karnain, precum gi puterniceleneamuri fpigdne] care erau impreundcu ei, pe omeeniidin cetaleaSave,6 pe chorreiiclinmunlii Seir, 7 pdndla terebintul Pharan,din pustiu. Apoi s-auintorsgi s-audus la lzvorul Judecdlii- Cades- gi au tdiattoatecapeteniilelui Amalec Ai pe amoreii 13,16 !'trgaduinfeleunei descendente numeroasesunt interprctatcde cre$tinica o prevestirea numaruluilor uriai (lustin,Dialogulcu Trifon 119.4;lZO,l-2: Iineu, Ad\', hoer.lll,9,l : IV.5,3). 13,18Gr. Mopppq transcfieebr.Mamft'. t,,stejarul":TM are,,stejarii". l4,l Capitolulprezintaconfruntarea intre douacoalitii,primaalcdtuit[din patruregi, a doua,din cinci. Philon interyreteazd alegoriccei patru regi ca fiind cele patru patimi carcasalteazA tuturora"ca fi biruie celecinci simfuri,in vremcce Avram estedeasupra (Abr. 226-241;244]' un af zecelearegc-inlelepL Ebr. 105.,Congr,92-93). 14,6,,terebinf'traducepdmapartea toponimuluiebrai0'Eyl-Pa'ran.
84
GENEZA 14
8 care locuiauln Asasanthamar. A iegit regeleSodomei,qi regeleGomorei, 9i regeleAdamaei,9i regeleSeboimului,9i regeleBalakului,adicd al Segorului gi s-au randuit pentru rdzboi in Valea Sirat6, e impohiva lui Chodollogomor,regeleElamului,a lui Thargal,regeleneamurilor[pigdne], a Iui Amarphal,regeleSennaaruluiqi a lui Arioch, reg€leEllasarului:patru regi contracinci. l0 ValeaSaratie plin6 de puluri, pu{uride smoald,iar regele Sodorneigi regeleGomorei, luAnd-ola fugA,au cAzutacolo, iar cei rdmagi au fugit in munti. 1r[invingatorii]au luat totricaii din Sodomagi din Gomor4 precumFi toate bucateiegi s-au dus. '' L-au luat ii pe Lot, fiul fratelui lui Avram, cu toat6agonisealalui, 9i au plecat.Caci [Lot] tr6ia in Sodoma. '' Unul dintre cei scdpatii-a dat de vestelui Avram, instrdinatul.Acesta locuiala Stejarullui Mambre,amoreul,fratelelui Escholgi al lui Aunan, care erau alialii lui Avram. 'o Auzind Avram ca ftatele sdu,Lot. a iost luat ostatic,$i-a nunrdratslujitorii nascu(iin cas6--trei sute optsprezece- gl a plecatin urmdrirea[dugmanilor]pdndla Dan. '' Aici a c6zutasupralor pe timp de noapte,el qi slujitorii sAi,i-a bdtut 9i i-a fugdrit pind la Chooa,care se afld la stdngaDamascului.'' A adusinapoitoli caii Sodornei;i-a adus inapoi pe fratelesdu,Lot, averilesale,femeilegi poporuls6u. " RegeleSodomeii-a ielit in intampinare- dupi ce [Avram] s-aintorsde la tdierealui Chodollogomorgi a regilor careeraucu acesta- in Valea Save, adicain CampiaRegelui.r8Atunci Melchisedec, regeleSalemului,a adus l4,ll ,,caii": LXX vorbe$tede ,.cai" acolo undc TM vorbestede ,,bunuri",confuzie datorataprobabillaptului ca termeniiebraici,f khuS,,,bunuri,,$i rek e, ,,cai iuti',, au acclea!iconsoane. 14,13,,instrainatul", nepcfqq,ln LXX, spredeosebire de ,,evreul",din TM. Termenul grece un neologism, al cdruisensexacteste,,celcaxevinede dincolo',(deEuAat,selntelege),adicd,.imigrantul".Acestapelativva fi bogatinierpretatin traditiaale\andrind. ,,Omullui Dumnczcu",al carui prototipesteAvram, trebuiesA,,migreze"din lumea sensibilf,sprecca inteligibild(Philon,Mrgl'.20). ,,Trecerea,', graniteide ,,traversarea,' c[tre Avram va fi interpretata gi ca simbolpascal(Clement,Strometel],51,2; Origen, C. Cels. Ylll,22; Eusebiu,PE VII 8,21). Am preferattraducereaprin ,.instrdinatul,' tocmaipentrua scoatein evidenfA rupturalui Avramde trecutli de larade origine. 14,14,.318"se scriein greacdcu trei literc;IHI'(= l0; 8;300). Traditiacrestina arilnrofogictrregAsefteaici numele lui Iisus (lH);i semnulcrucii, T (Epktola lui Bamaba 9.'l-8 fi Clement,StromateY1,85).Mai tarziu unii vor identificain 3lg numdrul de participanfi Ia Conciliulde la Niceea, din 325. 14,18:,,Salem"tmajoritateacomentatoriloridentificdora$ulcu lerusalimul.Cre$tinii vid in Melchisedec pentruneamurilepdganecaresevor convertila cre$tinism un D./pos
GENEZAI4.I5
peini li vin. El era preot al Dumnezeuluicel Preainalt.Ie L-a binecuv6ntat pe Avram ;i i-a zis: ,,Binecuvintat fie Awam de c6tre Dumnezeulcel Preainalt,carea zidit cerul $i pAmentul.20Vrednicde binecuvantare este Dumnezeucel Preainalt,pentru cA i-a dat pe duqmaniin mdinile tale.', $i '' [Avram] i-a ddruito zecimedin toate. RegeleSodomeii-a zis lui Avram: t'Aurar i-a zis regeluiSodomei:,,Voi ,,Miedd-mioameniigi tu ia-li caii." intinde m6nacAtreDumnezeulcel Preainalt,care a zidit cerul gi pdmintul, 23 daci voi lua ceva dintr-ale tale, mdcaro ala sau o [sd rne pedepseasc6] curea de la incAlteri,ca sA nu spui dupd aceea:(Eu l-am fecut bogat pe Avram>.'* Doar atiit: ce-aumancattinerii, precumgi parleabdrbafilorcare au merscu mine* Eschol,Aunan, Mambre- parteaaceastao vor lua ei." t 15 Dupd acesteint6rnpl6riun cuvantal Domnului a venit cAtreAvram intr-o vedenie9i-i-a spus:,,Nu te teme,Avrame, Eu te apAr.R6splataiti va fi foartemare."'Avram zice: ,.Stdpane, ce-mivei da, cdci eu md duc f6rd si lasnici un copil,iar fiul slujitoareintele,Masek,esteDamaskos Eliezer." '$i Avram a zis: ,,Fiindcdnu mi-ai dat urmagi,un sJujitormd va mo$teni." '$i indatdi-a venit un glasal Domnului9i i-a zis: ,,Nu el te va mosteni.ci acela care va iegi din tine, el te va mogteni." t L-a dus afard si i-a zis: (Melchisedecnu era circumcis).Avram reprezint!Legea,Melchisedec, harul (ustin, Dialogulcu Trifoh 19,4).a O ramurda iudaismuluia v6zutin preotuldin Salemo figurd mesianicd (Evr. 5.5-l0; 6,20;7,1-| 0). a,.peine$i vin": pentrucre$tini,prgligurarea (cl Danidlou. euharistiei 1958,pp. 196-201). 14,19InvocareaDumnczculuiCrcator(dc la rri(ol, de dataaceasta) a permisdezvo! tareaunei legendein -iLrrullui Melchisedcc,preot pagan,idolatru,care a avur onrsc viziuneacreariicerului$i a pAmAntului, descoperind existenfa unui Dumnezeu Creator. 14,22,,voiintindemdna":gestulcareinsofe$te unjuramant. l5,l ,.intdmpl6ri"(iilroro). lermenulgrecinseamnali ,,intAmpldri,. $i ,,cuvinte".Ioan Gurdde Aur il inlelegein al doileasens,comentand cd Avram e vrednicsi pnmeascd revelalia divinapentrucA a rcfuzaldarurileregeluiSociomei..in 14,23.t.,vedenie',: multe manuscrise precizeazA cd accsttviziunea avut loc,,noaptea',. a,,te aplr,': exact, ,,stauca un scutpestetine", un termenmilitar.carcva 1j folositde profeti(ls. 31,5)in sensreligios(ocrotireapoporuluialesde cdtreIJumnezeu). 15,2,,stipeno" (56oroto),reluatin v.8 (StipaneDoamne)esteunic ln pentat€uh. Corespunde formuleicbtaice'Adhondyt HI/H dinTv. a .,mAduc",cu sensulde ..noi'. IoanGurtrde Aur comenteaza verbulin sensfilozollc: Avram.ca un irdev,rrat inlolcpt, gfe cAmoancae o ,,pfecare", o ,.desprindere", (ibid., ad locum).a IJlLima o ,.eliberare" partea versetuluie neclar6" TM fiind aici corupt..,Damaskos,', ,.djnDamasc'..J |5,5.,stclele" suntuneoriopused€ comgntatorii cre$tini Gen.I3,l6t aici ,,trisipului,'din ar fi vorbadespredecend€nta cercasce, despreNoul Legamant.
f
86
GENEZA 15
,,Prive$tecerul 9i numdr6-istelele,daci le poli numera.,,l_a zis: ,,A$ava fi semintiata." u Auram a crezut in Dumnezeu9i [credinga]i-a fost socotitadreptate, -7 Apoi i-a zis: ,,EusuntDumnezeulcarete-ascosdin ca linutulcaldeenilor, s6-fi dau mo$tenireace-stpdmant."8 A zis: ,,Stap6neDoanne, dupd ce voi e Sd cA-l voi mogteni?" lDurnnezeuli-a zis: ,,la pentrumine o iunrncade trei ani,o caprdde trei ani, un berbecde trei ani,o turtureaqi un porumbel.,, '" El le-aluat pe toatepentru[Dumnezeul.le_aspinlecatIa miitoc Ata age_ zat jumdtAFleuna in fatraceleilalte;dar pAsarilenu le_aspintecat... p6s6ri [de pradd] au coborat pe_ste trupuri, peste bucd(iletaiaie, iar Avram s-a atezat impreunecu eje. 12pe la apusulsoareluio toropealA a cAzutpeste f5,6 Verset cirat in Rom. 4,3; Gal. 3,6; lac. 2,23 au privirc la ,justificarea,,sau .?[dreptifirea"prin credinftr,cu o bogatdexegez4maialesln lumeaprJtestantd. l5,9..pentrumine": philorrcomenteaztampluacesrdiliv (Her. l0i_124),in sensulci omurprimestetotul in pistrarede ra Dumnezgu tfebuiesaintoarcd totul subformr de $i ofrandA.f ,,porunbcl',:TM are un termencargse poatehaduce,mai corecl pnn,,pdsa_ ruicA".t Origendd,in Com.Io. y1,264-265. o list6de cinci animal""rr" nu "u.".punoe cu listadc aici.pentrucl, fiecareanimalreprezintA un aspectal uneifunclii a lui llristos. Despicarea in doul a unoradintrc ele trinitc la tainaintrupariicelui deopotriva om pi Dumnezeu,in vremece nedespicarea pdsarilor.simbolizsaza unitatcadivind. l,entru Philon,careda o interpretare n1oralicelorcinci animalc,cifra 3 (,,treiani,,)esresemnut perfecfiunii,cdci ea confine,,inccpurul.miilocul slhr5itul,, (t/er. IZS-lii1. tnterpre_ fi tareaa fost preluated€ Metodiual Olimpului(tlcmchetulV,l l0-l I l), Dupj Oiodoral Tarsului,animalele,detrei anj" simbotizeaza ,.celetrei generalii,.ate poporutuieveu carevor fi exilatcliinlpilate, conformprol.efieide mai ios. l5,l I LXX nu precizeazd cun)suntacesteptudri.Am adaugat..depradl,.inre pamn_ toze,dupATM, pentrua evitaoriceconfuzie.pcntruphilon,aciste care,,coboarA,, ,,pastui,, sunt apucdturilerele ale sufletului(ller 241'242).l'enlru Targum,popoarelc idolatre. PentruTheodoret$i Chiril al Alexandriei,egipteniiaare-indpade."p" *rei. f,,s_a are_ zat":Avram staca unjudecitor'inmjiloculpaseriior.TM are: ,,le_uulrngut,,. 15'12,'toropeala"(dxoroorg),ca in Gen.2.2r. r'ermenurebraic cor-espunzator este tur"dAmah.Pleceld dc la acestpasaj,philon propuneo teorie desprepat u tipuri a" €xtaz,replicAla teoria lui platon di|r phaidros244a-245b (Her. 2i}-26q. C€tepatru tipuri sunt: l) rAtacireaminlii (?ncazul maladiilorpsihice);2) stupoarea in fafa unui eveniment nea{teptat: 3) odihnamintiiin timpulsomnului(mintea.,iese din srne,,, se odihn€gte); 4) extazulpropriu-zis,prin inspiralicdivinA(specilicprofclilor).O abordare completAa subiectuluila Bddilitd,S., 1996.Crestiniielenofonivor interprera ,,extazut,, ca ie$iredin sine sub eflctul inspiralieidivino (Irstin, Dialogul cu Trifon lt5,3l Clement,St'omate1,85,3).
GENEZA15_16
t
87
Avram gi, iatA, o fric5-ntunecoasdgi mare il rdpune_1l gi i s_aspus lui Avram: ,,Afld cA seminfiata va sdldSluiintr-un finut strain;ii vor inrobi, ii vor prigonigi umili patrusutede ani. 'a Dar voijudecaEu neamulcare_lva l5 inrobi.Dupdaceeavor iegide acolocu multdagonisealA, iar tu vei pleca la pdrinfii tdi in pace, ingropat dupd frumoasebdtrineli. 16Abia urmasii dintr-a patra generatiese vor intoarce aici, fiindc6 pacateleamoreilor nu gi-auimplinit pdndacummdsura."r7Cdndsoarelea ajunsla apus a izbucnit o flac6r69i [s-a vizut] un cuptor fumegind gi valvatdide foc trecandorin mijlocul bucililor tliate in doud. t8 in ziua aceeaDomnui a licut legam6nt cu Avram, zicdnd:,,Seminfiei tale ii voi da pAmantulacesta,de la fluviul Egipt pana la fluviul cel mare,fluviul Eufrat; Ie [ei ii voi da] pe cainiti, pe chenezifi,pe chedmoni1i,80 pe cherei,pe ferezili, pe rapha;mi 1, pe amorei, pe canaaneni,pe evei, pe gergesei9i pe iebusei." ' 16 Sara, femeia lui Avram, nu-i n69teaprunci, dar avea o slujnicd egipteancape nume Agar. t gi Sarai-a zis lui Avram: ,,lata, Domnul m_a ferecatgi nu pot na$te.Intrala slujnicamea,ca sdai pruncde Ia ea.,,Avram a ascultatde vorba Sarei.3 Atuncj Sara,femeialui Auram, a luar_ope egipteancaAgar, slujnica ei - dupd zece ani de cdnd Avram locuia in 15,13,,ii va umili" nu existi in TM, nici in Fapte7,6, undeacest versetestecitat, a ,,patrusutede ani", cf. Ex. 12,40-41:evreiiies din Egipt dupapahu sutede ani. philon vorbe$edesprecelepatrusutedepatimicareinrobescsufletul(l/er.269-270). l5,l5,,ingropat":unelemanuscfise au ..traind,'frumoasebAtranefi. 15,17ValvAtlilecaretrccprintrebucdfilctiiatc suntinterpretate clephilon ca o imagine ajudecafiilui Dumnezeu (l{et.3l l-312).l.ot in cheieeshatologicd interpreteaza pasaJul $i Theodoret(focul sfArsitutuitumii: 06 66),un elementcaresuslineinrerpretarea fiind menIiunea,,la apus". 15,18Cefe dou6 fluvii sunt interpretatealegoricde philon (Her.315_316): Egiptul, ,,trupul",Eufratul,,,bucuria"(cuvantulesteapropiatetimologicde verbuleugpoivor,,,a sebucura"). 16,l Sara Si Agar in De congressu,philon interpreteaztalegoric cele doud fbmoi, identific6nd-ope Saracu,,inielepciunea',, iar pe Agar cu,,cLrlturamedie,,.pe urmelg pasajuluidin Cal. 4,24, creftinii vor vedeain Agar Sara simbohrile Vechjutuili $i NouluiLeglmant:primul,de pe Sinai,desrjnat robicil,egii,preeumAgar;a ooua!pfln Iisus,destinateliberarii.p.ecumSara. t6, DupdLXX, ,,casf,ai pruncde la ea"; dupi TM, ,,poatevoi dobandipruncidatorit6 ei". a Dreptd mesopotamian ingAduiao asemenea practicd,prin careo femeieigi putea apropriacopilulnascutde o altdpersoane.
88
GENEZA 16
Canaan- 9i i-a dat-ode soatrA lui Awam, birbatul ei. { pi a intrat la Agar Si ea a zdrrislit. A vdzut cA a ramasgrea 9i de atunci stapanaei n_amai avut nici o cinstirein ochii ei. 5 Sarai-a zis lui Awam: .,SuntnedreptdtitA din pricina ta. Am daro pe slujnicamea la pieptul tau dupe ce a rdmasgrea $i am ajunssa nu mai am nici o cinstirein ochii ei. DumnezeusEjudece intre minegi tine."6 AtunciAvram i-a zis Sarei:,,slujnicata e in mainiletate. fa cu ea cum iti paremai bine.',Saraa urgisit_ogi a fugit de Ia fata [Agar] ei. 7 Un inger al Domnului a gdsit-oldngi izvorul de ap6 din pustiu, l6ng6 . izvorulde pe drumulSurului.8 gi ingerulDomnuluii_azis: ,,Agar,slujnica Sarei,de undevii gi incotrote duci?',A zis:,,Fugdin f.ap S;i, sdpana mea." e ingerul Domnului i-a zis: ,,intoarce-i"ti.tapanu o"fi'pun.r., smeritd,sub mdinileei.',r0 gi i-a mai zis ingerulDomnului:,,Voi inmulti din belgugsemintiata, de nici nu va puteafi numArata din cauzamul!imii.,, ll gi i-a mai zis ingerurlDomnului:,,latA,tu ai r6masgreagi vei na5te un fiu; il vei nunriIsmael,fiindcdDumnezeu a datascultare smereniei tale.,2Va fi un om necioplit:m6inileIui vor fi impotrivatuturorgi mdiniletuturor vor ti inpotriva lui; igi va punesdlaguldimpotrivatuturorfralilors6i.,,l3 Aqar a 16,5,,dinpricinata": philon (pC IIl,23). care fine sd salvezeobrazutSarei-infetepciune cu orice chip, nu vedeo acuzi la adresalui Avranr,ci se gaodelle cd oxpresiagreaca poatesdinsemne:,,dinmomentulin care"(fi_amdatslujnica). 16,7Philona consacratun trararspecialfragmentuluiGen. 16,7_14 (Defuga). o ,,rzvor "un,,izvor de api": locul e cu rotul special,potrivit pentruo hierofanie,Oat fiina ca ae apavie" e o raritatein Dustiu. 16,ll Ismael:I-XX nu pdstreazd.iocul de cuvintedin ebraicd, intre lsmaelli verbul $Ama' carc inseanlnA(Dumnezcu),,a ascultat,,.philon gtie cA exista un rapon etimologic,in ebraic4intre cercdoudcuvinte,dar interprereaza artfer:Ismaerinseamne de Dumnezeu',, ,,ascultarea faptcareaminteltcci Agar fostinvAfa6de cuvintercauzlre, iar Ismaeleste,simbolic,,,on1ulcapabils, asculte si lnvele,,(Faga fi 208; Mut.202).a Dupi Philon,Agar reprezintdaici suiletulnedesAvArfit,care audeo"voceinterioaragr se converteitgla infelepciune, adicAseintoarcela Sara. 16,12,,necioplit"(iiporKoq). in TM apareaici un termenfoarte dur, pere, ,,mdgar selbatic",dar l,XX line sd indulceasca pufin epitetul.Aquila gi Symmachosrrar:uc, amindoi,prin &yproq(,,sdlbatic"). 16,13Numclgdat de Agar Celuicaxei-a vorbit_,,Tu, Dumnezeul cares-a uttarla minc"- esteechivalarea ebr. ,attAh'Alro'i. GrcacadA explicaliasub formaatirmativi: ,,Am vazut1'af4€vdmro€,Celui cares-a lAsatvdzutde mine,,,pe candTM are o f.orma intcrogativA $i alt sens:,,Oareintr-adevAr aici am vtrzut,dupece m-avazurspatele L-elui cercm-avdzut'l"('abareTput6ndsdinsemne,,spatele,,sau ,dup6ce,,).
CENEZA16.17
strigatnumeleDomnului care-i griise:,,Tu, Dumnezeule,carete-ai uitat la mine", caci a zis: ,,Am vfuut fa{a Celui cares-a lisat vazut de mine." 'o De aceeaa numit izvorul, ,,lzvorul Celui pe care l-am v\zLt in fa1d".Era la mijloc, intre Cadesgi Barad. 15 Agar i-a niscut lui Avram un fiu pi Awam l-a numit pe fiul pe care i l-a nascutAgar, lsmael.16Avram aveaoptzecigi gasede ani cdndAgar i l-a ndscutpe Ismaellui Avram. 17 I A fost a5a:cind Avram aveanoudzeci9i noudde ani, Domnul i s-a aratatgi i-a zis: ,,Eu sunt Dumnezeultdu. Fii plAcutdinainteaMea, nepri2 hinit qi voi incheialegdmdntintre Mine gi tine gi te voi sporifoartetare." ' Atunci Avram a cdzut cu fata Ia pdm6nt,iar Dumnezeui-a vorbit, zic6n' du-i: ,,$i eu, iatd, linchei] legAmantulMeu cu tine, 9i vei fi tatdl multor 5 neamuri. $i nu te vei mai numi Avram, ci numele tAu va fi Avraam, fiindcd te-am facut tat6l multor neamuri.o Te voi inmulli foarte,foartetare, voi face din tine neamuriintregi qi regi vor iegi din rine. 7 Voi statornici legamantulMeu intre Mine gi tine gi serninliata de dupd tine, neamde neamul vostru, ca un legdmentvegnic: Eu si fiu DumnezeultAu gi al seminlieide dupatine.8 Jie qi seminlieitale de dupAtine v6 voi da linutul in carelocuieqti, tot linutulCanaanului, in stdpanire vegnicd,iar eu le voi fi ' lor Dumnezeu." Dumnezeui-a mai zis lui Avraam:,,lartu vei pizi legdmantulMeu, tu $i semintiara de dup6tine,neamde neamullor. l0 Acesta 16,I,l in TM, izvorul se numetteLafoay-ro'i,conlinAndideeade viap @ay).in LXX acl]asta ideeaesteabsentA. l7,l Primaocurenlda expresiei,,Dumnezeul t[u" (sau,,Dumnezeul meu"). corcspunz6ndebraicului'El $adday.Dumnezeualege$i esteales,in tcrmenide exclusivitate, prin legamant. 17,5LXX nu redljocul sonordin TM intre 'Abh"rdhdnli expresia'abh-hamon, ,,tatAl unei mullimi". PhiloncredecA numelevechi,Avram,trebuietradusprin ,,tatalcarese inallt' o€dopog), aluzie la interesullui Avram pentru astrologie,iar numelenou, Avraam,inseamna,,tataales al sunetului"(fr1oq),migraliafiind indicau prin alpha suplimentar(M'.rt.66-76tCher. '7; Gig. 62-64;Abr. 8l-84; QG I|,13 ). 17,10,,t6iatilnlpre.iur":duptrPhilon,circumciziainseamnA suprimarea a ceeace estede prisosdin partea,,masculina" a spiritului,conoratdpozitiv(QG lll,47-48).a plecandde la Rom.4,9-12,PArinliivor insistaasuprafaptuluica Avrama fost,,indreptdfit" prin cfedinfArfiaintede circumcizie.DupAei, taiereaimprejurtrupeascA nu estenecesari(lustin, Dialogulcu Trifun 23,3-5;lineu, Dem.24), adevlrata,singuracircumciziefiind aceea spidtuald(Rom.2,28-29),hristicl(Col.2,1l), adicabotezul(Origen,Hon. Gen. I.4-7).
90
GENEZA17
estelegdmdntulpe careJ vei pizi, cel dintre Mine gi voi ti semintriata de dupa tine, neam de neamul lor: toli cei de parte bdrbdteascA vor fi taiali 11 imprejur, veti fi tAiati de carneaprepululuivostru gi acestava fi semnul legimdntului intre Mine gi voi. 12Toti pruncii de opt zile de parte b6rbat€ascavor fi tdiati imprejur: neamde neamulvostru,cel nfucut in casata ori cel cumpdratde la orice fiu de str6in,care nu-i din seminliata. 13gi cel ndscutin casata gi cel cumparatva fi tdiat imprejur $i va fi leg6m6ntulMeu in trupul vostru ca legamAntvegnic. '" Cdt desprecel de pafie bArbateasca netaiatimprejur,cdruianu i se va tdia cameapreputuluiin ziua a opta,sufletul acelava fi starpitdin neamuls6u,pentrucd a rupt legdmantul Meu.', 15 Apoi Dumnezeui-a zis lui Avraam:,,Sara,femeiata, nu se va mai numi Sara,ci Sarrava fi numeleei. '" O voi binecuv6ntaqi-1ivoi da un copil de la ea, pe careil voi binecuvanta,iar din el se vor nagteneamurigi regi ai neamurilorvor iegi din el." 17Avraam a cAzutcu fata la pdmant,a r6s gi a zis in gdndulsiu: ,,Oarei se va nagteprunc unui om de o sutade ani? Oare
I
l7,ll Cuvantulgrecqrpo guori.q,,,prepuf",nu esteatcstatinainteaLXX. pentruparinii, tdigreaimprejura lui Avramesteun ,,semn'!careprefigureaza o realitatemai imponanta (Iustin-Dialogulcu'l rifon 23,4;Irineu,Adv.haeL |V.15.2\. 17,12Datoritacifrei 8, menfionattr aici, crestiniivor spuneca adevarata Hiereimprejur va avcaloc in ziuainvicrii lui Hristos(lustin,Diatogtl cu Trlfun 41,4\. l7,l4.,cel de partebirbAteasca" nu se referdaici la prunciiner:ircumci$i, ci la bd.bafji matu carcvor refiizataiercalmprejur.t ,,a optazi'. lipsegtedin TM: aici are sensde ,,chiargi in ziua sabatului",cdndin mod firescnu seputeapracticacircumcizia.LXX suslinea$adar preemincnta circurncizieiasuprasabatului. 17,15Dublarcalui ,.r" in LXX nu corespunde modificdriinumeluiebraical Sarei,di|t Sarayin Sarah. Prima forma esteun feminin arhaical lui ,far ,,prin1",,,cdpetenie,,. Philona crczutcI /od final de la Sdrayerasufixulde persoana int6i $i a explicatca.prin schimbarea numclui.s-a trecutde la ,,cdrmuirea mea..(scnsullui ,.Sara,,)la ,,ccacare carmuiclte"(sensullui ,,Sarra").Tot el interpreteazd dublul/o prin valoareanumencaa acestcilitere.l00t Sarracarmuieste. 17,16llinecuvAntarea Saxrei.Dupdphilon, Sarra-Virtutea va aveao posteritate bogata (Mut. 148-151: QG III,54).in sensistoric,versetutprevesreste inmullireaevreilorin Egjpt. Pentrucrgstini,f'ecunditatea acesteifemeisterpeprevestegte,,fecunditatea,.fljscricii neamurilor.Versetulrrimile ii la lRg. 2,6, canrareaAnei (Origen,Hont. .1Rg.I,lg; 'l'heodoret,01Rg.3). f7,17 Numeleyilbaq face,ln ebraici,un joc de cuvintecu rAddcinacareinseamna..a rade" (THQ). LXX nu poatereda aceastAapropicreetimologicl. Unii pdrinli vdd o aluziela rdsullui Avraamin cuvintele lui lisusdin ID.11.56:,,Avraam a vdzutziuamea gi s-abucurat":nafterealui Isaacprefigureazd a$adar,.ziua,, lui Iisus.intruparea
GENEZA17.18
}
9t
18 va na$teSana la noudzecide ani?" insi Avraam a zis c6tre Dumnezeu: le ,,Fie ca Ismael acestasA trAiascAinainteaTa." 9i Dumnezeui-a zis lui Avraam: ,,Da, iata, Sarra,ferneiata, i{i va napteun fiu, pe care il vei numi Isaac;!i Eu voi face legdmdntcu el, un legamentveqnic,cu el gi cu seminlia 'o de dupdel. Cat despr"Ismael,iatl cd te-amascultat.Iatd,l-am binecuvdntat, ll voi spori gi-l voi inmul{i foartetare.Va naStedoudsprezece neamurigi 2t voi face din el un neam .a.e. Dar legAmantulMeu il voi statomici cu Isaac,fiul pe careti-l va na5teSarrala anul, pe vremeaaceasta." 22 Dumnezeua terminatde vorbit $i s-a indltat de la Avraam. 23Atunci Avraaml-a luatpe Ismael,fiul lui, pe toji slujitoriinAscutiin casalui gi pe toli cei cumparatiti a t6iat, chiar in ziua aceea,prepu{uriletuturor celor de partebarbdteascd, agacum ii grdiseDumnezeu.2o Avraamaveanoudzecigi nouAde ani cAndgi-atAiatcameaprepu;ului.25Ismael,fiul lui, aveatreisprezeceani cdnd i s-a tiiat carneaprepulului.26in ziua aceeaau fost taiati ?mprejurAvraam9i Isrnael,fiul lui. 27El i-a taiatirnprejurpe tori bArbatii din casalui, pe slujitoriinfucu1ila el gi pe cei cumpdralide la alteneamuri. | 18 Dumnezeui s-aarAtatl6ngi stejarulh.riMambre,pe c6ndel gedeala intrareacortuluisiu, intr-o amiazd.'$i-a ridicatochii,a privit $i, iat6,trei bdrbalis-auoprit deasupra lui. Vdz6ndu-i, a alergatin intampinarea lor, tocmai de la intrareacortului,s-ainchinarpanala pdmanr'1 gi a zis: ,,Doamne, l7,l8,,acesta"nu existAin TM. l7l0 LXX: .douisprezece neamuri",TM: ,doulsprezece cipetenii". l7r2 ,,s-ainauat"sau,.aplccat". l8,l ,,stejarul",dupeIustin,Dialogulcu Trifor 86,5prefigureazd lemnulcrucii. 18,2 ,,trei bArbati" (iiv5p€q): personajcmjsterioasc,care au dat nalrere multor interprettrri in traditiaiudaicAli cre$tin[.DupbPhilon,ar fi o,,viziunea lui Dumnezeu,, lnconjuratde puterilcSaleprincipale(,,puterile"au un rol fundamental in angclologia philoniand).intr-unfragmentptrstratdoarin armcana, PhilonscriecAceletrei pcrsonaje sunt simpleaparenle,deoareccDumnezeueste.,neschimbdtor", iar cuvantul..barbat" trimite la natura,,masculind"a divinitdtii, ea insa$ineavandnici un numc,doar cele douAputeriale Salesenumesc,,Domnul"gi ,,Dumnezeu". o Mareaproblemtexegetic6 estealtemanlasingular-plural. Tradilianridrasictr atribuiecaloo functicditcri6 fiecArui personaj:l) vcstireana$teriilui Isaac:2) distrugerca Sodomei;3) vindecarea lui Avraam dupAcircumcizie.in scc.Il, cre$tiniiau vdzutmanifestarea Cuvantuluilui Dumnezeu, lnsofitde doi ingeri (lustin, Dialogulcu Trdon 56-59).El singurva vorbi in verserete urmAtoare. PentruOrigen li pentruantiohieni,cei rrci sunt ingeri (Con. Io. ll,l44: XIII,2l4). Alti €xegefi(Chiril al Alexandriei)vor vedeaaici simbolul'Ireimii.
92
CENEZA 18
dacdam gAsithar in fala Ta, nu trecepe l6ng6slujitorul Tiu. a SA se ia apl gi sd vd spelepicioarele,sAve racoritrisub copac,5 9i-amsi iau pAinegi veli ospAta,iar dupd aceeaveli pleca in drumul vostru, de la care v-afi abitul pentruslujitorulvostru.,'Eiau raspuns:,,F6cum zici.,,u Avraam s_asribit sprecort, la Sarra,qi_i-azis: ,,la gi fr6m6ntdrepedetrei mdsuri de ftin;- albd tude.,''Apoi Avraama alergatla cireadagi a luat un vifel it pregate$te fragedpi frumos gi i l-a dat unei slugi, zorind-os6-l gateasci.s Apoi a luat unt, lapte $i vitelul gdtit gi a pus mas4 iar ei au osp6tat.gi el stJteal6ng6 dAngiisubcopac. 'L-a intrebat: ,,Unde este Sarra, femeia ta?" El a raspuns: ,,Uite, in cort." l0 I-a zis: ,,MAvoi intoarceIa tine la anul,pe vremea aceast4iar Sarr4 femeiata, va aveaun fiu." Sarraa auzit de la ugacortului, caci stdteain spatele lui. ri Avraam gi Sarraerau batrani,inaintati in zile, iar Sana incetase sd mai aiba cele firegti pentru o femeie. 12AgadarSarra a r6s in srneaei, zicind: ,,Nu mi s-aintamplataceastapan6acum,iar stApanul meu e b6tr6n.,, '" Domnuli-a zis lui Avraam:,,Dece Sarraa rasin sineaei spundnd:
l
GENEZA18
I i I
I
I I
I i
16 Apoi birbalii s-auridicat $i au plecatde acolo,privind spreSodomaii spreGomora,iar Avraam mergeaimpreunacu ei, sa-i petreaca.rt gi Domnul a zis: ,,Oarevoi ascundeslujitorului Meu, Avraam, ce voi face? 't Auruu* va ajunge un neam mare 9i numeros,gi prin el vor fi binecuvantatetoate neamurilepamanlului.reCaciam StiutcAle va da poruncifiilor sdi gi celor din casalui gi cd vor pdzi cdile Domnului; vor face dreptate9i judecatd,iar Dumnezeuii va aducelui Avraam tot ce i-a spus."20Domnul a zis: ,,Strigetul impotriva Sodomei9i Comorei spore$te,iar pacatelelor sunt foarte '' mari. De aceeavoi cobori, sa vAd dacAei liptuiesc intocmai ce spune strigitul ajunspintr la Mine. lar dacanu, sd gtiu."22gi barbatiis-auintors de acologi au plecatla Sodom4iar Avraamstdteain fala Domnului.23Atunci, apropiindu-se, Avraam a zis: ,,Oareil vei nimici pe cel drept laolaltdcu cel 2a pdcAtos9i dreptulva fi totunacu pAcdtosul? Dac6suntcincizecide drepfi in cetate,ai sA-inimice$ti?Nu vei crula intreg locul pentrucei cincizecide drepli, daci sunt acolo?25Nu, n-ai sd faci asta:sdJ ucizi pe drept laolaltd cu cel p6c6tos,cdci dreptul nu e totunacu pacatosul.Oare Tu, JudecAtorul intregului p6mant,nu vei face dreptate?"26Domnul a zis: ,,Dacein cetatea Sodomeigdsesccincizeci de oamenidrepli, voi crufa tot locui acelapenrru '' ei." Avraama zis: ,,M-am apucateu sd-i vorbescDomnului, eu. caresunr pAmant$i cenuga.28Dar dacddin cei cincizecide drepfivor lipsi cinci,vei nimici din pricinacelorcinci intreagacetate?,'Azis: ,,N-ovoi nimici,dac6 voi g6si acolo patruzecigi cinci." 2e[Avraam] a continuatsA-l vorbeasca$l a zis: ,,Dar dac6^segEsescacolo patrtzeci?,'A zis: ,,N-o voi nimici, pentru cei patruzeci."30A zis: ,,lartd-mi, Doamne,mai spuno vorbA:dar dac6se vor gdsitreizeci?"I-a zis: ,,N-o voi nimici, dacAvoi gisi acolotreizeci."rr gi a continuat:,,Fiindcdpot sdj vorbescDomnului:dacase gasescacolodou6zeci?"A zis:,,N-o voi nimici, pentrucei doudzeci.',32A mai zis: ,,laftd-md, Doamne,mai spun o singurdvorbd: dacdse vor gdsi acolo zece?"I-a zis: 3t ,N-o voi nimici, pentrucei zece." gi Domnuls-a dLrs,dupdce a incetat a-i grii lui Avraam, iar Avraam s-aintors la silasul sdu.
I
i
i
lS,lT,,slujitorul" lipseltedin TM. Philon citeazAacestversetnumindu-lpe Avraam ,,priet€nal lui Dumnezeu",titlu ca-i va fi acordatpatriarhuluiin lac, 2,23, apoi in ClementRomanul10,1. 18,20T€xt ambiguu:poatefi inleles(dar mai puiin plauzibil)ii: ,,strigttelccelor din Sodoma",adici alecelorcarenu maisuportapacatgle ce secomitsubochii lor. 18,27.,p6mant umilinfaomului(Philon, ,e4r 16l;Her, 30;Sonn,1,214; Sicenugd": eG IV,28;VasilecelMare,DeJide 1).
94
GENEZA 19
I 19 Cei doi ingeri au ajuns Ia Sodomape seara.Lot $edealangapoarta Sodomei.VdzAndu-i, s-a ridicatgi le_aiegitin int6mpinare, s_aaruncalcu fata la pament 2 5i a zis: ,,Domnii mei, abateli_vA tu iu.u slujitorului i. vostru,opr(i-vd sAvd spAlafipicioarele.Mdine o sd vi sculaliin zori gi_os6 plecatiin drumulvostru.,'Eiau zis:,,Nu,ne vom opri in piaia.,,3Dar [Lot] a stdruitcu sila 9i ei s-au abAtutpe la el au intrat in casalui. gi le_a 9i pregdtitun osp:if,le-a copt azime,iar ei au mancat.a lar inainte de culcare, bdrbalii din cetate,sodomifii,au inconjuratcasa,de la cel mai t6ndrp6ntrla cel mai batran, tot poporul laolaltd. 5 $i au inceput sA-l strige pe Lot, zicdndu-i:,,Undesunt bdrbalii care au intrat la tine astAseaxa?Adu_ni_i,ca sAne impreundmcu ei." 6 Dar Lot a iegitin fala ugiigi a inchis_o dupi sine. 7 gi ie-azis: ,,Nu,fralilor,nu facefirdu! t tuta ;;;;;i"riiu." n-u, cunoscutbdrbat.Vi le aduc Ai bucurati-vdde ele cum pofti1i.Dar nu f.aceti nici o nelegiuireirnpotriva acestorbarbati,cdci ei au intrui ,ub ".;0";;;l caseimele." e Ei insa i-au zis: ,,pleacdde-aici, venetic"" "qiif O ra.i p" judecdtorul?Ac$i te ru$indmpe tine mai degrabddec6tpe ei.,, 5i s_au ndpustitasupra lui Lot gi s_auapropiatsa sparga uga. lo Dar bdrbalii gi_au intinsmainilegi l-autraspe Lot la ei, in .u.a, giuu rauoratrqu; il i_ p".", de la upacaseii-au lovit cu orbire,de la mic p6nd ia mare,je s_auldsatsd mai -cauteuga. '". BArbafiii-au zis lui Lot: ,,Ai pe cinevadintre ai tai aici, in cetate: . gineri,fii saufiice?Saupe altcineva? Ia_idin locul acesta,,, pent.uca vom nimic locul acesta.C6ci strigAtui fdesprefaptelej lor ._u ,..uf J,nu,nr.u Domnului, iar Domnul ne-a trimis sd gtergem [ceiatea]de pe fatrapdman_ tului."^raLot s-a dus gi le-agrdit ginerilorlui, carese insurasericu ibtele sale:,,Sculatri-va Ei iegiti din locul acesta,fiindci Domnul qtergecetateade pe fatrapdmantului."Dar ginerilor li s_apdrut c6_gir6de A. .ili-ianA ._u fdcut ziud,ingerii l-au grdbit pe Lot, zic6ndu_i: ,,Scoala-te,iu_1if"In-.,u9i p. l9,l Pentru*toata fadifia. cei doi ingeri suntdoi dintrecei ,,treiberbafi,,dincapitolul precedent.Penrruphilon. ei sunt cele doui putefi, diferit;';; i["f" ,*."^, trr". 142-146).Un fiagmenttransmisde procopios 6ZOC) sugereaza ca-J"" ,i"rt" O"rp.a Fiul 9i Duhul Sf6nt.r in raportcu Avraam!Lot esrenede;avAr$itut, ""t "*" inuint.aza spredesavartiro (philon,Origcn). 19,3Cuvantul,,azimA,,, in greaca,nu €steatestatlnainteaacestuiverset. 19,9..teru$indm":de fapt,,,ifi facemriu,,, ,,ti-ocoacem,,. l9,l-l .,orbire", ,,nevcdere,':dupd philon, Sodoma inseamna,,orbte,, (Ebr. 222a QG |,43).
GENEZA19
cele doud fete ale tale fi ie$i, ca sd nu pieri gi tu impreuni cu nelegiuirile 16 cetdlii.- Ei s-au tulburat. Atunci ingerii i-au apucatde mdn6, pe el, pe femeiapi pe cele douAfete ale sale,pentruci Domnul vroia s6-i cru1e.r7 9i a fost a5a:cdndi-au scosafardau zis: ,,ScapeSi mintuiegteli sufletul.Nu te uita inapoi 9i nu adestaprin linuturile din preajmd.Fugi in munfi, ca sA nu fii ingficat gi tu laolaltAcu ceilalli." 18Dar Lot le-a zis: ,,Te rog, Doamne, '' fiindcA slujitorul Tdu a gdsit mila inainteaTa 9i fiindc5 ti-ai araratcu mdrinimie dreptateafa16de mine, scepandu-misufletul, pi fiindcd nu am cum rimdne teafdr panAla munte fera sA dea prApAdulpestemine, 20iatd cetatuiaaceastape-aproape,ca sA scap acoio, e mic6, acolo-mi voi gdsi scapare.Nu-i agac6-i mici? $i sufletul meu va rdmdnein viatA." '' $i i-a zis: ,,Am linut seamA$i de astapentru tine: n-am sd dAramcetateadespre " care mi-ai vorbit. Grdbe$te-te sAscapiacolo, cdci nu-Mi pot ducefapta la indeplinire pdndnu vei fi intrat tu acolo." De aceeaa numit cetateaSegor. 23 Soarelea iegit pe pamant,Lot a intrat in Segor2agi Dotnnul a revdrsat pesteSodomati pesteGomorafoc ai pucioasd din cer,de la Domnul159i a nimicit cetatile,precumgi toateitnprejurimile, pe toti locuitoriidin cetali9i tot ce rAsdreadin pAmant.26Atunci femeia lui s-a uitat inapoi qi s-a fecut stalDde sare.
F
19,16LXX: ,,s-autulburat",h vremece TM arc ,,a ezitat",,,a Sovait",referindu-sela Lot, nu la gineri. 19,18Lot sc adreseazimaiintai ingerilorgi apoi lui Dumnezeu (plural-singular). 19,20l,XX nu are jocul de cuvinte,pe care-larc TM, intre l/rr (,,mic") Si numele cetdlii,/b'al, transcrisin greac[,Segor(v. 22). 19,21,,am finut seame":dm traduso expresiefoarte rarr" /iff. ,,fi-amadmiratfata". V€rbul esteooDpd(o. careinseamnA de obicei,.a se mira". Secven[aare exactsensul urmtrtor:,,amadmiratfala,persoana ta", adicA,,.amtinut contde tinc". 19,24Comentariileantice(Philon,QG IV,511lrstin. Dialogulcu Tri,fon129,1;Iineq Adv. haer. Ill.6,l; Eusebiu.Dt V,8) fac dcosebirea intre ..Dotnnul"carerevarsdfoc. de la inceputulversetului,gi ,,Domnul"dc Ia caresc revarsdfocul, primul llind Cuvantul celuide-aldoilea,Dumnezeulsuprem.I DistmgereaSodomeiesteamintitd,in alteclrfi biblice, ca excmplual mdniei divine, care nimice$e ptrciro$iiprin foc (dupa cc i-a nimicitprinap6,la potop).Ex.I De'rt.29,22iIs. 1,9;l3,l9i ler.49,l8; 50,,10; Am. 4,1l; In[. 10,6-7).Exegetiianticittiu ca existAin Siriaurmealeacestuidezastru(Philon,Mos. 11,56; Abr. l4O-141). 19,26Philonvedein intoarcerea femeii semnulunei gregeligrave:femoiase intoarce spreh.rcrurile matcriale,ea doreitesd se intoarctrin Sodoma,regretaSodoma(Philon, QG lY ,52;I'uga l2l-125; Leg.lIl,2l3). Dupaint. 10.7.sralpuldc screrste un memorial al sufletuluinecredincios. Iisuso citeaziDefemeialui Lot ca exemDlual celui careare
96
GENEZA 19
21 lar Avraams-a sculatdis-de-dimineald,s-a dus in locul unde stItuse dinainteaDomnului289i s-a uitatspreSodoma,spreGomora5i spre{inuturile din imprejurimile lor: 9i, iat6, o v6lvdtaieurca din p6mdnt.ca fumul coguluiunuicuplor.2e$i a losra;a: cdnda nimicittoareceti[ile din imprejurimi, Dumnezeugi-a amintitde Avraam gi l-a scospe Lot din mijlocul prApAdului cu careDomnulnimiceacetdlileundelocuiseLot. 30 Apoi Lot a plecatdin Segor,a urcat gi s-a agezatin munte,impreuni cu cele doud fete ale sale.Cici se temeasi locuiascdin Segor.$i a locuit in pegterdimpreuni cu cele doud fete. '' Iar cea mai marea zis c6tre cea mai mic6: ,,Tatalnostrue bdtran9i in ;inutul acestanu-i nimeni care sd intre la noi, a5acum se obignuiegtepe tot pAmantul.32Hai sd-i ddm sd beavin tatAlui nostrugi si ne culcdmcu el, ca sd izvodirndintr-insulo seminlie."33 $i in noapteaaceeai-au dat htelui lor sA bea vin, iar cea mai mare a intraf $i s-a culcatcu tatAlei in noapteaaceea.El insAn-a gtiut nici c6nd ea s_a culcat,nici c6nd s-a sculat." A doua zi, cea mai mare i-a zis celei mai mici: ,,latA,eu m-am culcatieri cu tatdl nostru.Si-i d6m sd beavin gi in noapteaaceastaSi intra $i culc6-tegi tu cu el; gi vom izvodi o seminJie dintr-insul."t'Agadar i-audat sAbeavin tatilui lor 5i in noapteaaceea,iar mezinaa intratgi s-aculcatcu tatdlei, 9i el n-a gtiutnici candea s-aculcat. grijAde bunurilesale,in mod egoist,desigur(Lc. 17,31-33;Mc. t3,16).IrineudAsrelei o conotafiepozitiva, idcntificand-ocu Bisericastatornicd,,,sargapdmantului,,(,4dv. haer.IY,3l,1$i IV,33,9). a Formula,,a nu seuitainapoi',, suslinutlde cuvantul lui Iisus din Lc. 9,62.devineo temeimportant?l a teologieispiritualea lui Origen,carcapropte cuvintelerespective de Filip. 3,13(,.arindeinainte")(jlor . 1e,".XIII,3). Aceeasitema,a (,,avansarea./tinderea ,,epectazei" inainte,',,,progr€sarea necurmau")va deveniunadin principalel€tcmela Grigoreal Nyssei.(I, de asemenea, penhuoxemplulfemeiilui Lot, Chirilaf Ierusalimului, Cat.Myst.I,8. 19,30Incestullui l-ot: episodulvreastrcxpliceorigineaa douapopoaxe, moabitiiSi ama_ nifii, desp.ecarese va spune,in Deut.23,4,cA vor fi exclu$idin adunarea Domnului. Nici LXX, nici TM nu transmitun blamimpotiva acesluiincest,dat fii|d cd Lot nu estg conftientde el, iar fiicele actioneaza din necesitate, pentrua-|i asigurapostcritatea. Philontotufi le condamnape cel€ douefiice pentrufaptul de a-$i fi dorit copii peste vointalui Dumnezeu (Post.175-117).Deaceea copiiivor fi blestemag. Irin€utransmiko cu totul altd interpretare a episodului:Lot estefigura Taului unic (in polemicdanti_ marcionistd), iar fiicele salereprezinta,,celedoudTestamente" (Ar/v.haer. IV,3l,2_3). In aceasucheie, Lot ar fi chiar figura lui Hristos,in care-li au origineaambele Testamente. 19,37,,Moab":LXX traduceetimotogiaebraica:,,ielit din tatal[meul,'(ni-'abh). La fel, pentrunumele,,Amman", ,,fiu| neamuluimeu',('lM ben-,ammi\
GENEZA19-20
I
97
nici cAnd^s-asculat.369i amendouAfiice ale lui Lot au ramasgrele de la '" tatdl lor. Cea mare a n6scutun fiu gi l-a numit Moab, zicdnd: ,,E de la tatal meu." El estepdrintelemoabifilor,trditori pdndln ziua de astdzi.18gi cea mica a nascuttot un fiu gi l-a numit Amman, ,,fiu| neamuluimeu,'. Acestaesteparinteleammanililor,trditori pini in ziua de astdzi. I 20 De acolo, Avraam s-a migcat spre tinutul dinspre miazdzi qi s-a aqezatlntre Cades9i Sur 9i qi-af6cut salE la Gerara.' Iar desprefemeialui, Sarra,Avraam a zis: ,,Este sora mea." Se temea sd spuna:,,Este femeia mea", ca si nu-l ucidS birbalii din cetatedin pricina ei. Abimeleh, regele cetAfii,a trimis oameni gi a luat-o pe Sarra.' Dumnezeuins6 a venit la Abimeleh, noaptea,in vis, 9i i-a zis: ,,late, vei muri din pricina femeii pe care ai luat-o,cdci are birbat." a Dar Abimeleh nu se atinsesede ea. A zis: vei omori un neamne$tiutorgi drept?5 Nu mi-a spusel insugi: ,,Doamne, (Este sora meo gi ea mi-a spus:(Este lratele meu>?Am lacut aceastacu 6 inimi curatdgi miini nevinovate." Dumnezeui-a spus,in vis: ,,Euam quur ca ai fAcut aceastacu inima curatAgi te-am ferit sd pacAtuiegtiimpotriva Mea. De aceeanu te-amlAsatsd te atingide ea. 7 Acum ins6dd-i omului femeiainapoi, fiindc6 e profet qi se va ruga pentrutine $i vei trdi. Dar de nu i-o dai inapoi, afli cd vefi muri gi tu gi toateale tale." " A doua zi Abimeleh s-a sculat dis-de-dimineafi,$i-a chemat toate slugile, a povestit..lucrurileacesteain auzul lor, iar oamenii s-au insp6imantatfoartetare.' Apoi Abimeleh l-a chematpe Avraam gi i-a zis: ,,De ce ne-ai f6cut una ca asta?Oare fi-am gregit noi cu ceva? De ce-ai adus un 20,2,.dinpricinaei" lipsescdin TM. I PhiloninterpreteazA alegoricepisoduldin acest capitol.Avraameste,,infeleptul",iar Sarr4,,virtutea"careii apa4inede dreptinteleptului (0c IV,6l ). Origenmergemai departeli vedein episodinitiereaintru infelepciune/ credintaa fui Abimefeh,caredevineastfeltpos-ul Bisericiineamr;rilor (Hom.Gen.yI). 20,3,,arebarbat":/ltr. ,,facecasAimpreundcu un birbat". 20,4,,ne$tiutof':seinleleg€:,,carenu-9icunoaqte vina',.Abimelehnu gie cd Sarraeste so[ialui Avraam.Seintroduceideeade grefealelerdde voie. 20,5 ,,cuinimacuratd$i maini nevinovate",/lr. ,,cu inimdcuratr gi in dreptatea mAinilof'- TM: ,.indeplinetabainimii $i in curdtiamainilor,,. 20,6 Abimelehare ,,inimacuratd".O.igen(ibid.) vedeaici superioritatea lui Abimeleh fattrde Faraon.UnelecomentariirabiniceseintreabAinsadactrii mdinilelui Abimeleh erautot atatde curateca $i inimalui? 20,7Avraamestenumit,,profet".Despreacesttitlu conferitlui Avraam,c/ philon,Her, 258(oriccom virtuosesteprofet)$i 0c IV,66.Dupaacestultim pasaj,Avraam$i-adovcdit harulprofeticprin aceeacaa $tiutdinaintecAAbimelehnu seva atinsede Sarra.
CENEZA20
asemeneapf,cat asupramea $i asupradomniei mele? Mi-ai fdcut ceeace ru nimeni n-ar face niciodatd." Abimeleh i-a zis lui Avraam: ,,Ce-aiavut de " gdnd facind aceasta?" Avraam a zis: ,,Mi-am spus:in locul acestasigur '' nu existafricd de Dumnezeuii mtr omoaradin pricina femeii mele. Apoi, ea imi estecu adevaratsor6,dupi tata, nu $i dupi mamd.Mi-a ajuns sotie. 13 ficut aga:c6nd Dumnezeum-a scosdin casatatdlui meu,eu i-am zis: S-a >"r4 Atunci Abimeleha luat o mie de didrahme,oi, vilei, slujitorigi slujitoareqi i le-a diruit lui Avraam. $i i-a dat-oinapoi 9i pe Sarra,femeia 15 lui. $i Abimeleh i-a zis lui Avraam: ,,lat6,pdmantulmeu estein fata ta! '" Locuiette unde-{iva pl5cea." Sanei i-a zis: ,,I-am dat o mie de didrahme fratelui t5u: sAfie pentru cinsteafetei tale gi pentrutoti cei din preajmata. " $i spuneadevdrulintreg." Avraam s-a rugat lui Dumnezeugi Dumnezeu i-a vindecatpe Abimeleh,pe femeiasa gi pe slujitoarelesale gi ele au 't nascutprunci. Caci Dumnezeuzdvorasepe dinafardtoate panteceledin lui Avraam. casalui Abimeleh,din pricina Sarrei,1'emeia 20,11 ,,fiicd de Dumnezeu":am tradus astf'elun termen foane bogat scmantic, 0eo6'6F1o,carecorespunde cel mai exactlui pi€lcJ latin (,,respect fala de Dumnezeu, fate de sacru",din cargdecurgerespectulfa[6 de semenietc.).Acest termengrecesc aparedoar aici in tot Pentateuhulpentru a traduceebr.yir"'ath 'elohitn;in rcslul cazurilor,apare06Fo€oeoi. 20,12Dupd Philon ti Clementdin Alexandria,Sara" virtutea,se inrude$tecu ,€ena" mascufind a omului,nu cu ceafeminina(FIer.li StrcnateVl,l0l,2\. 20,13,,acestbino",/itl ,,aceastd dreptate". 20,14 ,didrahme":o didrahml valoreazadoud drahme.Ulterior, in Genezh,drahma greceascA va fi inlocuitdcu siclul ebraic.Din pasajnu seinlelegebin€dacl didrahmcle sunt un dar separatde darurilein naturi (oi, vitsi etc.) sau dacAacesteadin ulmA valoreaza, impreuna,o mie de didrahme.TM nu menlioneazd suma. 20,16Danrl tbcutde Abimelehgstereparatoriuiel lncearcdsd r€staur€ze cinsteaSarrei in ochii celorlalfi.TM spunelbade plastic:darul acesta,,vafi pentrutine ca un val p€ femeie.a .,Spune tuturortovarA$ilor tai". Darulo va reabilit4a$adar, dinaintea adevdrul intreg"(sau,,despre toate").Unii Pnrinli(Didim, Eusebiual Emesei)infeleg,,spune tot ce s-a indmplat intre noi" (AbimelehvreamanuriaSarreidesprecuratialui). Se mai poateinfclcgeinse fi altfel: de acuminaintesAspui tot adevlrul,cum cA e$ti sofialui Avraam.Inclin spreacestsens.TM arealt final de verset:,,veili repusiin cinste". 20,17Origen(Hon. Gen.Vl,3) interpreteazialegoricfigura sotiei lui Abimclch:este simbolulfilozofieiinconjurat[de ,,arteleliberale"(slujitoarelesale),Avraamar fi dorit ca gi alte popoaresa se intiupte din intelepciune(Sarra),dar vremurilenu eraucoapte inc[. Pdganiivor trebuisaa$teptemoanealui lisuspentrua seputeacdsAtorilegitimcu lnlelepciunea Sia facecopii (credincioliidin Bisericacreftina),
x
F
CENEZA2I
99
| 21 $i Domnul a cercetat-ope !arr4 dupi cum spusese;fi a fbcut ' Domnul pentru Sarraprecum graise. Sarraa ramasgrea gi i-a nascutlui Avraam un fiu, la bitrine{e, la timpul cuvenit,dupacum ii spuseseDomnul. a 'Au.aarn i-a dat fiului s6u,pe care i l-a ndscutSarra,numelede lsaac. $i in ziua a opt4 Avraam I-a tdiat imprejur pe Isaac,dupi cum ii poruncise t Dumnezeu. Au.uam avea o sutd de ani cdnd i s-a nAscutIsaac,fiul sdu. 6 Atunci Sara a zis: ,.Dumnezeumi-a ddruit prilej de r6s;oricine va auzi de ' se va bucura impreuni cu mine." $i a zis: ,,Cine-l va vesti pe aceasta Awaam ci Sana aldpteazAun prunc?CAciam ndscutun fiu la b6tranele." E Pruncula crescutgi a fost inlarcat,iar in ziua in care lsaac,fiul sdu,a e fost inlarcat,Avraam a f6cut ospdlmare. [intr-o zi] Sana a vezut ca fiul pe careegipteancaAgar i l-a nfucut lui Avraam sejuca impreundcu Isaac,fiul r0 ei, 9i i-a zis lui Avraam:,,Alung5-i,pe roabaaceasta 9i pe fiul ei, cdcifiul roabei nu va avea parte de mogtenirelaolaltAcu fiul meu, [saac." " Lui Avraam i s-a p6rut tare asprd vorba aceastadespre fiul sdu. 12 Dar Dumnezeui-a zis: ,,Si nu-Ii parAasprdvorba acesta,desprecopil 9i despre roab6,ci ascdtA ce-{i spune Sana, fiindci prin Isaaco semin(ieva purta '' numele t6u. C6t desprefiul slujitoarei,voi face din el un neam mare, '* fiindci estesemintiata." Avraam s-a sculata doua zi dis-de-dimineatd, a 2l,l ,,a aercatat-o": verbuldnordntopor, ,,avizita"a cerceta,a se interesade cineva", seincarcS" in LXX, cu o valoarereligioasd:Dumnezeu viziteazdpe cinev4 fie peotrua-i aduceo vestgbuni, fie pentrua-i anuntao pedeapsi. 21,2Pentrucre$tini(IoanGurAde Aur, intre allii), Sarrasimbolizeazd Biserica,plind de dupace a foststearpa. ,,copii"/,.credincio5i", 21,6,,prilejde r6s":rdsulcareexprinrdbucuriegi veselie.(Pentrusensulebr.al numelui, vezi nota la 17,17.)Dup, Philonestevorbade rasulcurat$i seninal sufleruluiplin de virtuti: dupdOrigen(li Luca 6,21)estevorbade bucuriafagaduitA cregtinilorprin botez (Hom.ler. XX,6). 21,7,,vavesti":TM areverbulla perf€ct,.,1-avestit". 21,9Origeni-a consacrat o intreagdomilie lui Ismael(fforr. Gel. VII). Tradifiaebraicd pe fiul lui Agar; pentrucreltini, el reprezintasinagoga(c/ Ga. il trateazacu severitate 4'29-30),dar,datorit?icpisoduluidescoperirii fdntdniicu apdvie in plin de$tert,el poare fi interpretat a Cuvintele,,sejucaimpreuni cu lsaac.fiul ei" nu $i ca tigurAbaptismalA. aparin TM. Elejustifica,ln LXX, enerlareaSanei.in ebraicdverbul/ataq .,a sejuca" evocanumelelui Isaac,aia incatSarraprcsimtecd Ismaelii poatelua locullui Isaac. 2l,l I O partedin traditiamanuscrisd precizeazd cd cstevorbadesprefiul sdu.Ismael. 21,12Ultimapartea versetului c citatain Rom.9,7 $i Evr. I1,18.Sensulnu estefoane precis,darcel mai probabilestecel propusin traducere. 21,14 PentruOrigen,apa din burduf reprezinfilitera Legii, care se va isprdvi la un momentdat (ffont. Gen.Ylll,5). I Intrigdgestullui Avraamde aJ punepe Ismael,,pe
IOO
GENEZA2I
luat pdinigi un burdufcu ape,i le-adat lui Agar. i-a pusgi copilulpe umlr gi a trimis-o [de-acolo].Ea a plecat li a rdt5cit prin pustiu pdni la Izvorul l5 Jurimdntului, dar cand i s-a isprivit apa din burduf ea a pus copilul sub '" un rdmuriq. Apoi s-a dus 9i s-a agezatmai departe,cam la o bitaie de sageata,zicand: ,,Nu, s6 nu vdd cum imi moarecopilul!" $i s-a agezatmai iar copilul strigagi pl6ngea. deop_arte, '' Dumnezeua auzit glasul copilului, din locul unde se afl4 gi un inger al lui Dumnezeua strigat-odin cer pe Agar gi i-a zis:,,Ce se intdmpli, Agar? Nu te teme, cdci Dumnezeua auzit glasul copilului tau, din locul l8 unde se afl6. Scoala-rc9i ia copilul de m6nd.Voi face din el un neam le mare." Dumnezeuia deschisochii gi ea a vezut un izvor cu apavie. S-a 20 dus, gi-aumplut burdufulqi i-a dat copilului sAbea. Dumnezcuera alaturi '' de copil 9i el a crescut.A sdldfluit ln pustiu gi a ajunsarcaq. A locuit in pustiulPharan,iar mamasa i-a luat lemeiedin Egipt. " $i a fost aga:in vremeaaceeaAbimeleh, Ochozath,vomicelul siu de nunti, pi Phikol, cApeGniaogtirii sale, au vorbit cu Avraam 9i i-au zis: " ,,Dumnezeuestecu tine in tot ce faci. JurS-miagadar,acum,pe Dumnezeu, cd nu ma vei nedreptili pe mine, nici semintiamea,nici numelemeu, ci te vei purta cu dreptatefald de mine $i fate de tara in care ai locuit, agacum 25 m-am purtat qi eu cu tine."'o Auraarna zis: ,,Jur." Auraaminsd i-a cerut socotealdlui Abimelehpentrucatevapufuri pe carei le-auluat cu sila slugile lui Abimeleh.26 Abimelehi-a zis: ,,Nu gtiucine a fdcutasta.Tu nu mi-ai spus 2' nirnic ai eu abia astizi am aflat." Avraama luat gi i-a daruit oi ;i viJei lui t' Abimeleh gi amdndoiau incheiat un legdmdnt. Avraam a pus deoparte 2n gapternielugele. Atunci Abimelehi-a zis lui Avraam:,,Ceinseamn6 cele ani (c/ Gen. 16,16).De umlrul" lui Agfi, dat fiind ci Ismaelaveadejacincispr€zece fapt,toatescenaparecxagerafi.Ismaelpareun copil abianascut.I LXX traduconumele propriuebraicb' ?r-qeb,a' prin ,,lzvorulJuramantului". Am traduspestetot Spdqpprin din motive eufonice. Sensul exact €ste,,pu[". De fapt,,,izvorul"era un loc ,,izvol', in caresecoborape treptepentrua ajungela ap[. Nu existaizvor Ia vedere,ci amenajat, mairudimentara saumaiingrijita. tot timpul protejatde o constructie, 21,15,,ramuril"rtelmenulgrecesc denumefte ln modnormalun conifer. 21,16in TM, Agar esteceacare,,strigAti plang€".Versiunea TM e mai logict, dat fiind ani,gi nu sepoatecomportaca un prunc. cd Ismaclaredejacincisprezece botezulcrettin:copilulmuribund 21,19PentruGrigoreal Nyssei,episodulprefigurcaztr estesalvatde apayre careFlne$tein chip miraculos(1ndiemluminum).C/ 9i Origen, Hom.Cen.YIl.6. foarteapropiatlde acesta. 21,22,,vomicalulde la nunta"regeluiAbimeleh,o persoana in TM, numelesaulipsegteaici.
: ''
GENEZA2I.22
gaptemieluqelepe carele-ai pus deopartedin turme?"30Avraam a zis: ,,Vei lua de la.mine acestetapte mielugeledrept marturie ci am sdpat izvorul '' acesta." Iatd de ce locul cu pricinaa fost numit ,,lzvorulJurSmantului": 32 fentru ci acolo au jurat amindoi. $i au incheiat un legamantla lzvorul Jur6mdntului.Apoi Abimeleh,Ochozath,vornicelulsdude nunta,ti Phikol, rr cApetenia ostirii sale,s-au sculat$i s-auintors in linutul filistinilor. $i Avraam a rAsAdito gradind l6ngd lzvorul Jurdmdntului$i a chematacolo numele Domnului, Dumnezeucel vegnic.'" Avraam a locuit in linutul fi listinilormultezile. | 22 $i a fost ata: dupa toate acestea,Dumnezeul-a pus la incercarepe 2 Avraamqi i-a zis: ,,Avraame, Avraame!"El a rdspuns: ..latd-tna!" l-a zis: ,,la-l pe fiul tau iubit, pe careJ iubegti,pe lsaac,mergi in finutul de sus gi ' aduJ acolojertfdintreaga,pe unul din mun1i,undeigi voi spune." Avraam gi a pus samarulpe m6gar;a luatcu ei doi slujis-asculatdis-de-dimineafA tori 9i pe Isaac,fiul sdu,9i, dupAce a spartlemnepentrujerlti, s-a sculat$i a pornit la drum. $i a mers pdnd la locul desprecare-i vorbise Dumnezeu. a in ziua a treia, Avraam qi-a ridicat ochii gi a vdzut locul de departe. 5 Atunci a zis Avraam slujitorilor sii: ,,Voi rimaneli aici, cu rnigarul; eu gi 21,33 itpoupo, ,,ogor", ,,bucatade pamantcultivatA".TM are aici cuvantul e$el, ,.tamarisc"(cf lRg. 22,6:31,33).S-arp6r€acAtermenulgrecera resimtitca dcnumind mai degrabdun copacdecato bucati de pemant(o sugereaza sensuldin carteaRegilor: Saulesteingropatsa, o iipoopq). 22,1Temacapitoluluieste,,punerea Ia incercare"a credinteilui Avraam.Esteunul din celemai extraordinare episoadedin intreagaScripturl.Evreiiil rocitAcu ocaziaAnului Nou; cre$tiniiil citescin cheiehristologictr, agacum vom vedeape parcursulnotelor. Alte sensuriale episoduluisuntinterzicerea de catreDumnezeua.jcrtfeloromene$tiSi identificarea unui loc de cult (lerusalimul,c/ notala22,l4). 22,2Termenuluiebraicyahtdhii corcsprnddoudtraducerigrecelti,in LXXr ,,iubit",sau ,,preaiubit"(ca in pasajulde fatl) $i. ceaobignuite,,,unulndscut",.,unic" (Ps. 21,20; 24,16;'34,17).,,Unulntucut"il desemneaztr pe lsaacin Evr, I 1,17.a ,,finutul"sau,,fara de sus":in TM e un numede loe (Moriyyah). 22,4,,ziuaatreia":penftucr$tini, prevestirea invreriilui Hristos(q,fOrigen, Hom.Gen. VIII,4). Theodoretinterpret€az5 litoralist-psihologicr Dumnezouii acordtrun rdgazlui Awaam(QG 73).1 PentruPhilonSi Origen,urcareamuoteluiestesimbolulascensiunii (Sonn.I,6l-7l;Hom.Gen.Vlll,4-5\. spirituale a sufletului 22,5GestulprosEmarii(rpooruv6ro),care,irl altecontexte,aresensulde.,a saluta",e folosit aici in mod absolutin sensulde,,a seinchin4 a adora".a Cei doi slujitori care rdmancu mAgarulsunt,dup6Chiril al Alexandriei,celedou[ popoarealeLegii, Israel9i
t02
GENEZA22
baietelulne ducem pini acolo 9i, dupd ce ne inchindm, ne intoarcem la 6 voi." Avraam a luat lemnelepentrujertfe li i le-a dat lui Isaac,fiul sdu A ' luat in manAfocul 9i culitul 9i au plecatamdndoi,impreuntr. Isaaci-a zis tatalui sAu, Avraam: ,,TatA." Iar el l-a intrebat: ,,Ce-i, copile?" Celdlalt: jertfi?" EAvraam a zis: ,,Avem focul gi lemnele,dar unde esteoaia pentru e ,,Dumnezeuse va ingriji de oaiapentrujertf6, copile." Au mersimpreuna 9i au ajunsla locul desprecare-igrdiseDumnezeu.Avraam a ridicat acolo un altar qi a pus lemnelepesteel. Apoi I'a legat pe fiul siu, Isaac,Si l-a aiezat tu pestealtar, deasupralemnelor. Avraam a intins manasd ia cufitul 9i sd-gi rl injunghiefiul. Dar un inger al Domnuluil-a sttigatdin cer 9i i-a zis: t2 ,,Avraame,Avraame." El a rlspuns: ,,lat6-m6!" l-a zis:.,,Sdntr pui rndna pe copil qi si nu-i faci nimic, cSciacum gtiu cd te temi de D.umnezeu9i ctr '' Avraam |i-a nu l-ai crutat nici macar pe fiul tAu iubit pentru Mine." de tufi$ prins intr-un cu coamele berbec iate, un uitat s-a ridicat ochii, fi, jertfit Isaac, locul lui l-a in sabek.Atunci Avraam s-adus,a luat berbecul$i ra fiul sdu. Avraama numit locul acela,,Domnula v{zut", astfelincat;i astAzise spune:,,Domnuls-aarAtatpe munte." Iuda,de careAvraamse indepirteazeprovizoriu.Mdgarulestesimbolulinc[pqanerii lor. Avraam ii anunii pe cci doi ci se vor intoarce,subinlelegeChiril, la sfarlitul (fragmentedin Glalire) ' veacurilor,cind lisus se va pogori din cer pentruJudecata minte din bundtat€,fie ca cA Avraam inleles fie au evrei sau cre$tini, Alti comentatori, prof'eteite smrlitul fericit al incercArii. ,,lemnele"ca simbolal crucii 22,6 De$iestevorbade un plural,cre5tiniiintsrpreteaza lemnelor,a9acum Iisus cstepusdeasupra (lrineu,Origen,Chiril. aitaliin catenae).lsaac va fi puspe cruca. 228 ,,Legarealui lsaac": victima consimte,dupa traditia iudaica'$ fie sacrificag' 'Aqodh'esteunicain toataBiblia A dat Formade aici a verbuluiebraic,de la r[dAcina C/ Le Ddaut,19759i Harl,1986' tsaac". qi numeleepisodului:,,'Aqedahsaulegarealui cu legarealui lisus inaintea in legatura ltri lsaac pune Meliton al Sardesului ,,legarea" crucificerii. 22,13 Berbecul este o figurd pascal4 pentru cre$ini. C/, pentru alte aspecte, a lui lsaac nerealizatd, Nikolausch,1969,pp. 191-223.Dupa unii Parinfi,sacrificarea, ale lui lisus: divinitatea(lsaacnu moare' prefigureazS douAaspecteconsubstanliale (berbeculva mu pe altaraia cum omul rimdneimpasibil,precumLogosul);umanitatea Iisusva muri pe cruce).Despreliteraturapalristicdprivindacestepisod:Daniilou, 1950' pp.97-128. 22,14Tradiiiaiudaica$i cre$tindidentificdacest,,local viziunii" cu lerusalimul,locul pentruevrei,loculcrucificirii lui Iisus,pentrucre$ini' de cult prin excelenle,
GENEZA22-23
103
15 ingerul Domnului l-a shigat pe Avriuun a doua oari, din cer, 169i i-a zis: ,,Am jurat pe Mine insumi, zice Domnul: fiindcd tu ai fdcut un asemenealucrugi nu l-ai crufatpe fiul t6u iubit pentruMine, r7da, te voi binecuvinta gi rtubinecuvanta9i-|i voi inmulfi 9i rdsinmul{isemintia,precum stelele cerului gi firele de nisip de pe t6rmul mirii, iar urmagii tdi vor 18 motteni cetalile dugmanilor. 9i toate neamurilepemantuluivor fi binecuvantateprin semin{iata, fiindcd ai ascultatglasul Meu." re Apoi Avraam s-a intors la slujitorii s6i gi, scul6ndu-se, au mers impreuni la lzvorul Jurdm6ntului.$i Avraam a sil6gluit ldngdlzvorul JurSmdntului. 20 A fost aga:dupa acestelucruri, i s-a vestit lui Avraam: ,,latA,Melcha 2r i-a nlscut qi ea fii lui Nachor,iratele tau: pe^^Ox, pe Baux, intdiul-nAscur, fratele lui, pe Camuel, pArintele siri€nilor, " pe Chasad, pe Azau, pe Phaldas,pe ledlaphgi pe Bathuel.'-' Bathuela zimislit-o pe Rebeca." Aceqtia sunt cei opt fii pe care Melcha i-a ndscutlui Nachor, liatele lui 24 Avraam. lbovnica lui, pe nume Reema,i-a nAscut,9i ea, pe Tabek, pe Gaam,pe Tochos9i pe Mocha. I 23 Sarraa tr6it o suta douizeci gi gaptede ani 2 9i a murit in cetatea Arbok, care este atezatA in ,,Vale" - adicd la Hebron - in linutul r Canaanului. $i Avraama venitsAo pldngdpe Sarragi sd o jeleasc6. Apoi a Avraam s-a ridicat de langa moartaSi le-a zis fiilor lui Cheteu: ,,Eu sunt un strAin,un veneticprintrevoi. Dafi-miun loc de mormantaici, ca sd-mi lngrop moartadepartede mine." 5 Fiii lui Cheteui-au rdspunslui Avraam: 6 ,,Nu, domnul nostru, ascultd-ne.Tu egti intre noi ca un rege de la Dumnezeu.ingroapdli moarta intr-unul din cele mai alese morminte ale noastre,cAci nimeni dintre noi nu te va impiedicas-o ingropi acolo." 23,2 Vechiul nume al Hebronuluiera Qir"yath 'atba', ,,oraSulcelo. patru"; greaca raduce primul elementprin,,cetate"(,,orat")fi transcrieal doileaelementsub forma Arbok;precizarea,.in lipse$te din TM. 0,,sdo pldnge":doliulprelinutulCanaanului" plangerea supunea mortuluiprin bdtaiacu pumniiin piept.A$atrebuieinlelesaccstverb. 23,3vexp6g,,,cadavru", tradusaici prin ,,moart6",sefolosegtealdtpentrubarbali,cat $i pentrufemei. 23,4 Philon interpreteazlalegoricintregulepisod.in privinla acestuiversetel atragc atenliacd Avraam,figurainleleptului,cere,.dobdndirea unui mormant",nu mormantul in sine.MormantulsimbolizeazS" in cheicplaloniciani,lucruriletrupe$ti;prirr urrnarc, puteriide a dominalucruriletrupesti,nu lucruriletrupeftiln lnteleptulceredobandirea sine(0G v,75-78). 23,6,.rege":TM aretermenul,rAri: careinseamne ,,cdpctenie".
t04
GntEzA23-24
7
Scul6ndu-se,Avraam s-a inchinat dinainteapoporului din tinutul acel4 8 dinainteafiilor lui Cheteu, 9i le-avorbit, zicdndu-le:,,Dacd{ine{i din suflet sa-mi ingrop moartadepartede mine, ascultali-mAti vorbili-i despremine ' lui Ephron,fiul lui Saar, ca sa-mideape$teracu doui inciperi, careseaflA pe o bucatadin farina lui. Si mi-o dea pe arginfi gi aga voi dobAndiun r0 mormantprintrevoi." Ephrongedeain mijloculfiilor lui Cheteu.Ephron, cheteul,i-a rispuns lui Avraam, in auzul fiilor lui Cheteuqi al tuturor celor ll ili careveniserdin cetate: ,,Vino l6ng6mine,domnulmeu,li ascultd-md! dau gi larina, qi pegterade pe ea. Ti le dau in fata tuturor locuitorilor celatii l2 mele. ingroapd-1i-moafta!" $i Avraams-a inchinatdinainteapoporului '' din linutul acela 9i i-a zis lui Ephron,in auzulpoporului:,,Fiindcdegtide partea mea, ascult6-md:ia de la mine banii pentru larini 9i eu imi voi r5,,Domnul lngropamoartaacolo."raDar Ephroni-a rdspunslui Avraam: meu, te-am ascultat.Ce inseamndo tarind de patru sute de didrahmeintre ro mine gi tine? ingroap6-li moarla!" Avraam l-a ascultatpe Ephron gi i-a pldtit lui Ephron sumape care o rostisein auzul fiilor lui Cheteu,de patru l? sute de didrahmede argint, arginl preluit de negusrori. Astfel larina lui Ephron,unde se afla pesteracu douAincAperi,de ldngi Mambre,larina gi pegteradin ea, precumSi toti copacii din farina,care se aflau intre hotarele r8 ei de jur imprejur, au trecut in stdpanirealui Avraam, dinainteafiilor lui re Cheteu gi a tuturor drumelilor care se aflau in cetate. Dupa aceasta Avraam a ingropat-ope Sarra,femeia lui, in pegteracu doud incdperi din Iarin6, care se afld dincolo de Mambre - adic6 de Hebron -, in finutul to Canaanului. Fiii lui Cheteuau hotaratca larina $i pe$teradin ea sa treaca in stipdnirealui Avraam,ca mormant. | 24 Avraam era bAtren,inaintat in zile, 9i Domnul l-a binecuventatin 2 toate. Avraam a zis celui mai batranslujitor din casalui, mai mare pesre t toti slujitorii:,,Pune-fimanasub coapsamea. iti cer sd juri pe Domnul Dumnezeulcerului gi Dumnezeulpim6ntuluicd nu-i vei lua solie fiului a meu, Isaac,dintrefiicele canaanenilor impreundcu carelocuiesc, ci vei 23,9,,cudouAincAperi"sau,,duble":LXX traducanumeleebraical pe$eii, Mqkh"pZlAh (,,caxe dubl€a26"). 24,2,,slujitor"sau,,rob".Poatefi identificatcu Eliezerdin 15,2.Pentruunii Plrinfi, el li prefigureMtr pe discipoliilui IisuscaremergsdcauteBisericaneamurilorprintreidolatri (Chirilaf Alexandriei, Catenaein Genesin216,ed.F. Petit).a ,,Pune-fimAnasubcoapsa mea":gestulinsoleaunjurAmdnt solemr..
a6NEZA?4
l
1!8
merge ln garauirde-m-am nescut,la tribul meu, $i vei lua de acolo sofie fiului meu,Isaac."'Slujitoruli-a zis: ,,Darpoatefemeianu vreasa vinAcu mine in linutul acesta.il voi intoarcepe fiul tau in {inutul de unde ai plecat 6 tu?" Avraam i-a zis: ,,Ai grij6, sAnu cumvasA-lintorci pe fiul meu acolo. 7 Domnul Dumnezeul cerului 9i al pamantutui,Care m-a scos din casa tat ui meu 9i din lara in care m-am nescut,Care mi-a vorbit gi mi-a jurat, zicdnd: ,9i ea imi va voi da de bdut $i cimilelor tale pAn6-9ivor potoli seteD, pe rdspunde:<
,i
,
{
r06
CENEZA2,1
16 Fecioaraera foarte frumoasdla chip. Era fecioari, inc6 n-o cunoscuse nici un bdrbat.A coborAtla izvor, 9i-a umplut ulciorul gi a luat-o inapoi '7 [spre cas6]. Atunci slujitorul a alergatinainteaei gi i-a zis: ,,D6-mi sl beaupulinaap6din ulciorultau."l8 Ea a raspuns:,,Bea,domnulmeu." $i re s-a grabit, a coborat ulciorul pe braf 9i i-a dat sd bea, pdnd 9i-a potolit setea.Fatai-a zis: ,,Md duc sd scot apati pentrucimilele tale, panavor bea 20 toate." $i s-agrabit sa verseulciorul in adapdtoargapoi iar69ia alergatla " izvor, ca sd scoatAapA,9i a ad5pattoate camilele. Omul se uita la ea cu luare-aminte9i tacea,dorind sdgtiedaceDumnezeui-a fost prielnic la drum " sau nu. $i a fost aga:car.rdtoatecdmileleau terminatde bdut,omul a luat o drahmd,gi doud briliri pentru o perechede cerceide aur, fiecarecdntdrin^d " de aur, mAinileei, cantarindzecemonede 9i a intrebat-o:,,A cui fatd egti? 'Spune-midacdavemloc sd poposimin casatataluitau?" Iar ea a raspuns: " ,,Suntfata lui Bathuel,fiul Melchdi,pe carei l-a ndscutlui Nachor." Apoi 26 a zis: ,,Paiesi nutret sunt din belqugla noi; avem $i loc de mas." Atunci '' omul a incuviinlat gi s-a inchinat Domnului, zicdnd: ,,Binecuvdntatfie Domnul Dumnezeul$Ap6nuluimeu,Avraam,fiindcd nu ti-a tinut dreptatea qi adevdrul departede stepanul meu. Domnul mi-a fost prielnic 9i m-a calSuzitla casafratelui stdpinului meu." 28 Copila s-adus in fuga acasa,la mamaei, 9i a povestilce s-aintamplat. " Rebecaaveaun frate pe nume Laban. Laban a alergatla omul de afar6, 30 de l6ng6izvor. 9i a fost a|a: canda vazut cerceii[de la urechi]9i br6Jirile de pe mdinile surorii sale,gi cAnda auzit vorbeleRebecii, sorasa,carespunea:,,Agami-a vorbit omul acela",s-adus indatdla omul care stateaalaturi '' fie Domnul.De de cdmilelingi izvor 9i i-a zis: ,,Hai,infta.Binecuvantat " ce stai afara?Am pregAtitcasagi un loc pentrucdmile." Omul a intrat ln casaii a despovaratcAmilele.Apoi [Laban] a dat paie $i nutrel camilelorli 3l a adusapi de spalatpe picioare,lui gi bdrbatilorcare erau cu el. $i le-a pus dinaintepaini, ca sa se ospateze.Dar el a zis: ,,Nu voi mdncapdni ce nu-!igraiescce treab6am." Ei l-auindemnat:,,Spune!" 35 3a 5i el a zis: ,,Eusuntun slujitoral lui Avraam. Domnull-a binecuvantatdin cale-afari pe sapanul meu 9i l-a in-6ltat.l-a dat oi $i vitei, argint " gi aur, slujitori gi slujitoare,cimile gi mdgari. Sara, solia stdpinului meu, i-a diruit stipinului-_unfiu, cdnd el a ajuns bdtren, iar [Avraam] i-a dat " fiului toatd averea. StbpAnulm-a pus s6 jur, zicandu-mi: (Nu vei lua Cuvantul,a lui Hristoscu Bisericanu se poaterealizadecatlangl izvorul Scripturii (Hon. Gen.X,2).
II
i
GENEZA24
femeiepentnr fiul meu dintre fiicele canaanenilor,in linutul caroratrAiesc, 38 ci du-te in casatatAluimeu, in tribul meu 9i ia de acolo solie pentrufiul 3e meu.) Dar eu i-am zis stApanuluimeu: (Poate c6 femeia nu va veni cu a0 mine.> Atunci el mi-a zis: ot Att6ti, cendam ajuns la izvor, am zs: (Doamne, Dumnezeulstipdnului meu Avraam, dacSimi egti prielnic in ot cdlatoriape care o fac acum, iata, eu ma opresclAngdizvor, iar fetele locuitorilor din cetatevor ie$i sa ia apa. $i va fi afa: fecioarape care o voi aa ruga: 'D6-mi sd beaupu{in6apddin ulciorul tdu' gi care-miva r5spunde: 'Bea tu gi voi adipa gi cdmileletale', aceeaestesofiape careDomnula Si pregitit-opentruslujitorulSAu,Isaac,qi de aici voi $ti cAte-aimilostivitde u' stdpinul meu,Avraam.> $i s-alicut c6, inaintesd-mi sfhrgesceu vorba ?n g6nd,Rebecaa iegitcu ulciorulpe umeri,a coborit la izvorqi a luat apA.$i "o eu i-am zis: Ea s-a grAbitsAcoboareulciorulgi mi-a zis: Ea mi-a (Sunt fata lui Bathuel,fiul lui Nachor,pe care i I-a niscut Melcha.) zis: a8 Atunci i-am aduscerceigi brdldri pentrumdinile ei, am incuviintar,m-am inchinat Domnului gi l-am binecuvdnlatpe Domnul DumnezeulstApanului meu, Avraam, pentru cA m-a cdliuzit pe drumul drept, ca si o iau pe liica ae fratelui stdpinului nreu sotie pentru fiul seu. Acum. spuneti-midaca v6 milostivitipi-i faceli saunu dreptatestApanului meu,iar de nu, spune{i-mi, ca sAmd intorc spredreaptaori sprestanga." 50 Laban gi BathLrelau rAspuns:,,Rinduialaaceastavine de la Domnul. , t' Noi nu puternsa-liraspundem la un binecu un rdu. lat-ope Rebeca. aici, inainteata! Ia-o gi du-te, ti sA-i fie solie fiului st6panuluit6u, dupI cum a 52 vorbitDomnul." $i a fosta$a:cdndslujitorullui Avraam-aauzitcuvintele rr acestea,s-a aruncatla pirndnt inchindndu-seDomnului. Apoi a scostot felul de podoabede argint gi de aur, un veimenl 9i i le-a daruit Rebecii; de asemenea, a {hcul daruri fratelui 9i mameiei.'* $i au mdncatgi au baut, el gi bdrbatiicareeraucu el, iar dupdaceeaau merss6se odihneasc6. A doua zi diminealas-a sculat fi a zis: ,,Acrun lesali-masa mA duc la tt st6pAnulmeu." D- frulii gi mamafetei i-au zis: ,,Sdmai ramanafecioara tu cu noi macarvreo zecezile; dupl aceeava pleca." El l.-u zis: ,,Nu md lineli pe loc. Domnul mi-a fost prielnic la drum. Lasali-mas6 ma duc la
:l
\.:.
t lot
GEr.IEZA24-25
tt Ei i-a, respuns:,,Sdo chemlm pe copila gi sA auzim stlpanul meu!" 5E gura din ei." Au chemat-ope Rebecagi i-auzis: ,,Vreisd pleci rdspunsul " cu omul acesta?"Ea a rAspuns:,,Voi pleca." Atunci i-au l6sat sd plece pe Rebeca,sora lor, cu toate ale sale,qi pe slujitorul lui Awaam, cu inso60 fitorii s6i. $i au binecuvdntat-ope Rebeca,sora lor, zic6ndu-i:,,Tu egti sora noastrA.Sd ajungi mii de rniriade, iar seminlia ta sA mo$teneascd o' cetalileduimanilor." Rebecas-a sculat,impreunacu slujnicelesale,s-au urcatpe cAmilegi au plecatcu omul acela.Iar slujitorul, luAnd-ope Rebeca, a Dlecat. u' Isaacmergea,prinpustiu,pe ldngdIzvorul Vedeniei.El locuia in tinu" tul de la miazAzi. Isaaca iegit intr-o seari pe c6mp sd cugetegi, ridicdnoo du-9i ochii, a vazut nigte cdmile venind. Re,becagi-a ridicat ochii Si l-a "' vazut pe Isaac,apoi a coborat de pe camila 9i l-a intrebat pe slujitor: ,,Cine-iomul acelacarevine pe campin indmpinareanoastrd?"Slujitorul a no zis: ,,8 s6panulmeu."Atunci ea 5i-aluat v6lul gi s-a acoperit. Slujitorul ut i-a poveslitlui Isaactot ce-a{Ecut. gi Isaaca intratin casamameisalegi a luat-o pe Rebeca;$i ea i-a fost sofie, iar el a iubit-o. Aga s-a mdngdiat Isaacde lmoartea]mameisale,Sarra. | 2 25 Awaam $i-a luat din nou femeie, pe nume Chetura. Aceastai-a ndscut lui pe Zemran, pe lexan, pe Madan, pe Madiam, pe Iesboc ti pe 24,59DupI LXX, Rebecapleacacu,,toatealesale"(bunurilesale);dupaTM, ea pleacd ,,cudoicasa,Debbora".a careimoartgva fi amintitdin 35,8. prin pustiu". 24,62TM nu aresegrnentul ,,mergea 24,63,,sdcugete":vcrbulcr6oi.eo1€
I
GENEZA 25
)
IO9
Sove.3 lexan i-a avut pe Sabi, pe Thaiman$i pe Daidan..Fiii lui Daidan au ' fost: Raguel,Nabdeel,Assuriim,Latusiimgi Loomim. Fiii lui Madiam: Gaipha,Apher, Enoh,Abira gi Elraga.Acegtiatoti au fost fiii Cheturei. 6 t rrrau- i-a A dat toate averile lui Isaac.fiul sAu. iar fiilor ibovnicelor Avraam le-a f6cut daruri gi, incd din timpul vielii sale,i-a trimis departede lsaac,fiul sau,sprertuarit, in {inutul de la rtudrit. ? 8 Acegtiasunt anii vielii lui Avraam: o sut6 gaptezecigi cinci. Sflrgindu-se,Avraam a murit dupAfrumoasebitraneli, inaintat in varsta,setul de " zile gi s-a adAugatpoporului sAu. IsaacAi Ismael,fiii sdi, l-au ingropatin peitera cu dou6 inciperi din larina lui. Ephron,fiul lui Saar,cheteul,tarina gi pegter6aflate in fata lui Mambre, 'u pe care Avraam le cumpdrasede Ia rr fiii lui Cheteu;acolo i-au ingropatpe Avraam gi pe Sarra,sotia lui. gi a fost afa: dupa moartealui Avraam, Dumnezeul-a binecuvdntatpe Isaac, fiul.lui.Iar Isaacs-aa5ezats6locuiascd I6ngi lzvorulVedeniei. " Acegtia sunt urma5ii lui Ismael,fiul lui Avraam, pe care i l-a ndscut Sanei,rr Si acesteasunt numelefiilor lui Ismaeldupi Agar, servitoarea numele neamului fiecdruia:Nabaioth, inteiul-ndscutal lui Isrr.rael,Kedar, 'fhaiman, lo 't Nabdeel,Massam, Masm4 ldurna, Masse, Choddod, Ietur, 16 Naphes,Kedma. Acegtiasunt,agadar,fiii lui Ismael9i acesteasuntnumele pe care le aveauin corturile gi in taberelelor. Au fost doudsprezece cdpe" tenii in neamurilelor. Iati gi anii cat a trait Ismael:o sutdtreizecigi gapte. I8 Apoi, sfArgindu-se, a murit gi s-a adaugatneamuluisau. El s-a agezatsA locuiasci de la Evilat panAla Sur, care se afl6 in fala Egiptului, cum mergi spreAsiria. A locuit in fala tuturor fratilor sdi. le $i aceqtiasunt unnaqii lui Isaac,fiul lui Avraam. Avraam l-a avut pe 20 Isaac. lsaac aveapatruzecide ani cdnd a luat-o de so{iepe Rebeca,fiica 2r lui Bathuel,sirianul,din Mesopotamia, soralui Laban,sirianul. Isaacs-a tot rugat Domnului pentru Rebeca,sofia sa, careera stearpA.Dumnezeul-a " ascultat$i Rebeca,sotia sa, a rbmasgrea. Pruncii sAltauintr-insa.$i ea a 25,3TM nu mefioneazd numeleluiThaiman, Raguel$iNabdeel. 25,8 ,.satulde zile", litt.,,,plin de zile", in sensulde ,Jmplinindu-fizilele, sorocul". Expresiaa fost interpretatd spiritualdc Philon$i Origen:sfar$itulvietii omuluiintelept (Philon,QG IY,l52; Origen,Iton..fer.XVl,l). I coincidecu irnplinirca lui spirituald poporului stru": expresiedeveniu clasicApentru addugat" sau fost adAugat ,,s-a ,,a obstescufsmrlit. Pentruomul tradilionalmoarteanu esteun act solitar,ci obstesc, solidar:piin moaneomul ,,€st€addugat"uneientitd[icolective. 25,22,,s-adussa-Lintrebepe Domnul" TM: YHWH; in Targumuriapareglosa:,,S-a dusla casade invaliturtra marelui$em"(=,,MareleNume",adica,,Domnul").Theodoret
i
i ll0
CENEZA25
zis: ,,Dacdaga-miva fi, de ce mi se lntlimplA aceasta?"$i s-a dus s6-L " intrebepe Domnul. iar Domnuli-a zis: ,,Doudneamurisuntin burtata, doudpopoarese vor despe(i din pentecultau, un popor il va st6pAnipe cel6lalt, cel mai mareva sluji celuimai mic." 'o Cand i s-a implinit vremeasA nasc6,erau doi gemeniin pAnteculei. ?5 iegit fiul intdi-ntucut,ro$covanca focul perospestetot, ca o blana. A 9i 26 I-a pus numeleEsau. Dupa aceeaa iegit fratelesausi manaacestuiafinea cdlcdiul lui Esau.I-a pus numele lacob. C6nd Rebecaa nascut,Isaacavea gaizecide ani. 1' Copilandrii au crescut.Esau era un om al campului, care $tia si 28 vineze; lacob era un om simplu gi stitea acasa. lsaacil iubea pe Esau, al Cyrului (pG 77), IoanGurade Aur (ad /oc.) presupunctr Rebecame.gestrconsulte un preot,iar acestpreotar fi Melchisedec. un momentde rAscruce a istoriei,momentulseparidi celor 25,23 Profefiamarcheaza Philonvedoin acastpasajobligafia din parteasufletului,de a douapopoare,.g€mene". despartiraul de bine (PO Vl,2O6:Saqd. 4; Congr. 129]'Praen. 63). Pdrinfii vAd separarga crgltinilor de evrei,o datacu venirealui lisus(ex.:Epistolalui Barnaba13,2 $i lrineu, ldr. haer. IY,21,2-3\.Pasajulridicl spinoasaproblemaa elecfiunii/alegerii divine,dat liind cd in Osea12,4se spunecd lacob,.1-alovit cu calcaiul",l-a intrecutpe Esau,inc[ din pAntecele mamei".Despreaceasta cf Orige[,De princ. lll,l,22; Con. Io, ll,l9l: Hom.Gen.xll,l-4. 'intrebuintat 25,24,,Candi s-a implinit vremeasa nascd":dupdOrigen,acestyerb este doarin legdturdcu sllntolefemeidin Scriplura(aici, Rebeca;in Lc, | ,57,Elisabetaii in Lc.2,6, Matia; cf IIon. Cen.Xll,3). 25,25LXX spune:,,aielit fiul intai-ndscut", in vremeceTM spunedoar,intaiula ielit", a ,.rofcovan":in greaca,ruppdr4q, de lar0p, ,,foc".A$adar,,rofuca parafocului".Nu se poatespuneprecisdacatgxtul seretbrf,la culoareapdruluisaula aceeaa pielii lui Esau. pierde Philon(0G VI.l60 li 170)paresainteleagiadjectivul in al doileasens.I Greaoa jocul sonorintre 'adroz, ,,ro$u"$i edhdm,cel',laltnuri'cal lui Esau(c/ 25,30). 25,26LXX pierdejoculsonorintrenumelelui lacob9i 'aqebh,,,c cii". Truditiaiudaici peiorativfigura lui Esau$i pozitiv pe ceaa lui lacob(c/, spreexemplu, intcrpreteazd Cartealui Enoh 89).'fradi[i^ rabinicdil va identificape lacob cu poporullui Israel, fhcAnddin Esauligura,negativa,a Romei(Hadas-Lebel, 1984,pp. 369-392).Unii crel insdecuafia:pentru tini din veohimeau pastmtvaloareatermgnilorecuafiei,schimbAnd l-a iubit(Mal. 1,2-3;c/ Rom.9,13),iar Esaueste ei, Iacobestccel pe careDumnezeu poporuliudeuincapafanat lui Iisusca Mesia. in nerecunoalterea (dxrl"d6roq) il traducepe €br. /a/r, ,,integru", 25,27,,simplu",de fapt, ,,ne-prefacut" ,,perfect",,,desivarlit". Aquila va traduc€adj. €braic prin ccrl,oiq, ,,simplu", iar
l
l
i
a
i
GENEZA25-25
lll
fiindc[ mAncadin vinatul acestuia.Rebecains6 il iubeape lacob. 2eOdat6, Iacob a l6cut o fiertura. Esaua venit de pe c6mp sfar$itde obosealA.r0 gi Esau i-a zis lui lacob: ,,Dd-mi sd gust din fiertura aceastaro$ie, cdci sunt sfdrpitde oboseal6."De aceeai s-a pus numele Edom. 3l lacob i_a zis lui Esau:,,Vinde-miastdzidrepturiletale de intei-nAscut!"32Esaua zis: ,,latA, eu mi slTirgesc. Ce-mi trebuie drepturilede int6i-n4scut?',33Iacob i-a zis: ,,Jur6-miastAzi!"$i el a jurat. Agadar,Esaui-a vdndut drepturilede int6i_ -ntucut lui lacob'" 9i lacob i-a dat lui Esaup6inegi o fierturede linte. Acestaa mancat,a bdut, apoi s-a dus. Astfel Esaugi-a dispre{uitdrepturile de intei-nAscut. 26 | 9i s-a ficut cA a venit o foametepe pAmant- in afar6de foametea dintai, care a fost pe timpul lui Avraam -, 9i Isaacs-a dus la Gerara, la regelefilistinilor,Abimeleh.2 Domnuli s-aardtatgi i-a zis: ,,Nu coboriin Egipt, ci ageazd-te undeJi voi spune,I locuie$tein taraaceeasi Eu voi fi cu tine $i te voi binecuvdnta.CAci tie ii semintieitale vi voi da tot pamantul acesta,finand jurdmantul pe care i l-am facut tatdiui tAu, Avraam. a Voi inmulti urma$ii tAi ca stelelede pe cer 9i Ie voi da toata lara aceash, lar toate neamurilepimantului vor fi binecuvdntateprin seminliata, 5 fiindca tat6l tau, Avraam, M-a ascultat$i a pazit randuielile,poruncile,indreptarile gi legiuirile Mele." o gi lsaacs-aa5ezatin Gerara. 7 BArbatiidin locul acela l-au intrebat ce-i cu Rebeca,sofia lui, el a 9i zis:,,E sora mea." S-a temut sA spuna:,,Esolia mea", ca nu cumvas6l omoarebdrbalii de acolo din cauzaRebec6i,fiindci era mandrdla vedere. Symmachos,prin iipo4roq,,,ireprogabil,neintinat',.l,lecend de la echivatarealui Symmachos,Several Antiohiei va vorbi despre,,nelntinarea"Bisericii, prefigurat6 de lacob (Catenaein Genesim260, ed. F'.petit. ,,simplitatea',lui lacobtreburErnlerpretattrca o virtute(c/ Atanasie,Vial.tlui Antonie1,3).Ea esteunadin virtutile filozofic€ prin excelenfA. desemnand stareadc curtrlirea sufletuluide tot ce esteneesential, supcrfluu.Despresubiect,Iladot,P., 1999. 26,1Pentrumajoritatea comentatorilor antici,estevorbadespreacelaqiAbimelehca in 20,1-2.PentruTeofil al Antiohiei,acesrAbimelchestealr personajdecarprimu_. 26,7 R€petarea sceneicares-a petrecutinhe Avraamii F.araon(12,10_20), apoi intre Avraam$i Abimeleh(20,1-18).Origenii da aceca$iinterpretare: Abimelehreprezinta filozofia omeneascd, aflatd cand in pace,cand in rdzboi cu Isaaccare prefigureazl Cuvantullui Dumnezeucon{inutln Lege(Hon. Gen. XIy,3). A$adarepisodular pun€ in scenArelatiaambigutra credinfeicu filozofia.
II2
GENEZA 25
t
A .a*u. acolo multd vreme. Abimeleh, regele Gerarei, s-a aplebat pe e fereastriti l-a vdzutpe Isaacdezmierddndu-se cu Rebeca. Atunci Abimeleh l-a chematpe lsaacqi i-a zis: ,,Agadar,e solia ta. De ce mi-ai spus:<E sora mea>?"Isaaci-a rdspuns:,,Mi-amzis ca nu cumvase mor din pricinaei." l0 Abimelehi-a zis: ,,Dece ne-aifacurunaca asta?pulin a lipsitca vreunul din neamul meu sa se culce cu solia ta 9i ai fi aduspestenoi un pdcatdin neltiin16."r1AtunciAbimeleha poruncitintregpoporuluisdu,zicand:,,Oricinese va atingede omul acestasaude femeialui va fi pedepsitcu moartea.', '" Isaaca semdnattinutul 9i in anul acelaa gasit orzul inmullit de o sutd de ori. Domnul l-a binecuvantatrr 9i omul a fost indltat gi a sporit,ajungand gi mai putemic, ajungAndfoarte mare. raAvea turme de oi, cirezi de vite si muhe ogoare.Filistinii l-au pizmuit159i toateizvoarelepe care slujitorii tat6lui s6u le sdpaserdpe pAmantullui, filistinii le-au astupatumplindu-le cu pdment.16Atunci Abinrelehi-a zis lui lsaac:..pleacdde la noi, intruc6t ai ajuns foarte putemic, mai tare decatnoi."17 lsaaca plecat de acolo, s-a oprit in Valea Gerareigi s-a aSezatacolo si locuiasci. l8 Apoi a sApatdin nou izvoarelepe care le sipaserdodinioaraslujitorii tat6lui s6u,Avraam, qr pe care filistinii le astupaseradupa moarleatatdlui sdu, Avraam. Si le-a numitagacum le numisetatdlsdu.le Servitoriilui lsaacau sapatgi in Valea Gerareigi au dat pesteun izvor cu apd vie. 20Dar pdstoriidin Geraras-au luat la bAtaiecu pastorii lui Isaac,spundndcd apa estea lor. Isaaca numit 26,EDupd Cfementdin Alexandria(Paed.1,21,3-23,1), bucuriadezmierddriilui Isaac prefigureazibucuria cre$tinilorcars se veselescimpreuna cu Biserica (Rebeca). Abimelehcarese apleacdde la fereastrill prefigureaza pe llristos care,,seapleaci,' asupralumii prin intrupare. 26,10,,pacatdin neltiinF": am tradusastfeltermenultivor.d, caredifefAde opopoo, pAcatulcare implicl responsabilitatga personald. Abimelehgi casalui ar fi comis un pdcatinvoluntardin pricinaminciuniilui Isaac. 26,12 EpisodulsemAnatului este interpretattipologic de Origen: Isaac seam6n,pe ogorul Legii, a$acum lisus va semanape ogorul Evangheliilor(Hon. Gen. XIl,5). I ,,orz";alt elcmentde lcgAtudintre Isaacgi Iisus,acestadir urmaimparfindpoporulul pdinidin orz in scenamiracoluluiinmullirii painilordin In. 6,9sq.(t6,d). 26,15 Plecdndde la cuvantul ,,plmanf', unii parinti opun caracterulpAmantesc, al filistinilor apeivii din fdntdnilelui lsaac(cf. Origen,Hon, Gen.Xlll,2,, ,,materialist" G goreal Nyssei,/, dremluninun, GNO lX,l,p.23l). 26,20LXX traducenumelepropriuebraic tje4 prin ,Nedreptate'.. De fapt, termenut ebraictrimitela ideeade lupta,de incdierare a pdstorilor( ?.faq).Traducdtorul gr. a citit, probabil,?t4q ,,anedreptat".
{
i
GENEZA 26
| 13
izvorul ,,Nedreptate",lntrucat au fost nedrepfifat6 de el. " Isaacs-u rnu,ar de acolo gi a s6patalt izvor. dar gi de la acestas-au iscat certuri. pe acesta l-a n^umit,,DuimAnie". " Iar4i s-amutat fi a s6patalt izor. Pentruacestainsa nu s-aumai batut gi Isaac l-a numit ,,Locul intins", zicdnd:,,Domnulne-a intins sr ne-a inm-ultitpe pament." " De acolo a urcat la lzvorul Jurdm6ntului.2aDomnul i s-a aratat in noapteaaceeagi i-a zis: ,,Eu sunt Dumnezeultatilui tdu, Avraam. Nu te teme, cAci sunt cu tine, te-am binecuvantatgi voi inmulli semintiata datoriti lui Avraam,tatdltAu."25$i el a ridicatacoloun altar,a chematnumele Domnului 9i qi-a infipt acolo cortul. Tot acolo slujitorii sdi au s6pat un izvor. 'o Abimelehs-adus la el, tocmai de la Gerar4 impreundcu Ochozath, vomiculsaude nuntd,9i cu Phikol,capetenia ogtirii." gi Isaacle-azis: ,,De ce-a1ivenit?Doara1iprinsurd pe mineSi m-atialungalde la voi." 28Ei au zis: ,,Am vdzutcA Domnul estecu tine gi ne-amspus:s6 fie un jurbndnt intre noi gi tine; sd incheiem un legimdnt cu tine, 2epentru ca tu sd nu ne faci nici un rau nou6, aga cum noi nu te-am primit cu sc6rbi, cl ne-am purtat bine cu tine gi te-am ldsatsd pleci in pace.Acum tu esti binecuvantat de Domnul." to Atunci el le-a preg6titun ospAf,iar ci au mdncatgi au bdut. '' Sculandu-se a douazi dimineala,s-aujurat unul altuia.gi Isaaci-a ldsat s6 plece, iar ei s-audus de la el teferi Si nevatamali.32S-a ficut ci in ziua
I
I i I l, I
i
26,21,.Duqmdnie" reddnumelepropriuebraicjipraft, caredispareastfelcanumepropriu. 26,22,,Loculintins" redSnumelepropriueblatck!1oboth,carcdispareSiel. 26,24,,Datoritdlui Avraam":sesubiolelgge,,datorit[ meritelorlui Avraam,',cain TM si in Tirrgum. 26,25OrigeninlerpreteMA alegoric$i spiritualceledouasegmente ale versetului. in ciuda verbului ,,a infipt", Alexandrinulopunecortul cfemeral Legii, reprezentat de Isaac,caseisolidesimbolizatede Evanghelialui Iisus(Horn.Cen. XlV,2). Carpriveste fdntana: trebuiesdpatadancin inimaScripturii pentrua ajungela,,apavie',a mantuirii (Hom. Gen.XIII). Tot Origen$rieca la Ascalonexistaupu{uriciudate,desprecarese spunecAdataudepevremealui Isaac(C Cels.Iy,44). 26,29.,nute-arnprimit cu scarbi", TM: ,,nute-amatins,,,in sensulde,,nu [i-am raculrau 26,30PentruOrigen,ospAfulacestaestebanchetulpe careinlelepciunea (lsaac)il de celortrei prrfi ale filozofiei(eticA,logicA,cpopricd,simbolizatcde Abimeleh cei doi $i tovarlsi ai sii). 2632 TM spuneinvers:,,Am dat de apA,"Se presupunecA traducdtorulLXX a citit philon ,,i-auspuslui (ebr./d) (Am gisit...))"ca,,i-auspus:(Nu (€br,/o ) amgasit...),,.
tI I
I
N
f
$
i
$
{
f f
il
1l
{
I 14
GENEZA26.22
aceeaau venit slujitorii lui Isaacgi i-au adusvegti despreizvorul pe cate-l sapaser4, zicand:,,Nu ddm de apd." ''' $i el l-a numit ,,Jur6m6nt,'. De aceea numelecetAtiiesteIzvorul JurAmantuluip6n6in ziua de astdzi. tt Esauuu"upatruzecide ani 9i le-aluatde solii pe ludin,fiica lui Beer, cheteul,9i pe Basemmath,fiica lui Ailon, eveul. 15Si acestease tor cenau cu IsaacAi cu Rebeca. | 27 9i a fost aga:c6nd Isaaca imbetranit9i ochii ii slabiserd,inc6t nu mai putea si vad6, l-a chemat pe-Esau,fiul sdu cel mai mare, gi i-a zis: ,,Fiule."El a rdspuns:,,lat6-m4.",'I-a zis: ,,Uite,eu am imbatranit$i nu cunoscziua cind md voi sfArgi.'Acum, iali cele de trebuinfA,tolba $i arcul,ieqipe campti vdneazdcevapentrumine.a Apoi garc$tenigtemdnciruri cum imi plac mie gi adu-misd mananc,pentruca sufletulmeu sa te t binecuv6nteze inaintede a muri." Rc'beca insi a auzitce i-a sDUsIsaaclui Esau,fiul sdu.Esaua plecatpe cantpsa vdnezecevapentrutatal;du. 6 Atunci Rebecai-a zis lui lacob,fiul ei mai mic: ,,Uite,am auzitcd tatAltAui-a vorbit lui Esau,frateletau,9i i-a zis: 7
GENEZA 27
I 15
sa: ,,Esau,fratele meu, e bArbatp6ros, in weme ce eu n-am pAr. 12Nu cumva tatdl meu sa ma pipdie: am s6 fiu inaintealui ca unul care-l dispre't blestem,nu binecuvdntare." Dar mamasa tuiegteti am sAatragasuprS-mi i-a zis: ,,Blestemulsd cadd asupramea, copile! Tu doar asculti-mi vorba, '" du+e qi adu-mi[ce {i-am spus]." El s-a dus gi i-a adusmameisale,iar mamasa a gdtit mdncdruriagacum ii plAceautatalui sdu. l5 Apoi Rebecaa luat hainacea frumoasda lui Esau,fiul ei mai mare,cafe se g6seain cas6, l6ngdea,9i l-a imbrdcatpe lacob,fiul ei mai mic. 'o lar cu pieileiezilori-a " inli$uratbrafeleli parteadezgolitA a gdtului. gi a pusin mdinilefiului ei, Iacob, mAncbrurile9i pdinile pe care le fAcuse.18$i el le-a dus tatalui s4u, zicdndu-i:,,Tat6."El i-a zis: ,,latA-mA.Cine egtitu, copile?" re Iacobi-a r6spuns tatAlui sAu:,,Eu sunt, Esau, intdiul tAu nAscut.Am fAcut cum mi-ai spus.Hai, ageazd-te9i manancadin vanatulmeu, pentru ca sufletul tau sa ml binecuvdnteze."20lsaac i-a zis fiu]ui sau: ,,Ce-i vdnatul acestape care l-ai gAsita.tatde iute,copile?" El a rispuns:,,DomnulDumnezeumi l-a scos '' in cale." Isaaci-a zis lui lacob:,,Apropie{esd te pipai,copile,de estitu fiul meu Esauori nu." 22Iacob s-a apropiatde tsaac,tat6l seu, iar acestaI-a pip6it 9i-a zis: ,,Glasulesteglasullui lacob,dar mdinilesunt m6inilelui " Esau." $i nu l-a recunoscut,intrucet mainile lui erau paroaseca mainile )a gi frateluisiu, Esau.$i l-a binecuvanlar. l-a intrebat:,,Tu egti fiul meu '" Esau?"El a zis: ,,Eusunt." ,,Adu-mi gi voi mdncadin vanatultAu,copile, pentruca sufletul meu si te binecuvdnteze."[lacob] i-a adus9i el a mdncat; apoi i-a adus vin 5i^_ela bAut.269i lsaac,tatel siu, i-a zis: ,,Apropie-tegi sArutd-mA, copile." '' S-a apropiatgi I-a sarutat.lsaaca simlit mirosul hai nelor lui gi l-a binecuvdntatzicAnd ,,lata,mirosulfiului meu ca mirosul unui ogor imbelgugat,pe careDomnul l-a binecuvdntat. '" Dumnezeusa-ti deadin rouacerului 27,12,disprefuiefte", dup6 LXX. Verbul TM are exactsensulde ,,a lua in ras". LXX nu-l reddexact,spredeosebire de Symmachos. 27,20TM are mici nuanfediferite:Isaacse mira de rapiditateacu carc,,Esau',a gdsir vanatul,nu de vanatulinsuli, iar lacobii rdspunde cf,Dumnezeu ,,i-apurtatnoroc,'. 27,22 ,,glasullui lacob": dupdPhilon, e glasultandrctiiqi cumpdtdriiin opoziliecu duritateaglasuluilui Esau(QG VI,2l0 fi 222).Origenvorbeitedespre,,glasul pietdlii", carerecunoa$tg (PGXII,I24A). cAvanatule un darde la Dumnezeu 27,27,,miros 0ui lacobl": duptrPhilonIi Origen,Isaaca simfit parfumulvinutilor fiului slu (CG VI,214 ii PC XIl,l24B). t Mirosulogoruluibinecuvantat de Dumnezeu este,dupi hadifiaiudaic6,mireasma grAdiniiEdenului(apudRachi).
116
GENEZA2T
qi din grasimeapAmantului belgugde grdne9i de vin. 2e Neamurile[pagine] s6-Jislujeascd sali seinchine. $i capeteniile Fii stipdnul frateluitAu ;i sAF se-nchinefiii tatblui t6u. Blestematfie cine te blestemA qi binecuvdntat,cine te binecuventeazd." 30 9i a fost aga:dupace Isaacl-a binecuvantatpe lacob, fiul siu, 9i Iacob 3r a iegit de la lsaac,tatAlseu,Esau,fratelelui, s-aintors de la vdndtoare. A pregAtit9i el mancdrurigi i le-adus tatdluisdu,zicdnd:,,36se ddice tatal meu ii sa manancedin vdnatulfiului s6u,pentruca sufletul t6u sa md bine" cuvanteze." Isaac,tatal sAu,I-a intrebat:,,Cinee;ti tu?" El a zis: ,,Sunteu, 33 fiul tau intii-nAscut,Esau." Isaac, cuprins de mare cutremurare,a zis: ,,Atunci cine a vanat pentrumine qi mi-a adusmdncirurile, iar eu am m6ncat din toate inainte de venireata 9i l-am binecuvdntat,Si binecuvantatsa 31 fie?" Cand Esaua auzit cuvinteletat5lui sAulsaac,a scos_unstrigetmare " gi slhgietorqi a zis: ,,Binecuvdnteazi-m5 9i pe mine, tat6." Dar flsaac]i-a 36 zis: ,,FrateletAua venit cu ingeldciunegi 1i-aluat binecuvAntarea." [Esau] a zis: ,,Pebuna dreptatea fost numit lacob: acum m-a lovit cu cilcdiul a doua oar6. Prima datd mi-a luat drepturile de intdi niscut, iar acum mr-a luat binecuvAntarea." $i Esau i-a zis tatdlui sau: ,,Nu ti-a rf,maso binecu'' vantare$i pentru mine, tat6?" Isaac a rAspuns:,,Daci pe el l-am fhcut $ipanul tau, iar pe toli fralii, slujitorii sdi; dac6l-am intArit cu granegi vin, pentrutine ce sd mai fac, copile?" l8 Esaui-a zis tatAluisdu:,,Nu ai decdto 27,30Esauintr6in momentulin carelacobiese.PhiloncomenteazA astfelscena:binele (QG raul nu V1,220). fac casl cornun' Si 27,33.,...qibinecuvdntat sdfie." Greacaar€un participiuperfectpasivcarearatAo starc de firptasupra careianu sevaputeorereni. 27,35 Philonjustiticd ,,in$ellciunea"lui lacob spundndc[ e vorba de o stratag'emi aidomastratagemelor atlelilor.Pentruel, Iacobcstgimaginea,,atletuluilui Dumnezeu" (QC vt.228). 27J6 Desprelacob ,,careii dl cu c ceiul", adicdil intrecepe Esau,c/ binglu,Adv. haer.IV,21,3.PentruepiscopulLyonului,Iacobil prefigureazlpe Iisusbiruitor. 27,38,,strapuns de cAinfd';segmentulnu aparein TM. Verbul rcotovuoooporesteun neologism,careseintaln€ e mai cu seamain Psalmi,in Lev. 10,3,in !-apte3,37.Ideea ostede,,strepungere a inimii de dureresaude mdnie".Va intrain vocabularulascetic, desemnand strdpungerea inimii, plansul,lacrimilede pocainlA(lat.compunctio).
cE*EzA 2?.it
flt
binecuvdniare,tat6? Binecuvinteaz6-ml Fi pe mine, iatd." Atunci Isaaca fost strdpunsde cdinta,iar Esaua strigatcu jale gi a pldns.re Isaac.tat6l sdu, i-a rispuns zicind: ,,lata,sAlagultau va fi departede pamanturilegrase 9i [departe]de roua cerului,de sus. to V e i t r a i d i ns a b i at a pi vei sluji lrateluitiu, dar va veni vremeacendte vei smulge gi vei rupejugul lui de pe grumazult6u." at Esar.ra inceputs6-l urascdpe Iacob din pricina binecuvAntdriipe care i-a dat-otatAlsdu.$i-a zis in gind: ,,Apropie-se zilelede doliu pentrutatdl ot prins meu,ca sd-miucid fratele." Rebecaa vestede vorbelefiului ei mai mare;a trimisdupdlacob,fiul ei mai mic,9i i-a zis: ,,lat6,Esau,ftateletiu, amenintAcAte va omori. 43Acum, copile,asculta-mivorba,scoald-tegi fugi in Mesopotamia, la Laban,fratelemeu,in Charran,aa5i stai la el cateva zile, p6n6cdndpatimaa5qi mdniafrateluitdu se vor abatede la tine gi el va uita ce i-ai ficu1. ntunci voi trimite si te aduci de acolo, ca sA nu rAman fbrdnici unuldintrevoi, copiiimei,intr-osingurdzi." *o Rebecai-a zis lui Isaac:,,Suntscarbitdde vialameadin pricinafetelor fiilor lui Cheteu.DacAIacob igi va lua solie dintre fetele acesteitAri, la ce bun sa mai traiesc?" ' 28 Atunci Isaac l-a chemat pe lacob, i-a dat binecuvdntareagi i-a poruncitzicand:,,Nu{i vei lua sofiedintrefeteledin Canaan.2 Scoala-te gi fugi in Mesopotamia, in casalui Bathuel,tatalmameitale,$i ia-ti sofiede 1 acolo,dintrefelelelui Laban,fratelemameitale. Dumnezeulmeu sa te binecuvanteze, se te ajute sa spore$tigi sAte inmulfegti,ca sd ajungi o mare 27,43Fugalui lacobesteprezentata in cartealnf€lepciuniica un gestal omului drept celduzitde inielepciune (in1.10,10).Irineupunein paralelcursele intinsclui Iacobde catreEsaucu celepe careevreii le-auintins Bisericii(,4/r.,.haer.IY,2l,3). I Spredeosebirede TM, LXX menfioneazA,.ln Mesopotamia". 27,46Versetulestepus in manuscrisele LXX la inceputulparagrafuluiurmaror,spre deosebire de decupajulmodcrn,careil punela slhrfitulcapitolului2?, undcnu sepotrive$teatatde bine. 28,3 ,,casAaiungio mareadunarede neamuri":expresiaapafepentruprima datdaici, intr-o formulade binecuvantare.
ll8
GENEZA 28
adunarede neamuri.a gi sAvA deabinecuvantarea lui Avraam,tatAlmeu,Fe gi semintieitale de dupd tine, ca sd mo5tenegtitara unde vei locui. fara pe careDumnezeui-a dat-olui Avraam."5Apoi lsaacl-a trimis pe lacobgi el s-adus in Mesopotamia,la Laban,fiul lui Bathuel,sirianul,frateleRebec{i, mamalui lacob gi a lui Esau. o Esaua vAzutcd Isaacl-a binecuvintatpe lacob 9i c6 Iacob a plecatln MesopotamiaSiriei, ca sd-9iia de acoloso{ie;cind l-a binecuvantat,Isaacii poruncise: ,Nu-ti vei lua sofiedintrefeteledin Canaan.',7lacob i-a ascuttat 8 pe tatal $i pe mamasa 9i a plecatin Mesopotamia Siriei. Daci Esaua vazutcA feteledin Canaannu suntpe placultatdluisau,e s-adus la Ismael gi a luat-o de sofie pe Maeleth, fiica lui Ismael,fiul lui Avraam, sora lui Nabaioth,pe l6ng6sotiile pe carele avea. '' gi a mersspreChaman. $i lacoba plecatde la lzvorulJuramentului .. " A gdsitun loc Ai s-aculcat,cdcisoareleasfintise. A luato piatrddin cele careerauacolo,a pus-osubcapgi s-aculcatin locul acela.r2gi a adormit, cdnd [in vis], iatA,o scardinfipti, zd,ravFtn in pamanLal carei capAtajungea pdnd la cer, iar ingerii lui Dumnezeuurcau gi coboraupe ea. 13Domnul sEteasprijinitde ea gi a zis: ,,EusuntDomnulDumnezeullui Avraam,tatal tiu, qi Dumnezeullui Isaac.Nu te teme.PAmentulpe care dormi 1i-l voi da 28,4,,{araundevei locui"; sensulexacteste.,farade locuirprovizoriu".Expresiaa pri_ mit o interpretare spiritualA, ca de pildA,in EpistolacAbeDiognet5,5. 28,10-22Vedcnialui lacob.Relatarea justificE,toponim BAyth-'El. 28,1t ,,unloc": tefia,,locului lui Dumnezeu',, adicdal loculuiconsacrat priutr-ohierofanie,apa4ineli misticiicvreiestisi a lost dezvoltatadc cetrephilon,ln Confus.97,pe bazaunuiversetdin Exod(24,10).qt, pentruamdnuntc, notaIa pasajulrespectiv. 28,12 Philoncomenteaza viziuneasctuii in trei sensuri:cosmic(scarareDrezintiuniversul);psihologic (scaracstesimbolulsufletului slrAbatut de cuvintele dumnezeiegti)t moral(vialaomului aresui$uri$i coboraluri)(Sblra.I,l-188). I Versetulestepreluatin Evanghelia dupaloan l,5tr..Dc acumvefi vedeaceruldeschizandu-se 9i ingeriilui Dumnezeuurcdndgi coborAnd pesteFiul Omului,,,cu scnsulcd de acumiDaintelegdtura dintrecer pi pAmantnu mai estcTenplul, ci persoanalui lisus.I DuptrOrigen,Iacob reprezindfilozofia contemplativd, el est€un ,,vizionax,'(de unde ,i numeleulterior, lsrael) (cf Conm. in CanticumCanttcoraar,Prolog). 28,13Dupd TM se poateintelegeca YHWH ,,stetealAngalacob" sau lange,,scara". LXX clarificA.r PentruPhilon,expresia,,s6tea spfijinit,' inseamntr cd Dumn€zeuasi_ gur6 stabilitateaintreguluicosmos(Sorrr. 1,157-158). La randul sdu, Iustin vede in ,,Domnul"pe Hristos.intr-unadin hierolaniilesalede dinainteaintrup|ltii(Dialogulcu Trifon 86,2).
GENEZA28-29
t *
ll9
14 1ie9i seminlieitale. Urmasii tdi vor fi ca firele de nisip de pe pamant$i se vor intinde spre mare, la miazdzi,la miazdnoaptegi la rfuarit. Prin tine gi prin semintiata vor fi binecuvdntate toatetriburilepamentului.I5 lata, Eu sunt cu tine; te voi pAzi oriunde vei merge gi te voi intoarce in linutul acesta,caci nu te voi pirisi pdn6cind nu voi indeplini tot ce li-am spus." 'o Apoi lacob s_-a trezit din somn $i a zis: ,,Dumnezeuestein locul aceslali " eu nu gtiam." S-a speriatgi a zis: ,,Ce loc infricopdtor!Nu-i altcevadecdt casalui Dumnezeu,iar aceastaestepoartacerului." 't A douazi dimineatd, Iacob s-a sculat,a luat piatrape care 9i-o pusesesub cap acolo, a ridicat-o in picioareca pe un stalp gi a v6rsatuntdelemnpestev6rful ei. le $i a numit Iacob locul acela ,,Casalui Dumnezeu". Mai inainte cetatea se numea 20 Ulamlus. Iacob a inAllat o rugdciunezicdnd: ,,DacdDomnul Dumnezeu va fi cu mine, dacamA va pAzi pe c-aleape care merg, dacdimi va da pdine sA mAnancAi haind sd md imbrac '' 9i md va intoarcetealir gi nevirdmat acasa,la tatal meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu, t' iar prara aceastape care am ridicat-o ca pe un st6lp va fi pentru mine Casa lui Dumnezeu.$i din toatecateimi vei da, eu i{i voi aducea zeceaparte." t 29 $i Iacob sculdndu-sea mers spre rastuit,la Laban,fiul lui Bathuel, sirianul,frateleRebecai,mamalui Iacobgi a lui Esau.2 S-auitat li a vdzut pe cdmpun izvor 5i erauacolotrei turmede oi carese odihneaul6ng6el. Cici din acel izvor se addpauturmele. lar pe gura izvorului era o piatra mare.3 Acolo se strengeaude obicei toate turmele; pdstorii rostogoleau piatrade pe gura izvorului, iti adapauoile, dupi carepuneaudin nou plaua la loc pesteizvor. " Iacob i-a intrebat:,,Fra[ilor,voi de undesunteti?"Ei au 28,14,,sevor intinde"- TM: .,tevei intinde". 28,17,,Casalui Dumnezeu"traducenumelepropriu€braicBaj)rr-'El,loc de cult pettru spitalui Avraam. 28,18,,PiatraunsAcu untdelemn"este,pentrutradilia rabinicA,piatra de temeliea Templuluide la Ierusalim(Targurn28,10).Pentrulustin,€aesteo prefigurare a lui Iisus (Dial. 86,2-3:r13,6\. 28,19in numelepropriugrecesctranscrisaici ,,Ulamlus",traducdtorulLXX a integrat adverbulebraic'ulAm,,dar, de fapt",in numelecetalii.DupATM, cetateasenumealiz. 28,22 Inaugurarea practiciizeciuieliicdhe Dumnozcu,lnaintede Legeascrisa(Deut. | 4,22). 29,1,,sculdndu-se": expresiaexact[este:,,ridicAndu-gi picioarele". 29,2Din nou,am ales,,izvof"in loc de ,,pul" sau,,fintant', penfu acelatimotiv pe care l-ammai explicat:izvorulpresupunea sAparea uneifantanicu trepte.
I
i
I i
t20
cENEzA 29
zis: ,,Suntemdin Charran." 5 El a zis: ,,il cunoa$tetipe Labad, fiul lui 6 Nachor?"Ei au zis: ,,il cunoagtem.', El le-azis: ,,8 sAnetos?" Ei au zis: ,,Sandtos."$i, iaG, Rahel,fata lui, veneacu oile. 7 Atunci Iacob a zis: ..Mai este mult din zi. Nu-i ceasul sA vA aCunafiturmele. Ad6pali-v6 oile gi duceli-vasd le pagte1i."8 Ei au rAspuns:,,Nu putempdnac6ndnu se adund toti pAstorii,ca sArostogolimpiatrade pe gura izvorului 9i s6 addpdmoile." ' El inci vorbeacu ei cAndRahel,fiica lui Laban,a aiunscu oile tataluiei _ cici ea pigteaoile tatalui ei. l0 9i a fost a9a:cdnd lacoba vazut-ope Rahel, fiica lui Laban,fratelemameisale,9i oile lui Laban,fratelemameisale,s_a apropiat de izvor, a rostogolit piatra de pe gura lui 9i a adapatoile lui Laban, fratele ma-meisale. " $i Iacob a sArutat-ope Rahel, apoi a strigat tare gi a pl6ns. 12Apoi i-a spus Rahelei cd este fiate cu tatal ei qi liul Rebecdi,iar fata a dat fuga gi i-a povestittatalui s6ucele intimplate. 13gi a fost aga:cdndLabana auzit numelelui lacob, fiul surorii sale,a alergats6-l intdmpine9i, ludndu-l in bra1e,l-a serutatgi l-a adusin casd.gi lacob i_a povestittotul de-afir a par. '" Atunci Labani-a zis: ,,Tu egtidin oaselegi din,cantea mea."$i lacoba r6mascu el o lundde zile. " Labani-a zis lui lacob:,,Fiindcde$tiiratelemeu, nu-mi vei sluii pe degeaba.Spune,care ai vrea s6-fi fie plata?" 'u Labanaveadoua fete: cea mai marese numeaLeia, iar cea mai mic6,Rahel.17Leia era bolnavi de ochi, in vremece Rahelaveachip frumos gi era plIcutd la vedere.l8 Iacob s-a indrdgostitde Rahel5i a zis: ,,Am sA-fislujescgapteani pentru Rahel, fiica 1aceamioA."reLabani-a zis: ,,E mai bine pentruminesa 1i-oOau1ie decatsao daualtui barbai.Ramaisa locuie;ticu mine."20 Iacobi-a slujit $i gapteani pentruRahel,dar lui i s-au pdrut doar c6tevazile, datoritdiubirii 29,10Episodulscoatein evidenfafo4a fizicaa lui lacob,careumegtesingurpiatrade pe guraputului,piatrAce nu puteafi urnitddecarde rofi pastoriiloculuiimpreuna.a Tradi_ {ia crc$tin.lvcdeaici o prefigurarea puterii lui Iisuscareadapdcu apavie a botezului turmcleRahelei(Biserica).Cf Grigoreal Nyssei,In dicmluminun,CNO IX. p. 232. 29,12,,frate q6El.Ooq, cu tatalei": substantivul estefolositaici 5i in versetul ..frate.'. l5 cu sensul dc,,ruddapropiatd". in realitatc. lacobcstenepotulde$)rj al lui l,aban. 29,16Philondi semnificatii simbolicesotiilorlui lacob:LeiaesteparteavirtuoasA a sutte_ tului. in vremece Rahelest€partcaaplecausprelumeasensibile.in alt cod exegetlc, Rahelestesimbolulculturii profanecu careseincepeurcugulspiritual,iar Leia virtute4 filozofia(Congr.25-28).lat6,de ce, in opinialui philon, Iacobar fi vrut si se casato_ reascdint6i cu Rahel.Labanesteignoranrulprin excelenfd (Ebr. 47-51).I Tradiliacrestinavedein celedouf,lemeisimbolurile Sinagogii (t_eia),iBisericii(Rahel). ef lustin, Dialogulcu Trdon 134,3; Irineu,Adv.haer.Iy ,21.3.
iENEZA 29
I
l2l
pe care o aveapentruea.2l lacob i-a zis lui ^Laban:,,D6-mi-ode sofie,ca sd intru la ea, cAci s-au implinit^zilele mele." " Laban i-a adunatpe toti ber" balii locului $i a f6cut nuntd. Dar a fost a5a:seara,Labana luato pe fiica 2a sa Leia li i-a dus-olui lacob 9i Iacob a intra la ea. Labani-a dat-oca servitoarefiicei saleLeia pe servitoareas4 Zelpha. 25 Cdnd s-a ficut dimineali, a vAzutcA era Leia. Atunci lacob i-a zis lui Laban: ,,De ce mi-ai lZcut una ca asta?Oare nu fi-am slujit pentru Rahel? 26 De ce m-ai ingelat?" Labana zis: ,,Aici, la noi, nu se face sdo mdritAmpe 27 fata mai micd inainteacelei mai mari. implinegtedar cele $apte[zile] ale acesteiaSi am sAti-o dau gi pe cealalti in schimbulslujbei pe care mi-o vei implini pentru ea, ince gapteani.- 28$i lacob a lZcut intocmai. A implinit cele Sapte[zile] ale celei dint6i, apoi Laban i-a dat-o de sofie pe fiica sa, 2e Rahel. 9i Labani-a dat-oca servitoarefiicei sale Rahelpe servitoareasa, 30 Balla. lacoba intratla Rahel,pe careo iubeamai mult dec6tpe Leia.$i i-a slujit lui Labanalti qapteani. 3r Domnul, v5z6ndc6 Leia nu-i iubiti, i-a deschispAntecele.in schimb, 32 Rahel era stearpi. $i Leia a rAmasgrea gi i-a ndscutun fiu lui lacob. I-a pus numeleRuben,zicAnd:,,FiindcdDomnul mi-a vazut umilirea.Acum berbatulmeu md va iubi." tt gi L"iu a rimas iarigi grea qi i-a ndscutlui lacob un al doilea fiu, zicand:,,Dumnezeua auzit cd sunt uratAsi mi l-a dat gi pe acesta."$i i-a pus numeleSimeon.to gi iar a r6masgrea gi a mai nAscutun fiu, zic6nd: ,,Acum bArbatulmeu va fi de parteamea, cAci i-am 29,22,,nnt*'; nu estevorbade un ritualjuridic,de o cdsAtorie in sens,.iuridic",ci pur !i simplude o masafestivA. 29,27,,inschimbulsluibei":exact,,,lnschimbulmunciipe careo voi face".DupaLXX, Labanindulce$teaici limbajul,folosindverbul.,a munci",in locul verbuluifolositmai sus:,.asluji". TM arepestetot 'Abhadh, ,,a slujl". 29,31 ,,i-a deschispantecele":pAntecele deschisde Dumnezeufamane,dupd Philon, ve$nicfecior€lnic.Am tradusprin,,pantece"un termencareinseamneexact,.matdce" (c/ Philon,Corgr. 7). Theodoretvedein darulfecunditttiiacordatfemeilorpatriarhilor voinfalui Dumnezeude a constituio descendenfa ,,prinhai', nu,,prin nature".descendentAcarcva ajungepanala lisus Hristos(0G 75). 29,32Etimologianu arejustificareln greacA, (F'ibhen - rA'AhIYHWH] ci in ebraic6, b"onyi1, t Phifon interpreteazd numeleRubenprin ,,fiu vazator"(Leg. I,gli Sonn.
rr,33).
29J3 TM apropienumeletim''dn de verbulSdma',,,autzi, a asculla", 29J4 TM ar€ un joc foneticintre numelelui Levi qi forma\erbaleyillAweh,,,sey& lega".
f,'' 122
fl fl$ I
n
CENEZA29-30
ndscuttrei fii." De aceeal-a numit Levi. 35gi iar a rAmasgrea a nescutun $i fiu, zic6nd:,,gi acumil voi liuda pe Domnul."De aceeal-a numit Iuda,Si a incetatsa mai nasca. I 30 Rahel,vdzdndc6 nu i-a ndscutnici un copil lui Iacob,a prins ciudi pe soraei gi i-a zis lui Iacob:,,D6ruiegte-mi copii, altfel mi voi sfErqi.,,z Dar Iacobs-amaniatpe-Rahelgi i-a zis: ,,Oaresunteu Dumnezeu,care !i_ast6rpit rodul p6ntecelui?"3 Raheli-a zis lui lacob: ,,lat-ope servitoareamea,Balla. lnlra la ea;i ea va nagtepe genunchiimei Ei asrfelvoi face gi eu copii dintr-insa."o $i i-a dar-ode sofiepe servitoareaei, Balla. Iacoba intrat Ia ea '9i Balla, servitoareaRahelei,a r6masgrea gi i-a nascutun fiu lui lacob. 'Rahel a zis: ,,Dumnezeu mi-a facul dreptate,mi-a ascultatglasulgi mi_a dat un fiu." De aceeal-a numit Dan. 7 Balla, servitoareaRaheleia rimas din nougreagi i-a ndscutun al doileafiu lui lacob.8 Rahela zis: ,,Dumnezeu mr-a venit in ajutor,am infruntat-ope soramea9i am biruit." l_anumit Neftali. $i 'C6nd Leia a vdzutcd nu mai na$te,a luat-ope Zelph4 servitoareaer, 9i i-a dat-ode sotrielui lacob. r0Iacob a inhat la ea gi Zelpha,servitoareaLeii, a rdmasgreaqi i-a nAscutlui tacobun fiu. lr Leia a zis: ,,Cunoroc.,,$i l_a numit Gad. 12Apoi Zelpha,servitoarea Leii, a rdmasdin nou grea gi i_a nascutun al doilea fiu lui Iacob. 1rgi Leia a zis: ,,Suntfericiti, cici rcmeile mAsocotesc fericita."Si l-a numitAser. 29J5 Numefe lui luda trimite, 1n TM, ta vetbul lAdhdh, ,,a ltudt,. a Faptulcd Lei4 simbolulfilozofieiteologal€,lnceteaza sAmainascareprezint, pentruphilon,semnulcA Leiaa atins,cu Iuda,vinuteasupremd. 30,6 ,,Dan":LXX nu red6jocul sonor,prezentln TM, intre numelelui Dan Si din, ,iudecata,dreptate".Dan e un personajcu dubldvalenfAin tradiriaiudaica,deopotrivl pozitivsi negativ:la l)hilon,er esteun om ar discemamanturu i; ir\ Testamehtu! cetorxII patriarhi V in romanulmisticIosif ,i Asenet el are o imaginenegativd(urzefre asasinarealui Iosif). Cr€$tinii(lrineu,Hipoli! Theodoret)vdd in Dan, pe bazaunui pasaj din ,,binecuvdntdrile lui Iacob",un simbolal Antihristului. 30,8Neftali rrimite,in eblatcl,la \erbul pAthdl,,.a lupta,,,redatde traducatoriiLXX, destul de ciudat,printr-unverb grecesccareinsearffUexact,,a seintoarce,,(l_amhaduspnn ,,am lntiuntat-o").A sevedea,,'lestamentul lui N eftali,,,din Testahentul celorXII patriarhi. 30,t1 ,,Gad":TM apropienumelesaude expresia,,diofcricife,,(b"_ghadh). in Testr,mentulcelor X ..., Gad, aliatul lui Dan, esteun personajn€gativ,care se pocdieite inaantea mor[ii. 30,13,,Aser"trimite,in ebraicd,la verbul ,rlter, ,,afi fericit".in legAturA cu acesrnume, Philonspunecaestevorbade o fericiremateriatr",,bastarda,, (.So n;.lI,3S; Migr.95).
I
CENEZA30
la
Rubena mersla seceratgraul; a g6sit pe ogor fructe de mandragorigi i le-aadusmameisale.Leia.Raheli-a zis Leii: ,,D5-misi mie din mandragorelegasitede fiul tau." 15Leia i-a zis: ,,Nu1i ajungeca mi-ai luat b6rbatul? Vrei s6-mi iei qi mandragorelede la fiul meu?" Raheli-a zis: ,,Nu a!a. Uite, sA se culce cu tine in noapteaastain schimbul mandragorelorde la 16 fiul tAu." Seara"Iacobs-aintors de pe ogor. Leia !a iegitinaintegi i-a zis: ,,Astdzivei intra la mine, cici te-amcumparatin schinrbulunor mandragore gasitede fiul meu." $i el s-a culcat cu ea in noapteaaceea.'' Dumnezeua ascultat-ope Leia, ea a rAmasgrea li i-a ndscutlui lacob un al cincileafiu. 't 5i L"iu a zis: ,,Dumnezeum-a resplitit, pentru cA i-am dat-o bArbatului meu pe slujitoareamea." $i l-a numit lssachar,care inseamnA,,rdsplatA". le Leia a mai rAmaso datagrea gi i-a ndscutun al gaseleafiu lui lacob.205i Leia a zis:,,Dumnez€umi-a fdcut un dar frumos.Acum bSrbatulmeu mAva alegepe mine. cdci i-am nascutlase fii." gi l-a numit Zabulon.2l Dupd acee-a a nascuto fate gi a numit-o Dina. " Dumnezeuinsd gi-a amintit 9i de Rahel.Dumnezeua ascultat-ogi i-a " deschispintecele, ea a r6masgrea gi i-a nascutlui lacob un fiu. Rahel a zis: ,,Dumnezeu m-a scapatde rugine."2agi l-a numit losif, zicAnd:,,S6-rni adaugeDumnezeuinci un fiu." 25 9i a fost afa: cand Rahel l-a nascutpe losif, Iacob i-a zis lui Laban: sdplec la mine,in linutul meu.'" D6-mi femeilegi copiii mei,pentru ,,Lasd-md careli-am slujit.ca sd mA duc. Doar itii cat [i-am slujit." 27Labani-a zis: ,,Dacdaflam har inaintea ta, mi s-ar fi f6cut semn. CAci Dumnezcum-a plantadin familia solanaceelor. 30,14 ,,mandragora": CreStein Aliica de Nord, Asia occidentali,Europade Sud,pantrin Himalaia.RenumitApentruvirtutileei afrodisiace, cregtapanala treizecicm inallime,lhretijtr.Illddcinaareformaunui cartof,dar adcseae antropomorfd, de unde legendelendscutein jurul ei. Extragercar[dacinii estefbarte dificila, intrucat micile ramificafii pot ajungepAnAla un metru addncime.Grecii o numeau,,plantalui Circe". 30,t5 ,,Nuasa"- TM: ,,Bine."Traducetorul a citit probabilebr./iikhEnca lo'-kEn. 30,18PentruPhilon,numeleIui Issachar (ebr.sa&&ar) pentrufaptele lnseamni,,rAsplata bune' (Sorrz.11.34: Plant. 134-136). 30,20 TM facejoc sonor intre numelcZabulon $ zebhedh,,dar",,,cadou".Pentru Philon.Zabuloninseamnd de noapte"(Sornn.II,34 Si39). ,,eliberarea 30,23-24.,losif': LXX reddambelesensurietimologicealecuvantuluiebraicyAsEph: ,,a ridicat",,,a infaturat"(TM, 'Asaph)a am tradus,,m-ascdpatde rugine";$i ,,a adaugat" (ydrepr).PierdeinsAasonania. 30,27Fraztrobscura,atatdup6LXX, catfi dupaTM. Theodoretcomenteaza idolalrialui Laban.carecredeain ,.semne"(06 87).
i
L
1 '
i
GENEZA30
binecuventat prin venireatai 28HotArASte ce platevrei gi {i-o voi da.,'2eIacob i-a zis: ,,Tu $tii cat li-am slujit Fi cat de mari au ajunstunneletale cu mrne. " CAciinaintede a veni eu aveaiturme mici, dar fde atunci] au sporit foarle mult. Domnulte-abinecuventat cu venireamea.Acum, c6ndo si_rnifac gi eu casamea?"ll Labana intrebat:.,Cesd-!idau?"Iacobi-a zis: .,Nu-rnidai nimic. Fd ce-fi spun$i ili voi pa5teiar oile li fi le voi pfui. 32Toateoile sAtreacaazi [prin fala noastra].Punedeopartetoatemioarelebrumdrii9i toatecaprelecu pete albe 9i bAltate.Aceastaimi va fi plata. 33Dreptatearneava fi auzita maine,cdci plataestein fata ta. Toarecaprelecarenu vor fi bAllate cu pete 9i albegi toateoile carenu vor fi brumariivor fi socotitehotiedin pafteamea." 3a Labani-a zis: ,,Fiedupdcuventultau.',,t gi u pu. deoparte,rn ziua aceea,lapii bAllali $i cu petealbe,toatecaprelebdltate$i cu petealbe,tot ce avea.ruloare alb6,precumgi toateoile brumdrii,9i le-adat pe m6nafiilor 16 sAi. Apoi a lro6rat o depinare de trei zile de mersitltre acestiagi Iacob. IacobpAgtea restuloilor lui Laban.37lacoba luat o nuia de styra\,verde, una de migdal9i una de platan,le-acojit pdtile albegi le-adatjos ce era verd-e. asllelincatrlbrrl pAreapcsrrilpe nuiele. " Apoi a aiezatnuielelepe care le-a cojit in jgheaburileadtrpatorilor, pentruca atunci cAndoile vor veni sAse adapeinainteanuielelor,bdndele, 30,34Sfatagemalui Iacobseintem€iaza pe o credinfdpopularadupAcarefemelclefata animaleasemanatoare cu obiectelepe care le-au avut in fata ochilor in momentul inseminArii.Iacobii figdduie$telui Laban(al canti numeinseamnA ,,alb,,in ebraice) €xemplarele albefi pe celc negre,in mod normalcelemai numeroase, pastrAnd pentru sine p9 cele ,,pestrife",dupdsensulexactal cuvantuluigrecesc.,,pecileala,,constdin punereaunorvergi.,pestrilc",anumeincizate,cojiteditl loc in loc in fataoilor ce uanau sdfc1c.Astfei turmalui spore$te numericfaftrde ccaa lui [,aban.i philon interprsteaza pasajulin.So/,?n.1,189-227. El nodificA hxtul l,XX, interpretandadjectivulredatde mine prin ,,cu petealbe" prin ,,strdlucitorde alb',. Aducandmodificlri textului I_XX, Philonsugcreaza, prin intermediula trei culori- cenuriu,tArcatlpestrit, _ alb strdtuortor celctrei cai ducandla dcsdvarlire:asceza(lacob),invAldtura(Avraam)si caleanaturald (lsaac). Pentruintrcaga interpretare philoniana. c/. Badiljft.S..2002.pp. 153_165. 30,35LabanindepArteaza din turmeleincredinlareluj Iacob,caprelegi oile susceptibile sdfeteieziiSimieiicuvenitilui lacob. 30,37,,styrax":am lranscrisnulnelegrecesc,caretraduaeun substantivebraicdesem_ nando specicde plop (plop alb). Iacobtaiedin loc in loc coajaverde,Itsandsa sc vadA miczulalbal nuielei.El obtineastf'el o nuia,,pcstritA,'. 30,38 Pcltru lustii, nuiauaverdeprefigureazd lemnul crucii pe carea fost rtrstignit list\s lDialogul cu l'rifon 86,2).Faptul ca nuieleleau fbst puseln ape ii evocalui Grigoreal Nysseirirualul botezului(ln dien lumikum,GNO lX, p. 232). lacob,la\gl
l
l j
I
GENEZA30-31
125
3esd devind grele tot cum erau nuielele. oile au inceput sA fete miei cu $i pete albe, pestriti $i cu pete cenu$ii.a0Iacob a ales mieii gi a pus in fala oilor un berbeccu petealbe,precumli toli mieii pestriti. $i a pus deoparte ar turmelesaleqi nu le-aamestecat cu oile lui Laban. $i a fostaga:c6ndoile au fost date la berbec,ca sa ram6nAgrele, Iacoba pus nuielelein jgheaburi, a2 inainteaoilor, pentruca ele sAfetetot cum eraunuielele. CAndinsdoile {btaunu puneanimic. gi oile lird nici un semnau ajunsale lui Laban,iar a3 cele insemnateale lui lacob. Astfel omul a devenit foarte, foarte bogat: aveaturme multe, pi vite, pi servitori,qi servitoare,pi cdmile,Si magari. I 31 Iacob a auzit vorbele fiilor lui Laban, cum spun: ,,lacob i-a luat totul tatAluinostru qi de pe urma averilor tatalui nostrugi-a dobandittoata 2 slava." lacob s-a uitat la fala lui Laban $i a vAzut cd nu era cu el cum I fusesecu o zi saudoubmai inainte. Domnuli-a zis lui lacob:,,intoarce-te t ln taratatalui tAu,la neamult6u, 9i Eu voi fi cu tine." Atunci lacoba trimis 5 sAle chemepe Rahel gi pe Leia, in camp, unde erau turmele, 9i le-a zis: ,,MA uit la fala tat6lui vostru 9i vdd ca nu estecum era ieri qi alaltdiericu u mine.Dar Dumnezeultataluimeu mi-a stataldturi. Voi gtili ca l-am slujit 7 pe tat6l vostru din toate puterile mele; el ins6 mi-a schimbatplata 9r m-a " inielat cu zecemiei. TotugiDumnezeunu i-a ingaduitsA-mifacArAu. Daca spune:
t
i
126
6ENEZA 3l
Dumnezeumi-a zis, in somn: Eu am zis: (Ce este?) 12El a zis: (Ridicd-fi ochii gi uitd-te la japii qi la berbecii care se urcA pe oile gi pe caprelecu pete albe, pestrile !i cu pete cenugii.Am vAzut cete fi_a facut Laban. '' Eu sunt Dumnezeulcare ti s-a aratat in Locul lui Dumnezeu, acolo unde Mi-ai uns cu untdelemnun stdlp gi unde ai flcut o rugaciune. Acum, scoale-te,iegi din tara aceasta9i du-te in {ara undete_ainascut,iar Eu voi fi cu tine.>" '" Rahel9i Leia i-au rdspuns:,,Oaremai avem noi vreo parte sau weo mo$tenirein casatatEluinostru?15Nu ne-a socotitel ca De nigtestr6ine?Ne-a vdndut9i ne-amdncatbanii cu licomie. 16Toata bogalia 9i slava pe care Dumnezeui le-a luat tatAlui nostrusunt ale noastreSi ale copiilor nottri. Acum, dar, f6 ce {i-a spusDumnezeu!" " lacobs-asculat,gi-apusfemeilegi copiiipe cAmile18 a luatcu srne 9i toateaverileSi toatAagonisealadin Mesopotamia,ca sd plecela Isaac,tatAl sdu,in Canaan.le^Labanera plecats6-gitundd oile, atunci Rahel a turat 9i idolii tatdluiei.'u lacob s-a ascunsde Laban,sirianul,nespun6ndu_i cf, fuge. 'r q] a fugit cu toateale sale,a trecutraul s-aindreptatspremuntele fi Galaad.22 A treia zi, Laban,sirianul,a aflat ca iacob a fug'it;i, f-a ruattoli fralii cu el gi I-a urmirit calede;apte zile, prinzdndu_lpe munteieGalaad. 'Dumnezeuinsd a venit ia sirianul Laban,noaptea,in somn, i_azis: 5i ,,P{zegte{es6-i spui vorbe rele lui lacob.',25gi Laban l_a prins De lacob. Acesta i$i infipsesecortul pe munte. Laban gi-a agezatfr;tii pe muntel€ Galaad." Labani-a zis lui Iacob:,,Ce-aif6cut?De ce-aifugit pe ascuns, de ce m-ai furat gi le-ai dus pe fetele mele ca pe niite ostateceluatecu sabia? "'Dacd mi-ai fi dat de Stire,te-agfi l6sats6 pleci cu voie buni, cu cantdri, cu tobe 9i litere. 28N-am fost socotitvrednicnici macarsi-mi sArutcopiii gi 31,13,.Dumnezeul careti s-a aretat":TM are,,Dumnezeullde lal B4rth_,ef,.a philon notcazzi difbrqnfadintre,,Dumnezeul", cu articol,$i ,,Dumnezeu,,, fhrAarticol.Dup6el, primul termenil desemneazl pe Dumnezeuinsu$i,al doile4 Logosul,intermedjar intre Dumnezeugi lumeacreat,.(Sonn. 1,228-256).ICuvintele,,iarE; voi fi cu tine,,lipsesc din TM. 31,15 ,,ne-amancatbanii,,: am tradusastfel o expresiecare este aproape j/ig.r/,a o etymologica ti catesetraduceexactprin ,,mi_ainfulecatprin infulecare,,, Dupdcutum4 socrultrebuias6-i dea fiicei sale o parte din sumaprimitd de la ginere,or Laban a profitatsingurde serviciilelui lacob. 3l'19 capitolul pfezintt desparfirea totaraa celordouabranpedin familia lui Avraam: monoteistA (pfin lacob)!i idolabA(prin Laban).Rahelifi ,,trAdeazA,, ptrrinteleii implicit ifi reneagtr trecutulidolatric.povestireain greacAprezinttrmultediferen{ede amanunt fafa de TM.
CENEZA3I
l
t27
2e fiicele. Te-ai purtat fArAminte. Acum bralul meu poatesa-li facAr6u, dar Dumnezeultatalui t6u mi-a spus ieri: (PazeSte-tesi-i spui vorbe rele lui 30 Iacob.> Acum pleac6,fiindci prea marefi-a fost dorul sd te intorci acasi, '' Iacob i-a rdspunslui Laban: la tatal tdu. Dar de ce rni-ai furat zeii?" poate, pe le iei fetele tale ii toateavu{iile mele. spus c5" tu o sA mi ,,Mi-am -" Yezi ce-i al teu intr-ale mele $i ia-!i-l inapoi." [Laban] insd n-a gAsit nimic caresi fie al sdu.Atunci Iacobi-a zis:,,Lacine vei g6sizeii t6i, acela nu va trai inaintea fralilor noqtri." lacob nu gtia cA Rahel, femeia sa, i-a 33 furat. Labana intrat fi i-a cautatin casaLeii Si nu i-a gasit.Apoi a iegit din casaLeii pi i-a c6utatin casalui lacob5i a celor doudseruitoareale sale, 3a dar tot nu i-a gdsit.Apoi a intrat qi in casaRalrelei. Dar Rahela luat idolii pesteei, l5 zicindu-itatdluis6u: li i-a pus in samarulc6milei$i s-a aSezat ,Nu te supar4 stapane,nu mA pot scula ?nainteata din pricina lucrului obignuitla femei."$i Labana scotocitprin toatAcasaRahelei,dar nu gi-a gtuit idolii. 36 Atunci Iacobs-a meniat$i s-a luat la ha{6 cu Laban.Iacob i-a rdspuns lui Laban:,,Cu ce-amgre$itgi cu ce-ampacatuit,de m-ai urmarit panaaici '' gi-ai scotocit prin toate cofturile mele? Ai gdsit vreun lucru de-al tdu? pe Punel aici, inainteafrafilor mei qi a frafilor tai, ii ei sA ne osandeasca unul dintrenoi doi.38De douizecide ani suntcu tine.Oile Si capreletale n-au r6massterpe;berbeciiturmelor tale nu i-am mancat;3enu 1i-amadus nici o vita sfasiatade fiard; eu insumi li-am platit dintr-alemele toate furturile din timpul zilei 9i din timpul nopfii.40Ziua am fost mistuitde ar$ifd" iar noapteaam inghelatde frig; somnulnu s-a lipit de ochii rnei.*' IatEcei douizeci de ani cat am stat in casata! Ti-am slujit paisprezeceani pentru cele doud fete ale tale gi gaseani cu turmeletale, 9i am fost in$elatla platd a2 cu zecemiei. DacaDumnezeultatdluimeu,Avraam,gi Frica[de Dumnezeu a] lui Isaacnu erallcu mine,m-ai fi trimisgol de la tine.DumnezeuinsAa a3 vizut unrilireamea gi truda mdinilorrnelegi le-a osanditieri." Atunci Laban i-a rispuns lui lacob: ,,Feteleacesteasunt fetele mele, baietii acegtia suntbAietiimei, viteleacestea suntvitelemelegi tot ce vezi esteal meu gi 31,42 ,,Frica":cuvantulgrecescOohq il traducepc ebraiculpahadh.Dumnezeullui grecegiale LXX pun aici 0e6q.in epoca Isaacse num€$te,,Fric6".Unelemanuscrise elcnistice,,frica"(sau,,teama") csteunadin pasiunileomenegicondamnatc de stoicilii nu are sensreligios.Cre5tilisrnulo valorizeazipozitiv,mai alesin mediilemonastice: virtuteaoriginartr. devineprimulpasspremantuire, Cu toateacestea, ,,fricade Dumnezeu" Theodoretfineseexplicitezetermenulechivalandulau ,,pietatea", €!06hrq (0G 9l ).
GENEZA3I -32
{ al fetelormele.Ce sd fac eu astizi pentruele, pentn:ele qi pentrucopiii lor? ot Hai sA incheiem un legdmAnt,eu gi tu, ca sa fie mArturieintre mine gi tine." fiacob] i-a zis: ,,lati, nu e nimeni cu noi. Vezi, Dumnezeu[este] martorintre mine gi tine." a5 Atunci lacob a luat o piatrAgi a ridicat-o ca un stalp.a6Apoi le-a zis fralilor sai: ,,Adunafipietre." $i ei au adunatpietre,au fhcut o movila pi au mencat !i au baut acolo, pe movild. Laban i-a zis: ,,Movila aceastaeste martor intre mine gi tine." a7 9i Laban a numit-o Movila Mlrturiei, iar lacob, Movila Martor. a8 Laban i-a zis lui lacob: ,,latd,movila aceastagi stdlpulacestape care l-am agezatintre mine gi tine! Movila estemartor;i stalpulestemartor." De aceeas-a numit !ocul] ,,Movila estemartor" aegi Vedenia,intrucdtspusese: ,,56 vadSDumnezeuintre mine gi tine, cdci ne vom despe4iaici unul de celdlalt.50 Dacdle vei umili pe fiicelemelegili vei lua altefemeipe lAngd ele, vezi cd nu-i nimeni cu noi aici! [''] t' A$u cum eu nu voi trecede movila aceastacatretine, nici tu sAn-o treci cd.tremine, ca sa ne facemrAu: Dumnezeullui Avraam gi Dumnezeullui Nachor vajudeca intre noi." 53gi Iacob a jurat pe Frica [de Dumnezeua] tatAluisdu.Isaac.5a$i a adusjertfd pe munte,apoi i-a chematpe fratii sii, au mdncat,gi au biut, 9i s-auculcat pe munte. r 32 A doua zi diminea!6,Labans-a-sculat,;i-a sf,rutatfiii qi fiicele, i-a binecuvantatfi s-aintors in tinutul sau.' Iacoba plecatin drumul s6u.Ridicindu-gi ochii, a vdzut oastealui Dumnezeuadunatdintr-o tabArafi ingerii 31,44Ultimapartea versetuluilipsestcdin TM, caroo punela versetul50. 31,47 LXX traducenumeleproprii din TM. Labannumegtelocul in aramaicd, fghar Sabadhutha',Iacob,in ebraic6., Oaf 'edn. 31,48TextulLXX parea aveala bazAun originalcarepunealaolalttrceeace corespunoe cu TM 5la+48b. 3f,49 LXX redaprin ,,Vedenie"celelaltnumedat locului,ebr,Mifpah, caretrimite la o formaverbalainsemnAnd ,,sAsupravegheze", ,,s[ pAzeasca". 31,51Versetul5l lipse$tedin LXX, intrucatversetul5l din TM se gaseftein vercetul 48 din LXX. 32,1 Versetulincheie,de fapt,paragrafulprccedent. Weversil gi puneca versetul55 al capitolului 3l. 32,2,,oastea lui Dumnezeuadunatilntr-otabAr6"lipsestedin TM. a Plecandde la acesr verset,Origenil numeitepe lacob,,vizionar"(Com.in Csnt.,PrologSiHon. Lev.ll,3).
GENEZA32
f
129
t Iui Dumnezeui-au iegit inainte. Cend i-a vdzut,lacoba zis: ,"Aceastaeste tabdrao$tiriilui Dumnezeu"qi a numitloculacela,,Taberele". a lacob a trimis soli inainte,la fratelesdu,Esau,in finutul Seir din Edom 5 gi le-a poruncit aga:,,latdcum sa-i vorbili stdp6nuluimeu, Esau:slujitorul tdu, Iacob,spunea$a:" t Solii s-auintors la Iacob 9i i-au zis: ,,Am fost la frateletdu, Esau.Iat6, i(i ieseinainte cu patru sutede birbafi."' Iacob s-a inspiimantatfoarte tare $i nu Stiace sAfaca.A impa4it poporul careera cu el, apoi cirezilegi turmele, ' in doua tabere 9i a zis: ,,DacdEsau vine gi taie in bucdfi prima tabdr6, r0 scapecealalti." Apoi Iacoba zis: ,,Dumnezeule al tataluimeuAvraamgi Dumnezeule al tatdluimeu Isaac,Doamne,care mi-ai zis: . inri ajungtoatAdreptatea gi tot adevfuul pe care le-ai aratat fatr6de slujitorul Tdu; cdci am trecut Iordanuldoar cu un toiag Si,iat6, acumam douatabere.'' lzbdvegte-md din mdinilefrateluimeu,Esau:mi-e fricd sd nu vind gi sA loveascA mamelegi 13 copiii. Tu insdai zis: , le tu rispunde-i:
130
x
GENEZA 32
2r turmele,qi le-a zis: ,,Aqa str-i vorbiti lui Esau,cind il veli lntelni. S6-i spunefi:([atA, slujitorul tdu, lacob,vine in urma noastrd.)"$i-a zis in g6nd: ,,Am s6-l impac cu darurilepe care i le trimit inainte.Dupe aceeaam sa mA " uit la fata lui, poate ma va primi cu ingdduinld." 9i a lasat sa mearga darurileinainte,iar el s-a culcatin noapteaaceeain tab6r6. 23 S-asculatnoaptea,le-a luat pe cele douasotii qi pe cele doui slujnice, " pe cei unsprezece copii ai sii ;i a trecutprin vadul labok. I-a luat, a trecut " tuvoiul ti le-alrecutpe toatealesale. Apoi Iacoba ramassingur5i un om VAzendcA nu-l dovede$te,acelai-a atins s-a luptat cu el pini diminea1a.26 '' coapsa.$i i-a amorfit coapsalui Iacobin timp ce se lupta cu el. $i i-a zis: ,,Lasa-mdsa plec, c6ci se ridicl zorii." Dar Iacob i-a zis: ,,Nu te las pdnd 28 cdndnu md binecuvAntezi." Celalaltl-a intrebat:,,Cumte nume5ti?"El a " zis: ,,lacob." Celalalt i-a zis: ,,Nu te vei mai numi Iacob, ci Israel va fi numele teu, pentru cA ai fost tare cu Dumnezeugi puternic cu oamenii." 32,23,,labok":LXX transcrienumeleebraiccarefacejoc d. c\vinte cu ya'dbhcq,,s-a luptat",de la 25. AnunfAluptalui Iacobcu un personaimisterios. 32,25 incepeepisodullbimos al schimbdriinumeluilui Iacobln Israel.Relecluriale acestuicpisodaparin ca{ile sapientialc din VT $i in NL in in1.10,12se spunecl intrelepciunea ,,a hourat in favoarealui Uacoblin luptacranccna".Philoninterpreteaza incle$tareaca pe o lupta impotrivapatimilor,un exercitiupentrudobdndireavirtulii (Praen. 36-48).Aceea$iinterpretare la Origenin llom. Num.XYl,1;1n Con. Io. l-260 lnsd, lacob reprezintdfigura lui Hristosbiruitor al Vrijma$ului.a ,,uDom". Tradifia iudaicaa identiflcatacest,,om" cu un inger (Os. 12,5;Demetrios,aprd Eusebiual Cezarci,i, PE IX,2l,'1tPhilon).Dupi Origen,un ingorselupta,,culacob"pentrua-l ajuta ln luptacu ,,altingei' (De Prine.lV,2,5).Origenciteazbo scriereapocriti.Rugiciunea /ri /o.!f in caresesugereaz, cd ingcrula coboratpe pdmantsubnumelede lacobli s-ar fi luptatcu adeveratul Iacob,cel cargva primi numcle,.lsrael".Acestingerinvidiosar fi fostUriel(Con. /o. II,l88-192).Pentrulustin,,,omul" ar puteali o figurda Logosului caresemanitlstainainteaintruplrii (Dlalogulcu Trifon 125,3). 32,26 Versetgrcu de inl9les,intrucatnu se poatededucecxact cine estesubiectul. Origen,de pildd,intelegeca lacobs-a luptatcu diavolul,ajutatde un inger (llon. Ex. 1.5;Hom. Num. XIII). a Coapsalui lacob a amorlit,dupaLXX. TM spune:,,i-a lbst coapseilui Iacob o prevestirea zdrobitl" sau ,,luxatt'. a lustin vede in ,,an)ortirea" patimilorlui Iisus(Dialogulcu Trifun 125,5). 32,29LXX redl sensulnumeluiebraic,caretrimite la radicalulSdli&, ,,a stArui,I se incorda,a se lupta".Creftinii daudiverseinterpredrisimbolicenum€lui,,lsrael":Iustin (ibid. 125,3)il traduce,,om carea biruit o puterc";Clcment(Pded 1,57,1) $i Origen (,61d) il considerd,,omul care L-a vtuut pe Dumnezeu".I Theodoret,mai realist, biruin(alui Iacob(dacabiruinlava fi lbst) ca pe o incurajaredin partealui interpreteaza (96 92). pentruintalnireacu Esau.Lecturalui TheodorctestecontextualA Dumnezeu
GENEZA32-33
n *
#
l3l
30 Iacob a intrebat:,,Spune-minumeleTIu!" Acela i-a rispuns: ,,De ce Ma rr gi intrebi careestenumeleMeu?" $i l-a binecuvdntat. Iacoba numit locul acela,,Chipullui Dumnezeu",,,cdcil-am v6zut pe Dumnezeufap cdtrefata Si s-a mantuit sufletul meu".32Soareles-a ridicat deasupracdndtrecusede rr ,,Chipullui Dumnezeu".$chiopdtadin pricinacoapsei. De aceeafiij lui Israel nu manancapini in ziua de astizi nervul acela de pe coapsd,care amo(ise: fiindci [acela]a atinsnervul coapseilui Iacob 9i l-a amo4it. . 33 ' Ridicandu-giochii, lacob l-a vdzut pe fratelesdu, Esau,venind cu patru sute de bdrbafi.Atunci lacob qi-a imptrrfit copiii intre Leia, Rahel qi cele doud slujitoare,2 punindu-lepe cele doud slujitoarecu copiii lor inainte,pe Leia 9i copiii ei dup6aceea,9i pe Rahel9i losif in urm6.' El a mersinainteatuturor gi s-ainchinat pandla pdmantde $apteori pan6canda ajunsin apropiereafratelui s6u." $i Esaua alergatinaintealui, l-a imbrd5 {igat9i l-a sarutat,i-a cazut la piepr gi au pldnsam6ndoi. Ridic6ndu-9i ochii,a v6zutfemeile9i copiii gi a intrebat:,,Ceai aici?"El a zis:,,Copiiipe careDumnezeus-amilostivit[s5-iddruiasca] slujitoruluitdu."6 Atuncicele doud slujitoaregi copiii lor s-au apropiatgi s-au inchinat; 7 apoi s-au apropiat Leia 9i copiii ei 9i s-auinchinat,iar dupdei s-auapropiatRahel 9i losif qi s-auinchinat.8 [Esau] a zis: ,,Ce-icu toatetabereleacesteape care le-am intelnit?" [acob] a zis: ,,Pentruca slujitorul tiu sAafle har inainteata, stApane."'Atunci Esaua zis: ,,Am 9i eu multe,frate.Averile tale sd fie ale l0 tale." Iacob a zis: ,,Dacdam aflat har inainteata, primegtedarurile din m6inile mele. CAci am vAzut fata ta a$a cum ar fi vfuut cineva fala lui Dumnezeu,gi vei fi binevoitorcu mine. rr lali binecuvdntdrile. pe careti le-amadus,fiindcdDurnnezeu s-amilostivitde minesi mi-a dat din toate." l2 gi sApornimla $i l-a silit, iar el le-alual. lEsauli-a zis:..HaisI ne scLrldm '' drum cit mai repede." lacob i-a zis iar: ,,Stdp6nulmeu gtieca pruncii sunt
32Jl ,,Chipulfui Dumnezeu":TM arc Pen 'eli termenulgrecescesteei6oq. Se poate traduc€prin ,,formavizibil[". Clementdin Alexandriainterpreteazd termenulhristologic; Fiul oste,,chipul",,,imaginea", ,,formavizibil!" a lui Dumnezeufat6l (paed.l,S'1,2). 33,4Targumlo. spunecAEsau,.1-amuqcai"pe lacob,nu ,,1-aimbrAli|at'.a ,,i-acdzutla piept":-exact, ,,i.acazutdegAt",l-a cuprinsdegrumazcu bralele,imbEli$andu-l putcrnic. 33,10ln TM raspunsul lui lacobincepecu,,Nu,rogu.te".| ,,$ivei fi binevoitor": TM areverbulla perl'ect:,,ii ai tbstbinevoitor". 33,11,,binecuvAntdrile": am tradusexacttermenulgrecesc, dar din contextreiesecAeste vorbadespre,darurile"adusede lacoblui Esaupentruinpacar€. 33,12TM are:,,Euvoi mergeinainteata."
GENEZA33-34
gingagi,iar oile $i vacile abia au {dtat. Dacd le fuglresc, lntr-o singuri zi ra vor muri toatevitele. Sa meargastipinul meu inainteaslujitorului siu, iar ti in pas eu voi prinde puteri pe drum, dupi rdgazurilecelor dinainteamea '' Esaua zis: cu copilandrii,pdndcind voi ajungela stdpdnulmeu, la Seir'" mei." Celalalta zis: ,,Dece?Ajunge ca ,,Voi l6sacu tine o paxtedin oamenii 'o Esaus-aintorsin ziua aceeala Seir' am aflat har inainteat4 stapane." $i l7 lar Iacob merge la Corturi. Acolo 9i-a fbcut casepentru el 9i corturi l8 pentruvite. De aceealocul s-anumit,,Cofturi". 9i tacoba ajunsla Salem, cetateasichemilor,din tinutul Canaanului;cand a venit din Mesopotamia le Siriei, s-a agezatin fata cet6tii. A dobanditparteade camp unde ti-a pus " cortul pe o sutdde miei, de la Emmor,tatdl lui Sichem. $i a ridicat acolo un altar gi l-a chematpe Dumnezeullui [srae]. I 34 Dina, fata Leii, pe caxei-a nascut-olui lacob, a ieqit sa le vadi pe t fiicelelocalnicilor. Si"h"., fiul lui Emmor,chorreul,stdpinultinutului,a '' vazut-o, a luaro gi s-a culcat cu ea, umilind-o. $i s-a lipit de sufletul Dinei, fiica lui lacob, s-aindrdgostitde fecioard9i i-a vorbit dupdgdndulei. a Si"hem i-a zis tatilui sau, Emmor: ,,la-mi-o pe copila aceastade solie." 5 Iacob a aflat cd fiul lui Emmor a pdngdrit-ope fiica sa, Dina, dar, cum fiii " sai erau cu turmele pe camp, a tacut pand la intoarcere-alor. Atunci ' Emmor, tatal lui Sichem,a ie$it sd-i vorbeascdlui Iacob Tocmai atunci s-auintors si fiii lui lacob de la camp. C6nd au auzit, birbalii au fost strdlucru gi s-aunecijit foa(e cd acelafEcuseun asemenea pun$ide amArAciune de ocara in lsrael, culc6ndu-secu fata lui lacob: ,,Aceastanu va ramane 8 asa." Emmor le-a zis: ,,Fiul meu, Sichem,a ales-oln sufletul sau pe fata e voastr6.Dati-i-o de sotie. incuscri{i-v6 cu noi Voi dali-nlle pe fetele ca nume de cetateadj€ctivul 33,18 ,,Salem,cetateasichemilor":LXX interpreteaza satlitos". lnsemnand,,teafar, {d/e-m, 33,19 ,,o sutdde miei": TM are un cuvant r'r, q%tah, car€ a ajuns sa se referela moneda-dar pomindlot de la sensulde ..miel"lcf lat pecusSipecunia) 34.2..choneul":TM are,,eveul" cd,,fiul lui Emmor" a pAngarit'ope Dina. TM nu face aceastd 34,5 LXX precizeaza precizaro. nu va ramanea$a"(ameninfarc)TM are,,Nutrebuiasl sefacda$aceva" 34,7,,Aceasta (apreciere mordA). pe oricine desemneazi To.ppp6g 348 Verbul grecescdnrlopBpeuoesteun neologism. intle inh-o t'amilieprin cas orie: ginere,cumnatsausocru.Am tradusverbulprin ,'a se lncuscri",
GENEZA34
r33
r0 voastreqi luali-le pe fetelenoastrepentrufiii vogtri. $i locuifi pdntre noi; iat6,{arase intinde larg inainteavoastrd!Locuiti-o, facefi negotti luafi-o in " stApanire." Sichema zis tataluigi fratilorDinei:,.De-agafla har dinaintea '' vdastra,ceea ce ne veti spune,noi vd vom da. Cre$tetipretul zestrei; rr oricat afi cere eu am sa va dau, iar voi dali-mi-o pe copild de so1ie." Fiii lui lacobau rdspunslui Sichemgi tatAluiseu,Emmor,cu viclenie,pentruca pe soralor, Dina. la 9i le-auzis Simeongi Levi, fratii Dinei gi au pdng6rit-o fiii Leii: ,Nu putemface aqaceva:sd o ddm pe soranoastrdunui om cu preput.E o rutine pentrunoi. 15Ne invoim gi vom locui printrevoi doar daci veti fi ca noi, tdindu-vi imprejur fiecare ins de parte bdrbAteascA. 16 Atunci noi vd vom da fetele noastregi ne vom lua sotii dintre fetele voastre.vom locui ldngdvoi 5i vom fi ca un singurneam.I'Daca insdnu ne ascultatigi nu va tAiafiimprejur, ne luim fetelegi plecim." 18 Cuvinteleacesteaau fost pldcuteinaintealui Emmor gi a lui Sichem, '' fiul lui Emmor. TAnirul n-a zdbovit sd fac6 ce i s-a spus,fiindcA 6njea dupe fata lui lacob. El era cel rnai sldvit dintre toli din casa tatalui s6u. 20 Emmorgi Sichern,fiul sau,au venit la poartacetaliilor 9i au vorbitastfel 2r bdrbalilordin cetate: ,,Oameniiacegtiasuntpagnicicu noi. Si locuiascd in finutul nostruii sa meargdunde vor; iata, tinutul se intinde larg inaintea 12 lor.Noi le vom lua fetelede sotii.iar lor Ie vom da fetelenoastre. Oamenii se invoiescsi locuiascdimpreundcu noi, ca sd fim un singurpopor,doar daci noi ii tiiem- imprejur pe tofi cei de pade bdrbAteasca, agacum sunt ei " tAiali imprejur. Turmele, averile gi vitele lor nu vor fi oare ale noastre? Doarsdne invoimcu asta$i ei vor locui cu noi." 2aToli cei careau iegitpe poartacetalii i-au ascultatpe Emmor gi pe Sichem,fiul sdu, qi Si-autaiat imprejurcarneaprepufului, toli in$iide paftebarbAteascd. 25 9i a fost aga:a treia zi, cdndei erauincd suferinzi,cei doi fii ai lui Iacob, Simeonqi Levi, fratii Dinei, gi-au luat, fiecare,sabia,gi au intrat in cetate,fArAnici o primejdie, 9i i-au ucis pe toli cei de parte bdrbdteascd. 26 I-au ucis pe Emmor pi pe Sichem,fiul s6u,sub tdigul sabiei,au luat-o pe
F
34,12,,zestre": LXX folose$te un singurcuvantacoloundeTM folosettedorrl..nobtr, sumaoferildde ginerefamilieisolieiqi rnatldr,.,cadourile". 34,17 LXX foloseftepluralul,.,fiicelenoastre",acolo urde TM are singularul,,fiica noastra". 34,25 Philon interpreteaza ln senspozitiv violenfa fiafilor Din€i: ei sunt discipolii inlelepciuniicare apirA Dr€ptatea(Dina) lmpotdva rtrutatii(Sichem):c/ Mrt. 193; Mipr.223-224.
I t34
34-35 GENEZA
27 Dina din casalui Sichem9i s-audus. Atunci fiii lui,lacob.au intrat peste '" pe sora lor' Dina. luind cu rAniti $i au prddatcetateain careo pangdriserA " ei oile, vitele, mdgarii 9i tot ce se gtueain cetatesaupe camp $i i-au luat in robie pe sclavii acelora,slujitorii 9i femeile, pridAnd tot ce se gaseain cetateqi in case.30Atunci lacob le-a zis, lui Simeon9i lui Levi: ,,Din pricinavoastri toti locuitorii din tinut, canaanenii9i ferezi{ii' me urdscca pe un ticAlos.lar eu am oameniputini; dacdse unescimpotriva mea,or sa ma '' omoare:eu $i toatd casamea vom fi zdrobili'" Ei au raspuns:,'Atunci ei sa sepoarlecu soranoastr6ca !i cu o desfrinati?" l 35 Dumnezeui-a zis lui lacob: ,,Scoal6-te9i urcd la Betel, locuie$te acolo 9i f6 un altar lui Dumnezeu,Care ti s-a aratatcand fugeai de fratele 2 t4u, Esau." lacob a zis celor din casalui 9i tuturor celor care erau cu el: ,,Aruncafi din mijlocul vostru zeii sfAini pe care-i aveJi, cureli$-vd ti schimbali-vdhainele.3Apoi sd ne scul6m,s6 urcamla BetelSi sa facem acolo un altar DumnezeuluiCare m-a ascultatin ziua strdmtordrii,Care a a fost cu mine gi m-a pdzitpe drum." Ei i-au dat lui lacobzeii strainicare erauin m6inile lor qi cerceiide la urechi,iar lacob le-a ascunspe toate sub terebintulde la Sichemgi acoloau dispirut pind in ziua de astdzi 5 Israela plecatde la Sichem.Dar frica de Dumnezeua-puss6perire pe o cetdliledimprejurqi nimeni nu i-a urmirit pe fiii lui Israel. Iacoba ajunsla Luza - adic| la Betel, in {inutul Canaanului-, el 9i tot poporul care era cu ? el. A ridicat un altar $i a numit locul Betel:c6ci acoloDumnezeui s-a t aratatcandfugeade frateles6u,Esau. Debotu,doica Rebecii, a murit mai jos de Betel, sub un stejar: de aceealacob l-a numit,,Stejarul Pldngerii". 'Dumnezeu s-a l6sat vezut de Iacob incd o dati la Luza, cind a venit din pro' persoanele 34,29 ,,sclavii":exact,,,trupurile"acelora.Aici, trupuriledesemneazl TM. gisea lipse$e din in cetate" ce se priu-zise.o Segmentul ,,tot 35,2,,zeiistrbini"suntidolii furati de Raheldin casalui Laban(31,17-25).TargumIo. spunecd ar fi vorbadesprezeii ncamurilorpdganepe careoameniilui lacobi-ar fi luat din cetateaSichem. 35J ..sI fac€m"- TM: ,,voiface". 35,4Segmentul ,,fi acoloau dispArutpan, in ziuade asttzi" lipsc$t€din TM. numeleebraiclaz prin Luz4 atalandoriginaluluiparticulaebraic,' transcrie 35,6 LXX direclia. ar. caremarcheaza de la Betel". 35,7.,Betel":TM afe,,Dumnezeul 35,8,,amurit": TM are,,amurit li a fostingopata'. 35,9,.laLuza" lipseqtedin TM.
t I !
{
1
1
i
1
GENEZA35
r35
Mesopotamia Siriei. $i Dumnezeul-a binecuvdntatl09i i-a zis:,,Numele tAu este lacob, dar nu te vei mai numi Iacob, ci Israel va fi numele tdu." " Dumnezeui-a zis: ,,Eu sunt Dumnezeulteu. Sporegte$i inmulfe;te-tel Din tine vor fi neamuriqi aduneride neamurigi regi vor iegi din coapsata. 12 i1i voi da pdrndntulpe care l-am dat lui Avraam 9i lui lsaac.Va fi al tau '' 9i-l voi da semin{ieitale." Dumnezeus-a ridicatde la el, din locul unde ra gi i-a vorbit. Iacob a alezat un stalp in locul acela unde i-a vorbit Dumnezeu,un st6lp de piatri; a facut o libatrie9i a turnat untdeiemnpeste l5 el. lacoba numit loculundeDumnezeu ii vorbise,Betel. l6 Iacoba plecatdin Betel ;i pi-ainfipt cortul dincolo de turnul Gader.gi a fost ata: c6nds-auapropiat,Ia Chabratha,de tinutul Efrata,Rahela ndscut " ti na$tereai-a fost foarte grea. A fost aga:cdnd ea se chinuia sa nascA, moapai-a zis:,,Curaj,caci ai un fiu!"l8 9i a fost aga:cdnd ea igi dddea sufletul- cdci murea- i-a pus numele,,Fiul chinuluimeu". Dar tatdl l-a numit Beniamin. 'n Rahelu murit 9i a fost ?ngropatape drumul spre Efra{a, adicEspre Betleem.20Iacob a ridicat un stalp pe mormAntulei: acestaeste stalpulin amintireaRaheleiDanein ziua de astdzi. " i''l $i u fost ata: cand lsrael s-a atezarsa locuiascain linutul acela, Rubens-a dus pi s-a culcatcu Balla, ibovnicatatilui sdu.Israela auzit Si acestai-a D6rutun lucru rdu. 35,10De aceastA dataTM areln pluscuvintele,,gi-ipusenumeleIsrael". 35,14,,liba1ie":unicadat6candterm€nul€stefolositln Genezt.Am [inut sAJledauca atare. 35,16Propozifia de TM dupdv. 20.a ,,TumulCader": ,,!i-alnfipt cortul... etc."esteredatA TM we Migh"dal-'Edher, interpretat deTargumurica,,Turnulturmei".LXX traduceprima parteprin ,,tum" $i transcrieparteaa doua.I ,.Chabratha" estetranscrierea eronataa unuitermenebraic,tibh'rath, carcdesemneazb. probabil,distanfapanala un anumitloc. 35,17 Episodsemnificativ,intrucat nalterealui Beniaminse petrecela Betleem.Do undesensulmesianic,careapare$i in TargumIo.: ..dincolode 'l urnul turmei,de unde trebuiesa se arateRegeleMesiala siar$itulzileloi'(qf 5i Mich. 4,8; Le Ddaut,1975, p. 277; Mich. 5,2 cu comentaiullui Eusebiual Cezareii,in DE V11,2,35). o ,,Curajl": TM are:,,Nu.fifie teamal"1,,un fiu": TM arc,,inc6un fiu" . 35,18LXX traducenumeleeb.aiaben-'6ni(.nd chinuluimeu") fArAa red4 evident, jocul sonor. Philon interpreteaza numele tjului Rahelei ca ,,fiu al zilelor" (ebr. ben-yduin\.Cf Sonh. 11,36, Mut.92. 35,21 Rahlfs,a cAruieditie o urmamcu strictefe,sarepesteversetul2l (dupnTM), intrucatel apaxemai sus,in v. 16. 35,22La evtgi,episodulrelatatin acestversetnu trebuiatradusin limba vernacularr, fiind compromiletor. TargumIo. indulcestelucrurile,afirmdndc5 Rubenn-a fdcutdecat
t36
GENEZA35.36
" Fiii Leii: intdiul-ndscutal lui lacob, Iacob a avut doisprezecefii. Ruben,apoi Simeon,Levi, Iuda, Issachar,Zabulon.2aFiii Rahelei:Iosif 26 gi Beniarnin." Fiii Ballei, slujitoareaRahelei:Dan gi Neftali. Fiii Zelphei,slujitoareaLeii: Gad gi Aser.Acegtiasuntfiii lui lacob,ndsculiin Siriei. Mesoootamia 27iacob ajunsla tat6l sdu,Isaac,la Mambre,in cetateadin cdmpie,adic6 a 28 Hebron,in linutul Canaanului,unde au locuit Avraam gi lsaac. Zilele pe 2e a murit ti care le-a trait Isaacau fost: o sutaoptzecide ani. SfArgindu-se, gi neamului sdu, bilrdn sdtul de zile. Fiii sdi, Esau lacob, l-au s-a adAugat $i lngropat. 2 r 36 latd urmaqiilui Esau,adici Edom. Esaugla luat sotii dintre fiicele canaanenilor:pe Ada, fiica lui Ailon, cheteul,pe Elibema,fiica lui Ana, fiul 3 lui Sebegoneveul ii pe Basemmath,fiica lui Ismael,sora lui Nabaioth. 'Ada i l-a ndscutlui Esaupe Eliphas,Basemmath i l-a nAscutpe Raguel, 5 iar Elibemai i-a ndscutpe leus,Ieglomgi pe Core.Ace$tiasuntfiii lui Esau,n6scuJiin {inutulCanaanului.6Esaugi-alLratfemeile.fiii gi fiicele, to{i robii casei sale, toate avuliile, toate vitele, tot ce stapaneaii tot ce dobdndise in linutul Canaanului departe li a plecatdin finutulCanaanului, 7 de fratelesiu, Iacob. CAci avuliile lor erau prea multe ca sAlocuiascdimpreun6,iar pdrndntulundeqedeaunu-i mai incapeadin pricina mulJimiiavu" |iilor lor. Esaus-a aiezats6 locuiascApe munteleSeir (Esau,adicdEdom). e l0 IatEurmagiilui Esau,tat6l lui Edom,pe munteleSeir, precumgi numelefiilor lui Esau:Eliphas,fiul Adei, sotia lui Esau,qi Raguel,fiul attemutul" ibovniceitatdlui slu; ,,$i aceslai-a pArut un lucru rdu" ,,sArascoleasca lipsettedin TM. nu apareln TM. 35,27,,intinutulCanaanului" 36,1 Capitolulprczinfi toateramificaliileneamuluilui Esaudupdo st cta delimitarea teritoriilor.C/ 13,6,separarea lui Lot de Avraam. Esaua plecatin {inutulScir. 36,6TM precizeezA: 36,9-19Edomitii,descenden{ii lui Esau.Edomulse?ntindea de la Wadi Zeredpan[ la Golful Aqaba,cam 160 km. Zona muntoasacu putine locuri cultivabile.Avea drept capitala,Sela,alezatape un podil langdPetra.Urmasiilui Esaui-au gAsitacolo pe chorrei,pe carei-au cuceritfi asimilat.La ielifea din Egipt, edomitiinu-i vor lasape evreisele traverseze lara(Num.20,14-21).Davida cuceritlinutul Edomului;politicade exterminare a populatiei edomitea continuatsub Solomon.in timpulregeluiIosafat (870-848)o coalitie formatadin edomifi, moabili $i amonli s-a tbrmat impotriva regatuluilui luda.coaliliecarea efuat.DupaHipolit (De Christoet Antichristo)aceste
ft
GENEZA36
137
Basemmathei,sotia lui Esau. ll Lui Eliphas i s-au n6scut fii: Thaiman, '' Omar,Sophar,Gothomgi Kenez. Thamnaera ibovnicalui Eliphas,fiul lui Esau9ii l-a ndscutlui Eliphaspe Amalek.Acegtiaau fostfiii Adei, solia '' lui Esau. IatAfiii lui Raguel:Nachoth,Zare,Somegi Moze.Acegtiaau fost fiii Basemmathei, sotialui Es4u.'o latacareau fost fiii Elibemei,fiica lui Ana, fiul lui Sebegon,so{ialui Esau:ea i i-a ndscutlui Esaupe Ieus,pe Ieglomgi pe Core. i5 IatAfiii lui Esau,cipeteniile:fiii lui Eliphas,inlaiul-nAscutal lui Esau: capeteniaThaiman, capeteniaOmar, cdpeteniaSophar,cipetenia Kenez, 16 cdpeteniaCore, cdpeteniaGothom, cdpeteniaArnalek. Acesteaau fost cdpeteniile[iegite]din Eliphas,in {inutulIdumeii.Au fost fiii Adei. 179i iata fiii fui Raguel,fiul lui Esau: cipeteniaNachoth,cApeteniaZare, clpetenia Some,cdpeteniaMoze. Acesteaau fost cApeteniileliegite]din Raguel, in linutul Edomului.Au fost fiii Basemmathei, sofia lui Esau.16latd fiii Elibemei,solia lui Esau: cepeteniaIeus,c6petenia.Ieglom, cipetenia Core. Acesteaau fost cipeteniile lnAscute]de Elibema. 'v Acegtiaau fost fiii lui Esaugi acesteacapeteniilelor. Acettia sunt fiii lui Edom. 20 IatAfiii lui Seir, chorreul,carelocuiauin finut: Lotan,Sobal,Sebegon, '' Ana, Deson,Asar 9i Rison. Acesteaau fost cepeteniilelui Choneu, fiul lui Seir,in linutulEdomului.22 Lui Lotanis-au nascutfii: Chorri$i Aiman. " Lotana avut o sord,Thamna. latAfiii lui Sobal:Golon,Manachath,Gaibel, Sophgi Oman.'o gi iuta fiii lui Sebegon:Aie gi Onan.Pe acestOnan l-a r5 g6sitlarninin pustiupe c6ndpAgtea viteletataluisduSebegon. lar6fiii lui Ana: Deson.E,libemaa fost fiica lui Ana.'" lata fiii lui Deson:Amada, 27 Asban, Iethran 9i Chanan. lata fiii lui Asar: Balaan,Zukam, Iukam gi Ukan.28 Iata fiii lui Rison: Os gi Aram.2e lata cdpeteniile[ieqite]din Chorri: cipetenia Lotan, cApeteniaSobal, cdpeteniaSebegon,cApetenia 30 Ana, cd.petenia Deson,cdpetenia Asar, cApetenia Rison.Acesteaau fost capeleniile din Chorri, dupd cirmuirile lor, in Iiegite] finutulEdomului. '' Iati gi regii care au domnit in Edom,inainte ca un regesd domneascA 32 in Israel. in Edom a domnit Balac, fiul lui Beor. iar cetatealui s-a numit trei popoarevor fi singurelesprijinitoarealeAntihristului,la sfariitultimpurilor.SAmai amintimctrfamilialrozilor erade origineedomiti. 36,24,,Onan"(Ovov),altuldecatOnan(Aovov),fiul lui luda,din 38,4.o,.lamin"rLXX dd ca numepropriuun substantivaomrn ebtaic,yemIm,al caruisensn-a fost clarilicat (,,apetermalc"sau,,ca16ri"). 36,27Numelc.,lukam nu rparein fM.
I 138
GENEZA 36-37
Demaba. 33Balac a murit 9i in locul sdu a domnit lobab, fiul lui Zara din Bosorra. 3a lobab a murit gi in locul sau a domnit Asom, din tinutul thaimanililor.35Asom a murit qi in locul siu a domnit Adad, fiul lui Barad, cel care l-a-batutpe Madiam in campiaMoabului, iar cetatealui s-a numit Getthaim.'" Adad a murit gi in locul lui a domnit Samala,din Masekka. '' Samalaa murit 9i in locul lui a domnit Saul din Rooboth,care se aflA l6ngn riu. 38 Saul a murit ii in locul lui a domnit Balaennon,fiul lui t'Balaennon, Achobor. fiul lui Achobor,a murit gi in locul lui a domnit Arad, fiui lui Barad; cetatealui s-a numit Phogor,iar sotia lui, Maitebeel, careera fiica lui Matraith,fiul lui Maizoob. a0 IatA numelecapeteniilorlui Esau,in triburile lor, dup6 loc, in tinuturile lor qi dupd neamurilelor: cApeteniaThamna,cbpeteniaGola, cApetenia ar Iether, cdpeteniaElibemas,cdpeteniaElas,cipeteniaPhinon,a2cdpetenia Kenez, cdpeteniaThaiman,cdpeteniaMazar, a3cdpeteniaMegediel,c6peteniaZaphoim.Acesteaau fost capeteniile[iegite]din Edom,dupi agezarile Ior in finutul pe care-lsdpdneau. Acestaa fost Esau,tatAllui Edom. I 37 Iacob locuia in {inutul unde locuise tat6l s6u, in Canaan.2 lat6 urmagii lui lacob. Iosif avea $aptesprezece ani, pA$teaoile impreuna cu fratii sAi,el fiind foartetindr, impreuni cu fiii Ballei 9i fiii Zelphei,femeile 37,1 Ultima partea Genezeise ocupi de soartalui losif, fiul lui tsraelcareva ajunge manadreaptA a lui Faraon.Personajul i-a interesat Sipe autoriiantici,carei-auconsacrat lucrari de sine stdtdtoare. Ajunge sd metlionezbiografialui Philon,De losepho,cwe face din fiul cel mai mic al lui Iacobfigura prin excelenfA a omului politic (conoralre mai degrabanegativl);$i romanulmistic,IosdSi Aseneth,asuprac[ruia voi revenicu o nota la foculcuvenit.Menfiunidespreel aparin Teslamentul celor XII patriarhi (Test. lui Zabulon8,4. Test.lui Simeon4,4). esteconsideratun simbol al ,,cump6tArii',, in opoziliecu frafii lui, caresuntatin$ide un viciu saualtul.phitonli atribuieli calitdtilui losil considerdnduJ un-,,vizionar"li un practicantal poctrinfei(p€rqvoiq), concept philonianfundamental. in tradiliacrg$linta primelorsecolelosif nu esteun personaj reprezentativ: Origenil considereo figurda lui FIristos.datorittrumilirii in Egipt (Hon. Gen.V,7): la fel $i loan curd de Aur (F[or,.Cer. LXI, PG 54,528).in literaturaedificatoare,monastici,Iosif incameazicumpdtarea li generozitatea. 37,2,,e1fiind foartetaner":Philonconsidera ca estevorbade spiritul,,tAnil'al lui losif acestuiainr-un mod peiorativ,ca o decadere a lui losif, ascetul,ln $i prezintdnasterea lumeasensibild.| ,,berferdutdcioase": text ambiguu.Nu se poatespunedacdIosif i|i parafrafii pentruvorbelelor rauficioasedesprelacobsaudactrii aduaeala cunostinfA tatllui siu barfeDeseamafiatilor.
I i
l
in
CENEZA3?
E F
t39
tatllui slu. Iosifii aduceala cunoltinte lui Israel,tatdl lor, bArferluticioase. 3 Iacob I-a indrdgit pe losif mai mult decatpe toli ceilalli fii, pentruc6 era copilul bAtrenelilorsale.gi i-a facut o hainApestrite." Fratii lui, vdzdndcE tatAlil iubegtecel mai mult dintre toli fiii, au prins urd pe el 9i nu-i puteau spunenici o vorbd potolita. 5 losif a avut un vis Si l-a povestitfratilor sii, 6 zicAndu-le:,,Ascultafice ' vis am avut, Se f6ceac6 legamsnopi in mijlocul cdmpuluiqi snopul meu s-a ridicat gi a stat drept, iar snopii vogtri, de jur imprejur, s,au inchinat in faja snopuluimeu." " Fralii sdi i-au zis: ,,Oarevei domni ca un rege peste noi, oare vei stapanipestenoi ca un domn?" $i l-au ur6t mai deparledin pricinaviselorgi vorbelorsale.'A avut un alt vis gi l-a povestittatdlui9i fratilor sii, zicdnd: ,,Am avut un alt vis: era ca gi cum soarele,luna gi unsprezecestele mi se inchinau." l0 TatAl sAul-a certatgi i-a zis: ,,Ce-i cu visul acestape carel-ai avut?Oarevom mergeeu, mamata $i fratii tai'sd ne inchindm in fafa ta pen6 la pamant?"" Frafii sii au prins ciudd pe el, dar tat6l^apastratintamplarea[in inima sa]. '' Fralii s-audus sApascdoile tatdluilor la Sichem.13Israeli-a zis lui Iosif:,,Oaref'raliitai nu pascoile la Sichem?Hai sd te trimit la ei." El i-a zis: ,,lata-ma."ra Israel i-a zis: ,,Du-tegi vezi dac6,fratii t6i $i turmele sunt bine gi di-mi de veste."L-a trimis din valeaHebronuluigi el a merspin6 la r5 Sichem. Un om l-a gAsitrAtdcindpe cdmp9i l-a intrebat:,,Cecaulii. 16El i-a zis:,,1icautpe fralii nrei.Spune-mi,unde-9ipascturmele?"r?Omul i-a zis: ,,Au plecatde aici. I-arnauzitspun6nd:<Si mergemla Dothaim!)" $i 37J,,pestrifa"(nou(tlog): termencheiepentruinrcrpretarea lui philon.TM are,,hainb cu mdnecilungi". norKiloq poateinsemnadout lucruri: ,de culori difcritg',sau ..cu broderii".Idccainsaramaneacecafi.Adjectivulcsteamplucomentat,in sensalegoric, de Philon,carevedein el simbolulprin excelenld al omuluipolitic.versatil,cu mai multefele,instabil(/os.32,Sonn.1.219-200). Clementdin Alexandriaasimileazd tunica lui hsif diversit{fii, politropieicunoltinfeloromenc$ti.pentru Origcn,haina cu care Iacob il invefmantcazdpc losif prefigureazivefmantulbrodat cu care Domnul i$i inve$menteazd Biserica,ve$mantalcltuit din toarcplrlile Scripturi,i,(Hon. Ez. yl,9). 37,5,,fratilorsei"- TM arein plus:.,carel-au urAt$i maimult". 37,11Cf, Fapte7,9i ,,l,atriarhii,plini de invidie.pe losifl-au vandut."Origenfolosege exgmplulrdutetiifrafilor lui losif pentrua aratactr Dumnezeuse foloseqtede rautatea oamenilorin ansambluleconomieiSaledivine(dacdfralii nu l-ar fi vandut.toatafamilia ar fi murit de foame;losif insufi lfi va infelegedestinulin felul acesta).Cli Origen, Hom.Num.XIV-2. 37,15 ,,tJn om": exegezaiudaictril asimileazdpe acest,,om" arhangheluluiGabriel, apropiindpasajulde Dan.9,21.
t/to
cENEzA37
Iosifs-a dus dupdfralii sli 9i i-a gdsitla Dothaim. 18Ei l-au ztrritde departe, inainteca el sAseapropie.gi au pusIa calesa-lomoare.lo Fraliiigi spuneau intre ei: ,,latd, sosegtecel cu visele. 'o A"r., haideti sA-l omoram, sa-l aruncAmintr-o groapdgi sa sp^unem: l-a mancato fiarA salbaticd.Sd vedem ce seva alegede viselesale!"'' Dar Ruben,auzind,l-a scosdin miinile lor gi le-a zis: ,,Sdnu-l lovim inc6t sd-i ludm via{a."22Apoi Rubenle-a zis: ,,Nu faceli vdrsarede sdnge!Aruncali-l in groapaaceeadin pustiu, dar nu ridicafi mAnaasupralui!" [A vorbit aga],ca sd-l scoatddin rriinile lor 9i s6-l dea inapoi tatilui sau.23S-a intdmplataga:cdnd Iosif a ajuns Ia fralii s6i, ace$tial-au dezbrdcatde hainapestri@cu careera imbricat, 2al-au luat pi l-au aruncatin groapd.Groapaera goal6,IErdap6.25Apoi s-auasezatsA mdndncep6ine, dar ridic6ndu-qiochii au vdzut cdliva negustoriismaelili care veneaude la Galaad.Cdmilele lor erau incfucatecu parfumuri,rdgind gi mir. MergeausA le duca in Egipt. '" Iuda le-a zis fratilor sai: ,,Ce folos dac6-lvom ucidepe fratelenostru9i-i vom ascundes6ngele?27Haideti s6l vindemacestorismaeliligi mriinilenoastresAnu seating6de el, fiindc6este fratelenostruii came din carneanoastr6.',Fratii l-au ascultat.28$i negustorii madienilitreceaupe acolo.Ei l-au trasafalAgi l-au scospe losif din groapA,apoi l-au v6ndutismaelililor,pe doudzecide galbeni,iar aceqtial_au dus in Egipt. 2e^Rubens-a intors Ia groapd 9i, nevizendu-l pe losif, gi-a sfh;iathainele.r0 S-adusinapoila fralii sii 9i le-azis: ,,Copilulnu-i acolo. $i eu undesdmi duc acum?" 37,19.,ce| cu visele",senspeiorativ,,,vistrtorul,,. grecapareaicipenfu prima Termenul datei€v!,rvrsorlq. Philon iDterpreteazA negativ,echivaldndtermenulcu 6vetpdd,1(, ,,tulburatde vise" (/o.r. 12) gi dverpond),oq, .,t maci de vise" (Sonrr.II,42). in TM sensulestepozitiv,Iosif fiind pur gi simpluun maestruin descifrarea viselor(,,me$ter la vise",/ltt..,stdpanul visclor").'fermenul folositdc l,XX va fi folositulteriorin llrcrarura creitinApentrua-i dcsemnape calugdrii,,vizjonari"in scnspeiorativ(c/ Grigoreal Nyssei,De irginitate 23,3). 37,20Am tradussubstantivul l"6KKoqprin ,,groapi,,.De fapt,estevorbatot de un rezervor stpat in pAmantundese adunAapaunui izvor qi in caresecoboarAp9 treptesapate intr-unadin laturi. Estevorbade o cistemapfuAsitd,ftrraapa,cum se spure in v. 24. Fralii i-aublocatdoariesireacu un caDac. 3714 Interpretare alegoricla ,,cistemeifari api" la Clementdin Alexandfia(Strcmate V,53, 2-9); Didim. In Zacchariazrlll,16l-165. Rpzervorulfdra apd esteun simbol al Hadesului pacdtoiilor. 37,28Vdnzarea lui Iosiftrimite la vanzarea lui lisusde catreluda. J7,29-Jl Ilaina lui losifmanjitAnu cu sangelesiu, ci cu al unui ied,prefigure^26 imperfectpatimilelui Iisus,dupaIoanGuradeAur (Hon. Gen.LXl ad loc.t.
. '
I
1 1
i
i
1
GENEZA37.38
I4I
3l Ei au luat haina lui Iosif, au injunghiatun ied gi au murddrithaina cu 32 ior, zic6ndu-i:,,Uite sAnge. Apoi au trimis gi au dus hainapestri{A "lgtdlui gdsit. qi a zis: Vezi daci-i hainafiului t5u saunu." El a recunoscut-o ce-am ,,D4 e haina fiului meu. L-a mancato fiard sdlbaticd;o fiara salbaticI l-a 3a rupt in buc6ti." Iacob gi-a sfhgiathainele,gi-a pus un sac pestecoapse9l " l-a plAnsmulti vreme pe fiul seu. Toti fiii gi toatefiicele saleau venit sd-l mAngAie, dar el nu vroia m6ngAiere, ci spunea:,,Voi cobori,plAngdnd,la fiul meu,in Sdla;ulMo4ilor." Aga l-a pldnstat6lsiu. 36Madieniliil-auvdndut pe Iosii in Egipt, lui Petephres, eunucullui Faraon,mai-marelepestebucate. ' 38 $i a fost ata: ln vremea acee4 Iuda s-a desparlit de fralii sii, a coboratgi s-a dus la cinevadin Odollam,pe nume lras.2 Acolo Iuda a vdzut-ope fata unui canaanean, numita Sava,a luat-o de sotie Si a intrat la ea.3 Fata a rAmasgrea gi a niscut un fiu, pe care l-a numit Er. a Apoi a rdmasiari'i grea gi a nascutun fiu pe care l-a numit Onan. 5 $i, zamislind iar, a ndscut un fiu pe care l-a numit Selom. Se afla la Chasbi c6nd i-a 6 ndscut. luda i-a luat de solie lui Er, intaiul sAun6scut,o femeiepe nume 7 Thamar. insd Er, intAiul-niscutal lui luda, a fost rdu inainteaDomnului, iar Dumnezeul-a omordt. 8 Atunci Iuda i-a zis lui Onan: ..lntr[ la femeia
3
37J4 CuvAntulgrecesc oqKKoqesteun imprumutsemiticvechi(ebr..ja4),careaveaIa origines€nsulde,,materialtextil grosolande culoarelnchisA".incingereacoapselorcu un as€menea,,sac" f6ceapartedin ritualuldoliului. 37,35,,slla5ulmorfilor":exact,,,I-lades", grecescal ebraiculuit''ol. echivalentul 37J6 Petephres: dup[ TM numcleeunuculuiestePotifar.NumelePotifaresteo forma coruptaa formeicorecte,egipl.ene, Poti-ferc(,,celpe carcl-a ddruitzeutSoare").a ,,mai-marelepestebucate",altfel spus,,jmarecimdral" era unul din rangurileoficiale ln Egipt, la curteafaraonului.in privinla lui Petephres, LXX ezitain|r€ aceastd f'unctieSi cea de fef al lnchisorii (c/ 40,3). ManuscrisulVaticanusopteazlpentruaceastddin urmdvarianta,spredeosebire deAlexanctinus. provizofiupovestca 38,1Seintrerup€ lui losif,urmirindu-se destinullui ludagial fiilor s6i. 38,4 ,,Onan":dupaLXX, exact,Alvov. in conformitate cu normelecomunede redactare,am pAstrataici formaarhicunoscutt. 38,7 Philoninterpreteaza alegoricnumele,,Er":,.ceeace estede piele",,,trup",,,cadavru" (Leg. 111,69-74). Origen reia sensulin Hoa. Lev. V,4. a LXX arc ,,Domnul"ti acoloundeTM axede doudoriYHWII. ,.Dumnezeu" 38,8 Trimite la legisla[ialeviratului(de la lerir, ,,ffttele solului") (Deut.25,5-6).Dac[ un barbatcdsdtoritmureafardcopii, fratelelui trebuias-o ia de soliepe vtduva.Copiii rezultalidin nouacasatorieerauconsidera[i ai fratelui/sofului mort.Frateleceluidecedat aveatotuii libenateade a acceptasaunu (c/ pi Ruth).
142
38 GENEZA
e frateluitau, uneste-tecu ea si ridica urmagifratelui tdu." Dar Onan, gtiind ca nu vor fi urma5ii sai, cand intra la femeia fratelui igi varsa strmantape l0 pamant,ca sa nu-i diruiasc6 urmagifratelui sAu. Acest lucru a fost socotit riu inaintealui Dumnezeugi l-a ucis 9i pe acela. rr Atunci luda i-a zis nurorii sale,Thamar:,,Staivlduvi in casatatilui tdu pdni cAndva crestefiul meu, Selom."Cici gi-aspus:,,Sanu moara9i el ca fra{ii lui." Thamara plecat9i a r6masin casatat6lui ei. r2 Zilele s-auplinit 9i Sava,solia lui Iuda,a murit. Duptrce s-amingdiat, Iuda a urcat la Thamn4 la cei care-itundeauoile, impreundcu Iras, ptutorul 13 sdu din Odollam. Atunci unii i-au dus vesteaThamarei9i i-au zis: ,,lati, ra socrul tdu urca la Thamna,si-$i tunde oile." Ea gi-a dat jos hainelede v6duvd, s-a infa$uratintr-un val ulor, s-a ficut frumoasd9i s-a aiezat la poarta Ainan, care d6 spre Thamna,cici a vazut cA Selom a crescut,dar " [tatal lui] nu i-a dat-o pe ea de solie. Vrzand-o, Iuda_a crezut c6-i o '' desfrinatl, caci ea i$i ascunsesefala $i n-a recunoscut-o. S-a abAtutdin drum pe la ea 9i i-a zis: ,,Lasd-mdsd intru la tine", cAcinu ;tia cd e nora sa. l7 Ea l-a intrebat:,,Ce-midai, ca sd intri la mine?" El a zis: ,,i1ivoi trimite un ied din turmelemele." Ea a zis: ,,Dar s6-midai un zAlogpanecend mi-l 18 vei trimite." El a intrebat:,,Ce zilog s6-ti dau?" Ea a zis: ,,lnelul,colanul 9i toiagul din manata." El i le-a dat, a intrat la ea 9i ea a rAmasgreade la el, le Apoi s-a sculat,Si-adat jos valul gi s-a imbricat din nou in hainelede 38,11 Comentariual lui Philon: cea care-fi plangepatimiletraie$teln casaunicului a vinulilor (Deus136-137).Acelagi dumnezeiasctr ,,Tati $i Mantuitol' primindsamanfa Philon vede in Thamaro sirianl din Palestinacrescuti in politeism,aonvertitala monoteismuli)daic (Virt.22l-222). Este o figura a viftufii, aldturi de Sarr4 Leia $i Biserica(Com.in Rebeca(Cozgr. 124;Mut. 134-136).Dupd Origen,ea prefigureazd gvanghe' genealogia figureaza in plus, este mama lui Phares, care II). in Thamar Cart. licd a lui Hristos(c/ notamaijos). are sensambiguu,fie,,s-a 38,14,,s-a facut frumoasd"rln TM verbul corespunzAtor ascuns",fie ,,s-aparfumat".Acelali verbpentruludit (lud. 10,4).a ,,Ainan":LXX trar'eynayim,cateinsea'].ntr ,,poartaochilor". scriea douapanea exprcsieiebraicepet a& Altfel spus,Thamarse alazd acolo ,,undetofi ochii o pot vedea".Dar expresiaeste in generalca toponim,cumo infelege$i LXX. inleleastr lipse;tedin TM. 38,15,,$in-a recunoscut-o" 38,18 ,,lnelul, colanul gi toiagul": interlretareaalegoricl la Philon: ce simbolizeazA suntsimboluluniversului(Mut. 135;Somn. acesteobiecteapartinedoar lui Dumnezeu, Fuga 149-150).Iustinrelincdoartoiagul,careanunlAvenirealui llristos, ielit 11,44-45; din neamullui Phues(Dialogulcu Trifun86,6;lafel, kineu,Adv.haer.IY,25,2),
;
j
:I
l
r
,l
j
3
p l
F
GENEZA 3t
143
viduvi. 20luda i-a trimis iedul, prin pdstoruls6u din Odollam, ca s6-;i ia lnapoi zdlogulde la femeie,dar acelan-a gdsit-o. ' '' I-a intrebatpe bArbaliide acolo: ,,Unde-idesfrdnatade pe drum de la Ainan?" Dar ei au zis: ,,N-a fost nici o desfrdnatd pe-aici."2) Acela s-a intorsla Iuda;i i-a zis: ,,N-amg6sit-o,iar oameniiloculuispuncA n-a fost " nici o desfrenat6acolo." Iuda a zis: ,,SAli le tind, dar sd nu ajungemde ras:eu am trimis iedul, tu ins6 n-ai gasiro." 24 9i a fost aga:dupi trei luni au venit oamenila Iuda gi i-au spus: ,,Thamar,nora ta, s-a desfr6natgi iatd,a ramasgrea din desfrdnare."Atunci Iuda a zis: ,,Aducefi-oafaragi sd fie arsd!" 25Pe cdnd o duceau,ea a trimis pe cineva[cu zdlogul] la socrulei, zic6nd:,,Acesteasuntale omului cu care grea." Apoi a mai zis: ,,Recunogtiinelul, colanul gi toiagul am rdma-s_ '" Iuda acesta?" le-a recunoscutti a zis: ,,Thamarestemai indreptAlitadecet mine,fiindci nu i-amdat-ofiului meu,Selom."gi nu s-amai culcatcu ea. " 9i a fort ugu'cind i-a venit vremeasAnascA,[a simtit] cAin pentecele ei eraugemeni.28 La nagtere, unul din ei gi-ascosmdna;moagia prins-ogi i-a legat de man6 un fir rogu,zicend:,,Acestava iegi primul." 2eDar acela Si-astransmana Si indate a ie$it fratele lui. Iar ea a zis: ,,De ce-ai sparttu 30 Iarcul?" $i l-a numit Phares. Apoi a iegit gi fratelesdu,Ia menacdruiaera legatfirul rotu. $i l-a numit Zara. 38,24DupALev. 21,9fiica unui preotcareseva prostituava fi ars[. 38,25Dup[ Philon,Thamarfacepartedin seriasfintelorfemci vetero-testamentare cale au conccputin urma intervenfieidivine (Sarr4 Leia, Ana). Ea a primit samantadivina lAresa-lfi vazutpe cel cares-aculcatcu e4 intrucetaveafataacoperiticu vdl. gr. 6e6rKsi.oldt.Versetula primit o interpretare 38,26,,indreptdfita": mesiaoicd ln unele Targumuri. 38,27Din nou temapreeminenlei mezinuluiasuprafiului mai mare.Zara prefigureaz| Noul Legimantli Biserica;Phares,poporulevreutrlitor subLege(cf, Irineu,Adv.haer, tY,25,2). 38,28,,firulropu"are corespondenfd in Ios. 2,18$i evocd"pentrulrineu,sangelevArsat de ccl drept(,1dv.haer.IY,25,2\. 38,29Phar€s€stesimbolulpoporuluiLegii, iw Zua, cel care-fi scoateprimul mana, prefigureazA poporulcre$tin.DuptrEusebiu(Quqestiones eyangeltcae VII,5-6),,,mdna" simbofizeazd ,,lucrerilelui Hristos";interpretarepreluatAde Atnbrczie,Apologialui Doid 12.Fitul ro;u prefigureazd semnulcrucii Si el a sparr{arculLegii, a$acum o va fac€Hristos,dupaexpresiadin Ef.2,14-16(daraceasta intcrpretare presupune cAintrebareamoagei,..De ce-aisparttu [arcul?",se referf,la Zara,nu la Phares).a Pharesvine de la ebr.peref,,,sp,]rtura"; Zaravine de la zEral, ,,rogea{a zorilor".
t44
GENEZA39
' 39 AgadarIosif a fost adusin Egipt gi Petephres,eunucullui Faraongi mai-marepestebucate,bdrbategiptean,l-a cumptuatde la ismaelilii careJ aduseserd acolo.2Domnul era cu losif. Acesta,om norocos,traia in casa stapanuluisAu egiptean.3 Stapanulsdu gtia cA Domnul este cu el qi cd orice-arfi f-6cut,unde puneael m6na,Domnul se ar6taprielnic. 4 gi Iosif a aflat har inainteastip6nului. Pldc6ndu-ide el, acestal-a pus in frunteacasei sale9i i-a dat pe mdndlui Iosif tot ce auea.t gi a fost apa:dupAce I-a agezat in fruntea casei gi peste toate cate avea, Domnul a binecuvantatcasa egipteanrilui,datoritAlui losif, iar binecuv6ntarea Domnului a fost pestetot ce aveael in casi gi pe c6mp.o El a dat totul pe mdnalui Iosif gi nu mai gtia nimic dintr-alesale,in afardde paineape careo menca. Iosif era frumos la chip 9i foarte plAcutla vedere.7 $i a fost ata: dupA acestea,solia stdpdnuluisAugi-a pus ochii pe losif gi i-a zis: ,,Culcd-tecu mine."'Dar el n-a vrut gi i-a zis sotieistepanului sau:,,DacA, datoritdmie, stepanulmeu nu are nici o grijd cu casa,dac6mi-a dat pe men6toate cate suntin ea ' gi nimeninu-i mai maredecetminegi nu suntoprit de la nimic ln afardde tine, intrucet egti sotia lui, oare cum ag puteaface un lucru atat de rdu, pdcdtuindinaintealui Dumnezeu?"l0 Ea il ademenea cu vorbape Iosif zi dupi zi, dar el n-a ascultat-ogi nu s-a dus sAdoarmdcu ea ca sa se ir impreune-ze. intr-o zi, Iosif a intrat in cas6dup6treburi ii inAuntrunu era 12 nimeni. Ea l-a apucatde haine,zicdndu-i:,,Culc6-te cu mine.',El Tnsdsi-a l6sathainelein rnAinileei qi a fugit afar6. lr Ea, vdzdndcd gi-a lisat hainele in mdinile ei gi c6 a fugit afari, ra i-a chematpe cei din cas{ pi le-a zis: ,,Uitafi-vd,ne-aadusun slujitor evreucaresa ne batjocoreascd. A intrat aici 9i mi-a zis: Atunci eu am inceputsAstrig in gura mare, Is iar el, auzind cI am ridicat glasul 9i am strigat,$i-a lasathainelein miinile mele9i a fugit afard."16$i a trinuthainelela ea panAcenda venit stApanul acasA." gi i-a vorbit in felul acesta:,,slujitoruleweu, pe careni l-ai adus,a intrat la mine ca si m6 batjocoreasca gi mi-a zis: (Am sa mA 39,1Dupaaceastd paranteze despreludq se reia fiful povestiidespreIosif in Egipt,cu episodultentativeide seduceredin parteasofiei lui petephres,urmat de intemntFrea dreptuluinevinovat. 39,9 Plecdndde la acestepisod,o pane din tradifia iudalcd(Testamentul cetor XII potrlarhi) $i crcatind(Origen,C. Cels. lV,46) fac din tosif modelulomului plin de cumpatare (ooopoo!vq). 39,12 Cl€ment interpreteazA nuditatealui Iosif ca simboliz6ndpuritateasufletului (StronateY ll,6l,2-3).
I
I
i j
CENEZA39-40
145
l8 culc cu tine>, dar, cum a auzit cd am ridicat glasulgi am strigat,qi-a l6sat te hainelein mdinile mele 9i a fugit afad.." gi a fost a5a:cand stapanula auzit ce i-a povestitsolia sa, carei-a zis: ,,Astami-a facut slujitorul tau", s-a 20 umplut de mdnie. L-a luat pe Iosif gi l-a aruncatin temnili, in locul din 2r temnip unde sunt linutri prizonierii regelui. Dar Domnul era cu losif, revdrsdndasupr6-imila Sa. I-a ddruit trecereinainteamai-mareluitemnitei, " iar acestaa lAsattoata inchisoare4cu toli osandilii celi se aflau acolo gi 2r cu tot ce fAceauei, pe mdinilelui losif. Datoritdlui, mai-marele temnilei nu mai aveanici o grijA cu temnita,cAcitoate erau in mdinile lui losi{ iar Domnul era cu acesta;gi undepunealosif mdna,Domnul se ardtaprielnic. r 40 Dupa acesteintamplari, marele pahamic al regelui Egiptului $i marelepitar au gregitin fatrastapanuluilor, regeleEgiptului. ' Faraons-a m6niatpe cei doi eunuci,pe marelepaharnicSi pe marelepitar, r gi i-a dat ln pazatemnicerului, acolo,in temnilaundeera inchis losif. a Mai-marele temnitrei i-a agezatla un loc cu losif, iar acestale-aslujit.5 $i eraude ceva zile in temnita cAndau avut amandoiun vis: intr-o noaptefiecarea avut o vedeniein vis, marele paharnicgi rnarelepitar, supugii regelui Egiptului, careerauintemnilali.6 Dirnineala,Iosif s-a apropiatde ei gi i-a vdzut foarte 7 tulburali. $i i-a intrebatpe eunucii lui Faraon,careeraucu el in temnita,la stApanulsdu:,,De ce suntetiastezicu feleleintunecate?" 8 Ei i-au zis: ,,Am avut un vis gi nu este nimeni sA ni-l tAlm6ceasc6.,, Iosif le-a zis: ,,Ldmurireaviselor nu vine oare de la Dumnezeu?Povesti{i-mi-le, a;adar." ' $i marelepaharnici-a povestit lui Iosif visul, zic6nd: r0 ,,Am vizut, in somn,o vi{6 de vie inainteamea. cu trei rnladile.A inflorit qi a inceput sd dea vlistari. Ciorchinii plini de struguri erau cop1i. ll Eu lineamin mandpaharullui Faraon.Am luat un strugurc,l-am slorsin pahar gi i-am dat paharullui Faraon." 40,5,,vis":ln VT visul esteuneorilegatde profetie(cf, ler. 23,25-32sau lReg. 26,8). Aici insi esft vorbade douAyise premonitoriipe careIe au doi neevrei,interpretate de un evreuexpertin artaoniricd.in viseleproferice,Dumnezeutransmitedirect mesalul; ln visele normale(de felul acestoradouA)mesajuleste decriptatde un profesionist (c/ Daniel:visul lui Nabucodonosor interpretat de Daniel).Totugi,a$ cum losifinsuli o spune,garanfiaautenticitAtii vine din faptulcA,,ldmurire4clarificareavisuluivine de la Dumnezeu". 40,9 ,,vi[d cu trei mlidife": pentru Philon, vila simbolizeazanebunia,iar cele trei ,,mlidile", erorileextreme(Soma.ll,l95-200). PentruDidim cele trei mladitepr€figureaz''[rcimea(De TrinitoteI,l8\.
146
GENEZA40-41
12 losif a zis: ,,Tdlculvisului esteurmetorul:cele trei vite sunt trei zile. 13 Pestetrei zile Faraonigi va aminti de dregatoriata, i1i va da inapoi rangul de mare paharnic,iar tu ii vei da lui Faraonpaharulin mdn6,apacum 1i-o 'o gi de minecdndo cereaslujbadinainte,candii tumai vinul. Amintegte-1i vei ducebine; ai mil4 9i amintegte-ilui Faraonde mine Si scoate-m6 din 't temnila aceasta! Cd"i utn fost rApit migelegtedin linutul evreilor gi aici, degin-arn{Ecutnici un rdu, m-au aruncatin groapaaceasta." 'u Atunci, narele pitar, vezandcA Uosifl a tAlmdcitbine visul, i-a zis: ,,Am avut gi eu un vis: se fdceaci duceampe cap trei coguride paine alba. l7 in cogulde deasupraaveamtot felul de bucate,din carem6ncaFaraonde obicei,gAtitede pitar;9i pAsdriieceruluiau mancatdin cogulde pe capul meu." 18RaspunzAnd, Iosif i-a spus:,,T6lculvisuluiesteunn6torul:celetrei cogurisunt trei zile. le Pestetrei zile Faraoni1i va lua capul,te va spenzura de un copac,iar pisdrile cerului se vor infrupta din carneata." 20 $i a fost aga:a lrreiazi en ziuade nagterea lui Faraongi a dat un osp6f pentrutoti slujitorii sdi. in rnijloculslujitorilorSi-aanintit de dregAtoria mareluipaharnic$i de cea a rnareluipitar.219i mareluipaharnici-a dat inapoi rangul, iar acestai-a dat paharulin mdnd lui Faraon,22in weme ce pe marelepitar l-a spdnzurat, agacurn Ie talm6ciselor tosif. 23Dar marele pahamicnu gi-aamintit de losif, ci l-a uitat cu desivirgire. 4l | $i a fost a;a: dupi doi ani de zile, Faraona avut un vis. Se f6ceac6 stAteape malul fluviului 2 gi, iati, din fluviu au iegit,parc6,gaptevaci 40,13LXX ,,Faraoni$i va aminti de dregatoriata"; TM: ,,Faraonifi va inelta capul", allfclspus,,te vaelibera". 40,15A doua,,groapa" in careestearuncatlosit dupdceain car€fuseseascunsde fralii Iui, inainteavanzarii.LXX folosesteacclatitermenca in cap.37, carese poatetraduce fie prin ,.cisterna", ,,rezervor",fie prin ,,groapa"(evidentftrA apa). 40,19,,aspanzura de copac"tcf, Deut.21,22-23. Expresiaesteaplicatdlui Hristosln NT $i contlndataadeseacu rdstignirea.tjn text apocrif, atribuit lui Ioan GurAde Aur (De negalionePetri,PG 59,615)vedein aceasuscena- Iosifintemnifatlntre doi dregAtori- prefigurarea sceneirastigniriilui lisusinrrecai doi mlhari. 40,20,,zita de na$tere":plecind de la aceasEmentiuncOrigen faceo paralell intre ospefelestropitecu sangeale lui Faraonqi hod (Hon. Lev.YIlI,3). 4l,l ,,dupldoi anidezile":TM are,,lasfdr$it". r,,fluviul"esteNilul. 41,2,,trupese", am tradusastfelun ad.iectiv grecesccareinseamndexact,,alese", ,,deosebite".a ,,Achei":Rahll'sretineacestcuvant,dat manuscrisele dau diverselecfiuni. Aici, ca li in Sir. 40,16,el csteluatdreptnumepropriutransc ind cuvantule*aic 'ab,fr
GENEZA4I
t47
frumoasegi trupe$e,care au inceput sA pascape Achei. 3 Apoi alte gapte vaci au ie$it din fluviu, dupi cele dintii, urite 9i slabe,gi s-au dus ldngd celelaltevite, in lunca fluviului. * Iar cele iapte vaci urdte gi slabe le-au inghitit pe cele qaptevaci frumoasegi trupege.Atunci Faraons-atrezit. 5 9i a avut un al doilea vis: iata, $aptespice frumoase9i pline cregteau 6 dintr-unpai; gi alte gaptespice,subfiri gi pdlite de vant, cre$teaudup6 ele. 7 Iar cele qapte spice subliri 9i pAlite le-au inghilit pe cele gapte splce frumoasegi pline. Atunci Faraons-atrezit: era un vis. " $i a fost a'a: a doua zi dimineafi sufletul lui era foarte tulburat gi a himis s6-i cheme pe tou talmacitorii [de vise] ai Egiptului Si pe toti intelepfii; Faraonle-a povestitvisul, dar nici unul nu i l-a deslugit.e Atunci marelepahamic i-a zis lui Faraon:,,Astdziimi amintescde gregealamea. to Faraons-a maniatpe slujitorii s4i Si ne-aaruncatin temnita,in casamai-mareluipestebucate:pe mine gi pe marelepitar.t' gi fi".ur" dinrrenor a avut un vis, in aceea$inoapte.t' Era acolo cu noi un t6nir, un slujitor evreu al mai-mareluipestebucate:noi i-am povestitvisele gi el ni le-a tdlmAcit. '' lar lucrurile s-au petrecutintocmai cum ni le tdlmdciseel: eu mi-am recApatatrangul,iar celdlalta fost spinzurat." )a Atunci Faraona trimis sd-l chemepe losif. L-au scosdin temnita,i-au tiiat plrul, i-au schimbathainagi apoi a venit la Faraon.l5 Faraoni-a zis lui Iosif: ,,Am a\,,utun vis gi nu are cine s6-l tdlmdceasca.Am aflat cA tu ai tAlmdcitnigte vise, dup6 ce le-ai ascultat."16losif i-a rispuns lui Faraon: ,,Fir6.ajutorul lui Dumnezeu,Faraonnu va primi nici un rtupuns mertui" tor." Faraoni-a zis lui losif: ,,Sef6ceacA stEteamin lunca fluviului 189i din fluviu au iegil parcd,gaptevaci frumoasegi trupege,care au inceputsA pascdpe Achei. reApoi, iatA,in urma lor, alte gaptevaci au iegit din fluviu, rele, urate gi slabe,cum nu s-au vAzut mai urdte in tot Egiptul. 20gi cele (provenit,la randul lui, din egipteant)cu sensulde,,papuri$',.AFdar vitele paiteau intr-un papuriS.In lov 8,11, traductrrorul a optat pentrutermenulhl)Io!.oq, ,,papurA infloritd".Philonparafrazeazi spunandcAvacilepd$teau,,pe malul fluviului" (.Ios.l0l). Ieroniminlelege ..mla$ina". 41,5 La inceputulv. 5 TM areo ltaztrsuplimentad,,,a adormitdin nou,',ln timp ce la sfarfitulv. 2l LXX areacestecuvinte,carelipsescdin TM. 4l,6,,pdlite de vant": calc dupaTM, undetextul e u$ordiferit: ,,arsede vanhl de l" Rdserit". 41,16TM are,Nu eu, ci Elohimva da un rAspuns mantuitorlui Faraon"(altdversiune: va $ti sA-ideaun raspunsmantuitorlui Famon"). ,,Chiarflrd mineDumnezeu
$ i H
f
L
l
i
t
i
I i
l, , il I i
r
r
:
iiI -
a
i
I48
GENEZA4I
$aptevaci urite pi slabele-auinghift pe cele lapte vaci dinainte,fiumoase gi trupege.'' Acesteaau intrat in panteceleacelora,dar nu era limpedec6 intraserdin pantecelelor, c6ci tot ur6teau rdmas,ca la inceput.M-am trezit 22 5i am adormitdin nou. gi am avutincdun vis: parcagaptespicefrumoase qi pline cregteaudintr--unpai;21 9i alte gaptespice,subliri gi pilite de vdnt, cre$teauin urma lor. 24lar cele$aptespicesubtiri gi pdlite le-auinghilit pe cele qaptespice frumoasegi pline. Am povestit acesteatdlmtrcitorilor,dar nimeninu mi-a deslugit[inlelesul]." "' Iosif i-a zis lui Faraon:,,Faraona awt un singur vis: Dumnezeui_a arAtatlui Faraonce vrea El s6 factr.26Cele gapte.vacifrumoasesunr gapre ani, jar cele gaptespicefrumoasetot lapte ani sunt.Faraona avut un singur vis. '' $i cele Saptevaci slabecareies din apdin urma [celorlalte]sunl;apte ari, iar cele gaptespicesubtiri $i palite de vent vor fi gapteani de foamete. " Cdtdesprelucrulpe carei l-arnspuslui Faraon.anume,ca Dumnezeui-a ardtatfui Faraonce vrea El sd facl" 2eiat6: vin gapteani de marebelsugin toatAtara Egiptului,30iar dupa ei vor urma tapte ani de foamete.Tot belgugul va fi uitat in lara Egiptului Si foameteava nimici pdmantul.,' Ni"i nu s" va mai cunoaSteci a fost belgug,din pricina foameteicareva veni pe urmd, cdci ea va fi cumplitA.32Repetareavisului de doud ori inseamndc6 lucrul acesta,carevine de la Dumnezeu,va fi adevdrat$i c6 Dumnezeuseva gr6bi s6-l implineasc5. Acum dar, cautA un om intelept gi istel pune-l Ia _33 9i cirma Egiptului.34Faraonse numeascAgi sd agezeguvernatoride tinuturi in toatatara,caresd stringa a cinceapartedin toateroadeleEgiptului in cei gapteani de belgug;35sA adunetoate bucateledin cei gapteani buni care vor veni, grdul sA stea Ia indem6nalui Faraon,iar restul hranei sA fie pus sub pazdin cetili. 36Bucatelesa fie pdstratein lar6 pentru cei gapteani de foametecarese vor abateasupraEgiptului,iar lara nu va pieri de foame.,, "' Cuvinteleacesteai-au plicut lui Faraon9i tuturor slujitorilor sai. 38 $i le-a zis Faraontuturor slujitorilor sai:,,Oarevom gfui un asemeneaom, cu duhul lui Dumnezeuin el?" 3eFaraoni-a zis lui Iosif: ,,Fiindc6Dumnezeu li-a aratattoate acestea,inseamndca nu existdom mai infelept 9i mai istel decdt tine. ou Tu vei fi stapenpeste casa mea 9i tot poporul meu se va supunegurii tale. Doar eu ma voi afla deasuprata cu tronul meu." 4l,34 ,,guvernatori de finuturi',:termenultrimite la realitateaEgiptuluiptolemaic,cand laraeraimpA(itdpc regiuni. ,11,40Smriitulvcrsetuluisunaexact:,,voifin€tronuldeasupra ta,,.
GENEZA4I
149
af
il ;
Apoi Faraor i-a mai zis lui losif: ,,latd, azi Ie atezstApenpestetoata a2gi Egiptului." Faraongi-ascosinelul din mdn69i l-a pus pe m6nalui lara losif, apoi l-a imbr6catin haind de in subtiregi i-a pus la gat un colan de 43 aur. L-a urcat in al doilea car, dup6 el, 9i un crainic l-a vestit, mergend inaintealui. $i l-a pus cermuitorpestetoatdtara Egiptului. aaFaraoni-a zis lui Iosif: ,,Eu sunt Faraon.Fdri [incuviinfarea]ta, nimeni nu va miqcanici manain tara Egiptului." a59i Faraonl-a numit pe tosif psonthornphanech qi 40 i-a dat-ode sotiepe Aseneth,fiica lui Petephres, preotla Heliopolis. losif aveatreizeci de ani cdnd a stat inaintealui Faraon,regeleEgiptului. Apoi Iosif a plecatde la Faraongi a cutreierattoatalara Egiptului. "' gapte ani de zile pdmantul a fecut grane din belgug.a8 gi losif a adunattoate bucateledin cei gapteani de belgug,in Egipt, $i le-a addposlit in cetdli:in fiecarecetatestrangea bucateleculesedin c6mpuriledimprelur. " $i losif a adunatfoanemult grau,c6t nisipulm6rii,p6n6c6ndnu l-aumai pututsocoti,cici nu mai aveaunumar. 50 inainte de cei fapte ani de foamete,Iosif a avut doi fii, pe care i-a nascutAseneth,fiica lui Petephres,preot la Heliopolis.5l losif l-a numit pe 4l,45,,Psonthomphanech" transcrieprobabilun cuvantde origine egipteantr. Expli_ catiileetimologiceau nAscutdoudinterpretdriin tradi[iaexcgeticA antica:l),,omut care dezvafuiefataascunsa a lucrurilor",de la redlcinaebraicaFphar, ,,aascunde'. (philon, iy'rt. 9l; Flavius losephus,Antichitdli iudaice ll,6,l; Origen,Hom. Nun. XXV,3); ti 2) ,,salvatorullumii" (leronim, Quaestionesin Genesim,ad toc.). |,,Aseneth',: romanulmistic iudeo-elenistic. Iosif Si Aseneth(sec.II i.H.), pleactrde Ia aceasta scuna informatiedin Genezd.Estevorbadesprecasitorialui losifcu fiica preotuluipctcphres (sau Pentephres), casdtorieprecedatede conveflireaAsenetheila monoteismin urma uneirevclafiiextraordinare. Dupi cf,sAtorie, fiul lui Faraonpunela caleuciderealui losif cAtorvafrali ai lui losif ptanulinsdestedejucat, $i rdpircaAscnethei,cu complicjtatea fiul lui Faraonnoare, iar losifajungemo$renitor, apoiregeal Egiptului.i ,,Heliopolis,', 'l-M are substantivul'dr, tnnscrierea cuvantuluieEiptearAna. ,,Cetat€aSoarelui": Philon inlerpreteaze numelecetf,lii ca simbol al Intelectului(Sonn. 1,77; post. 57). a La sfarlitul vemetului,TM are in plus: ,,atuncilosif a putut sa umble prin lara Egipiului". 41,46.,treizecide ani": Origen interpreteazd hristologicmenlionarea varsteilui losii Estevarstala careIisusinsufi igi incepemisiuneapublic6.Iosifincepesdadunegr.anele, Iisus,sd predicellvanghelia.Grdnelespiritualesuntdepozitatein hambarele/sufletcle apostolilorpentruahrdni lumea,simbolizata (cf. Hon. Luc. XXV ). de F,gipL 41,50,,ceiSapteani de foamete":TM are..anulde foamete". 41,51 TM: .joc de cuvinteintre numelclui Manase(ebr. lfnasqeh) Si verbul nagdh ..auita".
150
GENEZA 4I42
cel lntainascut Manase,,,fiindc6 Dumnezeum-a f?lcutsa uit toate necazurile t' P. al doilea l-a numit Efraim, mele ii [dorul] de casatatalui *"u". Dumnezeu m-a facut sa cresc in ,,fiindcd fara umilirii mele". 5r Cei qapteani de belgug,pe care i-a cunoscutfara Egiptului, au trecut 5agi au inceput sa vina cei gapteani de foamete,precum spuseselosif. " Foameteadomnea pe tot p6mantul,dar in Egipt era pdine. Toatd lara iar poporul i-a cerut pdine lui Faraon. Egiptului a inceput sd fldmdnzeascd, $i Faraonle-a zis egiptenilor:,,Duceli-vi la losif pi face{i ce vf, va spune 56 Foameteas-a intins pesteintreagalare. Atunci losif a deschistoate el." '' gr6narele9i a inceputsi vdnddgrdu egiptenilor. Oameniidin toatelinuturile veneaula losif, ca sAcumpere.Cdci foameteapusesestdpanirepeste intreaga tare. 421 lacob, aflend cd se vinde [grAu] in Egipt, le-a zis fiilor s6i: ,,De ce stafi cu mainile-nsin?2 latd,am auzit ca in Egipt estegreu.Duceli-vaacolo gi cumparatiqi pentrunoi cevabucate,ca sdtrAim9i sd nu murim." 3 Atunci, zece frali ai lui losif s-au dus sA cumperegrdu din Egipt. a flacob] insd nu l-a trimis cu ei gi pe Beniamin,fratelelui losif, zic6ndu-pi: pesteel." ,,Sdnu deavreosldbiciune 5 Fiii lui Israel s-au dus agadarsd cumpere,impreuni cu alfi drumeli, 6 cAciera foametein lot tinutul Canaanului. losif carmuiaintreaga{ard9i el insugi vindea poporului [gr6u]. Fralii sdi au venit ii i s-au inchinat penAla pimint. 7 Vdzindu-i, Iosif i-a recunosflrt,dar se prefaceastrain gi le-a vorbit cu asprime,intrebdndu-i:,,De unde venili?" Ei au zis: ,,Venim din lara o Canaanuluisa cumparAnde mdncare." Iosif gi-a recunoscutfra{ii, dar ei ' nu l-aurecunoscut. Atunci tosifgi-a amintitde viselepe carele avuseseodinioaraqi le-azis: ,,Voi suntefiiscoadeqi ati venit sdcunoa$tefi drumurile@rii." l0 Slujitoriitdi au venil sdcumperede mincare. Dar ei au zis:,Nu, stapane. 41,52LXX pierdegijocul foneticintre numelelui Efraimqi verbulebraiccarelnseamni ,,arodi" (tradusin greacdprin auqovo,.,acrefte"). 42,4,,slAbiciung"i TM areun termencareinseanrn6,,nenorocire". 42,6 ProslEneza,gostde inchinareficut inainleadivinitqii sauregilor carese presupuneacdintrupeaza divinitateape pSmant. Trimitela sensulprimuluivis premonitoriual lui losif: fralii mai mariseinchinain lbfamezinului. 42,7..scpreltrcca shain",sau,,sepreltrcea dufmdnos,plin de u16". 42,9.,drumurile":exact,,,urmele"sau,,cdilede accesascunse"ale [edi. TM axe,,goliciunea"(=,,puncteleslabe").
GENEZA42
l5l
ri
I I
I i
Suntem.,toli, fiii unui singur om, oameni pa;niii; slujitorii tAi nu sunt iscoade."'' El le-azis: ,,Banu, afi venitsd cunoattelidrumuriletArii.',13Ei au zis: ,,Noi, slujitorii tdi, suntemdoisprezecefrati din taraCanaanului;iatd, cel mai mic se afltr acum cu tatAl nostru astAzi,iar altul nu mai este.', la Iosif le-a zis: ,,Suntetice-am spus: iscoade15gi iatd cum v6 veli da de gol! Pe sAnatatea lui Faraon,veti plecanumai dacdfratelevostru cel mic va veni aici. '' Trimiteti pe unul dintrevoi s6-l aducd;voi, ceilalli,sAstatriinchi$i panAse va vadi dacaspuselevoastresuntadevaratesaunu. Dac6nu. aruncr. i'5i pesan5latea lui Faraon, sunteliiscoade." i-a linuLin inchisoare rreizile. '" Iar a treia zi le-a spus:,,Faceliaceasta$i veti tr6i, c6ci suntom cu frica lui Dumnezeu:Ie dacd sunteli oameni pagnici,s6 remanddoar unul dintre voi in inchisoare;voi a;temeti-vAla drum, luafi gr6ul pe care l-ati cumpArat '" gi aduceli-mi-l pe fratele vostru mai mic: atunci vorbele voastrevor fi vrednicede $ezaref daci,nu, veli muri." Ei au fdcut intocmai. 21Fiecare zicea fiatelui sdu: ,,Da, am gregit impotriva fratelui nostru; am dispreluit stramtorareasufletuluilui, cdndse ruga de noi, 9i nu l-am ascultat.De aceea s-a ab6tutpestenoi sfamtorarea aceasla.,'22 Ruben a rAspuns,zic6ndu-le: ,,Nu v-am spus si nu-i faceti nici un riu copilului? $i nu m-ati ascultat. Acum, iata,s6ngelelui estecerut.,' " Ei nu gtiauc6 Iosifii ascult6,fiindc6intreei seafla un tdlmaci.2alosif s-a dus de lAng6ei 9i a plins. Apoi a venit iar gi le-a vorbit. L-a luat pe Simeonqi l-a legatin fala lor. 2r Iosif a poruncitsd li se umple sacii cu gr6u, si i se pund fiecdruiala loc banii in sacgi s6 li se deamerindepentrudrum. 26 $i li s-a f4cut intocmai. Apoi gi-au incarcatgraul pe magari ,i au plecat 27 de acolo. Dar cAnd unul dintre ei 9i-a dezlegatsacul i sA dea nutrel mtrgarilorla locul de popas,a vdzutpungacu banii lui chiarla gurasacului. '" $i le-azis fralilorsdi:,,Mi s-auinapoiatbanii:iati, suntla gurasacului.', Atunci le-a sdrit inima din loc Ai s-autulburat din cale-afar6,intreb6ndu_se unii pe allii: ,,Cene-afdcut oareDumnezeu?"
!
i
42,11,,pa$nici":TM aresubstantivul feTirn,,,oamenicinstifi,,. 42,15,,iatdcumva vef da de gol',:TM are,,inaceasta veti fi pu$ila incercare,,, 42,19,,pecarel-ati cumparat":TM are,,pentrufoameacaselorvoastre,'. 42,23 losif vorbeacu frafii sdi prin intermediulunui ,,hermeneut" (6pprtv€u1rlq), talmaci. Considerandu-l skAin, necunoscator al limbii, ei nu s_ausfiit sA spundacestc lucruriin prezentalui. 42,27,,punga":exact,,,legAtura" cu bani.Nu paresa fie vorbade o pung[ din piele,ci de o modesulegAturicd in careerau?nnodafi banii.
I
152
CENEZA4243
2e Au ajuns la tatal lor, Iacob,in fara Canaanului,$i i-au povestittoate ?nt6mplirile,zicindu-i: l0 ,,Omul care este stApenultirii ne-a vorbit cu asprimegi ne-a inchis in temnil6, socotindce ne-amdus sd-i iscodim tara. " Noi i-am zis: <Suntemoamenipagnicr,nu iscoade;32suntemdoisprezece fra1i,fii ai tatilui nostru:unul nu mai este,iar cel mai mic se afld acum cu tatAlnostru, in fara Canaanului.>tl Dar omul care este st4p6nultirii nea zis: (A$a am sA$tiu ce suntetipagnici.L6sali pe unul din frali aici, cu mine, luafi acasa,la voi, gr6ul pe care l-afi cumpArat9i ra aduceli-mi-lpe fratele vostru mai mic. Atunci am sAltiu cA nu suntetiiscoade,ci oamenipaSnici. Am vi-l dau inapoi pe fratelevostrugi-o s6 puteli umbla prin lara.),' " -sd $i a fost a9a:cind 9i-augolit sacii [au gtuit] in fiecaresac pungacu bani a fiecdruia.Vdzd.nd pungilecu banii,ei gi tatil lor s-auinspaimdntat. '" Iacob.tatdllor. le-azis: .,M-atilasatf6racopii.losif nu mai este,Simeon nu mai estepi-o s6 mi-l Iuati gi pe Beniamin.Toates-auabAtutasupramea.,, " Atunci Rubeni-a spustataluisau:,,OmoarA-i pe cei doi fii ai mei, dac6 n^uti-l aduc inapoi; d6-mi-l mie pe Beniamin 9i-am sd liJ aduc inapoi.', 38 llacobl i-a zis: ,,Nu, fiul meu nu va mergecu voi, fiindci fratelevostrua murit gi doar el irni mai r6mdne.$i de-o fi sd dea o sldbiciunepesteel pe drumul pe care il aveli de fh.cut,o s6-mi pogor.Alibafianefile,indurerate,in SdlagulMortilor." 43 I Foameteaa pus stapdnirepe pemant.2 $i a fost aga:cendau isprAvit de mencatgrAulpe care l-au adusdin Egipt, tat6l lor le-a zis: ,,Duce{i_vdgi mai cumparalicevabucate." t Iuda i-a zis: ,,Omul ne-a spus-ordspicat: a Agadarnumai dac6 il rimiti pe fratelenostrucu noi, o sd ne ducem$i-o s6-fi cumpdrambucate.5 Daca nu_l laqi si mearg6,nu ne ducem.Omul ne-aspus:" Israel a zis: .,De ce mi-agilicut rau spunendacelui om c6 aveli un frate?" ' Ei au zis: ,,Omul ne-adescusutintreb6ndu-nedesprenoi familia 9i noastra,vrand sA$tie dacatatdl nostruesteinca in via6, dacdmai avem un frate.Iar noi am rdspunsla ce ne-aintrebat.De undesA $tim c6 ne va spune:
GENEZA43
I53
murim, noi, tu ti toate ale noastre.t Eu il iau de la tine, din m6namea s6-l ceri! Dac[ nu [iJ aduc [inapoi], dacan-amsAstaucu el inainteata, cu pAcat am si fiu fali de tine tot restul zilelor mele. l0 DacAnu zdboveamatata, ne-amfi intors acum gi a doua oari."ll Atunci lsrael,tatdl lor, le-a zis: ,,Dact aSastau lucrurile, afa facefi! Luati in sacii vogtri cdte ceva din roadelepdmdntului9i duceli-lein dar omului aceluia:rdqind,miere,tdmeie, ulei bine mirositor,terebintgi nuci. 12Lua{i cu voi de doudori mai mulfi bani [decit prima datd], iar banii c_are v-au fost pugi la loc, in sacii vogtri, dafi-i inapoi. Poate-i o gregeala.'' Luafi-l pe ftatele vostru, sculafi-vd9i duceji-vdla omul acela! '" Dumnezeulmeu sa vA dea trecerepe ldngdel gi sa-i trimita acas6pe fratele vostru $i pe Beniamin.Cdci eu iird copii am rbmas.f6ri cooii." 15 Bdrbalii-au luat darurile, bani de doui ori mai multi, l-au luat pe Beniamin, s-au sculat gi au plecat spre Egipt gi i s-au infhligat lui losif. '' Iosif i-a vdzut, pe ei gi pe Beniamin,fratele nascutdin aceeagimamacu el, qi i-a zis mai-marelui casei lui: ,,Adu-i pe oamenii acestiain cas6, lnjunghievite 9i pregatestemasa,cici oameniiaceitiavor impA4i pdineacu " mine la amiaz6." Omul a fAcutintocmai cum a spus losif si i-a adusin l8 casalui losif. Ei. vazandu-se adugiin casalui Iosif,gi-auzis: ..Dinpricina pugi banilor in sacii nogtriprima datd am fost adugiaici, ca sAfim pdrdfi9i lua{i in robie, cu tot cu mAgariinogtri." le Au venit la mai marelecaseilui Iosif 9i i-au vorbit in porticul casei 20 : ,,Te rugdm, stapane,iatA,noi am venitprimadatasAcumparambucate.2l $i c6ndam ajunsla un popasgi am 43,9 DupdOrigen,formuladejurAmantrostitade luda: ,,cupicat am sefiu fafAde tine tot restulzilelor mele" are o pondereextraordinari,implicdndpedeapsa ve$nic6,lucru care-ldetermindpe lacobsAaccepteplccarealui Beniamin(I1ozr.Lev,XIY ,4\. 43,1I TM are,,unpic de" inaintede ,,rd$ind"si ,,miere". 43,14 ,,Dumnezeulmeu": TM are 'Et Sadday.Nume misterios:cerc€tatoriinu sunt unanimiasuprasemnifica{iei lui: ,,Dumnezeul din munte/dinc6mpie".Secredeci acest numedivin ar fi fostadusdin Mesopotamia de strdmosiipoporuluiisraelit. 43,16,,mai-marele": de fapt, intendentul, ,,iconomul"gospodlrieilui losill C/ mai.ios, gi in capitolul44. a,,vite": exact,sensulinifial al cuvdntului0q1o €ste,,victima",,,animal pentru sacrificiu".in kaind ins6,cuvantuli$i ldrgeitesensul,insemnandpur gi simplu,,vite". 43,18Mai multediferenfede amAnuntfat[ de versetuldin TM, caresunda$ar,,Oamenii s-auinspdimantat [vazand]cd suntdu$i in casalui losii Au zis: (Din pricinabanilor puii inapoi in sacii nogtri prima oard suntemadu$i,ca sA vind val.vadej $i sd se prevdleascd pestenoi ca sdne ia carobi, cu tot cu mAgari.))"
L
IS4
GENEZA43
deschissacii,am gesit banii nogtri in fiecaredintre ei. Acegti bani i-am adus acum,ca sd vi-i d6m inapoi,cantdrili;22 am adus alli bani,ca sa cum_ 9i pAr6m[alte] bucate.Nu gtim cine ne-apus banii in saci.l,2l Iar [acela] le_a zis: ,,Pacevoui, nu vd fie tearnd!Dumnezeulvostru 9i Dumnezeuipdrinlilor comoarain saci;primescbaniivogtricinsti1i.,,gi l_aa
csNEzA4344
155
deoparte,lor deoparte,iar egiptenilorcare mancaucu el, deoparte,fiindcA egiptenii nu puteau sA minince piine impreuni cu evreii (aSaceva este " spurciciune in ochii egiptenilor). Ei au fost a$ezaliin fata lui, intaiul-nascutdupa lntaietateavArstei sale, cel mic dupa varsta sa fragede. ^mai '" Fra{ii se uitau cu mirare unul la celilalt. $i le-au adus podii de la masa lui, iar porfia lui Beniamin era de cinci ori mai mare decat po4iile tuturor celorlalfi.Au biut 9i s-auimbitat cu el. | 44 $i Iosif i-a poruncit ata mai-mareluicaseilui: ,,Umpletisacii acestor oamenicu bucate,cAtepot duce,9i puneli banii fiecdruiala gura sacului. 2 lar pocalul meu de argint a;eza{i-l in sacul celui mai mic, impreundcu pre{ul gr6ului seu." 9i s-a facutintocmaicum a spuslosif. 3 Cdnd s-a luminat de ziu6, oameniiau fost lAsalisd plece,ei ti mdgarii a lor. Abia ie$iserddin cetate(nu erau prea departe),ca losif i-a zis mai-marelui casei lui: ,,Scoald-le$i urmare$te-i,peoamenii aceia,oprelte-i Si ' spuneJe:
II
I
155
cENEzA44
sau aur din casasttrpanuluiteu? e SA moardaceladintre stujitorii t6i asupra cdruia va fi gdsit pocalul, iar noi s6 devenimrobii stipinului tdu." r0 El a zis: ,,Sdfie a;a cum spuneti! Omul asupracdruia se gdsegtepocalul va fi robul meu, iar voi vefi fi f6r6 vind." " Ei s-augrdbit. fiecaregi-a dat sacul jos, pe pim6nt gi l-a deschis.12JMai-marelecaseil a inceputs6 cautede la cel mai in varstdgi a merspani la cel mai mic. $i a g6sit pocalulin sacullui Beniamin. '' Ei $i-ausfd;iat hainele,gi-a pus fiecaresaculpe m6garqr s-au intors in cetate. ra Iuda gi fralii sii au inhat la Iosif, care era inci acolo. si au cazut ta pimant inaintealui. 15losif le-a zis: .,De ce-a1ilacut una ca asta?N-ati aflat lu ca un om ca mine gtie sd ghiceascd?" luda i-a zis: ..Ces6-i rdspundem stdpanuluinostru?Ce sd-i spunem?Cum sA ne indreptdlim?Dumnezeua descoperitnedreptatea slujitorilor tdi. Iat6,suntemrobii stapanuluinostru,9i noi, 9i cel asupraciruia a fost gasitpocalul.,'17losif a zis: ,,DeaDomnuls6 nu se implineascevorba aceasta.Cel asupraciruia a fost gAsitpocalul va fi robul meu, iar voi duceli-vdteferi sintrtogila tatdl vostru.,' l8 Atunci Iuda s-a apropiat 9i i-a zis: ,,Te rog, stAp6ne,lngdduie slujitorului tAu se vorbeasctrlnainteata! gi sAnu te m6nii pe slujitorul tiu, fiindcd tu egti cu Faraon.le St6pane,tu i-ai intrebatpe slujitorii iai, uau"1i un tata sau un frate?) 20 $i noi i-am raspunsstdp6nului:(Avem un tata bihdn, gi [el are] un copil al bitrAnelilor sale. Frateleacestuiaa murit $i numai el a rtrmasde la mama lui, iar tat6l lui il iubeqte.>2l Tu ai spus slujitorilortli: 22$i noi i-am rispuns stdpdnuluinostru: 2aNoi ne-amdus la slujitorul tiu, la tatil nostru, $i i-am spus intocmai vorbele stepanului nostru. "' Iar tatAl nostru ne-a zis: 26Noi i-am zis:
GENEZA,1445
157
nostrucel mic cu noi. CAci n-o se putemda ochi cu omul acelaf6rd fratele nostrucel mic.> 27Atunci slujitorul tdu, tatAlnostru,ne-a zis: to A"urn, dacd ajung la slujitorul teu, tat6l nostru,fArAcopil - sufletul aceluiaatdm6de sufletul acestuia- ir cdnd va vedeaca bdiatul nu-i cu noi, se va sfiir9i, iar slujitorii tAi vor pogori bAtrenetrileslujitorului tdu, tatdl nostru, cu durere,in sdlagulmo4ilor. r2 CAci slujitorul tiu a primit copilul de la tat6l sdu,zicindu-i: 33Acum dar am s6 rdmin la tine ca slujitor in locul copilului, rob al stipdnului meu, iar copilul s6 plececu fratii. 3aCum s6 m6 duc la tat6l meu f6r6 copil? [Nu vreau] strvdd nenorocirilecarese vor abate asupratatAluimeu." 45 r losif nu se mai puteastdpdniin fa{a celor careerauacolo gi le-a zis: ,,Scoatefi-iafardpe tofi!" gi nu mai rimisese nimeni lSng6Iosif, cdndel s-a facut cunoscutde fra(ii sdi. 2 9i a strigat plingand in hohote.Tofi egiptenii au auzit, 9i a ajunssd se audAp6nala casalui Faraon.I losif le-a zis fralilor sAi: ,,Eu sunt losif. Tata mai trAieste?"Dar fratii nu erau in staresa-i rdspundi, caci s-autulburatpestepoate. a losif le-azis fralilor sdi: ,,Apropiati-v6!"Ei s-auapropiat.Le-a zis: ,,Eu sunt Iosif, fratelevostru,pe care l-a1ivdndutin Egipt. 5 Acum nu v6 arndrali 44,28,,voimi-a1ispus":TM are,,euam spus".LXX contrazice 37,33,undeIacoblnsu5i presupune c[ Iosifa fost sfasiatde o fiar6. 45,1 Scenarecunoafterii.Tradiiionaleste cunoscuttrsub numelede ..scenai€rtarii,' (c$"rlorio) sau,,impiclrii". Celsus$i-abdtutjoc in lucrareasa polemicdde caracterul pfea teatral$i artificial al scenei(Origen,C. Cels.1Y,47).| ,,scoateii-iafarA,,:exact, ,,trimitefi-ipe toli de aici". 45,5losifdt singuro explicatiepozitivA,din punctde v€dereteologic,nenorocirilorprin care a trecut.Dacd frafii nuJ vindeau,toatAfamilia ar fi murit acum de foame,iar poporullui Iahvcar fi dispdrutde pe faF pemantului.Dumnezeu insuli a randuitastfel lucrurile,ltrsdndu-ipe frafi si acfioneze. DacAlosif nu ar fi suferit,poporulalesn-ar fi ptrmantulfdgaduit,aiadarfagAduinla ajunsstrmo$cneascA insf,qia lui Dumnezeuar fi rlmas litoramoanA.RAulcircumstantial n-a f-6cutdecatsafavorizeze infdptuireabinelui divin. Cum o va spunein 45,7, Iosif a fost doar ,,trimisinainte"de Dumnezcu,cu o misiuneal cdreisensa r6masla inceputascunse celorprofani.Nu modalitatea (violentl
l
. l5E
GENEZA45
9i nici s6 nu va pard r[u c6 m-ali vandut aici, cAci Dumnezeum-a trimis o inainteavoastraca sa lva tina inj viali. lata, de doi ani foameteabintuie pe pimant $i au mai rimas incl cinci, in carenu va fi nici aratura,nici sece7 rig. Dumnezeum-a trimis inainteavoastra,ca sAvA pAsfezepe pamant,pe E cei care ati mai ramas,Fi sd hrAneascamulli urmaqidupd voi. Agadar'nu voi m-ali trimis aici, ci Dumnezeu,fdcandu-mi ca un tate penlru Faraon, " stdpan peste toate casa lui gi cdrmuitor al intregului Egipt. Duce{i-vd 'Dumnezeu degrabdla tatdl meu gi spuneji-i:(latA ce spunefiul tdu, Iosif: r0 m-a fdcut stapanpestetoata Fra Egiptului. Vino la mine fArd zabavA! O sd locuiegtiin tinutul Gesemdin Arabia gi-o si fii aproapede mine, tu, fiii rr tdi qi fiii fiilor tai, oile, vitele9i toateale tale. Acolo am sd te hrdnesccici au si mai fie incd cinci ani de foamete- ca si nu pieri, nici tu, nici fiii 12 t6i, nici toateale tale.') [ata,ochii vo$tri$i ochii frateluimeu,Beniamin, '" vad bine cd vi vorbesccu gura mea. Spuneli-itatalui meu despreslava mea din Egipt fi despretot ce-alivizut. Apoi aduce{i-ldegrabeaici pe tatal 14 vostru." $i s-a aruncatde gatul fratelui sdu,Beniamin,9i a pl6nsaga,iar Beniamina pldnsde gdtullui. 15 Apoi i-a sdrutatpe toti fralii gi a pl6nsde gdtul lor, dupd carefralii au vorbitcu el. '" A ajunszvonul p6ndin casalui Faraon.Lumeazicea:,,Au venit iralii lui losif." Faraongi curteniilui s-au bucurat.It Fa.aoni-a zis lui losif: ,,Spunefralilor tdi:
I
CENEZA4546
2l Fiii lui Israelau facut lntocmai. Iosif le-a dat_care,dup6 cum spusese " Faraon,regele, gi le-a dat merindepentru drum. [-a dat fiecaruia cate doudhaine,iar lui Beniamintrei sutede galbenigi cinci schimburide haine' 23 Tatalui sdu i-a trimis la fel, precum 9i zece mdgari incdrcali cu toate '" bunatalileEgiptului $i zece catari cu paine pentrucdlatorialui. Apoi i-a l6sat pe frali si plece, iar ei s-au attemut la drum. $i le-a zis: ',S[ nu vi certali pe drum!" 2i Ei au urcat din Egipt $i s-au dus spre linutul Canaanului,la tatdl lor, Iacob,'u gi i-au dus vesteq zicdndu-i:,,Fiul tau, Iosii, traiegteti e/ carmuie$tetoata lara Egiptului." Dar Iacob ;i-a ieqit din minfi, caci nu i-a 27 crezut. Atunci ei i-au povestittoatevorbelelui losif, toatec6tele spusese. Dar canda vAzutcareletrimise de losif, ca s6-l aduci, duhul lui lacob,tatdl Ior, a prins din nou via16.289i Israela zis:,,Marelucru estepentrumine dacdfiul meu Iosif tr6ie$le.Md duc sa-l vid inaintede a muri." I 46 lsrael a pomit la drum, el 9i toate ale sale. Ajuns la lzvorul ' Jurimantului, a adusjertf6 Dumnezeuluitatalui sdu,lsaac. Dumnezeui-a vorbit lui lsrael, noaptea,intr-o vedenie:,,lacobe!lacobe!" El a zis: ,,Ce 3,,Eu sunt Dumnezeulpirin{ilor tii. Nu-{i fie tealndsd cobori in este?" " Egipt. Acolo voi face din tine un neammare' Eu voi cobori cu tine in Egipt ;i Eu te voi inAltala sfariit, iar losif igi va punem6inilepesteochii
t
i
45,22 .,cinci schimburi": p€ntru Philon, cifra 5 trimite la numarul simturilor. El interpreteaza depreciativdaruloferit de losif careconfirmd,o datdin plus' ca losil este un ,,politician". de un om atasat lumeamateriald, 45,23,,painc":TM adauga,,grau" ii ,,alimente". 46,3 ,Nu-ti fie teamd!"Mulli comentatorievrei sau creftinijustifica Gamalui lacob negativF)giptul.in imaginarulgrec,de la HerodotpAnl la Platon$i chiar interpr€tand mult mai incoace,Egiplul reprezint[leagdnulcivilizatieiomone$ti,model deopotriva iudaic,mai alesdupaexod,lucrurilestau religios,politic ai cultural:in imagitrarul pentru imbibafi de culturl greacd,precumPhilon,L)giptul autori Chiar completdiferit. $i trei lucruri principale:oprimarea;zfi)latria(cultul animalclor);materialissimbolizgazd 1993. Beaux-Jaegcr' Noberasco, mul(4 BAdiliF,S., 1999,pp. 29-38).De asemenea, eshatologic accstpasaj.Cr.rvintcle ,,voi cobori" 46,4,,voi cobori":Origeninterpreteaza omuluiin rai (IIom Gen. prevestesc intruparea,iat .,tevoi inaltala sfartit", readucerea estc, binelnfeles' .,ii va inchide XV,5-6).a,,igi va punemainilcpesteochiitai": sensul scns hristologic origen insi d6 un va da sufletul. ochii cu manalui", atuncicand i$i pcste rcdendu-i pune ochii orbului mana lui Hristos care losifeste figura ca atare: Itazei nu ,,mainile", vederea(c/ Mt. 20,34)(Hon. Gen.XY,'l). TM are,,m6na'',
160
GENEZA46
5lacob s-a sculat la Izvorul tii." de Jurimdntului,iar fiii lui Israeli-au urcet pe tatdl lor cu avutul sdu 9i pe femeilesalein careletrimise de losif, ca s6-i 6 aduci; qi-auincArcataverile gi toatd agonisealadin lara Canaanuluigi au ' intratin Egipt,Iacobgi tot neamulsdu: fiii 9i fiii fiilor sai,fiicele9i fiicele fiilor sii. $i-a adustoataseminliain Egipt. 8 Iati numele fiilor lui Israel care au intrat in Egipt: Iacob qi fiii s[i; intdiul-ndscut al lui lacob,Ruben.'Fiii lui Ruben:Enoh gi Phallus,Asron 'o lui Simeon:Iemuel,lamin,Aod, Iachin,Saargi Saul,fiul Charmi. Fiii 9i rr 12 canaanencei. Fiii lui Levi: Gerson,Caathqi Merari. Fiii lui tuda:Er gi Onan,Selom,Pharesgi Zara. Er gi Onan au murit in finutul Canaanului.Fiii '' lui Pharesau fost Asron qi Iemuel. Fiii lui Issachar:Thola, Phua,Iasub, r5 Zunbran.'o Fiii lui Zabulon:Sered,Allon 9i Aloel. Ace5tiasunt fiii pe care Leia i-a nascut lui lacob in MesopotamiaSiriei, impreuni cu Dina, fiica_lui:treizeciSitrei de suflete,fii qi fiice. '" Fiii lui Gad: Saphon,Aggis, Saunis,Thasoban,Aedis, Aroedis gi Aroelis. It Fiii lui Aser: Iemna,[esu4 leul, Bariagi soralor, Sara.Fiii lui Baria: l8 Chobor qi Melchiel. Aceqtiasunt fiii pe carc Zelpha,slujitoareape care Labani-a dat-oLeii, fiica s4 i-a ntucut lui lacob: gaisprezece suflete. 'o Fiii Ruh"l"i, so(ialui Iacob:Iosifgi Beniarrin.20losif a avutfii in lara Egiptului,pe care i-a niscut Aseneth,fiica lui Petephres, preotla Heliopolis: pe Manase9i pe Efraim. Manasea avut fii, pe care i-a ndscutibovnica lui, Sirianca:pe Machir. Machir I-a avut pe Galaad.Fiii lui Efraim, fratele lui g i T a a m .F i u l l u i S u t a l a a mE:d e m . 2 lF i i i l u i B e n i a m i n : M a n a s eS: u t a l a a m Bala, Chobor qi Asbel. Bala a avut fii: pe Gera,pe Noeman,pe Anchis, pe Ros,pe Mamphin9i pe Ophimin.Cera l-a avutpe Arad.22Acegtiasuntfiii Rahelei,pe care i-a nAscutlui lacob.Cu totul, optsprezece suflete. " 'o Fii ai lui Dan:Asom. Fiii lui Neftali:Asiel,Gouni,Issaargi Syllem. 25 Acegtiasunt fiii Ballei, [slujitoarea]pe care Labani-a dat-o Rahelei,fiica lui; acegtifii i-a ndscutlui lacob,cu totul taptesuflete.26 Sufletelecareau perco?rne. 46,18in realitate,listaLXX cuprindetaptesprczece 46,20Toat6,listade la Manasepanala Edemlipse$tedin TM, careare prin urmarecu cinci numemai putindecatLXX. pe fiii lui Beniaminde cci ai lui Bala ti de cei ai lui Cer4 LXX 46,21Deosebindu-i stabile$te trei generalii,in vremece TM li de pe toti ca fii ai lui Beniamin.in Num. 26,40-41TM faceaceea$i distincfieca ti LXX aici. 46J2 in realitatelistaLXX cuprindenouasprozece nume(TM l4).
GENEZA4647
16l
intrat cu lacob in Egipt, doar cele iegitedin coapselelui, in afardde soliile fiilor lui lacob,au fost,cu totul,$aizecipi gase. '' Fiii lui losif, care i s-au nescutin fara Egiptului: nou6 suflete.Toate sufletelecaseilui lacobcareau intratin Egipt au fost gaptezecigi cinci. 28 llacobl l-a trimispe Iudainaintela Iosil [rug6ndu-lpe acesta]s6vinl s6-lintilneascl l6ngdHeroonpolis.in linutul Ramese.2eDupAce gi-apregitit carele,Iosif a pornit in intampinarealui Israel, tat6l sdu, la Heroonpolis. Cand l-a v6zut, i-a cdzut de gat gi a planscu Iacrimi multe. r0€i Israel i-a zis lui losif: ,,Acum pot sAmor, cAcite-amvizut. A$adartrAiefti." '' Iosif le-a zis fralilor sdi: ,,Trebuiesd merg s6 duc vestealui Faraon.ii voi spune:(Frafii mei $i casatatAluimeu, caretrdiauin linutul Canaanului, au venit la mine.32Oameniisuntpastori- crescdtori de vite- gi au aduscu I ei cirezile, vitele gi toateale lor.> Daca Faraonva cheamasi va intreabd: 3a (Cu ce ve indeletnicili?>, voi rtupundeli:<Slujitoriitai au crescutvite din copilirie pAn6acum,noi 9i pdrinlii no$tri) - ca sa vd lasesAlocuiti in linutul Gesem,din Arabia. Cici pistorul estespurcEciune in ochii egiptenilor.,' 47 I losif s-a dus gi i-a dat de veste lui Faraonzicdnd: ,,Tat6l meu 5i frafii mei, cu cirezile, vitele gi toate ale lor, au venit din tinutul Canaanului gi sunt in linutul Gesem."2 A luat cinci barbatidintre fratii sAi $i i-a inie3 fitat lui Faraon. 9i Faraon le-a zis fralilor lui losif: ,,Cu ce vd indeletnici{i?" Ei au respuns:,,Slujitorii t6i sunr pestori, noi gi parinlii no$tri." 'l-au zis lui Faraon:,,Am venit si locuim in aceastdtara, c6ci nu mai este 46,27LXX:, iaptezeci$i cinci; TM: $aptez€ci. Ex. 1,5, LXX, Si un manuscrisde la Qumranau Fptezeci $i cinci, spre deosebirede TM, careare $aptezeci. TM a redus numdrulplecandprobabil de la Deut. 10,22,care are Fptezeci (doar manuscrisul AlexandrinusareSaptezcci li cinci). Fapte7,14are tot laptezeci$i cinci, ca in vgrsetul 'fradi(ia patristicdvariaza:lrineu,Dem.25 are gaptezeci de fala. fi cinci; Origen(De pri,lr. IV,3,ll), $aptezeci. 4618 Oralul esrc,in ebraic6.Gosen.LXX dAaici numeleHeroonpolis, ,,Ora'uleroilor", numepreluarde Philon (,for.256) $i de Flaviusloscphus(Antichttdfliudaice ll,lg4). Gotgna lbst transcrisln Gen.45,10,subformaGesem.precizarea,,intinutul Ramese,' lipseltedin 1'M, careare in schimburmAtorulsuplimentfatd de LXX: ,,$iau ajunsin tinutulCoSen". 46,29 Plecdndde la expresia,,i s-a aruncatde gat" (caresunedestulde stAngaciln romane$te, dar acestae sensulexact)Chiril al lerusalimului faceo apropiere lntreaceasttr scenl fi scenaevanghelictr a reintalniriidintretatal $i fiul risipitor(Lc. 15,20),unde apareaceeasi expresie(Cat XVI,30).
t62
CENEZA47
pafune pentru vitele slujitorilor tdi. Foameteaa pus $Apanir€pe tinutul Canaanului.Acum noi, slujitorii tdi, ne vom afeza in {inutul Gesem." 5 Faraoni-a zis lui Iosifi ,,Sdlocuiasciin tinutul Gesem.Dacd afli ci printre ei se g6sescberbatidestoinici,pune-ipestecirezilemele." Iacob qi fiii sdi au venit la Iosit in Egipt, ti Faraon,regeleEgiptului, a auzit de asta.Atunci Faraoni-a vorbit ala lui losif: ,,Tatd 9i fralii tai au o venit la tine. lata, lara Egiptului estein fala ta. A;az6-i pe tat6l Si pe iralii 7 €i pe plmantul cel mai bun." Iosif l-a aduspe tatal sau, lacob, 9i l-a infli" tiqat lui Faraon.Iacob l-a binecuvdntatpe Faraon 9i acestai-a zis: ,,Citi ani ai?"' Iacob i-a zis lui Faraon:,,Am petrecutpe pimant o sutAtreizecide ani. Scurte$i grele au fost zilele anilor vielii mele; n-au ajuns zilele anilor l0 vietii parinfilor mei, cet au petrecutei pe.pamant.' 9i dupa ce l-a binecu'' vantatpe Faraonlacob a plecatde la el. losif i-a agezatpe tatal ti pe fratii sdi, dindule in stApenirepbmantulcel mai bun din tara Egiptului,in 'inutul 12 Ramese,a5acum porunciseFaraon. $i tosif le-a impSrfit griu tatilui gi fratilor sai,precumgi intregii casea tatalui sau,dup6numarulde in;i. '' Grau nu mai era in toata laru, cAci foametease intetise cumplit. '* Egiptul gi Canaanulse sfar$iseradin pricina foametei. Iosif a adunattoli banii gasitiin lara Egiptului 9i in !inutul Canaanului,pretulgraului-pecare-l '" vinduse gi-l impa4ise oamenilor,9i i-a dus in casa lui Faraon. $i s-au isprAvittoli banii din Egipt 9i din Canaan.Atunci toti egiptenii au venit la Iosif 9i i-au zis: ,,D6-nepdine! De ce sa murim in fala ta? Tofi banii nogtri s-auisDravit." 16 losif le-a zis; ,,Aduce1ivitele voastregi va voi da pAinein schimbul " vitelor, dacavi s-au isprivit banii." Ei i-au adusvitele lui losif 9i losif le-a dat painein schimbul cailor, oilor, vitelor $i magarilor.Anul acelai-a l8 hrinit cu pdinein schimbultuturor vitelor lor. A trecut anul acela,iar in 47,5 Sprc deosebirede TM, LXX intreruperaspunsullui Faraonprintr-o secvenla narativd. 47,7,,t-abinecuvanht":verbulpoateseaibdvaloareacomunadc,,a saluta":,,lacobl-a salutatpe Faraon," ln Ex, 12,37. 47,11Fiii lui Israelvor plecadin tinutulRamese TM are:,,dupdnumlrul de copii". 47,12,.dupanumarulde inqi" saude persoane/trupuri. piedm pricina-$apanului nost.u" s-arputeatraducefi ,,oarevom din 47,18Fraza,,si nu pieri din pricinastdpanuluinostru?"ln TM este:,,Nu putemascundestdpanuluinostru literalcuvantul,deducandde aici cA cgiptenii c4..."a,,trupurile":Origeninterpreteazd nu suntdecat,,carne",,Jrupuri".
GENEZA47
t63
al doilea an ei au venit gi i-au zis:,,Si nu pierim din pricina st[panului nostru!Banii s-au isprAvit,awtul gi vitele s-auterminatgi ele - s-audus la stapanul-, ata ce nu ne-aumai r6masinainteastapanuluidecdttrupurile gi pamanturilenoastre.le Agadar,pentru ca noi sA nu murim in fatrata, iar pimerhrile noastresAnu rtrmendpustii, cump6rA-nepe noi gi piminturile noastre,ln schimbul pdinii, iar noi, cu tot cu pemanturi,vom fi robii lui Faraon.D6-ne sAmanlade sem6nat,ca sd triim gi sAnu murim; iar pdmdntul nu va rAmanepustiu." 209i losif a cump6rattot pAmantulegiptenilor pentru Faraon. Egiptenii iau vandut lui Faraon paminturile, pentru c6 foameteapusesestapanirepe ei. Toatalara a devenita lui Faraon.2r [losifj a-facut din popor robii Iui Faraon,de la un capdt la celilalt al Egiptului, " in afard de tinutul preofilor. Pe acestalosif nu l-a cumpArat,intrucat Faraon le d6dusepreolilor un tain de mdncare,iar ace$tiase hraneaucu tainll pe careli-l ddduseFaraon.De aceeanu gi-auvandutpAmentul. " Iosif le-a zis tuturor egiptenilor:,,lat6"astdziv-am cumpdratpe voi gi pimdnturile voastre pentru Faraon.Luati slmanld $i semdnafipdmAntul; '" din ce va cre$tevefi da lui Faraona cinceaparte,iar celelaltepatrup64i sd fie ale voastre,pentru seminatul pAmantului$i pentru mancareavoastra 25 $i a tuturor celor din caselevoastre." Ei au zis: ,,Ne-aisalvat,am aflat har inainteastepanuluinostru;vom fi robii lui Faraon."26gi Iosif a pus o rdnduiala"rAmasapanaastaziin tara Egiptului: sd i se deaa cinceapartelui Faraon,scutinddoar pdmAnturilepreotilor;acesteanu erauale lui Faraon. '' Israel s-a atezat sA locuiascdin Egipt, undevain linutul Gesem.Au mottenit din el, au crescutgi s-au inmultit foarte tare. 28Iacob a mai trait ani in tara Egiptului. Zilele anilor vielii sale au fost: o suti $aptesprezece patruzecigi Saptede ani. t'Cand i s-a apropiatvremeasAmoar6,Israel l-a chematpe fiul struIosif gi i-a zis: ,,DacAam gAsittrecerein fata t4 pune-fi mdnasub coapsamea! Ai mil6 Si incredinteazd-m{cl n-am sd fiu ingropat 30 in Egipt, ci c-amsd dormimpreundcu pirinfii mei;o sEm6 iei din Egipt 47,20DupAOrigen,foamotea esteo napastadoarpcntrucei rei, in spefa,egiptenii,nu $i pentrucei buni,in speli,neamullui Israel(l/ork. Gen,XYl,3). 47,22 I'M spunectrIosif ,,a mutatpoporulin oraSe".a,,(inutulpreotilor"estecunoscut de Herodot(F/i.r/.II,l68). 47,24 La slAr$itulversetuluiTM are in plus fatd de LXX: ,,$i ca hrani pentrucopiii vostri". 47,25,,a cincea,parte" trimite iarali la simbolisticasimturilorcamale.philon (Migr, 204)pi Or\gen(Hon. Ger. XVl,6) interpreteazd peiorativregipteniisuntfiinfe camale.
164
CAEZA4748
$i-o sa.maingropi ln mormantullor.,, Iar el a zis: ,,Am s6 fac dupdcuvanrul rl ttru.' $i i-a zis: ,,Jur6-mi!" gi losif i-a jurat. lar Israel s-a inchinat sprijinindu-sepe capitul toiagului sau. 48 I $i a fost a!a: duptr acesteintempleri, i s-a dat de veste lui losif: ,,Tat6lteu este bolnav." El i-a luat pe cei doi fii ai s6i, pe Manasegi pe Efraim, 9i s-adus la lacob. 2 l-au dat de vestelui Iacob,zicdndu-i:,,lat6,fiul tiu losif vine la tine.,, Atunci, adunindu-giputerile, Israel s-a aiezat pe pat. 3 gi lacob i-a zis lui Iosil ,,Dumnezeulmeu mi s-a aritat la Luza in tinutui Canaanului,m_a binecuvantatgi mi-a zis: a
GENEZA48
r
165
din MesopotamiaSiriei, Rahel,mamata, a murit in finutul Canaanului,pe c6nd m6 aflam aproapede Drumul Cailor, la Chabratha,ca sd merg la Efrata.$i am ingropat-ol6ngi Drumul Cailor,adicdBetleem." e . " Vazandu-ipe fiii lui losif, Israela intrebat: ,,Cinesuntacegtia?" losif i-azis tatdluisdu:..Suntfiii mei, pe caremi i-a dat aici Dumnezeu.', Atunci r0 Iacobi-a zis: ,,Adu-ildngdmine,ca si-i binecuvdntez." Ochii lui lsrael sldbiserldin pricinabbtr6neliigi nu pureauvedea.Iosif i-a adus[pe copii] lingd el gi el i-a sarutatqi i-a ?mbrdtisat." Israeli-a zis lui losifi ,,latA,n-am fost lipsit de [bucuriade] a te mai vedea$i, iatd, Dumnezeumi i-a aretatgi pe urma$iitai!" ''-losifia luatde pe genunchiilui gi ei s-auinchinatcu fala panAla pdmant.'' gi i-a luat losif pe cei doi fii ai sdi,cu manadreaptdpe Efraim, la stdngalui Israel,cu manastangi pe Manase,la dreaptalui Israel, gi i-a dus mai aproapede el. 'o Dar Israela intins manadreaptApesrecapul lui Efraim - care era mai mic - gi mdna st6ng6pestecapul lui Manase, punindu-9i mdinile in crucig. r5 $i i-a binecuvdntat,zicind: ,,Dumnezeu, inainteaciruia pdrinlii mei Avraam 9i Isaacau fost placuti, Dumnezeulcare m-acrescutdin copildriegi pdndin ziuade astdzi.roingerulcarem-ascipat de toatereleles6-i binecuv6nteze pe copiii acegtia!prin ei vor fi chemate numele meu gi numele pdrinlilor mei, Avraam gi Isaac! inmul{eascd-se foart€pe pAmant!" " Iosif a vdzut ce tatAls4u $i-a pus mdnadreaptape capul lui Efraim gi i-a cAzutgreu.$i a luat manatatelui,ca se o schimbede pe capul lui Efraim pe capul fui Manase.18losif i-a zis tat6lui sdu: ,,Nu a;a, tatat lath.,qcesn esteinmiul-ndscut! PuneJidreaptape capullui.', reDar [lacob]n-a vrut, ci a zis:,,$tiu,copile,ltiu! gi acestava ajungeun popor,Siacestava fi in6ltat, dar fratelesiu n.raimic va fi rnaitare gi urma5iilui vor ajungeo mullime de 48,1I TM: ,,Numi ageptarnsd-tivadfata." 48,12TM: ,.El Uosifl s-ainchinat"(LXX areplural). 48,14La sfhrgit,TM arein plus:,,cdciManaseeracel maimare".I philon explictrgestul lui lacobprin faptulcAbatranulcunoattesuperioritatea menodei(sinlbolizaEde Eliaim) t'a[dde amintire(simbolizatade Manase)(.teg. III,90-93).pentruautorulEnstolei tui Barnaba(13,5\, liatele mai mic binccuvantatin locul celui mai mare prefigureaztr poporulcre$lin,intrevdzutde lacobin chipprofeticSispiritual. 48,15.,ziua":Philon interpret€aza alogoricziua, spunandcd Dumnezeul-a crescutpe Iacobcdlluzindul penAla luminadesdvar$ita. lacob ii da o leclie spiritualefiului sdu Iosif,,,omulpolitic"velnicimatur(Zea.lll.l79). 48,16Dumnczeue invocatde lacobsubnumelede,,inger',,poateprin referirela scena lupteidin 32.23-33,unde,,omul"de la 25 li 26 c interpretar tradi[ionalca .,ingei'
166
6ENEZA 4849
neamuri."209i el i-a binecuvAntatin ziua aceeazic6nd:,,intru voi lsrael va fi binecuvdntata9a:sd te facADumnezeuca pe Efraim 9i pe Manase!,' l_a $i pus pe Efraim inaintealui Manase.'' Apoi Israel i-a zis lui losif: ,,1at6,eu mo^r.Dumnezeuva fi cu voi $i vA va intoarce in tara perintilor vogtn. " Ifi dau tie Sichemul,parte aleasA,mai mult decet parteafralilor t6i, pe caream luat-odin mdinileamoreilorcu sabiagi cu arcul meu." | 49 Iacobpi-achematliii gi le-azis: ,,Adunati-v6,ca se vd spun ce vi se va intemplala sfdrgitulzilelor. 'Stringeti-vi 9i ascultati,fii ai lui lacob, ascultafi-lpe lsrael,tat6l vostru! I Rubentu, int6iulmeun6scut. tiria meagi inceputulcopiilormei, greude rdbdat,crunt.semel. ' Ai dat pe de l6turi, ca apa;nu da in clocot, 48,22,,Sichem":TM are,,i[i daucu un umarmai presus,'defr4ii tdi. 49,I Capitol celebruin €xegezaantic4 deopotrivaiudaica,i crestind,cunoscursub numelede ,,Binecuvanttuile lui lacob,,(c/ philon, ll4ut,200). Comentariiample 9i sistematice: Hipolit, Binecn)anfirilelui lacob,$i Rutinus,Binecx.tAntdrile patriarhilor. Desprefigurile patriarhilor,cf. Tbstamentul celor XII patriarhi, scriereintene$amentara.a Estedeopotrivao,,vestire"$i o profetiecitifi de creftiniin ch€ieeshatologica fi hristologicd.Hipolit vedein fiecaredintrefiii lui lacobo figurd,/imagine a lui Hristos,a apostolilorsaua €vr€ilorostili. Rufinusinterpretcazicapitoluldupetrei sensuri:istoric, mistic/anagogic Si moral.t,.la sfarlitul zilelor": expresiaa fost inteleasdin sensistoric (la sfarsitulvietii fieclrui parriarh)saueshatologic(la smrritul istoriei).Dupd Origcn, acestecuvinteconfirmAfaptulcA lumease va s6tli (Deprinc.Ill,s,l). pcntruEus€biu, eleausensmesianic (DE VIII,l,l-8 t): lacobanunfdvenirea Mesiei. 49,3 Rubenaredreptulintaiului-n5scut, dar in binecuvdnttrrile lui Moiseacesroreprva revenilui losil inmiul-ndscut al Rahetci(Deut.33,t7).. LXX: ,,inceput(qpli) al copiilormei" (sau,,pargd",darconotatiapatrisricA estealta:c/ Origen,Com./o. l). Spre deosebire de LXX, TM arecuvantul'olrt,,.bdrbafia mea",,,for[amcavirilA". a ,,greude rabdat,crunt,semet":exact,,,durde r6bdat,dur, scmef,.llipolit vorbeite,plecandde la adj. ,,dur"despre,,inctptrFnarea" primului-nascut, adicAa poporuluiLegii (evreii),care puneversetulin corespondenla n-a vrut s[ primeasclevanghelia. cu Ex, 3j,5. TM are altceva:,,culmcde semelie.culmede outere,'. 49,4Cf. Gen.35,22:Rubens-a culcarcu Balla, ibovnicatatilui sAu.a ,,patul":pentru Hipolit,,,patul"simbolizeaza ,,trupullui Ilristospe caresfintii stauca pc un pat". Acest trupa fostpangtuitde ceicarel-aubiciuit$i scuipat,ori i-audatsdbeaolet(Ben. lac. l3).
49 GENEZA
cAcite-ai urcatin patultatalui tAu, ai pangAritatternutulin carete-ai urcat. 5 Simeon9i Levi, frafi! Au implinit o nedreptatedin voia lor. o Sufletul meu sAnu meargi la sfat cu ei, rdrunchiimei sd nu se sprijine pe cdrddgialor, pentruca au ucis oameniin mdnialor gin pofta lor au schiloditun taur. 7 BlestematAfie-le mani4 c6ci e semeati, lor, ceci s-aintArit. 9i ciuda . ^ i. fl vol rmparlrIn lneamuttutl lacob gi-i voi imprdqtiain [neamullui] Israel. 8 luda, pe tine sAte laudefratii tAi, m 6 i n i l et a l ei n c e a f ad u g m a n i l ot dr i . Fiii tataluitiu sevor inchina1ie. e Pui de leu,Iuda! Dintr-o mlddife,fiul meu, ai crescut; te-ai trantit fi ai dormit ca un leu, ca un pui de leu; cine-l va trezi? r0 Capetenie nu va lipsi din [neamullui] luda 49,5 Amintireamasacrariisichemifilor,din pricinaDinei. Hipolit amintefteacestsens, istoric,dar oferdapoi interpretarea satipologicd:preofiidescinddin Levi, iar scribiidin Simeon.Prin urmare,ei ii simbolizeaztr. profetic,pe ceicarel-aupersecutat pe lisus. 496 ,,rdrunchii":exact,,,ficatii". a ,,au schiloditun taur" (M. Simonefi traduceprin ,,i-auttriattendoaneleunui taui'): dupd tlipolit acest,,taur"estesimbolullui Hristos crucificat(Ber. 1ac.l4). in Deut.33,17,Iosifestenumit,,intaiul-ndscut al taurului". 49,7 Descenden[ii lui Simeonqi ai lui Levi nu vor aveareritoriiproprii. Hipolir interpretcaze versetulca o imaginea disperslriievreilor. 49,8 Regatullui Iuda va birui regatullui Israel.0 ,,mAiniletale...":dupAHipolit, este vorbade mainilelui Iisusintinsepecruce,carei-aubiruit pe dugmani. 49,9,,puide leu": simbolmesianic,la Ptrrinfi,dar gi in iudaismulanlcriorerei cre ino. C/ Prig€nt,1959,pp. 419-430.Dupdtlipolit, avemde-atbceaici cu o profefiepozitiyd, intrucatdin tribul lui luda se va na$teDavid, iar din David se va nafte Hristos.Prin urmare,spuneHipolit, Iacobil binecuvanteazA aici,in modspiritual,pe David. 49,10,,panAcandva veni": lectiunecontroversatl inca de la inceputurilecrestinismului. hlustin(Dialogulcu Trifon 120,3-4)susiinecA vers€tultrebuieinlelesin felul urmator: ,,penAcandva veni cel pentrucar€acestlucrua fosthir6zit", scotandio evidentasensul mesianic.DupdOrigen,,,ceeace estehArazit"estefuncliaimpArAteasca a lui Hristos.a lntdreltesensulmesianic. TM are,,supunerea". ,,a$teptarea"
I6E
CENEZA49
gi cirmuitor din coapselesale, panacandva veni ce i-a fosr hardzit; el atteptareaneamurilorIpdgAne]. " ^este Igi va lega mdnzulde vita de vle pi de vrej, manzulmdgiritei sale. In vin i9i va spdlahainasa gi-n s6ngede strugure,vegm6ntulsdu. '' Scdnteietori suntochii sdide la vin, 9i din(ii sdi mai albi ca laptele. '' Zabulonva locui ling6 mare, acolo undevin s6 ancorezecordbiile, gi seva intindep6ndla Sidon. ra Issachar a poftitbinele qi s-aodihnitin rnijloculmogtenirilor sale. '' gi, vazandcd odihnaestebund qi pdrndntulmdnos, gr-apusumdrulla muncd $l s-a f6cut lucratoral pimdntului. '' Danvajudecapoporuls6u gi va fi ca un [singur] trib in Israel. 49,11Cre$tiniivadin acastvcrsetrealizarea profetiei,,primeiveniri,,alui Iisus(Mt. 21, 2-l l) (lustin,Apologia 32,5-6.,Dialogulcu Trifon 53,1-2).a ,,hainaspdatain sange,, estepusdin legAturtr cu ls. 65,1-3gi interpretattr pentruHipolit, ca o vestiremesianicd. acestecuvintefac aluziela botezullui lisus(Beft./ac. lg). 49,12,,ochii": dupdHipolit,Iacobvorbcrre despre.,ochii lui lisus... profelii,i apostolii. ,,Vinul" il simbolizeazipe Duhul Sftnt. ,,Scanteierea" ochilor estegenerattr de ,,beqia sptrltual|",sobriaebrietas,un djn lbrmuleleconsacrate de philon.t,dinlii,,, tot dupa Hipolit(ibtd I9), suntapostolii, de Logos. ,,inltbiti', 49,1f,PfofeliadespreZabulonanunFextinderea haruluilui Hristosla neamurilepag6ne, carelocuiescdeocamdata langd,,mareaispitelof'.dar carel$i vor gAsila un momentoar linilteain porturileBisericii(Hipolit,Ber. .lac.20). 49,14Testamentul celorXll patriorhi il prczin6 pe Issacharca pe un personaiconsacrat ln intrcgimestudiului (l.rsaclral4.5). phiton il admirtr(reg 1,80;,b/. da). t.M il numefte,.asinciolinos" (senspozitiv, indicandrobustefea). plecandde la ,.odihnain miilocul sale,'(de fapt, pe4ilor sale de mo$tenire), Hipolit spuneca .moitenirilor patriarhulesteo figuraa lui lisuscarestape Muntelel.aborintre llie 9i Moise(r6rd 2l). Rufinil vedeodihnindu-se in mijloculapostolilor (Ber.Il,l2_14).r,,tucrdtoral paman_ tului":.dupeHipolit, Iucrareain sanul$i intru sporireaBisericii, manos,,liind ,,p6mantul trupullui H stos.
CENEZA49
169
17Dan se facagarpein drum sa zvdrcolindu-sepe c6rare, mugcdndgleznacalului 9i cAlirelul se va prdvili pe spate; rE Domnului. aqteptmdntuirea re cad il vor jefuijefuitorii, Pe dar qi el ii vajefui pe ei ltud zabav6. 20 Aser, pAineasa e manoasi $i-i va hrani pe cdrmuitori. 2t N"ftuli, tulpini crescutiliber addugAndfrumuseleprin rod. 22 Fiu careai sporit, Iosife, fiu careai sporit,pradainvidiei, fiul meu cel mai mic, lntoarce-tespreminel 49,17DesprcDar', cl 30,6 qi nota.In ochii lui Philon,Dan esteun personajpozitiv, ispititorulEvei.ci mai degrabaiarpeleridicat intrucatiarpeledin drumnu esteneaparat de sine"(cf Agr.94-ll0; de Moisein pustiu(Num.2l,9), caresimbolizeaza ,,stlp6nirea idee(Hom.Ez.X[,3), in vremece Hipolit vede Zeg.II,97-l0l ). Origenmergepe aceea$i ln Dan una din figurile/typurileAntihristului,carese va na;te din acesttrib, inaintea sfarlituluilumii (Be,. Iac. 22 Si De Christoet Antichnito,c/ Bibliografie).a in cuvinglezna"se poategAsio paragramla numeluilui Dat DakNoN tele grece$ti,,mu$cand dupi 49,18,,alt€ptmantuirea"rRahlfs,pe careil urmlm cu fidelitate,dl forma,,a5tept", panicipiu (Vaticanus gi Alexandrinus) au instr un care se TM; manuscriselc vincipale refordla cdlaret(,,altcptand"). dintre lisus li 49,f9 Dupa llipolir (ihid.23), versetulanunla(li rezumA)controversa scribi ti farisci(Mt. 21,23-27).intr-un prim momentaceftia(,jefuitorii") il ,jefuiesc", punAndu-i intreblri incuietoare, darin al doil€amomentIisusii punela punct. timp, dupaHipolit (,6td 49,20,,4ser";prefigurarea lui lisus gi a apostolilor,in acelaSi 24). Acegia ii hrdnesccu paine,atat materiale,cAt ti spiritualA,pe credincio$i.Dupa Hipolit,numelelui Aserinseamnd ,,bogdlic". pdganilor cre$eliberdin 49,21,.tulpina crescutA liber":dupaHipolil tulpina- Biserica o ciute in libertate carenalte pui trupul lui Hristos.TM arecu totul altametaforA: ,,Este de cdprioarA." 49,22in ce privegeprofefiadesprelosif, diferenFl€dintreLXX li l M suntnumeroasc. a,,care ai sporit": TM are,,ai rod"; LXX: ,,lntoarce-te spre mine"; TMr ,,agatd-te" (simbolisticavegetal6).Acest ,intoarce-tespre mine" este interprctatdl: tlipolit ca prevestind intoarcerea lui Iisusla Tatdl,dupdmoarte(ibid.26).
170
6ENB2A49
23 Pe el l-au tot ocirdt urzind planuri, I-auhaituit srapanitoriide sigeli; " dar arcurilelor au fost frinte cu t6rie 9i vlagabratelorle-aslibit sub bralul Srepanitoruluilui tacob. De-atunciEl l-a inGrit pe Israel, " de la Dumnezeullatdluitau; Dumnezeulmeu fi-a venit in ajutor cerului de sus, $i li-a dat binecuvantarea pamdntuluicarele tine pe toate, 9i binecuvdntarea datoritdbinecuvdntariisenilorgi pantecelui, 26 binecuvdntirii tat6lui si mameitale. El a intrecutbinecuvantArile munfilor statornici gi binecuvdntirile nisipurilorvegnice. [Binecuvdntirile] acesteasa fie pestecapul lui Iosif 9i pestefralii sdi,pe care [losi{ i-a cdliuzit. '' Beniamin,lup r6pitor, diminealatot va mai mdnca iar searai9i va imparli hrana.,' 28 Acegtiasunt toii cei doisprezecefii ai lui lacob ara le-a vorbit tatil 9i lor, binecuv6nt6ndu-i,pe fiecare cu binecuventa-rea lui. 2e$i le-a zis: ,,Eu m{ adaug poporului meu.^ingropali-mtrcu pdrinlii mei in pestera pe de 30 farinalui Ephron,cheteul, in pegteracu doui inceperidin fala lui Mambre, in Canaan,pe$terape careAvraam a cumpArat-ode Ia Ephroncheteul, ca s6 49,23-24,,stdpanitorii de slgeli etc.,',dupaHipoli! sunt calomniatoriigi cei carel-au ucispe Iisus.Dar ei au fostpandla urmdinvin$ide putereaLogosului. 49,25 Hipolit intelegeti scrie: ,,De la Dumnezeu,Tanl tiu;,in loc do,,Dumnezeul tateluittu", dendimediato interpretare hristologicdversetului.r,,sanii,,: dupdHipolit: l) celedouATestamente, careL-au anun{atpe Hristos$i care_ihrAnescpe creOinciopi ducandu-ispreDumnezeu; 2) ,,sdniiMariei',carel_auhrenitpe lisusprefiguratde losif. 49,26,,Simameitale" nu existain TM. 49,27,,lrp dpitor" (,,caresfdgie,'):dup6Hipotit, Iacobil nume$teastfelp€ apostotut Pavel,nAscut,crede el. din tribul lui Beniamin,care, la inceput,i_a persecutat pe uceniciilui Iisus(,,dimineafa manca")pentruca in a douapaxtea viegiisd devini unul din cei mai zelofi propovaduitori ai Evangheliei(,,seara va lmpA4ihrana,,).C7.elogiul facutdeMoisctribuluiIui Beniamin (Deur.33,12). 49,28LXX: ,,fii ai lui lacob,';TM:,,triburi alelui Israel". 49,29TM arcin plus,la inceput;,,$i le-aporuncit.,'
GENEZA49-50
I7I
aibtrun mormint. 3l Acolo i-au inmormanhl pe Avraam 9i pe Sarra,solia lui, pe Isaacgi pe Rebeca,sofia lui, $i tot acolo am ingropat-oeu pe Leia; 12 33 larina gi pesierade pe ea au fost luarede la fiii lui Cheteu." Apoi lacob n-a mai dat nici o poruncdfiilor sdi,qi-a ridicat picioarelepe pal s-asiveryit gi a fost adAugatpoporuluisdu. I 50 Iosif s-a pr4bu;it pestetat6l sdu,a pl6ns 9i l-a sarutat.2 Apoi losif le-a poruncit slujitorilor sdi gropari sa-i inmorm6ntezetat6l, iar acegtial-au 3 inmormentatpe lsrael. $i au implinit patruzecide zile: atat este numArul de zile pentruo inmormantare.$i Egiptul l-a pldnsgaptezecide zile. ' Dupd ce au trecut zilele de doliu, Iosif le-a vorbit a$apreaputernicilor de la curtealui Faraon:,,DacAam aflat har inainteavoasfA, spunefiacestea, despremine, la urechilelui Faraon.5 Tatdl meu m-a pus sAjur 9i mi-a zis: <Si mi ingropi in mormdntulpe care l-am sdpatpentru mine in Canaan.l Acum dar am sd ml scol, am sd-l ingrop acolo pe tattrl meu gi am s6 ma o intorc." $i Faraon i-a zis: ,,Du-te gi ingroapa-fitatdl aga cum te-a pus sa tufl. ' Iosif s-a dus sd-qi ingroape tatdl ti cu el au mers toli slujitorii lui Faraon,batrerii din casa acestuia,toti batrAniidin lara Egiptului, 8 toat6 slujitorimealui losif 9i fralii acestuia,precum Si toatAcasatatdlui sau. La Gesemgi-au l6satneamurile,turmelegi vitele.e Au mers cu el care gr c6ldrefi,a9aincit alaiul era foartemare.
49,33ScenAtipicdde trecerein moarte.Patriarhulcarea trAito viala vinuoasd$i plintr (,,sdtulde zile") se stingein patulsdu,inconjuratde toti fiii, dup6ce le-aspusun ultim cuvantesenfial(testamentul oral). Scenamo4ii lui lacobva devenimodelpentrutoatg sfinlilorcreltini nqmartirizali. ,,sfarsiturile" 50,1Exactr,,acdzutpsstefalatatdluiseu." 50,2,,strJinmormdnteze": defi termenulgrecinseamna,,a lnmormanta", trupullui Iacob trebuiesAfi fost imbalsamat, dupatradifiaiudaica,ale careirituri t'unorare suntasemanabarecu aletraditieiegiptene(c/ Herodot,H,rr. II,85-89).imbAlsamarea saumumificareapresupunea extragerea organelordin trup. pentrua fi pasffateseparat,uscarea trupului,apoi umplcrealui cu sare.Dupi aceeatrupul era irvelit intr-o panzaspecial preparata, apoi intr-o alti p6nzd,curatd.Ritualuldurapanl la $aptezeci de zile, uneori mai putin,aain cazullui lacob. 50J Dcspredoliul de qaptezeci de zile vorbefteli Herodot,rr,A II,86. 50,5La inceputulcuvintclorlui lacobTM arc:,,[ata,am semor." 50,8,,slujitorimea": ,,casa"lui losif, incluzandu.ipe slujitori.
172
GENEZA50
l0
CAndau alunsla Aria lui Atad, dincolo de lordan,s-aulovit cu pumnii piept, in cruntde tot, ajale. [losif] l-ajelit qaptezile pe tatAlsdu.'; VAzand jalea de pe Aria lui Atad, locuitorii Canaanuluigi_auzis: ,,Marejale-i la egipteni!"De aceealocului de dincolode lordani-au pus numele,,Jalea Egiptenilor". '' Aga au f6cut fiii sai pentruel l-au ingopat u"olo. ii Fiii $i sai l-au dus inapoi in finutul Canaanului9i l-au ingropatacolo,in pegteracu doudincaperi,pe careAvraam o cumpdrase,pentrumormant,de la Ephron cheteul,in fala lui Mambre. 'o Dupd aceea,Iosif s-aintors ?nEgipt, el, fraJii sAiii toti cei cares-audus si-l ingroapepe tat6lseu. '' Vdzand ca pdrintele lor a murit, fralii lui losif gi_auzis: ,,Si nu-gi aminteascdlosif de rdul pe care i l-am ficut 9i sd ne pldteascetoate relele suferitedin pricinanoastrA!"16Au venit la losif gi i-au zis: ,,inaintesa se sfarleascAtata s-ajurat: l7 <Spuneli-iagalui losif: .lartd-le lor nedreprarea Si p6catul,cAci te-au fhcut sd induri multe rele.,> Acum, iarfi nedreprarea celor ce-l^slujescpe Dumnezeultataluit6u!" $i losif a pl6nsauzindu_le vorbele.18lar ei, venindla el, lau zis: ,,Suntemrobii t6i!,, le Dar losif le_a zis: ,,Nu vd temeti,c6ci eu sunt al lui Dumnezeu.2oVoi a1iurzit planuri margaveimpotriva mea, dar Dumnezeua urzit de bine pentru mine, ca s6 fie cum esteacumgi ca sa fie hrdnitmult popor!"2l Apoi le-amai zis: ,,Nu va temeli!Am sAva hrinescgi pe voi gi pe cei din caselevoastre.,,Si i_a mdngiiiatvorbindu-lepe inimalor.
50,10,,Arialui At^d" (etu.gorcn-,A!adh).LXX rraducedoafprimul termenal numetui. $i al doileapoatefi tradus,prin,,ciulin,.. AFdar loculs-arnumi.,AriaCiulinito/,.a Lovireaputcrnicdcu pumniiin pieptcsteexpfesiadureriiresimlitela moarteauneirudg foarteapropiate. in Palestina mileniilorI qi ll i.H.,ritualuldoliului(aljelirii)cuprrnoca; radereacapului $i tdiereabarbii; creslAturipe trup (intcrzisedc Moise. in Deut.); sfEgierea hainelor5i imbrdcarein sac;presdrarea dc praf pe capgi tdvdlircaprin cenu$; bocetul. 50,12Cuvintele,,$i l-au ingropatacolo',lipsescdin TM. l,XX intra in contradicfie cu anunfareainmormanrariilui lacob in grota Rahelei,de la Makpelah(v. 5). Contbm discursului lui gtefan, din |apte7,16,lacoba fosrinmormantat la Sichem(sic!). 50,17,,Acurn,iarta":cxact:,,acum,primeftc'.,,.ingeduic.', ,.lasdde la tine.,, .1.M. 50,18LXX ornitesccnaprosrernArii frafilordinainrealui losif, prezentd in 50,19,,eusuntal lui Dumnezcu',: in TM esteo interogalie: ,,Oaresunleu ln locullui Dumnczeu?" PentruTM, Iosif retird se-ii iudecefrafii $i sa_ipedepseascA, inrrucatnu esteDumnezeu. LXX schimbdscnsul:Iosif ianA,intrucatesteom al Iui Dumnczeu. ca si lialii sai.
GENEZA50
t73
22 Iosif a locuit in^Egipt, el, fr4ii sai 9i toatd casatatAluisAu.gi a trait " Iosif o sutdzeceani qi i-a v6zut pe copiii lui Efraim pdni la a treia generatie. $i fiii lui Machir, fiul lui Manase,s-au nescutpe coapselelui losif. 2a losif le-a zis fralilor sdi: ,,Eu mor. Dumnezeuinsa o sa vA cerceteze,o $i s6 vd ia din tara aceastatio sAva ducain finutul pe care Dumnezeua jurat 25 [cd-l va dal pdrinlilorvogtri,Avraam,Isaacgi lacob." gi losif i-a pus sa jure pe fiii lui Israel,zicdnd:,,CdndDumnezeuo sd vtr cerceteze,sa luali ii oaselemelede aici,cu voi." 26 losif s-a sfhrgit la o sutd zece ani. L-au ingropat fi l-au pus intr-un sicriu in Egipt.
gi ingroparea 50,26CenezaseterminAcu testamentul lui losif t.,sicriu"t termenulgrcc 'afin, corespunde oopdq aici ebr. careva fi tradusprin Kl prDr6q in episodulconstruirii Transportarea osemint€lorlui Iosifva li mcntionatf,in Ex. ,,chivotuluiLegdmAntului". 13,19.Philon. de obicei critic fall de losif, .,om politic", ilterpreteaziscenatestamentuluifoartepozitiv (Migr. 17-24).Sirachil numegcpe losif ,,capetenia f'ralilorsdi" (49,15).
. 1 '
, . :
EXODUL
Introducere Exodul este socotit ,,EvangheliaVechiului Testament",dat fiind cA el prezintl primele intervenlii concrete;i publice ale lui Dumnezeuin i'storia unui grup etnic (evreii) pentru a-l elibera din robie, pentru a-i da o Lege moralA,juridica 5i religioasdgi pentru a-l calSuzispre pAmantulfdgaduit. Ieqireadin Egipt estesocotitdde cdtreevreimomentulfondatoral istoriei lor, devenita,prin interventiedivinA,o istoriesacrA.Ea marcheazbinceputul unui destinpunctatde momentede glorie(intrareain Canaan;intemeierea (distrugerea regatului), dar gi de resemnare templului,exilul,risipirea).CarteaExoduluidescrieo seriede intalniriale,,poporului sf6nt"cu Dumnezeu, intalniri concretizate intr-un cod legislativ,etic Ai cultuai.Acesteintalniri vor fi ii sunt reactualizateprin diferitele sarbatorievreie$riinstauratede Dumnezeuinsugiin timpul ,,convorb irilor" cu Moise.Cea mai importanta dintre ele este, farA indoiala, Paltele, preluatdapoi in tradifia cregtinAcu dublasemnificalie, de patirni/suferinfi Sieliberare. ziua aceasta in careali iegitdin pimintul Egiptului,din casa ,,Pomeni{i robiei,c6ci Domnulv-a scosde aici cu mdndtare."(Ex. 13,3)Cuvintul lui Moise rAsundpesteveacuri, mai presusde toate asupririle,iar iegireadin Egipt a devenitun sirnbol major al eliberdrii.Acest cuvant a dobAndit universalitatedin ziua in care a rAsunatin limba greac6,la Alexandria. DatoritAtraduceriiLegii sale,diasporaevreiascddin Egipt, prinrindmijlocul legalde a folosi in justilie proprir.rl gi adecod,poatesd restabileascd vfuul istoricimpotrivadetractorilor sdi 9i sd ofereca modellumii elenofone puritateareligieisale.Meditandtextulgrecescal Exoduluiin caselesalede rugdciune, eapregAte$le philoniene, inflorireacomentariilor exegezaliteral6 alegorici a motivelor de o infinitd bogdtie din cartea,,trecerii" cirre 9i pustiu, munteledin cdtreintalnireacu Dumnezeu, citre primireaLegii 5i a splendoriildca5uluisfdnt: lecturi evreiegtigi crcgtine,Ia care se poate propusAde EmrnanuelLevinas:,.Tertuleste'intinspe extindecomparalia, amplificariledatede tradilieprecLrm corzilepe lernnulviorii."
t78
INTRODUCERE
I. Iegireadin Egipt qi personalitatealui Moise Titlul c14ii, Exodul, s-a transmis prin doud manuscrise in unciale: "E(o6oq VaticanusSi Coislinianus.intr-un al treilea,l lexandrinus,intllnim Ailintou (,,legireadin Egipt"). ln LXX, acesttermenaparein Ex. l9,l $i ln Num. 33,38,cu sensul,,iegirea fiilor lui Israeldin lara Egiptului",reluat in Ps. 104,38$i ll3,l pentrua desemnaacela$ieveniment.Pentruevreii vorbitori de limbf, greaci a existat gi un sinonim, sqq,oyn, rezultat din folosireafrecventi a verbuluie(c1erv, ,,a face sa ias6,a scoate",av6ndu-L ca subiectpe Dumnezeu(sau pe Moise aclionandla poruncaLui), termen ce indica mai direct actiuneaeliberatoaresAvargittrde Dumnezeu.Pentru crestini,incepandcu Meliton al Sardesului(sec.al ll-lea) 9i lustin Martirul (Dialogul cu Trifon 59,1.2), s-a incetdlenit5(o6o9,pe cAndevreii au numit aceastacarte, ca pe celelalte ale Torei, dupd primul cuvdnt: $m6th, evreilorcareiesdin Egiptsubconducerea .Numele".Epopeea lui Moise 9i primirea Legii de Ia Dumnezeu in pustiu a lost cunoscutagi in afara iudaismului.TraducereaExodului in grecelteesteun momentimportantin istoria relaliilor dintre evrei Si lumea pdgenea epocii elenistice.Despre conflicteanterioareperioadeicands-a facut aceastdtraducerese vorbesteln apologeticaevreiascdulterioarA,care asociazA fanspuneriitextului Scripturii intr-un limbaj nou recurgereala sursenebiblice.O traditie egipteanAostila transformdistoria pornind de la legendexenofobe.Cel mai vechi suslinitor al acesteiaesteManethon,care a scris in grecegteln sec.al III-lea i.H., sub Ptolemeual Il-lea, dar calomniile continutein lucrareasa existaudinainte. Aceastd traditie pune pe seama israelililor istorii inchipuite, de care se serviserdodinioardegipteniiin propagandalor impotriva strdinilor instala{i in !ard,in specialimpotriva pergilor.Tema comuneesteexpulzareaacestor strAiniin timpul unei ciume provocatede prezenlain fari a unor oamenicu obiceiuriqi religii diferite.Astfel, in Ex.4,6-7, orice aluziela lepri este evitate,pentrua nu da prilej vrtrjmagilorsd-l acuzepe Moise gi pe poporul sdu,pornindde la acestpasaj,de a fi fost leprogi. In traditia greaci, Hekataios din Abdera, la lnceputul domniei lui Ptolemeul, reiaaceastA legendda expulzdriiin urmauneiepidemii,expulzare interpretata ca semn al nemullumiriizeilor. El scoatein relief figura lui Moise, marelelegiuitor, modeldnd-odupd irnagineafilozofilor gi legislatorilor greci. Sunt subliniateinteligenla$i curajul lui Moise, caro igi
INTRODUCERE
#
t }
179
cAlAuze$tepoporul in timpul caltrtoriei numite cnorric gi nu 6(o6o9 (numeledesemneazd in greac6o expediliein vedereafonddrii unei colonii). DacdMoise,legiuitorul,s-abucuratde prestigiuin mediileintelectuale, in mediile popularea fost cultivati imagineaunui Moise magician.La originea acesteiase afld conflictul dintre Moise gi vrdjitorii lui Faraon (Ex.7,ll-12.20-28;8,3.14;9,ll). Numelelui Moisese va regdsiin papirusurilemagicede origine iudaicdcunoscure de cregtini(cl 2Tim. 3,g) din colecliile facute exclusivde cAtrepdgeni,dar ;i ?nteKele alchimice asro_ 5l Iogicede mai t6rziu. Traducereain greacaa Exodului este de o importantacapitalapentru evreii elenizali, care nu vor doar s6 rispundI denigririlor, ci s6 creezein lumeagreaci o opinie favorabildistoriei,culturii gi religiei lor. inc6 din primajumetatea sec.al ll-lea i.H., filozoful evreuAristobul dedicd regelui Ptolemeu al Vl-lea (18l-146 l.H.) un tratat intitular ExegezaLegii lui Moise, in carc afirmAc6 Platona cercetatin cele mai mici detalii Lege4 rar Pitagoraa preluatin propriasa doctrin6invdfdminteleScripturilorevreie$ti. Pentrualti autori,angajaliin apologetica propagandd,referinfala fi Exodul grec se asociazdcu rescrierea relatirii biblice.in palestin4pe la mijlocul sec. al Il-lea, Eupolemos,in lucrareas^ Despreregii lui luda, il laud6 pe Moise ?n manieraautorijorgreci care gi-ausldviteroii civilizatori. Moise devineastfel primul intelept,primul legislator,inventatorulscrierii (pe care grecii ar fi preluat-ode la fenicieni,iar acegtiade la evrei). Scriitorulevreucu numepersan.Anapan.compune.probabilin Egipt, o scrieredespreevreicu scoppropagandistic, religiosgi nalionalist, adaptatA tradifiilorpdg6ne,urmdrindsd respingdcalomniileIui Manethon:Moise ar fi fondat cultul egiptean,fi egiptenii il venereaz|ca pe o fiin16 divind. Lovind Nilul cu toiagul,inaugurase inundatiilebenefice,iar Faraon,pentru cAa incercatdin invidie si-l asasineze, moarede o boal6de piele. Figuralui Moiseatingeculmeaprosldviriiin formaceaInaisavanta, mai filozoficdgi misticdin operalui philon din Alexandria.Acestaseinscrie in traditiapropriu-zisreligioasaa lui Israel,a$acum esteexprimatdin Sir. 45,1-59i in Carteainlelepciunii10,15-11,4. Lui Moise i se arribuierolul centralca profet inspirat.Tratatelelui philon sunt hrinite de meditatiiasu_ pra Exodului. Lucrareacare rdm6.necel mai aproapede narafiunea biblic6, urmard o exegezaspirituale, estel/iqla lui Moise, care va gdsi mai tdrziu numeroaseecouri la scriitori cregtinicum ar fi Grigoreal Nyssei.
It0
INTRODUCERE
II. Observatii asupralexiculuigrecdin Exod TraducatorulExodului acorddo grijA deosebitaexigenfelorlimbii grecegti, fiind unul dintre traducAtoriiPentateuhuluicare au cdutat sd foloseasci expresii tipic grece$ti.in sintaxA,el transformdrelaliile de coordonarein refalii de subordonareconform geniului limbii grecegri(3,4; 4,23i 28,41), TraducereaExodului esteopera unui traducdtorciruia ii este mai la indemini limba greacAdecat ebraica.Astfel, traducitorul Exodului poate fi caracterizatca fiind competent,atent la formuldrile autenticgrecegti,pAstrand o anumita libertatefali de original, dar riguros in manierasa de a-l redacu lldelitate.Catevaexemple: ,,Nedreptatea".Prin alegerealui &6rxog ,,nedrept",calificAndmartorul in 23,1,estesldbitdvaloareaebr.fudmas, ce implici mai clar ideeade violen1i. O altd riddcind ebraicd,apartinAndaceluiagic6mp semantic,nagai, suferddoud tratamentediferite in Exod, in functie de context.Substantivul corespunzAtor esteredat cel mai adeseaprin ipyo6rorr46, ,,supraveghetor (tradus de lucr6ri" de noi prin,,vdtaf'-n.1.)(3,7;5,6.10.13); in 5,14totuii i se substituieinrord,rrlg, ,,ispravnic",pentrua introduceun nivel superioral ierarhiei,supusdirect lui Faraon(,,ispravniciilui Faraon,');traducereapare modelatadupd LXX 1,1l: ,,gi Faraonle-apus ispravnici"(en6orrloev... enioraroq). " ,,SemneSi minuni (onFeio rci teporo). Xrpeiov corespundeconstant 'dth,,,semn" in Exod fui (4,8.9.17.28.30;7,3; 8,19; 10,2).Faceperechecu r€p(4, care traducedeopotriv1. ebr.pele', ,,minune,'(l5,ll) li mophAth, ,,miracol"(4,21i 7,3.9; 11,10).Regularitatea folosirii lui olpelov irnpune traducereaconstantdprin ,,semn",iar corespondenta dintre€poq i nophAth determinatraducereacuvdntului grec prin ,,minune",pe cdnd 0oupdorov traduce adeseain LXX niphla'6th, ,,fapteminunate", conform unul sens atestatin textele grecegtiincd de la Herodot; singurul caz din Exod se gAse$te la 3,20,in 34,10preferdndu-se 6v6o(ov. Aceastdultima alegereeste rara in LXX (Iov 5,9; 9,10); 3v6o(oq estefolosit cu sensulde ,,remarcabil, renumit, ilustru" (l-am tradus prin ,,slavit" - n.t.). prezenla lui 6v6o(ov pentru a traducenipl a'oth in Ex. 34,10 a fost detenninatAde importanfa expresiei Av66(c4... 6e66(aorot(15,1.21), ,,cuslav6s-apreasl6vit,,.
INTRODUCERE
". ,,A deosebiprintr-o minune Folosirealui topc6o(d(elv in Ex. (8,18; 9,4; I1,7) scoatein evidenlesoartaspecial6a lui Israel,deosebitdde a egiptenilor. Verbul reaparein Deut. 28,59, unde orientareaso4ii risca sa se inversezesub amenintareacarevizeazapoporul. [n cele doudcazuri,tradu' cer€a,,a deosebi/ainsemnain chip minunat,printr-o minune" (tara sau un in loc sfint) se potrivefte. in ceea ce privelte tema ,,distinclie-separare" decatin 8,19:,,voipunela mijloc un Exod,ea nu esteexplicitatiin greceqte ' lecturaverbuluipala hotar."Folosirealui nopo6o(d(ervin 8,18presupune la forma cauzativa, ,,a face minuni", in timp ce TM citegtepaldh, ,,a deosebi". Omofonia, asociati cu asemanareagraficd, explici confuzia. de Septuaginla. Targum-urileinsa au aceea$ilecturacu ceapresupusA ".' ,,Rdzbunare Erbixrlorg nu aparein Exod decdtin 1,4 ii 12,12pentru data"), a traduceebr.$ephe!,,judecat6" (in sensulde ,,sancfiune,pedeapsA redat prin xpiorq, ,judecatd",in 6,6. in Num. 33,4 9i in lez. 18,41; formulareanoteiv dx6ixlotv prezentAin Ex. 25,11.17;30,14se regAse$te pasaje este vorba de ,,a se rdzbuna"sau de ,,a da o 12,12.in toate aceste pedeaps6".Ideea de razbunaregi expresia ei concretd,pedeapsa,sunt rnaibinein 12,12, se potrive$te continutein termenulgrec.Ca,,rdzbunare" precumfi in 7,4.
H i $ i f
,
,,Plagd".Termenuldin lirnbilemoderne,folositin sensde ,,nenorocire, cataclism",estede origine biblicd. Provinedin nlr1lrl, ,,lovitura",careapare pentruprima datl in LXX, in Ex. I l,l, pentrua vesti moarteatuturor intdidecatin lor-nbsculidin Egipt. Corespondenla cu ebr.negha' nu se regase$te atingere"). 2Par.6,28,acestafiind in mod obignuitredatprin aq( (,,lovitura, fllqyri traducenegheph,,,pedeapse",in Ex. 12,13.Traducerealui nl,ryyr1 prin ,,loviturt's-ar potrivi mai bine sensuluigrecesc,dar nu se potrivegte in I l,l, dndryerv. cu,,aaduce"prin carenoi traducem,
i
pe,,magicie,,Vrdjitorii" Egiptului. Cei trei termenicareii desemneazd nii Egiptului" corespundcelor din ebraicd,dar nu rigr:ros.Dacdinoor66q cuvantde origine traduceintotdeauna ftaf lom in Ex. (7,11.22;8,3.14.15), egipteanA,in 9,1I apareQoplrcr6q cu aceast6funclie, iar in 7,1l, acestaii ln ce-l priveStepe ooQtortlq,prezento singura corespundeld m'khaSSeph. data in Exod, tot in 7,11, el reda ebr. hakham.in ciuda acestorvariafii, 'Efidor66q, in grecegte, alegereatraducatoruluinu este lipsita de coerenld. desemneaziuna din func{iile lui QdppoKoq,,,magician,vrdjitor, cel care
I
i
f
II2
INTRODUCERE
folose;te descenrcce",de undetraducerea,descAntitor".PentruodptrdKog, estepreferabil,,vrditor" in loc de ,,magician",pentrua respectain 7,1I traducerealui QoppdKeior cu ,,vHjitorii, farmece" (QdppoKeicrtraduce un hapax, lahalim, de la ridicina ,,a ascunde,a invAlui"; prin urmare, este vorba de gtiinfe oculte). Pentrua infelegenuanlelelui ooQrofi1g,folosirea termenuluiin LXX este limuritoare, cu o singuri exceptie:in Dan. 1,20, acest termen traduce aramaicul haklirm (echivalenlul ebr. bAkhAm), desemnendu-lpe cel ce exerseaze intelepciunea intr-un mod profesionist(tehnic)in slujbaunei puteri vrijmage lui Dumnezeu.inlelesulpeioratival lui ooQr"orilg in Daniel este confinnat gi prin faptul cd termenul se referd Ia inleleplii Babilonului, care sunl supugi regelui, oo0og fiind rezervatlui Daniel gi grupuluisiu. incdpdlinarea (,,impietrirea") lui Faraon. AceastatemAesteexprimatd in LXX cu ajutorul aceloraqiimagini ca qi in 1'M. Bopeio0or (7,14), ,,a se ingreuna",tradusde noi cu ,,ase impietri", esteconcuratde or?'lpriverv, ,,a intAri"(3 Reg. 12,4;Gen.49,7;8x.7,3;13,15;Deut.2,30etc.).Interf'erente s-auputut,de asemene4relevaintre fupr5vetv,orl,rprverv gi rcncXr..lverv, a rczistd' F'aseintAri,a prindeputere",de undecontextual:,,a se incapAlana, (fapt ce a permistraducerealor in limba romAndcu ,,ase impietri" - n.t.). or6trov corespunde unui cuvanlebraicinsem,,Spin"(10,7).Grecescul nend,,cursa, capcan6", ca ti in Deut.7,169i Jd. 8,27.Termenulgrec,fie la neutru,fie la masculin,desemneazd, la Homer, un ldruS,un fel de par cilit qi in foc apropiatde or6l,oy (,,par,tarui, teapt'), dupdP. Chantraine.Este greu de trecut de la acestsensla cel de ,,piatrdde poticnire",pe careil dau dictionarele, ldrd a implica o metatbrAa obstacolului sau confuzia cu orav6q),ov $i np6oKoppo (cf. Ex. 23,33 pi 34,12), care traduc acelagi cuvant ebraicpe careil traduceorri?,ov. Acestedou6 conjecturisunt putin plauzibile.Seopteazdpentrupdstrarea sensuluide,,spin". Fiii lui Isruel Si ,,insofitorii" /or. Atunci cdnd fiii lui Israel pirdsesc Egiptul, se constituieintr-o trup6 de ,,gasesute de mii de bdrbatipedestri" fdrd a num6ragi ,,insolitorii"(12,37).Cuv6ntulcrroorer.rqdesemneaz6 dupi contextceeace se adaugA,,barba.tilor" gi ceeace estedistinctde tumele de vite (v. 38). Aceastdutilizarein 10,249i 10,10aratdca estevorba de copii, de b6tr6ni gi de femei. in alte locuri, otooreui este echivalentulunui cuvantinsemnend,,bunuri,averi" pe care Ie poti transporta.Or, copiii sunt
INTRODUCERE
183
cei care trebuie purtati. Aceasta tresaturdcomunA poate explica dubla utilizare a lui cnocreu{1: in primul r6nd bagaje,echipamentde campanre, dar in context militar include qi persoane,familia llsati in urm6 de c6tre soldatulplecat in campanie.(in funclie de context,am tradusprin,,insolitori", ,,femeiqi copii",,,bunuri"* n.t.).
*
Rdzvrdtirea poporului. in afara reprogurilor pe care poporul le adreseazd lui Moise in momentul in care este prins intre Marea Rogie gi egipteni (l4,ll), revolta mai izbucnegtein dou6 imprejurdri: c6nd lipsegteapa (15,22-27;17,l-7) gi cdnd lipsegtehrana(16,1-12).Rizvrdtirii.Dumnezeu ii rdspundeprin Moise indulcind apeleamare,fdcAndsd t6gneasciapd din stanceti, pe de altA parte, daruind prepelile 9i p6ine din cer. Expresia greceascda nemullumirii fiilor lui lsraelesteredati prin verbul de 1oy"yu(
It4
INTRODUCERE
Poruncile, Iegile Si rdnduielile lui Dumnezeu. O buni parte din vocabularullegislativ al LXX apare prima datd in Exod. Pentru a sesiza in 12,43,vopogcorespunde ebr. acestlucrutrebuiepornitde la 12,43.49. fuuqqdh,,,porunc6,regul6, rdnduiald,aS',zAmeff',iar in 12,49, ebr. 6rAh, ,,lege".O legaturi putemicAesteastfelstabilitaintre cele dou6versete,care cuprind o suita coerentade enunluri relativela calitateade circumcis,necejefifei pascale.Recurgereala un singur sarApentrua fi admisla consumarea termengrec, cel mai general,v6pog,arat6importanlacircumcizieica temei al LegimAntului (cf. Gen. 17,10-14).N6poq nu se referi la reguli particu(13,9-10). larealeritualuluipascal,ci la exigenfele ,,Legii"ln ansamblu in 16,4.28 definilia termenulsi v6po; GOrAh),se lArge;te de la cirla dimensiunile intreguluiLegAmant, prin cumcizie(cum aparein 12,43.49) intermediulunei institufii-cheie, Sabatul.in 18,16.20, v6poglsingular)are (plural) ,,decrete,hotir6ri" un inleles global pe care nu-l au r.poa10".lp.a'ca (pe care,in lipsa unui termenadecvat,le-amtradusprin ,,porunci"- n.t.); la fel, in 24,12, in raport cu Awol.ai, ,,porunci".Toate acesteaapar ca mijloace de care se servefte Dumnezeupentru ,,a dicta/a intemeia legea" (vb. vopo0eciv estefolosit in 24,12). Dar cel mai adeseae folosit voprpov caretraducelluqqdh pentrua numi (12,14.17),la o poruncdanume,cu privirela o sdrbAtoare, la o comemorare un ritutrlspecifical cortului(27,21;,28,43), la un privilegiusau la o indatorire a preolilor (29,28:,30,21).Noi am tradusv6prpov cu ,,legiuire",insolit in mod constantin Exod de epitetulciarvrov, ,,vegnic",fapt care genereazAo formula reluatAadesea:,,legiuirevegnici". Mai delicatdesteinterpretarea termenilor8rrai
INTRODUCERE
'Aoeleiq esteintr-adevAratestatla Philon nicaieri in alti partein LXX. $i 'abhar, care, la cauzativ, inseamna Vb. ogopi(erv nu corespundeebr. ,.a transfera".Acest transferesteo ofrandi, al cArci asPectnegativ constd in sustragereade Ia folosirea profana. Alegerea lui dQorpelv in greacd acestaspect(35,24).Sensulde,,a lua" esteatestatde o inscriplie subliniazd religiosin sec.al lv-lea i.H., fiind mai potrivit penuu dQmpeiv caracter cu in 29,27 gi 35,24 (totugi, pentru uniformitateavocabularuluisacrificial in ce4ile Pentateuhului,am optat constantpentrutraducereacu,,puneredeoparte"- n.t.). Animaleledomestice.Traducemp6alog de fiecaredatl cdndesteposibil prin ,,vitel",iar pooldptov prin ,,tduraq". in 34,19totugiF6oxogestefemio junincd, dupi inlelesul grec clasic. De altfel, diversinin gi desemneazd tatea termenilor grecegtip6o1oq, ,juncan" sau ,junincd", fu09, ,,vitA", rotpoq, ,,taur",corespundeunui singurtennenebr.:qdr. 'Tno(riryrov gi
t
rr I
II I
r
IlaaTo/Pa1te. Substantivulnir;1ct, in LXX, nu este,cum s-ar parea,o elenizarea ebr. pesab; el transcrietermenul aramaic aflat in calendarul tradi{iei orale la vremea traducerii greceiti. Sunt mdrturii provenind din Hexapla lui Origen, care ii atribuie cdnd lui Theodotion,cand lui Aquila qi Symmachoso transcrieredin ebraicbsub forma Qooex.Un ecou al termetotr.lgi in traducerea vb.pasafuin12,13.27 cu nufuigrecncolc estesesizabil gr. oxend(ro, ,,a acoperi,a protej4 a ocroti", mai ales la viitor 9i la aorist. Un alt echivafentpentrupdsafulnEx. 12 estefiop€pxopdt,,,a depA$i,a trece mai departe",in v. 23. Acestedoul traducerise inscriu intr-o traditie interpretativacdreiaLXX ii atestdvechimea.Folosirealui nap6plopcr a generat cele mai raspanditeinterpretarigreceqtiale lui ndo1o, deoarecevb. apare 'dbhar,,,atrece", apoipdsa!1. de doudori in v. 23 pentrua traducemai intdi Philon folosegtetermenii 8rdpoolg,,,trecere/traversare",gi 8rcpctilprc, care la sreci desemnasacrificiul oferit inainte de a trece o frontierasau un
186
INTRODUCERE
rdu. Aquila folosegtetn6p pcorg, ,,acfiuneade a trece pe deasupra"sau ,,acfiuneade a sdri peste", interpretarer6sp6nditi printre evrei in Ewl Mediu. Existd un ecou al acestuiin{eles in traducereagreacamedievala numitdGraecus Venetusdupdun manuscrisde la sfer$itulsec.al XIV-lea: pasah esteredat prin drl"l"otrror, ,,a s6ri". Procopios(pG 87 561b), cu mult inainte, semnaleazA o semnificalieapropiatea Pagtelui:,,a inainta cu paqi mari". in ceeace privegtetraducereacu oxend(o, ,,a acoperi,a ocroti", ea se apropiede unul din cele doui verbe utilizate in Targ. N pentru a reda pdsafu:aramaicul'aggEn,,,a acoperi,a ocroti", care face aluzie la imaginea lui Dumnezeuca ,,scut",redataprinimepconi(
INTRODUCERE
It7
autoriforcare exploateazaasonanlandara-nacyel, ,,pa$te-pltimire"(a lui in acestsens;una Hristos).Trei omilii din sec.al lv-lea sunt reprezentative dintre temele lor principale este formulatA astfel: ,,victima este jertfita (cf. lCor.5,7;Ex. 12,21),moarteatrecepe deasupra"- precums-a oferit la Pasteleistoricjertfa mielului pentruca intdii-ndscutiai eweilor sAscapede jertfa lui Hristos, moarte,la fel qi pentru adeviratul Pa$teau fost necesare sdngelegi moarteaSa pentru mantuireaoamenilor.Una dintre tr6sdturile remarcabileale acestoromilii esteci ele considerAcd subiectulacfir.rniide ,,a trece pe deasupra"nu este Domnul, ci ,,nimicitorul", cf. Ex. 12,23. Aceasd exegezeeste cunoscutd9i de Ieronim (In Mauh. 4,26,2) gi de Theodoret(pE 24). ". flpoo4luroq: ,,strdin", $i nu ,,prozeftt flpoo4l,urog, /rn. .,cel ce se apro. pie, cel ce vine", traduceacelagitermenebraicge7ca qi noporxoq:,,locuitor temporar",utilizat in Ex. 2,22 qi 18,3 (tradusde noi cu ,,pribeag"- n.t.). Alegereaunui nou termentrebuiasi corespunddnecesitAi de a desemnao situalie anume(cu atat mai mult cu cat fipooriluroq n-a fost atestatin gr. inaintede Ex. 12,48,termenulclasicpentru,,venetic", .,strdin",in opozilie cu bd'tinagul,fiind €nql,ug).Studiindu-serdddcinaqrb, ,,aseapropia",in textele de la Qumranqi in celeale rabinismuluivechi,s-acrezutcAnpoo{?'"r.rroq, in LXX, este cel care s-a,,apropiaf' de ir.rdaismti is-a dat calitatea de ,,prozelit",a9acum esteatestatain epocascrierilorNT, adicaa convertitului la religia iudaic6.Se poateobiectacd npoor'floroq,cf. Ex. 12,48,nu trebuie supuscircumcizieipentru a participala Pa$te,in timp ce fidporKoq,,,veneticul, locuitorultemporar,strdinul"(corespunzdnd de asttrdat6,,oaspetelui") nu poatesd steaIa mas6necircumcis.Estefoarteprobabilca in Ex. 12,4849 npooiXrrtogsEfie e'vreulvenit din diaspor4un ,,imigrant"fdcdnddejaparte din popor gi adundndu-secu fralii sai pentru a celebra Pattele. Cel care revineastfelin comunitatese poateapropia(npoo67leerv),,sdfac6 Pagtele". Verbul tpoo6pleoOor poateaveain LXX o valoarereligioasa.in Ex. 16,9 esteaplicatpersoanelorcare,,seapropie"inaintealui Dumnezeu.Estevorba de apropierea,,imigrantului"evreucare(re)vinepentrua face Pa5tele.Folosirealui npooil),urogin 22,20,1 23,9.12corespunde atadarsituatrieiimigrantului (strdinului)acceptatde comunitateacompusddin cei careodinioardau fost imigranliin Egipt9i obligaliintru amintireaacesteicondifiigrelesd se poarte bine cu npoorll,rtoq. Situatia imigranlului primit in acest fel este implicate de dubla traducerea lui gei in 20,10: ,,strainulcare locuielte la tine" (o rrpoofllurogo roporK6v).
188
INTRODUCERE
Jerlltaintdiului-ndscut,,,\utul neclintit". in 13,16,neutruloodieurov, ,,necfintit", corespundeebr. goydphoth.Una dintre explicatiile acestuifer_ men, plecind de la concordanta mai multor faptereligioasegi lingvistice din OrientulanticAidin Biblie,ducela in{elesulde,,amuleta, talisman,,. sub forma unui simbol plasatpe frunte care ar fi avul la origine funcfteapotro_ paicd.lnterpretarea iudaicdpost-biblice nlt se opuneacesteiipotezegi nici termenulgrec 0!),oKfllprov, .,filacter,',folosit qi in Mt. 23,5. Interpretarea medievafAa ebr.!6!Aphotheste,,banderolA pentrucap (frunte),'.Etimologic, tennenulpoateveni de la r6d6cinasemiticdinsemnAnd,,aincercui,a incon_ jura"; folosireasa in Ex. 13,16seinscriei|llt.-oseriede metafore atestate in diferitecdr{iale Bibliei$i in rexrelebabiloniene. 'AodL"elrov,,,neclintit,', corespunde aceluiagitermenin Deut. 6.g si ll,l8. Acesteasunt singureleutilizariale cuvantuluiin LXX. Adjectivul grecescoooLeuro6aparenumaiin epocaelenisticA.Conform diclionarelor, ocurenfelesale din LXX sunt cele rnai vechi atestiri ale termenului.in Imnul cdtre Isisde pe o inscriptiedin vremealui Augustusgi in papirusurile dinainteaepocii bizantine,folosireacuvdntuluicste stabilA:ei subliniazi caracteruldefinitiv ai unui contractde vdnzaresau al unei decizii legalegi judiciarecare trebuierespectatA cu scrupulozitate. Traducercagreacadin Ex. Il.l6 intcrpreteazd un termenebraicdificil introrluciind not-iunca unei legi cu totul constrangitoare gi durabile..Aool,eurov(neutrusingular)este folosit aici pentrua califica ansamblulritualului(ertfa int6iului-nascut;. PentruOrigen,in comentariuls6u la Mt. 23,5,portulfilacteriilorla..carturari gi farisei"estecontrarobservdrii spirituale a preccptului din Deut.I l,lg de cAtre,.uceniciilui lisus",dLrpdun sensfigurat:mdnareprezintafaptele bune,iar rrigcareaporuncilordumnezeiegti - meditaliaasuprainvdldmintelor sfinte.Un fragmentgrec al lui Origen la Mt. 23,5 are oodl,euro pentru D e u t .| | , 1 8 . Termenul ebraic se mai poate asocia gi cu reddcina care inseamnA deopotrivd..curgere picaturAcu pic6turd"gi,,migcare intermitentA,,. ,,4 treia cdpetenie" din carele egiptene.Cu toate ca un car de luDtA egipteannu aveadecdtdoi ocupanli,in Exod apareun rprordr4g 1t4,7; cl. 15,4).Tennenulrevinede mai multe ori in 4Rg. pentrua redaacelagi substantivebraic insemn6nd.,scutier"sau ,,ofiter,cepitan",tradusprin rproooqin 3Rg.9.32pi lez.23.23.il Regi,sr?/ilrzsunlotileride ranginalt, ocup6ndlocul ,,altreilea"in raportcu regeleti cu statuls6umaior.Cei doi termenigrece$tiau in comuntemarpto-: ,,trei,al treilea.'.Traducdtoriiau
INTRODUCERE
I89
f?lcut fegdturaintre $dE im 9i tdldt (,,trei"). Cuv6ntul ebraic lnseamnS literalmente,,al treilea" 9i ar trebui sA-l desemnezein Exod pe purtAtorul scutului,ca in echipajelede trei oameni ale carelor de luptd hittite, gi mai tiirziu israelite.Dar in greacaveche,tprordrqg serefertrla rangulde ,,comandant, cdpetenie"sau la numirul de trupe plasatesub ordineleunui cdpitan. AceastAsemnificaliear putealimuri indirectfolosirealuirptordqg in 4Rg. gi interpretareape care o dd Origen: ,,cel careocupdlocul al treilea pornind de la tronul regal", cum ar fi David in raport cu Saul dupd I Rg. (1S,13).in acela'i pasaj, Origen enumerddiverse ipoteze asupra intelesului acestui cuvant: fie ar fi vorba de rdzboinici in stare sA se lupte cu trei oameni deodat6,fie de soldali din al treilea r6nd al armateia5ezatein front, fie de rtrzboinicide odinioari care dispuneaude atelajedin doi sautrei cai, fie de echipajul carului ce numira doi combatanlipe l6nga vizitiu. Probabil c6 aceastdultima ipotezdestemai plauzibili. Pentrua traducetprordqq este bine si se respectetema,,trei" din greac6:,,al treileafizboinic" (cum ar fi la marind,,secundul"pentru,,al doilea" duptrcdpitan),de vreme ce astfeleste cunoscutin interpretdrilepatristice.PentruGrigoreal Nyssei,cei trei oameni care urce pe car reprezintAcele trei pA4i ale sufletului:ralionale,poftitoare Si i.rascibila(VM 2,123). Pdinea din cer. ,,Mana" nu a fost de la inceput un substantiv gi greacda intrebiriide la 16,15pierdejoculetimologicperceptibil traducerea in ebraicl (folosireainterogativuluimAn).PentruPhilon, exegezaalegoric6 esteesenlialAin v. 14: ,,rndrunt,subtire",l,enr6g, devine,,subtil", pentrua desemnaLogosul. Sunt invocatecredinJepopulare:,,Dacdbobul de conandru esteimpd4it pi tdiat la infinit, fiecaredin bucdlele,dacAestesemanata, germineaz6la fel de bine ca gi simdnja intreagd.A$a este 9i Logosul lui Dumnezeuprezentin totalitateasa in fiecaredin p64i" (Zeg. III,l70). Albul luminos sau str6lucireaeste de asemeneaa Logosului. Numele rdptov, ,,coriandru",evoci ,,pupila ochiului". ,,Chiciura" (buc6felelede gheat6), n&-yoq,introduce prin omofonie tcma soliditdlii, rfl(rg, efect specific al Logosului:el intdresteparteacorporale,moale,a omului in timp ce cheami sufletul la sine (/brd , 171-172).Darul ,,manei"a determinatla cre$tinicrearea unui neologismpovvo8oreo atestatpentruprima datAla Meliton. ,,Sabatul". Prima atestarea termenuluiodppmc in LXX estelegatAde adunareamanei,a,,pAinii din cer", in Ex. 16,23.Estevorba de transcrierea greaci a unui nume propriu aramaic.Se intdmpld totugi chiar in Exod ca
TNTRODUCERE
odppota s6 fie perceputca un neutruplural gi declinat astfel(16,29;20,8i 31,1l3-14;35,3). In ce privegteebr. sabbdthdn,derivat abstractde la sabatulsolemngi estetradusin 76,23,ca 9i in 31,15; Sabbdth,desemneaza 35,2 prin cvdnouorg, ,,odihnd,repaos".Imperativfundamentalal Legii in haditia iudaice,respectareasabatuluiin timpurile de inceput ale cregtinismului ii opuneain Biserici pe iudeo-cregtinigrupului cregtinal ,,elenigtilor", adici al celor proveniti dintre pigdni. Iustin recapituleazA argumentele avansatepentrua ap6.ralibertateacregtinilorin fafa exigenleloriegalisteale sabanrlui(Dictl. 12,3; 18,2;19,5-6).Dintre poruncileDecalogului,consideratlege naturalEde citre cregtinigi rdmascu valoareimperativA,porunca asuprasabatuluiestesinguracare, dupe cum spun Pirintii, nu trebuie respectatain literi (lrineu,ldv. haer. lY,8-13;16,1.1. in detrimentul sabatului, cregtiniidezvoltdo abundentisimbolisticia ,,zileia opta",ziuaDomnului. " ,,Celezececut)inte sau Decalogul.Cuvdntuldexdtro.yoqesteabsentdin LXX qi din lucririle lui Philon.Esteun neologismformatde la sintagmageacd oi 6ero l,6yor, ,,celezece cuvinte", folositd in Ex. 34,28 $i Deut. 10,4 cu referirefa cele zeceporunci din Ex- 20,3-17.AeKd],oTogesteatestatpentru prima datAIa Ptolemaios, cregtingnostic,discipolal lui Valentin,in ScrjsoarecdtreFlora, posterioard opereilui lustin.Termenulseintalne$tela Irineu in formd latinizal6,:decalogusin traducerealalind a lucrdrii Acjv. haer.. IV,15,l qi 16,4.Apoi, la Clementdin Alexandria(Paed.Itl,tZ,89,t 9i in alte locuri). in limba greacdesreinsotit de articolul feminin, putand fi la origine un adjectivpe l6ngi substantivulvopoOeoi.c,,,codul legislativ" (al celorzececuvinte),dupdcum spuneOrigen:,,Numdrulzeceestedesavaryit $i potrivit lui Dumnezeu... cele zececuvintesunt primul cod legislativ" (6exai.o1oqi1nproq vopoOeoio)(frag.62laler.39,17, GCS3, p.228). Intre tradifia iudaicdilustmtdde Targumurigi LXX, preluatade cregtini, suntnumeroase diferenfe.De exemplu,penfu tradtia iudaici prima poruncd seafl6 in Ex. 20,2(cf. Deut 5,6)- ,,alegerea lui Israel".Pentruphilon,Origen gi Pdrintii greci ,,celezececuvinte" incep at v. 3 (cf. Deut. 5,7), cu porunca privitoarela,,monarhia divini". ExceptiefaceClementdin Alexandriacare regrupeazd v. 2 cuv.6, ca postuldndunicitatea lui Dumnezeucare-$irnanifestAputerea,al cdruicult excludeorice formd de idolatrie(V1,16,137,2). La sfdrqitulDecalogului,o utoara diferenlase manifesti intre LXX ii TM gi in consecinp intre cele doud traditii: printre ,,obiectele,'poftei, femeia aproapeluiprecedecasa (Ex. 20,17;'Deut. 5,21). Philon 9i pdrinlii greci
INTRODUCERE
I9I
totuqireunescsub o singurEporunca,a zece1loalo interdic{iileprivind pofta qi l6comia, deoarecenumeratoarealor coincide exact cu tradi{ia iudaici majoritarAincependcu poruncadesprefurt, a opta pentruei (Deut. 5,l9). Altfel stau lucrurile in tradilia romano-catolica,urmata de Biserica luterana:ultima poruncaestescindatain doua p64i: pofta avendca obiect femeia gi lacomia,respectivdorinta pentru bunuri gi averi. Prima porunca cuprinde de fapt in traditia romanAw. 3-6 din Ex. 20. Lista romandpre'fM zintAo contaminareintre $i LXX. Prezentarea Decaloguluia avut diverseforme,determinatede raliuni catehetice. Pandin timpul lui Tertulian pi Clement din Alexandria sunt citate mai ales poruncile privitoare la relaliile dintre oamenii uni{i de porunca iubirii aproapeluiqi prin ceeace se numegte,,regulade aur" (cf. Mt. 7,12). Decaloguleste prezentatca lege naturalA(cu exceptiasabatului)deasupra careia se afl6 Legea desdvargitda lui Hristos, degi, adesea,in practica, aceasta,,legenaturalA"este mai potrivita pentru catehizareamaselor de credinciogi.
t
t
IV. Facereacortului gi a vegmintelorpreole$ti in cap. 35-40 apar mari diferenle intre versiuneagreacd$i textul ebraic. ,,Frazeleprivitoare la cort, la curte, chivot li vetmintele preotilor au fost masivmodificate,incat estegreu de recunoscutideeatextului", spuneOrigen (Epistula ad Africanum 7, SC 302, p. 531). in comparatiecu TM, LXX comportAintr-adevir omisiuni, adaosurigi inconstanfain traducereaacelorafi cuvinte ii prezintasecventenarativeconform unei ordini cu totul diferite. Faptulcel mai ftapantestecd in LXX prezentarea lucririlor, dup6 adunareamateriafelornecesare(35,4 pind la 36,7), incepeprin confeclionarea vegmantuluilui Aaron, in timp ce TM plaseazila inceput fabricareadiverselor pd4i ale cortului gi ale mobilierului siu. Pe l6ngd acestea,gradul de indepirtarefajd de TM variazdconsiderabilin funclie de loc, de la conformitateaaproapeperfectApana Ia alteritateaaproaperadicala.in Antichitate s-au fecut eforturi pentru a recompuneun text grec fidel textului ebraic, incepdndcu Origen. Savantiiau incercatsd explice acestediferenle;i au fost prezentatemai multe ipotezeplauzibile: un substratebraic distinct fatA de TM, sau dualitatea traducetorilor,sau remaniereatextului grecescoperatade c6tre un editor etc.
192
]NTRoDUCERE
Trei studiisuntimportante din acestpunclde vedere: l. JuliusPoppera publicatla Leipzig,in 1862,o lucrareasupraconstruirii ,,cortului" conform Exodului, Der biblischeBericht ber die Stiftshiitte. Teza acestuiaestecA a doua dintre cele doue secliuni ale Exodului privitoare Ia sanctuarestemai tazie. Examinareaversiuniigrecegti,atdtde diferit6, esteIAcutAspre a demonstraaceastAtezd.Dup6 ce a renuntat,pe bun6 dreptate,la ideeac6 o astfel de alterare,atet de lbrm perpetuata,ar fi provenit din neglijen(aunui copistsaudintr-unaccidentde editare,Popperrefuz6 o alta teorie (2. Frankel),care presupuncaexistenlaunor traduceripatiale Si succesivecu scopuri gi calitdli diverse.reunite in final pe la sfirqitul secoluluial lll-lea i.H., f6ri nici o referintdla ordineatextului ebraic.Apoi iqi expunepropria explicaliepomind de la identificarea,in TM, a doui ansambluriin secjiuneafinala avdnddrept criteriu recurenfain ebraicda formulei,,precuma randuitDomnulIui Moise",in 35,1-36,89i 38,21-40,38 9i absen(aacesteiain 36,8-38,20.Al doilea criteriuestecomparatiadintre textulgrec qi ebraic:LXX oferdo traducere completda descrieriivegmintelorpreolegti (36,8-38= 39,1-31TM), inrr-Lrn stil conformceluiparaleldin prima secliune(28,1-43).Dar pA(ii din TM 36,8-38,20ii corespunde in LXX 37,l -38,27, un text grec mai liber, un rezumatcu glosegi schimbdriin ordineadescrierii.Acesteanalizeil duc pe Popperla concluziac6 textul ebraicde caredispuneauprimii traducatorinu aveasecventadin 36,8-38,20, iar descriereavegmintelorpreolesti este opera unui cercetatorscrupulos, atentla executarea poruncilordivine,confonncu prescriptiiledate,dup6 formula,,precumDomnul rdnduiselui Moise", careesteun fel de semniturd. Acest expozeuse g6seain textul ebraicin locul pe care-locup6in LXX. A doua dezvoltarecu privire la cort ar fi fost fecu6 in cu totul alt spirit, absenlaformulei caracteristiceprimei ar6tdndcA interpolatorulera con$tient de temeritateaintreprinderiisale. Inserareaacesteicompletdriin LXX la o data ulterioari s-ar supunemai degrabAgrijii de a completalacunele,dec6t celei de a faceo traducereautentice.Ordineaactuali a naratiuniidin TM ar rezultadin interventiainvAtralilordin Palestinacare au organizattextul de la sfArgitulExoduluidupi o logici mai fideli celeidin cap.25-28.Popper ofera aici o explicafie geneticda divergen{elordintre versiunilegreaci 9i ebraicadin ultimele capitoleale Exodului. ParticularitdtileLXX ar reflecta progresulexpansiunilorsuccesiveale textului ebraic, unul putin anterior primei incerctrri de traducere,celdlalt posterior. Ele ar descrie trisAturi proprii celor doud expansiunidiferite una de alta $i ar face cunoscutAuna
i
INTRODUCERE
din surile textului pre-masoretic.Teza lui Popperpresupuneinterventiaa cel pulin doi traducAtori, in epocidistincte,pentrua producetextul corespunz11orLXX. Acest exemplu ii permite lui Poppers6 sugereze,devans6nd rezultatelecriticii celei mai recente,cAdivergenleledintre LXX 5i TM nu se explici prin stdngdcii,erori sauneglijenfe,ci cd LXX gi TM reprezintidoua recensiuni diferite,la fel de,,savante" unaca si cealaltd, aletextuluibiblic. 2. O alt' teorieapatinandlui A.H. Finn afinn6 c6 divergenlele dintre LXX 9i TM de la sfArgitulExoduluinu provindin diferenledintresubstratul ebraicai elin. Argumentulsauprincipalestec6 distantarea dintregreacAgi ebraicdestede acelEi tip cu deosebirea dintreprima descrierea vegmrntelor qi a cortului (Ex.25-28) 9i cea de la sfdrgitulcdrlii, putAndfi pus6pe socotealatraducdtorului(adaosuriarmonizante,sau note explicative, sau gregeli:omisiuni,diferenfede continut,diferentein ordineasubiectelor). Tendin{aacesteiteorii estede a acuzade incoerenfdgi confuziearantamentul propriuLXX . 3. O ultimd ipotezl ii apa4ine lui D.W. Gooding gi se leagddc pnma. Tezalui estecAindepartarea dintretextulgrecai ebraicdin primasectiune s-ar putea explica prin neglijentaraducdtoruluiprivitoarela detaliile tehnice,care ar fi agravatain secfiuneaa doua. Existddesigurconfuzii, dar grija pentru exactitate este vadita in ansamblu; interpretareapasajelor dificile ale textul ebraicdepindede traditia exegetica,a cAreiexistentdeste sigurd chiar atunci cAndprincipiul rdm6.neobscur.Anumite particularitAti ale textului grec nu par bizare decAtdac6se face efortul de a le plia la un model ebraiccare ar fi absolutidenticcu TM. pe de altd parte,dac6ordinea care guverneazaultimele capitolear fi secundarigi dacdea ar fi pe alocuri iremediabilabsurdd,ne putem intreba ce fantezieaberantAar cdlAuzieditorul in remaniereatextului grecescoriginal. Dat fiind faptul ci argumentele bibligtilornu inceteazA sa se contrazicdintre ele gi cAjudecatilelor asupraordinii subiectelor se supununorcriteriifoartesubiective, noi ne-am propussa d6m seamade textul grec de la sfargitulExodnluia5acum se prezintA,ffte a face ipoteze noi asupraoriginii lui. Un lucru ni se pare sigur:inrudireadincolode deosebirile de detaliLr intre traducerilegrecegti ale celor doui sec{iuniprivitoarela sanctuargi la ve$minteleliturgice.in ceeace privegteintrebareaasupraunicitdtii saudiversitatiiacestortaduceri, inclindma credecd ele suntdatorateunor autoridiferili,dar cd al doileaa folosit muncacelui dintdi (cu excepJiacap.38,13-27LXX, fragmentcare rezist6oricirui efort de,,reabilitare"conformcriticii lui D.W. Cooding).
I
INTRODUCERE
O triseture comuntra textului ebraic ai grecescin ceeace priveste descrierea cortului Si a ve$mintelorlui Aaron estedificultatealor extrema,din cauzl cA sanctuaruldin pustie nu mai era decit o amintire indep6rtatdin vremea redactdriifinale a Exodului gi descrierileerau evident influentateatdt de tradiliile relativela templul lui Solomon,cat ti de cunostintelereferitoarela al doileatemDlu.
Alain Le Boulluec
3
Exodul I I lat6 numele fiilor lui Israel intratriin Egipl impreuni cu lacob, tatal 2 lor, venindfiecarecu toatacasalui: Ruben,Simeon,Levi, luda,J Issachar, Zabulongi Beniamin,4Dan gi Neftali, Gad gi Aser. 5 Iosif se afla mai demult in Egipt.Cu tofii eraugaptezeciqi cinci de sufletelniscute] din lacob.6Apoi 7 au murit losif 9i fratii lui cu to{i cei din generalialor. lar fiii lui Israelau sporit,s-auinmullit, s-au rAspanditgi s-auintArit foarte mult, cici pamantul ii inmullea. E S-a ridicat apoi un alt regepesteEgipt, carenu-l cunogteape losif. e $i i-a griit neamuluisiu: ,,latA,ce maremullime e neamulfiilor lui Israel,gi e 1,5,,saptezeci Sicinci de suflete":TM are,,iaptezeci".AceeatidivergenF$i in Gen.46, 27. Unii Pdrintile-aurepro$atevreilorcAar fi altcrattextulsacrutex., lustin,Dial.,72. C/ 9i Barc,B., 1987,pp. 7l-74. a Coborarea in lrgipt estcintelcasr,la modul alegoric, cafiind captivitatea sufletelorln lume(Origen,Hom. Ex.1,3). 1,6 PentruOrigen.existt o legtrtur[lntre moartealui Iosif ii inmultireafiilor lui Israel (1,7);el descopera in moanealui lisus l{ristossporireapoporuluicredincios$i in moarteapentrupdcat(2cot.4,109i Col. 3,5) a fiecdruicredincios, sporirea duhovniceasci (Hoh. Ex.1,4). 1,7,,s-aurdspandit", ,(u6oior 6y€vovro,(ftaparLXX): cuvAntcarese leagdde rddAcina l! cu infelesul,,ase raspandi",,,ase rcvarsa",li se poateaplicaunei mulfimi. in per! oadaelenistic6,cal€mai liccventeutilizdriale acestuicuvant$i ale celofderivatedin el sunt peiorative(,,migunau").Clementdin Alexandriase bazeMape aceastAevolutie pentrua-i da sensuldc ,,grosolan", semanticd apropiindu-lprintr-oalegoriepolemicdde 'lou6oiot(Strom. VIl,l8,l09,l; cl 100.4). . LXX: ,,cdcipemantul ii inmultea"; TM are ,,li faras-aumplut".t Atat Aquila,cat fi unii Pirinfi, incepdndcu Origen,lnfelegla fel: ii inmulfea"(C Cels.6,26:Hom. Er. I,4, de trei ori, cl ccn. 1,24).Penrru ,,pdmantul gandireaarhaicagreacaestecat se poatcde explicabil,Geeafiind mamatuluror celor vii: 'E4 qpXiq oiig l.cft.oroi Oupovdg6crrev: ,,pecei carei-a niscut dintru inceput CeeaSi largulCer" (H esiod,Theogonia45). 1,8 Dupd Origen, acest,,alt rege" reprezintd,,duhul acesteilumi", diavolul care ii pe cei credincio$ide cele duhovnic€iti$i cautesA le intuneceoamenilor lndepdrteaza (torrl. Er. 1,5). dreaptajudecatd 1,9 LXX, spredeosebir€de TM, folose$tedouacuvintediferitc pentrua-i deosebipe egiptenide israeliti:€evoq pentrucei dintAi,termengeneralizatpentruconceptulde
EXODULI
l0 Hai s6-i lucrdm cu viclegug,ca nu cumva sd se mai mai tare ca noi! inmulteasce9i, de va fi sa dea pestenoi vreun rizboi, sf, se alaturevrajma" s6 iasi din FrA." $i le-apus ispravnicipestelucrAri, Silorgi, biruindu-ne, ca sa-i asupreascdla munce, 9i aga i-au clddit lui-Faraon cetdtile intirite '' Pitom gi Ramesepi On, caree CetateaSoarelui. Cu c6t ii umileaumai tare,cu atetei seinmulleauqi seintireau, incdt pe egiptenii-a apucatsc6rba '* rr de fiii lui Israel. 9i egipteniiii impilaupe fiii lui Israelcu silnicie. $i le ficeau viafa amar6cu lucrdrile cele mai grele in lut, la cdr6mizi9i la toate muncilecdmpului,undeii robeaucu asprime. ls 9i regeleegiptenilora grdit moaielorevreilor,dintrecareunase chema '' Sepphoragi cealaltdPhua,zicdnduJe: ,,Ori de cdte ori mogifi pe evreice 17 Ia nastere,daca-i baiaq sd-l ucide{i, iar dacd-i f'ata,s-o cru1a1i." Dar ,,neamuri[pdgdne]",gi'y6vogpentrufiii lui Israel.t ln LXX, regeleEgiptuluin-a spus cd,,poporulfiilor lui lsraelestemai numeros$i mai puternicdccatpoporulegiptean", asacum rlJies€din TM, ci cd ,.esteo maremulfime"fudyotl'froog),expresiecomentatA alegoricde Philon (Mrgl. 54-55).I Dupd Origen,..regele"estc Satan,caxepresimte infrangereapoporuluistru,adicaa gandurilornecurate,de cdtrecei credinciogicareil pe Hristos(/brd). pomenesc I,t0 VerbulKqrooooi(opqt,,,afolosi vicleni4 a inselaprin vicletug",estesurprinzator ci in context,unde,,viclenie"inseamnade fapt opresiuneviolente.Se poatepresupune Faraonnu puteaacfionadeschisimpotrivaeweilor din cauzavechilorinfelegeridin dc a-ioprima. vremealui Iosiflicautamotive.,legitime" unor,,ceta[iintaritg"ii nu a unor,,ceteticomerciale", l,l I LXX vorbestede construirea ca in TM. in LXX se adaugd$i cetateaOn ,,carcesteCetateaSoarelui".DuptrOrigen, aceasta dcnumireesteo aluziela acfiuneademonuluicare,dupa2Cor. I I,14, ,,sepreface in ingerde lumin6" (Hom.Ex. 1,5).a Numelecelor trei orale au primit diverscexplicafii: conformetimologieifolositede Philonfi dezvoltatepe vremeaParinfilor,Iltoop 'Po$€o6ninseamna,,convingere", ,,roadere"(mi$careaprodusdde un vierme),de (Philon,Somn.1,77). und€,,senzalie" I,l2,,i-a apucatscarba",d F€},!ooowo: e greu de redatin limba romanap€ntrucA implicesonzafiade dezgust,de groaF,asociataactuluifiziologicde climinarea gazelor intestinale. BB ..sAscArbiia". frumusetii, respectiv vorbirii.Pentru l,l5 Nunele moaFlor,de origine€braici,suntasociate Philon, Sepphorainseanlna.,pasdremictr" 9i Phua,,cearoqie" (l/er. 128).a Origen unacsteLegeaspirituali(Rom.7,14),cealaltd extindealegoriala ccledoudTestamente: lui llristos".I f-araonestediavolulcareincearcl scildaltrin sangele inseamna ,,Evanghelia erelicaii opinii per\erse(Hon. 8x.2,2). barbatilordin Bisericlinterprettrri sAsugereze pe baicti,suntsufletein cautarcatainelor viate careli tin in l,l7 DupdPhilon,moaqele, zidesc in virtute; ele seimpotrivesclui Famon,iubilui Dumnezeu cafe se nevf,zute alc le-alEcutbine" (Leg.111,3.243) De aceea,,Dumnezeu tor al materiei-femela.
EXODULI.2
t97
moageles-au temut de Dumnezeugi n-au licut precumle porunciseregele Egiptului, lSsendbaietii in via1d.18Atunci regeleEgiptului ie-a chematpe moapegi.le-azis: ,,Cumde-afifEcutuna ca asla 9i i-a1ilisat in viata pe bbieli?" le lar moagelei-au laspunslui Faraon:,,Evreicelenu sunt ca e^giptencel€, ci nascmai inainte de-aajungemoagelela ele.,,$i tot nASteau. 'o gi Dumnezeule-a ficut bine moagelorgi poporul se tot inmultea $i se interea foarte mult.21 Fiindca moEele au fost cu frica de Dumnezeu,ele gi-au intemeiat familii. 22Atunci Faraona poruncit intregului sdu popor, zicand:,,Aruncafiin rdu orice beiarli s-ar na;te evreilor gi lAsatitoatefetele ln vtata. I 2 Era [un om] din neamul lui Levi care a luat-o pe una din fetele lui 2lar Levi de nevast6. ea a zamislit$i a nascutun baiat.Vazandcet estede frumos,l-au linut ascunstrei luni. ] Cdnd n-au mai putut sa-l ascund6, l,2l ,,el€$i-auintemeiatfamilii": adici au avutnumerofiurmasi.DupATaryum$i Midras, moaEe erau9i mamagi soralui Moise,carcau primit casapreolieigi casarggaljtdlii. 1,22 in tot acestpasaj,opozifiamasculin/tgminin trimite, dupAOrigen, la distrrclia dintrevirtutegi viciu. Faraon(,diavolul") nu ingaduiesa remandin viafadecatviciile, dar biruintalui Hristosasupraispititoruluideschidecaleavielii pentrucel ce credesi se boteazA(Hon. E:t. 2,3). 2,1-7,7Dlumnezeu pregAt€$te un eliberator- naqterea gi chemarealui Moise.Ca si tn alte cazuri,alegerealui Dumnezeusc nanifestaprintr-oocrotiredeosebiti,incAde la na$terea eroului. Un momentimportantesterevelareaNumelui divin: pentrucei din vechime,aJi dczvtrluinumel€inseamnda intra intr-o relatiedgos€bitd. Dumnezeu$iJ dezvAluie in mod liber,in momentulalcsde El (l Gen.32.30yersusEx.3,14). 2,2 ,,Frumos",ooreioq,,,gra{ios,plin de har, fermecdtor",traduceebr. !6bh carc,asamenealui rol"6q din greaci, inseamniln acela$itimp fiumos qi bun; pentruphilon, sinonimcu stoiculr6l"€roq,,,desavarlit".Acest lucru il calificdince de la na$rerepe Moise ca infeleptprin excelenF.o Verbuloxeto(or, ,,a ascunde,a adtrposti,', traduce vetbul Fphan,,,a ascunde",redatin greaci de obiceiprin KplJnr(t). Origenoescopera aici o sugestiemorald,oK€fiq(o avAnd$i sensulde a acoperifaptelebunecaretrgbuie fdcutein ascuns;dac6nu sc l'acastfel,puterilerdului,simbolizatede egipteni,te intorc in favoarealor, inec6ndu-le subvalurilepatimilor(l!om. Ex.2,3). 2J ,,Col de papur[", oiSq, esteatestatcu acestinielesin papirusurilecontemporane traduceriiExodului.Ca $i e*. EbhAh,are la origincun cuvAnlegipteancu intelesulde ,,cuti€,cufdr, scrin". Acelali termenestetraduscu Ktpordq (cen.6,14-16) penru a desemnaarca lui Noe. PentruPirinli, incepandcu Origen, folosireaaccstuitcrmen permiteo comparafie cu arcaluiNoe.a incepinddin sccolulal lV-lea,..cosul.'in carea fost aFzat Moise esteatestatin tfadilia cre$tinaca simbol al Botezului,la Eusebiual Emesei$i Grigoreal Nyssei.
t_
EXODUL2
mama lui a luat un cog de papur6,l-a uns cu catran $i, agezdndcopilul " induntru,l-a ltuat str pluteascdlntre trestii, la marginear6ului. Iar sora lui 'Fiica se uila de depanesAvadi ce i se va intampla. lui Faraontocmaise cobordsela rdu sa se scalde,iar insotitoareleei se plimbau pe malul rdului. 6 VAzandcosul plutind in pApurig,a trimis pe una dintre ele sAJ ia. Deschizindu-l a vAzutpruncul plAngdndin cog qi a zis cuprinsdde mil6: ,,lat6 7 un copilagde-alevreilor!" Atunci soralui i-a zis fiicei Faraonului: ,,N-ai vrea sA merg s6-li caut printre femeile evreiceo doici sili alAptezecopi8 tul?" $i fiica Faraonuluii-a rlspuns: ,,Du-te!" Fatas-a dus gi a chemat-o pe mamacopilului.'Fiica lui Faraoni-a zis:,,Ai grijdde acestcopil,sd mi-l alaptezi,gi eu ili voi pldti." Atunci femeia a luat pruncul qi l-a alAptat. l0 DupAce copilul a mai crescut,l-a adusfiicei Faraonuluiti ii era [acesteia] ca un fiu. [-a pus numeleMoise, zicind: ,,Din api l-am scos." " Trecdndmultd vremede la acelezile, Moise a crescutmare!i s-a dus pe la fralii lui, fiii lui Israel.Ludnd aminte la nec.vul lor, a vizut un egiptean lovind un evreu,pe unul dintre fralii lui. fiii lui Israel.12Uitandu-se incoacegi incolo, nevdzdndpe nimeni, l-a lovit [de moarte] pe egipteangi 13 l-a ascunsin nisip. legind a doua zi, vededoi evrei luindu-se la ha4d Fi-i zice vinovatului: ,,De ce-l bali pe aproapeletiu?" raAcesta i-a zis: ,,Cine te-a pus stapangi judecitor pestenoi? Nu cumva vrei si md omori 9i pe mine cum l-ai omorit ieri pe egiptean?"Moise s-a infricogatgi a zis: ,,Oare s-a aflat lucrul acesta?"15$i Faraona auzit de aceastdint6mplaregi ciuta
ril
l
2,6 PentruOrigen,fiica lui FaraonesteBisericavenitl dintr€neamuricareelibereazl Lcgea,inchipuitdde Moisc.dc subtuteladoicii sale,Sinagogrl$i din inchisoarea reprozcntatade co$ (simbol al simturilor),reprez-entind inlerpretarea trupeascA a Legii dc c^te eyrei(Hom.Er. 2,4).Aceastlinterpretare sogdsegeli la Eusebiual Emesei,Chiril al Alexandriei,Ilarie;Grigoreal Nysseivedein fiica lui Faraon,,,stearpd $i ferdcopii", un simbol al culturii profane,necesadtotufi inaintede a accedela trcaptafilozofiei (ZM2,l0). crestine 2,10 Cfementdin Alexandria(Stron, 1,23,152,3) apropienumelelui Moise,ln transcriplia lui greaca.M@!oiq, de numeleegipteanal apei:mou.Num€lelui Moisederivi dintr-oformi verbaltregipteana careinseamnl,,scos din", .,fiu|lui". Clemcntmaicuno$ea o tradilieiudaicddupdcareprimul numedat lui Moisede c[tre pdrinfi,la taiereaimprejur, ar fi fostloachim(\trcn.1,23,153,l). 2,15,,Retragerea" lui Moiseestercdattrds verbulgrecesc ava;g
EXODUL2-3
si-l omoarepe Moise. Atunci Moise a plecat de la fata lui Faraon[9i s-a dusl si locuiasci in lara Madiam. Ajuns in fara Madiam s-a oprit langa o '' fantane. Preotuldin Madiam aveagaptefete, care patteauoiie tatdlui lor, Iothor. Venind ele la fiintdni, au scosapdpanaau umplutjgheaburile,ca sd 17 adapeoile lui Iothor, tatil lor. Dar niqtepAstoriau venit gi le-aualungat. a scosapafi a ad6patoile lor. Atunci, ridicdndu-seMoise le-a luat apaxarea, l8 Apoi s-auintors la Raguel,taEl lor, $i acestale-a zis: ,,Cum de ali venit 't astAziaqadevreme?" El" i-u, zis: ,,Un om din Egipt ne-a scapat de 20 pAstori,ne-ascosapd$i ne-aadapatoile." Atunciel le-azis fiicelorsale: ,,Unde este? $i de ce l-af lasat pe omul acela? Chemali-l sA manance pdine!"2l^Moisea rtrmasla acelom, carci-a dat-ope fiica lui, Sepphora, de " i-a nascut un fiu. Moise i-a dat numele de nevast6. Zdmislind, femeia Gersam,zicind: ,,Pribeagsuntin tara straind." 23 Dupa multd vremede la acelezile, regeleEgiptuluia murit. Fiii lui lsraelgemeaudin pricina muncilorqi strigau,iar strigAtullpricinuit de] 'o chinurile lor a urcat la Dumnezeu. Dumnezeule-a auzit suspinul; 9i-a " amintit de legdmintul facut cu Avraam, Isaac gi lacob. $i i-a cercetat Dumnezeupe fiii lui Israel9i S-a f6cutcunoscutlor. 1 3 Moise pegteaoile tui lothor, socrul sdu,preotuldin Madiam.M6n6nd '[Acolo] i s-a arAtatun oile dincolode pustie,a ajunsla munteleHoreb. qi filozofic subindrumarealui Dumnezeu, departede ateismullui Famon(Mor. I,48 9i Leg. IIl,12-13).4 ,,Madiam"(lbrma dupi ebraica,Madian):numelecolectival unor triburi nomadetraindundevala sudsaula sud-estde Palestina. 2,17-19Acelali verb grecesc|j!€oeqt traduceo dau ebr.)/a{d', ,,a saltd', apoi napl, ,,aapuc4 a smulge"(cu intenliade a scapa,a salva).Acela$iverbil infilnirn $i in rug[ne scap6./izbave$te de cel riu". ltir(erv esteabsentln Exod,fiind ciuneadomneascd.,!i insAfoartcfrecventin ca4ileistorica,in Psalmiti in Profetipentruaredaebr.yata'. 2,22 floporKog,.,pribeag",traduceebr,ger ca pi in Ex. 18,3.redatin alte locuri prin rpoor/,orog,cared€nume$te un strlin (poatefi !i un imigrantiudeu)venit sa locuiasci intre fiii lui Israel(Ex. 12,48-49:22,201'23,9.12). Cf. notalal,ev. 16,29. 'abhodhah, pentu cd.in greac6. 2,23Grecescul €pyq: ,,munci"reddparfialintelesullui iip'yqnu serelerala sclavie,ca in ebraicasauca in romana(imprumutatdin slavd,unde insemna,,chin").Grecescul 6oul€i(r (,,robie")nu-l traducepe ebr. 'abhddhdhdecdtin Ex. 6.6. 3,1-10PentruGrigoreal Nyssei,rugul aprinsinseamnailuminare(Cant. 12; VM 2,19). Spinii rugului simbolizeazilncercarilevirtulii careduc la veder€aluminii taborice.in lumindsearatdLogosul,Dumnezeuintrupat.Rugulreprezintdtrupul pe carel-a primit
200
EXODUL3
inger al Domnului ln pari de foc dintr-un rug. Vedea c6 rugul arde cu vdpaie,dar nu se mistuie.I Moise a zis: ,,Voi merges6cercetezvedeniaasta mare:de ce nu se mistuierugul?"o CAnda vAzutDomnulca se apropiesa vada,L-a strigatdin rug, zic6nd:,,Moise,Moise!" lar el a zis: ..Ceeste?,, 5 incAllaminreadin picioarele $i i-a zis: ,,Aici sd nu te-apropii! Dezleag6-1i tale, c6ci locul in care stai este pamant sfhnt.,' 6 Apoi i-a zis: ,,Eu sunt Dumnezeul tatAlui tdu, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui lacob." Atunci Moise a intors capul, cici se sfia sd-L priveascdpe Dumnezeuin fa1d.7Domnul a zis catreMoise: ,Am vtrzutbine Logosul(VM 2,20), Tot dupa Grigoreal Nyssei,rugul carenu se mistuiefeprezinta maternitatea feciorelnicda NascAtoarei de Dumnezeu. 3,1 PenlruPhilon,Moise,in ipostMad€ ptrstorla lothor,estecAlauzitorul gandurilordc la deserticiunesprecelebune.Egiptenii,robi ai patimilor,au oroarede pastori urisc li dreaptaj udecatd(Sac,.if. 50-5| ; 1gr. 43). 3,2 DupdThcodoret,,,ingerul"nu esteTatdl,ci Unul-NascutFiul SAu(pE' 5). Tot dupd el, minuneaprefigureazifecioriainalterabilia celeicareaveasd-Lnascdpe Unul-Niscut. In acela$itratatafirmdcA DumnezeuS-aarltat in rug pentrua-i lmpigdicape evrei sa adoreun idol cioplit din lcmnul arborilor(e.0 6). a philon interpreteaza chemareagi apoi interdicfiadivind astfel:Moise incearcas[ afle cauzelegener[riifi ale coruperrr; lnsd o astfel de cunoagereii estg inaccesibildomului, fiind rezervatddumnczeirii. Dumnezeu, in mareaSaindurare,il oprc$tepe Moisede la ac€aste ciutarc imposibiltr, zicAndu-i: ,,AicisAnu te apropii!"(Fagal6l-163). 3,4,,C0 este?";TM are.,lata-md!"ProprieLXX, intrebarealui Moise, carese ret€rtr simultanla naturaevenimentului, la identitatea glasuluiauzit!i la sensulchemarii,a stat la bazaunor €laborariteologiceimportanteIa exegetiide limba greaca,in relatiecu Ex.3,14. 3,5 Pentruunii ex€gefi,descellarea sandalelor reprezinta un gestde asceza, de renunlare la gdjilc vielii pamante$ti (Crigoreal Nyssei,VM 2,22-23:Cant.,GNOVt, p. 355).pe de alt[ parte,ve;mintelepreofe$tinu comportdincillaminte,fiindcepreotultrebuiestr calcenumaipe pamantstinfit Sili esteinterzissAs()atingade piei moarte.DupAtradilia evreiasca,aceasttprescripfie,datelui Moise,indicarenuntarea la viala conjugaladin momentulinvestiriiin misiune.Gestulesteintalnitde altt'elSi la pagani,caresedescalte pentrua intrain temple(Iustin,Apol.l,62). 3,6, Pdriniii Bisericii descoperaaici identitateaFiului gi a Tatilui. ,,Domnul,'s_ar ref'criIa,,inger",adictrla Fiul, in 3,2 fi la DumnezeuTat6l,ln 3,6.14(Vasilecel Mare, Adv. Eun.11,18). 3,7 Suntdificulufi de redarein limbaromanAa celortrgi termenicaredesemneaze i€rar_ hia opresoare. in primul rdnd suntanrorqrm roli ip1
EXoDUL3
2ol
nocazurile poporului Meu in Egipt $i am auzit strigatul lor ?mpotriva vdtafilorde la lucru.Le gtiudurerile.oDe aceeaM-amcoborAtsa-iridic din mdinileegiptenilorgi sa-i scot din lara aceea,sd-i duc intr-o tarAbundSi mare,intr-o tarA unde curge lapte 9i miere; in finlrtul canaanenilor,cheteilor, amoreilor,ferezi{ilor, gergeseilor,eveilor gi iebuseilor.n IatA.ocum a ajuns la Mine strig6tul fiilor lui Israel qi am vtuut chinul la care ii supun egiptenii.r0Acum, mergi,te trimit la Faraon,regeleEgiptului,sd-Mi scoli poporul,pe fiii lui Israeldin pamantulEgiptului.',,, Moise a gr6it cdtre Dumnezeu:,,Cinesunteu, [Doamne],s6 merg la Faraon,regeleEgiptului, ca sd-i scot pe fiii lui Israeldin lara Egiptului?,'12larDumnezeui-a grAit lui Moise,zic6nd:,,Euvoi fi cu tine gi iatAsemnulcd Eu te trimit: Atunci cand vei scoate poporul Meu din Egipt, veli sluji lui Dumnezeupe muntele acesta."" Moise a grAit c6tre Dumnezeu:,,lat6, eu voi merge la fiii lui Israelgi le voi spune:,iar de mi vor intreba:(CareestenumeleLui?>,eu ce si le spun?"ra$i Dnmnezeu i-a gr6it lui Moise: ,,Eu sunt Cel-ce-este", 9i [mai] zise: ,,A9asi le spui fiilor lui Israel:Cel-ce-este m-a trimis la voi.,' l5Dumnezeui-a zis iaragilui Moise: ,,Aga sd le spui fiilor lui Israel:. Acestae numeleMeu in veci 9i pomenireaMea drn neam in neam.'o Du-te,adun6sfatulbdtranilorfiilor lui Israel9i spune-leaga:
EXODUL3-4
luat seamala voi 9i la tot ce vi s-a intamplatln Egipt, 179i [Mi-]am zis: Din rdutAtile egiptenilorva voi scoatein (aracanaanenilor, cheteilor,amoreilor, ferezililor,gergeseilor,eveilor gi iebuseilor,intr-o tard in carecurgelapteli r8 miere'>. Ei vor ascultade glasult6u.Vei rnergeimpreunicu slatulbitranilor iui Israella Faraon,regeleEgiptului,qi-i vei grdi a5a:.le Eu gtiu bine cd Faraon,regeleEgiptului, nu vA va lSsasd plecali decdtcu m6ni tare. 20intinzdndu-Mi bralul, ii voi lovi pe egipteni cu ^tot felul de minuni pe care le voi face intre ei, apoi '' [Faraon]vd va l6sa. Voi da har acestuipopor inainteaegiptenilor$i atunci cAnd vefi pleca in mare grabA,nu vd vor ltua cu mina goalE.t2 Fiecare femeie si. cearAde la vecina ei 9i de la cea cu care locuiegteimpreuna lucruri din argint $i din aur gi vegmintegi sd le puneli pe fiii 9i pe fiicele voastre.Ala ii veli despuiape egipteni," ' 4 Moise a rdspunsgi a zis: ,,Dacdnu mA vor crede,nici nu vor asculta glasul meu, ci vor zice:
EXODUL,I
' Domnul i-a zis: ,,Ce ai in mlln6?" A zis: ,,Un toiag." I-a zis: ,,Aruncd-lla pament."$i l-a aruncatla pdmantli s-a lecut qarpegi Moise a fugit de el. a Domnul a zis c6treMoise: ,,intindeli mdnagi apucdJde coadA."intinzend 5,,Ca mina l-a apucatde coadi gi s-a fdcut toiag in manalui. sAcreadain tine cA li s-a arilat Dumnezeul pArintilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeullui Isaacgi Dumnezeullui lacob." " $i Domnul i-a zis din nou: ,,Bage-fimanain sdn." A bagat manaln sdn, apoi a scos-ogi mdna lui se f6cuseca zdpada.1gi i-a zis: ,,Baga-1iiaraqi mdnain s6n." A bdgat iar69i mdna in sAn qi, cAnd a scos-odin nou, igi recipdtaseculoareapielii lui. o ,,Dactrnu te vor crede gi nu vor ascultade-glasul primului semn,te vor credepentru glasul celui de-al doilea semn.'Daci nu te vor crede pentru acestedou6 semneti nu vor ascultade glasul tlu, s5 iei apa din rau Si s-o vergi pe pdm6ntgi apa luatddin rdu va fi sdngepe pdmdnt."r0Dar Moise a zis cdlre Domnul: ,,Te rog, Doamne,nu suntin stare,gi nu de ieri, alaltdieri, nici de cdnd ai inceput s6-i vorbesti slujitorului Tdu; am glasul stins gi " limbaimpleticiti." Zise DomnulcatreMoise:,,Cinei-a dat omului gurA gi cine l-a lEcut surd sau mut, vdzator sau orb? Oare nu Eu, Dumnezeu? 12Acum, du-te! Eu ili voi deschidegura gi te voi inv6la ce trebuiesi spui." '' 9i Moir" azis: ,,Te rog, Doamne,alegepe un altul mai destoinicpe care la s6-l trimiti." AprinzAndu-seDomnul de m6nie asupralui Moise, a zis: desava$it,trebuies-o sfipaneasc[(1,eg.nI,88-93). Pentrulrineu (/dr. haer-lll,2l,8), ,,toiagul"reprezinttintrupareaFiului,care,,inghite"ldcomiaegiptenilor;pentruGrigore alNyssei,elprefigureaza lemnulCrucii princares-auf6cutminuni(VM 2,27.31). 4,6 in TM sespunecd,,manadeveniseleproaL\tr, de culoarcazipezii". in LXX seomtte referinlala leprA.a Dup[ Origen,carereiaTM,,,mdna"lui Moiscreprezintd faptelet,egii (ned€pfine, nedesAvar$ite) prin car€nimeninu sepoatemantui(//ont. Et. 12.3).iar dopl. Tertulian,miracolulreprezinEun argumcntin pluspentrulnviereatrupurilor(Res.55,8). 4,7 DupI Maxim Madurisitorul,primul gest al lui Moise simbolizeazA intrupareagi lnviereadin morfi,carei-a urmat,iar al doil€agestsimbolizeazA intoarcerea Domnului la sAnulTaului (O!. l). 4,9 Tertulianvedein celetrei minunisuccesive trci momenteale ac[iuniidivine;eliberareade demon,de moartefi de pedeapsa viitoare(Res.28,1-2). 4,10,,nusuntin stare".In LXX nu seprecizeaztr naturaneputintcilui Moise,ca in TM, dar,in 6,12,dl,o.yoqindici limpededificultateade a vorbi. Se mai poatcin{elegel'aptul ci elocintaomeneascd, comparata cu cuvantullui Dumnezeu, este,.neputinta" de a vorbi (Phiton,,,ly'os. I,83). r in sensfizic, incapacitatca lui Moise evidenliazdputerealui Dumnezeu, careii facede ru$inepe egiptenic! ajutorulunui om cu limbaimpletici$" ala cum,mai t^fziu,li-a alesuconicidintresmeriliipescari (Mt. 4,18-21)sauvamesi (Mt, 9,9)(cl Theodoret, l1). QE
2M
EXODUL4
,Nu-l vezi oare pe Aaron, frateletdu, levitul? $tiu ci va grdi in locul t[u; iatd-I,el insuqiva iegiin int6mpinarea ta gi vAzandu-te seva bucurain sinea '' lui. Sa-ivorbegti9i sa pui cuvinteleMele in guralui, iar Eu voi deschide gura ta gi gura lui 9i vd voi ardtace aveti de fdcut. 16El va vorbi in locul t6u cetre popor,._elva fi gura ta, iar tu vei fi pentru el in cele privitoare la " Dumnezeu. $i acesttoiag, cel care s-a prefAcutin garpe,ia-l in m6n6pi orin el vei facesemne," 18 Moise a plecat$i s-a intors la lothor, socrul s6u,9i i-a zis: ,,plec! Md duc la fralii mei in Egipt sd vdd dac6mai traiesc."Iothor i-a zis lui Moise: re Trecuseri [de atunci] multe zile qi regeleEgiptului a ,,Mergi sinitosl" murit.Domnula graitcdtreMoisein Madiam:..Pleaci.du-tein Egipt.cici au murit toli cei careciuhu sa{i ia viata."" Moise,ludndu-gifemeiaqi copiii. i-a urcat pe^mdgarigi s-a intors in Egipt. A luat in mana gi toiagul de la Dumnezeu.'' Domnul a gr6it c6fie Moise: ,,Dupace vei pleca9i vei ajunge in Egipt,ia amintela toateminunilepe carele-ampusin mdiniletale,ca sa le faci inaintealui Faraon.Eu voi impietriinimalui gi nu va l6sapoporuls6 plece.22Dar tu s6-i spui lui Faraon:(Aga vorbe;teDomnul: ,lsrael estefiul " Meu intai-n6scut. Eu 1i-amspus:lasApoporulMeu ca s6-Mi slujeasca gi, dacdnu vrei sA-llali, ia seama,Eu am sd-l ucid pe tiul tau int6i-ndscut.')', 2agi fiind pe cale,la un popas,l-a indmpinatun inger al Domnuluigi ceuta sal omoare." Sepphora,Iudnd o piatra [ascutita],l-a tAiat imprejur greacaexpliciteazd 4,16Traducerea un raportcaresestabile$te intr€Aaronii Dumnezeu, mijlocitde Moise:,,tu vei fi pentruelin celeprivitoare Ia Dumnezeu',. adicAMoisesc va ocupade,.relatia"directacu f)umnezeu. 4,17 Poatefi vorbade un alt ,,roiag"dat de Dumnezeului Moise(cl v. 20). Moisetrimis cu toiagulpentruizbavircapoporuluiil inchipuiepc IisusMAntuitorul(dupalustin, Dial.86.1\. 4,19,,Trecuserd [deatunci]multczile ti regeleEgiptuluia murit",/,7r.,,dupAzileleacale4 careau fost multe."LXX reiatbrmuladin 2,23,carenu reapareaici in TM. RepeLrpa are menireade a faceo tranzitie.dar scoateln evidcntaSisuturaintredouddocumenrc. 4,24,,uningeral Domnului":TM are,,YllWH".LXX vreasAeviteun antroDomorfism preaflagrant, maialesin momentul in careDomnulrocmail-a trimisin misiuneoe stujilorul Sdu.Moisc. 4,25 ,,a cdz.ll la picioarelelui": din cuvinteleSepphoreise inteleg€cd estevorba de ingerului.Esteun gestde implorare.obi$nuitin Antichitate,careincnereun ,,picioarele" ritual sacrificial.Sepresupung cd maniadivinaar fi pututfi starnitdde netiiereaimprsjur a copiluluisaua lui Moise,caretrdisein Egipt,ti ca estepotolitdde Sepphoraprin circumciderea fiului sau.a,.S-aoprit sdngeto tdieriiimprejura fiului meu": fM areaici expresiamisterioasA adresaElui Moiset,,Tuegtipentrumineun sofde sange.',
EXODUL4-5
zos
I
I
pe fiul ei; a c6zut la picioarelelui qi a zis: ,,S-aoprit singele tdierii imprejur 26 a fiului meu." 9i lingerulls-aindepAftat de Moise pentruca ea spusese: sangele t6ierii imprejur a fiului meu." ,,S-a-oprit "' A grdit Domnul catre Aaron: ,,Du-te in int6mpinarealui Moise in pustiu!"$i el s-adus ti l-a intampinatpe munteleDomnului9i s-auimbri28 tigat. $i Moise i-a vestit lui Aaron toate cuvintele pe care Ie trirnisese Domnul 9i toate semnelepe care ii poruncise[si le facd]. 2eApoi Moise a plecatimpreunacu Aaron gi s-auintalnit cu sfatul bitrinilor fiilor lui Israel. 'o lui Moise. 5i Auton a graittoatecuvintelepe careDumnezeui le spusese rr $i a fdcutsemneinainteapoporului, iar poporula crezut9i s-a bucuratc6 Dumnezeui-a cercetatpe fiii lui Israelgi c6 a v6zutnecazurile lor. Poporul, plecdndu-se, s-ainchinat [pind la pdmant]. 5r Dupe aceeaMoise gi Aaron au intrat la Faraongi i-au zis:,,A9a graie$teDomnul Dumnezeullui Israel:"2$i Faraona zis: ,,Cineesteca sAascultde glasr"rllui gi s6-i las pe hii lui Israel?Nu-l cunoscpe ,iar pe Israelnu-l las si plece!"3 $i ei i-auzis: ,,Dumnezeul evreilorne-achemat.Vo,n merge,a$adar, cale de trei zile in pustiu,ca sdjertfirn Dumnezeuluinostru,nu cumva sa vina pestenoi moartegi ucidere."agi regeleEgipnrluile-azis:,,Moisegi Aaron, de ce-mi intoarcefipoporul de la lucru? Ducefi-vi fiecare la treaba 5 lui!" $i Faraona zis: ,,latA,acums-a inmultit poporul,si nu-i mai cldm 6 rdgazde_la^rnuncS!" $i a poruncit Faraonvdlafilor pestepopor gi scribilor, ' zicand: ,,lncetatisd mai dafi paie poporuluipentrulcArAmizi,ca ieri gi alaltdieri.Chiarei sa meargd9i sa-giadunepaiele.8 $i nLrmdrul poruncitde 4,26 Moiseesteatacatde ingerul lui Dumnezeu$i cuvinteleSepphorei ii sunt adresate acestuia.Viala lui Moise, salvatdsubstitutivprin putereasangeluidierii imprcjur a copilului,trimit€ la valoareamantuitoare, rAscumparatoare a sangelui,carcseva asocia, patristice,cu sangeleMielului pascal.IisusHristos.Sengele$i circumciziail ln exegeza lipsescde puterepe ingerul vrAimal fiilor lui Israel ,si prefigureazitdiereairnp.ciur asumatdde cdtrelisus prin caredevineinutildtdiereaimprejurtrupgascd a neamurilor (Origen,C Cels.5,48\. 5,1 Exact:.,trimite-lafard",,,lasi-lsApl€ce".a,,A facestubetoare", €oprd(etv. Verbul ebraiccorespunzAlor lnseamnd,,a l'aceo procesiune, un pel€rinaj".pentruevrei,insemna a sdvarlio slujbAsftntA,insoliE de sacriticii,.stltuno$e$i"(ioq rcnpior4 ouo'toqi'trd.eiv) (Philon,Mos.I,87). 5,3 ,.ne-achemat":TM are,,s-alntalnitcu noi" (cl 9i 3,18). 5,8 ,,n-aude lucru":TM ,,suntni$teloneti".
t
206
EXODUL 5
c{r6mizi, pe careJ au de f6cut in fiecare zi, sdJ cereJi f[rd a scddeaceva! N-au de lucru,de aceeastrig5,zicdnd:<56 mergem9i sdjertfim Dumnezeului nostru!)'Sa se ingreunezepovaramuncilor acestoroameniSi la astasA le fie grija, nu la vorbe degarte!"'o gi uatufii, gi scribii zoreaupoporul zic6nd: " ,,Agazice Faraon: Voi ingivEduceli-vi 9i aduna{i-vesinguri paiele de unde veli gti; cdci nu se va ugura cu nimic 12 sarcinavoastr6." 9i poporul s-a risipit prin tot Egiptul, ca si adunetrestie '' pentrupaie. lar vdtafii ii zoreau,zicind: ,,Terminalilucrul vostruin fiecare zi ca atuncic6ndvi se dideaupaie."'alar scribiidin neamulfiilor lui Israel, pufi pesteei de cdtreispravniciilui Faraon,eraubiciuili, zicdndu-li-se: ,,Dece nu impliniti gi astdzinumdrulde carfunizica ieri $i alaltdieri?"r5lar scribii fiilor lui lsrael au mers la Faraonstrigand:,,De ce faci astaslujitorilor t6i? luNu li se mai dau paierobilortdi, gi ni se spune:(Facelicar6mizi!)IatA, robii tdi suntbiciuiti!Nedreptate faci poporuluirau!' I?$i fFaraon]le-azis: ,,Stali degeaba,sunteti nigte trdndavi; de aceeaziceli: (SA mergem fi s6 jertfim Dumnezeuluinostrul>18Acurn,plecalila treabi! Paien-o s6 mai primili,iar numdrLrl de l.irdrnizisAfie implinitintocmai!"leScribiifiilor lui Israels-au vdzut la marestramtorare,cdnd li s-a zis: ,,Num6rulde c6r6mizi sd fie facut intocmai!" r0Pe cind iegeaude la Faraon,s-auintAlnitcu Moise 2l Si Aaron, veniti in intampinarealor. $i le-auzis: ,,Vedea-v-arsd v6 vadl Dumnezeu$i sAvAjudece, ca ne-ali fAcutca un miros spurcatinaintealui Faraongi a slujitorilors6i,ddndu-lesabiein miini, ca sdne ucid6!"22gi s-a 5,14,,Scribii",lpclrpqr€lq, eraultiutorii de carte,,,funcfionari"de rang inferior,inslrcinaficu,,pontajul"cantita i cdrdmizilor.PentruPhilon,esteo alegoriemorali: ,,Sefii,' pu$ide egiptenistarnesc rAvna(Kqroore1)6€rv) pentrupllcerile pitima$e,inchipuitede lut, carAmizigi paie.Moise,dimpotriva,starnelterAvnapentrupafre!pentrumancarca mielului,,cuzor" (onoDSrl), adicdtraversarea ,,marii"patimilor(Her.255). 5,16oix6r4ot:,,slujitori"fi rqiS€q: ,,robi,slugi" traducun singurtermen ebr. 'ebhedh: prin ,,poporultAu"pe cei car€cedeazA perseculiilor$i mir,,servitor".t Origen'infelege turisesccAsuntai lui Faraon(Hot . Ex. 3,3). 5,21,,mirosspurcat":aratAcum esteperceputpoporulalesde catrevr6jma5iilui, cgiptcnii. Origenspunece la fel esteperceput$i cuvAntulprofeticde cltre necrcdincioli,in vremecepentrucre$tiniel este,,miros (2cor. 2,15-16)(Hotn.Ex.3,3). de bundmirea.snrd" | $i o€pdorovreq reddebr. 'ebhedh,,,servitor"aflatin slujbalui Faraon.Opfiuneapentru g€pcutov,in foc de oixdqg saurqiq, caretraducacela$i'ebhedh.indic' o nuanll de supunerg nobilS"ala cumesterelatiadintrevasal$i suzeranul sAu,privilegiual lui Moise in relatiacu Dumnezeu (Ex. 4,10 9i 14,31).,,Slujitoa'allui Dumnezeu inseamntr un ,,apropiat"al Lui.
EXODUL5-6
207
intors Moise cAtreDomnul,zicind: ,,Doamne, de ce tot necdje$tiacest popor?De ce ma mai trimifi? 2rCa, de candtot mergeu la Faraons6-i .vorbesc in numeleTdu,el chinuie$te acestpopor,SiTu nu-l maiizbdvegti!" 6 I Domnula grait catreMoise:,,IaA,ai s6 vezi cate-ivoi tace lui Faraon;cdciprin mdna[Mea]ceatareva l6sapoporul9i prin bra{ul[Meu] celinAlFt1lva alungadin FrA." ' Atunci Dumnezeu gr[it i-a lui Moise ;i a zis cAtreel: ,,Eu [sunt] Domnul.'M-amardtatlui Avraam,lui IsaacAilui lacob,Dumnezeu fiindule lor. Dar numeleMeu, <, nu li l-am dezvdluit.4 gi am incheiat legdmdnt intreMinegi ei casdle daufaracanaanenilor, larapribegieilor,in careau locuitcastriini.5Eu insumiamauzitsuspinulfiilor lui Israel,pecare egipteniiii inrobesc,gi Mi-amadusamintede legdmantul vostl.u.6D[Ftefi spunefiilor lui Israelaga:(Eu [suntjDomnul9i v6 voi scoatede substApanireaegiptenilorgi v[ voi iztdvi din robiegi v6 voi rdscurnpiracu bral inillat qi cu judecatdmare.7 gi v6 voi primi ca poporal lvieu9i voi fi Dumnezeul vostruti veticunoaSte cAEu [sunt]Domnul,Dumnezeul vostru. Egi vd voi Celcarevd scoate din robiaegiptenilor. duceintr-olaraasupra 6,1 ,,MAnetare"Si,,bra[inalFt", metaforealeputeriidivine.C/ Deut.4,34et passim. 6,2 ,,Domnul":TM are YHWII. Acestnumerevelata fost pus de exegefitn relatiecu formufadin Ex,3,14 ('ehyeh 'aSer'ehyeh)- vezi notaad loc. - Si derivatde ta verbul idya&,,,afi". Nu existamtuturiisigureprivindpronunfarea numeluilui Dumnezeu datoritd tabuuluinumelordivine la toate popoareleantice.Se pare cA tefagramasacra YHWH a lnceputla un momentdat sd fie inlocuit4 la lecturA"cu Adonai(= ..stdpanul meu"), iar masorefiiau marcatacestlucru punandsub consoanele ei vocalcted9 la Adonai.De aici a apAiut,incepandcu secolulal XIII-lea, rostirea,,yehova'. carc nu corespunde nici unoi realitatiantic€.Mdrturii privind pronunfarca corectd.,yahve,,se intafnesc fa Theodoret, in E\ Ihter. 15: ,Icfr1;in Haer.,V,3: 'Iqpar; precum,i la Clementdin Alexandr'tainStrom.V.6.34:,lqoo. 6,3 ,,numeleMeu, (Domnub)(YHWH, dupA'fM) nu li l-am dezviluit,': Iustrnrapor_ teazdaceastdrevelaliela Hristospreexistiindcreafieilumii, iar Diodor al Tarsuluine oferbfoneticatetragramei: toro,cd,o,oDou,I. Acestnumeil deosebefte pe Dumnezgu de idoli pi nu a fost dezvdluitpatriarhilof,revelarealui fiind rezervattunor vremuriin care chiar li demonii se chemauzei gi domni. Numele descoperitpatriarhilorera ,,El-$addai"(Gen.l'l,l et passim).PentruTheodoret,acastaestenumel€DecareMoise a avutprivilegiulsd-lcunoasca dupEEx.3,l4 \eE t5). 6,8 Cestulde ridicarea mainiiindicA,la evrei,jurlmantul (Deut.32,40),fiind asocratcu semnulputeriiabsolute,redatin grecegeprin eK€i.vervn1vlelpo (,,aintindemana") sauo{p€r"vrnv leipq eig rdv or_rpovdv (,,aridicamAnasprecer"),5i cu verbul6lrvuut, ,,ajura",in Deut.32,40,
f I
208
EXODUL 6
c&eia Mi-am intins m6na9i [am jurat] sd le-o dau lui Avraam, lui Isaac 9i lui lacob,pe caream sAv-o dau vouAdreptmoftenire.Eu [sunt] Domnul!>" 'ASa le-agrdit Moise fiilor lui lsrael.Dar ei nu l-auascultatpe Moise din pricinadeznddejdii gi a muncilorgrele. I0 Domnul a zis c6tre Moise: Ir ,,Du-te Si spr.rne-ilui Faraon,regele EgiptuJui, sd-ilasepe fiii lui Israels6 plecedin laralui.', r2gi Moisea grdit inainteaDomnului,zic6nd:,,lata,fiii lui Israelnu m-auascultat,cum o sa md asculteFaraon,pe mine care sunt fdr6 de grai?', '3 Domnul a gr6it cAtre Moise 9i Aaron gi i-a poruncit prin ei lui Faraon,regeleEgiptului, sa_ilase sdplecepe fiii lui Israeldin faraEgiptului. 'Iatdincepd.torii fatniliilorstrdmo$egti: fiii lui Ruben,inteiul-nAscut al lui Israel:Enoh9i Phallus,Asrongi Kharmi.Aceastaestefamilialui Ruben. '' Fiii lui Simeonsunt:lemuel9i latnin,Aod, Iachin,Saarqi Saul,cel [ndscut] dintr-ofeniciani.Acestaesteneamulfiilor lui Simeon.16IatAnumele fiilor lui Levi, dupdinrudirealor: Gedson,Caathgi Merari.Anii vietii lui Levi: o sutdtreizeci9i gapte.-r7 Acegtiaau fostfiii lui Gedson:Lobeni,Semeii cu familiileneamuluilor. l8 gi fiii lui Caath:Arnbramgi Issaar,Hebron si Oziel.Anii vietii lui Caath:o sutafeizeci de ani. reFiii lui Merari:Mooli ii Omusi. Acesteasunt familiile strdmo$eSti ale lui Levi, dup6 neamullor. 20 Ambrama luat-ode sotiepe lochabed,fiica frateluitataluilui, ea i-a 9i nascutpe Aaron,Moisegi Mariam,soralor. Anii vielii lui Ambram:o suti treizeciqi doi de ani. '' gi fiii lui lssaar:Core,Napec i Zechri.22gi fiii lui Oziel: Elisaphanqi Setri.2r Aaron a luat-oOesoiie Elizabeta,fiica lui fe Aminadab,sora lui Naason,9i i-a ndscutpe Nadab,Abiud, Eleazar si 6,9 ,.deznAdejdii": /,7/.,.impulineriisuiletului,,;ohyo\.ruIid trcducerddfucina ebr.qdlarl ,,afi scurt",caatributpentrusullet,mai exact,pentrusuflusauduh.Suflul,,lung,,indici rAbdarea (Ex.34.6:I,s.86,15;Ecl.7,8 etc.).La sponivi,mentinerea la efort ,,sullului,. indicarezistenta;cel careare fespirafiascufiA(li deastr)are rezistenfamica,nu are fi rabdare,nici nadejdein victoric,gi nici curai.Vulgatat propterahgustiahsptritus. 6,12,,fire d€ grai": drl,o,yoq transferA cxpresjadin .fM .,netdiat imprejurla buze,,.Origen int€rpreteaza iipsade cuvanta lui Moisedin perspectiva polemiciiantiiudaice. El vede alci tacereapoporuluievreuincapabilstrjustifice preceptele l,egii $i sd inleleagAora_ cofefeProfefilor despre venirea lui llristos(Hom.Luc.5.3\. 6,14 ,,incepdtorii" pcntruoprr dgt ,.conducaror politrc/militar... la origineqefulunei familii, strdmo$ulcponim.a l,hilon prezintdna$terea lui Moiseca aparlinandc€lcide_a Fpteagenerafiide la primul vcnitintrestrainipentrua intemeiaDoDorul cvreu. 'lheodoret 6,23 observA cd prin casetorialui Aaronse unc5rerribulsacerdotal al levitilor cu tribul regalal lui luda, din carese tragelisus,acestafiind Regegi preot deopotrtvd (QE t6).
EXODUL 6.7
Ithamar.2aFiii lui Core: Asir, Elcanagi Abiasaph.Acegtiasunt ndsculidin 25 Core. Eleazar,fiul lui Aaron,a luatde sotiedintrefiicelelui phutiel9i a aduspe lume pe Phinees.Iatd^capiidintru inceputai caselorstramo;egtiale levifilor dupi inrudirile lor. 26Acestui Aaron $i acestuiMoise le-a zis Dumnezeus6-i scoatddin tara Egiptului pe fiii lui lsraelcu ogtirealor. 27Ei suntcei carei-au vorbit lni Faraon,regeleEgiptului,9ii-au scospe fiii lui Israeldin Egipt; acestAaron gi acestMoise. ?8 in ziua in careDomnul i-a vorbit lui Moise in taraEgiptului,2eDomnul i-a zis lui Moise aga:,,Eu [sunt]Domnul.Spune-ilui Faraon,regeleEgiptului, toatecateti-am spusEu." 30gi Moise a grdit inainteaDomnului:,,lata,eu am glasulstins;cum mi va auzipe mine Faraon?" 7 l 9i zise Domnul citre Moise: ,,latd,te-am dat ca pe un dumnezeului Faraon,iar fratele tdu Aaron va fi profetul t6u. 2 Tu sd-i spui toate care_ti poruncesc$i frateletAu,Aaron, si i le spun6lui Faraon;s6_ilasepe fiii lui Israelsd plecedin tara lui. 3 Eu ii voi inrpierriinima lui Faraonii voi inmulli semnelegi minunileMele?nfaraEgiptului.a Dar Faraonnu va asculta de voi 9i Eu voi intinde mina asupraEgiptuluigi voi scoatecu purere poporulMeu, pe fiii lui lsrael,din pdm6ntulEgiptuluicu rEzbunare ma.e.t Si vor cunoagtetoti egiptenii cA Eu sunt Domnul, care intinde bralul asupra Egiptuluifi-i scoatepe fiii lui Israeldin mijlocul lor." 6 A ftcut Mois; si Aaron dupi cum le-aporuncitlor Domnul,agaau fdcut.t Moi." uu"uoot aai de ani gi Aaron,fratelesdu,optzecigi trei de ani c6ndau vorbit cdtreFaraon. o 5i Domnul a zis catreMoise 9i Aaron: e,,Dac6Faraonva zice catrevoi: (Dati-mi un semn sau o minune>,sd-i spui lui Aaron, frateletau: (la 6,30'lqlv600)voq:,,cuglasamorlit,stins,,,adicd,,gangav, balbait,impiedicatla vorbd,,. 7,1 Moiseva ti,,ca un dumnezeu/zeu" penrnrFaraonin mdsurain careii va vorbi prin Aaronin felulln careDumnezeu vorbe$te oamenilor prin profet,spuneAcaciusal Cezareii. TheodoretcombineEx. 4 gi Ex. 7,1-2:precumDumnezeu ii dd poruncilui Moise,rorasa Moisei le transmitelui Aaron:de aceea_ Aarona fostnumit,,profetul"lui Moise(0t l7). PentruGrigoreal Nyssei,Moise este numit .,dumnezeu.', 0e6g,fiindcl el esteO€o_ -p€vo6:.,celcarecontempla, cel ce il vedepe Dumnezeu" (Cant.7, ibid. p.21i 1. 7,4,,curizbunarcmaxe":gr. 6r6irqorg, ..r{zbunare". Termenulil t:tlducepe ebr.fephe!, caredesemneaza o j udecatd incheiatlcu pcC,eapsd. Cf 12.12. 7,5 ,,careintindebratul":'fM are,,cAnd va ilttindgm6na". 7,8-13,16Cele zecepldgi. lnstihrirea pa$telai.Indiferentde explicatianaturalasau miraculoasd a nenorocirilor abatuteasupraegiptenilor,elesuntnranifest[rialeDuteriilui Dumnezeu, careiqi elibereazd poporul.
2IO
EXODUL?
toiagul Si aruncA-lpe p6mantinaintealui Faraon9i a slujitorilor lui! $i va fi 10 balaun>". Au mersMoise$i Aaroninaintealui Faraongi a slujitorilorsii, gi au f4cut aia cum le porunciseDomnul. A aruncatAaron toiagul inaintea lui Faraongi a slujitorilorlui gi s-alicut balaur.rr I-a chematii Faraonpe inteleptii egiptenilorgi pe^vrijitorii lor. Au lEcut la fel 9i descdnt6toriiegiptenilor prin vrijile lor: '' Fiecare gi-a aruncattoiagul gi s-a pre{ecuttn balaur.Dar toiagullui Aaron a inghilir toiegeleacelora.Ir gi s-a impietrit inirnalui Faraongi n-aascultatde ei, precumspusese Domnul. 'o gi Donrnuli-a zis lui Moise:,,S-a?mpietritinima lui Faraon,ca s6 nu 15 lasepoporul. Du-te, agadar,m6inein zori la Faraon,cdndva iegi la r6u gi stai inaintealui pe malul r6ului, avAndin mdni toiagul care s-a prellcut in garpe'' gi spune-i:,'reDomnula zis catre Moise:,,Spune-ilui Aaron,fratelet6u:(la toiagulfi intinde-tim6naasupra apelorEgiptului,asuprar6r"rrilor, canalelor,iazurilorgi asupraoricdreiape adunateqi se vor face_s6nge.>" $i s-a fhcut sengein toatd tara Egiptului, g; in lemne,9i in pietre.20Moise gi Aaron au f6cut dup6cum le-a poiuncit lor ?,9Aporox: ,,balaul',dilbrit de,,$rpe". cain Ex. 4.3.| .,pepAmenl'.tipse$re din TM. 7,1I ,,lnlclepiii",oo$rotqi, traduceebt.hakAAm0nteleptde profesie),tcrmencarcaici aparecu senspeiorativ,descmnAndu-i pc magij striini. pentrulustin,magicienii$i vldjitorii Egiptuluisuntasimilabili demonilor (Dial.19,4). 7,12]'oiagultransformat aici in balaur(sauin garpein Ex. 4,3,pcntrua nu-l inspAimanta preatarcpe Moise,allat atunciIa inceputulmisiuniisaleprofetice)manifesuputerealui Dunlnezeuli, in tradiliapatristicl.prefigureazlCruccalui Hristos,prin careestebiruit ,,sfipanitorullumii acesteia"cu,,inccpitoriile" fi ,,putefile"sale,pentru Origen,este ,,nebuniacrucii" (lCor. I,l8) care.vestitAoamenilor,se schimb[ln inlelepciunea care inghite,,in[elepciunca acesteilumi" (Hor?.Ar. 4,6). 7,14-25 Prima plagd love$teapele din pricina idolatrizdriiapei de cAtreegipteni. Egipteniisuntlovifi fiindci lgi fblosesclibertateasprertu, iar evreiisuntcrufalrpenru cAseintorc spreluminaAdevtrrului,cl Grigoreal Nyssei(VM 2,65\.ltrmenur grecesc ,c)\ryi (lat.plaga) taduce ebr.makkih,,,lovitura",lnteleasa ca acliunedivindde pedepsirea du5manilor. Primelenoudpl6gipar a fi semnemimculoase cu scopulde a-i conferi lui Moiseautoritate in lalaevreilor$i pentrucaFaraonsarecunoascd put!'realui YHWH. 7,19,,piin lemne,gi ir pietre":expresi€elipticd,vrandsdspunaci inclusivapaadunate in vasedin piafa saudin lemna devenitsange,nu doarapadin naturA.
EXODUL7-8
3
t
211
Domnul: [Aaron] a ridicat loiagul, a lovit apadin reu inaintealui Faraongi '' a slujitorilor lui gi toata apa din rdu s-a prefdcutin s6nge. Peqtiiau tnurit gi rdul s-aimpulit, inc6t nu mai puteauegipteniisAbeaap6.Era sangepe tot pamantulEgiptului. " La fel insA au f6cut gi descantAtoriiegiptenilor cu vr6jile lor gi s-a impietrit inirna lui Faraon;9i n-a ascultatde ei, precum " spuseseDomnul. Faraons-a intors gi a intrat in casalui $i n-a luat seama 2a nici la acestsemn. Toli egipteniiau sdpatpe l6ngdrAu,ca sAbeaapa,c4ci nu puteausd bea din rau.25$i s-auimplinit $aptezile de cdnd Domnul Ioviseriul. 26 Domnul a zis cAfe Moise: ,,lntr6 la Faraongi spune-i:(ASa grAie$te 27 Domnul:'LasdpoporulMeu si-Mi slujeasctr. Iar dacAnu vrei sd-l lagi, 28 iat6, Eu lovesctoate {inuturiletale cu broaite. 9i va virsa r6ul broagtegi, urcandu-se,vor intra in caseletale, in oddile tale de taini, pe paturile tale, cdt gi in caseleslujitorilor t6i gi ale poporului tau, in aluaturiletale gi in 2e cuptoareletale. Se vor urca broagtele9i pe tine, 9i pe slujitorii t6i 9i pe poporultau.)" | 8 Domnul a zis c6tre Moise: ,,Spune-ifrateluj tau Aaron: " '$i Aaron a intins m6naasupraapelorEgiptuluigi a adusbroagtele; gi broascas-asuit9i a acoperitpamantulEgiptului.I Dar Ia fel au fhcutgi descantdtoriiegiptenilorcu vrdjile lor gi au ridicat broagtelein lara Egiptului. '$i Faraoni-a chematpe Moisegi pe Aaron gi le-azis: ,,Rugaii-vapenhu mineDomnului,ca sd ia broagtele de Ia minegi de la poporulmeu;9i eu voi lisa poporulsAjeftfeascA Domnului."" Moisei-a zis lui Faraon:.,HotarA$te tu insuli cand sd mA rog pentru tine, pentru slujitorii tAi gi pentru poporul t5u, ca se piarS broagtelede Ia tine, de la poporul tdu, din caselevoastre 6 $i sAramanAdoarin rdu." Acestai-a zis: ,,Mdine."[Moise]a zis: ,,[Fie] 7,22,,s-aimpietrif', cf.7,13;8,11.15.28 $i 9,7.35. 7,27 Broagteletrimit fie la,,broaitele"lui Aristofandin comedia-ibine cunoscut[,aga cum r€marcaOrigen(;/om. Er. 4,6), fie sugereazi,prin camcterulamfibiu,un mod de viati necurat,fiind un simbolal omuluidecazut,om ti dobitocin acelasitimp, qf, Grigoreal Nysser,VM 11,71-72. 7,28,,vavarsa",in sensde,,vavomita":TM are,,vamisunade". 8,1 LXX omite,,asupra fdrii Egiptului"la sfar$itulversetului. 8,6 DouAformule,u$ordiferiteintreele,aparin Biblie ca afirmareemblemadcA a monoteismului:,Nu estealt [Dumnezeu] in afarade Domnul"(/irr. ,,Nu estenimeniafarade
i
i
2t2
EXODUL 8
precumai zis! Ca se $tii cAnu estealt [Dumnezeu]in afardde Domnul, 7se vor duce broagtelede la tine, din caselevoastre,din curfile voastre$i ale slujitorilor tAi gi de la poporultAu,in afarAde cele care vor rdmdnein rdu.,, " Moise 9i Aaron au plecat de la Faraongi a strigat Moise c6tre Domnul pentru oprirea broaqtelor,dupe cum hotAraseFaraon.e lar Dornnul a licut precuml-a rugatMoisefi au pieritbroagtele din casele,din curtilegi de pe 'u ogoarelelor. gi le-au adunatgramezi,grdmezi 9i s-a impulit pdmantul. " VdzdndFaraoncd i s-a dat un rdgaz,i s-a impietrit inima qi nu i-a ascultat,precurnspusese Domnul. 12Domnul i-a zis lui Moise: ,,Spune-ilui Aaron: (intinde toiagul cu mana $i lovegtefarana ptunantuluigi vor iegi lantari asupraoamenilor gi asupravitelor, in toatdlara Egiptului.>" '' gi-a intins Aaron toiagul cu mana ti a lovil tirana pamantuluiSis-auivit lanlariasupraoamenilorqi asupravitelor. $i pestetoatAlAranapAmantuluis-au ivit fanlari in roatafara Egiptului. 'a [Au incercat]sAfac6 la fel fi descantdtoriicu vrajile lor gi s6 aduc6f6nlari, dar n-au putut. $i s-au ivit fanlari asupraoamenilorgi asupravitelor. 15 Atunci desc6ntdtorii au zis cdtreFaraon:..Acesta-idegetullui Dumnezeu!" Dar s-almpietrit inima lui Faraongi nu i-a ascullat,precumspusese Domnul. 16 Domnula zis cdtreMoise: ,,Trezette-temriinein zori gi stai inaintealui FaraoncAndva iegi la apA.Atunci si-i spui:
EXODUL8
I
l
r
213
poporul,iatd,Eu trimit asuprata, 9i asupraslujitorilort6i, 9i asuprapoporului tdu, gi asupracaselorvoastremu$tecainegtigi se vor umplecaseleegipteni_ lor 9i pdmdntulin care locuiescde mutte caine$ti.18in aceazi voi insemna in chip minunatlinutul Gesem,undelocuiegtepoporulMeu. Acolo nu vor fi mugtecainegti,ca sd gtii ca Eu sunt f)omnul, Domnul inlregului pAmant. le 9i voi pune la mijloc un hotarintre poporul Meu gi poporultdu. M6ine va fi semnulacestape pAmant.'),'20gi Dornnul a facut aga. a venit mullime $i de mutte cdinegtiin caselelui Faraongi in caseleslujitorilor lui in toatd $i fara Egiptului. A fost pripdd pe pdmentdin pricina mu;telor. ,, Faraonr_a chemat pe Moise Si -pe Aaron, zicdnd: ,,Mergeti gi jertfifi Dumnezeului vostru [aici] in tarA.-22$i Moise a zis: ,,Nu se poateara, cAcicele cejertfim Domnului Dumnezeuluinostru sunt uraciuni pentru egipteni gi dacd vom jertfi inainteaegiptenilorcele nesuferitelor, ne vor ucide cu pietre.23 Aga ci vom mergecale de trei zile in pustiuti vom jertfi DomnuluiDumnezeului nostruprecumne-aspus."24Faraona zis: ,,Bine,va las sAjertfili Domnului Dumnezeuluivostru in p-ustiu,dar nu lungili prea mult calea. Rugali_vd Domnuluipentrumine!" 25Moisea zis: ,,latd,eu voi plecade la tine gi mI voi ruga lui Dumnezeu,iar m6inesevor ducemugtelec6inegtide la tine, de fa sfujitorii tdi gi de la poporul tdu. Dar inceteazl,Faraon,si ingeli, si nu lagi poporul sAjertfeascaDomnului!,, 26Moise a plecat de la Faraonqr s_a rugat cAtreDumnezeu.27gi a f6cut Domnul precuma zis Moise; a alungat verb careinseamna,.a amesteca"cu referirela tot felul d€ fiinle, insecte animale $i - o mixtur?inlonstruo.lsa raufdcdtoare asociatAzoolatrieiegiptene.in traditi; cre$tin6" insgctele reprezinltr tot fetul de demoni(cl lat. /a/-va,,stafie, fantomd,aratarea mo(ilor, masctr"iin entofiologie,/arvaeste,,masca', subcareseascundevijtoareainsectA). 8,18,,EusuntDomnul,DomnulintreguluipamAnt": TM are,,Eu,YHWH, [sunt]in mijloculpdmantului/firii."Greacatranspune ontologic,cagi la 3,14. 8,19Ar66vo[setraduceaici cn ,,apune,a stabili,'.Sepoatefolosicu acestinleles, avand in vederectr6t66v@puteainsemnala inceputuri,,apuhe ceyain mand,,.I Arsdrol,i, ar presupune ,,separatie", aici un ebr.peluth,de la palAh,,,adeosebi".insa I M are o formf, neclarA,pedhuth,cu.c poatefi apropiatAde cuvantul,foate ra\ pedhith ,,r6s_ cumplrare,eliberare".Philoncomenteazd aceastd.,punere deoparte,,apoporuluievreu ca presupunand o antitezdintre credinciofigi necredinciolii (,Vor.I,145_186). Grigoreal Nysseivedeaici un actde cemereintrecei drepfi$i cei nedrepfi(ZM 1,25). 8,22 ,,ur6ciuni",,,spurcaciuni", td $ei,u1poro, adictr,.lucruri carg produc scarba,,, desemneazd aici tabuurilecgiptenelegatede zoolatrie,de idolii pe careii venerau. philon denaturcaze sensul:virtulileoamenilor piosisunt,,spurcdciun€',, ,,uraciune,,Dentru cei fti (Fuga l8).
214
EXODUL 8-9
muqtelecdinegtide la Faraon,9i de la slujitorii lui, 9i de la poporullui qi n-a mai rimas nici una.28Dar gi de aceastddatd i s-aimpietrit inima lui Faraon gi n-a vrut sAtrimita poporul. 9 | Domnula zis c6treMoise:..Du+ela Faraongi spune-i:"'$i a pusDumnezeuun hotar,zic6nii: 6 ,,MAineDomnulva implini acestcuventpe pdrnint." A douazi a implinit Domnul cuvAntulSdu gi au murit toate vitele egiptenilor,iar dintre vitele fiilor lui Israeln-apierit nici una.7 Faraona vazutca n-a murit nici unadintre vite-lefiilor lui lsrael;$i i s-aimpietritinimalui Faraongi n-a lAsatpoporul. ' Domnul a gr6it cAtreMoise gi Aaron, zicdnd:.,Luatiin mAinilevoastre spuzAdin cuptorgi Moise s-o irnprigtie sprecer inaintealui Faraongi a slujitorilor lui. ' gi se va inAlfaun nor de praf asupraintregii lari a Egiptului. Vor fi bube supurdndpe oameni gi pe vite in toatAfara Egiptului." '0 gi Moise a luat spuzi din cuptor inaintealui Faraongi a imprattiat-o spre cer; $i ea s-a fecur r6ni, bube supur6ndpe oameni gi pe vite. rr gi nu pureau vrdjitorii sd steainaintealui Moise din c-auzapligilor, cAcivrajitorii toat6 Si Ir tara Egiptuluis-au umplut de pl6gi. $i Domnul a inrpietritinima lui Faraongi nu i-a ascultat,precumhotardseDomnul. " Domnula zis cetreMoise:,,Scoal6-te mdinedimineald$i staiinaintea lui Faraonzic6nd:
t l
l
t
EXODULg
?.15
asuprainimii tale 9i asupraslujitorilor t6i gi a poporuluit6u, ca sd Stii c6 nu estealtul ca Mine pe tot pamantul.'' CAciacum,intinzdndu-Minr6na.cu moartevA voi lovi pe tine ti tot poporul. Vei fi gtersde pe pim6nt. 16lat6 de ce te-am pAstrat:ca s6-mi ar6t in tine putereali sa se vesteascdnumele Meu pe tot pamantul." gi tu incate mai impotrivegtisd lagipoporulMeu! '' Iata.mainela aces(ceas,Eu voi abatefoanernulri grinclina. cr.rmn_amai fost in Egipt din zilele intemeieriilui 9i p6nd in ziua de azi. le Acum, gr6beftede-ti adunavitele Si ce mai ai in c6mp,caci va cddeagrindin5peste oameni gi pestetoate vitele. Cei ce se vor gdsi pe c6mp $i nu vor intra in case vor pieri.)" 20 Aceia dintre oamenii lui Faraoniare se temeau de cuvAntulDomnului !i-au adunatvitele in case.t, Cei care n_autinut seama in cugetullor de cuvinteleDomnuluiau lasatvitele pe cdmp.2i Domnula zis cdtreMoise: ,,intinde-fimanasprecer gi va fi grindina pestetot pdmantul Egiptului, peste oameni gi peste dobitoace$i peste toat6 iarba de pe pimdnt."" A intinsMoisemanacdtrecer 9i Domnula datglas [detunet]9i grindin6 9i vdpaiede foc brdzdapdmdntul.Domnul a abetutgrindind peste toatd fara Egiptului. 2a gi era grindind cu foc a.:,1Iorprin giindina era 9r foarte, foarte mult6 grindind cum n-a mai fost in Egipt de la intemererea acestui neam: 25 grindina a lovit toata tara Egiptului de la om pand la dobitocAi a strivitgrindinatoatAiarba'dincampiegi tot pomulde pe c6mp. 'o Dar n-a fost grindinaii in linutul Gesern,undi eraufiiilui Israel.it Furuon a trimis s6-i chemepe Moise gi pe Aaron, 9i le-a zis: ,,Acumam grellt. Domnul estedrept. Eu qi poporul meu suntemvinovali. 28Rugafi_vapentru mine la Domnul,ca sd opreascd glasurilecares-auficut de L Domnul.si 2e grindina,9i focul. Iar eu vA voi ldsasd pleca{i.,, Moise a zis: ..Cdndvoi ieti din cetatevoi intinde bralelemele catreDomnul gi glasurile [de tunet] v^orinceta,9i grindina,9i ploaia.56 cuno$ticd pAmantul este al Domnului. -" Dar eu ttiu ca nici tu, nici slujitoriit6i incd nu ve temefide Domnul.,, 3r Inul gi orzul au fost bdtutefiindca orzul era in spic gi inul era cu samantd, 9,19Avertismentullui Dumnezeuc[tre egipteni,de a sc puncla adapost, estejnrerpretat ca un semn al milostivirii: pana $i dintre paganiiidolatri unii meritAse fie crutati (Thcodorer. ?E 2l ). 9,23,,glas[de turet]": in interpretarea unor parinfi, reprezintAavertismentele si invattrturiledumnezeie$ti, ,,tunetul"fiind, de exemplu,modul lui Dumnezeude a glasurcu putere(Origen,Hon. Ex.4,7,8).,,Glasurile', carevengaudin cer rcprezintiinvalaiura ceadreaptein raponcu carese poaterecunoagtc gre$eala. Crindinadevasteaztr plantele lncd fragedeale rduretiifj ale prcatelor,focul qi l.ulgerulard lepii pldccrjlor(Origen, Hon. Er. 4,7\.
:
216
EXODUL 9-10
32 grAul 33 dar 9i ovdzuln-au fost lovite c6ci eraumai t6rzii. Moise a iegit de la Faraon afard din cetate, a intins mAinile citre Domnul gi au incetat glasurife.Grindina 5i ploaia n-aumai c6zutpe pemant.34Faraon,vlzdnd c6 au incetat ploaia gi grindina 9i glasurile,a continuats6 pacdtuiascd.I s-a impietritinima,lui gi slujirorilorlui; '" i s-aimpietritinima9i nu i-a l6satpe fiii iui Israel,precumDomnulii grdiselui Moise. I 10 $i a zis Domnul catreMoise: ,,Intrala Faraon,cdci Eu am impietrit inimalui qi a slujitorilorlui ca saurmezela rdndacestesemnecu ei. 2 Ca sA povesti{i in auzul fiilor voqtri 9i al fiilor fiilor vogtri cum i-am jucat pe egipteni,despre-sernnele Mele, pe care le-amfdcut intre ei ca sAgtiti cA Eu sunt Domnul." I Au intrat Moise gi Aaron inaintealui Faraonqi i-au zis: ,,Ala grdiefte Domnul Dumnezeulevreilor: " $i, intorc6ndu-se, Moise a iegitde la Faraon.7 $i slqjitorii au zis catreFaraon:,,PdndcAndacestava fi ca un spin pentrunoi? Lasd-ipe acelti oamenisi slujeasciDumnezeuluilor! Sau vrei sd vezi Egiptul cum piere?"" $i l-au chematpe Moise gi pe Aaron la Faraongi acestale-azis: ,,Duceti-vd vostru.Dar cine suntcei 9i slujifi Dumnezeului carevor merge?"'$i Moise zice:,,Vom mergeimpreundcu tinerii gi cu 9,35,,lui Moise":TM are,,prinMoise". 10,2,,i-amjucat", €prai(erv, ,,a te purta copildreste, a (t€) juca, a glumi"; poate?n_ semna$i ,,a-tibatejoc"ti chiar,,atortura"sau,,aucide,'(cl lRg. 6,6);termenulgrecasc rcd6,e*. 'alal,,.a acliona",care are, la formahitpha'el, Si inlclesulde ,,a mima o atitudine, ajucaun rol". 10,3,,n-aisAvrei sdte ru$inezi":duptrA. Le Boulluec(BA, L'E ode,p. 136),sepoate traduccfi prin ,,ai sArefuzisdte umilelti inainteaMea',.Sensulalesaici e maraproape de t€xtulgrecesc, dar solutiasavantului francez,mai clare,nu estecxclusl. l0,4,,toate /rfl...toat€ hotarele". tinuturile": 10,6 A doua ocurentda termenuluiTi, ,,pAmant",corespundeebr. ,adhAmah, ,.lut, humd",elementuldin carea fostcreatAdam. l0,9.,estesllbAtoarea DomnuluiDumnezeului nostru":TM,,esteDenhunoi sArbdtoarea lui YtlWH".
EXODULIO
*
217
batranii, impreuna cu fiii gi cu fiicele, cu oile gi cu boii nogtri; cici este I0 sirbdtoareaDomnului Dumnezeuluinostru." $i a zis citre ei: ,,56 fie aga: Domnulcu voi! Cr"rmvA las pe voi, am sa lasgi bunurilevoastre?Vedelica " Nu, aveli gend riu! aqa nu! Se mearga barbatii 9i sd-l slujeasci lui '' Dumnezeu, doara$a cAuhfi."$i i-auizgonitdin fafalui Faraon. Domnul a zis cAtreMoise: ,,lntindemanacitre pdmintul Egiptului gi ridicd licuste pe pdment9i sd roadd^toatiiiarbapdm6ntuluigi tot rodul pomilor, cat a mai '' scApatde grindind". $i Moisea ridicattoiagulsprecer gi Domnula adus vdntul de miazizi pesteintreagaFrA, loald zi]|.aaceea9i toata noaptea.$i cand s-a f6cut dimineatd,vantul de miazAzia adusldcustele.'' Le-a ridicat asupraintregii lari a Egiptului qi au zibovit indelung in toate linuturile Egiptului,cum n-a mai fost inaintegi nici nu va mai fi la fel vreodatd.r5gi au acoperitfafa pamantului,$i au pustiit tara, gi au ros toat6 iarba pamantului gi tot rodul pomilorcdt mai sc6pase de grindind.N-a rr.rai rdrnasnirnic verdedin copaci9i din iarbac6mpuluiprin tot Egiprul.'n Iar Faraons-a grebit se-l chemepe Moise gi Aaron zicind: ,,Am gregitin fafa Domnului Dumnezeuluivostru 9i in fata voastrd." Iertali-mi 9i de astadatd pacatulgi rugali-vA Domnului Dumnezeului vostru sa abata de la mine prdpddul rE acesta!" Moisea iegitde la Faraongi s-arugatDomnului.le gi a schimbat Domnul vdntul [fi l-a starnit] foarte tare dinspremare qi a ridicat l6custele gi le-a aruncatin Marea Rogie.N-a mai rdmasnici o ldcustdin toate fara 20 Egiptului. 9i a irnpietritDomnul inima lui Faraon9i [acesta]nu i-a lisat fsdplece]pe fiii lui Israel. 2l Domnul a zis c6tre Moise: ,,intinde-1imana spre cer $i se va ldsa intunericasupraferii Egiptului,un intunerics6-lpipli cu mdna."t'Moise a 10,10 dmoorerrl: ,,bunuri,avere nlobild, agoniseald"(pentru sensulde,,inso(itor", cf. 12,37).Faraondoreaca femeileqi copiii evreilorsd remanaostaticiii sd nu mearga ln pustiudecatbdrbafii.t ,,gandriu": /l/l. ,,rautate", ,,vicle$ug": ,,esteviclcfugin voi". 10,13in l,XX, Moisetrebuiestr-$iridicetoiagul,,sprecel'; in TM, trebuicsa,l inrindl 'IM; pentru ,,asupra[Arii Egiptului". a Direcfia vantului nu esteidenticain LXX 9i observatorul situatin Egipt,ldcustele nu vin de la est,ci de la sudsaude la sud-vest. 10,17,.A ierta(a scuza)":rpoo661eo0orin greaoakoindareintelesulde,,a admitecu indulgente, cu bunAvointd, a primi o scuzd" 10,21-29PentruOrigenintunericul,tenebrele suntrezultatulorbirii duhovnice$ti, sinlbolizhnd eroareacelor careincearcastr cunoascA .iudecdfileProvidenteigi a celor care (Hon. Ex. 4,1). a OpfiuneaEgipt-pustiuesterezultatul cedeazdpdrerilornestatornice uneialegeripersonale intreviciu $i virtute,iar duratalimitatda intunericului- trei zile prefigureaza, pentru Crigore al Nyssei. recuperarea impar6fieiceruril,'r.datoritdlui Moise,careintindemainil€in formacrucii,asemenilui Hristos(t/M 2,82).
218
EXODUL tO-ll
intins mdnasprecer 9i s-a fdcut un intunericbemi, o vijelie pestetoatdtara Egiptului timp de trei zile. 219i nimeni nu gi-a mai vizut fratelevreme de trei zile 9i nu s-a mai sculatnimeni din pat vremede trei zile; dar toli fiii lui lsrael erau in lumind oriundese aflau. 2aFaraoni-a chematpe Moise gi pe Aaron, zic6nd:,,Mergefili faceli slujb6 Domnului Dumnezeuluivostru,dar oile 9i boii lSsati-i.56 meargacu voi gi insotitoriivogtri."25gi Moisea zis: ,,Chiartu ne vei da lvite] pentruarderi de tot gi jertfe pe care sA Ie aducem DomnuluiDumnezeuluinostru.?6Vor mergecu noi gi vitelenoastregi nu vom lasa nici o copita, fiindcd vom lua dintre ele ca sd-i aducemjertf6 DomnuluiDumnezeuluinostru.Nici noi nu $tim ce vom jertfi Domnului Dumnezeuluinostru pena nu vom ajunge acolo',. 27 Domnul a impietrit inima lui Faraongi [acesta]n-a vrut s6-i lase.28gi zice Faraon:,,Du+ede la mine gi ia seamala tine, ca nu cumvasd-mi mai vezi fatal in ziua in carete mai vAd,ai sd mori!" Moisezice:,,Tuai spus.N-am s6 m6 mai arAtin fata ta." 11 I Domnul a zis cdtre Moise: ,,Voi aduce inci o plagi asupra lui Faraongi asupraEgiptului,apoi o s6 vi lases6 pleca{ide aici. Iar c6ndo s6 vA lase sA plecati, o sA vd alunge cu mare grabd. 2 Vorbegtein tain6 Ia urechile poporului sd cear6 fiecare de la aproapeles6u 5i femeia de la vecina sa obiectede argint, de aur gi ve$minte,'.3 Domnul a dat har poporuluiSAUinainteaegiptenilorgi le-audatimprumut lcelecerute].Omul acesta,Moise, a ajuns la mare trecere ?nainteaegiptenilor, inaintea lui Faraon5i a tuturorsluiitorilorlui. a gi Moise a zis: ,"AgagrdieqteDomnul:
I
f *
EXODULI l-12
2t9
?ntdiul-niscutal lui Faraon, care $ade pe tron, penA la inteiul-nbscutal 6 gi intaiul-ndscut al oricareivite. $i va fi strigat slujitoareide la r69ni1d i mare in toata fara Egiptului, cum n-a mai fost 9i nici nu va Inai fi. Dar intre toti fiii lui Israelnu va mirdi nici un c6ine,cu limbalui, fie la om, fie la vitA,ca sAvedeti ce deosebirein chip minunatface Domnul intre egipteni " li Israel. gi se vor plecatofi acegtiservitoriai tdi inainteamea Si se vor inchina, zicdnd: 'lefi, tu cu tot poporultau, pe carel cSlauzegti!'Dupa aceea ' voi ieqi.>"Moisea iegitm6niosde la Faraon. Domnula zis cdtreMoise:,Nu va ascultaFaraonde voi, ca sd inmullescAi rnai rnult semneleli minunile r0 Mele in lara Egiptului." Moise qi Aaron au fdcuttoatesemnelegi minunile acesteain lara Egiptului inaintea lui Faraon.Dar Domnul a impietrit inima lui Faraonqi acestan-a vrut s6-i lasepe fiii lui lsraeldin laraEgiptului. ' 12 Domnul a vorbit c6tre Moise qi Aaron in fara Egiptului, zicand: ,,Lunaaceastaestepentruvoi cea dint6i dintre luni, sd fie pentru voi cea 3 dintAi intre lunile anului. Spuneintregii adunAria fiilor lui Israela;a: nin ziva a zeceaa acestei luni sd ia fiecare cate un miel de familie; pentru 2
ll,4-10 Peotruunii PArinfi,aareint€rpreteaz[pldgile Egiptuluica simboluriale educoincidr'ouo convcrtire caticimoralcqi religioasea sulletului,moarteainmilor-nescufi decisivA,dcschizandu-ne spreo viala noudo datacu nimicircamiscdrilor\cchi, firefti ale cdrnii (Origen,Hon. Ex. 4,8 li Grigoreal Nyssei, I/M 2,89-94t.in scnsmistic, moafieasimbolizeazivictoria lui Hristos prin cruce asupraputerilor intuncricului, asupralumii $i idolatriei(ibrd). ll,7,,nu va marainici un caine,cu limba lui" (adic6,,,nuva latra"):suntdiverseglose pentruebr.,,amiqcalimba",cu inlclesulde.,a l?itra".Gr. Tpt(€rv insemnand ,,amarai", in vcrsiuncalatingasca vb. mutire,.,anr'ugi". dar gi ,,agrohtri.a gui1a",corespundc pastorale 12,l-13,16O vechqsdrbetoare a primilor mici estctransformata de Durrnezeu ln memorialultrccoriidc la robiela libcrtate.Ori de cateori fiii poporuluialesvor.iertfi gi vor mdncamielul pascal,sc vor face contcmporanicu evsnimentulfbndator,care rtrmaneexemplarca manifestarc a ocrotiriidivine. l2,l-20 Tradi{iacreqtinapunein rela[iePa$ele,.iertfireamieluluipascal,cu mantuirea sAvarsita de Hristos,cl lCor. 5,7. Pdinilelbrd drojdie $i Pa$elesunt o singureserbatoare,aceeaa €liberdriidin Egipt. azimeleinsemnAnd cudtirea sAvArlitade tlrislos (Gal. 5,9-12;Mt. 12,6).Dup[ Theodoret,grabacu caresemlnAnctrmielul pascalareo semnillcafiemoraltr:sc rclera la lcpadareade orice fbl de ,,viafl egipteana",adica (Ot 24). senzitivd,trupeasce 12,3Origendescrieritualuljertfeipascale:mielul sesacrific[intre celedoudscri dupa cinci zile de la prindereaqi punercalui deoparte.Remarcabilestefaptul ca in timpul junghierii se t'aceo dedicafie:,,Acestmiel estejcrtfit pentrucutareSi cutare"(cal nult cincizecide nume)(Peri Pascha16,29-30).
EXODUL12
o fiecare casdcate un miel. Dacd cei din casasunt prea putini ii nu sunt destuipentruun miel [ca s6l mAnance],sAia impreunacu ei 9i pe vecinul, pe aproapelelui, dup6 numarul de suflete. Fiecaresd socoteascdde cAfi 5 [este nevoie] la un miel. Sd alegeti un miel f6r4 cusur, de parte barb6" teascd,de un an. Lua{i fie miei, fie iezi. 56-l fine{i pdn6in ziua a paisprezeceaa acesteiluni fi toatd multirneaadundriifiilor lui IsraelsdJ injunghie t spreseara. Sa iu din s6ngeleluil $i-sdungacei doi stalpigi pragulde sus ' al [ugilor] caselorin carevor manca. Sd manancecameain noapteaaceea; friptd in foc, cu azime9i cu [ierburi]arnares-o m6nance.'Sanu mdncali din ea nimic crud, nici fiert in api, ci fript in foc; capul gi picioarele,9i I0 maruntaiele. Nu lisatrinimic pdnd a douazi ti nu-i zdrobili oasele.Cele 12,5Origendistingeintre sufletelecareau nevoiede Hristosin ipostazade ied (..tap isplsitor") - iedul, capra li fapul fiind animaleoferite ca sacrificiu pentru pf,cat (Lev.4,28)- qi celedesdvar$ite, careil au pe Hristosca micl pascal(P-Pascha23). 12,6PentruPseudo-Hipolit, intervalulscursde la prindereamiclului$i pAndla jertfirea prinderealui Hristosli intemnilarealui de cAtreMarelePreotpantrla lui prefiguroaza pAnAla luna plind, cdnd se jertfege rastignire(l!ot t. 23). PentruOrigen.asteptarea pascal, pandla mielul indica cre$terea necesardsufletuluicreltin de la catehumenat botez qi impdrta$anie, iar cele cinci zile simbolizeazicele cinci simiuri curdfitede (P. Pascha11-18). Hristosgi spiritualizate 12,8 .,carn€a":dup6 Origen, sinlbolul SfintelorScripturi,carneaCuventuluidumnezeiesc(Peri Pascha26). t ,,lerburilcamare"(€ni rnKpidov)desemneaztr amirAciunea pocdintei$i incercarileprin carc trecesufletulin cautarealui Hristos(Origen,Con. Io (Grigore 10,14,102) al Nyssei,GNOlX, p. 296). sauesteun simbolal ascezei 12,9DupaOrigen,in gril[ paulina,celortrei moduride consumare a clmii le corespund trei feluri de lecturea Scripturii:evreii o mdncau,,crudi",luAnddoar litera; ereticii amestecA invAFturacu apa murdaraa altor doctrine;cre$tiniise hrdnesccu cuvantul a PentruPscudo-Hipolit, la focuf Duhului(P. l'ascha28,29'1. capulsimbolizeazi ,,fript" llristos seoferdca hrand divinitatealui Hristos,picioarele,lntrupare4firea omeneasca. potrivitdpe mlsurafiectuuiall lon.29\. 12,10,,nu-izdrobitioasele"iaceastiprescripfienu apareaici in TM, ci doarin 12,46. faptuluicA,dupApatimileSale,oaselelui Tradifiacrcftini a vazutin ea prefigurarea Ilristos nu au iost zdrobiteca alc tilharilor.Oaseleau fost interprctate li ca o imaginea soliditalii trupului lui Hristosde constitulicdivind, vtditd in virtutile sfintilor: dupa drigen,oaselesuntcuvintoleSfinteiScripturiinspiratede DuhulSfent(ibrd). Mai pot fi revela[iiledurnnezeie$ti, dificil de ,,mestecaf'de cei cu dinli de lapte(Grigor€al Nyssei, esteun Carr 6, CNO VI gi lerouim,Ai., CCL 78, p. 539).a DupdOrigen,,,noaptea" simbol pentru lum€a prezenta,iar,dimineafa", ull simbol pentru lunrea viitoare, transfigurati"atunci urmendsd fie alse oaseleramase(= cunoattereapa4ialSa lui (rbid.). Dumnezeu)
EXODULI2
I i
I
r
221
rdmaseplni a doua zi, s6 fie arse in foc. ll A;a sdl mancati: cu galele incinse,cu sandalein picioare9i cu toiegein m6inile voastre.Sdl mdncati in grab6,cdci estePagteleDomnului. 12lar Eu voi strAbatefara Egiptului i; aceanoaptegi voi lovi pe orice int6i-n6scutdin fara Egiptului, de la oameni p6ndla dobitoace,9i voi aducerizbunarepesteto{i zeii Egiptului. Eu [sunt] Domnul.r3Sdngelesd fie pentruvoi un semnal caselorin carelocuiti;Eu am si vtrds6ngele9i am sAvA ocrotesc;gi asupravoastranu va fi atingeregi n-am se va nimicescc6ndvoi lovi lara Egiptului.Ia Se fie ziua aceeade pomenirepentruvoi 9i sd tinefi sdrbAtoare Domnului din neamin neam.Ca pe o legiuiie vegnicasa tineli aceasldsArbdtoare.l5 $apte zile sd m6nca{i azim6. Din ziua int6i sd lepadatridospituradin caselevoastre.Oricine va minca dospitdin ziua intdi pdn6in ziua a Sapteava fi starpitdin Israel. '" Ziua intdi se va chernasfhnrd,iar in ziua a gapteasd aveti o adunare sfiinte. Sd nu faceti nici o muncd inrobitoarein acestezile, doar cele de nevoiepentruviata fiecdruia.Doar at6t s{ facefi pentruvoi! 't ptuiti aceasta poruncd fiindcd in aceastAzi voi scoate o$tirea voastrA din pdrndntul Sa lineti acea$azi, voi gi urmaqiivo$tri.ca pe o legiuirevegnrca. lelntutui. 18 incepdnddin searazilei a paisprezecea a lunii int6i p6n6in searazilei a douizecigi una a lunii, sd rn6nca{iazime.le $aptezile sa nu se gaseasca dospiturain caselevoastre.Sufletul aceluiacareva m6ncap6inedospitava 20 fi nimicit din adunarea lui Israel,fie el veneticsaubdgtinag. Nu mincali nici un fef de piine dospit6,ci fiecareva m6nca azim6.incasalui,,.
I
I
I I
rt
l2,ll ,,cu$aleleincinse":trimite la necesitatea sapanirii instinctului,a poftei trupe$ti; repreziDtistabilitateadefinitivda NT undelisus apareincalFt (Lc. 3,16); ,,sandalele" VT fiind doarprovizoriu,Moiseestedescult(Ex. 3,5).in pseudot-lipolir(tDtd.),roiagul estepusin leglturAcu tulpinalui Iescidin careva ieii, ca ml6dit6,insu5illristos. 12,13FolosindverbuloKero(o, ca gi in 12,27.pentrua traducevcrbul ebraicpdsit aflatin relatiecu numelePaStelui, LXX retinesensulde,,a acoperi,a ocroti,,,$i nu p9 acelade,,atrece".a ,,atingere", /i/t ,,plagd"(rr,ryrl). 12,14,,Legiuire",vogqrov,,,regut[,datinA,obicei",corespunde ebr.huqqAh,desemnand oprescripfie particulad"in timp cevdpog,,,lege", traduce/o,"ai(Ex. l2,lj;2j,21;28,43). 12,16,,doarcalede nevoiepentruviala fiecAruia."Aoeasttrvariantaexplicilgazaadjec_ tiwll"otpeurov: ,.inrobitoare, servilA",introdusaici dupALev. 23,7-g.Munca..rntcrzisA,, esteaceeafacutApentrualtcevadgcatpentrunevoilestrictpersonale. pentruTheodorgt, munca ,,inrobitoare"este diferitA de munca ,,spiritualtr";sunt autorizateir1 accash perioadilectura$i asculrarea Scripturilor,cantecele $i serviciileliturgice(O Dr. l). 12,19,,venetic",y€rdpdq, termenaproapesinonim cu lpoorlLltoq (Ex. 12,4g)sau Eooo1xoc, (2,22 $i 18,3);transpune ebr.ge7,aflandu-se in opozifiecu ,,autohton, bastina$,localnic".
I'
i
r l
222
EXODULt2
''
Moise a chematsfatul bitrdnilor fiilor lui Israel gi le-a zis: ,,Mergeti de luati pentru fiecaredintre voi cate un miel de familie 9i jertfiti Pattele. -22 Apoi luali un minunchi de isop gi, muindul in singele [de] ling6 u9d, stropiti cu sdngelede l6ngdu96pragulde sus9i cei doi st6lpi [ai ugii]. Nici unul dintre voi sd nu calcepragul 9i sd nu iasSdin casalui pdni dimineald. 2' Cand va trece Domnul s6-i loveascdpe egipteni va vedeasdngelepe fi pragurilede sus gi pe cei doi stAlpi,va trece Domnul pe l6ngduqd$i nu va 2a iasape nimicitor sAintrein caselevoastre,ca sAloveascd. Sd pazili aceastd " pe lucrare,legiuire pentrutine 5i fiii tAi, in veac. Daci ve{i intra in .tar-a " care Domnul are sAv-o dea, precuma zis, sa lneti randuialaslujbei $i dacb se va intampla sA vd intrebe copiii voltri: (Ce este slujba aceasta?), 2? le sd spuneli:dertfa PagteluiDomnuluicarea ocrotitcaselefiilor lui Israel in Egipt 9i i-a lovit pe egipteni,iar caselenoasfe le-a mantuit.)" Iar poporul 2E s-a inchinat cu plecdciune. Apoi fiii lui Israelau plecat 9i au lbcut intocmai dup6cum le porunciseDomnullui Moise9i lui Aaron.Agaau fEcut. 12,21@i@,,,a jenfi", este folosit in legdturecu Pa$tel€(2cor. 30,15.17),putard o0o(o, ,,a sfa$ia". insemnaqi ,,a injunghia"in alte contexte,Nu se foloseltegrecescul Esteacelaiiverbour,rpe caresfantulapostolPavelil folose$ein lcor. 5,7:rd nqqi(q nostru,llristos,a fostjertfit"),text pe careseintcmeiazd rlrriv 6fl.r04Xpror6q(,,Pa$tcte 12 la Hristosca tiind Mielul pascal.I Pentruunii ce aplicd Ex. Parinfilor exegeza Parinti,pragulti cei doi stAlpiai u$ii reprezinttrlimba ii cele doutrbuze sfintiteprin pa(ea rafionala,pe de o parte, peceteamirungeriibaptismaleii, in cheieplatoniciana, parteairascibilaii cea poftitoarea sufletului.pe de alta (TheodoretQE 24; Maxim Mirturisitorul,0r. 122,27-35'). folosittrin ritualulde Pa$te,pre12,22.,isop":in vT, isopulesteo planttrpurificatoare, cumaici, la curalirealeprei(Lev. 14,4.6),la curdfireaplAgilor(Lev. 14,49)ti lajertfirea care-9imende culoarcverde-cenuSiu, vacii ro$ii (Num. 19,2-6).Esteo plantaaromatA, la Lev. 14,4. C/ nota culoarea tot timpul anului. tine 12,23,,vatrece(pe ldngdu|n)": ropel"euoetot...Verbul ebr. pentruPaltepir@&este intelgsca,,a trecemai departe",fi nu ,,a ocroti,a proteja"(oK€7ts(o),cain 12,13.27. in exegezaPtrrintilor,estediavolulpe carc Hristosil va ,,Nimicitorul",6 ol"e0pe6(Dv, prin birui cruce. 12,24Ebr. ddbhdr are doud sensuri:,,cuvant"$i ,,lucrare",poruncedumnezeiasca fi gr. iipo. implinireaunui ritual,asemenea exactebr. 'abhodhdh, 12,25AoTpeiqcorespunde ,,s\lire", ,,cult",,,cinstire". rabinicerefin 12,27,,aocrotit",oK€ro(to,asociataici Pa$telui,cain v. 13.Comentariile instrii aici sensulde ,,atrece":RabbanGamalielspuneacl, de Pa$te,capulfamilieitre' a trecutde casele lrei lucruri:,,PetAt,intrucatDumnezeu urmatoarelg buiasAamintcascA pirinlilor no$tri din Elipt, mafiah,fiindcAparinfii no$ri au fost eliberalidin Egipt; mdr6r, fiindcaegipteniile-auf6cutperinfilorno$triviataamartr"(Mttha,Pes.X,5\.
EXODUL12
223
2e Laniezul noplii, Domnul a lovit pe tot inteiul-ndscutdin Egipt, de la intaiul-nAscutal lui Faraon,care $edeape tron, pan6 la intaiul-nascutal 'o roabei din hrubi qi int6iul-niscut al fiecdruia dintre dobitoace. gi, ttezindu-seFaraonnoapteacu slujitorii sii li cu toti egiptenii,s-a facut strigat mare in tot pdmdntulEgiptului, cdci nu era casain care sa nu fie un mort. '' gi Fa.uon i-a chemat pe Moise $i pe Aaron. noaptea,Si le-a spus: ,,Scula1i-v6 9i iegi{idin poporulmeu,voi gi fiii lui^lsrael!Mergefi9i slujiJi-l DomnuluiDumnezeuluivostruprecumali zisl'" Luafi-vd9i oile 9i boii " vo$tri ii plecali, iar pe mine si md binecuvdntatri!" $i egiptenii zoreau ra poporul se ias6grabnicdin lara, cdci ziceau:,,Vom muri cu to1ii." Atunci poporul a lual pe umeri aluatul s6u care inc5 nu dospise,abia frdmdntat, 15 invelit in haine. Fiii lui Israel au facut precum porunciseMoise pi au " cerut egiptenilorlucruri de aur gi de argint $i ve$minte. $i Domnul a dat har poporuluiSiu inainteaegiptenilorqi le-audat cele cerute.Aga i-au prddat-peegipteni. '' $i au plecatfiii lui Israelde la RamesespreSoccoth,ca la gasesutede pedeqtri,fere a mai socoti femeile gi copiii. 38Multe amestemii de bArbatri ceturdde oameni a venit impreunAcu ei, cu turme de oi, boi ii vite foarte re multe. lar aluatul scosdin Egipt l-au copt in spuzagi au licut azime;incd in grabdgi nu putuserazabovi nu dospise,fiindca egipteniiii alungaserd 40 nici sa-$ipregeteascd merindepentnldrum. Iar gederea fiilor lui Israel, '' cet au locuit in Egipt 9i in Canaan,a fost de patrusutetreizecide ani. $i a fost aga:dupd patru sute treizeci de ani a ieqit toat6 oqtireaDornnului din 12,29-36DupdGrigoreal Nyssei,moartealntaiului-nlscutal celui de pe tron are ;i un ganduluirau incd de la infclcsduhovnicesc: in razboiulnevilzultfcbuieopritl mi$carea primaaparilie(fi4 2.91,101) pecetcibaptismale preinii accstlucrue posibildatoritA mielului. chipuitadc ungerea cu sdngelc 12,31Expresia,,Dumnczeulvostru". propriel-XX, subliniazAinfrangerealui Faraon, pri|lluluisdurefuz(5,2). opunendu-se gr. Pqf€donr Philon!i Origendau ca,,etimologie"acestuitoponim 12,37,,Ramese". cu explicaliacd trcbuie parasitade ,,viermuiald,mifcareaviermiloi' sau ,.rLrginire", indattrcetateasimturilorcarerod intelcctulasemenea viermilor.Icroniminlelege,,tunet de bucurie"(Ep.78,3).1 ,,Soccoth",gr. IoKIo)oo (cbr. sxkkoth,,,corturile"):Origen spuneci ele sunf semnuldisponibilitdiiicelui carc sc grdbc$tcsprc l)umnczcu.a Traducereaopuneclar 6v5p€q,,,barbafi".lui darooxeuf,,,inso[itori",ceeace corespunde cdrodK€lrlca fiind servitorii,femcile5i cei efu. lAph, ,,copii".Augustininlerpreteaza tineri careinctrnu poaftAarrr,e(QE 47').Pentrualt sens,c/ 10.10. 12,40Menfiunea,,giln Canaan"aparenumaiin LXX 9i in Pentateuhulsamariteah. LiDseste din TM.
224
EXODUL l2-t3
pAmantulEgiptului.a2fNoaptede] vegheestepentruDomnul, ca s{-i scoatl din lara Egiptului; aceanoapteestevegheaDomnului. Se fie pentrutoli fiii lui Israelqi pentruurmagiilor. "' Domnul a zis cbtre Moise gi Aaron:,,Aceastaeste legeapagfelui: Nimeni de alt neamsi nu mindnce din el! ooDar pe orice rob niscut in castr ori cump6ratcu bani s6-l tai.imprejurgi atunci va manca.ai Strdinsauargar cu simbrie sA nu mAnance!a6Pagtelesa fie mancatin aceeagicasa;carnca sa n-o scoatetiafarAdin casA9i oaselesd nu le zdrobiti. 17Toata adunarea fiilor lui IsraelsAfacAa$a!aElar dacAva veni la voi vreun striin ca sd taci PaqteleDornnului, sa tdiali imprejur toat6 parteabarbateascd gi aruncrva puteaveni sAfacAPaftelegi va fi ca un b69tina9din tara.Dar nici un netiiat imprejur si nu mindnce. aeO singuralege se fie pentru baltina$ pentru ti strAinulcare locuiegtela voi..50 Fiii lui Israelau lAcutprecumle porun_ ciseDomnulprin Moisegi Aaron.Ala au ftcut. 5rgi a fostapa:in acelezile Domnul a scos pe liii lui Israel din fara Egiptului cu toata puterealor Iannata]. | 13 Domnul a greit cAtreMoise, zicdnd:2 ,,Sfinlerte-Miorice intAi-n6scut. lntaiul-nAscut care deschidepantecele, dintrefiii lui Israel,de la om pandla dobitoc,al Meu este." 3 Moise a zis cdtre popor: ,,pomenili ziua aceastain care a1i iegit din pdmantulEgiptului, din casarobiei, cici Domnul v-a scosde aici cu min6 12,42,,fNoaptedel veghe",npoQul,qKi,se referl in primul rAndla Dumnezeu,care a ocrotitpoporulSAu,li Ia imperativulcelebr[riiliturgicea evenimentului. Dacda privegheatDomnul,atunci$i poporul,la rdndullui, va privegheaintru pomeiireaminunii facut€. 12,44TM se referadoar la cazul,,slujitoruluicumparatcu bani',,adicaal sctavului. LXX facedistincliainhe,,servitor"(oiK€qq), pe de o parte,li ,,[sclavullcumpArat,, (opf)p6vn,oq),pe de altapfie. 12,48,.dacava veni la voi vreunstrdin,':rpoofl,uroq npooetr orirveslesingurulcaz in carcrpoo€i"0aivtraduceverbulebr.gir, ,,acAlAtori, a locui". 13,2 Pentru Origen, expresia,,cel care deschidepantecele"este luata impreunacu Lc.2,23,ca gi Ex. 13,12,ca aluzicla zdmjslirea feciorelnici a lui Hrisros\Hom.Luc. t4,7-8). l3J Folosirealui pvnpov€uerv,la activ,,,aaduceaminte,a pomeni,',mai degrabddecdt a lui prpvrior<eoeor, ,,a-Siaminti" (care echivaleaza acelagiverb ebraicin 2,24,,6,5: 32,13$i mai alcs20,8)subliniazdactualizarea strrbdtoriiazimelorca amintireDrezenta a zileiie$iriidin F.gipL rellecnind astfelsitualialirurgica din vremea traducatorului.
EXODULI3
225
tare..S6nu se mdnancedospit. a CAci voi plecafi'asfltzi,ln luna [roadelor] 'lar noi. cdndva fi sa te duci Domnul Dumnezeultdu in fara canaanenilor, cheteilor,eveilor, gergeseilor,amoreilor,ferezililor gi iebuseilor,pe care a jurat pdrinlilor tai sAli-o dea,lar6 unde curge lapte9i miere,in luna aceasta s6 faci slujb6.6 Timp de gasezile sEmdncali azim6, iar ziua a sapteaeste 7 sarbAtoarea Domnului. SAmancaliazimetimp de gaptezile; sa nu se vad6 aluat, nici dospiturl in toate linuturile tale. 8 in aceazi si spui fiului t6u: (Pentru cele fbcute mie de citre Domnul Dumnezeu,cAnd am iegit din e Egipt.) SAai semnpe mdnata sprepomenire,inainteaochilor t6i, ca sd fie legeaDomnului in gura ta, cdci cu mdn6tare te-a scos Domnul Dumnezeu 'o din Egipt. Sa parili aceastdlege zi de zi la ceasr6nduit. ll Cand te va duce Domnul DumnezeultAu in tara canaanenilor,precums-ajurat p6rin12 tilor tai, 9i ti-o va da, sd pui deopartepentru Domnul toatAparteabarbateascdce deschidepdntecele, din cirezilede boi, din vitelede povardale tale, din turmele de oi, din toate cete ai. Panea bdrbateascis-o sfinte$ti Domnului. 13Pentru toatd partea bdrbiteascl ce deschidepanteceleunei asinevei da in schimb o oaie,ca riscumpirare. pe intdiul-niscut dintre fiii tii si-l rdscumperi.14$i dacdte va intreba fiul tau: (Ce inseamnAasta?). sa-i spui:
i
226
EXODULl3n4
16 Sa fie semn pe mana ta, ti flucrul neclintit lnaintea dintre fiii mei.) ochilortdi, cacicu menatareDomnulte-ascosdin Egipt." 't Cand Faraona lAsatpoporul [sa plece in pustiu], Dumnezeunu l-a clliuzit pe drumul spre {ara filistenilor, care era mai scurt, cAci a zis Dumnezeu:,Nu cumva sa se ingrijoreze poporul vdzAndrdzboiul qi sd se 18 intoarcain Egipt." Dumnezeua intors poporulpe caleace ducein pustiu, spre MareaRogie.Fiii lui lsraelau urcatdin tara Egiptuluila al cincilea '' neam. Moise a luat cu sine osemintelelui losit ctrci Iosif ii legasecu juramdnt pe fiii lui Israel,zicdnd:,,Cdndvd va cercetaDomnul, s6 luali cu 20 voi oaselemelede aici." Atunci, iesinddin Soccoth,fiii lui Israelau f6cut " tabdrdla Othom, la margineapustiului. Dumnezeuii calauzeaziua in 22 stalpde nor, iar noapteain stAlpde foc, ca sd le aratecalea. Stalpulde nor nu lipseadinainteaintreguluipoporziu4 nici stAlpulde foc, noaptea. 2 | 14 Domnul a grait cAtreMoise, zic6nd: ,,Spune-lefiilor lui Israel si se intoarcaSi sa lacahbarAinainteaimprejmuirii.intre Magdolongi mare, TrcccrcaMdrii Rogii,relatatdln doudtextq primul ln prozi, iar al doilea, 13,17-15,21 va dobdndio mareincdrcdturtr mai vechi,subformdde poem.Evenimentul tcologice. 13,21in LXX nu aparesmrlitulversetului din'lM: ,,pentrua-i lumina,ca se poata mergeziua gi noaptea".a Calatoriapoporuluilsraelcondusdc nor esteo etapl a inlllui Moise(Grigoreal Nyssei,Caar 5-6, Clr'O tdrii sufletului,inchipuitde ascensiunea vl, p. 355). 13,22PentruMaxim MArturisitorul,,.norul"pi ,,stalpulde foc" suntdoui simboluriale in viatacredinciolilor:ac€staricote$teprecumun nor acliuniicuvantuluilui Dumnezeu zadufulpustiului,fEcandsdincetczcaprindcrcapatimilorpe calcacunoa$terii li sfaluce$teprecumfocul ln noapteaignoranlei,risipind-o(Q Th 26,1-2).Pcntrucxegeza iudaica,norul estesimbolal inlelepciunii,careoferaadapostpoporuluiin timpul zilei, iar coloanad€ foc esteghidul infailibil pe timp de noapte,carc,dupi Philon,poatefi un lngernevazut,un slujitoral MarcluiRcge,o calduzdinveluittrin nor,ce nu esteingAduit a fi vdzutade ochii trupe$ti(Mos. |,166). Vezi $i Ps. 77,14b$i 104,39pentrurnterpretareanorului. 14,2,,inainteaimprejmuirii"(or6vov"rttfrg eroieroq): PI-Hablrolhesleo den\tmire de origineegipteand; sensulpoatefi,,locul de vArsareal canalelor"sau,,l6cafulmla{tini(in ftaloi'. Dcja.incepandcu Origen,tcrmenulesteperceputcanumeprcpri|u: Epauleum ducereaIatind)esteinterprelatca.,urcareobositoar€", simbolal ctrii dificilc indicatdde Dumnezcucelui ce vrea sdinaintcze.In 384 d.H., cdleuzelep€lerineiEgcria,reconstituind itinerariufevreilorspreMareaRo$ie,i-auadtat de departeEpauleun.,,Magdolon" fie ca sediual virtulilor,greude transcrie€br. migh"da)l, ,twn". Origenil interpreteazi Progresului credinfeii se atins,fie ca locul cunoasterii li al propovaduiriilui Dumnezeu. (l/oa. Ex, 5,3). opunobstacolele €reticilor$i contradicliilenecredinciolilor
EXODUL14
8l
in fala lui Beelsepphon.Str faci tabird langAmare ln faia acestor[ocuri]. 3 Faraonva zice poporului siu: , cdci Eu voi impietri inima lui Faraongi va porni in unndrirea lor 9i voi fi sldvit prin Faraongi prin toatd ogtirealui. Toli egipteniivor gti 5 ctr Eu sunt Domnul." $i ei au fdcut aga. S-a dat de gtireregeluiegiptenilor cApoporul a fugit. S-a intors inima lui Faraon9i a slujitorilor lui impotriva poporuluigi ziceau:,,Ce-amfdcut?l-am lasatpe fiii lui Israelsi se duci din 6 robie." Faraongi-a pregdtitcarelelui [de lupt6] gi a adunattot poporul pe 'A lingd sine. luat fasesutede carealesegi toatAcdidrimeaegiptenilorgi 8 a treiacApetenie in fiecare[car]. $i Domnula impietritinima lui Faraon, regeleEgiptului,9i a slujitorilorlui ti au pornitin urmftireafiilor lui lsrael. ' Dar fiii lui Israelau iegit cu brat indlfat. Egiptenii au pornit pe urmele lor cu toatAcalArimeagi carelede luptd ale lui Faraongi cApeteniilecu intreaga o$tire$i i-auajunspe cdndlaceaulabAraldngarnare.inainrede irnprejrnuire, 'u gi l6ngdBeelsepphon. Faraons-aapropiat.Ridicindu-giprivirile,fiii lui Israel vdd cu ochii lor: egiptenii 9i-au pus tabArain spatelelor gi ei s-au inspAimantatfoarte.Si fiii lui Israelau indllat glas marecatreDomnul ll gi au grait cAtreMoise: ,Nu mai erauoaremorminteln tara Egiptului,ca se ne l4J Dupe Origen,Faraonreprczintdaici gandulcelui necredincios, carei$i vide$te propriardtdcire.Necredinciosul vedenumairftecirein caleacrcdin\ei(Hon. Ex. 5,3). 14,9Unii Parintivad in urmdrirealui Israelde cdtreFaraonasaltulpatimilorimpotriva sufletuluiviftuos,in timpul lncerctrrilorcatehumenatului, carepreceddbotezul(Grigore al Nyssei,,/M 2,I l7). a DupaOrigen,caii 9i carelesuntpatimil€trupefti saudemonii, traseulevreilorprin de5ertfiind apoiasimilatcalAtorieieshatologice a suiletutuili tainei invierii din mo4i, iar urmirireade cdtreegipteniesteasaltulduhurilorrelecareraticesc 1nvdzdrh(Hon. Nun.2'1,4). l4,ll-12 Protestulunoradintreevrei estecel al firii omenegtisupuseindoielii aidoma lui Petru(Mt. 14,31),dar mai bineestea muri in pustiudupacc te-aileptrdatdc Satan$i ai f6cutmAcarcativapafi decatsd rimai in slujbalui Faxaondc teamasfamtorariidrumului ascelical virtutii. a Origeninterpreteazi linigteafiilor lui lsracl,nepregtrtilj pontru razboi,ca simbolizandatitudineacelor,,simpli",dar carefin cu tarieregulade credinfi. Ace$tiavor lnvinge prin tacerg$i smereniepe adversariidreptoicredinle,cdci csteo vremecandputerileomuluisuntincAslabe5i Dumnezeu luptapertruel. Abia dupace a mancatmanl din pustie$i a bautapi din s6ncd,poporulinlhrntAel insu$ipe amaleci[i (Hon. Er. 5,4). I Tfadilia Bisericii recunoaSte in rrec€reaMtuii Ro$ii o preligumrea botezului(cl lcor. l0,l-2). La inceputse vAdescef'ectele ,,negative"ale tainei,adica dezlipireade robiapicatului fi a den1onilor $i nevoinlelepustiei,$i abiaapoi trecerea Iordanuluiii intrareain TaraFAgdduirllei evocAimplinirca,roadeleEi darurilcDuhului Siant,ca urmarea bot€zului.
228
EXoDULt4
scotj si murim in pustiu?Ce ne-ai fdcut, scolendu-nedin Egipt? 12Oare nu li-am spus,incd in Egipt, acestcuvant:(Las6-nesd robim egiptenilor,c6ci noud ne este mai bine si le robim egiptenilor decdt sd murirn in pustiul 13 acesta?>" Dar Moise a zis cdtrepopor:,,Curaj! Stati pe Ioc Ai vedegim6ntuireade la Dumnezeu,pe careEl o va implini astizi pentrunoi. in veci n-o sa-i mai vedeti pe egipteni agacum i-ati vlzut astdzi.raDornnul va lupta pentruvoi. Iar acum,t6celi!" 15 Domnul a zis c6treMoise: ,,De ce strigi c6treMine? Vorbegtefiilor lui Israelsi ridice tabira, '' iar tu ridicd toiagul $i intinde-fi mina asupramd.rii r7 $i se va despica.Fiii lui IsraelsAintrepe uscatin rnijloculm6rii. lata,eu voi impietri inima lui Faraonfi a tuturor egiptenilorgi ei vor intra in urma voastre$i voi-fi slivit prin Faraon$i prin toat6o$tirealui, 9i prin carele,9i prin caii lui. 189i toti egipteniivor cunoagte cAEu suntDomnulsldvitprin Faraon.9i prin oglirea.gi prin caii lui. le Atunci s-a ridicaringerul lui Dumnezeu,care mergeainaintea taberei fiilor lui Israel, Si s-a mutat in urma lor. S-aridicat Si st6lpulde nor din fafa lor gi a statin spatelelor. 20$i a mers intre tabdraegiptenilor 9i tabdralui Israel,s-a pus la mijloc Ai s-a oprit acolo. S-a fecut intuneric gi bezna,fi noapteas-a dus, dar nu s-au amestecatunii cu al{ii toat6noaptea.2l Moise a intins m6naasupram6rii gi Domnul a adus asupram6rii, toata noapJea,vent tare dinspre miazAzigi a fdcutprin mareuscatgi a despe(itapa." $i fiii lui Israelau intratin mijlocul mdrii pe uscatgi apa le era zid la dreaptagi zid la st6nga.23lar egiptenii 14,13Explicitarea,,mantuirea de la Dumnezeu,pe careEl o va implini", fatn de TM, ,lmantuirgalui YHWH pe careo va face pentruvoi',, are o valoaregeneralizatoare gi proprieLXX. doctrinald" 14,15Moise, care tocmai vorbisecu poporul,esteadmonestat -,,De co strigi citre Mine?"-, loc ce a creatdificultetide interpretare. S-apresupus un dialogtAcul menral, lntre Moise pi Dumnezeu;in timp ce incurajapoporul,Moise era sub efectul unei inspirafiiprofetice.OrigenconsiderA aceastestaredrept,,rugdciunea sufletului',(Horn. Er. 5,4; Hon. Nun.10,3). Ace€a$itemAse regese$te Ia crigore al Nyssei(l/M 1,29)$i la ALrgustin (pE 52). 14,19 ingerul cilAuzitor din nor prefigureazepentru crestini harul Duhului SfAnt (vM 2,n9-t2t). 14,20,,S.af6cutlntunericti bezna,9i noapteas-adus.,'TM are,,$inorul [era]intuneric Si lumina noaptea".Targumul(9i unii traductrtorimodemi) interpreteaze ,,norul era intuneric[pentruegipteni]$i luminanoaptea[pentruevrei]". ql $i int. l g. Symmacnos haduce,,Noapteaera intunecoas[de o parte gi luminoasad9 alti parte". Expresia greceasca pe caream echivalat-ocu ,,noaptea s-adus" poateinsemnacAnoapteaa trecut ori cea disDdrut.
EXODUL14-15
229
li urmdreau.$i au intrat dupl ei prin mijlocul mdrii cu toti caii lui Faraon, 2a cu careleii cdpeteniilelor. lar la strajadinrinegii,Domnul a privit din stalpulde foc Ai de nor asupratabereiegiptenilorqi a zguduit tabira egip. tenilor.25$i le-alegatosiilecarelorlor gi Ie mdnaucu greu.$i egipleniiau zis: ,,Sdfugim de la fafalui lsrael,c6ciDomnulse luptacu egipteniipentru 26 ei." Domnula zis cAfe Moise:,,intindemdnasprernare,ca s6 seaqezela loc apele9i sd-i inghiti pe egipteni,cu care gi capetenii."27Spre ziua, Moise a intins manaasupramdrii gi apeles-aua$ezatla loc;9i egiptenii fugeau-{pe]sub talazul apei 9i Domnul i-a aruncatpe egipteniin mijlocul 28 m6rii. $i apas-a intors gi a acoperitcarele,9i callrelii, gi toata ogtirealui Faraoncareintrasedupd ei in mare.N-a scipat nici unul dintre ei. 2eIar fiii lui lsrael mergeaupe uscat prin mijlocul mdrii, iar apa le stateazid la dreaptagi zid la stdnga.to in ziua aceea,Domnul l-a izbdvit pe Israel din miinile egiptenilor9i Israel i-a vdzut pe egiptenimorli la margrnea -" mirii. lar Israel a vdzut mdnacea mare: cite le-a iicut Domnul egiptenilor. $i poporuls-atemutde Domnul9i au crezutin Domnul9i in Moise, slujitorullui. I 15 Atunci Moise gi fiii lui Israel au cantat aceastacantare lui Dumnezeu,zicdnd: 14,28Inecarea egiptenilorsimbolizeazigi maniacareJapucdpe diavolla vedercacelor careau scapatde pAcatprin apelelnnoitoareale botezului(l Grigoreal Nyssei,tan., GNo tx, p.233\. 14,29Oriceom estepusin situaliade a alegelntrecondiliade fiu al lui lsrael$i aceeade egiptean,intre rascumpirar€a prin lisus flristos ;i scufundarea in pacak (Origen,ffont. Ex. 6,14). 14,30PentruOrigen,egipt€niimo4i de pe maluri suntduhurilerele biruite,gandurile trupeftinimicite(Horr. Ir. 5,5). l4Jl Origenvedein acostversetlegaturadintre,,credinfa ti lege,dintreEvangheliegi VechiulTcstament" in luminacelorspusein Rom. l,l7 (Com.fion. l,l3: 858C). l5,l-19 Cantarealui Moise ocupi un loc imporrantin liturgicacre$tinA. DupAphilon, Moise reprezintdintelectul,minteadesAv6r$itA, iar sorasa. Mariam,simturileaurAlite. FaraonSi egiptcniireprezintaorgoliul,impietatea, patimile,nesupunerea cdrnii.Fiecare verseta fost explicatin traditiapatristicicu referireIa harullui Llristoscare,p.in botez, daruieltemantuirea. Astfel,mareaeste,,ro$ie" de singelelui Hristosvarsatpe crucc,rar loculde odihnacstcBiserica(Hesychios al Ierusalimului). l5,l Cantareaprosldvegevictoria lui Dumnezeu5i biciuieqtelnfrangereacohortelor dobitocestiale patimilorcare,,necheaztr de mandrie"(Philon,Agr. 8O-82).a ,,CelAref,, /i/t ,,omulsuit pe cal". Philondeosebege intre .,c6ldret", irfteuq, cel careili stapanegte
230
EXODUL15
,,SecentamDomnului.cdciEl cu slavas-apreasl6vit; a anrncatin marecal 5i c6l6re1. 2 Alutor 9i scipareEl mi-a fost spremantuire. AcestaesteDumnezeulmeu $i-L voi sldvi, tatdluimeu,9i-L voi inAlla. Dumnezeul 3 Domnul carezdrobegterdzboaiele, DomnulestenumeleLui. a El a aruncatin marecarele o$tirealui Faraon, fi pe cdpeteniile alesealec616rimii le-a aruncatin MareaRosie. t Cu rnareai-a acoperit. s-auafundatin addncca ni;te pietre. 6 DreaptaTa, Doamne,s-a preaslAvitintru putere; menaTa ceadreaptA,Doamne,i-a strivit pe dugmani. 7 $i cu mullimeaslaveiTale i-ai zdrobit pe potrivnici; ai trimis maniaTa !i i-a mistuit ca pe o trestie. 8 prin suflareamdnieiTaleapeles-audesperfit; $i ca un zid s-auinchegatapele, s-auinchegatvalurile in mijlocul mirii. v Ziceavrdjrna5ul:(Am sd-i urmarescai-ams6-i prind, am s6 impart pradagi-amsd-mi indestulezsufletul, cu sabiameavoi nimici.cu mAnameavoi domni.) l0 Ai trimis suflareaTa si i-a acoperitmarea; s-auafundatca plumbul in noianulde ape. " intre zei, Doamne? Cine-Ti esteasemenea pe cal[refulpurtatde calul(patimii).Si.,omulsuitpe cal", qvopo{qq,careil desemneazd dobitoc fira sa-l poatl conhola(leg. II,l03). PentruOrigen, calul il reprezintApc prigonitorul,,cifarit"de demon(Hon. Et. 6,2). mea[este]YHWH" TM are,,puterea 15,2,.AjutorSiscapare": $i cAntarea rizboaiele":TM are,,omrazboinic",Aceeaqicxpresieebr' I redata lsJ.,care zdrobe$te in LXX candestevorbade oameni(tis.Nav. l7,l; Jd. 20,17) LXX' cu literalmente rdzboinic(cl Le Deaul R., p l77). respingeideeaunui Dumnezeu mesianicr., lnclinatie povarapacatului,fapt careconfirmacomparaliacu plum' l5,5,,Pietrele"simbolizeaza Hon. 8t.6,4\. bul dinv, l0 (Origen, un paralelismintre,,Ai fimis maniaTa" fi v l0: ,,Ai trimis sufla15,?LXX stabil€$te fa{dde TM: ,,aisuflatvAnt". reaTa", cu acelagiverb,doroo#7.1'to, intru sfinti": TM are,,slavitin sfintenie".LXX creeazaun pamlelism l5,l I ,,preaslavit precedent. versetul cu ,,intrezei" din
EXODULl5
231
Cine esteca Tine preaslAvitintre sfinti, minunatintru slav6,Carefaci rninuni? 12 1i-ai intins dreapta$i pamantuli-a inghilit. '' Ai cdlduzircu dreptateaTa acestpopor al Tiu, pe carel-ai rascumpdrat, l-ai chematcu putereaTa la odihnaTa ceasflinti. '' Auzit-auneamurilegi s-aum6niat, d-urerii-a cuprinspe cei ce locuiescin laraFilistim. '' Atuncis-autulburatcdpeteniile Edomului, gi pe mai-mariimoabifilori-a cuprinsspaima, s-autopit toti locuitorii Canaanului. l6 Sd cad6pesteei fricd 9i cutremur, s6-iincremeneascimdreliabratuluiTAu, pAnAva trecepoporulTiu, Doamne, p_ane va treceacestpopor al Tdu, pe care l-ai dobdndit! " Cdl6uzindu-i, sAde$te-i in muntelemogteniriiTale, in ldcagulTEucel gitit, pe care l-ai lucrat,Doamne, licagulTdu cel sf6nt.Doamne.pe carel-aug6rirlnainileTale. 'o Dornnulimpdrete$te in veac!i pesteveac,de-apururi.'. " Caci au intratin marecaii lui Faraoncu caregi cdpeteniili Domnula aduspesteei apelemdrii, iar fiii lui Israelau trecutpe uscatprin mijlocul
mtrrii.
20 Mariam proorocif4 sora lui Aaron, a luat timpanul in mana toate $i femeileau iegit dup6ea cu timpanegi hore. 15,13Echivalarea e*. fuesedh, indurare",cu gr. dtroroouvl, .,dreptate", ,,bundvoinfd, esteexceplionala 9i se lntalne$enumaiin Gen.$i Ex. a,,l-ai chematcu puter€aTa la odihna'l'a cea sfantt': verbul nopoKa]"(i,..a chema-a mtngaia'..a permisaluzia la DuhulSlbntMangaietor, nspoKl"4roq(Origen,Hom.Ex. 6,j). 15,14,,s-aumaniat":TM are,,s-aucutremurat". l5,l7,,lacalul Teu cel gttit": TM are,.unloc pentrulocuireaTa',.Corespondenfa lntrc gr. €rorloq $i e*. makhbn,,,loc stabilit",serep€tain astfelde contexte dd srerootipul $i ,,lacal(pre)gAtit"pentrua desemna remplul. !5,20 Mariam esteo dovadi cA la Dumnezeudesdvar$irea esterezervatideopotriva femeilor5i barbafilor(Clement,Sroa. Iv,lg,ll9). Origeno enumerdprintreproorocifeleVT, alaturide Debora(Jd.4,4) gi Olda (4Rg.22.t4). . Timpanulsautamburira, tradusin ediliilevechicu ,,tdmpin6"(de aici ,,ain-t6mpina,'. adice,,aprimi pe cincvacu surleii tobe"in semnde cinstircsausemnde rdzboi,,,s-autampinatoftirile..."),repr€zintApentruPtrrinfiasceza, un simbolal trupului,a c&ui curdtirgde Datimifaceac€astd hainade pieleapti de a da slavalui Dumnezeu, dupdindemnulsufletului.
232
l5 EXODUL
2r
5i Mariama inceput,zicAnd: ,,56-l cdntdrnDomnului,c6ci El cu slavds-a preasl6vit; cal si cdlAreti-a aruncatin mare." 22Moise i-a luat pe fiii lui Israel de la Marea Rogie gi i-a cAlAuzitin pustiulSur. Au merstrei zile prin pustiuSi n-au gasit ap6 si bea.2l Au ajuns la Mera ;i n-au putut sAbea din Mera, c6ci era amare:de aceeai-au 2o pus locului aceluianumele,,A-mara". 9i poporula murmuratimpotriva lui " Moise,zic6nd:,,Cesdbem?" Iar Moisea strigatcatreDomnul9i Domnul i-a aratatun lemn pe care[Moise] l-a aruncatin apdgi apas-aindulcit.Acolo 26 i-a pus [poporului]indreptdrisi judec5li;acolol-a pus la incercare. 9i a tiu gi zis:,,Daci ai sAasculticu luareaminteglasulDomnuluiDumnezeului ai si faci cele pldcute inaintea Lui; dacd ai s6 iei seamagi ai sd pleci urecheala poruncileLui qi ai sApazegtitoateindreptarileLui, n-am sd aduc asuprata bolile pe carele-amadusasupraegiptenilor.Eu sunt Domnul care te vindecA." 27 izvoare de apd 9i 5i au ajuns la Ailim, iar acolo erau doudsprezece gaptezecide palmieri.Acolo, l6ngdape,gi-aullcut tabAra. Drunul prin pustiu.P:jmelefapteminunatealeDomnului,carei$i hranette 15,22-18,27 poporul,ii da api de baut$i biruintaasupradulmanilor.Experienlamadianililoril ajuttr poporul. pc Moisesd-li organiz-€ze darulLegii f6cutpoporu15,22-26DupdPhilon,apeleamare$i indulcirealor reprezintd iar minuneaestemenitA$ convingAcAlegilenu sunto invenfie lui de cdtreDumnezeu, omcneasca, ci Cuvantullui Dumnezeu(Decal. l5).4 Targumul,Midragul!i Pscudo-Philonpun in legature,in mod mai complex,apade la Mera cu Legcaqi lemnulcarea indulcit apelecu Pomulviefii. Tot dupaPhilon,aceashincercarea anardciuniitine de adicdde la atracfiileplecerilortrupegti,de la iubiintoaxcerea dinspreEgiptcdtrcCanaan, de egipteni,spreiubireade Dumnezeu reade confortii ura pentrumuncl, reprezentate pe implice. Lemnul care a indulcit amlrAciunea :rscetic care aceasta il de efortul $i ascezeieste nldejdeanemuririi(Migr. 36). Pdrintiiintelegprin lemn li apeleamarc cruceaqi botezul(lustin,Dial.86,19i Grigoreal Nyssei,Bapr.). in limbaromanacbr. mdrdh,,,amar",poatefi redatprin 15,23Spredeos€bire de greacS, jocuI de cuvinte. pAstrandu-se ,,Amara"sau,,Amerdciune", 15,25Poruncilelui Dumnezeusunt izvor al vielii prin crucealui Hristos,adicaap€le amareale Legii, ale poruncilor,suntlndulcitede lemnulcruciiprin carese descopera $i s€ innoiettesensullor (Origen,Hom. Lt.7.2). I Bolilc din versctul26 reprezind,in intelesalegoric,inrobireafafade lumeli fafade pldceri. triburi, iar izvoarecorespundcelor doudsprezece 15,27La Philon,cele douasprezece de palmieri,numhruluide cdpetenii(Mos.I,188-190).In tradiliapatristicA cei gaptezeci de apostoli(lrineu, Dem. 46\ Si cu cei $aptezeci sc faceasociereacu cei doisprezece
EXODUL16
I 16 in ziua a cincisprezeceaa lunii a doua de cind au plecat din tara Egiptului, s-auridicat din Ailim $i toateadunareafiilor lui Israela plecatin fiilor lui Israela pustiulSin, careesteintre Ailim 9i Sinai.'Toatd adunarea ' prins a murmuraimpotriva lui Moise gi a lui Aaron. $i fiii lui Israelau zis c6tre ei: ,.Mai bjne mureamlovifi de Domnul in Egipl cand Fdeam lenga oalelecu carnegi mincam peine pe saturate,decatsAne scoatefiin pustiu, " ca sa moarade foame toata aceasaadunare." Domnul a zis cdtre Moise: ,Jata, Eu am sa fac sA ploud pestevoi peine din cer. Poporul sA iasA9i sA adunezilnic [numai] peniruaceazi, ca s6-i pun la incercare,dac6vor merge 5 in legeaMea sau nu. $i va fi a$a:in ziua a 9ase4cand vor prega ce au adunat,pentru ziua aceeava fi indoit decdt ar fi sa adune [de obicei] in o fiecarezi." Si Moise gi Aaron au zis cdtretoata adunareafiilor lui Israel: 7 ,,in searaaceastaveli cunoa9tecA Domnul v-a scosdin fara Egiptului. $i dimineataveli vedeaslavaDomnului,fiindci Dumnezeua auzitmurmurul vostru [impotriva] Lui. Iar noi ce suntem,ca sa murrnuraliimpotriva noasu tra?" $i a zis Moise: ,,CdtreseaxaDomnul o sa v6 dea sd mancalicarne9i diminealapaine, pe seturate,fiindcA a auzit Domnul murmurul vostru, cu care ali cartit impotriva noastrA.lar noi, cine suntem noi? Nu impotriva ' noastraeste murmurul vostru, ci impotriva lui Dumnezeu." Moise a zis citre Aaron: ,,Spuneintregii adundria fiilor lui Israel:(Apropiati-va inain10 tea lui Dumnezeu.cdci a auzit murmurulvostru.)" Pe cdndAaron vorbea intregii adundria fiilor lui Israel,gi-au intors [privirea] spre pustiu 9i, iate, " slavaDomnului s-a aratatin nor. $i Domnul a grdit c6treMoise, zic6nd: 12 .,Am auzit murmurulfiilor lui Israel;vorbeitele $i spune-le:(O se Chiril al Al€xandriei, ucenici(Origcn,l/onr. Er. 7,3; Grigoreal Nyssai,VM 2,133-134', Glaph.Lx.ll). 16,l-2 PentruP[rinfi (mai alesClement,tI 13,2:Origcn,Hon. Et. 7,4),lecturape care In. 6.51o lbcedcestuipasaiestedetenninantl.Ei distingintre primul Pa$tc,al evreilor, si al doileaPa$te,careesteHristos(cl lcor. 5,7). 16,4,,amsa fac sd ploud":verbul grecclasiciito aparedoar aici 5i la 9,18 (r€leritorla grindina).t Hrana,necesara sufletuluiinliecarezi, estcdatdde cuvintelelui Dumnezeu. domn€ascA: Se poateciti in legf,turtrcu rugAciunea ,,Paineanoastrdceade toatezilele, ' da-ne-onoul astazi. Origen(Hon. -&:r.7,8):pAinilcsuntctrrtileLegii ii Profeliicu care acest Domnul,in diminealade dupdinviere,ne-asaturatTraditiapatrisdcainterpreteaz6 '17,25:; 35.48-51.58 104,40; Jd.16,20 versetin relaficcu Ps. fi, maiales,cu In. 6,32-33 pE29). (lu.rin.lJlal.l3l.J: fheodorel. ", 16,12..diseara" TM ate: ,,intreceledouase cf. Ex. 12,6.In limba grcacaformulareaestecalchiafidupl Gen.8,1L Traducdtoriiau adoptatsolutiiincasi mai simplein
234
EXODUL15
mdncali diseari carne $i diminealA o se vA seturati-cu peine ti o sd '' cunoaftetici Eu [sunt] Domnul Dumnezeulvostru.>" S-a fdcut seardqi s-au ridicat prepelife$i au acoperittabAra;iar dimineal4 cand a incetat sd '" cada roua in jurul taberei, iat6, pe fala pustiului, ceva merunt precum '' coriandrul,alb ca o chiciurd pe pdmant. Va-zandacestlucru fiii lui Israel au zis unul cdtre altul: ,,Ce-o fi asta?" Nu gtiau ce este.Moise le-a zis: '' ,,Aceastaeste paineape care Domnul v-a dat-o spre mancare. Iata ce a randuit Domnul: " Fiii lui Israelau fdcut afa; au adunatunul mai mult gi 18 aftul mai putin. Masurandcu gomorul, celui ce [adunase]mai mult nu-i prisosea,iar celui ce [adunase]mai pulin nu-i lipsea.Fiecareadunac6t ii le trebuia. Moise a zis cdtreei: ,,NimenisAnu p[strezepentrua douazi." 20 Dar ei n-auascultatde Moise,ci unii au pAstrat-opdn6a douazi gi a ficut viermi9i s-aimpufit.AtunciMoises-asuparatpe ei. 2rAu adunatin fiecare diminea{a,fiecarece i se cuvenea.Cdnd soareleincepeasAdogoreascd,lce rdmdneape campl se topea.22$i a fost aga:in ziua a gaseaau adunatindoit de cit le trebuia, doi gomori de fiecare.Toale cApeteniileadunariiau venit Ex. 29,39-41.r l)upd Origen,o explicalieliterall nu poatertrspunde la lntrebarea: ,,De ce,pe de o parte,cameafird paine$i, pe de alta,paineafArdcame?"Doarintruparealui Hristoslumineazdenigma.Carneasautrupul suntintrupareaCuvdntuluiin searalumii, spreapus(ln. l4i Gal.4,4; lPtr. 1,20).Se mdnancA trupul Sausear4cAciEl a lndumt patimileseara,dar luminaSq carelnnoiestelumea,a venitdirnineal4 cuinvierea(Hon. Gen.10,3). 16,14Evreiiau fost hrdniticu manapanala intrareain lara fagaduite(Iis. Nav. 15,12). S-aulicut tot felul de speculaliiasupramanei.in Sinai,de pilda,exisrl anumiteinsccte carein timpul lunii iunie depunmiereextrafloraltrpe ramurilede tamarisc.Bobitelg respective cadnoapteade pe ramuri,pe p[m6nt.I]ax consistenta lor nu acoperaintegral descrierea maneidin Exod. 16,15,,Ce-ofi asta?"Traducerea greacanu poateredasonoritatea lntrebdriiebr,m6n /lt', careserve$te de,,etimologie"manei(v. 31). 16,16,,gomor"traduceebr. 'omer',un ,,gomol'inseamna aproximativdoi litri. 16,21flpori rproi, echivalentulunei formulSriebraicecu valoaredistributivA,familiara in lorrl. Se traduce,,in fiecare dimineatd",/,r. ,dimineaF de dimineafi". Origen intreabtr:,,Dacemanaestecuvantullui Dumnezeu, cum poatefaceviermi?"Rdspunde comentand versetuldin In. 15,22:..Dacacinevapdcetuielte dupacea primit cuvantullui Dumnezeu, acestpAcatesteun viermecareli roademdruntaiele" (Hon. Ex.7,6). 16,22,,catle trebuia"traduceaici ebr.lelem, carc,de la sensulde bazi, ,,paine",ajunge sAinsemne$i ,,totce semenanca".
EXODUL t6-17
85
la Moise 9i i-au dat de veste.23Moise le-azis: ,,Acestaestecuvantulpe care L-a grdit Domnul: (Maine estesabat,odihni sftinteinchinatADomnului; ce va fi sAcoaceti,coacefi,ce va fi sa fierbefi,fierbeli 9i tot ce prjsosegte puneti deopartepentrua doua zi.>" 24Au pdstratpdnda doua zi cum le porunclse Moise gi nu s-a impulit, nici n-a f6cut viermi. 25Moise a zis: .,Minca1i astazi,caci esteziua de sabata Domnului gi nu se va gfui [nimic] pe c6mp. 26 $asezile sA adunafi,in zita a faptea este sabatul9i nu va fi nimic [pe campl in aceastdzi." 27gi a-fosraga:in ziua a gapteaau iegit unii din popor sd adune9i n-au mai gAsit.2Egi Domnul a zis cdtre Moise: ,,pan6candn_o strvrefi sd ascultafide poruncileMele gi de legeaMea? 2eVedeli, Dornnul v-a d6ruit aceastazi, sabatul,de aceeaEl insugiv-a dat ?nziua a gaseap6ine pentrudoui zile. Rdm6nefifiecaxein caselevoastre nimeni sd nu tasddin 9i locuin(ain careseafli in ziua a gaptea.,'30 poporul a fdcut sabatul in ziua $i a Saptea."' Fiii lui Israelau numit-omand.Era ca bobul de coriandru,albd, iar la gust ca turta cu miere.12gi Moise a zis: ,,lattrce porunce$teDomnul: (Umpfeti un gomor cu raan6gi-l puneti deopartepentru urmafii vogtri, ca sl vaddpiinea pe care a{i m6ncat-oin pustin,atunci cdnd Domnul v_ascos din lara Egiptului.>"33gi Moisea zis c6treAaron: ,,la un vasde aur,pune in el un gomor-plin cu mani spre pastrare,inaintea Domnulur, penru urmagiivogtri." to Au.on a pus deoparte[mani] in fala [tablelor] mdrturiei spre pAstrare,precum Domnul i-a poruncit lui Moise. 15Fiii lui Israel au mdncat mani patruzecide ani, pdnd cdnd au ajuns in pamant locuit. Au mancatmanepandcind au ajunsin pd{ile Feniciei.36Gomorul eraa zecea [parte]din trei masuri. 17 I $i toate adunareafiilor lui Israela plecatdin pustia Sin qi au mers din tabardin tab6rd,dup6 cuvAntulDomnului,qi s_auoprit la Raphidin. Ac:lo nu era apd, ca sa bea poporul.2 $i poporulil inirunta pe Moise, zic6nd:,,Dd-neap6sd bem." $i Moise le-a zis: ,,De ce m6 ocdrati de $i ce-L ispitifipe Domnul?"3 Acolo poporula insetatde ap6 poporula murmurat 9i zic6ndlui Moise:,,Dece ne-aiscosdin Egipt?Vrei sdnc omoricu serea. oe noi, pe copiii no$triii vitele noastre?,'o9i Moise a strigatcdtreDomnul, zicdnd: ,,Ce sa fac cu acestpopor?incf, putin gi o sa rnd ucida cu Dietre.,, l6J4 Anticiparea,,mtrrturiei"pe carcMoiseo va Drimiulterior. t7,4 Origen ilustreazlcuvintelelui lisus din Mj. 13,57:,,Nu esle proorocdispreluit dccatin patrialui gi in casalui',, prin exemplulprofelilorpersecutagi gi, mai ales,prin reprogurilcaduseaici lui Moise(Coz. Mr 10,lg).
236
EXODULl7
5 Domnul a zis cAtreMoise:
,,Trecidinainteaacestuipopor,ia cu tine cetiya bitrAni din popor, ia in nrani qi toiagul cu care ai lovit riul qi rnergi'rrrai 6 departe. Acolo, pe stancadin Horeb,Eu voi stainainteata. Tu ai.salovefti stdnca,va iegi api 9i poporul Meu va bea." Moise a fdcut intocr/ai inaintea t fiilor lui Israel. 9i i-a dat locului aceluianumelede ,,incercarp"9i ,,Ocari" din pricinaocarii[aduselui Moise]de fiii lui Israel9i a pungliila incercare a Domnului,cind au zis: ,,OareDomnulesteintle noi saunri?" e 8 Atunci Amalek a venit gi a licut rdzboicu Israel,la Raphidin; 9i Moise i-a zis lui lisus: ,,Alege-1icAlivabdrba{izdraveni9i iegirndinela lupt6 cu Amalek. Iatd, eu voi sta pe culmeadealuluicu tojagul lui Dumnezeuin l0 mdna." $i lisus a fdcutprecumi-a zis Moiser.s-arinduit de luptaimpo" triva lui Amalek. Moise, Aaron 9i Or au urcatpe verful dealului. $i a fost aga:de c6teori Moise ridica mdinile,Isrlel biruia.$i de cdteori cobora '' rn6inile,biruiaAmalek. gi s-auingreuiatmiinile lui Moise,iar ei au luat o piatrA ti au pus-o sub el. [Moisel s-a a$ezatpe ea, iar Aaron gi Or ii sprijineaumdinileunul de o parlegi altul de cealalt6.Mdinile lui Moiseau 17,6,,Euvoi stalnainteata": expresianpd ro0 oe, ,.lnainteata", implica$i o rela[iede anterioritatetemporalape langdrelalia spalial5din TM. Astl'el,Philon poateafirma (LeS.lll,4). simultar ca Dumnezeuesteanteriorintregii crealii Si cd esteatotprezent Pentrua rcspingeo interpretare axiand,Arnbrozieaplicavers€tulla Dumnezeu-Cuvantul, afirmdndu-lubicuitateagi echivaldndcele spuseaici dgspreDumnezeucu cele spuse despre CuvantulinIn. |,48t 14,23(l'ost.1,8,32). 'fM, 17,7 ,,inccrcarc"li ,,Ocara":LXX traducecuvintelecare apar ca toponimeln Massah|i trlerlbhah. 17,8-16Biruinloasupralui Amalek.Aceastabdttrlieimpotrivaunui poporal deqertului ilustreazd, in tradifiaiudaicd.puterearugtrciunii:ir tradiliacrciitindse adaugaputerea crucii.f ,,Amalek": nepotullui tlsau(cl Cen.36,12).lsraelitiii-auindlnit pe amalecili aici,in pustiulSinai. l7,9,,lisus" ('lqoooq)esteformagreacaa numeluilui leshua(losua).Vom pastrapeste tot forma,,lisus". 17,10Origen remarcdaparifianumeluiMdntuitorului(lisus) careestesingurin star€ sa-$iafeagabarbalidcstoiniciSi sa-linfrang[pe Amalek,,,celtare"din Mt. 12,29(llon. ti. I1,3). l7,l I Philonpropun€ca etimologicpentru,,Amalek",,poporulcarelinge" sau,,inhaltr" (reg. III,l86), simbolizandpatimilecare,devoieaza sufletulgi-l mistuiein lntregime". 17,12Philonacordadiversevalorisimbolicesusfineriibmtclorlui Moise:de pildr, Aaron (cuvantul)fi or (lumina)reprezintasprijinuloferit de cele douaputeri indispensabile lnleleptului(l.eg.IlI,45). DupaOrigen(Hon. I Reg.1,9)qi Episrolalui Barnaba,acest versetprefigureaza intindereabralelorlui Hristospe cruce,intrecci doi dlhari.
EXODUL17-18
237
remastari penala apusulsoarelui.13$i Iisusl-a puspe fugdpe Amalekcu tot poporul sau, omorandu-icu sabia. '" Domnul a zis c6tre Moise: ,.Scrie acesteaintr-o carte spre aducereamintegi.spune-ilui lisus: "'' AtunciMoisea zidit Domnului un aharcu numele:,,Domnulestescdptrea'nea."'u Cacicu [mana]ascunsd serAzboiegteDomnul cu Amalek din neamin neam. I 18 lothor, preotul din Madiam, socrul lui Moise, a auzit despretoate catele-afEcutDomnul pentrupoporulSdu Israel,anumecA l-a scosDomnul pe Israeldin Egipt.'lothor, socrullui Moise,a luat-ope Sepphora, femeia '' gi pe lui Moise,dupace lacesta]a ldsat-o, cei doi fii ai lui: unulcu numele Gersam,_ [pe care l-a tAlcuit Moise] zic6nd: ,,pribeagam fost in pAmant a strdin", gi celdlaltcu numeleEliezer,[pe care l-a talcuit Moise] zicand:. tataluimeumi-a fost ajutorgi m-a scosdin rn6nalui Faraon.,, ,,Dumnezeul t 9i lothor,socrullui Moise,a venit cu fiii gi cu femeiala Moisein pustiu, acolo unde igi fdcusetabdra,pe muntelelui Dumnezeu.6 I s-a dat de stire lui Moise:,,[atdsocrultAu lothor a venit la tine impreunicu femeiagi cu cei doi fii ai tai." 7 Moisea ie$itin intampinarea socruluisiu gi s-ainchinat inaintea lui, s-au imbrS{igatgi s-au sarutat.Apoi au intrat in cort. 8 gi i-a povestit Moise socrului sAu toate cete i le-a licut Domnul lui Faraon 5i 17,13PentruOrigen,biruinfaasupraamalecdilorconstituieo noudgtapdin ascensiunea sufletului cAlduzit de Fiulii de SfantulDuh(Hom.Num.27,5\. 17,14Primaocurentaa lui pv4p6oovov,,,pomenire',, corespunde ebr.zi.t*drbn; a oova interpreteaza substantivuldin aceeagiftddcinl, zekher,ca referindu-sela o pomenire scrisAce urmeazAa fi Stearsa. Dublareaintensivda expresieiesteun calc dupdebfaicd (/in. ,,agtergecu $tergerei'). I Penlrulustin.poruncade a scriecelc intimplati sereferi la vestirea biruinfeilui Hristoscelr?isrignit asupra demonilor(Drat 131,4-5). 17,16 LXX, traducandKpuOoiq(,.lmandlascunsd',),presupunevocalizareakesuydh (
238
EXODUL18
egiptenilorpentru Israel,toate necazurilecare li s-aulntemplat pe drum $i cum i-a izbSvitDomnuldin mdnalui Faraongi a egiptenilor.'lothora tresdltat[de bucurie] pentrutot binele pe care li l-a fhcut Doranul, fiindcl i-a izb4vitdin miinile egiptenilor9i din mdnalui Faraon.r0 $i lothor a zis: fie Domnul,pentrucA l-a izbiuit pe poporulLui din mdinile ,,Binecuvantat gi egiptenilor din mdna lui Faraon." Acum am cunoscutcA mare este Domnul,mai presusde toJizeii,pentrucd i-a smerit."r29i lothor,socrullui Moise, a adusarderi de tot $ijertfe lui Dumnezeu.Aaron fi toti betraniilui Israelau venit sAmandncepiine inaintealui Dumnezeuimpreun6cu socrul lui Moise. 13 5i a fost aga: a doua zi Moise s-a agezatsa judece poporul, fi tot poporul stAteainaintealui Moise de dimineatapini seara.'' Vezandlothor ce fAceacu poporul, i-a zis: ,,Ce faci cu acestpopor?De ce stai singur la judecatd9i tot poporulstd in picioaredinainteata, de dimineatapdn6seara?" '' $i Moise ii zice socruluis6u:,,Poporulvine la mine s6 afle iudecatade la Dumnezeu.l6 Atunci cdndse ivegteintreei vreo pricind,vin la mine,eu ii judec ai le arit poruncilelui Dumnezeu9i legeaLui." I7 Socrullui Moisea zis c6treel: ,,Cefaci nu faci bine.18Grabnicvei pieri,neputdndr6bdanici tu, nici poporulcarese aflAcu tine. Estelucrugreu pentrutine gi nu pofi s6-lfaci singur.ln Agadar,ascuhi-mdacurn:am s6-fidau un sfatgi Dumnezeu va fi cu tine. Fii pentrupopor ca ltrimis] de Ia Dumnezeugi cuvintelelor sA le duci la Dumnezeu.20Sa dai mdrturie[inaintealor] despreporuncile lui Dumnezeuqi legeaLui pi si le ardti cdile de urmat 9i faptelede implinit. '' Alege-fi din tot poporul bArbatidestoinicili temetoride Dumnezeu,bdrbali drepli, care urAsctrufia, qi pune-i capeteniipesteo mie, pesteo sute, pestecincizecili pestezece.t'Ei 16.1ud"""poporulin oriceclip6.pricinile grele sA le aduci inainteata, iar pe cele mai mdruntesd le judece ei ingigi. 18,12 Iothor are o interpretaredefavorabill la Philon: ,,orgoliu,exces,'(EDr. 36; Mutat. 103).Doar cu numelede Raguel:,,pdstorirea lui Dumnez€u',, el devinemembru al turmeidumnezeieqti (Mut. 105).Chiril al Alexandrieivedein el prcfigurarea convertirii neamurilorla credintaadevfuata, tot datoriu celui dc-al doileanume,prin carese aratAautoritatea Pdstoruluiprin excelenfd. Hristos(Gl6ph.Ex.I). 18,19Lumina poatevcni ii de la cei netdia{ilmpreiur(cl Origen,Hon. Ex. ll,6). Augustin sgmnaleaza cd Moise poate recunoalteorigineadivin[ a unui gand bun, inspirat,ii vedein lothortipul legii natu.ale(Quaestin Hept.lI,6'7). lSrl ,,trufie",0n€pl0oveid, redtrpa4ial ebt.beSa',cwe inseamna,,caStigilicif', mai exactredatde grecescul nl,eoveqio,,,exces,licomie". in alte locuri,cum ar n Jd. 5,1g, Philontraducetermenulde maisuscu o),o(ovei.o,,,laudAde sine,trufie".
EXODUL t8-19
239
A$a te vor ajuta $i te vei ugura.23DacA faci acestlucru, Dumnezeure va intdri 9i vei putearAbda,iar tot poporul acestava ajungecu pacela locut 2a sdu." Moisea ascultatcuvantulsocruluisdugi a faculprecumi-a zis.25$i Moise gi-aalesbirbali destoinicidin tot poporullui Israelgi i-a pus c6petenii pesteo mie, pesteo sutd, pestecincizeci gi pestezece.'u gi iudecau poporulin oriceclipd.Toatepricinilemai grelele aduceaula Moise,rar pe celemai ugoarele judecausinguri.)7 Apoi Moise l-a ltuat pe socrulsaustr plece,9i el a plecatin {aralui. 19 I Chiarin ziua in care[s-auimplinitj trei luni de la ieqireafiilor lui lsraeldin pdmentulEgiptului,ei au ajunsin pustiulSinai.2Au plecatde la Raphidin9i au ajunsin pustiulSinai;9i Israela lecut taberaacolo,in fala muntelui.' $i Moise s-a suit pe muntelelui Dumnezeu;9i Dumnezeul-a chematdin munte, zic6nd: ,,A$asa-i vorbegticasei lui Iacob 9i sa veste$ti fiilor lui Israel: "
EXODUL19
fi preo{ieimpdrdteascdSi neam sfant.) IatA cuvintelepe care le vei spune t fiilor lui Israel." Moise a mersgi i-a chematpe bdtrdniipoporuluigi le-a infelilat toateacestecuvinte pe care i le porunciseDomnul. o Tot poporula rdspunsintr-un cugetgi a zis: ,,Toatecatea zis Dumnezeule vom facegi ne e vom supune."Moisea aduscuvintelepoporuluila Dumnezeu. 9i Domnul a zis catre Moise: ,,latd,Eu vin catretine in stalp de nor, pentruca poporul sa MA audAvorbind cu tine gi sd te creaddin veac."gi Moise i-a vestit r0 Domnuluicuvintelepoporului. Domnula zis cdtreMoise:,,Coboard gi d6 mdrlurieinainteapoporului.CurAtA-iastAzi9i mdine gi s6-ii curetevetmin" tele. A treia zi sd fie pregatiti,cdci a treia zi se va cobori Domnul pe muntele Sinai, inainteaintregului popo.. t' Sd pui hotar poporului, de jur imprejur,zic6nd:
p
EXODUL t9-20
241
Sinai era plin de fum, fiindcd Dumnezeuse cobordsepe el in pard de foc. Ca dintr-uncuprorse ridica tirmul gi tol poporula loit zguduitcu putere. '' Clasultrrimbilelorse-Jdcea tot md putemic.Moisevorbea,iar Dumnezeu ii rdspundeacu glas.'o Domnul s-a coborit pe muntele Sinai, pe varftrl muntelui;9i Domnul,l-achematpe Moise acolo,pe v6rful munteluigi Moise s-a suit pe munte. 2l $i Dumnezeua zis cafteMoise, zic6nd: ,,Coboarasi vesteftepoporului sd nu se apropiede Dumnezeu,ca sd_Lzdreasca.altfel o sd piari o mullime dintre ei.22 $i preolii care se apropiede Domnul Dumnezeu,sAse sfin{eascA, pentruca nu cumva Domnul sd nimiceascape vreunii dintre ei." 23gi Moise a zis c6tre Dumnezeu:,,poporulnu va purea sI se suie pe muntele Sinai, cdci Tu ne_aiporuncit, zicand: (pune hotar muntelui gi sfinlegtel!)" 24Domnul i-a zis: ,,Du-te, coboarA,apoi suie_te impreundcu Aaron; iar preo{iigi poporulsd nu se imbulzeasca a se sui la Domnul,pentruca nu cumvaDomnulsd nimiceascd pe vreuniidintreei.,, '" Moise a cobor6tla popor9i le-a vorbit. 20 | $i Domnula grait toateacestecuvinte,zicdnd:2 ,,EusunrDomnul Dumnezeultdu,carete-amscosdin taraEgiptului,din casarobiei.3 Sd nu ai alli dumnezeiin afarade Mine. 4 SAnuJi faci idol, nici vreo infbpgare a celor cdtese afld sus,in cer,jos, pe pdmant,sauin apelede sub pdmant. ' Sa nu te inchini lor $i sa nu le slujegti,cdci Eu suntDontnulDumnezeul tAu,Dumnezeugelos- care pun pdcatelepdrinlilor asupracopiilor, piin6 la
I
20,2,,Eu suntDomnulDumnezeulttru ..." Origenil indeamnA pe oricineascultaacest cuvantsd plrdseasctr ,,Egiptul"(rucrurileacestuiveac).satreacddin robia lumii cdzute in pacat,pentrua veni in casalibertafii,la o viafl conformecu poruncile lui Dunrnezeu (Hon. h. 8,1). 20,4 Traduc€rea obi$nuitain limba-greacA a |.;br. pesel nu esteei6o;,ov, ci yl,unr6v: ,,figuracioplittr,sculptura,statuie".in altecA{i ate LXX, el6
l
242
20 EXODUL
' a treia gi a patrageneralie- pentrucei careM[ ur6sc, 9i MA milostivescde ' mii gi mii, pentrucei careMa iubescAi pdzescporuncileMele. Sd nu iei numeleDomnului Dumnezeuluitau in desert,cici Domnul nu va curati pe " cel care ia numele Sau in de$ert. Amintefte-ti de ziua sabatului,ca s-o ') l0 sfin1egti. gasezile s6 lucrezi 9i sd faci toate lucrdriletale, iar in ziua a taptea,sabatulpentruDomnul Dumnezeultau, sa nu faci in ziua aceeavreo ta, munc6,nici tu, nici fiul tau,nici fiica ta, nici slujitorultAusauslujitoarea gi nici strdinul tale nici vita ta, nici asinultdu, nici unul dintredobitoacele rr la tine. Cdciin gasezile Domnula fdcutcerul,9i pdm6ntul, carelocuiegte gi marea,gi toate cele ce sunt in ele, iar in ziua a laptea S-a odihnit. De 12 aceeaDomnul a binecuvantatziua a laptea ii a sfintit-o. Cinstegte-ipe tatal tdu ti pe lnama ta, ca si-ti fie bine 9i sAtrAietti ani mul(i pe p6mdn'' adulter. tut cel bun pe care Domnul Dumnezeufi-l da. Sa nu savarge$ti 16 ls la mdrturie mincinoasd impotriva Sa nu furi. Sa nu ucizi. Sa nu aduci 17 aproapeluitdu. Sa nu poftegtifemeiaaproapeluitau. Sa nu pofteftl casa aproapeluitiu, nici ogorul lui, nici slLrjitorullui, nici slujitoarealui, nici boul lui, nici asinullui, nici vreo altavita de-alui, nici altcevadin cateare aproapeletau." 20,7 lnlcrdicliase referdla a atribui idolilor numelelui Dumnezeu,unic li irepetabil, (Clcmcnt, la a numi VI,16,137,3)t la falsuljurlmallt$i,in general, Sr,,or?. de ascrncnca, divinitatcain contextesuperficiale(Philon,Decal.).a PcntruClcmentdin Alexandria (irrd.), poruncase reibrAla Dumnezeu-'latdl care-inaftepe Creator$i la Inlelepciunca cei drepfi.,,A nu curati" inseamni,,a nu declaracurat,nevinovat"panAla,,a nu lis& cu sensulde a indreptaprin impacare. nepedepsit" 20,13Condamiareaadulteruluiare $i un inlelcsalegoric,spiritua],adulterulreprezencredintei tand,pentruevrei,inlelarealui YllWll cu alfi zei.pentrucre$ini,amestecarea piginismul sau cu ereziile. cre$tin9cu 20,15 Aceasti poruncdpoatefi inteleaseSi ca referindu-scla intentiade a distruge (Clem€nt,Stron. Vl 16,147,2). inv[t[tur[ despreDumnezeu drcaptacredinld,adevarata chiarpcjudccatorii 20,16Philoni|lsistaasuprapacatuluifalscimdrturiicareii albcteazA oricefbrmede Iegaliprinjuraminteteribile,careincalcdlegcathrdsA$tie.De asemenea, divinatie,de ghicirea viitorului esteun caz particularde calcarsa acesteiporunci.a Clementdin Alexandtiatrecede la interdicliade a fura la,,al zeceleaouv6nt,carese VI, 16, 148,4). referdla diverseledorinle",mai mult saumaipulin licite(.Sr/.om. unuitermenebraiccu inlelesul 20,17crccesculetugu!6(0,traduscu.,apofti". corespunde do.,aincercasa posezi".Pofta(l6comia)estepacatulin sensulcel mai larg (Rom.7,7). estgradicina tuturor relelor Pentruunii monahi,lacomia,nunita $i ,,gastrimargie", (Evagrie,PracL6-7).PoftirealucrurilordeFne, chiardacesuntmici, areca efectlimitareaactivitatiiProvidcntei(Srron.VI,16,148,4-6).
EXODUL20.2I
t F
18 9i tot poporulvedeaglasul,qi fulgerele,gi glasulhimbilei, si muntete fumeg6nd.infricogat,poporulse 6ineadepane.re au zis cate Volse: $i ,,Vorbe;te-netu, si nu ne mai vorbeascADumnezeu,ca sAnu murim.,,20Iar Moise le zise:,,Curaj,cici Dumnezeua venit la voi ca sAvA incerce;pentru ca frica de El strfie in voi, ca sd nu pecatuiti.'.2l Dar poporulstdtea departe Si Moise a intrat in neguraundeera Dumnezeu. "' Domnul a grAit cdtreMoise: ,,Acesteas6 Ie spui caseilui Iacob gi sd le v€ste$tifiilor lui Israel:" I indreptdrilepe caresd le pui inaintealor. 2 Dac6vei dobdndi - .21 ,,lati un slujitor evreu,$aseani sd-!i robeasc6,iar in anul al gaptelea sd fie liber, in ' a venitsingur.singursd plece.Dacda \enil cu femeie.sd plece :.": ?*a tr. temeiacu el.' Dacdsrapanuli_adat femeieli laceasta]i-a nascutfii gi fiice, femeiagi copiii sd fie ai stipAnuluisau,iar el sa pleie singur.r Oaca 20,19Iustin (Dial. 61,9-10),urmatde alli parinfi, co0sidera cd Vechiul Legamantsta sub semnulfricii, pantrlntr_atatinc6tpoporulnu puteasd sufereauzireacuv'dntuluilui Acesruiai se opunepromisiuncaun;i alr Legdmanr f"r.-:s,:f-:Z |r,ll:^u: gi 1f pentrumonahi,fricade Dumnezeu Is. 54,10;55,3). est",,ti'ceputul'".eJini.l 1uuugrl., Pract.,passim;Patericul,passim). 20'21"neg'ra", ,,intunericur"(yv6ooq):Mois€a intrat?nintunericaici seattt izvorul teoiogieiapofatice,carese constituieincepandcu platon mai tarziu,* fiiron qi ," $i, consolideazdla Sf pArin[i, culminandcu Dionisie Areopagitul 5i loal at Crucii. ,,Negura"simbolizeaza naturafAraformd,nevizut!, netrupeasci a dumnezeirii,astfblcA sufletulcarevoieirc sa cunoascd Fiinia in esenfaei trebuiesa gtiecADumnezelrgstein SineaSade neinFles.AceastAinvdfdturda incognoscibilitaui Iui Ou''na""u ".ra ,.,uuta de Clement(Stron. 11,2,6,1), de Origen,de Grigoreal Nyssei$i de loan GurAdc Aur, care.iconsacriun intregtratat. 2014 ,,voi numi numeleMeu,',gr. drovogoo
244
EXODUL2l
slujitorul ?ti va rls_punde:>,6 stdp6.nul s6l aducdla judecatalui Dumnezeu;s6l aduc6 ldngi st6lpulugii; stdpanulii va strdpungeurecheacu o undrea9i are s6-i fie rob pentru totdeauna.' Dacd cineva igi va da fata ca sluiitoare.ea nu va plecaprecumpleacdroabele.8 DacAnu-iva pldceastdpantrlrti caruiai-a fost ligdduita, sd o eliberezeprin rdscumparare. Nu are dreptul sd o vAndtrcuiva de neamstrdin,fiindcA a cdlcatin{elegereacu ea. e Daca i-a iigdduit-o fiului siu, sd facd cu ea dup6 cum esterdnduialafiicelor. r0 Dac6isi rnai ia o alta, sa.n-olipseascdde cele necesare[traiului], de hainegi de cele datorate soliei. " DacAnu-i face acesteatrei, [ea] poate pleca pe degeab41ir6 [s6 plateascalbani. '' Dacd cineva lovette un om gi acestamoare,sl fie osdnditla moane. ." lar dacd[n-a ucis] din voia lui, ci Dumnezeul-a dat in mAinilelui, am sa-ti dau un loc undesd scapeucigagul.'" Daci cinevase pomegtecu vicle_ gugimpotrivaaproapelui,ca sd-l omoare,gi cauti apoi sc6pare,s6-l iei chiar '' $i de la altarul Meu gi sd fie omoret. Cine i9i lovegtetatdl sau mama,cu '' moartesd moar6. Cine-i va blestemape tatal sau pe mamasa, cu moarte 17 sd piard. Dacdcinevardpegtepe vreunuldintre fiii lui Israel9i inrobindu-l il vinde, [sau dac6acela] estegesit [la el], cu moartesA piard, el pi cel la careestegdsit. '" Daci doi bArbatise iau la ceartI;i unul il love$tepe celAlaft cu piatrasaucu pumnulgi [celdlalt]nu moare,ci zacela pati ledacdomul se scoalagi se plimbd pe afarl in toiag, cel carel-a lovit sa fie ftrA vind. Dar sA-i pldteascdneputinfa de a lucra gi ingrijirile. 20 Daci cineva iqi bate 21,7 Ternrenulfolosit aici pentrufemeianeliberi are un sensaparte:oir6rq _,,cas_ - ,,sclavtr',saunodioxl - ,,slujnici", ceeace vrea sA nic6,/de-a casei"qi nu 6or.r)"q insennecd statutulslujitoareiisraeliteera deosebitde al celgide alt neam,fapt caxeo apropiede conditiauneisotii de ranginferior.in Iimbagreactr oirdng esteambigLru. La Theocritlnseamnd casei')9i nu o sclavtr. ,,st?ipdna Termenulmaiaparein Lev. 19.20,undc elementulcomunesteexistentarelaliilorsexualedintreun bdrbatsi o tbmeieneliberi. 2l,l0 6p1),iq,,,celedatorateso[iei(drepturiconjugale)":vizeazdrelatiilesexuate. 21,13,,lardacd[n-aucis]din voialui..." - TM: ,,DacA nu a statla panda',. Dupdphilon, ucidcreainvoluntardesteasimilatAjudecifiilui Dumnezeu, careil pedepsegte pe cel ce a scapatdejustitiaomeneasca, ucigagulfiind intr-unanumefel ,,slujitof'al lui Dumnezgu desctrpare (Deut.19,l.l3). !i ise daucettrtile 21,16-17Versetelesunt inversatein LXX fa[[ de TM, punandu-se impreunaastfel rcgulilereferitoarela greselilefa[I de perinli. 21,20-21'Er6rr6o, folosit la pasiv,inseamna,,a suferio pedeapsA, a fi pedepsit"li nu ,,a ti rdzbunat"cum se poateinlelegein mod obignuitin limba greactr. AiK.ninseamna aici pedeapsl(veziSit.23,211' Za. 5,3).
EXODUL2I
l
slujitorul sauslujitoareacu^toiagulgi [acelasauaceasta]moaresub manas4 sd fie pedepsitcu dreptate.-''Dac6mai trdiegteo zi saudoud,s6nu fie pedep_ siL caci esteargintul lui. 22DacAdoi berbatise incaierdqi lovesco femeie insdrcinatA,iar aceastapierde pruncul incA nealcAtuit,se pldteascaatat cat 2'Dac6lnsd cerebdrbatulfemeii,prin hotarare judecAtoreasci. prunculeste 2a alcatuit,sA dea suilet pentru suflet, ochi pentruochi, dinte pentru dinte, menApentrumdn6,picior pentrupicior, 25arsurdpentruarsurd,rani pentru ran6,vanAtaiepentruvandtaie.26DacAvat4mdcinevaochiul slujitorului sau slujitoarei salegi vor orbi,s6-ilaseliberipentruochiullor.:' Dacarupecineva dinteleslujitoruluisauslujitoareisale,si-i laseliberipentrudintelelor. 'o Daci un taur impunge un btrrbatsau o femeiegi [omul] moare,taurul si fie ucis cu^pietreqi carnealui sAnu fie mancata,iar stdpanultaurului sA fie liri vind. 2eDaci ?nsdtaurul irnpungeainc6 de ieri, de alaltdieri,iar sta_ pdnul,liind inttiintat, nu I-a pdzit gi taurul a omol.atun btrrbatsauo femeie, atunci taurul si fie omorAtcu pietre, iar stdpdnullui sa moarA.30Dacd i se cere rascumpdrare, sAdearescumparare, cdt i se va cere,pentrusufletul 2lrl ,,esteargintul lui": servitorii sunt proprietateast6p6nului,adicd ,,argintul,,, acestuia. ,,averea" 2112-23 ,,nealchtuit", gfi d(etrovrogdvov(/irr.,,cu chipul inc[ nefomat,,), ,,atcdtuit,, (/irt ,,cuchipulformat"):esteo inlerpretare intemeiatape Gen. 1,26(rmul, ctrip al lui Dumnezeu)$i 9,6. O psrsoanacarc provoacamoaneaunui foetusformat,care e tdcut dup{ chipul Iui Dumnezeu,estc pasibild
I
u6
EXODUL 2t-22
3l sdu. Dupd aceea$iranduialI sa se faca daci impunge un fiu sau o fiicd. 32Daca taurul impunge un slujitor sau o slujitoare,sa se dea treizeci de lr didrahmede argint stip6nului lor, iar taurul sd fie ucis cu pietre. Dacd cinevadeschideo_ffutana sau sap6un put Si nul acoperA"9i cadeacolo un vitel sau un asin,'" proprietarulpu{ului sd plateasc4sa dea bani stapenului 35 vitei, iar hoitul sd fie al lui. Daca taurul cuiva impungetaurul aproapelui sduSi [acesta]noare, si se vind6 taurul viu ;i se se impand banii, iar taurul 16 mort sAfie impdrlit. DacAse $tia cd taurul impungeincd de ieri, de alaltdieri 9i stdpanuluii s-a dat de gtire,dar nu l-a pizit, sAdeataur pentrutaur, iaf taurul mort sa fie al lui. 17 Dacd cineva furA un vifel sau o oaie ti le taie sau le vinde, se dea inapoi cinci vilei in locul vifelului furat 9i patruoi in locul oii furate." I 22 ,,Dacdholul esteprinsin timp ce talhAreaii moarelovit, nu se soco' tette omor. Dar daci soarelerisdrise, [cel care l-a lovit] estevinovat de moarle.Sd plateascA cu via1a.[Ho1ulsd dealnapoi cele furate.]Dacanu are -' cu ce, sd fie vandutca despdgubire. Iar dacdesteprins, iar cele furate s-au " gasitvii in mdnalui, fie asin,fie oaie.si plateasca indoit. Dacacinevai9i paite [vitele] pe un ogor, sau intr-o vie, ori igi lasavita sa pasc6pe ogorul altuia, sd plAteascA din ogorul lui potrivit cu paguba.[ar daci a fost pdscut tot ogorul, s6 deainapoi ce estemai bun din ogorul lui gi ce are mai bun in 5 via lui. DacAizbucneiteun foc $i, intilnind mirdcini, arde [griul de pe] 21,326r6polpoto (qf Ex. 30,13.15):6i6polpov esteadeseafolosit in LXX penrrua redaehf.$Akhel,caruiaii corespunde in mod obignuitgr. ofKl,oq.'Apl6prov, ,,argint", traducete.repr:,,moneda de argint",redatii dc5i6po1rov(Gen.20,l6). 21,33,,vitel",U6qoq, ,,teuraf":TM aretot ,,tanr". 22,1-2Se subinlelege,,noaptea". Talhariispargeau noaptea;prin$ide indatd,puteaufi ucifi pe loc, intrucatcel careloveanu putcaiti pe cine lovefte.Interpretare alegoricda Pdrinlilor:casaestesuflctulilocuitorul,con$tiinla;holul,diavolulsaugandulraui v. I se 'insu$i, referdla cel ce invingertrulin el inaintede aJ savarli,pe cind v. 2 se rgf'erdla c€l care pretindea nimici raul atunci cand deja l-a llcut. Luminat de c6tre,,simFl divin", ef ia cunoginlddc moartca(picatului)din el (Origen,ln I|t. ser.59, GCS,38, p p .1 3 4 , 2 7 - 1 3l56,) . 22,2Am restituit,'intrecroFte, un s€gmental frazeilErdde caresegmentulurmltor nu ar aveas€ns, 22,,1,,sapliteascadin ogorul lui": 16v4po, cuvant carc in froial desemneaztorice produsvegetal. 22,5 Foculcarea izbucnit$i a ctuui propagareestedescrisdde cAl]ePhilon($zc. 1V,26.29) rcprczintt"alegodc,impulsurileinconptiente, irationale,carcconsum4o dati cu patimile
If
;
l I I I l
t I
I
r I l I I
t
I
EXODUL22
arie, sau cldi, sau hold6, cel care a aprinsfocul sApldteasci.6 DacAcineva dtr aproapeluisduargint sau lucruri sprepdstraregi se furd din casaomului, iar holul estegesit,sd deainapoi indoit. ' Dacahoful nu estegasit,stapanul caseisi vin6 inaintealui Dumnezeu$i sAjure cd nu s-a atins de nimic din cele incredinlate lui spre pdstrarede cafte aproapelesau. 8 penru oflce pricind de nedreptatecu privire la un vi1el,un asin,o oaie, un vegmint sau orice alte pagubAde carese pldngecineva,oricarear fi aceasta,sd se aduc6 pricina celor doi inaintealui Dumnezeu,iar cel care estedovedit de catre Dumnezeusa plAteascaindoit aproapeluisau.e Daca cinevadi aproapelui sau un asin, un vifel, o oaie sau o viti oarecarespre pazA 9i [aceea]se vattrmd,sau moare,sau esrcrApitaf6rd martori, l0 s6 se facd jurdmdnt, in fafa lui Dumnezeu, intre cei doi cd pazniculnu s-a atinsde nimic din cele incredinfatede citre aproapele,iar stdpanulvitei s6 primeascALiuramantul] fdrl nici o despagubire." Dar dacd se fur6 de la el, sa-i plAteascA stApa" nului. Dacaesterdpitade fiarA,sd-l ducdpe acestala locul ripirii ti nu va plAti. '' DacA cere cineva lcu imprumut o viti] de la aproapeles6u gi [aceea].seva6m6, sau moare, sau este rApitain lipsa stipanului, sd pl6teasc6;la iar, dacd stipdnul era de fal6, sd nu pl6tiasc6.Dac6 esreargar, [vita] va fi in locul simbriei lui. (spinii),virtutea(greul),progresulmoral(spicele)qi buneledispozitii(carnpul)(aeg.III, 248-249; cf. Her. 296). Origen adapteazAaceastdalegorie lucrarii CuvAntului care mistuiepdcatelefarasdardl holda(Con. Io.6,297-B). 22,8,,pricinddc nedreptate" (prlldv o6ir4po), ,,delictdeclarat',, in limbagreacAesreun calc dupl ebraicA,iar prydv este un €chivalentpentrupiuo (cu sensulde ,,lucru, afacere"),ca in Ex. 9,4. Pentruvorbitoriide iimbAgreaca,iff6v eratotu$ipercepurca un calificativpe langdo6i.r1po,insemndnd,,spus,exprimat',(delictdeclarat).Suntmai multevariantealeacestuiloc. 'l 22,12 M: ,,Dacavita a fost sfa$iat4pastorulo va aducedreptmifturie ,i nu va aveade plitit nimic." In LXX, procedeulesteinvers:proprictarultrebuiecondusundea fost sfa$iata vita. Existao paraleldlntr-ovarianfi marginalaa TargumuluiN: ,,il va con
248
EXODUL 22
15Dactr cineva lngalSo fecioarSnelogoditdgi se culcl cu ea, sa-i dea zestreacuvenitb$i ea s6-i fie femeie. 'o Dacdtatdl ei refuzdcu orice chip 9i nu voie$tesa i-o dea de femeie, atunci s6-i plbteascdtatalui prelul zestrei 17 fecioarelor. Pe vrajitori sd nu-i lagi sa trAiasca.18Oricine se impreuneaz6 cu dobitoc,sAfie osenditla moarte.re Cel ce jertfegtealtor zei, in afardde Domnul,cu moartesi moarA. 20 SAnu faci rdu strdinului gi si nu-l asupregti,caci ti voi ati fost strdini 2l in tara Egiptului. Sa nu faci r6u vdduveigi orfanului.22CAci,dacdvei face vreunrAuacestoragi vor sfiga c6treMine. voi auziglasullor. 2t Mii voi aprinde de mdnie gi vi voi ucide cu sabia;vor rimdne femeile voastrevdduve fi 2a copiii vogtri orfani. Daci dai argint cu imprumutfratelui teu mai sdracde langa tine, sd nu-l strambrezi gi sb nu-i ceri dobande.2r Daca iei zAlog hainaaproapeluitAu,se i-o dai inapoi p6ndla apusulsoarelui,26caci acesta esteve$mantullui, singurainvelitoarepentruruginealui. Cu ce se va inveli culcdndu-se? Daci strigAla Mine il voi auzi,cdci suntmilostiv.tt SAnu-i vorbegti de rau pe zei qi nici pe stdpinii poporului. 28Nu intdrzia sA-Mi aduci pargadin aria gi din teascultau. Mie sd Mi-i dai pe intaii-n6scufi re dintretiii t6i. Aga sd faci qi cu vilelul tdu,cu oaiata, cu asinultdu; gapte zile sd fie la mama lor, iar in ziua a opta sa-i aduci la Mine. 30Sa-Mi fi1i bArbafisfinli; sAnu mancaficarnesfa$iatdde fiare,ci s-o aruncatila cAini." 22,17,,vrijitori"i TM are ,,vrajitoarea".Trecereade la masculinplural la feminin singular cst€ atestatdin tradilia iudaicAulterioari. fiind motivatade faptul ca femeile practicaude obiceimagia.,,PevrajitoaresAnu le la$isi scape"(Lev. 19,3I ). 22,24,,fratelui":TM are ,,poporului".LXX oferdo haduceredupdsens:nu estevorba de lntregulpopor,ci de un membrual poporului.Philonprecizeaza cd,,frate"il poate pecinevadin acelasi potr'or ( f,,'r 8Z cJ.Clement, desemna Strom.Il.l8,84.4). a Kmer€iTov, carestramtoreaza", nu estefolositin altapartein LXX, verbulaplic6ndu-se, ,,presant, in greacaclasicA,creditoruluicare-lsfamtoreazA pe dcbitor.Cel ce lmprumutaera adesea nemilos(qf 4Rg.4, I ; Ps. 108,II ). Ratadobanziiajungeain Egiprpan[ la 20 la sut[. 22,27,,S[ nu-i vorbegtide r5upe zei": o€ouq,pluralin [rXX. in TM, e/dfiin, la incepur de vcrset,rimane nedetcrminat, dar exegefiimodemi traduccu .,Dumnezeu".Unelc tradifii exegeticevechisuntde acordcu traducerea \i 'el6hin, aici, prin plural.DupA Philon, a insultazeii, a blestemazeii altuia constituieo insultdIa adresapersoanei celuilaft(gE lt,s); Origenraspundeacuzaliilorlui Celsus.care,invoc6ndEx.22,27,se lmpotriveiteatitudiniicre$tinilorfatl de statuilezcilor(C Cels.8,38).Estevorba,dupa Origen,de o excgezAatestatade'largum, unde,judecabrii", pentrudesavar$irea lor, suntnumili,.zei"(C Cels.4,31:cl Ps.8l,l). 22,29Msnfionarea asinului,proprieI-XX, e surprinzdtoare (cl 34,20). 22,30 Omul nu trebuiesd ajunga.,conresean" cu fiarele salbatice(Philon,.Spec.lV, I l9-120).
EXODUL23
| 23 ,,SAnu pleci urecheala [cuvint] de$ert;sAnu cazi la invoiali cu cel ticelosca sAfii martornedrept.'Sd nu fii cu cei multi Ia rAugi sAnu teci de partearnullimiica sd fii cu cei multi candse abatde Ia judecatd.3 Nici de cel sdracsd nu-{i fie mild la judecatd.o DacAintalnegtivita sau asinul ra6cit al vrajma$ului rau.sd-l inrorcigi sd i-l aduciinapoi.5 Dac6vezi asinul vrdjmaguluitau cdzut sub povara lui, sd nuJ treci cu vederea,ci sA-i ridici povaraimpreunacu asinul.6 Si nu strdmbihorararea ldatalsaracului 7 lajudecatd. Feregte-te de oricecuviintnedrept.36 nu-l omori pe cel nevinovat gi drept. Se nul indreptAfe$tipe cel nelegiuitin schimbul darurilor. o Si nu primegtidaruri, cdci darurile orbescochii vlzEtorilor qi strici vor" bele drepte. Pe strlin sd nu-l asupri{i,cici voi 9ti1isufletul instriinatului; voi ingivi a1ifost streini in fara Egiptului. 23,1,,[cuv6nt]delert",pararoq,esteinterpr€tat de Philonca,,mincinos"(OE II,9). inc6 de la llerodot, ca adjectiv,inscamnA,,f6ri temci',$i califica vorbelctransmise,.dupd ureche"(or
EXODUL23
ll $aseani vei semlna ogorul tdu qi-i vei adunaroadele, dar in anul al $apteleail vei ldsasi se odihneascd9iJ vei crufa;siracii din neamultiu se vor hrini din ogor, 9i ce rdmdnevor mdncafiarele cdmpului.A;a vei face '' cu via ta $i cu m6sliniitai. $asezile sa-!i faci lucrul tdu, iar in ziua a Sapteasd te odihnegti,ca sa se odihneascdboul tau gi asinultau; sa-ii traga sufletulfiul slujniceitalegi strdinul. '' Sa pazti toate cate le-am griit cAtre,voi; numele altor zei se nu le '' pomenili, sa,nu se audAdin gura voastr6. De trei ori pe an s6-Mi facefi " azimelor;timp de gaptezile sarbatoare. Luati amintes6 fineli sArbatoarea sa mancali azime, precum liam poruncit, la vremea lunii [roadelor] noi, fiindcd atunci ai ieiit din Egipt. SA nu te inf6fipeziinainteaMea cu m6na goal6. '' Sa fii gi sdrbatoarea secerigului,a primelor roade ale muncii tale la sfargitulanului, din cele semdnatein ogorul tau, 9i sarbatoarea.culesului, " candse adunade pe c6mproadelernunciitale. De trei ori pe an totricei de '" partebdrbdteascd sd seinliligeze DomnuluiDumnezeuluit5u. Ori de cate ori voi alunganeamurilefpagdne]din fala ta $i-ti voi lirgi hotarele,sd nu jertfegti pe aluat sangelejertfei Mele, iar grdsimeasdrbdtoriiMele sA nu '' rdm6n6pe a dou,a zi. Sd aducipArgadin prinele roadeale pdmAntului la casaDomnuluiDumnezeului tiu. Sdnu fierbimielulin laotelemameisale. l0
estecel tdiatimprejurtrupeite,ci spiritual,adic6cel ce s-a desprinsde patimi.Philon interpreteazd acestversetdin perspectiva Lev. 19,34:,,TrebuiesiJ iubelti pe strainca petineinsuli,deopolrivA trup$i suflet"(Ilt |03; cl $i Clement, Stroz.Il,|8,88,1). 23,13Origeninsistaasupracalititii dispozilieiinterjoare,indispensabild mdntuirii.El proprienumelordivine din incantaliilorcarepistreazesonoritatea credein eficacitatea ebraici: 'A6ovq sautqgqoo. De asemenga, esteinterzisArostirea.,numelor altor zei" (C. Cels. 5,46). i Acest canon era rigurosrespectatde c6trecre$tini.care suportau 'Iotu$i persecufii,mai degrabadecatsd pronunte,,Zeus". era ingdduita folosi numele comune€6q,,.zeu",in limbamaternd(greacd)(C Cels.5,46). 23,16Termenulebr. 'dsiph.,,rocolta",redatin 34,22prin echivalentulgrecouvcry<,ryrl, (ouvr6),etc). foadelor",estetradusaici cu sensulde ,,implinire,destrvdrqire" ,,strangerca Sdrbatoarea a treia este,intr-adevar,desdvar$irea ciclului agricol(sece sul desemnat prin ouvcryoryrl corespunde de aceastd datt verbuluiebraic);vb. 'Asaph,,aaduna,a recolta" estetradusprin o,uvr€2,elv in Lev. 23,39,printf-oidentificarea sarbdtoriiculesuqi secelebrala lui cu strrbatoarea corturilor,numitAln Ex. 34 ,,s[rbAtoafea sapttrm6nilor" (cincizeci saptdmani de zile) dupi Patte. Era celebratd toamn4 intre 15-21ale Fpte lunii Ti9ri, la recoltareastfugurilor$i mdslinelor.Estedenumitl $i ,,sarbatoarea corturilor", deoarcceisracliliii;i fdceaucolibedin frunzecaresd evocepopasulstrtrmolilor lor in pustiu.Pcntrusdrbdtorilor evreilor,c/ notelela Lev.23,1-44. 23,19Philonincearcasaexpliceprin inceputulacestuiversetG€n.4,7: Cainar fi cdcat aceasta regulS,nepunand deopartepargaroadelorsale,adicdceeace eramai bun,mai de
r
EXODUL23
251
20
late, Eu trimit lngerul Meu inainteafetei tale, ca sa te^pazeascape '' drum, s6 te duci ln tara pe care am pregatit-opentru tine. Ia aminte, ascult?i-lti n^ufi rdzvrdtit,cdci el nu ti se va pleca,fiindc6 numeleMeu este " asupralui. Dac6 vefi ascultaglasul Meu pi daci faci tot ce-ti voi rendui, daci veli pizi legimintul Meu, imi vefi fi popor scumpintre toate neamugr neam rile, cAcial Meu estetot p6mantul:imi veli fi preofieimparateascd (Daca ascultatiglasul Meu gi sfant. SA spui aceslecuvinte fiilor lui Israel: veli implini tot ce-v-am spus, voi fi dugmandugmanilorl6i ii potrivnic potrivnicilor tAi.) " Clci ingerul Meu, cAlauzata, va mergeinainteata $i te gergeseu,eveuli iebuseu,iar va ducela amoreu,cheteu,ferezit,canaanean, 2a Eu ii voi zdrobi. Sd nu te inchini zeilor lor, se nu le faci slujbeori sd faci dupd faptele lor, ci si-i nimiceqticu totul Si sa le zdrobeiti pe de-a-ntregul DomnuluiDumnezeului st6lpiilor [de piatrd].25SA-islu.legti tdu 9i Eu voi p6ineata, 9i vinul tiu, pi apata gi voi alungasldbiciunilede la binecuv6nta 26 voi. fNimeni] nu va fi neroditor,nu va fi nici o femeiestearpdin tara ta ti 2' voi inmulli nurnirul zilelor tale. Voi trimite frica inainteata gi voi inspaimantatoateneamurilela carevei ajunge;$i-i voi punepe fuga pe toli pre[, ca sA le ofere lui Dumnezcu(Sacrd.72). Hipolit ne di marturiedesprevechiul obiceicr€$tinde a ducela biserictrpirga roadelor,primelerecoltc,consemnand kxtul rugAciuniirostitede episcopcu accstprilej (ir/ll./. 3l). 23rl ,,nu Ii se va pleca":TM are,,nu va iena pAcatulvostru."f ,,NumeleMeu este asupralui": lustin puneaceastd expresieprintrecelecarcil asociazdpe losua./lisus, cel carc a conduspoporulin p5mantulfdgdduintei(qf v. 20) cu lisus.,,lisus"(Dumnezeu Cuvantul)esteCel carea zisi .,NumeleMeu esteasupralui" (Dlal 75, l-2). 23,22,,DacAvefi ascultaglasulMeu": aceastd rcluareintensivdcstecomenlata de Philon ptin ,dact vefi ascultac adevdrat" (cf 15.26),insemndndimplinirca cuvintelor (0E ll,l6). ascuhate 23,24,,s6lpi(de piatri)", ,,stsle",orlLor, simbolizeaztpentruPhilonfalselecredintefi falseledoctrine(0,' U,l7). 23,26 1M: ,,nu va fi femeie car€ sA avorteze,nici femeiestearp6".Cuplul &1ovog, sterilitatea ,,(btubat)farAurma$i"- oreipo, .,(fem€ic)stearpa,neroditoare"desemneazA masculind cain Deut.7,14,undecorespunde ebt.'oqAt'aqAfil1. 9i femininS, 23,27 ,,Teama"sau ,,fiica" de Dumnezeuva conducepoporullui Israel,adicAil va monlinein ascultarefati de El $i de protitul Sdu.Teamaprecedeiubireade Dumnezeu ln caleaspfedesavar$ire ti sprcdreaptacinstirea dumnezeirii(Philon,0E Il,2l 9i literatura monastica creltind,ln special).DacA.,tcama dc Dumnezeu"va conducepoporullui Isra€I,toli cei careise impotrivgsclui lsraelI selmpotrivesclui Dumnezeu. Prin l,egca Israelii va convcrtichiar $i pe duimanii sai. Candteamadomne$lein dumnezciasca, suflet,earisipegepudArileidolatre,anificial€(Philon,0611, 22).
EXODUL23-24
I
potrivnicii tai. 28gi voi trimite roiuri de viespi inainteata $i voi alungape 2e amorei, pe evei, pe canaanenigi pe chetei de la tine. Nu-i voi alunga intr-un singuran, ca sAnu se pustiascdpdmantulgi si se inmulleasci fiarele 30 pimantului impohiva ta; ci ii voi atunga?ncetulcu incetul de la tine, ca '' sAt€ poti inmulfi 9i sA mogteneitipamentul. Voi intinde hotareletale de la MareaRogiep6n6ia Marea Filistenilor,qi de la pustiu p6ni la fluviul cel mareal Eufratului;9i-i voi da in mdinilevoastrepe locuitoriiFrii $i-i voi 3r 32 alungade la tine. Sd nu faci legamantcu ei, nici cu zeii lor. Ei sa nu focuiasci in lara la, ca si nu te faci sa p6c6tuieftiimpotriva Mea; daci vei sluji zeilorlor, vor fi o piedicapentrutine."
t;
la Domnul:tu9i Aaron,Nadab,Abiud 24r gi i-a zis lui Moise:,,Urc6-te $i gaptezecidintre bdtrdnii lui Israel.Ei sd se inchine de depafteDomnului. 2 ei sa nu se apropie.Poporulstr NumaiMoisesi se apropiede Dumnezeu, 3 nu se urceimpreundcu ei." Moise a mersgi i-a spuspoporuluitoatecuvinSale.intregpoporula rdspuns intr-unglas, telelui Dumnezeugi indreptdrile zicAnd:,,Toateacestecuvinte,pe carele-azis Domnul,le vom implini gi le " de vom asculta." Si Moisea scristoatecuvinteleDornnului.Trezindu-se dimineafi, Moise a ridicat sub munteun altar gi douisprezecepietre pentru celedoufuprezece triburiale lui lsrael.'9i i-a trimispe tineriidintrefiii lui Israel s5 aducdarderi de tot ii sd-l jertfeascav(ei lui Dumnezeu,ca jertfii 23,28,,roiuride viespi",og4xrci. Philonvorbeqtede ,,viespi",oQireg (QE 11,24), $i de ,,roiuride viespi",oprlvnoQ\K(iv(Praem.96\, inssmlAndci loviturileLui sunt imparabilegi ca nimic nu €st€mai presusde legamantulSA! (QE 2,24).Theodofetcompartr invaziaviespilorde aici cu invaziabroa$telor,trAn{arilor fi multelor cainestitrimise asupra Egiptului(Q /d 8). 23,31,,Mare"$i ,,Eufrat"suntprecizaricareaparnumaiin LXX, lipsindin TM, (,,asluji") cdndse r€ferdla Dumnezeulevrei. 23J3 V€rbulebraic,tradusprin l"otpeu
': j
EXODUL24
t
253
" de mtntuire. LuAndMoise jumdraledin siinge.a vdrsat-ointr-un vas, iar cealaltajumAtatea sangeluia turnat-o pe altar. t Apoi, lrriindcaftea ieg6mantului, a citit in urechile poporului gi ei au zis: ,,Toatecate le-a grdit Domnulle vom implini 9i le vom asculta."8 Luiindsdngele, Moisea srroprr poporul gi a zis: ,,latdsdngelelegdmAntuluipe care Domnul l-a incheiatcu voi pfin toateacestecuvinte." '9i Moise, gi Aaron, gi Nadab,gi Abiud, $i cei gaptezecidin sfarulbatrenilor lui Israels-auurcat r09i au vlzut locul undea statDumnezeullui Israel. Sub picioarelelui era ca o lucrare din lespedede safir, iar la infilrgare ca seninulceruluiin curala lui. ll $i nici unul n-amurit dintrealegiilui Israel;s-au ardtatpe locul lui Dumnezeu,au mencatgi au b6ut. 12gi Domnul a zis catre Moise: ,,Urcd la Mine pe munte $i stai acolo; i{i voi da tablelede piatrtrLegeagi poruncile- pe carele-amscrisca s6 le fie sprelegiuire.',13Ridicdndu-se Moisecu lisus,insofitoruls6u,au urcatin muntelelui Dumnezeu. 24,10,,auvtrzutlocul undea statDumnezeu": TM are,,auvazutpe Dumnezeu,,. TraducereagreceascA atenueaza textul,din scrupultgologic.Din acelalimotiv,Targum_urile explica:ceeace se vedeestestrdlucireaslaveidivine 5i nu Dumnezeuinsu$i.a pcntru EvagriePonticul,,,locullui Dumnezeu"esteceeace percepeintclectulumancares-a imbrlcat cu harul,adicase afltrin starcade rugdciune, semtrnand cu saflruldc culoarea cerulni(De maligniscogitattonibus, l8; cf. pract.45). pentruDidim, ,,locul" esre..vrrtutea,infclepciunea practicd"saucontemplarea celorinteligibile(pG 39, I I l3C). 24,11DupeAugustin,,,alelii" suntcei numifi la v. 9 fi r€prezinttr aleqiipoporuluilui (in luminaEpistotelor Dumnezeu lui Pavel:2Tim.3,2; Rom.8,29-30; 2lim. 2,19-20). NumarulFptezecitrimite la SfanrulDuh, iar cei patru(Moise,Aaron,Nadabsi Abiud) la celepatruEvanghelii$i la fAgdduinFfAcurdlumii intregi,reprezentatd de celepatru punctecardinale.Ospefulcareare loc pe muntgprefigureazA fericir€acelorce ajungin ImpArdfie, fericirerezervatd ,,atesilor"(Ot 102).a ,,S-auaratatpe locullui Dumnezeu": TM are,,I-auvAzutpe Dumnezeu". 24,13,,lisus,insolitoruls6u" traduceparticipiul6 nopeot4r
254
EXODUL24-25
ra
5i le-a zis b[tranilor: ,,R6m6neJilinigtili aici, pena cand ne intoarcemla voi. Iatd,Aaron $i Or sunt cu voi; dacecinevaate vreo pricind de judecati, r5 s6 meargi la ei." $i s-auurcat Moise gi lisus in munte,iar norul a acoperit 'o muntele. Slava lui Dumnezeus-a coboratpe munteleSinai gi norul l-a acoperittimp de fasezile. in ziua a $aptea,Domnul l-a chematpe Moise din '' mijlocul norului. Chipul slaveiDomnului [era] inainteafiilor lui Israelca tt un foc arzitor pe v&ful muntelui. Moise a intrat in nor gi s-a suit pe munte.A statacolo,pe munte,patruzecide zile $i patruzecide nopti. 2 I 25 $i Domnul a grait cltre Moise, zicdnd: ,,Spunefiilor lui Israel: lihi$eaduhului,pacea lini$tifiaici": acestverb,IoDId((0,desemneazd 24,14,,Ramanefi trupeasc[, sta dar poatelnsemnagi nemigcare lAuntrici,repaosul, ,,a lntr-unloc". AceastA nu opliuneestesingulardpentruca nicaieriln elti palto cuvAntulebraiccorespunzdtor estefadus cu acastverbgr€cesc. 24,16,,Slava"redagr. 6dq(l,caretraduceebr.kabhodh,proveninddintr-unradicalcu manifestarea marelieidivine,carese lnlelesul,,grcu,important".Termenuldesemneaza nimiciinfdfiieazapoporuluialesca un foc mistuitorpe munteleSinai,dovedindu-se (Lev. pedeapsa 9,6.23; Num. 14,10; 16,19). Ea umple minunata in ocrotire toareca $i in (3Rg.8-l0,2Par.7,1),iar Iezechiel o vedeptuAsind lerusalimul templullui Solomon ajunufdistrugeriilut (lez. 1,27).Seintalnescpasajein careslavalui YHWH se vddc$te in intreagaZidirc, in Psalmisauin Is. 6,3; 24,15.I PentruPhilon,inceputulversetului - Fiinla insd5i* nu sedeplaseazd, ci ,,Slavalui Dumn€zeu"este cADumnez€u dovedeste prezenla Aceastdslavasepoateinleleggin douafeluri: ea descopertr ceacare,,coboare". gi intdrirea credinlei celor care urmeazi sA fie put€rii lui Dumnczeu are drept scop estecu totul inacc€Legii; inseamndgi cd,,loculdumnezeiesc" insftuiliin cunoa$terea sibil min{ii omeneiticelei mai curate(Philon,QE U,45).r Dupa Grigorcal Nyssei, Moise, ln timpul convorbiriicu Dumnezeu,a depdgitconditiapamant€anipentru a devenipartagla viataceave$nica(,/M 1,58). la 25-31 Dumnezeuli da lui Moise prescrip{iicu privire la construireasanctuarului, cultului. instituircaslujitoriloracestuia Si la desfdgurarea 25,1-9 Ofrandetepentru construirea corlului. Raivglitia referitoare la sanctuarscoate necesarc intdi in reliefofrandelepe caretrebuiestrle aducbpoporulprivindmaterialele pe Aceastd exemmodelului care 1l va alcatui discursul divin. fixeazd atenlia asupra $i plaritatesuperioara a orientatlecturileexegeiilorde limbagreacdln trei direcfii:o interpretarecosmologic6, asociindBibliei platonismul;aplicareapentrucregtinila tainel€lui PentruPArinti,acestpasajse inlelege$i in r€latic Hristos;Si perspectiva ecleziologica. (ln. 2,19-21:2cor. 5,1;Evr.9,24:10,20). cutexteledinNT -lermenul grecottoplot desemneazA 25,2Litt. ,,pargile". ,,pirga" din limbajulsacrifiprin q4oipepo, deoparte". Traducerea cbr.frinah,la singula\,,punere cial.Corespunde
EXODUL2S
255
3 [Voi] s{ primifi toat6pergapentruMine. IatAce fel de pargasAluali de 4 la ei: aur, 9i argint,gi arame, hiacint,purpuri,[pdnztr]rogiegi stacojie, 5 [m5sur6]indoitA,pdnz6de in sublirertuucitgi pdr de caprd, piei de berbec,vopsitein ro;u, 9i piei de culoarevinetie,$i lemncarenu putrezefte. " Ulei pentrucandele miresmepentru uleiul ungerii gi tameiebine $i t pi"tr" de sardiu,qi pietrescumpe incrustatpentru mirositoare. de efod, 9i " sa-Vi faci pdnd cama96 Ia c6lcAie. ii 9i [6cag]sfintit,ti Ma voi ararain maialesla 35,5eslr mai literald.Aquila a revenitla a4(ripEgqmai alesla 25,2,Aceastl alternantd exprimtrdoudmoduride a consideraofranda:unul negativ(qoqip€fro),altul pozitiv (@rop,Oi), aceasta din urmadesemnand excelent4calitateadeos€bita a darului. Aceastavaloarea termeiuluigrecesteabundentilustratf,in tgxtelepatristice.Sensulde e*. rE'SIth,fiind mai bin€ adaptatla text in 23,19. ,,pargA"pentrucnqpln corespunde PentruOrigen,pdrgaoferitll lui Dumnczcuestc rodul minlii $i al tuturorfaculGlilof superioare;infelegereatuturor lucrurilor este subordonatd cunoa$tgriilui Dumnezeu (Hon. Ex. 13,3gi Con. Io.I\. 25,4,,lndoiti" (6tntroov): TM aretari ,,stacojiu,sclipitor",I fostcitit ,rerni,,aldoilea". Symmachos traduce6lopc$egcu referirela vopsea:,,de douAori vopsit". Precizarea ,,torvrAsucit"(<er),orpdrnv) se gdsegedoar in LXX. o Cele patru culori ale pdnzei suntasociatecelor patruelcmentedc c6trePhilon:,,inul subtirc"provinedin p6mant; purpuradin apA;vioriul intunecatline de aer (careesteluminatdc lunrinl str6ina),iar stacojiulesle asemanatorfocului. Un templu construitde mana omului, consacrat PdrinteluiUniversului,trebuies[ fie ficut din substanlele din carea lost thcut intregul (Mos. II,88). Acest simbolisma fbsr preluat de tradilia creftina (Clement,Sr,"om. V,6,32,3ti Cosmas,Topographia5,35).r,.Parul de caprA"tacestmate al de randeste infelesde Chiril al Alexandrieiin legaturacu aprecierca Domnuluidespredarulviduvei (Lc. 21,2-3). strrace 25,5,,deculoarevinefie"(tqrrv0ivoq): esteinterpretarea dat[ de LXX ebr,taha$c.are desemnafie un animal,fie o substanlacolorata.a Grigoreal Nysseideosebelteintr€ aspoctulexteriormodestal cortului,carcnu parede marevaloare,$i interioruldc mare pro[. La fel, in CantareaCAntdrilor,intr-un invelig erotic, lumescse afla un continut (Grigoreal Nyssei,6NO Vl, p. 43). tainicreferitorla cunoaSterea lui Dumnezeu 25,7TM we aici[oSe,?, ,,pectoralul". 23$ Ebr.Sakhan, ,,alocui",estetradusin diferitefeluri in LXX cu intonfiamanife$ede a evita sensulpropriu: ,,a cobori" in 24,16;,,a se adta" in 25,8; ,,a fi chemat"in 29,45.46;,,a-fiintindeumbra"in 40,35.Refuzultermenului,,alocui" vine din grija de a nu circumscriedivinitateaunui loc. a Philon preferi pentrucort cryiq,l'pq,,,sanctuar", termencurentln greacapentrua desemnatcmplul.Parinfii folosescdc obicci or4vr1, PentruOrigen,c.yioqrd desemneazd atAttrupul $i suflctul ,,cort", lat. tabernaculum. fieclrui om, templual DuhuluiSfant,dacdestecuratli consacrat lui Dunnczeu,cat $i Biserica,impodobitdcu virtulilecareii suntproprii.
EXODUL25
mijloculvostru.' Sd le faci dupdtot ce-ti arAtpe munte:felul cortului9i felultuturorlucrurilor sale.Agasdfaci! r0Safaci un chivotal mdrturieidin lemncarenu putrezegte; de doi coti jumatate jumatate lungime, un cotSi ldlimeii un cot$ijumitateinaltime. 9i " Sd-lpoleiegticu aul curat,si-l aurestipe dinlaun u 9i pe dinafara9i s6-i faci de jur imprejur,tot din aur, o cununAde zimli resuciti.12Sa-itomi 25,9 St Plrinli au infelessimbolismulcortuluisubinfluenfaEpistoleicdtreEvrei (8,5, undcestecitat Ex. 25,9),$i mai alesa formulcidin Evr. 9,24,complctatade 2cor, 5,1. Astfel,ei opunsimplacopie,careeratemplulvechiuluilsrael,.,cortuluinefAcutde menA (ol€lponoinroq),deopotrivtrTemplucerescunde credincio$iitrebuiese omeneasctr" intreurmandlui Hristos,fi Bisericade pe pdman!dupi a-seminarca lerusalimuluiceresc (Chiril, Ador.5,9,68C). PentruGrigoreal Nyssei,cortul nctEcutdc manaomeneasca csteHristos.El estePuterea$i in{elepciunea lui Dumn€zeu,fardde inccput,necreat;El Exprcsiacuprindeo fi-a a$ezatcortulin mijloculomenirii(cl In. l,l4). intrupAndu-S€. aluziela celedouSnaturiale lui Hristos.Grigorecxtindela intregul,,cort"ceeace se perdeaua spunein Evr. 10,20despre Templului: .,trupul"lui Ilristos(r/M2, 170,179). 25,10-22,,chivotal mtrrturiei":KrB,[dq traduceatatEbhah, folosit pentru,,arca"lui Noe in Gen.6,14 (cf. nota rcspectivd),cAtri 'aron,termenulfolosit in Ex. 25 pentru ,,cortul"marturiei,amb€lefiind asociatein tradilia ildaicd cu ideeade ,,legtrmdnt" li menitesaptutrezeceeaagasiguramAntuirea. PentruPhilon,arcalui Noe esteun simbol al trupului,ce poanAin el minteacareil salveaziin timpulpotopului,iar chivotulLegdmantuluisimbolizeazalumea inteligibila(Plant. 43). Tradifiacre$tinacontinui ac€st simbolism:fiecaresuflettrebuiesadevinao a/cd a lui Noe,un chivo,al Legii,o biblio,ecr:a Ctr4ilorSfinte(Origen,Hom.Gen.2,6Si9,4).Pet\truPdrinli,chivotulesteo icoanA a umanitdfiilui Hristos,intrupatdin FecioarA(Hipolir, citat de Theodoretli Origen, Com.Rom.3,8,PG 14,9,4,9D). Din sec.V, se dezroltatemaidentilicariichivotuluicu S6ntaFecioara,mai alesin cdntdrilelui RomanMelodul9i la loanDamaschinul (Sermo pandazi $i de tradifiadsdriteanafi de ceaapuseana. 3,2-4),li estemo$tenitd Pdrinfiidin Occidont,incepandcu Isidordin Sevilla,au dezvoltati|Iterpretarea conformcareiaarca lui Noe simbolizeazA Biserica(cl ii Revel-Neher, E., 1984). 25,10 ,,chivot al mdrturiei";pqpt1)pioueste adeugatin greacA,dupd 26,33-34etc. Expresia,,chivotulmdrturi€i"corespunde in LXX uneiadin celedoudformulece caracterizeaza in ebraiceacestobiectsfanl expresiecareil desemneazi ca receptacol al legii ('aron ha'edhoth),cealaltatbrmula,complementard, desemnandu-l ca semnal lcgamantului $i loc al prezenfeidivine('aron habb'rith). 25,11 ,,zimfi rdsuciti"redaurupdmo orperwd,termenarhitectonic.Acesteondulatii feprezintaschimbdrilesubstanfei corporale, in sensspiritual(Philon,BE II,70).I Origen ved€ in chivotul cu TableleLegamantuluimintea./intelectul in care trebuieinscrisd Legeafui Dumnezeu, cf. Ex.25,16.21(IIon. Nun. 10,3). 25,12,,Sntomi", er,ouv('(,,amartela").Termenulebr.corespunzetor inseamnA ,,atopi, a tuma", redatexactde lovel)o, in 26,3'lt a Kl,i"n, ,,laturi",facedificill lntelegerea
EXODUL25
251
patru inele de aur gi sl le pui pe cele patru laturi; doui inele pe o laturd gi doui inele pe cealaltd.13Sa faci 9i drugi din lemn care nu putrezegtegi s6-i poleiegticu aur. ra9i sAbagi drugii in inelelede pe laturile chivotului ca sd ridici chivotul cu ele. r5Drugii sAfie intepeniliin inelelechivotului. 16gi s6 pui in chivot mArturiilepe careti le voi da. l7 Sa-i faci un capacal impScdrii din aur curat, de doi coli gi junldtate in lungime $i un cot gi jumdtate in 18 l61irne. Si faci doi heruvimidin aur lucrat [cu ciocanul]9i si-i pui pe capacul impacdrii la amdndouacapetelelui. le Sa fie facut un heruvinr [ieqind] dintr-o laturd 9i un heruvirn [iegind] din cealaltalatura a capacului impictrrii.56 fie doi heruvimipe celedoudlaturiale lui. 20Heruvimiisdfie cu aripile intinse in sus, umbrindcu aripile capacul,cu fefele una spre oealaltA.Feteleheruvimilorsd fie [plecate]sprecapac.2' Sd pui capaculdeasupra chivotuluigi in chivot sApui mdrturiilepe care{i le voi da.22Acolo MA voi face cunoscutlie 9i i{i voi grtri de deasupracapaculuiimpicdrii, dintre textufui;folosit apoi la singular,K).iioq,traduceexact\rn hapaxln ebraica,infelesln relaiie cu picioarelechivotului. Theodotion9i Aquila au corijat prin pdpn, ,,pa4i',. Augustinintroducanotiuneade unghipentrua lamuritextul(OE 104).a DupaGrigore al Nyssei,inelele,drugii, pdrghiilernesei,ca gi stalpii cortului li heruvimiireprezinti puterile angelice,care suslin lumea cereascd,reprezentatd de cort (yM 2,179), De asemene4 puterilebinefdcdtoare ,drugii" ar reprezenta caxeii ridica pe cei caretrebuie mantuifispreindltimilevirtutii (,6d 180). 25,13,,drugi":ovosop€iq,/i/r. ,,puftAtori",se regdsege in 35,1I pentrua redatermenul ebr.insemnand ,,bare",caresetraducede cinci ori in LXX prindrootipeq Si o dattrprin poll,ot ,,levicre,bare",in 38,24.Drugii aurili,precumqi inelele(cu sinonimulrpi.xor in loc de 6orrul,Lor) stralucescde lumina dumnezeiasca a Cuvantului,comuntcatA ucenicilor(Chirll al Alexandriei,,.ldor.9,600,4). 25,16-17Pluralul,,mdrturiile"estepropriuLXX: fiecaretablaa Legii trebuieconside_ rati,,o mtuturie". ,,CapaculimpAcarii"ol,odrrlprcv dLi0qlo) redaobr. kapp'reth al cdrui radicalinseamnd,,a$terge".Termenul,,impdcare', trimite sprefuncliaculticda obiectu_ lui (c/ notala Lev.4,20).Pentru,,capac", c/ notala Lev. 16,2.a,,Acoper5mant (capac) al impacirii" esteCel cares-a ticut om (Rom.3,25; ltn. 2,1), mijlocitorintre Tatal $i noi (Chiril al Alexandrie|Ador.600D).Cel Unul-Nascuta ramasDumnezeuCuvantul (intrupandu-Se), precumo dovedelteatitudineaheruvimilor,carene aratdstareade con_ tomplatiecontinuAa putorilorcere$i,indreptatcspreDumnezeu (Ador_9,601A\. 25,18,,heruvimidin aur lucrat[cu ciocanul]"red[ top€urq: ,.lucratin relief,, lat.productiles,,,cizelali"in TM. a ,,Heruvim"inseamnt,,mar€cunogtinfA, $tiinfeinalta,'dupi Philon(Cler.) 9i maiapoidupdParinti(Clement,.9/ro , V,6,35,6). 25,22,,Mdvoi facecunoscutfie": TM are,,Mdvoi intAlnicu tine" (no,adh"t\. prcbabil traducatorul a confundatridtrcinayD,,a seintahi" cu yD,,,a cunoaste".
258
EXODUL 25
cei doi heruvimi de pe chivotul mixturiei, toatecateam si le poruncescprin tine fiilor lui lsrael. 23 SAfaci o masdde aur curat de doi coti lungime,de un cot l8fime gi de 2a un cot gijumAtateindllime. $i sa-i faci o cununade aur cu zimfi risucili " de jur imprejur. Sa-i faci o ingrdditur6lata de o palma,de jur imprejur gi " in jurul ei o cununade zimli r6sucifi. Sa faci patru inele de aur 9i s6 pui '' inelelein cele patrupir{i ale ei, in dreptulpicioarelor, sub br6u.Inelele 28 sAfie pusepentrudrugi,ca sa poli ridicamasacu ei. lar drugii si-i lhci din lemn care nu putreze$teqi s6-i poleiegticu aur curat; cu ei sa ridici masa.2e Apoi sa faci vase,cidelnite,potire9i cupe,cu caresi aducilibafii. Din aur curat s6 le faci.30 qi sA pui pe masd,de-apururi lnainteaMea, painileIpunerii]inainte. '' Si faci un sfegnicdin aur curat; b6tut sa faci sfegnicul,Trunchiul, ramurile,cupele,miciuliile 9i florile sd iasddin eI.32Din laturilelui sd iasd 25,23-30,,Pdinile"suntumbraPainii venitedin cer, aceeacarese va oferi pe altarele sfintelor biserici(Chirilal Alexandriei. ldor. 9,604C;. 25,25 ,,ingraditurd.brau, cununA"redautermenulgrec ot€oovrl, ,,cununi, coroanr, parapet,marginc";masaparea aveaca margineo,,coroand",un fel de mic,,parapet" sau..bordurd". 25,26Textul grecescestedificil. Folosireatermenuluigep1,.,pir[i" (de unde.probabil, ar puteafi: ,,in celepatrudirecfii ,,unghiuri,colturi"),nu esteclaraaici.O altAtraducere ale picioareloi' (p6pogaparegi cu infelesulde,,direcfie"in geometrie;cl lis. Nav. 18.14.20). 25,29.,Vase",rp!&io, termenulse regaseitein Ex. 38,12$i Num. 4,7 fi traduceacelagitcrmencbraic,cu sonsulde,,bol". a OlioKqr, dupANum. 7, desemneazd un t'cl de cidelnifd,un vas carese umplecu tAm6ie.I Xnov6€is,,.vasepentrulibalii", traduscu in Greciaanticala scoaterea vinului din ,.cratcre". ,,potire".a Kuo0ot,,,cupele",serveau 25J0 ,,painile[puneriillnainte",&ptotrq€v
EXODUL25-26
259
33 gaseramuri; trei ramuri dintr-o laturaSi trei ramuri din cealalti laturS. Pe fiecareramurasAfie trei cupelucratein fonntr de floarede migdal impreunl cu o maciulie gi cu o floare. Aga sd fie pe cele gaseramuri care ies din sfegnic.3aPe sfegnicsa fie patru cupe, lucrateca floareade migdal de pe o " sub [primele]doudramuri ramura,cu mdciuliilegi florile ei. O macir.rlie care ies din ea, o alti mdciuliesub urmatoarelepatru ramuri-careies din ea. " Aqa s6 fie cu toatecele gaseramuri care ies din sfe9nic. Mdciuliilegi ramurilesd iasddin el. Sfeqniculsa fie bitut ti dintr-o singurdbucatade aur 37 curat. Sd-i faci qaptecandeleti si pui feqtilele[in aqafel incdt] s6 lumi3e 18 nezedintr-o singurdfal6. Sa le faci qi muciri, 9i tdvifede aur curat. Toate ou acestevase sa le faci dintr-un talant de aur curat. Ai grija s6 le faci precum ti-am arAtatpe munte." ' din in sublire rdsucitgi din 26 ,,56 faci un cort din zecescoa4efesr,rte m4tase viorie, purpurie gi stacojie, rfuucitd. Si faci pe ele chipuri de heruvimi brodali cu maiestrie.2Lungimeaunei scoa4esd fie de doulzeci pi ' opt de coti, lalimeade patru coti. Si fie aceeaqim6surapentrutoate scoarI lele. Cinci scoarlesd fie inndditeimpreunafi celelaltecinci, de asemenea,
I
Clement,crucealui Hristoscarelumineazalumea(,Sr/on.V,6,35,1),ImagineaBisericii haer.Y,20,1).in Rdstrrit. tradiliaortodoxe ca sf€inicpentrulumeapareli la lrineu (,.1dv. pundtoarea lui Hristos,luminalumii (Proclusde vedein sfe|nicchipulSfinteiFecioare, vinului la greci: PG 66,700).f..Cupele" suntvasepentruamestecarea Constantinopol, sferemici", lat.spleral.?s, desemneaza un ornament Kpqrnpeq.:oowor4peq:,,mdciulii, de formAslerica. tot un reliefornamental. DiminutivulKopuioKoq 25,33Kqplov, ,,migdala",desemneaza estefolositaici cu sensulde,,floarede migdal". 25,37CeleFpte candelesimbolizeazi,in Apocalipsalui loan, plindtatcaDuhului,iar dupd Chiril al Alexandriei,darurileDuhului Sfint, prin carc Hristosii ilumineazip€ oarneni(ldo,,. 9,6084-B). un fel de pensettservindla taierea 25,38,,mucari":termenulebr.mafqiaft desemneazi me$elorcarbonizate ale candelelor.Un echivalentexactgdsimin LXX, Num. 4,9 gi in Ex. 38,17.'Erqpudrflp 9i fcm. dropoo,pig, pentrua redamafqdaft, suntinrudrtecu op!o, ,,a turna", fiind probabilun fel de vasecu gatul alungitpentrua alimentacandelelecu ulei (Maxim Mafturisitorul,0 I',ft.63, PG 90,6,7,6,4).a ,,Tdvite",inoecFora, recipisnt€plasatesub candelepcntru nu mai aparein alta partein LXX: desemneaza cenugiime5elorcareau ars. depozitarea 26,2Origenvedein numarulscoa4elor(28=7x4)Legea(al cAreinumersimbolicestc7) conlinutdin celepatruEvanghelii(flom E . 9,13).
r.
260
EXODUL25
'5i ra l" faci cheutori din m6taseviorie pe sa fie legate una de alta. margineascoa4eiin capdtulprimeijumitAfi, la inndditurd,ii la fel sa faci ti 'Se faci cincizecide la margineadin afaraa scoa{ei, la a doua innaditura. cheutori la o scoarta9i alte cincizeci de cheutori si le faci pe marginea scoar(eia doua, la innddituracu prima, incet sAcadAuna in fala celeilalte. 6 Sa faci cincizeci de copci de aur 9i s6 legi scoa(ele una de alta cu copcr, 7 incat cortul sd fie un intreg. Sa faci paturi din pdr de capra;-unsprezece pdturi de acest fel sa faci ca acoper6m6ntdeasupracortului. ' Lungimea unei pituri sa fie de treizecide coli ii latimeade patrucoti. Aceeagimdsuri pAturi.'SAunegticinci p6turiintr-unasingura sAfie pentruceleunsprezece pe intr-una, celelalte tot Si ;ase 9i si indoieqtipAturaa taseain parteadin r0 fa{d a cortului. 56 faci cincizecide copci pe margineapdturii careestela mijloc, la inniditurA, ii tot cincizeci de cheltori sA le faci pe marginea " celeilaltepdturi, care se innEdegtecu prima. $i sd faci cincizecide copci de aramA"qi sAprinzi copcilecu cheutorile,gi s6 inn6degtipdturile,incat sd r2 fie una. Prisosulpdturilor cortului,jumAtateacare ramanedin pitur6 s-o lagi sd caddca acoperdmdntpe parteadinapoi a cortului. '' De un cot pe o parte 9i de un cot pe cealaltd parte din prisosul pdturilor, in lungimea piturilor cortului, sAfie pentruacoperirealaturilor coftului de o partegi de 26,4-5,,innbditur6", oupfuLi1,nu desemneazd asamblarea scoa4elorc6tecinci (v, 3), ci unireaintre el9 a acelorasamblaje de catecinci scoariefiecare.Asamblajelerespective au cateo margine,careva fi innddita,de undeexpresia,,a douainndditurd".Asamblajului consideratoel dintAi,cAruiaii suntatajatecheutodle,ii corespunde ,,primamargine"(nlqpiqq),iaf celuilalt,,ceadinafart' (i(
EXODUL26
261
14 alta. S6-i faci cortului un acoperamant din piei de berbec,vopsitein rogu, 't iar deasupra un acoperAmant din pielevinefie. Sa-ifaci cortuluistelpidin '' lemn care nu putrezegte. SAfaci fiecarestalp de zececoti [lungirne]9i de un cot gi jumitate ldlime. 17Fiecarestalp s6 aibi doud cepuri, unul in fafa celuilalt.Aga sA facj pentruto(i stalpii cortului.18Sd faci pe laturade miazanoaptea cortului doudzecide stalpi. re 36 faci patruzecide temelii de argint pentrucei doudzecide stalpi,douAtemelii la un stAlp,de o parteSi de alta;douAtemeliila un stdlp,[cite una]pentruceledou6laturiale lui. 20gi douizeci de stalpi pe latura a doua, dinspre miazilzi 21,cu patruzecide temelii din argint, douAtemelii pentru fiecarestdlp; [cate una] pentru cele doua laluri ale lui; doui temelii de fiecarest6lp pentru amandoui laturile lui. 22Sa faci gasestalpi $i in parteadin spatea cortului. inspre'na.e. " SA faci doi strilpi in unghiuriledin spateale cofiului, spre fund.2a SA fie unili in parteade jos gi la fel sd fie intr-o singuraincheieturA9i la capete.Afa si-i faci pe amdndoi;sasleain celedouaunghiuri.25 Safie opr sralpicU$aisprezecetemelii de argint,dou6temelii pentrufiecaresmlp de o pafte9i de alta; catedou6 temelii pentrufiecarestdlp.26Sa faci b6rnedin lemn care nu 26,14Augustin,ca ti Pdrinliigreci,vadein ro$ulpieilorde berbecsdngelepatimilorlui Hristos.Aceealiculoareii evocAp€ martiri Si rugiciunilelor de mijlocire.a,,Vinefiul (hiacintul)"simbolizeaza vigoareaviefii vc5nice(QE 108). 26,15-25Stalpii cortului sunt interyretafide unii Pdrinfi,in luminaGal. 2,9, ca fiind invtrtltorii $i slujitorii Bisericii(Origen,Hont.Er. 9,3; Grigoreal Nyssei,/M 2,184). Interpretarea hristologicdeste,de asemenea, raspanditi. 26,16Chiril aplicAversetulla Hristos,remeliaBis€riciiti stelpuladevarului(cl lTim. 3,15).Cei l0 coli lungimcar simbolizaperfectiunea naturiiSaledivine,iar litimea de un cot $i jumatate ar areta pogorarea Sa de la dumDezeirela umanitate (Ador. 9,636C-637 A). 26,19-21LXX substituie,,cepurilor" din textulebraic(redateprin oyrovi.oror in v. l7) ,,marginile/latule" (sens bine atcstatal lui tl€pTlin LXX). 1'raducerea situeazala extremitatea stalpilorfixareacelordouA,,tcmelii".a Cuvint€le,,pentu celedoui latud (margini)ale lui" (eiq cpq6reporc p6p4 o!to0), adicd,,de-opartcli de alta,',sunt repetate de doudori in v. 2l $i o dataln v. 25, 1dr6echivalenle in TM. 26,24 ,,capete(capiteluri)",reQcl,t6eq,traducecuvAntulebraicinsemn6nd,,v6rfuri',. Traducerea e in acordcu reprezentarea s$lpilor (ofltl,or) proprieLXX. Acaastaparesl indiceintroducer€a fiecdruiadin cei doi stalpiin fiecaredin unghiuri,flra sAindicecu preciziecum sun!unifi cu primii stalpiai perefilorlaterali(TM: ,,la v6rfuri,la primul inel"i LXX: ,,lacapete,intr-o singurtimpreunare"). 26,26-30PentruPhilon,bdrnadin mijloc (v. 28) simbolizeaze Logosulnec€siuliiicare sustinelucrurilecere$ti9i pe celepamante$ti printr-olegtrturd indisolubild(OE 11,89,90).
262
EXODUL 26
putrezette,cate cinci pentru fiecare st6lp pe prima laturd a cortului,27 gi cinci barnepentruun stelp pe laturaa doua a cortului, 9i cinci bdrnepentru 28 un stdlp aflat in latura din spatea cortului, spre mare. 9i bdrnadin rnii" locul stalpilor sd treacade la un capatpdnd la celalaltcapdt. Si poleiegti stalpiicu aur 9i sA faci inelede aur prin caresi bagi bdrnele.Sd poleiegti 3r 'o b6rnelecu au,. Sa ridici cortuldupdchipularatatin munte. Sa faci perdcaua|esuti din mdtaseviorie, purpuriegi stacojierAsucitati din in sub{ire. 32 in lesiturd sa faci chipuri de heruvimi brodali. SApui perdeauape patru stalpi auriti care nu putrezescAi capetelelor sd fie din aur gi cele patru 13 temelii din argint. Sd pui perdeauape st6lpi, 9i si pui inapoia perdelei chivotul mdrturiei,9i perdeauasa fie despA4irepentruvoi intre cele sfinte qi 3a sfenta sfintelor. S[ acoperi astfel cu perdeauachivotul mdrturiei din 3t siantasfintelor. Se agezimasain fala perdelei9i sfeqniculinainteamesel, in parteade-miazdzia cortulLri,iar masasd o pui in parteade miazdnoapte '" a cortului. Si faci apoi o [alt[] perdeablodatddin mAtaseviorie, purpurie Origenvcdein bdrnelesdlpilor mainiledreptealeInvitatoriloruoitein BisericAin semn (Hon. Ex.9,3). de comuniuneapostoli,a6, 26,31-37Pedeaua ce desparle,sfAntu" de ,,dAnh srtntelor"si perdeauade la uSa cort lui. Philondezvoltd,referitorla acestea, un simbolismcosmologic:perdeaua scparb lumeaintefigibiltcereasctr de ceasensibil6,/pdm6nteasca, supusaschimbarii(QE ll,9l): de la u9acoflului ii cealaluperd€a(,,catapetcasma"), tot el disting€intre perdeaua al carsi numeil raporteaz[la rotcrnetowr)vot,.,a intinde aripilg",evocAndzborul cdtre lumeanevdzutd Interpretarea cosmologica sc combin6,la unii comenfi cdtrcDumnezeu. tatoricre$tini,cu ceahristologicd.prin tradiliadesprerupereaperdelei(,,catapetesmei") Templului,cl Mt. 25,21.AceastasemnificArevelarea tainelorascunse ln Legeli lasasa seintrevadi un alt vfl ce trebuieinlAturatpentrua se ajungela vedereafaF cdtrefafi (Origcn,Colr. rlt., GCS ll, pp. 285-286). Chiril al Alexandrici, rcfcrindu-se la Evr. 10.20,vedein perdcatainaintrupdrii:Cuvantulnascutdin Dumnezeuso ascundcdupa (Ador. l0,66lA-D). vtrlufdc camefuatdin trupulNascatoarei de Dumnezeu 26,32PentruClementdin Alexandria,cei patrustAlpiindict,,smntatetradda vechilof lcgdminte"incheiate,pe rAnd,cu Adam,Noe, Avmam $i Moise (Stofr. V,6,34,4\.a PentruChiril, ei rcprezintapropovdduirea celor patru evangheli$tipe care se inalfa Hristos,simbolizatde pe.dea(Ador. 10,661). 26,34,.Saacoperiastfelcu perdeaua chivotul...":TM are,,sdpui capaculpestechivot". Prcbabilkapporeth(,,capacul chivotului")a fostconfundatcupdrokheth(,,,,/dl"). 26,36Termenuldnionootpov,,,perdea",aparlinevocabularuluigrecc€ dgscrieportile monumentale: seintAlneftein inventarultempluluilui Apollo din Delosli descmneaztr ..unsistemde perdeletrascu sfori" (cl Pelletier,A., REG9'7,1984,p. 406).Un astf'elde sistemva li fostdeiainstalatin eDocatraduceriiExodului.
EXODUL26-27
263
]t gi stacojie, rtrsucitagi din pAnzdde in subfire. SA faci pentru perdea cinci stdlpi poleili cu aur, cu capetede aur gi sa tomi pentruei cinci temelii de arama." ' de cinci coli lungime, 27 ,,Saf^ci un altar din lemn carenu putrezeste, ' petrat indllime. $i s6-i fie de trei coli altarul sA coti latime $i fi cinci faci coame la cele patru colluri. Coamelesd ias6 din el 9i si le imbraci in I cupe,carlige$i vatrai.Toate arama. 5i sa faci altarului breu,acoperament, faci o vatrd [cu un gratar] lucrat s5-i acestelucruri sd le faci din aramA.' $i ca o plasade aram6;pentruvatr6 sd faci patru inele de aramdla cele patru 5 colluri. $i sa le pui sub vatra altaruluiin parteade jos, iar vatra sa fie pane 6 la jumdtateaaltarului. $i sd faci altarului parghii din lemn care nu pulre7 ze;te ii sA le acoperi cu aram6. 9i sa bagi pArghiilein inelele fixate pe o laturile altarului,incat sApoatdfi purtat. Sdl faci scobit,cdptutit cu scanduri: dupScum 1i s-a aratatpe munte,aSasal faci. ' Cortului sd-i faci gi o curte.Pe laturadinspreapus,panzelecu4ii se fie '' de in subJire,rasucit, in lungime de o suti de coti pe latur6. Sd aibd pentruperdeauade la 26;37 Philon introducatermenuldc rcl,uggo,.,ascunzaloare", de cealaltt ceadintaiimpiedicape cei necurati intrareatemplului,ca sa o deoscbeascl strvadd,fie $i de departe,,,smnta"(Mos.87,l0l). Clementfac€un joc de cuvinteintre intinate")(Stom. Y,6,33,3\. r
2U
EXODUL 2?
douizeci de.st6lpi$i douazecide temelii de aram6,iar cdrligeleqi verigile " din argint. Tot a$a,pe latura dinsprertudrit, sA faci pdnzede o suti de cofi lungime gi doudzecide stdlpi cu doudzecide temelii din aramd, iar '' cerligele$i verigile st6lpilorcu temeliileIor sa fie din argint. Ld1irn"u curfii in lpartea]dinspremaredin p6nzede cincizecide coti cu zecestAlpi gi temeliile lor. '' Pentru ldlimea cu4ii in partea de miazdzi: panze de 'o cincizecide cofi cu zecestilpi gi temeliilelor. Pe primalatura,inAlfimea r5 panzelorsa fie de cincisprezece coli, cu trei stalpigi trei temelii. $i pe latura a doua p6nzede cincisprezececoli inillime, cu trei smlpi fi trei te16 melii. 9i pentru poartaimprejmuirii si faci o perdeabrodatAde douizeci de co{i in6lJime,din mdtaseviorie, purpurieii stacojie_rdsucitagi din pdnzd " de in sublire,rasucit,qi patrust6lpicu patrutemelii. Toli stAlpiigardului dejur imprejursd fie argintali,capetele lor din argintgi temeliiledin aramd. rE Lungimeacurtii sd fie de o sut6pe o sutd,ldfimeade cincizecipe cincizeci, iar inilfimea de cinci co1i,din pdnzi de in rasucit9i temeliiledin le arama. $i toatelucruriledin cufie,uneltele,Fru$ii sa fie din aramd.20lar tu porunce$tefiilor lui Israelsa-ti aducAulei curat de mdsline,ftre drojdie, bine limpezit, pentru luminat, ca si ardA candelatot timpul. 2r in cortul curfii vor fi contrarecelor din cap.26 privitoarela cort (undelaturilelungi suntcitrc nord,v. 18,respectivsud,v. 20). 27,11-12PentruChiril al Alexandriei,stalpiiacoperiticu argint(v. 17, LXX) ii reprezintapc apostolifi evangheli$ti; temeliileargintatesemnificdfaptul cAei se sprijin, pe Cuvan(ullui Hristos,datatorulde lumintr;iar bronzulsimbolizeazd rlsunetul acestui c\vant (Ador.9,640D-641 B). 27,16 ,,brodati", litt. ,,f}'!r.ltLcu mcltelugul celui c€ brodeaztr"(rfr ltor.K,ig {o0 corespunde unui termenebraicredatliteralprin6p1ovnorxrl,to0 ln 26,36. dq416€uro0), 'PoQr6eori6 pe ,,celce lucreazacu acul", me$telugcare,dupaOrigen il desemneaza (Ep. Greg.,2), reprezinti,,inlelepciunea lui Dumnezeu",irltocmaicum la vechii greci broderiaii lesululconstituiau apanajulzeileiAtena,zeilaintelcpciunii. 27,l9,,Lucrurile (obiectele)",rcrcoreurl, corespunde ebr. l'll ,,vas,obiect,unealta', redatde obic€iprinoreioq la plural. 27,20-21Uleiulpentnt sfe$nic.Pdrtnliiinterpreteazlalegoricdetaliiletextului:pentru Chiril ,,uleiulcurat" semnificddreaptacredinF,carenu instraineaza slavalui Hristos; Aaron qi fiii sAiii simbolizeazd pe oameniiBisericii,carestrdlucesc prin credinfi,de searapanddimineafa",opunAndu-se intunericuluiereziilor.Sfesniculse afla ,,?nafara perdelei":luminasa e destinatA oamenilorcreali,nu lui Hristos,El insugilumin6, simbolizataici de chi,rot(Ador.9,641D-644D). 27,21,,codulmtrrturiei"(rqp"uprov)caredesemna, ln 25,16,pr€scriptiiledivinepuseln chivotul,,marhriei"corcspunde, incepandde aici,ebr.m6'ddh,,,lntdlnire".
EXODUL27.28
265
mdrturiei,in parteadinafari a perdelei,careestein fata chivotului,Aaron gi fiii lui sd aprindbcandelain fiecareseari [9i sa ard6] pdnl dimineatainainvoastrela fiii lui Israel." teaDomnului.Legiuirevesnicapenlruneamurile ' 28 ,,Saaduci l6ngi tine dintre fiii lui Israelpe Aaron, frateletau, Si pe fiii lui, ca sA-Mi fie preoli; pe Aaron cu Nadab, gi Abiud, qi Eleazar,$i Ithamar,fiii lui Aaron.'$i sa-ifaci un vesmantslantlui Aaron,frateletAu, 3 sprecinsteqi slavd. $i s6 le vorbeqtituturor celor iscusi{ila minte, pe care i-am umplut de duhul priceperii, ca s6 facd un ve$mantslhnt lui Apron, pentru locull sffint, in care sd-Mi slujeascdca preot. " Iata vesmintelepe care le au de fdcut: pieptar, efod, cdma;i [pini la cdlciie], tunicl cu ciucuri, boneti 9i brdu. Si le laci vegmintesfinte lui Aaron gi fiilor lui, spre t a-Mi sluji ca preofi. Ei sd ia aur $i mataseviorie, purpurie5i stacojie,gi pdnzdde in sublire. 6 Sd facd efodul brodat din pdnzdde in rAsucit,lucru tesutcu maiestrie;7acestuias6-i?ci doudumtuarelegateunul de altul,pe '$i umeri,atimate in cele dou6 pd(i. lesAturaumArarelorde deasuprasd fie dintr-o singura lucrare cu intregul, din aur gi mdtaseviorie, purpurie gi ' stacojietesutdfi de in sublire,rdsucit. $i si iei doui pietrede smaraldgi si 28,3Arovoro, ,,minte,cuget",traducetermenule&. lebh, ,,inim6",infelesca sediual voinlei,organal operaiiilorintelectuale. a IIveOpadioerio'€(l)q, ,duhul priceperii.al simI PentruCIement, tirii, discernlmant",traducetermenulebr.lpkh"mah,,,in!elepciune". discernimanlulapa4ineinteligenteiduhovnicc;ti.supcrioare gAndiriifiloz.oficc(Stom. 1,4,26,1), dar acc€ptacd e posibil 9i pentru ganditoriigreci sd fi avut o r!v€0!q sioOrioeo€,,,unduh al simtirii" (Sr,"on.I,17,87.2). 28,4,,pieptar",neproTiprov.in LXX. Altminteri.l"oy€iov, ..raiional",este preferat. qf notala Lev. 8,8. a E rogiq, ,,scapular/efod", e tradusprin superhumerale, calclatin dupa greacA.Theodoretamintelteca in lRg. este translitcrattermenulebr. 60ou6 (98 60). o Trodipnq,,,cdma|afpandla cdlciie]" (< rcoi'q,,,picior"),estcdcosebitlde ,,tunici",Irr6v (vezinotala 29.5).a Tunicaesteinsolit6de un calificativ,roouppox6g, sau,ca la v. 39, tunicileau r6or-rplJr(vezi notaad loc.).RdddcinaebraicbcorespunzatoareinseamnA,,a amesteca" li lbce aluziela un anumitfel de a fese.AceastdtchnicA serveafabricdriiornamentelor de pasmanterie, termenulapaqinandlimbajuluiartizanilor, precumrpoootordq,..cordon"(notdla v. l4), careestedefinit cu termenul6p.yov rl,oxflq,,,lucruimpletit",diferit dc .,broderie", norK riq. 28,6-14,,Scapularul"sau,.efbdul" este,pentruPhilon, simbolul cerului. Cele doud smaraldefigureazdcele doudemisferede deasuprali dedesubtul pamantului,careau, fiecare,caft fase semneale zodiacului(Mos. Il, 122-123\.'EroFiq semnificA,pentru Philon,efbrtulcareconstdin a lua pe umeri(d?i'dlrorq) o sarcini(pt ll,108 ii Clement, Stron. V,6,3'l,2),sarcinainsemnand ostenelilevirtutilor(cl 9i Origen,l/on. Ex. 9,4,1). Cf. notalaLev. 8,7.
26
EXODUL 28
l0 pe o piatrd;i alte sapipe ele numelefiilor lui Israel. PdmeleSase.nume " pe piatra, cealaltA dupA nagterealor. Cu me$tetuguls6petoiase nume rului in-piatrdsd sapi in cele doud pielre, ca intr-o pecete,numelefiilor lui '' Israel. gi sa pui cele dou6 pietrepe umdrariiefodului; pietrede pomenire sd fie pentru fiii lui Israel.Aaron sA poartepe cei doi umeri ai lui numele fiilor lui IsraelinainteaDomnului sprepomenirealor. rr Sa faci niStepaveze '" din aur curat. $i si faci doud lAnti$oaredin aur curat,impletitecu flori, gi sAprinzi lAnfi9oarele impletite de paveze,in parteadin fa1A.It 9i sd faci un pieptar al judecdlilor, brodat la fel ca efodul; din aur 9i din mdtaseviorie, purpuriegi stacojierasucitd,gi de in subfirerAsucitsa-l faci. 16Sa fie petat, in dou6,de o palmain lungimeqi de o palmdin lalime.17Sa gegipe el 28,13 ,,paveze",qonr6'rorqr:par a fi discuri din aut careimpodob€aupo4ilo, comparabileblazoanelor de mai tdrziu.PentruParinti,ele suntasociatearmelordescrisedc ApostolulPavclin El 6,1l, reprezentand crsdinla$i viataconformAcon$iintei(Grigore al Nyssei,t'M 2,198-199). 28,14xpooooto inseamntr ,,franjuri"(neutruplural). Se indlneste$i in Ps. 44,14 cu irfelesul ,,podoabe,ciucuri, franjuri de aur", care impodobeauve$minteleprinfilor, lerminologialine de pasmanterigi aici rpooooxo suntficute din fire de aur implotite, corespunzand unui termenebraiccareinseamnd,,ldnli$or".in Ex. 36,24-25seiblose$e 6U7rl,oKio, ,,impletituriin formade torsadA".De aceeAKpoooolo s-artraduceaici prin a,,impletitecu flori": TM are,,?nformtrde cordon".LXX infrumusefeazi ,,lenti$oare". descrierea. Acestcinflorituri stau,poate.la origineaunui motiv iconograficatestatdin sec. al XIV-lea in reprezentdrile bizantinefi slave ale Sfintei Fecioare.Franjurile vegmantuluisunt omatecu flori tesutecu fire de aur. ,,impdrateasa,' impodobitadin Ps.44,10.14reprezent4in primeloveacuricrestine,sufletulsauBiserica,fiind asimilata mai apoiSfinteiFecioare:unadin prefigurArile ei scripturaleeraconsiderat4 ,,ve$mantul brodatcu artd dumnezeiascd" al Marelui Preot(Andrei Cretanul).pentrualii pd.inti, &v0n,,,flori", evoci .,culorile"(Chiril,.4dol.I1,7,378),dar pot sdinsemne,in greacA, Si ,,coloranti"(lSl v. ihooq, IIt). in acestcaz traducerea ar puteafi: ,,lntretesurc, amestecatecu fire colorate". 28,15),o1elov,,,pieptaral judec6tilor",corespunde unui termenebraiccu etimologie necunoscuta, tradusin mod obignuitde rcprorr1orov,terrnence indicaa$ezarea obiectului pe pieptul(o{0og) mareluipreot(v. 29). in greacaobiqnuiti,},o.y€.iov este,,locul din carevorbegtecineva,loc desemnat pentrua vorbi" (tribund),folositde un oratorsau un actor.q notala Lev.8,8. 28,17 Cele patru r6nduride pietre sunt asociatede Clement(.trrot. 5,6,38,4)celor doisprezece apostoli.Tertulian le asociazAcelor doutrsprezece izvoareale Elimului (Adv.Marc.4,13,4).P€ntruChiril al Alexandriei,numdrul3 de pe fiecarer6nd esteo aluziela credinfain SlbntaTreime(,4dor.I1,7,4,1A).Epifaniea scrisun t'?;tat,De XII gemmis,al ceruitext integrala fost pistratln georgiant.Exist , de asemenea, rczumate ale acestuitratatin greacd(PC 43,293-31l)$i in latina(PL 44,321-366). cdsim aici
EXODUL2S
261
lesaturAincrustatdcu pietre scumpepe patru randuri:de sardiu,de topaz gi r8 de smarald,rdndulintAi; rdndulal doileadin antrax.safirfijasp: lerdndul al treilea.din Iiguriu,agatASiametist." rindul al patrule4din hrisolit,beril 2l 9i onix. Pietrelese fie legatecu aur in ferecdturide aur. Pietreles6 fie dupd numelefiilor lui Israel,douisprez-ece Ia num6r,sdpateca ni$tepeceli, 22 fiecarecu numeleei, pentru cele doudspre^zjce triburi. Si faci pe pieptar " lin{igoare impletite din aur curat. ["-'"] Aaron sd ia numele fiilor lui Israelpe pieptaruljudecilii[pus]p9^piept, candintrain [locagul]sfdnqspre pomenireinaintealui Dumnezeu."" $i sA pui pe pieptaruljudecafiilantigoareleimpletite,pe ambelelaturiale pieptarului, gi celedoudpavezepe cei doi umeri ai efodului, in parteadin l-atA." $i sApui pe pieptaruljudecdlii Dezviluireagi Adevdrul,ca sd fie pe pieptullui Aaron atuncicand intrA inainteaDotnnuluiin locagul] sfant.Sd poarteAaronjudecitile fiilor lui Israelpe pieptinainteaDomnuluide-apururi.3l gi s6 faci pe dedesubto
t a i
t t I
B.
r
indicafii desprenume,culori, origine geografic4pafticularitAli,virtufi terapeuticeli apotropaice al€acestorpietre. 28,19,,liguriu",cel mai obscurtermenal acesteilisteestel,rltptov. Epifaniceziu lntr€ ),ry!prov,l,crJouprov, l"ayKolprov,asimihndu-lcu hiacintul(c/ Ieronim,lp. 64,16,3). 28,2f,-28Lipsescdin LXX. 28,29-30Setraduceebr. lebh,,,inimt", prin oriooq, ,,piept,'.0 parinfii vdd in,,numele fiilor lui lsrael" din v. 30 numel€slinfilor vrednicide pomenire.scrisein inima lui Hristos(Chirif al Alexandriei, Ador. I1,7408).I Dupt philon, legdturadintre,,efbd"$i judecAtii" este aceeadintre cuvant(Logos)$i l,aptd,simbolizatAd€ umeri ,,pieptarul (Mo.s.II,l30). Dupaunii Plrinli, trebuieintai imbrAcatefodulgi apoi ataFt scapularul, ,,picptarul.iudecalii",caci acfiuneadreaptdestetemeiulcontempllriicelor inteligibile ('fheodoret,QE 60); celcde jos sunt legatede cele de susprin mijlocirealui Hristos (Ch'Jil-Ador.|1.740D-741A). 28,30 Ebr. 'Arim Si tutftmimsunt interpretateca,dezvAluire,,(6il"o)oK) $i ,,adevar" (ol,riOero).La alli traducitori sunt ,,iluminiri $i desev6riiri,',denvAndtumnim de la reddcinaebraicdpentru,,plenitudine"(cf, 2Ezt. 2,63).'AIi0€1d, ,.adevdr,,, corcspunqe cuvantuluiebr. pentru,,perfecfiune" ln Prov. 28,6. Semniicaliarcala pentru ,./trit $i tummlma fostuitatdincddin vrcmearedactariitextuluiebraical Lixodului.pentruChiril al Alexandrici,,,manifestarea gi adevirul". DumnezeudA cele douanunrelui llristos, care-Lfacc cunoscutpe TatAldupepropriaSa voie $i carc este,,adevar,'ca Fiu de o frin\6cu El (Ador. l l,74l B-D). 28,31-34PentruClemental Alexandriei,,,cama$a inseamniintruparea [panala cAlc6ie],, Cuvantuluicarese l'aceardtatpanAb pdrnA (Strom.V,6,39,2).a pentruGrigorc al Nyssei,alternantadintrc clopoieiqi rodii semnilici unireacredinleipi a propovdduirii prin cuvantcu viafavirtuoasda celordesdvdrqifi, careau pe dinafaraaspectsmerit,aspru !i interiorpllcut ;i dulce.precumesrerodia(I/M 2,192-193).
26E
EXODUL 2E
32 cama$d[pentrla c6lcaie]cu totul din mitase viorie. Sd aibd o despiciturS la mijloc [pentrucap],cu un guler-tivitde jur imprejuruldeschiderii, tesut rr impreundcu ea, ca sa nu se rupi. $i si faci la poalac6m69ii,in parteade jos, ca nigterodii inflorate din mitase viorie purpurie gi stacojie,tesute,ii din in sub{irerasucit.l,a poala de jos a cAmdgii,de jur imprejur,sd faci ca '* nifte rodii de aur, iar intre ele sd faci clopolei, de jur imprejur; l6ng6 o rodie infloratd de aur un clopolel 9i o floare,pe poalelevegrnintului,de jur 15 imprejur. Sd fie pentruAaron, cendface slujb6,ca sd rasuneatunci c6nd intri in flocaSul]sflnt inainteaDomnuluigi atuncicdndiese,ca se nu moarA. 36 Sa faci o foi.tade aur curatsi saintipare$tipe eain chip de pecete:Sfintenia ri Domnului. gi s-o pui pe mitra legatdl cu mataseviorie rdsucitd.56 fie in parleadin fa!6 a mitrei. " 5i ra fie pe fruntealui Aaron, ca sa poarteAaron 28t6 ,,foiJn",dtolov: termengrecesccaredefinetteo pllcutl de metal,ca $i ln 36,10, pi corespunde tn 29.6.acela$i unuitermenebr.insemnand cuv6nt ..lanra"sau..placA". grecesctraduceun altlefmenebr.nezer,lnsemrindln acala$itimp .,coroantr" fi ,,consacrare".DouAcuvintesunt fblositein 36,37:n6tqi,ov mai intai, in aceleaficondilii ca prin consacrare", pentrua tftduceebr.nazer. aici,5i apoio{dpropo,,,lucrupusdeoparte Schimbarea care intervinein 36,37faF de 29,6 respectddualitateatermenuluiebraic; in 28,36fi convineinterfolosirealuir€tqlov in 29,6aminte$te d€ obiectuldesemnat pretdriilui nazetca fiind ,,coroana". Crigoreal Nysseivorbettedespre,,diadema" rezervatdcelorcareau vietuit bine (,/M 2,2011.in Protoevonghelia lui lacob (5,l), rt6rq),ov descoperlslavaDumnezeului celuipreasfant li nu estevizibiladecatcelorcareau pacatele iertate.CredinciosulcaresesupuneCuvantului,(cel botezat),poatedeveniel insufi aceasti,,t[blifi" gravat[ cu numelelui Dumnezeu(AS U,388,12):c6nd se savArtege taina bolezuluise adaugA$i tainamiru gerii, prin cares9'insemngazA cel botezatcu o pecetede nefters:astl'el,cel botezatsste consacmt,,,pusdeopanepentru Domnul" (Chiril al lerusalimului,Cat. Myst. 4,7). a ,,SfinteniaDomnului" (cryioolo Klpiou) sau,,numeledivin" traducein grece$te cuvinteleinscrisepe.,tabl4I", adicatetragranra in 29,6.Tabli[ainsa$iestecryisopo,,.lucrusfAnt".C, notala Lev. 8,9. 28,f,7Acela$icuvantebraicesteredataici,cain 29,6fi in 36,35.38,prin ,,mitri", triipa, (,,bandI" e unul din sensurilecurenteale cuvAntuluigrecesc),dar gi prin xf6opr,g, ,.bonett', in 28,4.39]'36,35.Ki6qprg esteun termende origineoriental[ caredesemncazf,un fel de bonettrde fctru moale,mai rigidd.pentruMareleRege(l Xenofon).in v. 39 seprecizeaza ca,,boneta"estedin in subtire.q/ notala Lev. 8,9. 28,38,,case poarteAaron(/rt ,,ridica,indepdrta",66qrpei)picatele(rd qrqptllp(rro) privitoar€la cele sfinte."Expresiaebralcd\ASA' 'Aw6n,,,apuna gregelile",are sensuri diverseln funcliede context.in Exod,valoareasaesteclarain 28,43:,,a sep6ngdri",gi greceasclestelipsitd de ambiguitate.In 34,7, Dumnezeu,,rabd5,suport[ traducerga gregeala", qi LXX infelegelntr-un sensce implicamil6 (,,ridica/St€rge greselile",folosind verbulo4qrpeiv).Primaocurentdprive$teaici gretelilede ordin ritual. a,,Foita" plasatape fruntgalui Aaronarerol apotropaic. Ea permitemareluipreot.,sdpoarte"flra
EXODUL2S-29
269
p[catele privitoare la cele sfinte, pe care le-au sfintit fiii lui Israel; toate darurilelor sfin1ite.Strfie de-apururi pe fruntealui Aaron,Iucruprimit pentru 3e ei inainteaDomnului. Ciucuriicdrn65ilor sd fie din in sublire.Si faci o a0 gi bonetdde in sublire un br6u brodat. $i si faci fiilor lui Aaron tunici 9i ar br6iegi bonete.Sd le faci sprecinsteagi slavalor. $i s6-iimbracicu ele pe Aaron, frateletau, qi pe fiii lui. Apoi s6-i ungi, s{ le implinegti[r'.e.consacri] mdinile gi sd-i sfinfegti,ca sA-Mi fie preo{i."' Sd le faci nddragidin p6nzdde in sublirede la galepdndla genunchi,ca sd-giacoperenrqinealrupuluilor. o' 5i Aaron qi fiii lui si-i poartecdndintrdin corlul mirturiei saucdndseapropie de altar sAfacd slujbd in !6capull sfSnt;ala picatul n-o sAcadaasupra lor 9i nu vor muri. Legiuirevegnic6pentruel gi pentruurmaqiilui dupdel." I 29 ,,latAce trebuies6faci ca si-i sfin{e$tiintru preotiaMea:si iei un vi{el din cireadi gi doi berbecifdr6 cusur;'9i pdini nedospitefrimdntate in ulei I $i turte nedospiteunsecu ulei: sd le faci din frunrealiinii de grdu. 56 le pui a intr-uncoqqi sd le aduciimpreunicu vitelulSicu cei doi berbeci. Apoi sf,J aducipe Aaron cu fiii lui la uta coftuluim6rturieigi sA-ispelicu apa.5 56 primejdielipsurileprivitoarela sacrificiile$i la ofrandeleaduscpentrua obtinerenarca. Expresiagreacdd(ofperv td opcp,r4gotoesteunictrin LXX. Sensulcel mai obi$nuital lui d(otperv in epocaclasicAeste,,a ridica". in LXX. verbul c,rr,:spunde rotuqialtor termenidecatin Ex. 28,38.Semnificdadesea,,a $terge,a suprima". 28,39 ,,Ciucuri",r6oopfur, pentru Grigoreal Nyssei,sunt un fel de pandantivede forma sferictraseminitoareunor ghindeti desemneazi frumusefeape care virtuteao adaugtr implinirii poruIcilor(l/M 2,194\. 28,41,,sAle implinegimainile",gr. dpri,rloetqcrirrirvto4 leipoq: verbuld1rlirl,4lr in" seamne,,aumple",dar 5i ,,a implini". Aleturi de 1€l,€rdo,,.a termina",,.a deslvdrgi',, facepartedin lexiculspecifical consacrerii preotilor.Am optatpentruo traduceroliterali, mai rigid4 dar mai bogatain sugestiiteologice.in cadrulct'renroniei dc investituri mainil€preotuluierau.,implinite",,,umplute"cu pA4ile.iertfeicarese aduceaula altar (c/ nota la Lev. 8,22).Verbele.,a lmplini" $i ..a umple" se regisescastaziin ritualul ortodoxal hirotonieipreotului,prin careharuldumnezeiesc estechcmatca,,pe celecu lipsi s[ le implineasca" viitoruluipreot. $i ,,seumpl€"persoana 28,42,,nidragii":semnal ascezei$i al castitAlii(Origen.I/ont. ,ev. 4,6).I-ipsalor esteo pentruinmullireaneamului,dar in cazulpreotilorBisericiise retine concesienecesara procreafiei doarposibilitatea spirituale(l/o m. Lev.6,6).C/ notaIa Lev.6.3. 29,5LXX nu deosebege aici dout clementediferiteaiecostumuluisacerdotal:robriplq caraalerizedza urob0qq, ,,ve5rndntul de dedesubt",in 28,31, $i nu 1ltrov,,,tunicd", termenulales fiind substantivin 25,7 5i 35.9. in 28,4, Ms. ,/dtlcdrrr are o lecfiune apane:,,tunica(lungtr)panela pdmant".Aici segf,sescurmcaleltergcrii $i ale refacerii duptrebraicd.A lbst prel'eratad€sea textulindreptat,,tunica $j cdmaiapanala pdmant".
270
EXODUL29
iei ve$minteleti sal imbraci pe Aaron, fratele t4u, cu tunica, efodul gi pieptarul.Pieptarulsa-lpui pesteefod.6Sa-iagezimitra pe cap pi sdpui pe 7 mitr6 foita cu Sfinlenia, 9i si iei din uleiul ungeriiqi s6-l torni pe capul lui " qi sA-lungi. Sd-iaduci9i pe fiii lui qi sd-iimbracicu tunici,'9i sd-iincingi cu brdie, s5 le pui bonete9i imi vor sluji ca preofi in veac. Vei desdvdrgi 'u mdinilelui Aaron 9i mdinilefiilor lui. $i sdaducivitelul la [i.e.consacra] ugacortuluimdrturiei;9iAaron gi fiii lui sd puni mdinilepe capulvifelului rr inainteaDomnuluil6ngdu$acortuluimarturiei. Sdinjunghiivi{elulinain'' tea Domnuluil6ngdugacortuluimdrturiei. Sd iei cu degetultiu din sangelevitelului9i sd-lpui pe coarnelealtarului.Tot sangelerdmass6-ltorni la piciorul altarului. '' Apoi se iei toata grAsimeade pe mAruntaie,seul ficatului 9i cei doi rinichi cu grisimealor gi sl le pui pe altar. to lar carnea vilelului, pieleagi balegasa le arzi in foc, afarddin tabird. caci tin de pacat. 15 Sa iei apoi primul berbecai Aaron gi fiii lui si pundmdinilepe capul '' berbecului, 9i sdJ injunghii.Sd-i iei sdngelegi s6-l torni pe altardejur a Philonvorbe$tetotuside ,,tunicapant la pimant", replicaceruluilntreg(considorat in tradilia iudajcadrept ,,mantiea lui l)umnezeu",iar plmantul ,,a5ternut al picioarelor Lui") (Sonn.1.215). 29,9,.Veidesdvdrqi de 28,41,aici cstefolositvb. [1.e.consacra]mdinile":spredeosebire T€1"€roo, Sensulexpresioi estede a sfinfimainilepreolilor,a le ,,atermina",,,adesavAr$i". pentruca $i ele, la rdndullor, sd transmiteacestduh. ,,umple"cu duhuldumnezeiesc, ExpresiainsAtrebuiein[eleasdca referindu-sela intreagapgrsoanA a preolilor,cum o aratav. 35. CJ:Si 32,29. 29,10-l,l Chiril al Alexandriei comparaviFlul, t[ura$ul, cu Hristos. AccsE, ca Dumnezeu, nu a cunoscutjugulLegii, dar l-a cunoscutca om. Vifelul estejertfit pentru ,,cort"$i pentrulevi{i,a$acum Hristosa murit pentruBiserici qi pentrucei careii sunt prin credinla.Moartealui Emmanuelesteprimitdde Dumn€zeu;maruntaiele consacrali jertfei sunt oferite lui Dumnezeu,ca miros bine placu! inchipuindvirtufile lduntrice. Restulcorpuluiestearsin afaracetilii (v. l4), precumHristosa suferit,,in afarapo(ii cetalii".Ardereasimboljzeazd victoriaasupramo(ii, cdcifocul reprezintA dumnezeirga. La fel, pdtimirealui Hristosa curAlitde pAcat(Ador. 11,756P.,757A). 29,12,,Totsangele rtrmas":acestritual sugercazA, pentruMaximManurisitorul,ct omul nu trebuiestrpunatoatavigoarea$i putercasa,reprezentatA de sange,in slujbapropriilor saleinterese$i dorinfe,ci s-oolerelui Dumnezcu(Qu.23). 29,15-18Chiril al Alexandrieivedein detaliileacesteinoi jede o prefiguraxe hristologica:,,sangelevarsatpc altar" (v. 16) reprezintaviata lui HristosoferitaTatAluica (v. l8) pentruintreagaBiserica(trupullui Hristos)(cl v. l8), mireasmd binemirositoare ii pentrufiecaredintre membrii s[i (cl v. l7); ,,picioarele"5i ,,capul"inseamntrctr sfinteniaviefii lui Hristosa duratde la inaeputgi panala sftrfit, $i a caracterizat gAndurile $i faptefeSalein totalitate(v. l8) (Ador. 11,'157B-D).
EXODUL29
271
" imprejur. Apoi si tai berbeculin buc6ti,sA-ispeli mdruntaiele$i picioarele in ap6, $i sd le pui pestebucalile tdiate impreundcu capul. 18Sa aduci tot berbeculpe altar ca arderede tot pentruDomnul.Este o jeftfd cu mireasmi bine pldcuti pentruDomnul.le Apoi sa iei al doileaberbecgi Aaron 5i fiii lui sa-ti pund rn6inilepe capul berbecului.20pi sa-l injunghii.SA iei din sdngelelui qi sd pui pe lobul urechiidreptea lui Aaron,gi pe v6rfulmdinii drepte,fi pe virful picioruluidrept,gi pe lobii urechilordrepteale fiilor lui, qi pe vdrfurile miinilor lor drepte,ii pe v6rfurile picioarelordrepteale lor. '' $i sd iei din sdngelede pe altar qi din uleiul ungeriipi sA-lsropestipe Aaron,gi vegrndntul lui, 9i pe fiii lui, $i vegmintele fiilor lui impreundcu el; gi si se sfin{easciimpreundcu vegmdntul lui, $i cu fiii lui, $i cu vesmintele fiilor lu_iimpreundcu el. Iar sangeleberbecului sA-ltomi pe altardejur im" prejur. $i sd iei grdsimeaberbeculuigi grdsimeacareacoperdmAruntaiele qi seul ficatului9i cei doi rinichi cu-grdsimeade pe ei gi golduldrept- " gi-sdiei o piine cu ulei Si o turtAdin aceastaestefiertfa de] desdv6rgire cogulcu azimepus inainteaDomnului.'* Sd le pui pe toatein mdinilelui Aaron gi in mdinileiilor lui 9i sd le aducdpe toateca puneredeoparte inainteaDomnului.25Apoi sd le iei din mSinileior 9i sd le aducipe altarul arderiide tot ca mireasmabine mirositoare inainteaDomnului.Esteprinos
)
29,17,,A ldi,id',6r2goropeiv, nu apareln altAparteln LXX. Substantivul 6r1or6p4pa, folositla sfariitul versetului,desemneaz a parteaunui corptdiatin dou6(cl Gen. 15,I I ), dar $i o ,,bucata"sau,,un sfert" (cf. lez. 24,4).Verbuluiredataici prin 'tlorogiiv ii corespunde in Lev. 1,6 pe),i(erv, ,,a dezmembra", ,,a t6ia in bucAli,',5i ln Lcv. l,l2 61qrp€iv,,,aimpa4i,a diviza". 29,19-28,,Ungerea cu sange"a celortrei partialecorpuluireprezinta, dupaphilon,purificareaomului virtuosin cuvant(urechea), in fapta(mana)qi ln caleaviegii(picioarele); pe langeacesteAsporulin oriceactivitatecerepricepere qi tindc spreculmeadcsf,viir5irii (Mos.II,l50-l5l ). PentruOrigen,,,$oduldrept"(v. 22) reprezinta faprabuna,iar ,,pieptul" (vv. 26,28)inimacuratdgi duhullnchinatlui Dumne?iu(l1oa. Ar. 9.4). 29,20in LXX lipsegtelinalul din TM: ,,apoisd strope$tialtarulcu sdngedejur itnpre. jur." Frazaapareoarecumdiferit, la finalul v. 21, unde lipseftcdin TM. Deprasarea tulburi, in LXX, coerenlaritului. 29,22Bpa$,av, in greaci, poateinsemnaqi ,,spata"unui animal.in TM, estepartea superioaraa mernbrelorposterioare,,,goldul"berbecului.Aici ,,iold" sau,,bra[" au valoareasimbolicide efort.faptasautdrie(Origen,Theodoret, Chiril). 29,25LXX reddebr. '4$el?(.,ardere, ofrand5mistuitade foc") prinrsprolrq, /itr. ,.fruct, road5"c6ftig', tradusde noi ca,,prinos". Ce este ars in acestlel de sacrificiueste considerat ca revenindcu totul in posesialui Dumnezeu ca un rod de careEl se bucurd in modexclusiv.
272
EXODUL 29
pentruDomnul.26Sd iei pieptul de la berbeculdesdvArgirii, careestepentru Aaron, ;i s6-l pui deoparte,ca puneredeoparteinainteaDomnului. Aceasta '' sa fie parteata. Si sfinleqtipieptul ca [dar] pus deopartegi goldul punerii deoparte,careau fost pusedeoparteti au fost luatedin berbeculdesivdrgirii, careesteal lui Aaron gi al fiilor lui.2E$i aceastasi fie pentruAaron gi fiii lui Iegiuirevegnic6,din parteafiilor lui lsrael.AceastaestepuneredeoparteSi va fi [sfin1ire]pusadeopartedin parleafiilor lui lsrael, luati din jertfele de mantuireale fiilor lui lsrael,puneredeopartepentruDomnul.2e9i vegmantul locaguluis{ent,careesteal lui Aaron, sa fie gi al fiilor lui dupael, ca sa mainilelor.3ogaptezile sAle imfie ungigi ei in el, $i sAse desavarteasca bracefiul lui care ii va urma la preotie,atunci cand va inba in cortul mdrll gi s6-i turiei, ca si fac6 ilujba intru cele sfinte. Sa iei berbeculdesdvArgirii " fierbi carneain loc sfbnt. Aaron qi fiii lui sd mindnce carn-ea berbeculuigi p6inilecaresuntin copulde l6ngi upileconuluimdnuriei." SAle mAnance pe acesteaintru cares-ausfintit, ca s6-9idesivArgeascA mainile 9i sAse sfin3a Nici [un nelevit]sd nu minancedin ele,cici suntsfinte. lar dacd feascd. din carneajertfei desdvirgirii 9i din pAini rdmaneceva pan6 a doua zi, sA in foc. Sd nu se mdnanceclci ele sunt sfintenie.'" Sa faci arzi rAmAgifele pentruAaron li pentrufiii lui intocnraiprecumfi-am poruncit;gaptezile s5 36 le desdv6rgegti m6inile. gi vi{elul pentru pAcatsA-l aduci jertfd in ziua l7 curalirii;sa curelialtarulintru sfinlireata ii sa-lungi spresfin1ire. $apte zile sd cureli altarul li s6-l sfintegti;altarul sd fie preasfhntintre cele sfinte. Oricine seatingede altar se va sfinti. 38 Pe altar sa aduci doi miei firA cusur,de un an, in fiecarezi, neincetat, prinosnecurmat.3eUn miel s6-l aducidiminealaqi al doileasi-[ aduciseara, 29,26Pentru,,punercdeopark"c/ notala Lev.7,14. 29,32-34Chiril vedein hranarezcrvatlpr€otiloro prefigurarca lmpiddsirii cu trupullui (Ador. ll,76lDt 764A). llristos, interzisA necredinciogilor 9i celornebotezati 29Jf, in LXX, doaraici 9i in v. 36, verbulayroq€rv,.,asfinfi", corespunde ebr.kuppar, redatde obiceipriniLd6Keo0ot,,,aimpaca",sauun compusal sau€6rl,doKeoeot. 29J6,,1nziua curdtirii":TM are,,in fiecarezi, ca imptrcare".Versetule probabilinterpr€tatdeLXX in luminaritualului dinZiuaimplcirii (cl l-ev.16,3-19). 29J7 .,sdcurefi"r verbulxooopi(erv, ..a purifica,a cura[i", folosit in v. 36 pentrua lladucee*. hlftA',,,aridicapacatul",corespunde aici verbuluicaredesemneaztr ritualul restaurdriialtaruluipentu a savarlicultulcumsecuvine. 29,38-46Prtnos necurmat.ClementRomanulfi Flaviuslosephusvorbescla prezent desprcjcrttilcoferiteIa Ierusalim,ceeace faceposibilsAcredemcAexistaun cult continuuintre70-135d.H. ln templuldevastat de rcmani(l Clement41,2).Mai tarziu,Origen
EXODUL29.30
213
40 cu o zecimede mdsurddin fruntea f6inii, frdmAntatiintr-un sfert de hin de ulei curat, gi o libafie, dintr-un sfert de hin de vin, pentru primul miel. at Pe cel de-aldoileamiel s6-l aduciseara,ca gi la jertia de dirrineata,cu aceea$ilibatie. Sd fie prinos cu bun6 mireasmdpentru Domnul, a2jerttZ neincetatd,pentru voi 9i urmagii vogtri, la ugile cortului merturiei inaintea Domnului, acolo unde MA voi face cunoscutlie ca si-!i gr6iesc." gi acolo voi da rinduieli fiilor lui Israelgi Mi voi sfinti intru slavaMea.oa$i voi sfin1i cortul marturiei,gi altarul, qi pe Aaron, gi pe fiii lui ii voi sfinfi, spre a-Mi sluji ca preoli.a59i voi fi chematde fiii lui Israel9i le voi fi lor Dumnezeu. ao $i vor cunoagtecd Eu sunt Donnul Dumnezeullor, Cel care i-a scosdin tara Egiptului,ca si fiu chematde citre ei 9i si le fiu Dumnezeu."
F
I -2 30 ,,SAfaci un altar al tAmeieriidin lemn carenu putrezeste.$i s6-l faci de un cot lungime,un cot largime- sAfie pAtrat- gi doi coli indltime.Din el se iasAcoarnelelui.' Sdpoleiegticu aur curatgrdtarul,laturilelui imprejur gi coarnele.$i s6-i faci pe laturi, de jur imprejur, o cunundimpletitd din ' aur. Si mai faci pe celedoudlaturi,subcununaimpletitA,ti doudinelede v€dein faptul ce jertfa evr€ilor a incetat,dovada',cA litera Legii estemoarttr(Corn. Ron.6,7,PG14,10738). 29,42'Mi voi facecunoscut[ie"; TM are,.Mevoi lntalnicu voi" (cl li 30,6). 29,43,,acolovoi da rdnduieli":TM arc..acoloMa voi intalni". 29,45,,voifi chemat":TM are,,voilocui" (la lbl qi la 29.46). 30,1-lOAltarul fimAre,'ii.Altarul de.iertfdsituatla extc or simbolizeazr, pentruphilon, viafapublici dominatade interespentrulucruriletrupclti,opusaaltaruluifimaierii din interior (v. 6), simbol al vietii duhovnicefti,a ctrreibuna mireasrndumDlesufletul (E r. 87). Proeminenfa alrafului,,launtric"descopera faptul, importanr,ci Dumnezeu punemult mai mareprct pe cel mai mic bob de tlmaie ofgrit de catreun om evlavios, decatpe mii de animalesacrificatede cel netrebnic(Spec.1,214-275).Superioritatea jertfei dc tAnfie esteatestatade o legetransmisdoral,atestatdde Mitra: nu esteing6duit sAaduciarderede tot inaintede a aducein interiorardereatamaiei(Spec.1,276). PentruPlrinfi, ardereatlmaiei are un infelessimbolic:estebuna mireasmdduhovniceascda daruluiiubirii, oGrit de cdtreDomnulca Marepreot(Clement,paed I1,67,l), Aftaruftamaieriiesteccl al rugAciuniiinimii (Origen,Hom.Num.5,1.3).Altarul de aur reprezintape cei caretrAiescin feciorie,cu deslva$irecurali,,,auri[i,'cu inlelepciunea (Metodiu, S-vnrp 5,8,130-l3t). li cu neprihdnirea 30,3,,Laturil€"sunto marginecurbatA:TM are,,margine". Ebr.ze7,,,omament metalic', carelnconjoarechivotul(25,1l), masa(25,24)$i altarul,esteintotdeauna redat,candest8 tradus,prin doudcuvintegrecefti;ternrenulcomunesteadjectivulorpenr6q,,,curbat,'; substantivul estecandoreoorn,.,cununi",candKupor],ov, notaIa 25,1l). ,,mulurd,,(vezi
;
I
j
I
i
i
I
ril t
i
274
EXODUL30
aur, de o parteSi de alta, cu carlige pentruparghii, incat sApoatafi dicat 5 cu aur. cu ele. Sa faci pArghiidin lemncarenu putrezette 9i sd le poleieSti o Sd-lpui inainteaperdeleicarese afld pe chivotulmbrturiilor,acolounde 7 M.l voi facecunoscuttie. $i Aaron si-l tdmaiezecu tAmaiein amestecfin; 8 candelele. 5i seata,c6nd sa-ltdmaiezedimineatain zori, cind pregateste Aaron va aprindecandelele,s6-l tdm6iezciar69i,cu tamaierenecurmata,de-a " pururi,inainteaDomnului,9i el, 9i urmapiilui. Sd nu aducipe el alt amesl0 tec de tirndie,prinoasesaujefife. Nici libatiisAnu torni pesteel. Aaron sd aducdjertlb de impacarepe coarnelelui o dati pe an $i sa-l curetecu sangele curitirii p6catelorde impicat, pentru urmagiilor. Este un lucru preasfantintrecelesfinteale Domnului." 12 ll Domnul a grait cAtreMoise, zicdnd: ,,Candvei face numdritoarea fiilor lui [srael la cercetarealor, fiecaresA-l dea Domnului rascumpfuarea pentrusLrfletullui, ca sd nu li seintdrnplevreo nenorocirecu prilejul numara'' j umatatede didrahmA torii lor. Iatace sdaducacei carevin la cercetare: jurndtatede didrahmd dupddidrahmasfanti:douazecide oboli o didrahm6; 'o de la doudzecide ani estedarulpentruDomnul. Oricinevine la cercetare, '' in sus,sd aducddarulpcntruDomnul. Cdndaducelidarul Domnului,ca sd facefi impicare pentru sufletelevoastre,nici cel bogat sA nu dea mai '' mult,nici cel sdracnraipulin dejumatatede didrahmS. Sa iei argintuldat in amestecfin" traduceebr.qutoreth,un amestecspecial,in care initial 30,7 ,,I'dntnaie intraupatruplantearonatice:tamaie(ebr.l"bhonah,Er.Lifu'ro(,),galhan(ehr,fuelb"ndh, gr.1cr)"por1). probabilsnrirmd balsam(ebr.Ior"4gr. @).ootrrov) 9i un aromatncidentificat, (.,compus") (e&. nafiph, gt.6'rcrK?i).Alegereacuvantuluigrecesc or..rvoerov 5i ouvoeorq (,,compoziti€/arnestec"), ir 3 | , I I (cl 35.19.28; 38,25;39,l5; 40.27), trebuiesAtrimiu in din ebraicd. Temeiaeste,pentru acelqitimp la retetadin 30,34$i la radicalul,.compoziliei" qi unititii,carescapiin[elegerii omcnefti, dintrcCuvantul lui Dumnezeu Chiril,senrnul mircasma,careesteHristos,jertfindu-Se trupul SAuomencsc;..linelea"simbolizeaza pcntruoameni. printr-oiertiicliberatd dc cultuldupaLege(,.4dor. 9,621A-C). 30,11-16Darea cdtre tenpll. Sfinlii Plrintriau substituitaceastddare cu contributria de citrc prcoli subcontrolul datoratiBisericii li cu ,,darurilepe0trusdraci",gcstionate (C7 a al lui f)umnczeu 2,35). Chiril al Alexaudrici aplicaacestt€xtlui Hristos exclusiv pentrutofi, in Hristoss-a olefit pe Sine ilsuli ca rasculnpirare ca .,rdscumparare": de cealaltdjumttate: chipuldrahmcicare,fiind.iu'natatcde didrahlnd,nu esteseparatf, in unitateanaturiilor (1n10.3,5,307A). Fiul ;i Tatdlucputandfi dcspArtiti precizeazd cd doi sicli valo30,13in sec.al V-lea i.H.. un papirusgasitla Elephantina reazaun stater,adicdpatrudrahnre.Dup6distrugerca Templului,taxelededicateacestuia au fbsl conliscatcde VcspasiMin f'avoarcaCapitoliuluircman (cl Suetonius, Domitidn12,.-liscrsIudaicus";Dion Cassius66,7,2).
EXODUL 30
275
[Domnului] de cdtre fiii lui Israel 9i s6-l dai pentru cheltuiala cortutui mArturiei;va fi penlru fiii lui Israel pomenireinainteaDomnului. ca sd se facS_impicare pentrusufletelevoastre." " Domnul a grdit c6treMoise,zic6nd:r8,,SAfaci o b6if6de amm6cu temeliede arame,pentru spdlare,s-o pui la rnijJocintre cortul marturiei ,i altargi sAtorni api.-inea. l'Aaron 9i fiii lui sd-gispelecu apa eal m6i[in nile gi picioarele.'o Cand uo, intra Ia cortul mdrturiei,sa se siele cu apa ti nu vor muri; sau cand se vor apropia de altar, ca s6 fac6 sluibd ori s6 aducaarderide tot Domnului.2l SAse spelecu apdpe m6inigi pe picioare. C6nd vor mergein cortul md.rturiei,s6 se spelecu apd, ca si nu moar6.56 fie legiuirevefnicapentruel 9i urmagiiIui dup6el..' "'$i Domnul a grAit catre Moise, zic6nd:23,,1amiresme:floare de smirn6aleasd,cinci sutede sicli; scorfigoard binemirositoare, iumetatedin aceea,adicadoud sute cincizeci;trestiemirositoare, doua suie cincizeci; " casie,cinci sutede sicli,dupAsiclul [locului]slhntgi ulei de masline,un hin. " SAfaci din ele uleiulungeriisfinte,mir inmiresmatdupdmegregugur fdcdtoruluide miruri.Acestasa fie uleiul ungeriisfinre.26gi sa ungi cu el cortul marturiei,gi chivotulmarturiei.279i sfegniculcu toateale lui. si 30,17-21,,Bdi!ade aramA",,,ligheanulde arama,',esteasociatdcu botezul(Chiril al Ierusalimului, Car.3,5,PC 33,4338).Chirilal Alexandriei scoate de aiciun argumenl ln favoareabotezuluifi in defavoarea sfinfirii dupdLege,carenu estesulicient?l pentrua ajungela deplinatakasfinfenieiinaintealui Dumnezeu. Curllirea obfinufi prin borezul in numefelui Hristos,prefiguratade acesttexr, estenecesari(Ador. g,62gB-D). a ,,M6inile"$i ,,picioarele"suntspAlarc(cf. y. 2O):trebuiesAfio cumteatarfaprcte,cat $i ,,calea"de a implini oricefaptd.Numaiagapoatefi oferitAlui Dumnezeu bunamjreasmd a unerpurtariconformecu Evanghelia (r6td). 30,22-28Uleiul ungerii $i m,rul. Clemental AlexandrieiasociazAuleiul Lrngenl cu Hristos,,,Unsul" prin excelenfI.Mireasma(pdpov) sfanteeste Duhul Slini insuqi H stosa fost uns(Ps.44,8).EI pregate$te pentruuceniciiLui un ulci c' bundmrreasmd, pe careil alctrtuie$te din ,,aromatecere$ti,'(paed. 11,3,65,2_3). tJipolit ii consrdera pe .preofii" ii pe,,regii"care,prin ungerepoartdnumelel)omnului,imaginiale Rcgelui 9i Preolufuidestrvanit,coboratdin cer, v€stit in lRg. 2,35 (Con. Dan. 4,30,A_\. La Odgen,acestsimbolismestepusin relafiecu ps. 44,g Cant.1,3.llristos. Unsur, ii esre in acelaqitimp ,,Mirele"(Mt. 9,t5) $i Maretepreot (Evr. 6,20).r ,,parfumul,,(!upov) din Ex. 30,25,cu careAarontrebuieuns(Ex. 30.30),anunld ,,parfumulceresc,,, a carui mireasma reprezintdsufletuldesprecaresezica:,,Mireasma miruluitau e mai presusde toatearomatele"(Cant.1,3), 30,23 Dupi Herodot(IU, lll), cuvantutrrwqrorpov, ,,sco4igoara,,, esteln gr€acaun imprumutdin limbafeniciani.De fapt,sco4i$oara provinedin China.
276
EXODUL 30
altarultdmaierii,289i altarul arderilorde tot cu toateale lui, $i masa9i toate 2e ale ei, 9i b6ija cu temelia ei. Sa le sfint^e^9ti ii sd fic preasfinteintre cele sfinte; qi oricine le va atingese va sfinti.'u Pe Aaron 9i fiii lui sd-i ungi 9i 3r sd-i sfinfegti,ca s6-Mi fie preoli. Sa vorbegtifiilor lui Israel,zic6nd:<Sd vA fie aceslaun ulei sfinlit al ungerii, pentru voi gi pentru urmagiivo$tri.) " Sd nu se unga cu el trupul vreunui om gi si nu folosi{i pentru voi acest amestecsau ceva asemanator.Este sfant gi sAramanapentruvoi sfin{enie. tt Oricine va face ceva asemanator5i^va da altuia strdin fde neamul levi'" liforl si fie nimicit din poporul sdu." $i Domnul a zis cdtreMoise: ,,la pentrutine miresme,smirnd,onix, galbanmirositor,oliban cristalin,in p64i egale,35 9i sa se facA din ele tdmAiebine mirositoare,dup6 meqtegugul " facatorului de miruri, un amesteccurat, un lucru s{6nt. S-o slirdmi maruntgi s-o pui inainteamdrturiilor;in cortul mdrturiei,candMa voi iace 37 Sa nu cunoscutlie acolo. Preas{entintre cele sfinte sd fie pentru voi. faceli pentru voi ingivd tamaie dupA aceastaalcatuire;ci se fie sfinfenie " pentru Domnul. Si pi-a din popor oricine va face asemenealalcatuire] ca sdseinmiresmeze cu ea." 30,34-37Dup[ Philon, cele patru aromatecarc compun mireasmasfantadestinata altarului tamaieriisimbolizeazdcele patru elemente:apa, pamantul,aerul Si focul. Primeledoui elcmcntesuntgrele,celelaltedouduloare.Amestecularmoniosinseamnd luqarea sfantA(v. 35), lumea care se sfintelte ca arderede tot dimineafa$i seara (Ex. 30,7.8),printr-otripltr liturgiea cosmosului,a templuluiii a sutletului.,,Tamaia" reprezint[in sistemulgnostiqrvet)pd. PentruClementestesimbolulrugdciunii(Slrora, yll 6,34,2).PentruOrigen, compoziliatamaieiinseamnacele patru Elanghelii, iar Factrtoruluide miruri (Origen,PG invatdturaucenicilorlui Hristos este me$te$ugul l7,2'76t\. 30J4 ,,miresme",46rio!oto: primeletrei substantesunt llapar in ebraici. RtrdAcina ebraicAa celui dintaitermen(smimd)cste1r'2P,,,a lSsastrcadapic cu pic", traducerea greaciolqKri esteexactl etimologic,desemndnd uleiul extrasdin ,,smirna"proaspitd, I,60).r carea fostpisatd$i amestecattr cu putinf ape,parfumde mareprcf (Dyoskorides "Ov!E, ,,unghie",in LXX, cstefolositdatorittruneiinterpretlritradilionaloa cuvantului cstevorbade o cochiliein formede unghiecaresegaseain Marca ebraiccorespunzator: prin producea un fum mirositor.r Xcd,Fd\n,,,galbanum", cuvAntde oriRofie$i, ardere, gine semitict:uleiul extrasdin tija uneiplantedin g€nulFerula (vcrp0e\:Dyoskorides. gumdarsaraspandege un miros III,83); solidificatn,capitl o culoarede ambra:aceastd placut.Cei trei termeni,in ordine:Ia),Pd!'rt,
EXODUL3I
$
l
I ' 31 Domnul a grAit c6tre Moise, zicind: ,,\afi. u chematanumepe Beseleel,fiul lui Urios,fiut lui Or, din tribul lui luda 3 9i l-am umplutde duhul dumnezeiesc al priceperii,iscusintei9i gtiinteiin tot lucrul.I Ca si ndscoceasci,sAplAnuiascdlucrdri in aur, argint,aramAfi din mdtaseviorie, purpurie$i stacojielesutd$i din in rdsucit,5 9i sd facd lucrdriduratein piatre gi lucriri din lemn gi sd infdptuiascAtoateacestea.6 Eu insumi i-am dat [ca ajutorl pe Eliab al lui Achisamach,din tribul lui Dan,9i am dat iscusinltr oricdrui om pdceputcu inima, ca sd facAtot ce ti-am poruncit:7 cortul marturiei, chivotul legdradntului,capaculimpicdrii de deasupralui gi lucrurile 8 cortului: altarele,masacu toateale ei, sfegniculcel curat cu ale lui, e beifa r0 de spdlat gi temelia ei, vegmintelede slujbi ale lui Aaron gi vegmintele fiilor sdi in care sa-Mi fie preoli, Ir gi uleiul ungerii,gi amesteculde tAmaie pentrulocul sfent.SAle facape toatecateti-am poruncit." 12 13 fiilor lui lsrael: 9i Domnul a griit cAtreMoise, zicdnd: ,,Poruncegte (Luali aminte sd peziu zilele Mele de sabat.Sunt un semnintre voi de la Mine pentru urmagiivogtri, ca sA gtiti cd eu, Domnul, sunt cel ce vA sfin'* 1egte. Sa pdzi[i zilele de sabat,fiindca sunt un lucru sf6nt al Domnului pentruvoi. Cel carepangAre$te ziua de odihn6,cu moartesd moarA.Oricine va face vreun lucru in aceastIzi, sufletul aoeluiasAfie starpitdin mijlocul poporului sAu. 15$ase zile si lucrezi, dar in ziua a gaptea,de sabar,esre odihn6 sfdnti pentru Domnul. Oricine face vreun lucru in ziua a gapteacu moartesAmoar6.16S[ veghezefiii lui Israelstr1in6sabatul,[ei] 9i urmagii lor, legAmentvegnic. 17intre Mine 9i fiii lui lsrael s[ fie un semn veqnic, fiindci in gasezile Domnul a ficut cerul $i pAmantul,gi in ziua a gapteaa lncetat$i S-aodihnit.)" 3l,l-ll Dupl Philon,Moise,,,plzitorultainelorlui Dumnezeu",vedearh€tipurile,iar Beseleel, c auzitde Moise,le imiti; ,.creeazd umbre",precumo aratA$i numolesiu ,,in umbralui Dumnezeu"(Sonn. | 206). a Clementdin Alexandria(Strom.1,4,25,5-26) inlelegeprin aceasta cA fi !tiin(a, Fi tehnicasuntde originedumnezeiascA $i cd amandoud sunt bune pentru oameni,cu condiia de a lg primi $i folosi intru slava lui (cl pi Origen,Hom.Nun, 18,3\. Dumnezeu 31,3,,deduhuldumnezeiesc al priceperii,iscusinleiti ltiin[ei ln tot lucrul":TM are,,de duhul lui Dumnezeu, in pricepere,in infelegere$i in Stiinfdti in toatdlucrarea".LXX atenueazd formulq ln acordcu o interpretare clasicaatestatdde Targum-uri,reducdnd ,duhul lui Dumnezeu"la o inspiraficdivindcalificataprin atributegenitivalefi aplicatA la acfiune. 31,13,,intrevoi de la Mine": TM arc:,,lntreMine si voi".
i i
278
EXODUL 31-32
l8
Dupa ce a incetat a-i vorbi lui Moise pe muntele Sinai, i-a dat cele dou6tableale m6rturiei,tablede piatr6,scrisecu degetulLri Dumnezeu. ) 32 VazAndpoporul cd Moise intdrzia sa coboaredin munte,a venit la Aaron gi i-au zis: ,,Ridicdte sd ne faci zei care sd meargAinainteanoastrd, cici nu gtim ce i s-aintArnplatacestuiom, Moise, carene-ascosdin Egipt." 2 9i Aaron le-azis: ,.Scoateliinelelede aur din urechilefemeilorgi fiicelor 3 voastreSi aduceli-lela mine." Tot poporulgi-a scos inelelede aur din o urechi9i i le-aadusla Aaron. El le-aprimit din rriinile lor, le-atopit gi a fdurit din ele un vilel turnat,apoi le-azis: ,.Acegtiasuntzeii tii, lsraele,care s te-auscosdin tara Egiptului." V alzandAaron aceasta,le-a durat dinaintea lui un altar zidit. Apoi a strigat Aaron, zicdnd: ,.M6ine este sdrbetoarea 6 Domnului." Trezindu-se in zori, a indllatarderilede tot, a adusjertfe de mdntuire,iar poporuls-a a$ezatsamanancegi sd bea,apoi s-asculatIajoc. 7 Atunci Dornnula grait catreMoise,zicind: ,,Pleacd indatdde aici 9i coboard,c6ci poporul pe care i-ai scos din fara Egiptului a s6varlit fXrAdelege.'Repedes-auabatutdin drumulpe careli l-am poruncit;Si-aulIcut un vi{ef 9i i s-auir'rchinat, i-au adusjedft qi au zis: lrlatdzeii tii, Israele, 31,t8 Plrintii au vdzutin ,,degetullui Dumnczeu"un simbolal DuhuluiSfdnt(lrineu, (llipolit.Cont.Dan.3,14.7) Dem.26) carevestege intruparea Logosului Si descnnrcaza puterea (Clement, creatoare S/ron.VI,l6.l33-l).I Pentruunii PArinli, simboli,.tablcle" zeazicerulii pdmantul, saureprezintisufletulonenesc(senzitivgi intelectiv.cl Clement, Strom.Vl, 16,136,4), in cale esteinscrisdLegeanaturalade cAtreDumnezeu. ,,]'ablele de piatri" suntln opoziticcu Noul l cstamcnt al lui IisusHristos,carcl] pccatluitin inirnidecarne(Origcn.Com.Ilom.2,l4,917A). 32,2 Abscntaautoritdtiiduce la p[catr poporullipsit de minte gi slab se abandoneazi (Philon.Mos.II, l6l-162). impietAlii. imitandcullulegiptean 32,5 Se alggeouorcrot4prov,cuvantrezervatin LXX altaruluiconsacratcultului lui YIIWH la poporulevreu,$i nu pop6q.caredesemneazd altarulpAgan.Astfel,LXX, ca $i Targum-urile.irccarcd sd atcnuczegre$ealalui Aaron (a llcut un altar penUu Dumnezeu. iar vilelul cradoaro inccrcarede a-l- reprezenta). 32,6 OptiuneapentruXopiodlo. ,,sa[ietate", dar $i .,hran6pentruanimalc"in loc de pentru uman5", cste Clgment o aluziela abundentairationald(Paed l, Bptipo,,,hrana 96-3).DivertismcDlul, distracfiaslrntasociateidolatrici(lCor. 10,7). 32,7 Grefealapoporuluicsto exprimatade gr. ovopeiv, corespulzandverbului cbr. $ibilh, fotml activd,intensivd,carcinseamnd,.a corupe.a distruge",de unde.aici, ,,a acfionarau"; ovo!€-rv,in Pentatcuh,rcde intotdeaunaaceastdrtrdacina,tradusaprin verbeca.,agrefi", ,.a(se)corupe"sau,,asavar$io ttrrAdelege".
EXODUL32
r *
E
rt
f
l
3
care te-au scos din tara Egiptului!) 1e1l0 Acum, lasd-MA!Sunt aprins de m6nieimpotriva lor gi-i voi zdrobi, iar pe tine te voi face un neammare." " Atunci Moise s-a rugatinainteaDomnuluiDumnezeugi a zis: ,,De ce, Doamne,Te-ai aprins de mdnie impotriva poporului TAu, pe care l-ai scos din lara Egiptului cu puteremare gi cu bratul T6u cel in6ltat? ,, Nu "urnr,,a sI grdiascl egiptenii,zicdnd:<gi laraaceasta, pe care ai zis cd o dai semintieilor, iar ei o vor stapaniin veac.',la Atunci Domnul s-aimblanzitin ce privegter6ul pe carea zis ci-l facepoporulsdu. '' $i Moise intorcandu-sea coborat din munte cu cele douAtable ale mirturiei in mAinile sale: table de piatrd scrisepe amdndoudpir{ile; erau scrisegi pe o pane, gi pe alta. rc Tableleerau lucrul lui Dumnezeusi scriereaera scrierealui Dumnezeu, sdpatape table.r7$i auzindIisusglasul poporului care striga,a zis catre Moise: ,,StrigAtde lupt6 in tab6rd!'.18Dar el zise: ,,Nu estenici striglt de pomit la lupt6,nici strigdtde fug6, ci eu aud J2,9Versetul din TM nu aparein LXX. 32,10Anumifi Plrinfi interpretcaztordinul dat lui Moise ca un indemnde a mijloci, ,,cdcimult poaterugaciuneadreptului'..Theodoretmergepdndacolo inc6t spuneca (Eod6vp€) esteechivalenrullui ,,impiedjcd-Mtr, ,,lasA-MA" opre$e_Md"(K(i;"!odvI€). DumnezeuesteCel ce i-a dezvdluittui Moisecdlcarealegii de catrepoporcu scopulde a-l facesdseroage(pE 67). in logicaexegezeisaleanterioare, TheodoretaDlicaaceastA promisiunepoporuluicvreu,dar ea nu se implinestedecAtpcnlrucreqtini,dupl venirea Mantuitorului.Moise,Legiuitorul,nu a fostin stare,in ciudaordinuluiceresc,sAtacasd incetezemania lui Dumnezeu:el a invocat.de lapt, vechileinlgiegcrilncheiatecu Avraam,lsaacSilacob(cl Ex. 32,13). 32,11,,Moises-arugatinainteaDomnului":TM are,,Moisea imblanzitfataDomnului,,. LXX atenueMa expresia. 32,14ldeeaestece Dumnezeua privit cu mai multAingaduinftr rdulpoporuluisau,redupoatecd rdul comisde ei nu erachiaratatde mare. cAndu-ioarecumdimensiunile. incat sl fie nevoiesa-i nimiceascd. A renuntat,agadar,la pedeapsa capitala.Moisea preluat iniliativa,dupAce l-a induplecatpe YHWH. 32,18DupdPhilon,celetrei feluri de strigtrtesunto al€goriea luptcispiritualeimpotriva patimilor:cantecelebiruitoare.strigatelecelor invingi qi vrednicide pl6ns strigAtele fi sclavilorde bunavoie,pe caredelirul bahicii ducela incultura la nebunie(8 r,. I05; Si l 2 t - r2 5 ) .
EXODUL32
't strigdt de oameni be!i." 9i curn s-a apropiatde tabaraa vazut vilelul fi horele;fi s-a aprinsMoise de m6nie,a aruncatdin mdini cele dou6 table 9i 'o le-azdrobit la poalelemuntelui. gi luandvilelul pe careil ficuserA,l-a ars in foc pi l-a sfxramatmarunt,apoi I-a risipit pe apa 9i le-a dat sd bea [apa] " fiilor lui lsrael. $i Moise a zis c6treAaron^:,,Celi-a f6cut acestpopor,ca " si aduci asupralui un picat atet de mare?" Aaron a zis cAtreMoise: ,,Nu " cacitu ptii pornirileacestuipopor. Ei ti-au zis: " 5i fiii lui Levi au fdcutprecumle-aspusMoise gi au cazutdin popor,in aceazi, aproapetrei mii de bdrbafi.2e9i Moise le-a zis: ,,V-a{iimplinit [1.e.consacrat] astAzimainileintru Domnul,fiecareprin fiul s6u,prin fratelesiu, ca sd fi{i binecuv6nta{i." 'o A dora zi, Moise a zis catre popor: ,,Voi aJi sdvdrgitun mare pacat; -'' acum voi urca Ia Domnul, ca sa fac impacarepentrupdcatulvostru." $i Moise s-aintors la Domnul gi a zis: ,,'Ie rog, Doamne!Acestpopor a sava$it 12 marepacaqgi-aufdcutzei din aur. Acum, dacavrei sd ierqipdcatullor, iart6-1,iar daci nu Vrei,$terge-mf,pe mine din carteaTa, in carem-ai scris!" 33 9i Domnul a zis catre Moise: ,,Cel care a pacatuitinainteaMea, acelas6 pentruPtrrintisubstituir€a TablelorLegii simbolizeazd Legtrmantului 32,19 Spargerea (Clement, cu LegAmAntul lui Iisus Paed. lll,l2,94,l). sinaitic vifeluluidc aur poatefi pusain opozitiecu pregdtirea miresmelordin 32,20SfAramarea Ex. 30,36,!i poatgfi comparata cu reluareagestuluiin Deut.9,21,undenu se spunectr i-a obligatsd beapulberea.l)hilon aplicf,acestversctpriet€nilo.virtutii, carezdrobesc placeriletrupelti li le ard (Porr. 158-164),dar acaasgalcgoriese potrivegemai bine pentruDcut. 9,21.Maxim Marturisitorulvedein v. 20 prefigurarea venirii Logosului, grosimeapatintibr idole$ti(C f&. l6). careva distruge,prin sublirimeacontempldrii, 32J2 Aceastdrugiciuncil arattrpc Moise,,c€lmai blanddintretofi oamenii"(v. Num. lui Moisefaccdin el un modelp€ntruGrigoredin 12,3)(Evagrie,Ep. 56). ,,BlAndelca" (Or. Nazianz 14,2;PG 35,861A).
EXODUL32-33
281
fie qtersdin carteaMea. to Acurn, dtl-te, coboarA$i c auzegteacestpopor in locul desprecare ti-am spus. Iat6, ingerul Meu va mergeinainteafelei tale. in ziua in care v6 voi cerceta,ii voi pedepsipentru pAcatLrllor." 35gi Domnul a pedepsitpoporulpentrufacereavitelului pe care-lIhcuseAaron.
iF F
I 33 $i Domnul a zis cdtre Moise: ,,Du-te,pleac6de aici - tu 9i poporul tAu pe care l-ai scos din tara Egiptului - spre tara desprecare am jurat lui Avraam, lsaacAi lacob, zicdnd: (Am sAvd dau aceastAtara voua $i urmagilorvogtri.>' $i voi trimiteingerulMeu inainteafetreitalegi-l va alungape t amoreu,pe cheteu,pe ferezit,pe gcrgescu. pe eveLrgi pe iebuseu. gi te voi duceintr-o {ardin carecurge laptegi miere,dar nu voi mergecu tine, pentru ca nu cumva sf, te nimicesc pe drum, fiindcd egti un popor inddr61nic." 'Auzind poporul acestcuvantaspru,aujelit cu marejale. 5 gi Domnulle-a zis fiilor lui lsrael:,,Sunteliun poporindardtnic.Luafi amintesI nu trimit asupravoastraprdpddul9i sa vA ninticesccu totul. Acum, lepddativegmintele voastrede slavd gi podoabavoastrd$i-ti voi ar6tace voi face cu tine.,' ' pe munteleHoreb. $i.fiii lui Israelgi-aulepidatgitelile qi podoabele ' gi-a Moise luat cortul 9i l-a infipt afari, departede tabara9i l-a numit ,,cortul mirturiei". Cdnd se int6mpla sd caute cineva pe Domnul, iegeala 33,2,,ingerulMeu": TM are,,uningef'. Th€odoretcredectr estevorbade arhanghelul Mihail,la fcl cain lis.Nav.5,14(Q.tos.5). 33,3,,indtrratnic", oKr,Iporpcrltl,oq,/irt ,,cugrumazultare",,,tarcde cerbicc',.Expresia esteun calc dupaebraicaimai aparein Deut.9,6.13.Nu mai estcatestattr, in afarade Septuaginta, decatin corpusulesopic. 33,4 in LXX nu aparesfarsitulversetuluidin TM (,,ti nimeni nu pi-a pus podoabc,,), ovitandu-se astl'elcootradicfia cu v. 5. 33,7 LXX ,,cofiul marturiei":TM are 'ohel m6'ddh,,,aortulintalnirii". p6na aici nu fusesevorba dec6tdesprccortul ce addpostea chivotul.Vers€tele7-ll constituiesub formi narativdtextulde instituirca conului,.marturiei",stdns legataici de pcrsoana lui Moisc.Philonsebazeazipe particularititilctextuluigreccandafirmi ci, spredoosebire de cortuffui Dumnezeu, (cf. Leg.lll, 46). cortutlui Moiscmeritd careesteintclepciunea doarsAsenumeascA astfel,li nu sdtic, pentrucd estecopiavinulii divine(Derer.160). Textul ne spunecd l-a numit ,,cortulmtrrturiei"pentruca ,,sufletulsA fie indcmnata cercetacine dAndrturie pcntrugandurilcdc vifiute". Sufletulprietenal lui Dunrnczcu, dupi ce s-aindeptu'tat dc trup, primeitestatornicia(4fEtq,de la 'lr11wpr,,,a plant4 a sAdi")(Zeg. II, 54-55).a in ceeace privegte,,iegireain afaratabcrci,',ea semnifici, pentruOrigcn,intoarcerea la cunoa$er€a CeluicareesteUnul,adicai()sireadin confuzia luptelor$i a morlii spre o viafd liniltitd. A ieii in afarataberei,uflndndlui Moise, lnseamnia umral-egealui Dumnezeu (l1on. Lev. 14,3).
282
EXODUL 33
t cort, afarddin tabir6. De fie"are dat6 cend Moise se duceaIa cort, afarl din tabara,tot poporul stdteain picioare gi privea, fiecare de ldngi uga cortului lui, ludnd aminte Ia Moise, care se indeptula pand intra in cort. e Dupa intra Moise in cort, stalpul de nor cobora,steteala u$acortului ce qi-i grdia lui Moise. r0 Si tot poporul vedeastalpulde nor stind la intrarea cortului; 9i tot poporul se ridica in picioare qi fiecare c6dea cu fala la pbmantla uia cortului sdu. " $i Domnul vorbeacu Moise fa{6 catre fap, cum vorbegtecinevacu prietenulsdu.Apoi fMoise] pleca gi se intorceain tabar6,dar tanarulsduslujitor, Iisus,fiul lui Nave,nu iegeadin cort. 't 5i Moisea zis catreDomnul:,,lati, Tu imi zici: Dacd am gasit har inainteaTa, si mi Te ar61iTu insuli, ca si Te vad deslugit,incAtsi fiu ca unul carea gdsit har inainteaTa si sa cunoscce 'o acestneammare[este]poporulTdu." gi-i zice[Domnul]:,,Euinsumivoi l5 mergeinainteata $i-fivoi da odihna." $i zice fMoise]catreEl: ,,DacAnu 'u vii Tu insufi,n-amsAmA duc de aici. 5i cum se poatecunoa$te cu adevAratcA eu gi poporul TAUam gasit har inainteaTa, dacanu prin aceeacd Tu vei mergeimpreunEcu noi? Atunci voi fi slivit - eu li poporul Ttu " mai mult decat toate neamurilede pe pdmant." $i Domnul a zis cetre Moise: ,,i1ivoi implini $i cuvantulpe care l-ai zis, fiindcd ai gasit har inainl8 tea Mea gi te cunoscmai mult dec6tpe to1i." gi [Moise]zice:,,Aratd-mi r'A slavaTa!" zis [Domnul]:,,Euvoi trecedinainteata cu slavaMea gi voi rostinumeleMeu, ,inainteata. $i voi aveamil6 de cineam milA gi Md voi indura de cine Mi indur." 2oApoi a zis fDomnul]: ,,Falanu po[i vorbeacu Moisoca un prietencu priet€nulsAu.Origenprecizeaza 33,11Dumnezeu ctrgi prietenullui Dumnezeuarenevoiede puterealui Hristospentrua"i infiuntape vrajmafii nevezrj$(Deprinc. IIl,2,5).IrineuspunecALogosulvorbeaaici cu Moisefala c6trefa[a (Adv.haer IV.20,9).Crigoreal Nysseifacedin aceastirelatiede prietenieprincipiulunei (Cant.I, G]VO6, pp.31.8-32,8). dorinlellra safde uniretot mai intimacu Dumnezeu 33,12,,Tecunoscmai mult decatp€ toli": TM are.,tecunoscpe nume"(vezigi 33,17). 33,13.,sdmi Tc araf Tu insufi,ca saTe vdddeslu$it":TM are,,arata-mi caleaTa, ca sa Te cunosc". 33,19,.8u voi trecedinainteata cu slavaMea": TM are,,Eu voi facesi treacdtoata bunatatca Meadinainteata". 33,20Cererealui Moise.cdruiaDumneze_u deja li vo6ise fatd citre fal6, estesemnul unui suflet animatde dorintaarzAtoare Raspunsuldin dentrufrumuseteadesavar$itA. v.20, aparentlipsil de speranfa, estecomplctatde fagdduinla din v. 23. Tertulianobservd
EXODUL 33-34
283
2l sA Mi-o vezi, cdci un om nu poate sa-Mi vadA fala ii sA trAiascd." $i 22 Donrnufa zis:,,latdun loc l6ngdMine. Stai pe stencal Atunci c6ndva trece slava Me4 te voi pune in scobiturastdncii qi te voi acopericu mdna 23 Mea, p6ndce voi trece. Apoi irni voi da deopartemdna9i-Mi vei vedea dar fafa Mea n-ai s-o vezi." spateJe, I 34 $i Domnula grait c6treMoise:,,Taie-!idoudtabledin piatra,ca $i celedintdi,gi urcd la Mine pe munte;voi scriepe tablecuvintelecareerall pe primeletable,pe carele-aispart.r Fii gatadimineaJA. in zori.sate sui pe munteleSinai$i sA-Mistaiacolo,pe varfulmuntelui.'Sdnu sesuienimeni cu tine,nici sAse aratepe tot muntele;nici oi, nici boi sd nu pascAaproape o de acelmunte." gi Moise a tdiatdou6tablede piatraca celedintdi9i, trezindu-sein zori, s-a suit pe munteleSinai,dupdcum ii porunciseDomnul, ludndcu el SiceledouAtablede piatr6.5 Atunci DomnulS-acobordtin nor ti a statacololdng6el; 9i el a chematnumele[Sdu],..Domnul".6Domnula trecutprin fafa lui Si a zis: ,,DomnulDumnezeulindurdrilorgi al milelor, 7 indelungrabddtorgi mult nriJostiv,$i adL'varat,Cel cc pazegtedreptatea qi-gi arati mila fatd de mii gi mii, Care gtergefiridelegile, $i nedreptAtile, cA,in trecut,Fiul lui Dumnezeua fost ?ntotdeauna vazut,,in oglind[ ii ghiciturtr',cdci pdstrase pentruviitor intalnireafala cAtrefafdcu Moisepe muntclcTaborului,candS-a schimbatla t'at[(Mt. 11,3)(Adv.Pr&r. 14,5-8). 3322 'Oni,,,scobimre".Temlenulebr. nlq"rah,din rlddcinaNQli, ,,asApiLa perfora", nu segdseitedecataici $i in ls. 2,21.'Orn traduce,d€ asemenea, bagfi Uhd. 1,3),b6r (Cdnt.5,4),,re'rplr(Jd. l5,l l). in afaraacestorlocuri,acestecuvintesuntredatediferitin LXX. Nu existdo echivalenlA cuvantla cuvantin acestcemplgxicalpentrucavitate$i esteputin probabilcA folosirealui drf aici sd fi fost innuenFtade ftptul cd esredin aceeafiradacinacu vb. ,,a ved€a".I Scobiluradin stancd,dupi Origen,estevcnirealui I-lristosin trup,prin caresepoatecontemplal-ogosul(l1oz. /e/. 16,2). 34,1AI doilcarandde tablereprezinta, duptrcrigore al Nyssei.restaurarea, prin trupui dumnezeiesc al lui llristos,datoriu imprimArii,degetuluilui Dumnczcu"(DuhulSfant), a naturiiumanecoruptede p^cat(VM 2,216).,,Al doileardndde rable"a dcvcnitpentru cregini simbofulNT, scristot cu degetullui Dumnezcu(Algnstin, Quaest.in Hept, It,l66). 34,7,,FdrAdelegi", dvolioq (v. notala 32,7),seaplicain cazulmultorfaprerelc.iErea fi perccptibilaideeaopozifieifald de vdpoq,,,lege".f ,.Nu va socoticuratpc cel vinovat" (gr. o! Kdoop€i rdv dvolov). Kooopi(cocorespunde vcrbu||'lmi niqcldhSi nu inseanlna aici ,.a curAli",ci ,.a declaracumt"; €voxov,,,vinovat"ru esteniciodatircchivalentul strictal unuitermencbraic.
EXODUL34
Si pacatele,dar nu va socoti curat pe cel vinovat, aduc6ndftrridelegile perintilorpestecopii gi pestecopiii copiilor, pdn6la a treia gi a patraspitd." d Moise a cdzutindat[ cu fala la pAmantgi s-ainchinat.e gi a zis: ,,Dac6am gasit har inainteaTa, sA meargADomnul meu cu noi, c6ci poporul acesta estetare de cerbiceqi Tu vei iefia pAcatelenoastregi lirddelegile noastre$i vom fi ai Tdi.' '0 $i Domnula zis cdtreMoise:,,lata,Eu incheicu une un Iegdmentinainteaintregului tdu popor. Voi snvdrgifapte slAvite,care n-au mai fost pe intreg pdmdntul,la nici un neam;9i tot poporulin carete afli va vedea faptele Domnului; cdci minunatesunt [lucrurile] pe care Eu le voi face pentru tine. " Fii cu luare-amintela toate cate-li poruncesc;iat6, Eu voi alungadinainteavoastri pe amoreu,pe canaanean, pe cheteu,pe ferezit, pe eveu, pe gergeseuSi pe iebuseu.'' la seama!Sd nu faci vreun legamant cu cei care locuiescin fara undevei merge,ca nu cumvase-ti fie pricind de poticnireintre voi. rr Altarele lor paganegtisd le d6r6ma1i, si zdrobili stelele lor, sd Ie tdiati dumbrdvilede inchinare9i s6 ardeli in foc cu totul chipurile zeilor lor. raSAnu vd inchinalialtui zeu,c6ci Domnul Dumnezeuse nume$te .El esteun Dumnezeuplin de rdvn6.l5 Nu cumvasd inchei leglminte intre [evreii] agezaliin tarl cu ceilalli de alt neamSi s6 preacurveascd dupdpildazeilorlor; sdaducdjertfezeilorlor gi sdte chemesAmAnanci din cele jertfite lor, '" ca apoi sili iei dintre fiicele lor pentru fiii t6i, iar pe fiicele tale si le dai fiilor lor; 9i apasd se desfr6nezefiicele tale, dup6 pilda zeilor lor; iar pe fiii tai [sA-iatragdla] desfrdudup6zeii lor. r7 Se nuli faci zei tumati. l8 Sd lii sarbatoarea azimelor;la vremeahotdr6t6,in luna [roadelorl noi, gaptezile sAmAnanciazime,precumti-am poruncit.CAci ai iegit din Egipt in luna [roadelor] noi. 'v Toat6 parteabarbdteasc6ce deschide pantecele estea Mea; la fel, intaiul-ndscut aljunincii gi intAiul-nascut al oii. 20 Pe int6iul-nAscutal asinei sd-l rascumpericu o oaie. Dacd nu-l rascumperi, sd dai preful.Sd riscumperipe orice intdi-niscutdintre fiii tdi. Sa nu te infdliqezi cu mina goali inaintea Mea. 2l $ase zile s6 lucrezi, iar intr-a 34,12,,la seama",/itt. ,,la seamala tine lnsuti" (cl 23,21;Dcut.4,9):rp6oele oecrx@ esteasociatde Philon cu celebrul,,cunoatte-te pe tine insuli" deltic (yvrior oecutovy, prin careseinfelegedato a de a ascultagi de a sc supuneporuncilorlui Dumnezeu gi de a supanipatimile(M,?/. 8). 34,20.,sddai prelul" (flpip 60)o€1q); riscumpararea asinuluicu bani 5i nu uciderealui estepotrivitaunei societttiin careanimalulesteindispensabil pentrulucru; estcrtrscumperarea pentruinmiul-nascut al unor animalenecurate(philon,Spec.I, 135).Vezi si 22.29.
EXODUL34
tr I
zts
gapteasa te odihnegti;sA opregti gi semdnatul,Si seceratul.22 Sa-Mi tii sArbAtoareasdptimdnilor la inceputul seceriquluigriului gi sarbetoarea culesuluila mijlocul anului.23De trei ori pe an toti ai tdi de partebdrbdteascas6 se arateinainteaDomnului Dumnezeuluilui Israel.2aCAci,atunci cind vo.ialunganeamuriledin fa{ata gi voi inlinde hotareletale, nimeni nu va pofti tara t4 dacdvei sui sAte inftti$ezi Domnului Dumnezeuluit6u de trei ori pe an.25S6ngelej ertfelorjunghiatepentruMine sd nu fie lturnat] pe aluat, iar jertfa sarbAtoriide Pagtesd nu rAmanapan6 a doua 2i.26 Cele dintdi roadeale pimdntului sd le aduci la casaDomnului Dumnezeuluiteu. Sd nu aducimielul[fiert] in laptelemaiciisale." '' $i Domnula zis cAtreMoise:,,Scrieacestecuvinte,cdcipe temeiullor am incheiatlegdmantcu tine gi cu Israel."28gi Moisea statacolo,inaintea Domnului, patruzecide zile qi patruzecide nopli; pdine n-a mancatgi ap6 n-a bautti a scrisacestecuvintepe tablelelegdmdntului: celezeceporunci. " latd,Moisecoborade pe muntecu celedoudtablein m6ini.in timp ce el cobora de pe munte, nu ftia cA inftligarea chipului siu a prins sd straluceascA"de cind ii vorbise Domnul. " Aaron gi toli batranii lui lsrael au vAzutinf6titarca plind de slavda fefei lui Moise gi s-autemut s6 se apropie '' de el. Atunci Moise i-a chematgi s-auintorscdtreel, Aaron 9i toli mai-marii adun6rii,iar Moise le-a grdit. " Dupi aceeas-au apropiatde el toli fiii lui_lsraelgi el le-a poruncittoatecatei le spusese Domnulin muntele Sinai." $i cand a incetatsA le vorbeascd,gi-a acoperitfata cu un vdl. 3aDe fiecaxedatAcand Moise intra la Domnul, ca s6-l vorbeasca,igi ridica v6lul 34,22Exempluda corespondenfA intreoptl $ e|[..bik*irim, ,,pAtg[/primele roadc"redat ln modobi;nuitprinrpoxolevrlporo.r ,,lamijloculanului',:TM are,.lasfir$itulanul!ri". 34,28Spredeosebire de Deuteronom (qf, 10,4)sein(el€gece Moisea scristablelelegdmantului,iar nu Dumnezeu. Pcntru,,celezeceporunci",c/ notelela Dcut.4,13;10,4. 34,29-35Dupd Philon, Moise nu esre un simplu initiat, ci devinc un hierofantal ceremoniilormistice,al tainelordumnezeie$ti, un invd{dtorat adevdrurilor dumnezeie$ti (6tg.34). El estesimbolulslaveiinerentesulletuluilocuitda DuhulSfAnt(Clement, Stron.4,i.8,111,1), atributdumnezeiesc al cclui careprin contemplarea lui Dumnezeu a ajunsfa limitaindumnezcirii (Origen,Com.Io.32,334.338). I Fafashalucitoare a lui Moiseserveqte de mijlocireintre catehumen li slavalui Dumnezeu;la botcz,Iisus,dupa Moise, are acea$Amcnire (Origen,Hon. Ies. 4,1\. L6la, in greacApoate insemna stralucire",dar in romanas-a folositmai mult termenulslavon,,,slavi".a ,,splendoare, ReprezentArile lui Moise cu coarnederiva din Vulgatacare,asemenea lui Aquila, a inielesebr.qAraa,,airadi4 a strtrluci"ln legeturicu rddecinacuvantului4ele/,..com". 34,34Ridicareavdluluiinseamnd trecereade la sensibilla inteligibil(Crigoreat Nyssei, Cant.,Prol.\,
t '
.
286
EXODUL34-35
pdni c6nd iegea.La iegire, grdia tuturor fiilor lui Israel c6te li poruncise 35 Domnul. gi fiii lui Israelvedeauci fafa lui Moise era plina de slav6,iar Moise purtaun vel pe fa16panacandintra si steade vorbdcu El. I 35 9i Moise a stranstoata adunareafiilor lui Israel gi le-a zis: ,,latf, ' cuvintelepe care Domnul a poruncit s6 le impliniti: $asezile sd lucrezi, iar in ziua a gapteasAincetezi,sabatsfdnt, odihnapentruDomnul. Oricine 3 va lucra intr-insa,sa moa.ra. Sa nu aprindelifoc in nici una dintre locuintele voastrein ziua de sabat;Eu suntDomnul!" a qi Moise a grait catretoatdadunareafiilor lui Israel,zicdnd:,,Domnul 5 a randuit 9i acestlucru, zic6nd:
EXOmJL 35
281
l0 pentruefod 9i c6mala. gi toli oameniiiscusili cu inima, dintrevoi, sdvind " cortul, invelitorile, acoperdmintele, qi si facd tot ce-a randuit Dtmnul: '' perdelele, bdrneleqi stdlpii, chivotulmarturiei;i drugii lui, capaculimpalui, [''o] scoarlelecurlii cu stalpiilor, pietrelede smarald, ctrriigi perdeaua ra l3 de lumitamaiaSiuleiulde ungere, 9i masacu toatevaseleei, sfegnicul r81re 16 vegmintele nat cu toateale lLri,[r5] altarulcu toatelucrurilelui, 117 pentru de slujb6,9i tunicilepreoteqti sfinteale preotuluiAaronSivegmintele " gi Apoi toatd aduqi de tamaie.)" uleiul ungerii amestecul lui Aaron, fiii '' ce-l l6sa inima plccat la Moise. fiecare a adus de nareafiilor lui Israela $i Oi cat il indemnasufletul; au adus fdzuuri]pusedeopafief)omnului pentru toate lucrArile cortului rnSrturiei,pentru toate cheltuielile gi pentru toate " vegrnintele loculuil sfdnt. $i barbaliiau adusdin patea femeilor,dupi cum ii indemnacugetullor; au adusinele cu peceli,toafte,verigi, plase [pentrupdr],brApri $i tot felul-delucluridin aur.Pe toatele-auadusca aur '' pus deoparlepentruDomnul. Cei careaveau,aduceaupanzdde in sub'" tire, piele de culoarevinefie$i pielede berbecvopsitdin ro5u. Oricine aveapus deoparteargint sauaramd,il aduceain dar pentruDomnul, iar cei careaveau,aduceaulernncare nu putrezeltepentrutoatelucrdriiede clddit. " fesatura 9i fiecarefemeiecu minte isousitaleseacu mdinileei gi-aducea " de mdtaseviorie, purpuriegi stacojie,qi pdnzdde in subfire. Toatefemeile '' cu rrinte priceputdgi iscusitela lucruau toISpArulde capr6. $i capeteniile au aduspietrede smarald$i pietrede pecetepentruefod pi pieptar. 28 amestecurile miresme],9iuleiul ungerii,gi amestecul de tamAie. $i [cle 2e Oricebdrbatgi oricefemcic,pe careii indemnacugetul,veneau9i fEceau toate lucririle pe care Dornrrulle rdnduiseprin Moise, aduc6nd[daruri] Domnului. -DusedeoDafie 30 Moise a griit fiilor lui Israel:,,lata,Domnull-a chematpe numepe 9i ''' Beseleel,fiul lui ljrios, fiul lui Or, din tribul lui luda. $i l-a umplutde
p
35,13-14Lacunein raportcu TM: ,.drugi"qi ..pdinile[punerii]inainte". in t-xx. 35,15Lipse$te LiDsesc in LXX. 35.17-18 cu ceaspiritualdin bene35,22Ferneilc.prin ofrandalor, schimbdpodoabatrupeasca ficiul cvlaviei(l'hilon, lvligr.9'/\. . Brdlf,rileevocdmina drcaptdsi sunt,pcntruOrigen, sinrbolicde calrelgmgie);inlpletitunlcsunt faptelebunesavariitein trup (rcprezcntat plasele capacilatea carc servcsc la rcfinerca separarca aici iuvilelor de pdrfi rcprezinte $i dg disccrnrmant,lat. discnninalict.conduitaa fcmcilor opusdiDpictAlii comisc in 32,3-4(Llo . Li. 13,5).a Lemnulcarcnu putrczeftesimbolizeazipentruOrigenharul limitatla un numarmic de oameni(trl. 13,6). fccioriei,desavariitaincoruptibilitate,
EXODUL35-35
duhul dumnezeiesca toata iscusinta,priceperea$i gtiinta,32ca s6 fie mai mare pestetoate lucrerile de cl6dit; sd lucrezeaurul, argintul, arama,l3 s6 3a ciopleascepiatra,sAlucrezelemnul gi sAfaca tot lucrul cu megtegug. I-a pus in minte [9i puterea] sA lnvele pe altii, lui 9i lui Eliab, fiul lui Achisamac,din tribul lui Dan.35I-a umplut de iscusinfd,pricepere9i gtiinfi, ca se inleleagAtoate lucrurile pe care le au de tlcut in [licagul] sf6nt,toate tesAturile9i broderiile din mitase viorie fi din panz6de in subtire;sf, face tot felul de broderii m4iestre." | 36 Beseleelqi Eliab au lucrat,impreuni cu toli cei pricepuli Ia minte, cdrorali s-a dat priceperegi 9tiin16spre a intelegecum sAfac6 toate lucrarile-cuvenitefloculuil sfhnt,precumle-ar6nduitDomnul. ' Moise i-a chemat pe Beseleel9i pe Eliab gi pe toli cei care aveau iscusinta,cirora le-a dat Dumnezeugtiinfdin inim6"gi pe toli cei carevoiau sd se apucede lucrdri cu dragi inimi gi si le duc6la bun sfiirgit.3 Ei au luat de la Moise toate [darurile] pusedeoparte,pe carele aduseserd fiii lui Israel pentru lucrArilefiocului] sfAnt,ca sd le facd. gi primeaudaruri in fiecare dimineali de la cei care le aduceau.a Au venit toti me$teriicare lucrau la sfAntull6ca9,fiecaredupAmettegugulsiu, pe careil fdceauei ingigi,5 gi au zis cdtre Moise: ,,Poporul aduce prea mult pentru lucrarile rdnduite de o Domnul." Atunci Moise a poruncit s6 se strige in tabdx{ aga: ,,Nici un bArbat$i nici o femeiesd nu mai lucrezepentruprinoaselesfiintului lAcat!" Poporula fost oprit si mai aduci prinoase.7 Cici cele aduseeraude ajuns pentrutoatdlucrarea,ba chiar prisoseau. " Lucratorii pricepufi au fdcut vegmintelesfinlite, care sunt pentru preotul Aaron, precum randuiseDomnul lui Moise; e au f6cut efodul din [fire de],aurgi din mitase viorie, purpuriegi stacojielesuti, Si din in sub]ire, rtuucit. '" Foile de aur au fost taiatein fire, astfelincet sd fie intrelesutecu mdtaseaviorie, purpurie qi stacojiegi cu inul rdsucit,lucru tesutcu mAies" trie. I-au fdcut [efodului] umdrarelegateimpreuni de o parte9i de alta, '' lucrdturi brodau, impletita la cele dou6 laturi, care se ingemanauprin felul lucrdturii, din aur, mataseviorie, purpurie gi stacojie,tesutA$i din in rAsucit,dupa cum rdnduiseDomnul lui Moise. i3 Au facur apoi cate douA pietre de smarald,incopciatepe margini de jur imprejur cu aur, sApate Si 36,13tpqpcryboqcorespunde ebr.gd&am,desemnand o piatraprelioasarosie,cunoscuta subnumelede cornalina"onix sausardoniu.Altii opteazapentru,,beril.',piatraalbastra sauverde:Fp!l,l"l.ov ln 28,20.lpopcry6og,in rest.
L EXODUL36
289
'' incrustateca ni;te pecelidup6numelefiilor lui Israel. ) r l e - ap u s c a pietrede pomenirepe umerii efoduluipentrufiii lui lsrael, dupA cum lui Moise. Domnulii r6nduise
15 Au fdcut un pieptar,brodat la fel ca efodul, din aur, mitase viorie, '' purpurie $i stacojie,tesutd$i din in rasucit. Pieptarul l-au fecut patrat, " indoit,de o palmdlungimegi o palmAldlime,in dou6. Au cusutpe el o tesaturacu patru randuri de pietre; primul rind de pietre era de sardiu,de le 18 topazsi de smarald, al doilear6nd:antrax,safir9i jasp, al treilea:ligu20 rion, agat ti ametist 9i rAndul al patruleaera din hrisolit, beril 9i onix. '' Toate erau in ferecaturide aur legateintre ele cu aur. Pietreleerau dupa sapateca ni;te peceli, numele fiilor lui Israel,in numir de douasprezece, " fiecarecu numele ei dupd cele douisprezecetriburi. Pe pieptarau fdcut " lInliqoare impletite din aur curat. Au fdcut doud pavezedin aur gi doul inele din aur gi au prins cele doud inele din aur la fiecarecapatal piepta2a impletitede aur prin inelelede la amdndoui rului. Au trecutldnligoarele pieptarului.25 Cele douacapeteale l[nlisoare^lorle-auprins de cele capetele doud pavezede pe umerii efodului in parteadin fap.'" Au f6cut doui inele de aur gi le-au pus la celelaltedou6 capeteale pieptarului,in interior, spre '' margineapa4ii din spatea efodului. $i au {hcut alte doue inele de aur gi le-au pus pe cei doi umeri ai efodului, in parteade jos pi in fa1a,la innddi28 tura, deasupracusiturii efodului. Au legat picptarLrlde ineleleefodului, careerau prinsecu un gnurde mAtaseviorie, impletita cu {esdturaefodului, astfel incet pieptarul sA nu poata alunecape deasupraefodului, precum renduiseDomnullui Moise. 2e 30 $i au fdcut camagade sub efod cu totul lesuli de mitase viorie. l-au fbcut camdgiio despicAturala mUloc [pentru cap] cu un guler tivit de jur rr imprejuruldeschiderii, tesutimpreunacu ea.ca sa nu se rupa. La poala de jos a cdm6gii,de jur irnprejur,au ficut ca niqterodii inflorate,Iesutedin " mataseviorie, purpurieqi stacojieqi din in sublire. Au ftrcutni$teclopofei de aur-;i au pus clopoleii de aur la poalelecdmigii, de jur imprejur, printre " rodii; [cate] un clopotel de aur, apoi o rodie pe poala cim69ii, de jur imprejur,ca s-o imbracela slujbS,precumDomnulii rdnduiselui Moise. 36,22Traducerca,,lucrareimpletita(in forml de torsadd)",€p1ovipr),6xrov, (vezi pi qx,uor6<,rr6v, 24 pi 25) se folose$tepentruaceeasiexpresieebraicadin 28,22:Lp',1ov in formi d€ lanti$oi' ('!ezi $ noL^ad loc.). Sensulnu esteacelasicu cel din ,,lucrarea 35,22 (vezi nsta ad loc.), derfi rcgistrul metaforicramanecel al coafurii femeilor (dFrldrrov poatelnsemnaun anumef'elde a impletiplrul).
i
.
i
EXODUL36-37
3a Au f6cut apoi tunici tesutede in sublire pentruAaron gi fiii lui. 35gi 16 bonetegi mitre de in subfire,ti nAdragidin pdnzdde in sublire,rtuucit. gi br6ie de in sublire 9i de mAtaseviorie, purpurie gi stacojietesute,lucru brodat,dupAcum Domnul ii rinduise lui Moise. tt Au f6"ut gi o foi!5 din aur, puneredeoparlepentrulicaqul sfant,din aur curat Si au scris pe ea cu litere sdpateca pe o pecete:,,SfinleniaDomnului." " 9i i-uu pus o margine de mataseviorie, cu care au prins-o de mitr6, deasupra,in locul aretatde Domnul lui Moise. I 2 37 Au fAcut pentru cort zece scoa4e. Lungimeaunei scoarfeera de doulzeci qi opt de coti. Toate erau de aceeagimlsuri. Lalimea fiecirei 3 scoar{eera de patrucoti. Au f4cut gi o perdeade mAtaseviorie, purpurie9i o stacojie,lesutdqi din pdnzi de in r6sucit,brodatdcu heruvimi. 9i au pus-o pe patru s6lpi care nu putrezesc,poleifi cu aur. Capetelelor eraude aur, gi 5 temeliile lor de argint. $i au fAcut o perdeala uga cortului mdrturiei din mdtaseviode, purpurie gi stacojieti din pAnz6de in sublire, rlsucit, cu o heruvimibrodafi. Cei cinci stilpi ai ei, c6rligelelor, capetele $i verigilelor poleit le-au cu aur, iar celecinci temelii eraudin aramd. ? Apoi au f6cut curtea.Spre miazdzi,scoa4elecu4ii erau de in subfire, d rdsucit,de o sut6 pe o sutd [de coli], cu douizeci de strilpi gi doudzecide " temelii. Spremiazdnoapte[erau] scoa4ede o sutApe o sutd,cu douizeci l0 de stilpi 9i doudzecide temelii. Pe parteadinsprem.ue,scoar{eleeraude cincizecide cofi, cu zece stdlpi gi.zecetemelii. " $i, pe pafieadinspre r6s6rit,scoa{e de cincizeci de co1i.''-Erau scoa4ede cincisprezece cofi pe o laturl cu trei stdlpi 9i trei temelii. " $i pe a doua laturd,de o parte;i de alta a intrdxii in cort, scoa4e de cincisprezececo1i, cu trei stalpi 9i trei ra temelii. Toate scoa4elecu(ii erau din in subJirerdsucit.15Temeliile 36,37Ebr. nezere redataici prin oq6propa,,,obiectpus deoparte,afierosit".Complementulin genitivtoo dryio! desemneazi clar in limba greacalocul slant ctrruiaii este consacrattr ebraiccalilicl diadema,,,de sfintenie". ,.foi[a"de aur,in timp ce echivalentul Complementul Kupie esteun dativ (pentruDomnul),/,t.,,lucrul sfbntDomnului",!i nu genitiv,cain 28,36. plasatIa lerlsalim $i 37,11in TM, punctelecardinalesuntvalabilepentruun observator efediferade orientarea datdin LXX la 27,9-13(v. notaad locun\; astfelrl,i.rogdesemneaza,,sudul" dupauzajulcomun5i od),oood(v. l0) ,,vestul". 37,15'ATKil,L litt. ,,agrafl",esteaici, ca pi in v. 17,substitutpentruKpiKoq,,.cerlig", careredAin 27,10.I I $i ln 37,6acelasicuvantebr.vav.
EXODUL37-38
291
stdlpiloreraudin aram6,cArligelelor din argint,capetele9i tofi stalpii cu4ii 'o argintali. Perdeauabrodati de la intrareain curte era din mitase viorie, puryurieli stacojieSi din p6nzi de in sublirerSsucit.Lungimeaera de doud" zeci de coti, inblfimea de cinci co1i,potrivit cu scoa(ele cu{ii. $i aveau patru stelpi !i pahu temelii de arami, c6rlige de argint 9i capeteargintate. r8 placali cu argint, ii toti tdrugii cu(ii, de jur 9i stalpii erau,de asemenea, imprejur,eraudin arami. '' Iata alcatuireacortului mirturiei incredinlati lui Moise, a c6rui slujire 20 a revenit levitilor prin lthamar,fiul lui Aaron, preotul. Beseleel,fiul lui 2l Urios,din tribul lui luda,a 17cutprecumDomnulrdnduiseprin Moise. La fel 9i Eliab, fiul lui Achisamac,din tribul lui Dan, s-a ingrijit de leseturi, cusdturiqi broderii,ca sdse lucrezemdtaseastacojie9i penzade in sub{ire.
t
2 I 38 Beseleela facut chivotul gi l-a poleit cu aur curat pe dinSuntru9i 3 pe dinafara. A tumat pentruel patru inele de aur, doud pentruprima latur6 Si douApentrulaturaa doua,'destulde largi,pentrudrugi,ca sd fie ridicat 6 5 cu ele. A fdcut din aur gi un capacal impdcdriideasuprachivotului 9i doi t heruvimi de aur; un heruvim la un capat al capaculuigi un heruvim la 8 celilalt capdtal capacului, umbrindcu aripile lor capaculimpacdrii. r0 e A fhcut qi o masda punerii inainte, pentru daruri, din aqr curat. A tumat pentru ea patru inele, doui pe prima latura gi dou6 pe a doua,destul " de largi ca sd fie ridicatdcu drugii careintrauin ele. $i a ficut drugi pentru '' chivot gi pentrumasd,9i i-a poleit cu aur. A fdcutvasepentrumas6:vase, cddelnile,potire fi cupede turnat libatrii,toatedin aur curat. ra l3 A facut gi sfegniculpentru luminat din aur, cu tiji trainicd, cu ra'' muri [pomind] din cele doui laturi ale lui. Din ramuri iegeautrei muguri obiectelorsacreenume37,l9.,Slujirea''(l,etrolpfo) Ievililor consttrln administrarea ratemai sus;i nu in stabilireainvcntaruluide obiectedin sanctuar. lexicaldpropriecapitolului38 esteapariliatermenului6rootfrpeg, 38,10O caracteristice ,drugii", aici, cit 5i in vv. 4 gi I I, in loc de wqoopeiq, ca ,,pArghii",pentrua desemna po1)"oi. in v. 24,in locdeQop€\g, aain27,6-7. ln 25,13-15.27 si 35,12,5i a descrieriidin TM prezintain greaci,fatb de 38,13-11Sfesnicul.Aceastaprescurtare pasajul25,31-39,particularitalilexicale$i elementeciudate,faptce implicAo remaniere. greacaa Ex. 25,31-39. de versiunga Paresigurci traducerea a fostfhcutaindependent 38,t3 ,,TijI trainica",rdv Kou],ov,esteacuzaiivde relatic:,,solidla tija". lui xpivo,,,crini",in 25,31$i aceluia$i 38,15,,Muguri",S.ootoi, par a corespunde prin S,o6ioq, ,,mhditI, cuvantebr. perah, ,flowe", care a fost redat de asemenea Num. 17,23. vlastar"in
292
EXODUL 38
16 cu candelelelor aSezate de o parte ti trei de cealalu, egali intre ei floare de migdal. Au facut apoi deasupra,iegind din muguri, in formi de nigtecupe,ieginddin ele, in caresd steacandelele,9i o a SapteacupApentru candeladin virful sfegnicului,de sus: toate dintr-o singurabucatAde aur 17 solid. $i gaptecandelede aur cu mucdrigi ftergatoaredin aur. l8 El a argintat stelpii qi a turnat pentru fiecare stAlp inele de aur gt a '' poleit cu aur barneleprecumgi smlpii perdelei;9i a licut cdrligede uu.. A la fel, 9i copci de facut Eicopci de aur pentrucort, copci de aur pentru-^curte, arama pentru a intinde acoperlmdntuldeasupra.'u A turnat capetelede argint ale cortului fi capetelede arami ale ugii cortului 5i stalpii curfii, Si a 2r fdcut cirlige din argint pentru stalp^i.$i i-a argintat. A facut 1arugidin " aram6pentru cort Si pentru curte. A lEcut altarul de jertf6 din aramdgi " cddelnilede arama,care au fost ale celor rdzvratiticu ceatalui Core. Din aramAa f6cut toate lucrurile [necesare]altarului: vbtrai, temelie, cupe gi 2a cirlige. A f6cut pentrualtar gi o impletiturd,ca o plasI, in parteade jos a gAtarului, dedesubt,panAla jumdtate,9i a pus patru inele din arami in cele patru colturi ale impletiturii altarului,destulde largi, pentrudrugi, ca sd se 25 ridice altarul. A ibcut uleiul sffint al ungerii-piamesteculde tdmaiefoarte " curata,cu megtegugul1?cdtoruluide miruri. A facut bdi{a de aramdcu 38,16,,Candcle",l,otrurairo,sunt,probabil.echivalentulpentruKparip€q,,.cupe",din 25,33.34.Acwq6ro trebuie sl, corespundi, e&. gAbhia', ,,corole",care d€semneaza in Gen. 44,2.5.9.10. Dificultatea consta in faptul ca lqrnqiro suntln greacd ,,cupele" ,,f6clii,Iumanarisaucandele".Trebuietotuii distinseaici de )"!tvol, ,,lumini",ca Si in ebr.pera[, ,,floue". 3Rg.7,35, unde),o9lro6rocorespunde rotordd,ulrpo,parea fi acelasiobiectcu,,perdeaua", 38,19,,Acoper[mAntul", rmc0r6toouo,in 37,16. 3814 ,,impletitura",rapqo€pq, iar ln TM, ,,grnldlf'.Cf. LSJ, rropqeepqnu estcatestat in alte partcin greacedecatin Exod, d€ douf,ori aici pi in 39,10.Corespunde ebr. nikbar rcdatprin €olqpq, ,,vatrd",ln 27,4.Hesychiosfacedin nqpdo€pqun sinonim pentru6rf0€pq, ,,capac".Poategrataruleste infelesca un elementsuplimentarde protec[re, 38,26,din oglinzile femeilor": TM are (38,8):,,oglinzide la femeilecare slujeau." Femeilecareslujescla sanctuarnu mai suntmenlionatedecatin TM lRg. 2,22,candsa vorb$te de greqeala fiilor lui Eli, cares-auculcatcu ele (detaliulesteabsentln LXX). prin,,a Verbul ebraicesteredatprin lerroup'yeivin Num. 4,23 (,,a sluji"): traducerea posti",\rlo@r€uerv, aici, presupuneo lectwd ha\anoh in loc de hallobh"'othh TM. PentruChiril, postulestecel al convertirii,idolatriidevenindvasealesc,sfinfitepentrua primi botezul,iar postulreprezintdmodulde viaf6spiritualqi evanghelic(Chiril, ,4dor. 9.6298-632 D\.
EXODUL38-39
293
temelia ei de aram6 din oglinzile femeilor care au postit la u9a cortului 27 mdrturieiin ziua in care Moise l-a terminatde fdcut. A ldcut bAitapenru ca Moise,Aaron gi fiii lui sd-9ispelemdinilegi picioarele;cdndintrauin cortul marturiei, sau cand se apropiaude altar ca sa slujeascd,se spdlau, precuma rinduit Domnulprin Moise. | 39 Tot aurul cheltuit in lucrarepentrutoatecele sfintecares-aufilcut a fost [dobandit]din aurul prinoaselorddruitede bundvoie:doulzeci qi noui de talantiqi gaptesutedou6zecide sicli, dupasiclulsfant.r $i argintulpus deopartepe care l-au adusbdrbafiiad.undriiera de o sutade talanli 9i o mie ' faptesutetaptezecigi cinci de sicli; o drahml - o jurndtatede siclu dupd siclul sfflnt - pentru fiecare bdrbat,care venea la numarAtoare,de dou6zecide ani gi mai mult, adic6 gasesute trei mii cinci sute cincizeci[de bdrba{il. Sutele de talanli de argint [s-au folosit] la tlrrnareaa sute de capeteale [st6lpilor]cortului$i a capetelor[de la stilpii] pentruperdea;o sutade capetepentruo sutade talanli.cateun ralantde capar.5 $i au folosit o mie $aptesute gaptezeciqi cinci de sicli pentruc6rligelestdlpilor,gi capetelele-au aurit 9i le-au impodobit. 6 9i aramadbruitAa fost de gaptezecide talantigi o mie cinci sutede sicli,t din careau fdcu emeliileugiide la cortul mArturiei," 9i temeliilecu4ii de jur imprejurgi temeliileintrdrii cu4ii 9i tAru$ipentrucort qi pentrucurte.de jur irrprejur,e gi irnpletitura de aramaa altarului cu toate ale altarului, si toate sculelecortului maftul0 riei. 9i fiii lui Israelau fdcutprecumii rdnduiseDomnul lui Moise.Aga au facut. rr Din aurul rAmasdin [damrile] pusedeoparteau fhcut cele de trebuinla pentru slujbele inaintea lui Dumnezeu.'' $i din resnrl de mitase viorie, purpurieqi stacojiei-au tlcut vegmintepentruslujb6 lui Aaron, sprea sluji cu ele in lAcasulsfant. " Apoi au adusla Moisevegmintele, cortulcu toatelucrurilelui; temer5 liile cu bnrnelelor, stAlpii,rachivotullegdmdntului cu drugiilui, altarul9i '' toate lucrurile lui, uleiul ungerii gi amesteculde t6mAie, sfeqniculcel 39,1-10SeparatA de descrierea cortuluimdrturiei(37,19-21; TM: 38,21-23), pcricopa despremetalcfi folosirealor alcatuie$te o unitatede sinestattrtoare in LXX, iar incheiereaci (39,9b-10)ocupaun spatiumai redusfatl de TM. 39,9 {.Jtilizarea tcrmenului6pTql,€io,,,scule,unelto",pentru€br. 'abh6dhAh,,,luqare", aparedeja in 27,19, unde ins€rarealui lntr-o enumerarede obiectecxplici glisarea traducerii.
294
EXODUL 3940
pentruars9i uleiul de luminat,17masapuneriiinaintecu curatSi candelele 18 toatevaseleei gi pdinile punerii inainte, vegmintelelAcasuluisfant pentru le Aaron $i vegmintelefiilor sli pentruslujbapreoliei, scoa4elepentrucurte gi stdlpii, perdeauade la intrareain cort ii de la intrareain curte,apoi toate lucrurilecortului gi uneltelelui; 20 invelitoarede piele, piei de berbec vopsitein rogu-9i invelitoaredin piei de culoareviorie, 9i invelitori pentru restul cortului, '' tdrugii 9i toate uneltelepentru lucrdrilecortului mArturiei. tt PrecumDornnulii r6nduiselui Moise, asaau f6cut toata lucrareafiii lui 23 Israel. $i Moise a vdzuttot ce se lucrase.$i toateeraufdcutein felul poruncit de Domnul lui Moise: agaerauf6cute.Atunci Moise le-a binecuvantat. I 40 Domnul a grlit catre Moise, zicind: 2 ,,in prima zi a lunii intdi, la lun6 nou6,sd ridici cortul marturiei.'$i sd pui chivotulmafiurieiSi s6-l a acopericu perdeaua. Sd aducimasa9i sdpui pe ea cele de cuviintrd,apoi sA i aducisfegnicul9i sA-ipui deasupra candelelelui. SApui altarulde aur al tdmaieriiin fafa chivotului 9i sd pui perdeauaca acoperamant la ugacortului marturiei.6 lar altarul pentruprinoases6-l agezildngdugile cortului mArtu8 riei. [7] Sd rdnduie$titotul in cort gi sa le sfintetti pe toatede jur imprelur; 'sd iei uleiul ungeriigi sI ungi cortulSi pe toateceledinlauntrullui; il vei sfinti, pe el ii toate lucrurile lui gi va fi sfdnt. r0 SA ungi altarul pentru prinoasegi toate ale lui; sA sfinle$ti altarul 9i altarul va fi sllnt, preasfhnt. " S4--laducipe Aaron cu fiii lui la ugilecortuluimirturiei gi sd-ispeli ["] cu ap6, '' qi siJ imbraci pe Aaron cu vegmintelesfinte, sd-l ungi gi s6J pi-miva sluji Mie ca preot.'a S6-iaduci9i pe fiii lui, s6-iimbraci sfin1egti 15 cu tunici, s6-i ungi cu ulei, la fel cum l-ai uns $i pe tat6l lor, $i-Mi vor sluji ca preoli. Si fie aceastSungerea preotiei pentrutotdeaunain neamul '" lor." $i Moise a ficut toatecelepofttncitede Domnul.Le-af6cutintocmai. " $i a fost aga:in luna intii a anului al doilea de la iegirealor din Egipt, la luni noui.,cortul a fost ridicat. r8Moise a fidicat cortul, a a$ezatcaperele, 39,17 (corespunde TM 39,36):precizarea,,ale punerii lnainte" (dlq rpoo06o€0)q)e proprieLXX $i se leagade epitetulnporerp6vouq(/i/t. ,,expusc")folosit aici pentru pdiniin loc de6v
EXODUL4o
295
re a pus de-a latul b6mele ;i a ridicat stdlpii. A intins scoa4elepe cort gi a pus acoperdmentulcortului deasupralor, precum Domnul ii r6nduiselui 20 Moise. A luat marturiile Si le-a pus in chivot Fi a pus drugii sub chivot. '' Apoi a adus chivotul in cort ti a pus perdeaua[ca] acoperdmdnt;gi a acoperitchivotul mAfturiei,dupd cum Domnul ii rdnduiselui Moise. 22A agezatmasain latura de miazanoaptea cortului mdrturiei,in fala perdelei " cortului. $i a pus pe masa,inainteaDomnului,p6inilepuneriiinainte,in " chipul rdnduit de Domnul prin Moise^., A agezatsfegniculin coftul mtu" turiei, in latura lui dinspre miazdzi. Deasupraa pus candeleleinaintea Domnului,ln chipul rdnduitde Domnul_prinMoise.2nA aiezataltarulde '' aur in cortul m6rturiei,in fala perdelei. Apoi a ars deasupraamesteculde 2e tdmdie,precumDomnul ii rAnduiselui Moise. 1281 Altarul pentruprinoase l-a pus l6ngi ugilecortului. []0'll'12]33A ridjcat curteaimplejurul cortului gi altarului.$i astfela sevargitMoise toatelucrdrile. 3a Atunci norul a acoperitcortul marturiei gi cortul s-a umplut de slava Domnului. " Mois" n-u putut sa intre in cortul merturiei,fiindcd norul igi 16 intindeaumbrapesteel, $i cortulera plin de slavalui Dumnezeu. Atunci cAnd norul se ridica deasupracortului, fiii lui Israel se porneaula drum, cu toate ale lor. " lar dacdnorul nu se ridica, ei rAmaneaupe loc, pdndin ziuain carese ridica." CA.i un nor era deasupra cortuluiin timpul zilei gi un foc era deasupralui noaptea,inaintea intregului Israel, pe tot timpul caldtorieilor.
40,24Sfe$icul il reprezintlpe loan Botezitorul:cf. Ps. l3l,ll,,,am pregAtito feclie pentruunsulMeu", Iuminatrimisd de Tat poporuluievreu(ln. 5,35),dar stinsAde citre Irod (Chiril al Alexandriei,,,ldor.10,680,4-681A). 40,28Lipsegedin LXX. TM: ,,lar la u$aco(ului a pusperdeaua." 40,30-32Lipsescdin LXX. TM: ,,A aiczarbailainrrecortul marturieisi altac rr Moise 32 ti Aaron i$i spilau mdinile$i picioarelein ea, cind i[trau ln cortul mafturieisi se precum apropiaude altar, porunciseDomnullui Moise." 40J4-38 Tatalesteizvorul,,slavei".Fiul fiind ntuculca o,,strdlucire"a slavei(Origen, Com.Rom.2,5, PC 14,881B). Slavalui Hristosinsu5icsresup!'rioffaaceleiacarc lumincazA,,cortul"saufaqalui Moise,indumnezeitprin contemplalie. dupaEx. 34,29 (Con. 1o.32,328-343). BisericiiDumnczeuluicelui viu, acccaa ,,Norul"estedeasupra lntaifor-nAscuti inscri$iin ceruri(cf Evr. 12,23).losephus spunecd prin nor se revArsa caredezvAluiaprez€nlalui Dumnezeu cclor careo doreau(vezigi ,.rouabinefAcatoare", Ps. 132,39i Os. 14,6).Chiril aplicaaceast[imagineBisericii,fbrnute din neamuritempludivin pe carenorulil umpleca o rouaduhovniceascA (cl: v. 34).
at'-
LEVITICUL
Introducere in cadrul Pentateuhului,Leviticul constituiecarteaa treia a Legii lui Moise, denumiti de evrei (prin sintagmade lnceputa clllii) wayyqra', formuldcareinseamnd,,qi l-a chemat(Domnul)",ca qi prin sintagmele ,,legea preolilor" sau ,,legeapreoteasc6".in limba greacda Septuagintei,aceastd carte este intitulati Aeoictr6v sau Ael)etrlrdv, de unde, prin intermediul versiuniilatinea lui Ieronim(Leviticus),numelea fost adoptatin majoritatea limbifor modeme:engl Levitictts,fr. Livitique, rom.Levitic.Realiztorii unor edilii modemeindicaprin titlu (9i) poziliaacesteic6(i in cadrulPentateuhului: Das dritte BuchMose (Luther),Tp:ri xrrrr Moicirru ,rrrim, (Ostrog),Ddr dritte Buch Mose - Leviticus (GN). in vechile versiuni rominegti int6lnim variantede titlu diverse:Carte preolascd(Ms. 45), Pleoliia (Bibl. 1688)ambele denumiri traduc semnificalia gr. l,elrirqq ,,preot al evreilor" -, Cartea 3 a lui Moisi, preoleascd,ovreiatte Vaicra (Ms.4389, dup6 Vulg.), Cartea leyililor (Micu, Filotei), A treia carte a lui Moisi, Leviticon ($aguna),,4treio cqrte a lui Moyse.Leviticu(Heliade). Potrivit tradiliei ebraice,autorul Leviticului,ca gi al intreguluiPentateuh, ar fi fost Moise, Iegislatorulpoporului lui Israel.Aceasti atribuiretradifionalAa iost contestaldinci din Evul Mediu de invAlali precum lbn Hazam din Cordoba sau lbn Ezra (sec. al Xl-lea), ca gi, rnai tArziu, de Andreas (sec.al XV-lea),ThomasHobbesgi Spinoza(sec.al XVIII-lea). Bodenstein Majoritateaspecialittilor moderniacceptdideeaci foma finald a textului a fost redacta6 intr-un moment anterior revenirii evreilor din exilul babiloniangi cd, probabil,autorii(provenilidin tribul preolilor)au asamblatqi prelucratin mod relativ unitarelementemai vechi. Tema centralda cdr{ii o constituierelalia ritualictra poporului ales cu Dumnezeu, realizata prin intermediul preofilor. Sunt descrisecu multi precizie gi grija pentru detaliu diferitele tipuri de ritualuri gi ceremonialuri carevor trasacadrul moral 9i social al vielii poporuluievreu,contur6ndu-se astfel.cu pregnantdcaracterulteocratical vechii societd| israelite.Marcat
I
g
.$ .g 3OO
INTRODUCERE
adeseade reveniri,rezumatesau nuanpri ale unor chestiunideja enunlate, confinutulcdrtii ar putea fi totugi impa4it in gaptepd4i: l. Tipuri de jertfe (cap. l-7), II. Ritualul de consacraresacerdotalia lui Aaron 9i a fiilor sli (cap.8-10),III. Regulide purificaregi de sfinJire(cap.ll-15 Si cap.l7 -22), IV. Ziua impdcdrii (cap. 16), V. Reguli privitoarela relaliile interpersonale in cadrul poporuluilui Israel(cap. l8-20), VL Reguli privitoarela preoliegi ebraic(cap.2l-23), VIl. Alte la cele gasemari sarbatoriale calendarului reguli privitoarela recompenseqi sancfiuni(cap.24-27). Con(inutuldetaliatal c6r{ii, pe capitole,se prezintaastfel: Cap. I Prezentareajertfelor. Arderea de ,ot Primele cinci capitole in caresunt prezenreprezintiun segmentbine definit al lecturiisinagogale, tate amanunlitregulile de desfagurare a principalelorcinci ritualuri sacrificiale. Sec{iuniledistincteale primului capitol sunt urmatoarele:ardereade tot a vitelor mari (w. l-9), ardereade tot a oilor $i a caprelor(w. 10-13), jertfa de pisdrimici (w. l4-17). Cap. 2 Jertfele vegetale. lnsoynd jertfele animale, ofrandele vegetaleau totugiun profil distinct,conferitde semnificaliisimbolicespeciale.Capitolul prezinte urmdtoarelesec{iuni:jertfa de pAine (w. 1-10),jertfa fde grine] (w. I l-15). Cap. 3 Jertfu de mdntuire. Jertfa de mdntuire ocuptr in ansamblul sacrificial o pozilie importantd, ale ctrrei semnificatii sunt nuanFte $i in cuprinsul capitolelor urmdtoare.Principalelesectiuni ale capitolului sunt urrnltoarele: jertfa de mdntuire la care se aduc vite mari (w. 1-5), respectivoi (w. 6-11)saucapre(w. 12-17). Cap. 4 Jertfa pentru pdcat. Capitolul cuprinde prezentareaprescripliilor privitoare la sacrificiile expiatorii sau propi,tiatorii,care se impart in doud mari categorii:j ertfelepentrupAcat(4,2-5,13)9i, continu6ndcu capitolul 5, jertfele pentrudelictegrave(5,14-20).Din punctde vederecompozitional,se disting qaseparagrafe:descrierearitualului (,,imp6carea")pentru ispqirea pdcatuluimarelui preot (4,3-12),ritualul pentru ispdgireapdcatuluiintregii comunitdli (4,13-21), ritualul pentru ispafirea pacatului unei cdpetenii (4,22-26), ritualul pentru pacatul unui membru oarecareal comunitdtii (4,27-35),gi in continuareacapitolului,enumerareacatorvapacate(5,1-6), atenuareaasprimiipedepseiin cazuloamenilorsdraci(5,7-13),
$ ,q
1
,
$ :
'ITRODUCERE
3OI
Cap. 5 Exemple de jertfe pentru diferite pdcate. Capitolul prezinra unnAtoarele sectiuni:diferitepdcateindividuale(vv. l-6), cazulde exceplie aljertfei substitutive(vv. 7-13),dauneadusebunurilorconsacrateDomnului (w. l4-16), pacatulsivariit ftrA intenlie(w. 20-26). Cap. 6 AIte jertfe pentru Ncat. Prescripliile din acestcapirol se grupeaza astfel:focul neintreruptde pe altar (w. l-6), parteacarerevinepreotuluidin jertfa vegetala(w. 7-l l), jertfa vegetalaprezentatdde preot (w. 12-16), parteacarerevinepreotuluidin jertfa pentrupacat(w. l7-23). Cap. 7 Jertfapentru impdcare.Continutulcapitolului:parteacarerevine preotuluidin jertfa pentruvind (w. l-10), prescripliiprivitoarela consumareajertfei de mdntuire(w. I l-21), interdicfiiprivitoarela grisime 9i la sAnge (w. 22-27), parteacare revine preolilor din jertfa de mdntuire(w. 28-34), prezentarerezumativaa perfilor carerevin preo{ilor(vv. 35-38). Cap. 8 Ritualul de consacrare a preolilor. Ct acestcapitol incepe partea a II-a a Leviticului, in care sunt prezentateceremonia de consacrare (,des[vdr9ire") a preotilor (cap. 8), intrareain atribulii a preoJilorrecent consacrafi(cap.9) 9i regulile pe care preofii sunt obligali se le respectein exercitareafuncfiei lor (cap. l0). Cap. 9 Primele jertfe ale lui Aaron gi ale Jiilor sd,'. La sfarsitul celor qaptezile cdt dureazi ritualul de consacrare,preolii igi inaugureaz6noua funcfieprin eiectuarea pentruprimadatda atribuliilorlor esenjiale, carefin jertfelor de administrarea gi reclamI participareaintregii comunitali.intrucat in acestcapitol stilul estemai pulin evoluatdecetin cele anterioare,s-a presupusca acestfragmentface partedintr-un nucleuredacfionalmai vechi, putdndfi chiar urmareadirecti a ultimului capitol din Exod (cf. Bibl. Jer., p. 137,notaa). Cap. I0 Pdcatul ;i moartea filor lui Aaron, Nadab Si Abiud. Imprudenlacu consecinfedramaticea celor doi fii ai lui Aaron a fost interDretata in generalca un sacrilegiuurmat de pedeapsa divini 1vezi.de exemplu, Flavius losephus,AI, lll, 208-2ll 9i Origen, Hom. Lev., IX, I 9i 9). O inter?retarecu totul excentrica,formulata de mai multe ori, o gdsim la Philon,Fuga 59,Somn.Il,67-186,Leg. 11,57:cei doi fii ai lui Aaron sunr prezentatinu ca nifte sacrilegi,ci ca ni$teeroi ai pietdtii, a caror ravnafat6
3M
NTRODUCERE
de Dumrezeu i-a ajutat sd oblina in mod spectaculosnemurire4 pierind in focul divin:,,Ei mor pentru a tr6i, schimbAo existenl6muritoare pentru viafa {hra de moafie" (Fuga 59). Principalelesecvenleale capitolului sunt urmltoarele:moarteacelor doi fii ai lui Aaron gi prescripliile interzicind doliul preoJilor (w. l-7), interdic{ia bduturilor fermentatepentru preoli (w. 8-l l), prescripfiiprivitoare la consumareade cAtrepreofi a ofrandelor (vv. 12-15),eroareapreofilorcu privirela un iedjertfit (w. 16-20). Cap. 1I Animale curate ti animale necurate.Cu acestcapitol incepe parteaa lll-a a Leviticului, cea mai intinsA(cap. ll-'15;' 17-22),in care sunt cuprinseprescriptiileritualeprivitoarela lucrurilepure qi la cele impure. Capitoluf de fal6 trateazadespre animalele pure 9i despre cele impure. Criteriile de separareintre acestedoud categorii corespundunor strdvechi interdictriireligioase:pure sunt aceleanimalecarepot fi oferite ca jertfd lui YHWH, iar impure sunt aceleacare fie cA sunt sacre pentru popoarele pAgane(egipteni,babilonieni,canaaneni),fie cd sunt respingatoarepentru om $i nu pot fi, in consecin!6,nici oferite ca jertfd. IdentificareaexactAa multoradintre animalelegi pisirile menfionateaici ramaneincAo problem{ pentru exegezabiblicd. Respectarea riguroasda acestorprescriplii alimentare extremde restrictivea pus problememari evreilordin diaspora,afla1iin contactcu civilizaJiaelenistica,precumgi, mai t6rziu, cregtinilor.De acee4 at6t la evreii din diaspora(vezi Ep. Arist. gi Philon), cat qi la comentatori crettini precumClementdin Alexandria,Origen sau Theodoretal Cyrului, intdlnim tendinfade a conferi acestorprescripliiun sensspiritual,sirnbolic. Cap. 12 Ritualul de puriJicare afemeilor dupd nagtere.Cu toate cA nattereaunui copil rezultadin supunereala una dintre primele porunci divine (c/ Gen. 1,28)9i cu toatecAin Israelcopiii eraupriviti ca un dar pi cao mostenire divini (Ps. 127,3),iar o femeieinsircinatiapdreain ochii comunitdfiica un semnal bundvoin{ei divine(Ps. 128,3),actulfiziological nagterii provoca,potrivit moduluiarhaicde gindire, o starede impuritatelegata, pe de o parte, de pierdereade singe, 9i, pe de alti parte, de sfera actului sexual.Nefiind deci implicatdo dimensiunemoral-metafizic6, ritualurile purificatoarede acesttip trebuie asimilatecategorieiprescripliilor igienice din cap. 15. Considerarealehuzieidrepto stareimpurdesteun fapt larg raspanditin culturile arhaice,ea regdsindu-se la indieni, perqi,greci gi romani, romanegti. ca qi,de altfel,in mediiletradilionale
INTRODUCERE
303
,.
Cap 13 Diferite forme de leprd. Capitolele 13 9i 14 formeazdimpreunl un intreg, intrucatcuprind prescripfiireferitoarela,,lepr6", cuvdntprin care se desemneazigenericdiferite boli ale pielii omului, dar gi mucegaiuricare apar pe haine sau pe zidurile caselor.Aceasti secfiunear puteafi divizattr astfel:l. ,,lepra"la om (13,1-46);2. ,,lepra"veqmintelor (13,47-59); 3. purificareaunui om atinsde,,lepr5"(14,1-32)$i 4. ,,lepra"caselorgi curb{irea ei. Cele mai multe cuvinte ebraice care desemneazddiferite afectiuni dermatofogicesunt in TM hapar legomena,a$aincat traducdtoriigrecr au trebuitsd aleagtr, cel mai adesea, unitdtilexicaledin terminologia medicala greceasca tradilional6,destulde bogatA,de altfel.
Cap. l4 Ritualul de purificare a leproSilor.Secven{elecapitolului sunt urmatoarele: curdlirealeprogilor(vv. l-20), prescriptiispecialepentruoamenii foarte sdraci(21-32),lepra clSdirilor (vv. 33-53), prezentaresinteticEa leprei (w. 54-57). Cap. I5 Diferite stdri de impuritatela bdrbat gi Ia femeie. Capitolul 15 conline o importantasec!iuneprescriptiv6,cea referitoarela igiena organelor sexuale.Fundamentarea sanitarA a prescrip{iilor esteinclus6in sistemul justificdrilorreligioaselegatede necesitatea prezervAriistirii de puritatesociald gi ceremonialS a comunitAfii.SuntexegelicareapreciazA cA naturagi complexitateaacesteilegislaliisuntunicein literaturaOrientuluiApropiat(Harrison, p. 159).Capitolularetrei parli distincte:igienab6rbatului (w. l-17), igiena femeii(vv. l9-30) 9i concluziagenerald (vv. 3l-33). Cap. I6 Ziua tmpdcdrii.intregul capitol poatefi socotitca o concluziea pfu1iia treiaa Leviticului,degiel constituieti o partein sine,bineconturatA narativinhe cap. ll-15 9i 17-26.Conlinutulacestuicapitol se referi Ia mareasarbitoareanualAnumitA,,Ziuaimpf,cirii", celebratEin fiecarean in ziua a zeceadin luna a qaptea(cf. mai jos, 23,26-32).Functia rituald a acestei sarbltori era aceeade a implora iertareadivinA pentru pAcatele intregiicomunitatia poporuluilui Israel,a celor cunoscute, ca gi a cetor necunoscutesau involuntare.Aceastdsemnificaliereligioas6explic6 probabil plasareaprescriptiilorreferitoarela mareasArbatoare comunitardla incheierea prezentirii ,,impuritafilor" rituale. Numele ebraic al sirbdtorii, yoz kippurim Qtom,,2i", kippurim, pluralul subst.kippur ,,isp69ire',< rad. KpR ,,aacoperi",cf. supra,4,9),nu aparedecAtin Lev. 23,27-28SiNum. 29,1l. Din faptul cA, in contrastcu mareasa importanlaritualica,Ziua impdcarii
304
TNTRODUCERE
t este rar amintitAfn ce4ile mai vechi ale VT, s-a putut deduceca aceastA sarbatoarenu a putut fi instituitd inainteaperioadeiexilice. in calendarul mozaic actual, aceastAsarbatoareocupa un loc foarte important Si se numetle Yom kippur. Cap. 17 Regulile de tnjunghiere a animalelor jertfite. Capitolul prezintl urmatoarelesec{iuni:reguli privitoare la injunghiereaanimalelor(vv. l-7), caracterulsacrificialal oricirei injunghieri (w. 8-9), interdicfiaconsumdrii de sAnge(vv. 10-14),mdnuireaanimalelormoarte(w. l5-16). Cap. 18 Prescriplii pivitoare la menlinereaptaritdlii tn relaliile sexuale. Dupd expunereaimprejuririlor posibile de impurificare ceremoniall, in cap. l8 se abordeazdcazurile de impurificaremoralA9i consecinlelelor. Conceptul de ,,sfin1enie",ca qi prescripfiile referitoarela viala sexuala, reprezint6un imenspas inaintein istoria uman6in comparafiecu cutumele primitive ale egiptenilorgi mesopotamienilor, in cadrul cAroraaberatiile sexuale,adulterulgi incestulnu erau incriminate,ba, mai mult, uneoriaveau chiar o funcfie culticd. S-a observatca, din punctul de vedereal structurii literare, acest capitol aminte$temult de tratatele de suzeranitateintre monarhulhitit ii vasalii s6i, forme literar-juridicecare deriv6,la rdndul lor, mai vechi (Harrison,p. 184).Principalelesecliuni din sursemesopotamiene ale capitolului:caracterulobligatoriual prescripliilor(w. 1-5), interzicerea incestului(vv. 6-18),alteinterdictiisexuale(vv. l9-23),obligaliade a evita practicilep6gAne(w. 24-30). Cap. 19 Comportamentul fald de aproapele. AIte diferite prescriplii. Capitolul acestapoatefi socotito continuarea celui precedent.Dup6 observafiile privitoarela disolugiamorali produsi de infracliunilesexuale,legislatorul ia acumin disculiealte tipuri de fapte imorale,cele care atenteazala pietatea,simlul dreptatii,bunatatea9i onoareaindividului.Degi nu par ordnduitedupi o logicd precisd,acesterecomandarisunt reuniteintr-un cod moral avind ca fundamentprincipiul ,,Eu sunt Domnul", repetatmereuca un leit-motiv.Secliunilecapitolului:regulilefundamentale ale sfintenieiin raport cu Domnul (w. l-8), reguli privitoarela secerat9i cules (w. 9-10), (w. l1-14),,,SAiube$tipe aproapele ofensela adresaaproapelui tau ca pe (vv. privitoare insuli" l5-18), interdicfia la orice formd de hibridizare tine (v. l9), rela{iile sexualecu o sclavd (vv. 20-22), prescriplii privitoare la pomii fructiferi (vv.23-25), interzicereapracticilor gi obiceiurilor pdgdne
INTRODUCERE
305
(W. 26-29), ceteva alte prescriplii (w. 30-32), comportamentulfattr de strdini(vv. 33-36),concluzie(v.37).
F
Cap. 20 Pedepsepentru diferite pdcate. Acest capitol detaliaza prescriplii referitoare la infracliuni deja menlionate (sacrificareacopiilor, incestul,necromantiaetc.),tratateacumdin unghi strictjuridic.
'
Cap. 2l AIle prescriplii privitoare la preoli. Capitohl prezinta urm6toarele secliuni:sfinleniapreolilor(w. l-9), sfin{eniamareluipreot(vv. 10-15), defectecorporalecareinterzic accesulla funclia sacerdotalA (w. 16-24),injertfelor (w. l-16), prescripliiprivitoarela terdictii privitoarela consumarea integritateacorporalda animalelorjertfite (vv. l7-25), interdictiade a jetfi un pui de animalimpreunAcu mamalui (w. 26-30),concluzie(w. 31-33). Cap. 22 Consumarea cdrnii animalelor jertjite. Calitatea animalelor oferite ca jertfA. Acest capitol este dedicat integral datoriilor cultice ale membrilorde rand ai comunitalii,a caror prezentareestereluatdaici intr-un registrumai solemn. Cap. 23 Sdrbdtorilepoporului lui Israel. Acest capitol reprezintdun veritabilcalendarsacrual poporuluiales,principalelesdrbAtori ale anului fiind prezentate in ordinecronologicd. latd succesiunea principalelorsecvenre:despresarbatorileDomnului (vv. 1-3),Pa$tele$i serbatoarea azimelor (w. 4-8),jertfa primelorspice(w. 9-14),sdrbdtoarea celorcincizecide zile (w. 15-22),sdrbitoareatrambitelor(w. 23-25), ziua impdcirii (w. 26-32), slrbdtoarea corturilor(w. 33-36),concluzie(w. 37-38),completare privitoarela sdrbitoareacorturilor (vv. 39-43),concluziefinald privitoarela s6rb{tori (w. 44). Cap. 24 Prescripliile privitoare Ia sfeqnic.Pdcanl blademr€i. Secvenlele capitolului:focul vegnicdin candeleqi din sfeqnic(vv. l-4), pdinilerituale prezentatela altar (w. 5-9), blasfemiaegipteanuluiti legeatalionului (w. l0-23). Cap. 25 Anul sabatic $i anuljubileu. Acest capitol, prin continutulsau, poatefi privit deopotrivAca o concluziea celui anterior,dar gi ca o introducerea celui careunreazA.Conlinutulcapitoluluiesteurmatorul:semnF ficafia anului sabatic(w. l-7), anul riscumpdrdriigenerale(vv. l8-12),
,
306
INTRODUCERE
pamantulapa4ineDomnului (w. 13-28),conditiile rAscumparArii in orage (w. 29-34),purtareafa16de fratelesdrAcit(w. 35-38),interdicliaprivitoare la reducereaunui israelitIa stareade rob (w. 39-46),fiii lui Israelsunt robi ai Domnului(w. 47-55). Cap. 26 RecompenseSi pedepse.Conlinand prescriplii importanteprivitoare la relatiile cu Dumnezeuale poporului ales, acestcapitol poate fi segmentatin trei pa4i relativ distincte:desprerecompensele gi desprebinecuvdntareadivind (w. l-13), desprepedepselepentrunerespectarea poruncilor divine (w. l4-39), fidelitateaDomnului fafd de legdmentulcu poporul ales(w. 42-45). Cap. 27 Prescriplii privitoare la rdscumpdrare. Logica intemA a textului indicd faptul ca firul principalal expuneriis-a incheiato datd cu ultimelecuvinteale capitoluluianterior.Acestultim capitolreprezintdun fel de apendicein caresuntexpusecondiliile de rfucumpfuarea persoanelor (c/ PaulHarl69i DidierPralon,lntroduction,laBibl. Alex. p. l6). CarteaLeviticul estescrisi in variantaj uridic6a ebraiceibiblice,ceeace implicf, intrebuintareaunui vocabularcu pronunlatcaractertehnic,care are tendinlade preciziegi claritate.De aici o anumitdsArAciea expresiei, produsi de repetilii frecvente, de enumerEri gi reveniri, de caracterul standardizatal unor formuldri, fapt care nu exclude totufi prezenfaunor pasajede mare rafinamentstilistic, precumgi impresiade monumentalitate proprieansamblului. Chiaraparenta monotoniea discursului constituie, la o leoturaavizata,un factor de surprinzdtoare expresivitate,aspectsurprinscu acuitatede ConstantinNoica, in Jurnal Jilozofic, Humanitas,1990,p. 86: ,,Abia acum inteleg expresia. Sunt in Biblie c64i intregi- Leviticul,Numerii,chiarpA4i din Exod - undenu e decat(material). Paginide-ardndulse vorbegtedesprecum fi de ce trebuie facut cortul intAlnirii, sau in ce va constajertfa. Detalii de ritual, material moft - ifi spui. $i totusi, materialulacestacapatAritm, se organizeaza.O aceeagidescriere,cu acelea$idetalii, revine, prefEcandu-separc6 intr-o incantalie(...).O dat6,de doudori, de dou6sprezece ori. E exasperant!... $i deodatAsimli ce lrumos este." DupA cum atestAcomparatiacu fragmenteledin Levitic descoperitein 1949 in pelterile de Ia Qumrdn, textul ebraic mentinut de tradifie li
f r *
F *
INTRODUCERE
307
codificatla sfdrgitulEvului Mediu de a$a-numiliimasoretis-a transmis intr-o foartebuna starede conservare. Totugi,in uneiecazuri.vechile versiuni:arameeand, siriac6,grece$ti(intreele gi Septuaginta) saulatinegti reflectain unelelocuriformuliri maivechidecattextulmasoretic.
CAt priveqte acum spa{iul cultural romAnesc,Leviticul a fost pentru primadatdtradusin intregimede NicolaeMilescu,pe lajumAtatea secolului al XVIl-lea, o dat6 cu textul integralal Bibliei, dup6 versiuneagreceascda Septuagintei,a;a cum se prezenta aceastain cea mai reputatd editie umanistl din epocd, riparita la Frankfurt am Main in 1596. in aceeagi perioadi (la inceputulanilor'80 ai secoluluial XVII-lea), un cdrturar munteananonim (identificat de filologul iegeanN.A. Ursu in persoanalui Daniil Andrean Panoneanul,aLttorulindreptdril legil, Tdrgovigle, 1652, precum gi al altor importantetexte din epoc6) a produs gi el o versiune integral6a Bibliei, orientdndu-se insi mai cu seamadupaversiunileslavontr gi latini. Revizuitde un cdrturarmoldovean(identificatde acela5iN.A. Unu cu Dosoftei),textul inifial al lui Milescu,alituri de versiunealui Daniil Panoneanulau fost intrebuintatede editorii de la 16gg ai Bibliei de la Bucuresti. ASa incat, din secolul al XVII-lea, avem la dispozitie trei versiunicompleteale Leviticului,doudmanuscrise, Ms.45 (textulrevizuit al lui Milescu),Ms.4389 (textullui Daniil panoneanul) 9i texlul tipirir la 1688r. Aceste prime trei versiuni romanegti,care reprezintdinceputurile tradiliei scripturalein limba romdnd,impreunacu cele mai importantedin l. Cititorul interesatpoatc afla amenuntecu privire la acesteaspecteimportanteale vechii culturi romanegiln lucrarealui Virgil Cdndea,NicolaeMilescu,i inceputurile tfaduceilor umaniste in limba romind, in \ol. Rqliunea domina td. Contibulii lq istorta culturii rcmaneSti,Cluj, 1979,pp.'19-224,ca Si din studiul introductival lui Af. Aldriescu layol. Biblia de la Bucure i,vol.l, Facerea,inseriaDocumenta tnguae Dacoromanorum, IaSi, 1989.Volumul al III-lga al acesteiserii, dedicatLeyiticulur,a aparutfa la$iin anul 1993$i contine,ca $i celelaltevolumealesetiei(Facerea,lesirea, Nuh\erii, DeuteronomuLla care s-a adaugat,mai recent,psaltirea), toate cele lrei versiunidin secolulal XVII-lea pe carele-amamintit mai sus.O partedin noteleSi pe carele-amr€dactatpentruvolumuldin 1993au fostpreluatein cuprinsul comentaxiile comentariilorcare insofescprezentaversiune.Am preluatde asemenea informalii si interpretaridin lucrar€ameaStudii de lexicologiebiblicd, la$, 1995.Nu am socotit oportunsementionezde fiecaxedat6acestlucru.
i
[
308
INTRODUCERE
cele care le-au urmat (vezi Bibliografia), au stat permanentin atentia noasfiA,ajutandu-nela intelegerealiteralaa textului grecescal Septuagintei qi, uneori,la definireapropriilornoastreopfiunide traducere. Tot din secolulal XVIIlea dateazaalte douafragmentedin Levitic. Este vorbamai intii de un fragmentmanuscris,pdstratpe dou6 file de pergament gi conjin6ndw. 3-37din cap.26, descoperit de B.P.Hasdeuin anul l87l la Biblioteca NalionalA din Belgrad 9i publicat de acestain Cwente den bdtuAni,vol.l, pp. 5-17; transcrisin alfabetlatin, textul esteinsofit de cdtre Hasdeude comentarii fi lologico-lingvistice9i pus in paralel cu secventa corespondentAdin Biblia de Ia BucureSti(1688). O a doua traducere, pa4iali, a aceluia$i fragmentdin Levitic(vv.3-28din cap.26)segasegte in Parhniileprestean (la$i, 1682),tipArituri a mitropolitului Dosoftei.Exam! nand cu atentie acestedoui fragmente9i compardnduJecu celelaltetrei vechi versiuni,am constatatcA structuralor textualaesteasemAnAtoare, dar diferitdtotal de ceadin Ms. 45, Ms. 4389 9i Bibl. 1688.Aceastidiferenfd atestape de o parteabsenlaunei legAturidirectecu filiera textualdcare va conducela tipdrireaBibliei la Bucurefti in 1688,dar gi izvoarediferite de cele avute Ia indemAni gi indicatecu relative preciziede Milescu qi revizorii lui succesivi2.Cred cA putem presupunecu suficientdlegitimitatecA izvoruf acestordoui versiuni fragmentaretrebuie sA fi fost un parimiar slavon, care circula probabil in manuscris.Este, de aceea,foarte pulin probabil ca fragmentuldescoperitde Hasdeusi provini dintr-o incercare necunoscutd de traducereintegralaa Bibliei, ci estemai degrabi, asemenea fragmentuluidin tipdriturade la 1682a lui Dosollei,unul dintrefragmentele biblicedestinate a fi cititein bisericila anumiteocaziigi ordnduitecanonic in carteabiscriceascanumitd Parimiar. Dupa p6rerealui I. giadbei3,confirmat6 in linii mari ulterior de Ion Che{ie 9i Al. Marega,fragmentul publicatde Hasdeureprezinti o copie din secolulal XVll-lea, facutade un muntean,iar traducereaa fost efectuatAde cineva din Ardeal. DatA fiind semnificatialor filologicd, am introdus $i acestedoud fragmentein seria textelor pe care le-am examinatcu atentiein cadrul comparatieitextuale cares-aaflat la bazaproprieinoastreversiuni. 2. Estevorbain primul renddespre.Frankfl,Vulg. $i Ostrog.Vezi V. C nd,ea, op. cit., passim. 3. ,,Fragmentul Leviticuluide la Bel$ad", 1n Revista Jilologicd,| (1927),pp.2j6-283. 4. Introducerein lilologia romdneascd,BucveSti, l9'l4, p, 37.
J
:
INTRODUCERE
309
l
;,
:
Versiuneape care o propunem reflectAlndeaproapetextul grecescal Septuagintei,in recensiuneamodeme a lui Alfred Rahlfs. Am reprodus, atadar,toate opliunile interpreliloralexandrini,chiar pi cdnd ele sunt diferite de celedin textulebraicoriginar.in secliunea de cornentarii, am menlionat de fiecaredatadiferentelefafd de textul ebraic,la fel cum am explicat toate pasajeleobscuresau gregelilede traducereexistentein textul grcscss. Am citat de asemenea, in mod consecvent,optiunilede traduceregi pirerile unor interpretimai vechi sau mai noi ai textului biblic, in dorintade a pune la dispozifiacititorului un materialcat mai divers pentru propriile reflectii asupratextului. Referirile frecventela Vulgata $i la alte cateva reputate versiunimodemeale Bibliei in limbile englez6,germand9i francezd,aldturi de cele la textul ebraic,au 9i ele acelagirol, de a sprijini pe cititor sd acceadi la o mai adecvatdgi nuanfataintelegerea Septuagintei. in scopul de a oferi o perspectiv6istorica asupralexicalizIrii ln limba romand a unor conceptebiblice, am socotit util $i interesantsd luim in disculieprimelegapteversiuniromaneqti ale Leviticului(Ms.45, Ms.4589, Bibl. 1688,Micu, Filotei, $aguna,Heliade),aldturide alte cAtevadintre cele moderne.Am putut astfel sd punemln evidentadinamicatextual-istoric6 a textului sacru in cultura romdneascf,, agacum se reflectaaceastain evoluliastilului biblic al rom6neiliterare.in unelelnomente,referirilela versiuneaslavoni intrebuinlatade primii traducdtoriai textului biblic in limba rom6nds-auimpusin acestcontextde la sine. Datele de istorie gi de arheologie biblicd oferite de cercettrrilemai recente,trimiterile comparativela culturile anticeale OrientuluiApropiat Si la culturaclasici greco-latina,ca fi frecventelereferiri la comentatoriantici (Philondin Alexandria,Flaviuslosephus, Origen9.a.)suntdestinatelumiperspective ndrii din complementare a semnifica{iilor Leviticului,textulcel mai ,,tehnic"dintrecirtile VechiuluiTestament. EugenMunteanu
f
Leviticul 1 | gi l-a chemat[Domnul]pe Moisegi i-a vorbitdin cortulmArturieicu fiilor lui Israelgi spune-le:
l
3
p l
l,l Incipit-\l textului, conjunctia,,$i" (gr. Koi, ebr.waw), esteun indiciu sintactical depcndenfei Leviticuluide carteacareil preceda,Exodul.I F'ormaromaneasc[tradi'Adhinay tional[ ,,Domnul"red[ (dup[ g. Ktprog, slavon.Pocnolr,lat. Dominus)ebr. ,,domnul,s6penul", car€ substituia,din motive de tabu religios,tetragramaYHWH, numelesacrual divinitilii. 0 Sintagma,,cortulmdrturiei",reproducand intocmaigr. n oKnvil ro0 poptupior din LXX estegenerallin vecheatraditietextualAromaneasci (Ms. 45. Ms. 4389.Bibl. 1688.Micu. Filotei.gagunaqf ti nnania).in manicrasa neologizanta, Heliadepropune,,tabgrnacolul mAnuriei",inspiratde Vulg. tabernacllum 'ohelmo'edhdin TM lbst testimonii.Expresiacorespondenta a lradustrln diferitefeluri (Bibl. Jer.),knte de la rehcohtre(FC\, the in bibliile moderne:Tentedu Rendez-vour (KJV), dqsheiligeZelt (GN), c/ li ,,conuldescoperirii" tabertwcleof the congregation (Radu-Gal.), ,,conuladunArii"(Bibl. 1968). 1,2 in LXX, nofiuneapronominal.nedefinitA ,,cineva"estelexicalizatdfrecventprin subst.iwepoycoq, ,,om",pentrua sugeracaracteruluniversalaljertfei careurmeazAa fi adus6.t) Gr. rd 66pov din LXX, reprodusin vechileversiuniromaneitiprin ,,dar", corespunde ebr.qoftAn din TM, cuvantcareaparepentruprimadatdaici in Levitic $i inseamndliteral!,ceeace se infatileazd(cajertfd)", redatde traducdtoriprintr-unechivafentapropiat:offering(KlY\, Opfer(Luthe\ GN), offrande(Bibl. Jer,).i Termenul tradilional romanesc,,dobitoace"(Ms. 45, Ms. 4389, Bibl. 1688, Micu, gaguna, gr. Knlvn, intrebuintatin LXX mai ales la plural Radu-Cal.,Bibl. 1968)corespunde pentrua desemna genericccletrei tipuri de animalgoftrite cajertftr,bovinelcmari,oile in modgenerictoatcanimaleledomesii caprele.Ebraicul," hAnAhdin TM desemneazA tice mari. Philon,Spec.l, 163-165,estede parerecA cele trei speciiau fost aleseca animalepentrusacrificiupentrucAsuntcelemai bldndegi mai ascultatoare. 1,3 Sintagma (excepfiela Heliade: ,,arder€de tot', prezentdin toateversiunileromanesti redf,cu fidelitateconiinutullexicalSi formainternaa gr.6Iorcrirtopo ,,holocautome"), sau dloxcrhororq, recurenliin LXX pentru a desemnaprincipalultip de sacrificiu veterotestamentar. in TM apare'olah, deii.vatdg la verbul 'alah,,,a vur'lca, a se inal[a", sugerindideeacA fumul rezultatprin arderese inalF spre cer, Ideeade combustie
3t2
LEVITICULI
tot din vite mari, si aducd o parte b6rb6teasclfdrl cusur la uga cortului maduriei, ca sd fie bine primita inainteaDomnului. ' S6-9ipund mana pe capuljertfei, iar aceastaii va fi bine primita, ca s6 se sdv6rgeascipentruel lmpdcarea[pentru pacate].s lar preolii, fiii lui Aaron, si injunghie apoi integraltrexprimati in LXX se reflectAin semantismul sauin forma celor mai mult9 echivalente din veniunileeuropene mai importante: V\18..conbustio,Ostrog:ctxtxtlt ,,ardere",Luther:Brandoder,KIV'. burnt socriJice,Bibl. Jer.,BA: holocauste.I Sintagma,,partebtrrbiteascl",lntrebuinlate in toateversiunilebibliceromanefti(exceptiela Heliade:,,mascule"), vine din tradifiaslavone,cacicorespunde cu Ostrog: Exrc! no,rl lntrucatgr. dpolv inseamnd,,mascul",c/ Vulg. mascxlus.I Exi,,partebfubAteasctr", genfaca animaluldejertfa sAfie perfectsdnetos a fost interpreta6simbolicde Philon, Spec.1,260l.,,Legea nu estepreocupatd ca animalelepentrujertla sAfie thrd cusur,cl mai mult de faptulca accicareaducjefffa sdnu fie atingide nici o patima."Ebl tamIm, ,,perfect,ftre defecte",a fost redatin LXX prin gr. i4rauoq,,,fdrapata,fara vint', de unde solutijleunor interprelimai recenli:,,farAcusur" (Radu-Gal.),,,fardmeteahna" (Bibl. 1990,Anania).Versiunilerom6ne$timai vechi (Ms. 45, Ms. 4389,Bibl. 1688, Micu, Filotei,$aguna),subinfluenga probabiltra slavon.xEnoportlr! intactus,' ,,innocens; (Ostrog)fi a lat. immaculatus(Vulg.), prezinfi opfiunealcxicata,,curat".i Secventa ultima a versetului,oitd 6ertdv 6vovrtov rupiou, corgspundeebr, lireyonotiph"net yHtyH,literali,,pcntrubunavoinlasainaintealui Dumnezcu,"Sintagma ,,bineprimit", propusdde Radu-Gal.(cf. Bibller.: agrdd),ni separemai potrivitdpentrua redasemnificaliagr. 6€Kdq, ,,accept6, (Bailly,sv.), decatalteopfiunrprecum admis,d'oir agrCable" simplu,,primit"(Ms. 45, Ms.4389,Bibl. 1688,Micu, Filotei,Faguna)sau,,binepltrcut,' (Bibl. 1990,Anania). 1,4 Sing..,mena"(gr. rlv leipo) reproduce intocmaiTM, cu toatecd, potrivit tradifici iudaicerelatatedc Philon(SpecI, 198),ritualulprescriaintinderea anbelormaini.0 prin Tiv K€ootiv m0 ropn
LEVITICUL I *,
l
*
3I3
vitelul inainteaDomnului $i si aducdjertf6 sdngele,stropindcu sangede jur imprejur altarul care se afld la uqile cortului mirturiei. o Jupuind ani' malul pentru ardereade tot, sA-l taie in bucdli potrivite, iar preolii, fiii ' lui Aaron, sApund foc pe altar pi sd agezelemnepe foc. DupAaceea,fiii lui Aaron, preotii, sA agezebucafile tiiate, capul gi grlsime4 pe lemnele careard pe altar,'iar mAruntaiele ti picioarelesd le spelecu apefi preofii sA punA totul pe altar, cici este prinos, jertfA, mireasmAplacutd pentru Domnul. lui Aaron,Nadab,Abiud, EleazarSi lthamar,investifide Moise cu demnitatea sacerdotald.O Am optat in cele din urmd pentrutermenul,,altai' (cl Yulg.: altare, Bibl Algx.: .l lel) pentrua echivalagr. ouorootilprov,probabilo inovalielexicalaa autorilor LXX (derivatde la ouoio ,.iertltr").in stilul bisericesc romenesc, sefolose$te consecvent apelativul,.icrttblnic"(forma mai veche:,jirtivnic"), un imprumutvechi din slavona (x6prr'El|nxf, bisericeascd ). 1,6 Actiunilc suntsimultane,participantiila ritual,suplicantulli preotul,actionandfiecarcconformprescripliilor lor cultualc. in TM, suhiectul frirzeidin v. b este ii datoriilor pe pluralul: c6nd in LXX Vulg. sc intrebuinfeaza rcspcctiv concident. ,,e1", Si Uer,rooot!, 1,7intrebuinfatfhrtrarticol,cuvantulrop sereferdla focul dcsprccaremaijos (6,5-6)se 'inirelinutpcrpetuu. menlionoaza cetrebuie i Potrivitsoluliilorcelormai multi interprgfi modemi,am tradusprin ,,aaqcza"verbulgrecesc arlorolpf,(trl,atestatde lsxicogralidoar in acestloc din l,evitic,cu sensulcxact,,aingrAmadi",rcllcotatcu fidelitatede vechile versiuniromdneSti, (Ms.45,Ms.4389,llibl. 1688). undegdsimverbul.,agrAmddi" 1,8 Gr. ro 6L1orogr1!ord. rcdatdg unii interpretiperifrastic(Vulg.: menbrdquaesunt caesa),inseamneliteral,.(pd(i) 6iate in doud",operaficdesemnatd in versetulanterior prin sintagma uel,loiorv... Kffd [d]"4 ,.sataiein bucdlipotrivite",adicddup6o tehnica traditionalA careconstain ,,tdiereaunor bucili potrivite,againcet fiecarestralcdtuiasci un intreg" (Philon,jirec. I, 199). I Crdsimcaarimalului jertfit (gr. rd dric{p. ebr. padher)erc socotitd, dc popoarele vechiparteaceamaiprefioasa din corpulunui animal. 1,9incepdndcu Micu, interprefiiromAnipreferiin contexttermenul.,mtruntaie",pentru a redacontinutulgr. to elroil"ro (ev ,,1n",rorl,io ,,cavitatea ventrala"),pe carcprimii traducatoriromaniil calchiasera prin expresiiprecum,,celeden pantece"(Ms. 45, Ms. 4389,BB). a Spalarea cu apda bucalilordin animaluljertfiterao operalicritualaSiera €fectuatd de cafe suplicant.in LXX sespun€doarcapreoliivor puncbuctrfilepe altarli seintrebuinfeazA verbulgr. ilrttio4pr, ,,aalezadgasupra", o opliunedc traducgre destul de lnd€pArtate de originalulebraic;aici era folosit verbul hiq"lir, carcera un termen tchnicin ritualisticasacrificiald, insemn6ndaproximativ.,atransformao materiein l'um prin verbullatin€sc fi aburimirositori",inlelcspc careleronima incercatsAil surprindA adolere,,,a oferi jefife zeilorprin ardere"(Vulg.). I Expresiadopl euo$icqrr! rupiro din LXX gstgtautologici,faptcaresereflectdin celemaivechiversiuniromancati, undc gasim,,mirosde bunAmirosire"(Ms. 45, Bibl. 1688,cf 1i BA|.odeurde bonneodeur). Ebr.reld&,,parlirm"apareln 1'M cu o funclieapotropaicS.
314
LEVITICULI.2
l0
Dac6 darul lui c6tre Domnul va fi adusdin turma de oi sau de capre, pentru ardereade tot, atunci sA aduc6parte bdrbiteasc6fdrd cusur gi s4-9i pund mdnape capul acesteia.rr lar fiii lui Aaron, preofii, s5 o injunghie in laturadinspremiazAnoaptea altarului, inainteaDomnului, 9i sd stropeasc6 cu sdngein jurul altarului. '' Sd o taie apoi preolii in bucali potrivite gi sAle agezeimpreunacu capul gi cu grasimeape lemnelecare ard pe altar, r3 iar maruntaielepi picioarelesa le spelecu ap6 gi si aductrpreotultoateacestea gi sAle punApe altar,caciesteprinos,jertfe,mireasmd pldcutdpentruDomnul. '* Dacd lnsa darul pe care il aduci pentru Domnui ca prinos este din p6sAri,atuncisd aducidar din lurturelesaudin porumbei.15$i preotulsi aducApasdreala altar,s6-i frangAgatul 9i si o pun6pe altar, iar sdngeles6-l stoarcAla temeliaaltarului.'' Guqacu penele(de pe ea) sAo scoatdSi s6 o aruncelang6altar, in parteadinsprerdsariLla locul pentrucenugA.17Apoi s6-i frdngl aripile fdrd sa o taie in doud 9i sd o a$ezepreotul pe altar, deasupralemnelor de pe foc, clci este prinos, jertfa, mireasmaplecutA pentruDomnul.") | 2 ,,<
.
.
LEVITICUL2
3I5
2 adauget6maie;laceasta]esteo jertf6. Sd o inlSgigeze apoi fiilor Iui Aaron, preolii, iar preotul lslujitor] sAia un pumn plin din frunteathinii amestecate cu untdelemn$i cu toatd tEmaiaSi sd le arda pe altar, spre pomenire,jertfi ' cu mireasmdpldcutd pentru Domnul. Iar ceea ce rimdne din jertfa lde grenel sd fie pentruAaf,on$i pentru fiii sdi, ca partepreasfanfidin jertfele aduseDomnului. literall prin sulet gdsimla cei mai vechiinterpretiai Bibliei ln limba romdntr(Ms. 45, Bibl. 1688,Micu, Filotei, $aguna).tf Jertfavcgetala,des€mnata in LXX prin expresia parfialtautofogica66pov ouoiqv (literal: ,dar jertf6'), cofespundeebr.min"ftdl4cue desemna de regultroricefel de dar sauofrandi, indiferentde conlinutullor (animalsau vegetal),oferitein semnde omagiuunui personajinalt,Traditiamozaicea reskansinsa sens]ul ebt,min"hah la sensuldg ,,oliandavegctald".in prezentarca pe carcu facejertfelor in Spec.,I, 194-196,Philon nu acorddmar€atenliesacrificiilorvegetale,menfiojertfa vegetala ndnduJedoarin treacet.Origen,in schimb,(Hom.Lev.II, l -2), considerA o formda jenfei p€ntruplcat, descrisA ulterior,in Levitic 5,1l-t3. 0 ,,Frunteafdinii de grAu"transpune gr. delribd),lq,,fleurde farinede froment"(Bailly,^r.v.),tradusin Vulg. Win simila,,,fdindfoartecurat6,frunteafdinii", termenicarecorespundin TM subst. soleth,Win caresedesemneazd ftina de ceamai bunacalitate,deosebittr de fhinaobisnuite, denumitt qemah. Relin m incercarealui lleliade de a naturalizagrecismul prin,,floarede fhind".Dupi Philon,Softr. U, 7l Si urm., semidale,glosatin parantezd floarea fainii reprezintdgandireapurificattra suplicantului.I Termenulromdncsc tradilional,,untdelemn"echivaleazigr. td €),<nov,,uleide mtuline"(LXX), c/ Vulg.; o/ear?.in Palestina anticAsefbloseaualteuleiurivegetale, cel de mAslinefiind mai pulin cunoscut.O TAmaia(ebr.fbhondh, gr.l,ifuvov, lat. t rs, slavon.!in/ iofl!), intrebuintatape largin ritualurilereligioasealemultorpopoareantice,€rar69inabalsamicla unui arboredin familiaterebintului.In lsraelulanticfimaiaeralbarrescumpd,fiind importata din Peninsula Arabica(Walker,84);era socotitdun simbolal crcdinciosului fervent (cf Ps. 141,2). 2,2 TermenromAnesc gr. rd lv$rdouvov, opfiune traditional,,,pomenire"corespunde semanticaadoptatain timp fi de alli interprefi:memoriale(Vulg.), nrn^rh (Ostrog), (L$her), memorial(KlY\, le nenorial (Bibl. Jer.. SB, BA). Ebraicul Gedenkopfer 'az'kAfih,d.erivatdirl verb:ulzdkhar,,,a-ii aminti",esteintrebuinlatin Levitic in legaturAcu aceaparte(,,un pumn plin") din jertfa vegetali,oferitdca ardefede tot (c/ ti pomenire"poatefi intcleasa Num. 5,15.18.26); expresia,,spre aici fie ca,,sprea i se amintiIui YHWH dejertfa prezentatd", fie ca ,.sprepomenirea suplicantului lnaintealui YHWH". Termenulesteutilizat ti ln Ex. 3,15 (.,pomenirea Mea din neamin neam"), Deut.32,26(,,voiitergedintreoameniamintirealoi') etc. preaslantA" 2,3 Prin expresia,,parte am redatconfinutulunei sintagmeprin carevechii interprefi exprimau, prin reduplicare,ideea de supcrlativ,potrivit unei structuri gramaticale(qodhel qAdhd;in) tipice limbii ebraicertlyrov triv ccyi
316
LEVITICUL2
"
Dacdinsdvei aducein dar Domnuluijertf6 [de grdne]coaptaln cuptor, si aduci p6ini nedospitedin frunteafdinii, framantatecu untdelemn,9i turte 5 nedospiteunsecu untdelemn. Daci darul tdu estejertfa [de grdne] coapti in tigaie, el s6 fie din fruntea fEinii, frAmentalcu untdelemn9i nedospit. o Sd-l rupi in bucd{i9i se tomi pesteel untdelemn;[aceasta]estejertfd [de granel adusdDomnului.7 Iar dacddarul tdu esteje(te [de gr6ne]coaptApe vatrA,sa fie pregAtitdin frunteafainii cu untdelemn.' Jertfa pregatitadin acesteasAo aduciDomnului gi sd o inm6nezipreotului,iar el o va aducepe ' altar; din jertfa [de grdne], preotul sA ia parteapentru pomenireaei, pe care sa o a$ezepe altar, cdci esteprinos,mireasmaplAcutdpentruDomnul. lo lar ce va rdmdnedin jertfa [de grdne] si fie pentru Aaron 9i fiii sdi, ca partepreasfantdintre prinoaseleaduseDomnului. " Nici jeftfd o [de gr6ne]pe careo vefi infiliga ca dar Domnului sEnu o pregatiti dospi6, cdci nimic dospil sau cu miere nu veti aduce ca prinos 2,4 Gr. o rl,i.povoq,cu sensul,.four d griller l'orge", p. ext.,,four de campagne, tourtidre"(Bailly,s.v.r
I
LEVITICUL2
*
317
Domnului.'' [Putefi]sf,aducelifi din acestea in darDomnului,ins6numai ca dar din pdrgalor; ele nu vor__fi insd inAltatepe altar ca liertiA cu] plAcutapentruDomnul.'' Toatedaruriledinjenfelevoastres6le mireasma sAraticu sare;sanu lSsatisdlipseasc4 de pejertfelevoastresarea[ca semn agentide fermentalie, ln Antichitatesc foloseaulapteleacrusaudiferitcsucuride fructe. PentruPhilon,Spec.I, 29, fermentulsimbolizeazitrufia $i aroganfa. i Mierea(LXX: rd produsulapicolcunoscur, tr62.r,Vufg,:,nel),in TM:.tbhas (< acad.dlipu), d€semneaza dar $i un fel de sirop nefcrmentat de strugurisaucurmale,cunoscutasuzi dc arabicu numelede drDs.Excludereamierii dintre ofrandelepoporuluiales pentruYHWH se poateexplicafie prin acliuneasafermentativd, fie prin nevoiade diferenfiere fatddo cultelepiganeinconjurdtoare, mi€reafiind ofrandaprin excclenlil?ndifcriteculteuranienc ale Antichit ii. Philon,loc. cit., interpreteazd miereaca simbolal plAceriiabuziv€,iar un comentator modernpresupune cd prin,,miere"sedesemnga?d in VechiulTestament, ln modgenericpi eufemistic,oricebautu|dfermcntatA (c/ l{arrison,1980,p. 5+r. 2,12 Ofranda primului cules din diferite specii vegetale(struguri, misline etc.) produselede acest repfezintdo jertft distincti de ceaprescrisdin verseteleanterioare. tip nu erauarsepe altar,ci erauoferiteca prinospreolilor,constituindunul dintremijloacelelor de subzistcnlA. TermenulromAnesc tradilional,,pargA"(venit din slavona) apareincdin sec.al XVI-lea (psaltirilerotacizantc, P,r/tacleld OrA$ e - 1582),ca qi la alfi scriitoribisericestiprecumDosofl€isauAntim Ivireanul.Autorul Ms.4389, orientAndu-seprobabilSi dupaVulg.: pimitiae, a inlJebuinfatacestterm€n,pe carcil vom reg[si in sintagma,,prinosde pargA"la Micu, urmataapoi cu consecvenld de toli traducAtoriiromani,panAla Radu-Gal.La Heliade,din nou o opliunelexicaldlatinizantI: ,,pr€miIie". 2,13 Sareaesteun simbol al statomicieifaf! de un angajament luat, liind prezentein ritualurilede consfinlirea unei alianle(c/ Num. 18,19,,,legdmant de sare,'),ca $i ln numeroase ritualurireligioasealc popoarelorantice.AceastisimbolisticA sercgise$teln tradiliaiudaic6,precumti in ceacre$tini.PentruPhilon,Spec.I, 289,sareasjmbolizeaza durata perpetui,intrucat ,,mentinecorpurileneschimbate Si le face. intr-o anumtta privinta,nemuritoare". Flaviuslosephus, ,41111,227, menliorcaza intrebuintarea obligatori€ a stuii inclusivla j€rtfelearderiide tot, in conformitate cu o mai vecheprescriptie halakhici.Expresia,,sarealegimantului"(gr. iil,o 6ro0rlrm) de aici, care reaparein diversevariantein VT (de ex.in Num. 18,19;Iez. 43,24),areconotatiisimbolic-ritualice explicite.Expresia,,voisuntelisarcapAmantului"(Mat. 5,13-16qi Luc. 14,34-35)prin carelisus Hristossc adreseazA apostolilorpoatefi o referirgdir€ctAla funcliasimbolicA a slrii: uceniciiMantuitoruluisunt,asemenea sarii,elementulprin carelumeaintreaga devineo ofiandtraduselui Dumnezeu.Origen a nuanfatin repetateranduri aceasta interpretare: ,,Oamcniilui Dumnezeusuntsareacareconservdpamantul"(C Ce&.VIII, 68-69).,,Credincioqii suntsareapamantului, adicAa tuturorcelo alli oameni."(Com.Io. VI, 59) Vczi li Epist.ad Diogh.6, l: ,,Ceeace cstesufletulpentrucorp,suntcrestinii pentruintreaealume."
318
LEVITICUL2.3
all legimentuluiDomnului. Pe lang6toatedarurilevoastresAaducelili sare DomnuluiDumnezeuluivostru.ragi daci vei aduceDomnuluijertfi din cele dintdi roadeale tale, atunci sAaduci grAuntre noi, prljite la foc Ai rsnite, ca jertf6 din cele dintai roade, 15sI torni untdelemnpeste ele gi s6 adaugi tAmaie;[aceasta]este o jertfd. 16Iar preotul sa pund [pe altar] panea spre pomeniredin grf,un{e9i din untdelemn,precumfi toatdtAmaia;[acestajeste prinospentruDomnul.>" r 3 ,,
LEVITICUL 3
3I9
a toatAgresimeade deasupramiruntaielor gi am6ndoirinichii impreunl cu grisimea de pe ei, ceade pe Solduri,ca gi seul de pe ficat, carese despdnde 5 o datdcu rinichii. lar preotii, fiii lui Aaron, sAinalle totul pe altar, deasupra arderii lor de tot a$ezatepeste lemneleaprinsepe altar; [acesta]este prinos,Iertl] cu] mireasmAplAcutdpentruDomnul. 6 Iar daci darul pe careil va aducecajertti de mantuireDomnului va fi din turma de oi sau de capre,atunci, od partebarbiteascA,ori partefeme? iascd,s6 fie fird nici un cusur. Daca va aduceca dar un miel, s6-l Tnflfi' SezeinainteaDomnului, sA-9ipuna mdinile pe capul animaluluipentru jertfd $i sl-l injunghie la ugile cortului mirturiei, iar fiii lui Aaron, preolii, ' sA stropeascacu sangelelui altarul de jur imprejur. Din aceastdjertld de mantuirepreotul sAinfetigeze,ca prinos pentruDomnul, grdsimeagi qoldul l0 farecusur,desprinsimpreun6cu galele,grasimea de pe mdruntaie gi rinichii am6ndoiimpreun6cu grdsimeade pe ei, cea de pe iale, ca $i seul de pe " ficat, care se desprindeo dati cu rinichii, iar preotul sA inalle totul pe altar; [aceastaestejeftft cu] mireasmapl6cuta,prinospentruDomnul. 12 Daca darul adus va fi o caprd, sA o infAtiqeze?nainteaDomnului, 13 s6-qipuni mdinilepe capulei qi sdo injunghiela ugilecortuluimdrturiei, iar preo(ii,fiii lui Aaron,sestropeascd cu sangele ei altarul,dejur irnprejur. 'o $i preotul s6 aducd, drept prinos pentru Domnul, grdsimea de pe 3,4 lnteresantde remarcatcr, inffe organeleanimaluluijertfit, a cdxoraducerepe altar esteexclusade Moise,se numira creierul$i inima.O explicaliea acesteiinterdicliio gdsimla Philon,Spec.212-129|. intrucatdoar inima gi creierulpot produccdet'ccteale sufletului,,,ar fi absurdca jertfirea lor si ptovoaceamintireapacatelor,5i nu uitarea acestora".in schimb,rinichii $i ficatul,pl(i ale animaluluisocotitedrept vitale,sunt singureledemnede a fi oferitelui Dumnezeu. 3,9 Prin lbrmularea,.Soldulfira cusur,desprinsimpreuntrcu |alele", am incercatsA redamcat mai fidel gr. rilv dogr-rvtipc,rpov o'Uvrotq \roqrq careinseamnr,intr-o altl mai libere,.,$oldulftrrAdefectimprcunAcu mugchiilombari".O ochivalare, de asemenea transpuneie literalda secvenfei o gasimin vechileversiunibibliceromane$ti: ,.mijlocul in IM, partea curatcu Flele" (Ms. 45. Ms. 4389,Bibl. 1688.Micu. Fil,)tci.$aguna). prin ebr. 4fydr, termenulcurentpentru respectiva a animaluluisacrificat€radgsemnat6 (Oris /atrcaudata\, r^sade ovrne denumirea cozii grasea oii saua berbeculuipalestinian reputatdin Antichitatepentrucoadaextremde voluminoasdli de grast, care putea panaIa l2 kg. atinge,dup2iaprecierileunorspeciali$ti, placuu" (gr.oopil e0o5io6)seechivaleaze 3,11I'rin expresia,,mireasma de reguleebr. lehem,.paine",p. exl..,hrand",c/ Bibl. Jer.nouftiture.Cauzaac€steisubstituliilexicale unui cuvantconcret.pentru trebuiecautataprobabilin dorinfade a evitaintrebuinlarea desemnarea uneiofrandecatreDumnezeu.
320
LEVITICUL 34
mdruntaieli toatd grAsimeade deasupramdruntaielor159i amindoi rinichii impreun6cu grisimea lor, cea de pe qolduri,ca gi seul de pe ficat, care se '' desprindeo datacu rinichii. Iar lpreotul] sAinalle toateacesteape altar ca prinos, fiertf6 cu] mireasmAplAcutdpentru Domnul. Toatd grAsimeaestea " Domnului. Aceastava fi legiuire velnic5" pentru tot neamul vostru, in orice agezarea voastr6:sAnu mancatinici grisime, nici sange.)" I 4 Domnul i-a vorbit lui Moise cu urmdtoarelecuvinte: 2 ,,Vorbege fiilor lui lsrael qi spune-le:(DacA va pAcitui cineva{Erdde voie impotriva prin formuliri precum 3,17Expresiagr. il T€v€du!6v, transpus|in tradiliaromdneascd voastrc"(Ms. 45, Micu, Filotei, ,,rudelevoastre"(Ms. 45, Bibl. 1688),,ncamurile $aguna),,,generaliilevoastre"(Heliade),,.nearnde ncamulvostru" (Radu-Gal.),,,toii urmagiivoltri" (Anania)dcsemneMa intrcgulneamal lui Israel,at6tpe cei prezenti,c6t qi urma;ii lor, oriundes-ar afla ace$tia.a Interdic{iade a mdncagrAsime$i sangese regasegemaijos,'in 7,22-21(in Gen.9,4interdictiasc relbradoarla s6nge;c/ $i notala lui Philon.Spec.IV, 122-125, Deut. 12,23).in interpretarea sangelenu trebuiaconsumat de oameni,deoarece cl reprezintd sufletuluisensibil",iar de la gdsimeoame,.substanfa nii trebuiesdseablini din austeritate datafiind consistenla saexcesivA. $i cumpatare, 4,2-5FormulacondilionaldinilialA,dacAva pAcdtuicineva"(gr.plileov qtaprn) este frecventintrebuinta6ii in tcxtclejuridicemesopotamiene: eaexprimaintentiadivini de a acceptajertla d9 impicare, prin caresd se restaureze ordincatulburataprin p&al. Pentrulntrebuintarea cu sensul,,cineva"a subst.yu1i1 ,,suflet",vezi supra,notade la 2,1. Origen,Hom. rev., se relerela acestcont€xtafirmandcAgr. Vur0l ,,suflet"trebuie distinsde gr. rveotrrc,duh",.,spiri1",traducatorii€vitandin mod intenlionatlntrebuin,,duhul"nu poategre$i.0 Pentrunofiunea,,a lareacelui de-aldoileatermgn,deoarece picatui" autorii LXX se folosescde verbulc4roprovro,,a comiteo gre$eald, un pdcat" (cf. Yulg. peccare\,prin care se echivaleaztr efi. hala' ,,a rata finta, a pacdtui".I Expresiarom6neascd traditionala,,fhrdde voie" (Ms. 45, Bibl. 1688,Micu, Filotei, exactea adv. gr. orotioloq, ,,involuntar",din LXX. $aguna,Heliade),estetraducerea Interpretarea lui leroni:'I]. dinVulg.:per ignorantiam(prelvat'ptobabilde acestadin mai vechileversiunialelui Aquila qi Symmachus) o regAsimla unii traduclto romani:,din neftiinid" (Anania Radu-Gal.,Bibl. 1968).Pentrucrimelecomisein mod deliberatnu eraprescrisnici un ritual expiatoriu,fdpta$ulfiind ucis.t) Termenultpdotccyps,,ordin; prescripfie,rdnduiald",transpustradilionalprin,,porunc[", desemneazd prescripliile fomulatenegativ,detipul ,,sAnu ucizi".0 Expresia uns"(LXX: o qplEpei,qo ,,arhiereul re1pro1r6voq,Yulg.: sacerdosqui unctuseJt) face explicit faptul ctr cercmonialul ungerii cu untdelemnal preoiilorera un simbol al invcslirii lor cu puteri sacralegi sacrificiale.intrcbuinlarea aici a participiuluiK€Iprop€voqln loc de obi$uitul lprot6q ne faseseinlelegemcAdoar mareleWeot(ebr.hakkohenhaggAdhol, kohenhdro'|, iar aici hakkohenhammasia!1 o ungere ,.preotulcel uns") primeain momentulconsacrArii totald.Contextulface referire la marelepreot,personajunic, pcful tribului levifilor.
LEVITICUL4
321
poruncilorDomnului, strvdrgindo incdlcarea vreuneiadintre ele, [va trebui strimplineascal: 3 Daci a pdcdtuitarhiereul,careesteuns,gi a aduspdcatulasuprapoporului, atunci el sAaduc6Domnului, pentrupAcatulpe care l-a sAvergit,un vilel ' fIrI cusur, [ca jefifa] pentru pacatuls6u. SA aducdvitelul la u$acortului m6rturiei,?nainteaDomnului, s6 pund m6na pe capul lui 9i sd-l injunghie inainteaDomnului.5Iar preotulcel uns, ale cdrui mdini sunt desdvar$ite [i.e. consacrate],sd ia din s6ngeleviJeluluipi sd-l aducdin cortul mafturiei. 6 Apoi s5-pimoaie preotul degetulin sdnge9i sd stropeascd de gapteori cu ' sAngeinainteaDomnului, de-alungul perdeleisfinte. PreotulsAungdapoi Dupdcum observdPhilon,Spec.,I, 280,intrucatpdcatulunui preotnu ll afectadoarpe accstaca persoana, ci sc rdsfrangea asupraintregiicomunita!,animalulde.iertfbtrebuia sAfie de ceamai buntrcalitate.a ,desdvar$ite d/ nota1a8,22, [i.e.consacrate]": 4,6 Numdrul lapte are la multe popoareantice o valoare simbolica,semnificAnd perfecliunea. Aici, prin repetarea de $apteori a gestuluiritual, se urmare$te obtinerea icrtAriidcpline.i ,,Perdcaua ceasfentt'(LXX: rd ro,rondtoopord ihrov) estebucata de tcs?ituricare acopereaintrareain cortul sacruj1n TM. pArokheth,,acoperamant; perdea".Dincolodc acestacoperanent nici preotulnu puteapa$idecato singuradatApe precumVulg. velumsanctuarii,m]ul\i an (v. mai jos, 16,34).lnspiratide predecesori traducAtori romanipreferao denumireconcrettrde tipul ,,acoperdmantul cel sfanf'(Ms. 45, Bibl. 1688,Micu, Filotei, $aguna),,,perdeaua sfantuluilAcaS"(Radu-cal.,Bibl.. 1968),cf. le rideau du sanctuaire(Ilibl. Iet.). 4,7 Altarelesacrificialeaveauin vecheaPalestindo formi spcciala,extremit[tilelor arA6ndasemenea unor coamede animal.Ac€ste,,coame ale altarului"(gr. ro x6poto ioi ouorqdrlpiou, ebr,qeren)erausocotitede israelitidreptloc de refugiupgntrucei urmirili(vezi 3Rg. 1,50-51).a ,,Altarulpentruamestecul de tAmaie"simbolizaprczenta perpetuda lui YHWH in mijlocul poporuluilui Israelqi se gaseain interiorulcortului marturiei,inainteaperdeleislinte.Pe acestmic altarardealn permanentd un amestecde aromateprglioase.Ideeade amestec€stesugeratain LXX de sintagmagrec€ascd rd euBiouq rig quveno€q, literal ,,tAmaiacompunerii",calchiatAde vechii traducAtori romanir,,timaiatocmirii" (Ms.45, Bibl. 1688,Micu, Filotei,$aguna),,,profumulcompozifiunii"(Heliad€).O ideedesprecomponentele acastuiamest€c de aromatene putem face din Ex.30,34, unde sunt indicatesmima,onih4 halvanul(galbanul)Si ttrmaia. Smirna,numitAin vechiletextebibliceromaneitidin sec.XV-XVll stacti(dupdslavon, cftr.rt, cf. gr. oroKfil) era o ra$inAputernicparfumat5,produsl probabilde unul din arborii S4,/at offci alis sar Camiphoraopobalsamum. Urmitorul component,oniha (gr. rivolc), era oblinut, dupa cum presupunellanison, 1980,p. 62, din mbcinarea anumitormolufte,sau,dupi Walker,p. 158,de la o speciedc trandafirsAlbatic(Crst4r ladaniferus). Despregalban(gr.lcd,porn) se presupune ci ar fi rdginaaromaticA a unei speciide mArar,probabilFerulagalbaniJlua,
I LEVITICUL 4
cu acestsangecoarnelealtarului pentru amesteculde tAmeie[cel ce este] inainteaDomnului, in cortul mArturiei;apoi tot s6ngelerAmasal vitelului sA-ltoame la temeliaaltarului pentruarderilede tot, care se afld l6ngdugile cortului mdrturiei.' [DupA acee4] sA scoatagrisimea din vifelul [adus ca jertfel pentrupacat,grisimea de pe mdruntaiegi toatAgrdsimeade deasupm ' maxuntaielor, amandoirinichii impreundcu grasimeade pe ei, cea de pe golduri,ca $i seulde pe ficat,carese desprinde o datdcu rinichii,r'tot a;a cum Ie pune deopartedin viplul adusca jertf6 de mentuire;apoi sAinalle preotulloateacesteape altarulpentruprinoasele[cuveniteDomnului].I I Dar pieleav(elului gi toatdcamealui impreundcu capul9i picioarele,cu mArun" taiele gi cu balega, intregul vilel s6-l scoat6afard din tabir6, la un loc curat, acolo unde se arunc6cenuga,gi s6-l ardtrin intregime pe un foc de lemne;la locul de aruncarea cenu$iisal ard6. 13Daca intreagaadunarea fiilor lui lsraelva gregi fird de voie, f6r5 ca ochii adun6rii sd bage de seamd, dacA va incdlca una din poruncile Domnului, sdvdrgindcevacarenu se cuvine, t" atunci,c6ndigi va da seama de pAcatuls6vdrgit,adunareasd aduci din cireadAun vifel f6ri cusur, [ca jertlil pentrupAcat,gi sAl infatigezela ugilecortului marturiei.r5tar bAtr6nii adundriis6-qipund mAinilepe capul vilelului inainteaDomnului 9i sd-l injunghieinainteaDomnului..'-'Apoi,preotulcel uns si aducddin sdngele viJelului in cortul mirturiei. " $i s5-9i moaie preotul degetul in sdngele vilelului 9i sd stropeascade gapteori cu sAngeinainteaDomnului perdeaua 18 sfrnti. SAung6preotulcu acestsangecoarnelealtaruluipentruamestecul de tAmaie, [altarul] care este inaintea Domnului, care se afla in cortul mdrturiei; apoi tot sangelerimas s6-l toarne la temelia altarului pentru 4,12 Locul specialamenajatpentruaruncarea cenuSii(LXX: i1 €rluotg rflq onodrfo, TM. yphekh haddeSer?) erasocotitun spa[iutabupentrulntreagacomunitate. 4,13Termenul in stilulbiblicromanesc (veziMs.45, Bibl. 1688, tradilional ,,adunare", Micu, Filotci, $aguna),reflectdcontinutulgr. ouvoy(Dyrl (preluatdc Heliade:.r.t/,?agoga). in TM, accastlnotiuneesteredafi prin doi termenidistincli,ebr. 'Adhdh,.aounare g intreguluipopor)"$i qaral ,,adunare (a liderilortribali)" (vezi Harrison,1980,p. 64). I metaforicconstiinta ,,Ochii adundrii"(gr. oi doed,Uoi riq ouvcry0ryIq)desemneazA publica.Fie ea li involuntard,orice abaterede la comandamentqle divine reclamao jertfh de impacare. 4,15Pentru,,batr.Anii adundrii",in LXX sepreferagr. oi np€dpui€por,,ceimai bitrani", termcncurentin mediileelenizante aleEgiptuluiptolemaic.in locultermenuluiclasicoi 'y6povr€q.Pentru neamul lui Israel consullareabtrtranilorera decisivain probleme (c/ Num. I I,l6-17). cultuale,religioase(c/ Ex. 24,1-9),sauadministrative
I
]l I
4 LEVITICUL
323
le prinoase,care se afla la uia cortului marturiei. [Dupe aceea,]sd scoati 20 ioat6 grisimea vilelului qi sd o inalle pe altar. Cu acestvilel sa facaintocmai cum a facut cu vitelul [aduscajertlA] pentrupicatul [arhiereului]:la fel sAfaca.Preotulva face [astfel] impicarea pentruei gi li se va ierta pScatul. 2l Se scoataintregul vi{el afarAdin tabart 9i sil ard6 dupi cum au ars 9i vifelul cel dintai; aceastaeste[jertli pentru]pacatuladunArii. " Daca u pacatuito cdpeteniesdvdrgindliri voie ceva ce nu se cuvine imootriva uneiadintre poruncileDomnului Dumnezeuluilor $i a pacdtuit9i )3 s-afrcut astfelvinovaq cdndigi va da seamade pdcatulpe carel-a sdv6r9it, 2a sA aducadrept dar [Domnului] un ied, parte btubdteascd1]16cusur. 9i s6-9ipund manape capul iedului gi [preotii] s6-l injunghiepe locul undese injunghie [animalelepentru]arderilede tot, tnainteaDomnului; aceastaeste 25 Uert{Epentrul pacat. lar preotul sa ia cu degetulsdu din singele fiertfei aduse]pentrup6catgi s6 ungdcu el coarnelealtaruluipentruarderilede tot, 26 apoi sd toarnesangeleramasla temeliaaltaruluipentruarderilede tot. $i toatA grdsimeasA o inalte pe altax,intocmai ca grfuimea de la jertfa de mantuire.Preotulva face [astfel]impacarepentruaceacapeteniegi acesteia i se va ierta lpdcatul]. 4,20 Prin sintagma,,aface impicare" redamvb. gr' d(t)'coropor. ',apaiserpar des sacrificesou par uneexpiation"(Bailly, s v.), c/ Bibl Jer':le pfttre ayantfait . le rite pour eu' Unii interpretiau lexicalizatin d'expiation,BA,tle prAte fela I'apaisement (Yulg.: rogate, c/ Ostrog:Monxrrc,ft)'de unde $i ruga" contcxt notiuneade ,,a se (Ms 45. Ms. 4389'Bibl l688) romanc$i vechi versiuni pentru ruga" in opliunea ,,a se (PR, poate fi interpretatln doua sensun care de la radicalul un derivat TM are aici koparu a inldtura",evocd primar, ilustrat de accadianul ,,a Sterge, etimologic Sensul li curdtire"(c/ 9i Radu-Gal.,Bibl. 1968:',sacurete") Dupd Harrison' ideeade,,$tergere, 1980,p. 67, acestaestesensulcel mai probabildin contextulde faftr:prin iefifa oferitd de Dumnezeu,pacatultlptuit seconsidera ,,$ters".Un al doileasens de om $i acceptatd posibil af radicaluluiKPR estecel de ,,a acoperi"(cf atab.kafara,,a acoperi"):prin jertfb se,,acopertr"pdcatul,ferindu-seastfelprivirile lui Dumnezeude maculare.ln urmaacesteiproceduriritualice,manialui YHWII estepotoliti $i El poateiertagre$eals (veziSnaith.p. 30). suplicantului noliunii de ,,ief, 4,22 Vechiul ,,boiar"(Ms. 45, Ms. 4389, Bibl. 1688),corespunde (fltsl (Ostrog),care (Vulg.) sau (LXX), princeps lexicafizauprin 6 6p:/!(ov cepetenie", israclit, ca de excmplu in VT un ln TM ebr./dsi', prin caresedenume$te corespunde lef unui clan geful trib sau al la unui face referire cd se in lez. 44-46.Se considera (cf. L]ther ein Stamilesliirst, GN'.das ObelhaupteinesStammes)ori, in mod generic,la oricetip dc purtalorde cuvantal unui trib (y' Harrison.1980,p 66)
': . ]'
I 324
LEVITICUL 4.5
27 Daceun singur om din poporulde rdndva pdc6tuif6rd voie, sever$ind cevacare nu se cuvine impotriva uneia dintre poruncileDomnului gi se va 28 face vinovat, c6nd iqi va da seamade pacatulsavarlit, sa aducdo iadd, parte femeiascdfhrd cusur, [dreptjeftfa] pentru pdcatulpe care l-a lEptuit. 2e Sa-9ipuna manape capul [jertfei] pentru^pacat9i [preofii] si o injunghie pe locul undese injunghie arderilede tot.'u lar preotul sd ia cu degetulsdu din sdngelejertfei $i sa unga cu el coarnelealtarului.pentruarderilede tot; '' preogi tot sdngeleramassa-ltoarnela temeliaaharului. $i s6 desprind6 tul toatdgrasimeajertfei dupi cum s-adesprinsgrisimeade lajertfa de mintuire, Si sd o inalle pe altar ca [je(fi cu] mireasmdplAcutApentruDomnul. Preolulva face [astfel]impScarepentruacel om Si i se va ierta [p6catul]. " Daci insi cinevaaducedarul s6u pentrupAcatdin turma de oi, atunci " sa aduci o partefemeiascb1ft6 cusur gi s6-Sipuni manape capul fiertfei] pentrup6cat9i s6 o injunghie [preo]iil la locul unde se injunghieanimalele pentru arderilede tot. 3t 9i preotul sAia cu degetulsdu din s6ngele[jertfei] pentrupAcatSi sAungacu el coarnelealtaruluipentruarderilede tou iar tot " sangelertrmassa-l toame la temelia altarului. $i sd desprinddpreotul toatd grasimeajeftfei dupd cum s-a desprinsgrisimea mielului adus ca jertfd de m6ntuire 9i sd o pund pe altar, deasupraarderii de tot pentru Domnul. Preotulva face [astfel] imp[carea pentrupacatulslveriit de omul acela$i i se va ierta.)" I 5 ,,
l
i
LEVITICUL 5
325
2 [povara] picatului; dacl cinevava atingevreun lucru necurat,lie st6wul unei fiare sfa$iatenecurate,fie stdrvulunei spurciciuni necurate,fie al unei
p
intrucetau literalaa originaluluiebraic,mai elaboratgi mai complexel insu$i.De acaea, fostelelnseleconceputcpe bazaprincipiuluilitoralitatii,in toatevechileversiuniromaneqti intalnim formulari greoaie9i obscure.I Expresiagreceascd O(l)vrl6prLopoi. reprodusacu fidelitateprin ,.glasd€ juramant"(Ms. 45, Ms. 4389, Bibl. 1688,Micu, ebr. ?/ar. DupaGesenius, Filotei,$aguna)sau,,vocedejurdmdnt"(Heliade),corespunde prezintaurmdtoarele trei sensuri:l. ,juramant";2. ,,int9&v., acestcuvantpolisemantic blestem".in conle\lulde aici este legereintaritaprin jur6nranl":J. ..imprccalic. actualizatcel de-altreileasens,caciavcmde-afacecu o referirela imprecatiasolemnd pronuntata publicdejudecator,(c/ Bibl. Jer.:la formuled'abjr.ratior)$i lotmulafi ca o (,.dac5ai comisacestefapte,Dumnezeute va pedepsi"),prin construclieconditionalA vina $i sa fi-o ispd$easctr care un fapta$nccunoscutera invitat si ili mArturiseascd (cf. Jd. 17,2pi Prov.29,24)sau,ca in cazulda fafe,martorulunui fapt reprobabilera conjuratsi declareca a vazut sau ce i-a ajuns la cunuttinla.I Expresia,,va purta lpovara]pacatului",dupd gr. ),r1pyeTorrlv olropdov, litcral ,,va purta pacatul",se psihiceprecumremufcare4cat la urmdrileconcreteale unui referAnu atetla consecinte j ustiiieiumane. pacatgrav(boli, calamitf,linaturale,moartea)saula efectele 5,2 in acestloc, TM enumerain mod simplugi succintdoarnumelecelortrei clasede (domesticc, sllbaticolijivine detaliemica).Formulerile din LXX sunt animale necurate in schimbcomplicate,redundanteqi obscureqi au pus mereuproblemede echivalare traducltorilor.Primacategoriede impuritdti,,,starvulunei fiare necuratesausfhiiate" (LXX: ii ovnorloiou ii Eptqr,0i'rou,literal,,saual unui cadavru,saual unui prinsde o in'fM maisimplu, fiara")esteamintita$i maijos,ln7,24;17,15;22,8 fi estedesemnatd prin subst.n"bhatah,,cadavru".in inc€rcar€a ,4/ de a limpezipasajul,Flaviuslosephus, Ill, 260,gloseMagr. ovrlorpologprin xp6oqro0 teov4rdtoq ctnog&Tog(rfou ,,carnea unui animalmon in mod natural".A douacat€goriede impu tdli mcntionatiin text, ,,starvul unei spurcaciuninccurate",este des€mnatdin LXX prin sintagmat6v reprodusa literalprin.,auden mortdciunile ovnorlrcitovp6d'u1pcrcovr6v oxo0opt
4
326
LEVITICUL 5
oricarear fi acea vite domesticenecurate,3fie vfeo necuratenieomeneasctr, careil lasSintinat, din neatenlie,iar apoi va biga de seamdSi se necurAlenie a va facevinovat; dacl cinevase va jura, spunandcu gura sa cA va face un bine sau un rau, orice va grai omul cu jurdmdnt, 9i va pierde din vedere cdndcineva fceeace a grait] 9i [apoi] i;i va da seama,[se va face vinovat]; 5 seva faceagadarvinovat de unul dintre acestep6cate, atuncisd'!i mdrturi6 seascain fala poporului pacatulpe care l-a sdvargit 9i sa aducaDomnului pentru ceeace s-a facut vinovat, pentru pdcatulsau pe care l-a sdvArgit,o partefemeiascadin turm5,o mieluteasauo iadd,jertfa pentrupacat.Preotul sd fac6impdcareapentrupacatulpe carel-a s6v6r5itSi i seva iefta pAcatul. 7 lar daca nu-i d6 mdnasi aduc6o mielugeasau o iadtr,atunci sd inf6titeze Domnului, [ca jertfb] pentrupbcatulsdvar$it,doud tudurele sau doi pui de porumbei,unul [ca jertfi] pentru pAcat,iar celdlaltca arderede tot. 8 $i sd le aducapreotului,iar acestasd infalileze intii [jertfa] pentrup6cat; sd-i frangAgetul cu unghia,fdri s6-i desprindS[capul de trunchi].'Apoi si peretelealtaruluicu sangelejerlfei pentrupacat.iar sdngelertrmas stropeascd '" se-l stoarcAla temeliaaltarului; aceastalestejefilA] pentrupdcal. lar cealalta paseresd o inf6ligezeca jertla pentruardereade tot, potrivit randuielii statornicite.$i preotul sA facAimpAcarepentru pacatulpe care [acestom] " l-a sAvexsitii i se va ierta acestuiapdcatul. Daci nu are la indeman6doud lntregii comunita$,Ulterior, personala ci chiar securitatea cu Dumnezeu, 9i bundstarea puritatea va ritual[ fi reformulatSi amplificatln ln secolulal tl-lea, codul referitorla cu privire la legirabinice tuturor interpretdrilor Mbna, carcva devenifundamentul mozaici,simplii primard va intupri la se primare. in timp, rigoarea fcrArilemozaicc preotii' in timp ce rituala ca de igiena la acelea$i masuri fiind obliga{i credinciogi fi cre$tiniivor renunlaaproapeln intregimela accsttip de prescriptii 5,4 l'M: .,sevajura in chip uluratic";ultimelecuvintelipsescin LXX. Propozilia,'va faceun binesauun rdu" (LXX: rqxorornoot ii r
LEVITICUL5
321
turturelesau doi pui de porumbel,sAaduc6in dar pentru pacatulsdvargita zeceapartedintr-o efX din frunteaf6inii, [ca jertf6] pentrupecat;dar si nu toarne untdelemnpesteea gi nici sa nu adaugetdm6ie, caci este Uertfdl r2 pentrupAcat. $i sa o aducala preot,iar preotul sd ia din ea un pumn plin ca [semnde] pomeniregi sd o ardd pe altarul.arderilorde tot aduseinaintea '' Domnului; aceasta[estejertii] pentrup6cat. Preotulsa faca,pentruacest om, impicarea pentrupacatulsavaryitintr-unul din acestechipuri, 9i i se va va fi a preotului,ca gi lajertla din frunteafiinii.>" iertapdcatul.FainarAmasA la Apoi Domnuli-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte:r5 ,,Dacdva uita pentru din lucrurile sfintite p6cat sine] far6 voie, fluind cinevagi va s6v6rqi jertfa] pentru vina sa, un Domnului, acela sa inliligeze Domnului, [ca berbec{drdcusur din turma sa,pretuit in sicli de argint,potrivit siclului din tu ldca5ul sfAnt. gi s6 dea inapoi ceea ce a pacdtuit luind din bunurile sfin1ite,addugAnda cinceapafte din preful lor, 9i sd le infbJigezepreotului; s.v. 'ephah,o efear fi conlinvt s-auemisopinii diferite.Pot vit lui Gesenius, aapacitate zeceomeri(adictraproxim.20,12litri) li era echivalatdcu un mediumatic saucu $ase modii romane.Dupa autodi notelordin BA ar fi vorba de .,45 litres environ".Cdt priveftelimbaromana,termenulapareca atareinci in primcletraducerisub formelef (Ms. a5), ,y' (Bibl. 1688),dupaFranki !0i, ortografiatin LXX oi$i, saue/ (Ms. 4389), dupdOstrog,{r $i Vulg.epri. rezultatadin calchierea 5,15 in l,XX avemdin nou o formulareobscura$i tautologica, construclieiintensivgdin ebraicd(verb + complementintern):ytt11 €w )'o01 ourdv 'rnoq,pe careau calchiat-ogi primii traducatoriromani:,,vagre$i...cu uitare"(Ms 45, Bibl. 1688),,,vauitacu uitare"(Ms. 4389),,.cuuitare-tiva uita" (Micu, Filotei,$aguna), ,,uitandva trececu vederea"(l-leliade).,,Uitarea"s€ referala neglijareadatorieide a etc. l)upa Philon, ,,sfin1i"(inchina)Domnuluiprinoaselerenduite:parga.inteii-n[scLrti Spec.1,234 qi 238, neglijareadatoriilorsacreestede acaea$igravitateca $i greselile I Lucrurileconsacrate voluntarela adrcsaaproapelui,descrisein verseteleurmetoare. lui Dumnezeu,adicdtoateproduseleanimalesauvegetaleprezentein sacrificiileconliteralddupa prin gr. to ii'ytc toir rlpiou (transpunere sfinfiteprin Iege,suntdesemnate flJtt44, expresiecalchiattrprin ,,sfinteleDomnului"(Ms. 45, Bibl. 1688, ebr.qodhosey Micu, Filotei, $aguna)sau ,,celesanteale Domnului" (Heliade).0 Patrunsin limba roman6o datacu cele mai vechi traduceriromane$tibiblica,cuvdntul,,siclu"(plural ,,sicli"sau,invechit,,,sicle";dupdgr. oiKlog, slavon.ckRnt,lat src/rj) esteun ebraism a limbilor moderne(ebr seqel).lnilial, siclul a fosto unitatede mdsurare ln majoritatea greutafiiargintuluifi aurului, iar valoareasa a fluctuatde la o epocala alta (vezi Gesenius, s.v.). Dupa lrlavius losephus,.'ll lll, 194,un siclu era echivalcntcu patru literal:,,siclulcelor didrahmeatice.,,Siclulsfantuluihcag" (gr.TO oiKl"q)t6v cryicuv, Duptr Harrison,1980, pastrat mozaic. monetar in sanctuarul sfinte"),reprezinteetalonul p. 71,acastamasuraaprox.I I gr.
.t
,d
I , LEVITICUL5
iar preotul sa facA impacarepentru el cu berbeculadus lca jertfl] pentru vin6 si i se va ierta vina. r7 Daca va pacatui cineva sbvdrgindimpotriva uneia dintre poruncile Domnului lucruri care nu trebuie s6virSite9i nu-9i di seama[cA a faptuit o 18 gregeal6],acelase va facevinovatgi va purtapovarapdcatuluis6u. Atunci sd in{EJiqezepreotului, [ca jertJh] un berbecfdrd cusur ltlat din turma sa, prefuit in argint potrivit vinei sale, iar preotul va face impacarepentru el, le pentru [pacatul] savergitfexasa ftie, 9i i se va ierta picatul; cici [omul acesta]se f6cusevinovat inainteaDomnului." 2l 20 Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: ,,Dacava pdcatui cinevagi va incilca din nebdgarede seami o poruncaa Domnului, minlind din 5,20 Conformopliunii djn Bibl. 1688,care la randul ei reproducesogmentarea ediiiilor romane$iale Bibliei includurmdtoaizvorul ei principal,Frankf.,majoritatea rele$aseversetein cap.al Vllea. 5,21 Conceptullexicalizatin limba romandin mod tradifionalprin subst.,,aproapele" sa primordialdpentruculturacreftind,o discufiemai ampl6. impune,prin insemndtatea prin cuvent, cu un elocventexemplude inovatielexicaldefectuati acest Avem de a face, apoi fi deveniu bun comun al in variantabiblicd a stilului bisericesc,generalizata lexiculuiromdnsscgcneral.lnifial, a fost vorbadespreo calchi€redupi corespondenlii in celedin urml de uzul ggneral.LexqslavonEigrecesc(ulteriorsi cel latin),acceptatd mele din limbile ,,sacre"mentionate(gr. o ri,1oioq, lat. proximus,slavon.xctthttt) lor literale,ca gi corcsponden[ii sunt,la randullor, obtinuteprin procedeultranspunerii din majoritatealimbilor europenemoderne.Mod€lul primar al intrcgii serii esteebr. 'im, multifi.rncfionald 'dailr, un derivatde la prcpozifia,/adverb ln ebraicabiblice,dupa '1fi, anumecel de s.v. Cele douegrupuride sensuriale ebr. cum indicaGesenius, ti vecinf,tate"(cf. gr. rLI'o4, lat asociere(c/ gr. dlv fi lat. cum) si cel de ,,apropiere, biblicedintr-olimbain alta.Pentru prope\ s-aureflectatficcarein istoriatranspunerilor sensul,,vecin"pot fi citateversiunileKJV (neighbour,,vecin"\li Ostrog(Apsrt ,,idem", dupdcareMs.4389:.,vecin").Unii interpretimoderniopteazapentrusensul.,asociere": Bibl. Jer.'.compqtriote,,idem".Cei mai mulli traducatori AN: Mttbtiryer,,can:|patriot", 'im incearcl inse realizareaunor echivalarisintetic€,adverbulcbraic ,,aproape"fiind adjecprintr-un apropiat din limba-finta: LXX:d"qoioq, cat mai reprodus corespondent (< prep.niloq ,,prds,auprds",Bailly,s.v.),v!lg.: prorinus, adiealj'rr' tiv fi substantiv $ qf, fi Luther:der Ntichste(< adv. germ. substantiv(< prep. $i adv.prope ,,aproape"\, dup6modeluldin Vulg. Cuvantulaparedestulde frecventin VT Si nahe ,,aproape"), iar in Ms. 4389 in Ms. 45 qi Bibl. 1688prin ,,aproapele", esteredatin mod consecvent prin,,vecin".Totufi,nu traducdtorii Bibliei integraledin secolulal XVII-leasuntcreatorii referinfdbiblici cu aceastd advorbului,,aproape", accstuitermen,caci substantivizarea special,,o regtuiminca intr-unuldin celemai vecbitexte romane;ti,manuscrisuldin (p. 59'16,la lacob2,8), secolulal XV[-lea cunoscutsubnumelede CodiceleVoronelean
I
LEVITICUL5
329
intr-un contextcunoscutoricaruicre$tin:,,iube$teaproapelettu ca tine lnsuti". Prima se aflain Levitic, 19,18qi este al cre$tinismului enuntarea acestuipreceptfundamental Mc. 12,31;Rom.13,9,Iac.2,8,Gal.5,14), reluatade $aseori in NT (Mat.5,43:22,39, pestetot gr. ,r},tdioq saulat.proximusfiind redaliin Bibl. 1688prin subst ,,aproapele" Demnde meniionatestefaptul ctr (dup5careMicu, Filotei, $aguna:,,de-aproapele"). romAnegte a NT, asa-numitulNo4l prima integrald in traducere la locurile citate,in prin subst.,,priiaten"(de patru Testamenl de la Bdlgrad(1648\,se preferaechivalarea ori), ,,priiatnic$i v€cin" (cateo data),subintluentaprobabil5a unei versiunislavonea segase$te NT. Echivalenfaprin ,,aproapele" $i in celemai vechiversiuniromane$iale Psaltirii,si arrun,ePsahirea$cheiani din secolulal XVI-lea (la Ps. 14,4):,,giurd'se ' aproapeluisdu"; in acestloc din Psalmi,aceeatioptiuneo glsim li in Psallireolui Coresi (1577) ca li in Psaltireainglobatain Bibl. 1688.PentruCoresi,ca !i pentru din sec.al XVI-lea, modelulacesteiformafiiau fost cuvincelelaltepsaltirimanuscrise sino(< l|cxpa,,aproape" rcxpal! adv, teleslavone $i E,rx,ftl|!(< adv.6,lxsh,,aproape"), Fr. Miklosich nime pe carein cunoscutulseuLericokpalaeoslovenicum-graeco'latinum, le gloseaztr tocmaicu gr. fil,Ioioe i l^t. prorimus(cadele-auservitde modeleln ptocu citatedin traducerireligioaseslavonedin jurul anului cesultraducerii)si le ilustreazd 1000.in alt loc din P.!altircasa(169'/8,Ps.87,l9),Coresireddslavon.rcrPrxt, prezent in textul slavon tiplrit intralinear,prin formafiasimilara,,apropiatul"(< adj. pad. subst.,.aproapele", Bibl. 1688prezintade asemenea ,,apropiat");la locul corespondent, pe cand la Ps. 37,11, pluralului grecescoi nl,lotor ii corespundeln Bibl. 1688 la Coresi(69'19)subst.,,apropiafii",iat i\ Psaltirea loculiunea,,cei mai de-aproape", de pre-aproape"; in alte de-nldles(sla\o4omanb)a lui Dosofteidin 1680locutiunea,,cei (Ps.27,2), locuri,aceasta tipariturl a lui Dosofteiprezinteformulele:,,ceide-aproape" (Ps.I1,3 ) etc.Prinsubst.,,vecin",Coresisi autoriiBibl. 1688auechivalat ,de-aproapele" corectslavon.ct'ctat $i gr. I€irov, ambelecu sensul,,vecin"(c/ ii Ps.30,1l:43,15; '18,4t 79,7;88,40).Clasicaedilie critica fi comparativla lui IA. Candrca,Psaltirea Scheiandtn comparaltecu ahepsahiri din secoleleWI'Xlll tradusedi slal/onesledir a acestei a dinamiciicontextuale 1916,ne punela dispozilieo imaginefoarteinteresanta ttc(pll|! nnt|xh{h sunt mod sporadic cuvint€le slavone nofiunibiblicecentrale:de6iin $i avand la baza prin priiaten" formaliile substantivale traduseungori!i ,,sot, Si ,,vecin", inca din secolelede inceputale culturii covar$itoare adv.,,aproape" au o predominantd sd se impuna scriseromane$i,pentruca in secolelecarevor urmalbrma ,,aproapele" vezi Munteanu,1995,p. 233;i urm.) suplimentare d€finitivfi general.(Pentruamanunte 0 Prin expresia,,bunstlpAnitin comun" am transpuscontinutulgr. lepi rotvovio, sintagmAobscud in context,prin caretraducdtoriide la Alexandriafie cd au ieluat (,,lucruincredintat,zllog". gr. trapooilKn),fie ca confinutulnofiunii imediatprecedente au vrut s[ exprimeideeade ,,obiectsdpanitin comun"(in TM, litcral ,.obicctpus in mdnacuiva"), apacum expliciteazdinterpretariledin Vulg., din Targum-urisau din in Peshitta.Obscuritatgacontextuluia condus la echivaldriliterare surprinzatoare vechiletraduceriromane$tiale sintagmeircpi Kotvovis: ,,pcntrusofietate"(Ms. 45, (Micu),,,simbrie"(Filotei,$aguna). Ms. 4389),,,pentrusoliire"(Bibl. 1688),,,sAmbre"
q 330
LEVITICUL 5-6
fa15de aproapelesauin legiturA cu un lucru dat [ca z6lo9], sau cu un bun stapenitin com^unsau un bun insutit fi va nedrept6tiastfel in vreun fel pe " daca aproapelesdu, daci va gisi un lucru pierdut gi tdgdduiegteacea-sta, " vajura strambcu privire la orice pdcatpe careil sdvar$egte omul, dacdva pAcatuiastfel gi se va face el insugivinovat, atunci va trebui sAdea inapoi lucrul pe care 9i l-a insugitsau furat, cel incredinfatspre pdstraregi cel dat 2a fca zdlog], lucrul pierdut de cineva$i pe careel l-a gtuitl pentruorice alt lucru desprecare a jurat strdmb,si inapoiezesumain lntregime9i sd mai adaugea cinceaparte din prelul seu. Sa intoarcatotul stepanuluichiar in " ziua in cares-a doveditcd a gregit. 9i seinfiligeze Domnului, pentruvina sa, un berbecf6ri cusur,luat din tumA, Ia un prel potrivit cu pagubape care 26 a pricinuit-o. lar preotul sd facd pentruel impdcareinainteaDomnului gi i seva ierta lui una dintre [grepelile]de cares-afhcutvinovat." I 6 gi i-a vorbit Domnul lui Moise cu acestecuvinte:2 ,,Porunce$te lui Aaron gi fiilor lui gi spune-le:(Aceastaestelegeaprivitoare la ardereade tot. Arderea de tot sA ramAnape focul de pe vatra altarului toatAnoapte4 pdntr dimineal4 iar focul de pe altar sA afia fdra sa se stinga. 3 Atunci 5,24 Gr.Td K€odi,qrov,un substantivneutruderivatde la adj. reqdl,oroq(< Keoqr'tl .,cap")aveain limba greacAcomuna,pe l6ngt sensulde ,,cap"(tradusca atare,prin ,,cap"in vechileversiuniromane;ti,Ms. 45, Bibl. 1688etc.),ti pe cel de ,,elementul centralii stabilal uneisumede bani;capital". 5,26Finalulvers€tuluireiain modsimetricsintagmadin v, 22 tradusade noi ,,cuprivire la orice(pdcat)",gr. repi 6vdqondTrqwov. 6,2 Ebr.lofih, cu sensulprimar,,invdlfture,indrumare;regulA",carea ajunssedesemnezein TM in mod frecvent,,legea divina" sau,,l€gilelui Moise",a fost tradusde LXX prin v6pog,,lege".i Philon,Spec.,l, 285-288,aiteazA acastverset!i formuleaza o inter. pretaresimbolicamai complexda permanenfei foculuisacru.Acestaar fi mai intai simbolul recunoftinleioam€nilorpentrubinetbcerilelui Dumnezeu,ar mai semnificaapoi unificareatuturorjenf€lordincolode varietatea lor in timp: in fine,in $i de desfafurarea sensalegoric,altarul simbolizeaza sufletulrecunoscltoral omului lnfelept,iar flacdra neintrerupd,lumina infclepciunii.in teologiacreftinS,tbcul permanentsimbolizeazi jenfa hristicAsuprema. 6,3 Tunicade in (LXX: 1r'xirvLtvoig, V!lg.: tunicalinea) erapiesaprincipalba vestimentatieipreolesti,inul fiind materialulfolositla confectionarea imbracamintei ritualice. PentruPhilon,Somr.l, 217,inul erasimbolulluminii strdlucitoare li al incoruptibilitatii, prio origin€asa terestra,corpul iar penlruOrigen,Hon. Lev. lX,2, inul prgfigureazA, pimantesc,,imbrdcat"de pcrsoanalui lisus Hristos.I Am adoptattermenultradilional ,,nadragi"(< slavon. !Ap.rx,magh./,arhag),tblositin celemai vechiversiuniromane$ti
l
,|
I LEVITICUL6
331
preotulsAseimbraceintr-o tunicd de in 9i si-gi acoperetrupul cu nddragide in, sdridice cenugal6sat6de focul careva mistui ardereade tot pe altar gi s6 o punAlangaaltar.'Apoi sA se dezbracede vegmintele sale9i si ia alte 5 vegminte,ca sd duc6 cenuqain afara taberei,intr-un loc curat. Focul sA ardi pe altar neintrerupt$i sa nu se stinga;in fiecarediminealapreotul sd pund lemnepe foc, sb a;eze pesteele [animalul pentru] ardereade tot ii se pund deasupragrdsimeajertfelor de m6ntuire.6Focul si ard6neintreruptpe altar qi sa nu se stingAniciodata. t IatAa"urn legeaprivitoare la jertfa [de gr.Ane]pe care fiii lui Aaron o " vor aduceinainteaDomnului, in fala altarului. Preotulsa ia un pumn plin din frunteafdinii 9i din untdelemn,cu toat6tAmeiaadAugatA lajertl6 li sAle inalfe pe altar, spre pomenireDomnului, prinos cu mireasmdplicuta. e lar ceeace va mai rdmdnedin jertfa [de grdne]sAmdnenceAaron 9i fiii sli, dar (Ms. 45, Ms. 4389, Bibl. 1688),pentrucA dcsemneaz[ cu exactitategi cu suficienti adecvarestilisticApiesade imbrfuAmintela careseface.eferirein text. Ebt. miwnesayim, utilizatdoarla dual,desemneazd un fel dc pantalonalifolosifide preo{ipcntruacoperirea organelorgenitale.Caracterulspecialal acesteipi€sede imbrdcaminte estesubliniat$i prin cuvintel€folositeln LXX (gr. rd reptoxel"6g,,unfel de chilofi" < nepi ,.imprcju. ruf", oK6l,oq,,coapsd", c/ Bailly, s.v.) 9i in Ydg. (lat..feninalia,,fafapentruacoperirea coapselor;chilo1i",c/ Quicherat,r.v.). Dificultf,li stilistice(pudoare,eufemismetc.)au pe unii traducitoris[ lntrgbuinleze determinat termenimaivagisaumaineutri:,,veimant" (Micu, Filotei, $aguna,Radu-Gal.);.,pantaloni"(Bibl. 1968,Anania):Heliadeadoptd latinisrrJ.ul feninole. lnterprctdrilemodernerenuntela discre[iaeufemisticdtcaleqoa (Bibl. Jer.,BA), Kniehosen(GN). a Prin ,,trup"(in l,XX: to oriyo) se echivaleaza ln mod tradilional 9*. bAiAr, care inseamndliteral ,,carne",dar care este frecvent intrebuintatin TM ca un eufemismpentrua denumiprdenda|iri (vezi Gesenius, s.v.). Pentruaceaste intrebuinfare speciala,c/ Gen.17,11,Ex.28-42,Le\. 15,2etpossimetc. Sensuf.,organgenital"al rom. ,,fup" a fbst atcstatincAdin sec.al XVlJea in Palis de la OfiStie (1582)$i la Varlaam,in secolulurmAtof.Cu toatece avemde a facecu o calchieresemantic{in cadrubiblic (c/ $i slavon.rp6na ,,corp",dw S1membrumvirile), esteinteresant de constatatcAaceastd intrebuintafe estelargcunoscuta la nivel popular, dupi cum ateslaunul dintreatlaselelingvistice.a ,,Cenusa ldsatade fbcul car€va mistui ardersadc tot pe altar" reprezintao pcriliazeexplicativape caream fost nevoili sd o formulim pentrua reda satislictrtorconlinutulgr. rotoxopntootg,termencu 'inleles obscur,un hapaxlegomenon,alestatde lexicografiexclusivin acestloc din LXX $i explicat,in manieracontextuala,prin ,,rAma$itele victimei arsepe altar". Un cuvant compus(Kqrd + rqpfiootq < r
I
I
l l j 332
LEVITICUL6
l0 s6 o manancenedospitA,intr-un loc sfiint, in curteacortului marturiei. Sl nu o coacadospite,cdci aceastaesteparteape care le-am dAruit-olor din prinoaselemele; [aceastaeste]un lucru preasfrnt,ca gijertfa pentrupdcatgi jertfa pentru vin6. " Orice barbatdintre preoti sa manancedin ea; aceasta va fi pentru tot neamul vostru legiuire vefnicA" privitoare la prinoasele Domnului.Oricine seva atingede ele va fi sfinlit.)" 13 12gi i-a vorbit Domnul lui Moise cu acestecuvinte: ,,Acestaestedarul pe care Aaron 9i fiii sii sdJ inlTJigezeDomnului in ziua in care tu il vei unge: a zeceapartedintr-o efE din frunteafiinii, ca jertfE neincetati,jum6ra in tigaie,frAmantatedimineafagijumdtateseara. Aceastas6 fie pregAtitA jertf6 jertftr cu mireasmi placuti din bucali, tatA cu untdelemn,rAsucita, 15 DentruDomnul. Preotul carel va inlocui, uns dintre fiii sai, sA aducd 6,ll Expresia,,oricebirbat dintrepreoti" (LXX: rAv qpo€vu
I
I
LEVITICUL 6-7
333
aceastajertfA. Aceasta este legiuire vegnic6: [jertfa] s[ fie implinitd in '" intregime. ToaU jertfa [de gr6ne] din partea unui preot sA fie ars6 in intregimegi sd nu semenancenimic din ea." r7 Domnuli-a vorbit lui Moisecu acestecuvinte:l8 ,,Vorbegte lui Aaron gi fiilor sdi gi spune-le:(Aceasta este l€gea privitoare la Uertta pentrul pAcat:in locul unde esteinjunghiat animaluljertfei pentru ardereade tot, acolo si fie injunghiat inainteaDomnului 9i animaluljertfei pentru pAcat; re acesteasunt lucruri preasfinte. Preotulcare va inilfa jerlfa pentru pacat, acelasd o mdnence;sa fie mancatiintr-un loc sfhnt,in cudeacortului m6rtu20 riei. Oricine se va atingede cameaei va fi sfinlit, iar dac6va 169nisdnge pe vreun vegmdnt,parteastropitAsa fie spalataintr-un loc slent. '' Oala de lut in care a fiert carneasa fie sparta,iar d,ac6, a fost fiarta intr-un vas de aramA,acestasd fie frecat gi spalatcu apa. rr Orice bdrbatdin neamul p^reofesc sa m6n6ncedin ea: acesteasunt lucruri preaslinteale Domnului. " Dar s6 nu se mdndncenici un animal jertfit pentru p6cat, din al cdrui sangeva fi adusin cortul rndrluriei,ca sAse fac6 impacarein sfhntul ldcag; acesh sa fie arsin intregimein foc.)" ' 7 ,,
t I
I
lI
6,t8 in pasajulcareurmeazi"ln TM nu se face o distincfielexical-$amaticalilntre ritualuljertfei pentruptrcatca atareli animalulof€rit cajertfa, ambelefiind desemnate prin cuvantulbaUAIh. Autorii I-XX au menlinutaceastA indeterminare, intrebuinland pestetot subst.o4rcptto.in traducere,am efectuatdistinctiarespectiviprin miiloace lexicaleexplicite. 6,19-20Cestulconsumdriiritualed€ catreprcotajenfei pentrupecata primit la Origen, Hom.Lev.lV,8. o interpretar€ simbolica:,,amanca"inseamnA ,,aconsuma",,,ainghi!i" pAcatul.adicaa curefide paca! iar prcotulil prefigureaza pe Hristos.Trimitand$i mai sus.la v. ll, undese spunectroricineva consuma din ofranda,,va fi sfinlit",Origgn echivaleaza carneajertf'ei cu persoana hristica.ceeace inseamndo prefigurarea actului euharistic: oricineseimpdrtAleste din trupullui Hristos.,vafi sfintit". 6,21 Sintagma gr. oreiog dorportvov echivaleazA ,,oalade lut" din tradiliaromaneascd din LXX, c/ Vulgr vasfictile. Distrugerea vasuluide lut ln carefusesefiarti carnea oliandei se impuneapen[ruca acestaera impregnatde ,,sfinlenie"$i risca s?i,.contamineze"pe cel carel-ar fi intrebuintatin continuare. Cdt privegtevasul,.dearamb"(in realitatede bronz),accsta9ra mult preascumpca sa poatdlj distrus.a$a?ncatsimpla fierbere5i spdlareeraconsiderausuficienttr.
7 LEVITICUL
3 imprejur. 36 aducd toata grasimea,Soldul, toata grasimeacare acopera a maruntaiele, amAndoirinichii impreundcu grasimeade deasupralor, ceade ) pe gale,ca gi seul de pe ficat, care se desprindeo data cu rinichii. Preotul sa le inalle pe altar, ca prinos Domnului; aceastaeste ffertfd] pentru vind. 6 Orice bdrbat din neamul preolilor sa mdndncedin ea, dar s-o manance t intr-un loc slant; acesteasunt lucruri preasfinte. Crt t. face la jertfa pentru pAcat,tot aia sAfie 9i la jertfa pentruvin6; aceeaSilege estepentru amandouS;Uertfalsa rdmandpreotuluicarea savargitimpacareacu ajutorul o ei. Cand preotul inferi$eazaardereade tot a cuiva, lui s6-i r6mdndpielea 'Orice jertfi animaluluiaceleiarderide tot. lde grane]coaptain cuptor, ru preotului careo va infAlila. Orice pregdtitdin tigaie saupe vatra,sd fie a jertfA lde grane]pregatitAcu untdelemnsar.rfbrd untdelemnsi fie a tuturor fiilor lui Aaron, deopotrivefiectuuia. " lata le^geaprivitoare la jertfa de mantuire pe care o vor aduce '' sd aduc6 Domnului. Dacdcinevao va aduceca [ertf6 de] recunogtinld, impreundcu jertfa de recunottintapi piini din fruntealiinii, gAtitecu untstropitecu untdelemn;i tiunteafainii framantata delemn,turte nedospite, '' cu untdelemn. Pe ldngb p6inile dospite,sd mai aduci darurile sale, '' adAugatela jedfa de recunogtinta,fiertfa] de mantuire. Din toate aceste 7,8 Acast loc esteunicul in VT in cares€ speciiic6faptul c[ pieleaanimaluluijcrtllt revinepreotului.Se pareca aceaslapfescriplicpriveadoarjeftfa unui panicular,5i nu sacrificiulcomunitar. 7,12Am tradusprin ,,recunogintl"gr. qtveorq,cuvantatestatdoarin LXX, o probabiltr alexandrini,pentrua redacontinutulebr. tbdhAh,prtn invenlielexicalaa traducatorilor aceltip de ofrandaprin caresuplicantuli$i exprimarccuno$carein TM sedesemneaza tinta fatd ds bunivointalui Dumnezeu(c/ Ps.46,l; 100,1;10'7,22;ll'6.1'1,ler. l'7,26, Amos 4,5 etc. Ebt. bdhAh inseamnadeopolriva,,recunottinfi,gratitudine",dar 9i ,,lauda".La Aquila,pentruacestconceptaparegr. euloprotio ,,faptulde a mulfumi" 7,13 TrimitereadE Aprotg(uFtTorg(,,painidospite")din LXX se refera,dupaTM, la paini preparate cu ulei vegetal(ebr.lehen bAmeLef. supra,2, 1l), carenu puteaufi de f'aptoferiteca jertfh, ci crau probabiladuscde suplicantcu sine pentrua Ie consuma din animaluljcrtfit(c/ $i Heliade:,,painilbrmentate lmpreundcu parlilecareii reveneau inregis' cu aluat",Radu-Gal., ,,paininedospite", ,,painidospite").Opliuneade traducere (Ms. 45, 4389, Bibl 1688, romane$i Ms. primele traditiei biblice secoleale trattrin Micu, Filotei) se cxpljcdprin izvorul originar,Frankf (dn dprotq o(!pilqrq), in care avem de a lace probabil cu preluareaautomataa denumiriiofrandelordin versetul imediatanterior(c/ $i $aguna:,,azime"). ex?,14 Expr€sia,,puneredeopartepentruDomnul" reprezintao echivalaresemantica plicitda conlinutuluigr. oqotpeBol(lrpicp,calchiatca atarein vechileversiuniromane$ti:
I
LEVITICUL7
daruri, cite o parte sa o infdtiieze ca punere deopartepentru Domnul; aceastasAfie a preotuluicarestropeitecu sangeleanimaluluiadusca jertfd 15 de m6ntuire. Cameajertfei de recunogtinfi,[jertfei] de mantuire,sa fie a sa, dar s6 o manancein ziua inlEfiqdriiei; sd nu lasenimic din ea pe a doua t6 zi, lar dacadarul esteadus de cineva ca jertfi spre [a indeplini o] l6gdduinli sauca dar de bunavoie,aceastasafie mancatain ziua inl4liiArii ei Si 't a doua zi. Ceeace va rdmdnedin cameajertfei pentrua treia zi sa fie ars 18 in foc in intregime. Dac6 va indrizni cinevasI manancein a treia zi din camea animalului adus pentrujefifa de mantuire,aceasgjenfa nu va fi primit6; celui care a adus-onu i se va line in seamA,caci acestaeste un Io lucru necurat;li oricine va mencadin ea va purta povarapacatului. Carnea care s-a atins de ceva necuratsi nu fie m6ncati, ci sd fie arsdin foc in intregime.Carneaanimaluluijertfit poatesAo mbndncedoar cine estecurat. 20 Dacdinsd cineva,afldndu-sein starede necuratenie,va mdncadin carnea
aceapart€din oftandi ,,luareDomnului"(Ms. 45, Ms. 4389,Bibl. 1688).DesemnAnd dedicataexclusiv lui Dumnezeu(care putea fi consumataexclusiv de preo[i), ebr. ffimAh inl'eamn'literal ,,ridicare".Exegefimai recanticonsider[cd sensulcontextual exact este ceeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee de ,,puneredeopane" (c/ Hanison, 1980, p.83), cf. prilivement pour )r'alve(Bibl. Jer.,BA). 7,16 Prin ,jertfa spre [a lndeplini o] fagnduintlsau ca dar de bunavoie"am rcdat formulaeu14,ii €ro0orov din LXX, carela randulei transpune literal sintagmanedher 'o n"dhdbhdhdin TM. Cei doi doutrtipuri distinctede jertfe, $i termenidesemneazd anumeofrandaadus[pentruindeplinireaunuivot/jurdmant sauuneipromisiuniexplicite citre Domnul (ca ln Jd. 11,30-39sau 2Rg. 15,7-8)li, respectiv,ofrandaspontana prezentatlDomnuluiin semnde supunercfi omagiu(ca in lEzr. 3,5). t CAtprive$te pr€scripliade a consumacarnearezultat[din sacrificiudoarin primeledouazile, Philon, Spec.1,220-223indicatrei motive:mai in$i rafiunilesanitar-igienice, apoi un motiv social(to1imembriicomunitdfiitrebuiesaparticipein vreunfel la f'estin)li, in al treilea rAnd,un substratsimbolic0ertfade mentuireestedestinatlsAevocem6ntuirea sufletului ln prima zi ii sanatatea corpului uman in a doua zi). Theodoret,Quaest.in Lev. 6, explicaaceast,prescriplieexclusivprin grija de a impd4isurplusulde carnela slraci. (provenitade la un cada7,18 Prin.,lucru necurat"am rcdat gr. Uiqopo,,necurafenie (Ms. 45, Bibl. 1688,Micu, Filotei,$aguna),,,spurctrciune" vru)", c/ 9i ,,p6ngdriciune" (Ms. 4389,Heliade,Radu-Gal.), souillurc \BA,).Ebr.plggrTlcstew lerminustechnicus, desemndnd carncasacrificialdneconsumatlli alterct,,,cf. Bibl. Jer,:/a viandeavaride. DupdPdter-Contesse, 1985,p. 73, accentulnu ar trebuipuspe igienaalimentara, ci pe religioas6a ctrmiisacrificiale. simbolistica 7,20 Formula,,va fi pierdutdin poporullui", re€urenta in VT (LXX: cmoleirot... dx ro0 Lqoo c|udq; TM: nikh"r"tuh...me'ammeyhdl Y!lg.'. peribit depopulis suis;Ostrogi norBerrrc,T...oT,rFAx cBolxr), a fostredatAI iteralde vechii interprefiromaniprin,,va
1
:] 336
LEVITICUL7
jertfei de mdntuire,careestea Domnului,acelava fi pierdutdin poporullui. 2r lar cine va atingevreun lucru necurat,fie vreo necurapnieomeneasc5, fie neculatA,gi va mdncaapoi din un animal necuratsau orice alta spurcAciune carneajertfei de mAntuirecare este a Domnului, acela va fi pierdut din lui.)" DoDorul 23,,Vorbeste 22 fiilor lui Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: Israel gi spuneJe:<Sd nu m6ncali nici un fel de grtuime, de bou, de oaie 2o sau de capra! Grisimea unei vite moartesau sf6giatede fiare puteli s-o " folosili la orice altceva,dar se n-o mdncali. Oricine va m6ncadin gr6simea vitelor care sunt inf6li9ateca prinos Domnului, acelava fi pierdut din poporullui.26Sa nu_m6nca1i nici un fel de s6nge,oriundeveli locui,nici de '' pasdre,nici de viti. Oricineva mdncasangeva fi pierdutdin poporullui.>" 2e,,Vorbeste 28 fiilor lui Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: (Cine jertfd qi de mAntuire Domnului, sl va aduce o Israel spune-le: 30 jertfa de m6ntuire. Cu mdinile inll1igeze Domnului darul s6u, luat din pieri (Ms. 2489:,,pieri-va")... denntrrodul lui" (Ms. 45, Bibl. 1688),c/ $i Bibl. Jer.: din poporulsau". sero retranchi de sa race, precumSi Radu-Cal.:,,sase starpeasctr a pus ebr. am, prin carese poateinfelegeatatfamilia foane Problemede jDterpretarg apropiattra cuiva,cat $i intregulpopor al lui Israel.Cei mai mulli excgefivad aici o condamnare la moarte,Potrivit altei interpretdri,ar fi fost vorbadoar de o izgonirein fapt care,in deierta celui carea gregitgrav fata de Dumnezeusaufaltrde comunitate, la moarte.inca ii mai gravedecat conditiiledelertului,echivalatotugicu o condarnnare de ordin ritualic-religios, caciexilatulera automatprivat c€lejuridice erauconsecinlele de efectelepromisiunilorpe careDumnezeule lacusgneamuluilui Avraam. 7,21 Pentrudetalii despre,,spurc[ciun€"cf. 1l supra,5,2. Gr. $EJ,o1lro,,lucrucare ebr. teqet inspiradezgust"(< $el"6ooogcr ,,a inspiradezgust")din LXX corespunde ale t€xtului Targum-ulgi Peshitt4precumgi uncle manuscrise ,,lucru dezgusttrtor". ebraic,preferain acestloc lecl|')ra$eref,jivin6; animalde talie mic[" (c/ Harrison, 1985.p. 75). 1980,p. 80,Pdter-Contesse, 7,24 Pcntrucadavrulvitelor ',tezisupra,5,2. Dacdgrdsimeaanimaluluijertfit trebuia ln arsdin intregimepe altar,ceaa unui animalmort accidentalputeafi intrebuintata pieilor.In aceastd cum ar fi intretinerea uneltelorsaugresarea scopuriextra-alinrentare, prescriptie,carenu a fost menlinutdin tradiiia iudaicamedievald,unii exegelivad o practicasupra rigorismului rabiniculterior. victoriea spiritului 7,30 ,.Grasimea de deasuprapieptului"cstesemniiicaiiaexactAa gr. Id dt6op Id dtli interpretata ca atarede vechii interpreliromani:,terl ce i.lstepreste toi or40r.rvi.ou. pieptu (Ms45, Ms. 4389, tlibl. 1688),c/ qi Bibl. ler.: la graissequi adhered la poitrine.O altl interpretare animaluluiimpreundcu pieptul", dupATM este,,grdsimea Pieptul(gr.oqoivtov. diminutivde la oTfloog cf. Yulg.:atlipenthostiaeetpectusculum. diminutiv de la pectus,,piept",dup6,ebr.f;dzeh)era socotit ,,piept",lat. pectusculum,
*':ll
I
'
LEVITICUL7
337
salesAaducaprinoaseleDomnului,gi anumegrdsimeade deasuprapieptului t' $i seulde pe ficat, sAle infafitezeca pe un dar inainteaDomnului. 9i preotul sd inal{e grdsimeape altar, iar pieptul sa rAmandlui Aaron 9i fiilor sdi. " [Din came] sd dati preotului gi goldul drept, ca parte pusAdeopartedin jertfa voastrdde mentuire." Acela dintre fiii lui Aaron careva inlitiga s6ngeleii grAsimeajertfeide mantuiresAaibdgolduldrept,ca partea sa.raC6ci, din carneajertfelor de mantuireadusede fiii lui Israel,Eu iau pieptul inf6tigat 9i goldul punerii deopartegi le dau preotului Aaron gi fiilor sdi, ca legiuirevegnicdpentrufiii lui Israel. tt Iati lparteapentrul ungerealui Aaron gi [pentru]ungereafiilor sii din prinoasele[cuvenite] Domnului, din ziua cdnd au fost adugi sl slujeascS
I t'
t
I lr I
Il a
r
una dintre pi4ile cele mai delicioaseale unui animal. I in LXX intdlnim expresiaanreeiv@66po dvovfl xupiou, calchiataca atareprin ,dare lnainteaDomnului"ln Ms. 45 gi Bibl. 1688.Prin formula,,s, le infAtigeze(pe toate)ca pe un dar inaintea Domnului"am rtrmasapropiatidc LXX, cu toatecA secvenfa ,iniph fnnphAh din TM inseamnaliteral ,,a legdnaprin legdnare"$i indicd un gest ritual precis,interpretat 'l sensibildiferitin timp.Potrivit almudului. preotulpreluaanimalul .jcrtfitdin meinile suplicantuluiqi il miqca orizontal,inainte fi inapoi, indicandprin prima miscare prezentareajertfei citre YIlWll, iar prin ceade-adouamiqcaret'aptulcAaceasta revenea inapoipreotului,ca sluiitor al divinitlfii 9i in senu de bunivoinlati acceptare a jertl'ei de citre Dumnezeu. intr-o interpretare rabinicdmai recentA, ceremonia ritualAar consta in milcarea.iertfeicihe cele patru punctecardinale,precumgi de sus in jos, sprea semnificafaptulcAYIlWfl sttrpdnefte vanturile$i c[ el a creatcerul$i p[mantul. 7J2 Expresia,,qolduldrcpt",rdv ppoliova tov 6e!r,6v(LXX), cf. armusdexrer(Vulg,), a fost interpretata litoral dc primii traducAbriromdniprin ,,bra[ulcel dirept" (Ms. 45, Bibl. 1688,Micu,Filotei,gagun4Heliade), cl gi ,,umerile celdirept"(Ms.4389),dupi Ostrog:pdflo Atcr.r ,,umdruldrept". De fapt, atat gr. 6 hcryiov, cAt $i lat. armus desemneazi,,braful"sau ,,um6rul"doar cu retbrirela om. Cdndsunt intrebuintatein legaturlcu animalele.acestecuvinteau lnlelesul,.$old,coapsa",corespunzator sensului ebtr.SE, cf die rechteKeule(Luther),la cuissedroite(Bibl. Jer.).Pomindde la aceastd dubldintrcbuintare, pentruom Si pentruanimale,a gr. ppoli"tov,Philon,Spec.I, 145, vede in goldul animaluluisimbolul fo4ei. PentruOrigen,Hom. Ley. V, 12, $oldul simbolizeazA muncafi efortul. Coapsadreapfi a animalului(e*. SdqharyAmm)era socotitabucataceamai aleasi.Situatl in apropicrede organelede reproducere, decide izvorul vietii, aceasta partenu putca1l consumatd de laici, revenindpreotilor:indicalia gxpresA cltre,,dreapta"trcbuiepustrin legdturAcu conotatiaputernicpozitivdatribuita popoarelor de majoritatea (qf qi Origen,ibtd.). anticeacestcipirli a corpuluiomenesc 7,35,,Ungerea"(in vechileversiuniromanegti,,ungerea". dupaLXX: I lpio'rg, Vulg.: n ctio, Ostrog:nolxrirxxr ) reprezenta actul simboliccentralal consacrlriiprgofilor, cf. Si supra,4,2. Dupt Peter-Contessc. 1985,p. 79.in TM am aveade a lilce Jrc cu o
338
LEVITICUL 7-8
36 drept preoJiinainteaDomnului, dup6 cum Domnul a poruncitsAIi se dea ln ziuain care!a unspe ei, din parteafiilor lui Israel;9iva fi aceastalegiuire 37 vegnicdpentrutot neamullor.>" Aceastaestelegeaarderilorde tot, ajertfei fde grdne], a jertt'ei pentru pAcat,a jertfei pentru vind, a jertfei pentru tt desdvdrgire fi.e. consacrarela preotului9i ajertfei de mdntuire, agacum u randuitDomnul lui Moise pe MunteleSinaiin ziuacdnda rAnduitfiilor lui Israelsi-gi inli{igeze darurilelor inainteaDomnului,in pustiul Sinai. I 8 Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: 2 ,,la pe Aaron impreuna cu fiii sii, vegmintelelor, untdelemnulungerii, vitelul [pentru jertfal pentru pAcaLcei doi berbecigi cosul cu azime r gi strdngeintreaga adunarela ugacortuluimdfturiei."'$i a tlcut Moiseafa cum_i-a poruncit Domnul,iar adunarea s-astransla intrareacortuluimdrturiei.'lar Moisea 6 spus cdtre adunare:,,lata ce a poruncit Domnul sd se faca." Apoi a adus 'a Moise pe Aaron gi pe fiii sAiSi i-a spAlatcu apA, pus tunica [pe Aaron], ambiguitatevoitA,lntrucattetragramaM$gH poateti vocalizattza$!d/?, cu sensul ,.parte,porliune"(cf KIV: theportion, Bibl. Jer.:la pa , CN,.AnteiD,sar.lnitbdh, ctJ sensul,,ungere de consacrare, miruire",cain LXX. 7,36 .,Ziualn care i-a uns pc ei" esteprimazi a ritualului de consacrare a preofilor (c/ 8,35);intrarcapropriu-zisd in atribuliil€funclieisacerdotale avealoc dupaincheiereasaptAmanii cercmoniale, adicaa optazi. I Acestvcrsetgi urmAtorulcontinformular€asuccinta,subfbrmede concluzii,a prescriptiilorenuntatein cap.6 $i 7, precum$i,in general,a primeipe4i a Leviticului,consacratd reglementerilor sacrificiale.Exegeliiau observatci parteaconclusivtr a uneisocliunireprezinta o vcritabilAformaliteraratipica, pusdin relafiecu practicascribilormcsopotamieni de a consemna intr-un,,colofon"de la slarsitultiecdreitdblitecunciformeconlinutulrezumatival intregii tiblile, pentrua asigurape de o parterecaplarea rapidaa continululuiti, pe de altaparte.pentrua marca relaliade continuitate cu tiblile din aceea;iserie(c/ Harrison,1980,pp.84-86). (Ms.45,Ms.4389,Bibt 1688,Micu,Filotei.gaguna) ?,38in vechileversiunirom6ne$ti apar€sintagma.,munte le Sinaiei"(sau.tMoll),l,XX dv tQ dp€t lvc, MunteleSinai (ebr.Siriy, gr. >r"vq.lat.S/r4l) esteun platoumuntosde$e ic in Peninsula Arabica. 8,6 Spdlarca cu apdesteaici nu un simpluactde igiend,ci un gestde ablutiunerituale. 8,7 in absenlaunor reprezentiripictograficevechi gi credibile,reconstituirea formei, culorilor,dimensiunilor$i a destinaficiprecisea pieselorcostumuluirilual preolesceste aproapeimposibild,fapt care procurAgrcuttrfitraducltorilor.0 ,,Tunica"(in Ms. 45, Ms. 4387.Bibl. 1688,Micu,Filotci.gaguna, gr.6 Xrrr,iv, simplu:.,haina"), corespunde un inlprumutdintr-olimbesemitica. Flaviuslosephus, l,f III, 153,subliniazA aceastl reiafieetimologicdrefhcdndo lbmrtr mai apropiatl de etimon a cuvantuluigrecesc: de in noi il numim1f0ov". Corespondentul kuttonethdin TM desemna un ,,ve$mantul fel de cama$ purtatddirect pe piele,obiectvestimentarllra o semnificafieliturgicA
LEVITICUL8
efodul9i l-a l-a strenscu breulgi l-a imbrdcatcu mantia,a pus deasupra " pus pieptarul, iar apoi incinscu brdulefodului,pe careI-a legatbine. I-a c/ Luther die Gewand,KIV I thecoat,Bibl.Iet QiBA'. la tunigue 0.,Br6ul"' speciala, in LXX: I (ttv4 ,,centurd"(preluatca ataredc Heliade: tradifionaldromieneascd. optriune un fel de cenebr. 'abh' eL aaredesemna zona),'iaY ulg.:balteus,,idem",corespunde exterioare, avAnd,se pare,semnificaliasimbo' turd punat[ de preotipe subvegmintele I ,.Mantia"(in Ms. 45, Ms 4389 li Bibl 1688: licl de insemnal funcliei sacerdotale. LXX; cel lung") corespunde panajos", Micu, Filotei, la caa $aguna:,,vesmdntul ,,haina lung pu(at pe subhaineleexterioare"li Vvlg.t tunicahyacinthina, o 0ro6rirrlq,,veqmdnt cu referireprobabilala culoareaacesteipiesa.in TM, subst.m"'tl se referdla o pigsa la mijloc care constadintr-o bucatdmare de panzd,cu o deschizAtura vestimentara pentrua lesasI intle capulti carecoborain falduripAnAla cdlcaie.I Am prefsrat,dupa in romane$te e*. 'iphodh, caredeseminterprefiromAnimai recenti,sa transpunem dintr-unmaterialscumpli prinsa confecfionatd neazaln TM un fel de bluzasacerdotald Opliunilemaivechi,,,ceapresleumar"(Ms.45,Bibl. I688).,,cea d€umericu o agrafa. de presteumere"(Ms. 4389) reprezintitranspuneriliteralea membrilorcompusului peste",ripoq,.umar"),termenspecializat in LXX pentru grecesc drorptg(dri ,,deasupra, prgolesc. precum piese O formi a costumului ac€stei desemnarea ,,umarariul"de la de Vulg. humerale.L'a Micu, Filotei$i $agunaparesafie o creafiecontextuali,sugeratA latin, o creafieproprieinspiratade corespondentul Heliadeintalnimo soluiieexcentricd, de termenulebraicoriginar:i,suporume. dar dup6modelulgrecesc,glosatAin paranteze o bandaconfeclionatd din ralul" (,,ephodul").| ,,Br6uletbdului"paresi fi desemnat acelasimaterialca $i efodul, servindla fixarea acestuiad€ corp. Sintagmagrcoaie literalaa gr I ,,facereaceii presteumar" (Ms. 45, Ms. 4389) rezultadin transpune.ea noirlorqd1q irropi6oq (LXX), procedeupracticatmai tarziu Si de Heliade:,,liptura EchivalareacorectAformulatein Ms. 4389 (,,brdulefudului") se superumeralului". datoreaztr analizeicorgctea izvoduluislavon:no,tcr !SBAbt|t(Ostrog). 8,8 .,Pieptarul"(e*. ho$en),piesd esenfialea costumuluisacerdotal,constadiltr-o saupetrat[,in care bucatede fesdturade in bogatdecoratd,de formd dreptunghiularA pietrepretioasesimbolizindcele douisprezece triburi ale emu incastratedouesprczece 'U,',.r, lui Israel; se fixa solid deasupraefodului 9i era destinatsa adaposteasca $i a acestuiobiectritual la Tummim,Dezy,.luftga $i Adevdxul(vezi imagineareconstruita Harrison,1980,p. 9l). Sensulebr.losen estenesigur,de aici diferenfeintre optiunile Gesenius,.r.v., apropieacestcuvAntde un radicalarab aarcinseamna traducf,torilor. in alt loc, Ex. 28,4.acesttermen ,,omament". ,,frumos"$i ii atribuievaloareadesignativa ebraica lbst echivalatln LXX prin gr. teprodlowv ,,pieptar",ceeace a inspiratpe unii interpreli (pe care i-arn urmat $i noi): KJV: the breastplate,Luther ti GN; dle r6v de la piepi'.Bibl. Jer:le pectoral.in Ex.28.15-gr. ].oY€iov Brusrtasche..saculelul Kpioeov,literal:,,locul[undese fac auzite]judecdfile".traducetermenulexactdin'[M: 0alchiatd1n Vulg.. rationale bosennis"phd!.Solufialexicaladin LXX: rd ),o'ye'tov, (c/ Heliade:,,ra[ionalul"),pare sd semnitice,'in intenlia intcrprelilor,raliuneasau viitorul 9i sA spiritulmareluipreot,thcandulsacunoascA cuvintul divin, carelumineaza
34
LEVITICUL 8
pronunfepreviziuni(un alt sensal gr, 16 Lo1€lovesteln VT gi acclade ,,propovdduire dil,ine", apropiatde l6'yrov, ,,oracol",c/ Ps. 10,7,Fapte7,38). Philon,,Spec.I, 88, afirmacArd l,oy€iovtrebuieintelesca,,un loc al raljunii".in limbagreacacomuni, subst.ld l,oy€iov aveadoui sensuriprincipaleil. ,,partea sceneipc careurcauactorii pentrua vorbi" $i 2. ,,tribunal"(c/ Bailly, s.v.),sensuricaresepar€cd au sugeratinterpreliloralexandrinilcgitimitateadenumiriicu acestcuvint a respectivei piesea velmantuluj preolgsc.Unelemanuscrise ale Septuagintei, rellcctatein Frankf.,prezinUin acest Ioc lecfiunea ),6Trov (diminutivde la 1,6'yoq (dupA ,,cuvant"),preluatAti in Ostrogrc,roBo care 9i Ms. 45 gi Ms. 4389: ,,cuvAntul").Revizoriitextului biblic tipdrit in 1688la Bucure$tiau gasito rezolvareinspirata,prin careseasigurtrdgscmnarea clarda obiectului respectiv,caciin Bibl. 1688apareaici, cuvantul,,engolpiu".Cu formamai apropiatd de etimonulgrecesc eTf6l.nov, termcnulmai apareo dau itr Bibl. 1688la Ex. 28,5),in ambclclocuriavandcaractcrulunuiimprumuttehnic,fiecventintrgbuinlatin epoca(diclionarelene oferAatestdriale cuvantuluila DosoneiSi in indreptarea/egit,Tirrgovtlre, 1652).Soluliadin Bibl. 1688a fostpreluatadc Micu Si filotei (ambiiinterpretiindicand intr-o notdde subsolgr. l"oy€rov),ca fi de $rguna.Mai recent,sepreferdtranspunerea a corespondentului directtr ebraic:,,hoqenul'(Radu-Cal., Bibl. 1968).0 ,,Dezvdluirea 9i Adevdrul"reprczintar intclcsurilepropriu-zise alc cuvintelorgrece$ti 6i),ooxqii ol,1oero, intqrpretate gi adevlrul" (Ms.45., Bibl ca alarede prinii traducabriromani:,,arAtar€a 1688,Micu, Filotci, $aguna).Rom.,,artrtare" redtraici sensulprimaral gr.5r1i,oorq(< vb.6 ,6(D,,afacevizibil, a arAta"),pe candin Dan.2,27,undearesensulde ,,faptulde a gr.6ill,oorq esteechivalatdefectuosin Bibl. 1688prin rom. ldmuriceva;interpretare", ln Ms. 4389 celedouano[iuri sunt combjnatein cadrulsintagmeigeni ,,asemdnare". tivale ,,marturisirea adeverintei",carese explicdprin Ostrog:flponoBtAdHnE lrcrxN U, q $i H€liad€:ManlfestaliaSI Adevdrul.in TM apar ebr. ,/Irl ,,lumini" ti tummtm Caracterul,forma li destinaliamisterioaselorobiecte rim6n incerte. ,,perfec1iuni". lnterprefiimai vechivddaici un numecolectivpentruceledouAsprczece pietreprslioase ritualemontatepe pieptarulpreolesc,un fel de dcnominalicmetonimicaa luminii 5i a perfecfiuniilui Dumnezeu.Dupa Philon,Spec.I, 88, cuvintele6r11,t li (Dreptatea)"),GN: die heilige lose .,sfintelezaruri". Se presupunecd intregul ansamblunu a mai fost intrebuinfatin ritualuri cu caracteroraculardupaintoarcerga
LEVITICUL8
'l-a alezatmitra pe cap, iar feste pieptar i-a pus Dezv6luireati Adev[rul. pe mitr4, in parteadin fafd, i-a prins tiblila de aur, flucrul] smnt sfinlit, r0 dupi cum porunciseDomnullui Moise. gi a luat Moisedin untdelemnul " ungerii, ii a stropit cu el altarul de gapteori, 9i l-a uns, ;i l-a sfintit impreuni cu toate uneltele care se gaseauacolo, ligheanulpentru spdlat impreunacu piedestalullui, 9i le-a sfinfit; a mai uns cu untdelemncortul lmpreundcu tot ce se gAseain el gi l-a sfin1it.l29i a tumat Moise din
evreilor din exilul babilonic(538 t.Hr.), dar a fost conservatln continuareca piesl simbolicda costumuluipreolesc, 8,9 Opiiuneatuturortraducdtorilorromdni(cu excepliaBibl. 1968r,,chidar",probabil duptrVulg. cidoris sar prin analogiecu piesamenlionatdmai jos, in v. 13) pentru ebr.nifnepheth.caredesemneaza un ,,mitri" refl€ctdgr. pirpo din LXX li corespundo pentru cap, o fdgie de materialtextil care se inthfura in jurul capului, acoperfunant purtatade regi sau de preofi ca insgmnal funcliei lor fi ca suportal unei diademe (c/ Luther:Kop|b rld ,,legdtrtr,pentrucap", Ilibl. Jer.:/e turban).|,,Tablita de aur", dup5LXX rd trdrdl,ovrd lpuooriv. cf. Yulg.. laminaaurea,erao pldcutl de aur (dupd inscripfionata). uneleinterpretAri carcsefixa de mitrd.Ebr.F/ (< vb. F4 ,,asfaluci") are deopotrivisensurilede ,,lama,pldculd"(c/ l,uther:dasgoldeneStirnblatt,,pldcnlada aur pentruffunte"),dar fi de,.floare"(c/ Bibl. Jer.:la fleur d'or). Traducatoriialexandrini au incercatsa redcacumvasinteticambelesensuri,cacigr. rd ndrqr,ovsemnificA sau placade mctal" (c/ Bailly, s.v.).Alte ,,petalaunei flori" qi. prin analogie,,,lama opliunide traducere: de aur" (Ms. 45. Ms. 4389,Bibl. 1688,probabilo ino,,potcoava vatie a traducdtorilorromani),..lablade aur" (Micu, Filotci. gaguna).lamiha auree (Heliade, dupl Vulg.).0 ,,UucruU sfAntsfintit",apoziliela,,tiblilade aur'!,csreoesemnati in TM prin ebr. qodhes,cu sensulliteral .,sfinlenie",intcrprelatca .,simbolal consacrlrii; diademl", c/ llibl. Jer.: /e signe de s.tinte consicration.l-ormularea neobi$nuitA ,,ceasfinfitlsientt'din Ms.45,Bibl. 1688,Micu.I.'iblei,gagunareprczinta un calc dupe LXX: rd Koen'yrqo[6vov
I
.l
LEVITICUL 8
untdelemnulungerii pe capul lui Aaron 9i l-a uns 9i l-a sfin1it.13Apoi i-a adusMoise pe fiii lui Aaron gi i-a imbricat cu tunicile, i-a incins cu braiele ro ;i le-aalezat bonetelepe cap, dup6 cum porunciseDomnul lui Moise. A apropiatapoi Moise vilelul [inf6filat cajertfe] penru pacat,iar Aaron gi fiii lui gi-aupus m6inile pe capul vi{elului adusca jertl} pentru p6cat.lr gi l-a injunghiat Moise, a luat din sdngelelui gi a uns cu degetulcoamelealtarului, de jur irnprejur,pentru a-l curifi; sdngelerdmasl-a tumat la temelia altaruluiti l-a sfin1it.facdndastlel itnpecareasupralui. 16Dupa acee4 Moise a luat toatA grisimea care acoperAmaruntaiele,seul care invdluie ficatul,cei doi rinichi impreundcu grdsimeade pe ei gi a inAltattotul pe " altar. Iar ceeace a rdmasdin vifel, pielea,carneagi balega,le-a ars in foc in intregimein afara taberei,dupi curn porunciseDomnul lui Moise. 18A infililat apoi Moise berbeculpentruardereade tot, iar Aaron gi fiii s6i gi-au pus m6inilepe capulberbecului.'' 9i Moir" a injunghiatberbeculgi a srroptr cu sangealtarulde jur imprejur.20A.tdiat apoi berbeculin bucdfifi a inAllat '' Moise capul,bucd(ile9i grdsimea, a spdlatcu apAmaruntaiele gi picioarele gi a intrltat intregul berbecpe altar, ca arderede tot cu mireasmdpl6cutA,prinospentruDomnul, agacum riinduiseDomnul Iui Moise. 22A adus t,l3 Prin,,bonete"am tradusgr. r6operg, c/ qi Bibl. Jer.:des calottes.Este vorba despreun obiectvestimentar diferit de celementionate mai susin v. 9 (costumafia preofilor obiFuifi cra in uneleprivinfed€osebitdde ceaa mareluipreot),caci gr. ri"6oprg desemnain perioadaclasici turbanulspgcificregilor asiatici,mai ales celor pcrsanr, cuvantulgrec€scinsufi fiind un lmprumutdinf-o limbaorientaltr.Demnl de mentionat esteopliuneainterprelilorcareau incercato,,naturalizare"a cuventuluiin romanestc: (Heliade). ,,chidare"(Micu, Filotei,gaguna),,,cidare" 8,22 Pentrudesemnarea celui de-aldoilcaberbecaduscaje(ftr specialapentruconsacrareasacerdotald, in LXX avemexprgsianeclartridv rpi.ov rc),etrrloerr4, calchiatAde vechii traducatoriromani:,,berbecele de sivAnire" (Ms. 45, Ms. 4389, Bibl. 1683), solutiemenfinute$i d€ Micu, Filotei|i gaguna:,,berbecele cel de strvar$ire". Estevorba deo hanspunere strictadupa'l'M: 'eylhammillu'im,literal umplerilor',. Rezult| ,,berbecul cAMoise,,umplea"in cadrulceremoniei de investiturdmainilepreotilorcu plrlilejertfei care trebuiaudusela altar (cf infra v.27). Numeleceremonieide investituraa fost formufat explicit de majoritateainterprefilorulteriori: ,r? consecratione sacerdotum (Yulg.), the ram of consecrction(KlV), Einsetzungsopfer(l-uther), bdlier de sacriJice d'investiture(Bibl. Jer.).Ceeace majoritateatraducAtorilor au redatprintr-o sintagma sinteticA,autorii LXX au incercatsAexprimeprin gr. iel,eioarq ,,terminare; implinire,, (
LEVITICUL 8
I
I
apoi Moise al doilea berbec,berbeculpentru desdv&gire[1.e.consacrarea p^reotuluil,iar Aaron 9i fiii sii gi-au pus mdinile pe capul berbecului. "" Moise a injunghiatberbecul,a luat din sdngelelui gi a uns lobul urechii dreptea Iui Aaron, vArful mdinii dreptegi vArfuJpiciorului sdu drept. 2aI-a adusapoi aproapeMoise pe fiii lui Aaron gi a uns cu s6ngelobul urechii lor drepte,vdrful mdinii lor dreptegi varful piciorului lor drept; sdngelerdmas l-a tumat Moise pe altar de jur imprejur. 25[Dup6 aceea],a luat grisimea, $oldul,toategrtuimeacare acoperi maruntaiele,seul de pe ficat $i amendoi rinichii impreun6cu grAsimealor, precumgi goldul drept. 26A mai luat din coqul desdv6rgiriiaSezatinaintea Domnului o pdine nedospitd,o p6ine lframantata]c-uuntdelemn9i o iurtd gi le-a agezatpestegrAsimeli peste goldul drept. 27A pus toate acesteain mAinilelui Aaron si in miinile fiilor sai, $i le-ainEllat ca puneredeoparteinainteaDomnului. 28Apoi Moise le_a luat din miinile lor $i le-a inallat pe altar deasupraarderii de tot laduseca jertfhl penhu des6vdrgirecare jertl) cu mireasmi placutA pentru -e-sle " Domnul esteprinosDomnului. gi a luatMoisepieptulberbec ului j ertfit pentru desAvargire gi l-a infd{igatca [dar] pus deoparteinainteaDomnului, iar aceastaa fost partealui Moise, dupd cum porunciseDomnul lui Moise. '" A luat apoi Moisedin untdelemnul ungeriigi din sdngelede pe altargi a stropit asupra lui Aaron gi a vegmintelor lui 9i asupra fiilor lui 9i a vegmintelorlor; l-a sfin{it astfelpe Aaron $i vesmintelesalegi, impreuni cu gr. rcl€ioolq. Intrucatprimele traduc€riromane$tiale Bibliei au ca izvor rexrut tr slavon,opfiunoapentru,,sdvdrgire" a vechilorinterpretiromanipoatefi lnt€leasa nu doar ca o calchierea corespondentului grecesc, ci $i ca un imprumutlexicaldupi slavone.a Versetulacestaa pdmit din partealui philon.Mos. It. 149,o inrerpretare morala,bazat^ pe unjoc de cuvinte:,,Celde-aldoileaberbeceraoferitpentruperfecliunea moralda per_ soanelorconsacrate printr-ocur4ire sfintitoare.in consecint6, Moise l-a numit berbecul desivdr$irii(.rel,eiang),deoarecc persoanele sfinfitedeveneau iniliatein anumlletalnc cu ajutorulceremoniilorde inifiere(r€l"ero6),propriislujitorilorlui Dumnezeu.,, 8,23Mentionarea explicitaa urechii,a mainii qi a picioruluisemnificf,probabilconsa_ crareain inhegimea corpuluiuman(paneasuperioara, ceamediana5i cea inferioari): urgchilevor fi sfinfite pentru a ascultaporunciledivine, mdinile pentu a savarsi gesturileprescrise, iar picioarelepentrua mergepe cdileDomnului. 8,29 Dupa cum se mentionoaztr expresmai sus, la 7,30-37,pieptulanimaluluijertfit r€veneade dreptpreotilor.Dar, intr-unmomentin carepreotiinu existaulnce,ritualul descrisservindtocmaila consacrarea lui Aaron 9i a fiilor lui. pieptulrevine,oe data accast4cu ritlu de exceplie,lui Moisecare,de$ilaic, estecel care,potrivit indicatiilor Domnului,oficiazApentruprimadatf,acestntuat.
LEVITICUL8.9
3r el, pe fiii sii gi vegmintelelor. gi a zis Moise lui Aaron qi fiilor s4i: ,,36 fierbeti cameain curteacortului mArturiei,intr-un loc smnt, ti acolo sf, o mdnca{i,impreunbcu pdinilecarese afli in coguldesiv6rgirii,dup6cum mi " s-aporuncitprin cuvintele(Aaron gi fiii sdi sdo mdn?nce!>. Iar ce rdmdne " din carnepi din pdini sAardetiin intregimein foc. $i sAnu ieiili nicidecum timp de qaptezile dincolo de ufa cortului mdrturiei,pdndcdnd se vor miinilor voastre implini zilele,zileledesdvirgiriivoastre;cAcidesdvdrgirea ra trebuiesa se petreacain gaptezile. Ceeace El a sdvirgit astdzi,Domnul a pentrua se faceimpicare pentruvoi. " Sa rdmeporuncitsa se savarfeascd, nefi decigaptezile la uqacortuluimdrturiei,zi 9i noapte;sapazifiporuncile Domnului,ca sa nu muriti; c6ci a$ami-a poruncitDomnul Dumnezeu." 36 Aaron gi fiii sdi au indeplinit toatecuvintelepe carele-a poruncitDomnul lui Moise. lintr-a 9 optazi, Moise-i-achematpe Aaron gi pe fiii sii, impreunicu '$i i-a zis Moise lui Aaron: ,,la pentru tine un sfatul batranilor lui Israel. jertli]] penhupacat$i un berbecpentru arderea vitel din tunna de vite fdrept inainteaDomnului.'$i sd vorbegti de tot, amandoilird cusur,qi infdtiqeazA-i 8,31 Optand pentru formula pasivd ,dupt cum mi s-a poruncit" (gr. 6v rp6rov ouvt6tcrxtoipor), in loculceleiactivedin TMi ka'avr liwaytht,dupdcum am poruncit eu", autorii l,XX au dorit probabilsd evite exprimareaidoii cl Moise ar fi cel care insugiprinintermediul lui. ordonal, finu Dumngzeu lnvestituriisacer8,33Accstaestesingurulloc in cerese specilici t'aptulctrceremonia dotaledureaziFpte zile, timp in careviitorului preotii era interzisorice contactcu exteriorul. 8J5 Ca sa exprime ideea de respectarea poruncilor,ln LXX apareo formulare rq o!),cryF('IdK!pio!), calchiatddupa ebr. nespeciticdlimbii greccfti (Oul,o4€ooe literala rezultdSi sintagneleromanegti mis"mereth; dintr-o transpuncre ,,ve!ipdzi ,anar pazele"(Ms. 45, Bibl. 1688),,,veli ptrzi celc de pdzit'' (Micu, Filotei, $aguna),,.veli custodicustoditcle"(llcliadc). lixprimareamai fireasaa,,sdplzifi pordncile"din Ms. 4389esteinspiratade Ostrogcalpatrrr noBtctfiiE. iar in in TM sinrpluWin stbst.lqAnim ,,bAtrAnii", 9,1 St'atulbdtranilorestedesemnat LXX prin gr.lepouoio. cuvantlargintrebuinlatin Antichitatcagreacdpentrua desemna colectiv,,bdraimportaitl a pol,t-ului elen.Substantivul o institutiepolitico-religioasd in Ms. 45 fi in BB (aici,ca li in ahcpd(i, precumllx. 1,16,Deut. nimea"intrebuinlat 21,3 etc.)parc o crcaligad hoc, dupl modelulgrecesc(Tepol)oid< ]€p0)v ,,batran"). probabildup[ Ostog: crdp|lbr.,bdtranii",aulorulMs. ,1389preferasolufia OrientAndu-se mai simpld ,,btrtranii",adoptatdfi de Micu, Filotei gi $aguna,in vremeca Heliad€ introduceneoloeismul ..senadrinul".
l
l
LEVITICUL 9
,45
sfatului bdtrdnilorlui Israel gi str le spui: " $i au adus dinainteacortului m6rturiei ceeace porunciseMoise; intreagaadunares-a apropiatgi a statinainteaDomnului.u gi a spusMoise:,,implinilicuvAntul acestape care vi l-a spusDomnul pi vi se va arAtavou5 slavaDomnului!" ' [Apoi] Moise i-a zis lui Aaron: ,,Apropie-tede altar gi adujeftfa ta pentru pacatgi ardereata de tot $i fi impAcarepentrutine gi pentrucasata; [apoi] iniati$eazadarurile poporului gi li impicare pentru ei, dupd cum i-a porr.rncitDomnul lui Moise." oAaron s-a apropiatde altar gi a injunghiat vifelul faduscajertfd] pentrupacat.'Fiii lui Aaron i-auadussingele,iar el Si-amuiat degetulin s6nge,a uns coarnelealtaruluigi a turnat s6ngele "'Apoi r6masla temeliaaltarului. a indltatpe altargrdsimea, rinichiigi seul de pe ficatuljertfei pentrupAcat,dupdcum ii porunciseDomnullui Moise. " lar carnea$i pielea le-a ars in intregine in foc afarddin tabar6.12[Dupa aceea],a injunghiat jertfa pentru ardereade tot, fiii lui Aaron i-au adus sdngele, iar el I-atumatpe altardejur inrprejur.Ir l-au adusgi jenfa pentru atdereade tot, tdiatein bucati,impreundcu capul, iar el le-a pus pe altar. " A spdlatmiruntaiele gi picioarelecr-rapdqi le-a a5ezatpe altar, deasupra I5 arderiide tot. Au infdtigatapoidarulpopomlui.[Aaron]a luat ieduladus pentru picatul poporului 9i l-a injunghiat la fel ca pe animaluljertfit mai '' inainlg. A adusapoi tijertfa pentruardereade tot, infAptuindce se cuve" nea. A mai adusSijertfa[de gr6ne],cu caregi-aumplutm6inile,9i a agezat-ope altar,in afard de ardereade tot cea de dirnineald.l8 A injunghiat apoi vi(elul 9i berbeculadugica jert{Ede mdntuirepentrupopor.Fiii lui Aaroni-auadussiingele,iar el l-a turnatpe altardejur imprejur.rol-au mai adusapoi gi grisimeade la vilel gi de Ia berbec,goldul,grdsimeade pe mAruntaie,amAndoirinichii impreundcu grdsimealor, ca gi seul care 9,6 Pentrua echivalaebr. l(bhddh YHIYH(care desemneazd frecventin VT norul luminosin carese reflectamaiestatea divind $i prin careYIIWH se revelapoporului ales),in LXX apareexpresiaq 6oqd r
LEVITICUL 9
20 invdluieficatul. A agezatpd4ile grasedeasuprapiepturilor,apoi au indltat p6r{ile grasepe altar. '' Pe urmd Aaron a pus deopartepieptul gi $oldul dreptca pu^nere deoparteinainteaDomnului,dupbcum ii porunciseDomnul " lui Moise. [Dupdaceea],Aarongi-aridicatmiinile asuprapoporuluigi l-a binecuvantat.Apoi, dupd ce a sdvdrgitjertfa pentrupAcat,arderilede tot gi jertfele de mentuire,a coborat. '" Iar Moise Si Aaron au intrat in cortul mirturiei; cdnd au iegit de acolo au ^b.inecuvdntat intregul popor qi slava " Domnului s-a aratatintregului popor. O flaciri a iesit de la Domnul qi a 9,22 in tradill^ ebraica,gestul ridicdrii mdinilor catre altar sau citre cer lnsoieao invocafiesauo rugAciune. Termeniilnrddtrcina[i in versiunileimpodantepentrutraditia (gr.€ul,oy&t,lat. benedicere, romeneascb slavon.Gndrocnotxrx) auconstituitmodglesuccesivepeDtrulexiculromdnesc specific. in cclc mai vechiversiuni(Ms.45, Ms. 4389, Bibl. 1688)aparemaifrecvent imprumutul din slavona,,a blagoslovi", intrebuinfat incA de Coresicu un secolmai devreme.Sporadic,apareinsi $i ,,a binecuvanta", t€rmen forjat cu materialmorfgmaticromanescdupa modelulgrecesc(eu ,,bine",),oyeiv ,,a cuvanta").AceastdoscilafiesinonimicApersistdla Micu, pentruc4 incepandcu Filotei, AstAzi,,,a bla$agunafi Heliade,balanlasd incline dciinitiv pentru,,abinecuv6nta". goslovi" a supravi€tuitdoarin vorbireapopulard(cu intrebuinfAriadeseaironice)$i ln mediilemonahale. 9,23 intr-unul din manuscrisele Targum-uluiamAnuntuluiciudat ctr Moise $i Aaron fepetagestulbinecuvantArii abiaefectuati sedd o explicafiesurprinzetoarg: constadnd jertfeloroferit€,Aaron li Moise intrtrin cd .,slavalui Dumnezetl'nu a venit deasupra cortul mArturiei,se roagd$i ies din nou, reludndbinecuvantarea, confirmatAd9 data prin rezultatuldorit. aceasta prin expresia 9,24 Flacaracareiese,,dela Domnul"emanddin norul luminosdesemnat (vezi Domnului" v. reprezintA vizibil prezenJeilui supra, 6), care semnul al ,,slava YHWH. Dace pand acum Moise utilizasepe altar un foc oarecare,de data aceasta YIIWIJ doreftesd arateca El esteinspiratorulalegeriifdcutede Moise $i cA accepttr sacrificiullui Aaroll. l-ocul sacrurezultatdin acestAflacarAmimculoasaa fost pdstrat nestins,potrivit traditiei,panAin vremealui Solomon,cand, la inaugura.rea marelui ternplu,YHWH l-a reinnoitprintr-un miracol similar.Acest al doilea foc ar fi fost menlinutnestinspanala distrugerca templuluide cdtrebabilonieni,cAndar fi fbstascuns intr-opetteri,pentrua fi recuperat la intoarc€rea din captivitate. Duptr2Mac.2,8 9i urm., YHWH va reaprindefocul sacrupentrua treiaoara,dar acestase va stingedefinitivln timpul perseculiilorlui AntiochusEpiphanes. DupAPhilon,Mos., ll, 158,focul sacru reprczentaesenfacca mai pura a eterului:,,Dumnczcua indepdrtatde pe altarul sAu focul intrebuinfatde obicei,deoarece acestaerapangdrit,fi in locul lui a ticut sdploue din cerfocul ceresc,pentrua deosebisacrulde profan,omenescul de divin." i Pentrua desemnareactiapoporuluiin fala miracolulnidivin, in TM se inlfcbuinteazlde regulA ebr.rirar?..a scoatgstrigetede bucurie",vcrb care,ca termenliturgic,expdmaemolia mistici. De regul4acestverbestetranspus in LXX prin euQpotvo,,asebucura",tradus
LEVITICUL9-I0
347
mistuit ce era pe altar: arderile de tot ti grasimile.intregul popor a vizut aceastaSi s-a umplut de uimire 9i au cdzutcu fata la pAmant rlar 10 cei doi fii ai lui Aaron, Nadab 9i Abiud, gi-au luat fiecare cidelnil4 au pus intr-insa foc ti au agezatdeasuprat6m6ie,aducdndastfel 2 foc striin inainteaDomnului, ceeace Domnul nu le poruncise. Atunci a ie$it o vapaie de foc de la Domnul fi i-a mistuit, 9i ei au murit inaintea 3 Domnului. Iar Moise i-a spuslui Aaron: ,,Aceastaa vrut sAspunADomnul c6nda zis: <Mi voi sfin1iinhu cei ce se apropiede Mine 9i Ma voi proslavi intru toataadunareapoporului.))"lar Aaron a amutit strdpunsde durere.' $i Moise i-a chematpe Misadai9i pe Elisaphan,fiii lui Oziel, unchiul lui Aaron, gi le-a spus:,/propiali-vd 9i duceti-i pe fratii vo$tri din iatracelor 5 sfinte, afarddin hbAre." Acegtias-au apropiat9i i'au dus, cu tunicile lor, dc vechii intcrpreliromAniprin,,a seveseli"(Ms. 45, Ms. 4389'Bib] 1688).Aici lns6, ln LXX s-a intrebuintatvb. 6(€oq, lntelesca ,.strspamenu"(Ms. 45, Bibl 1688)' ,,sc lnfticosari" (Ms. 4389), ,,s-ausplinantat" (Micu, Filotei, $aguna).Philon,//e,'. patru tipuri de extaz:dementa,rf,ucirea.somnul$i inspiralia. 249-251menlioneazA Acest loc din Levitic estccitat pentrua exemplilicaa douacategoris,dgsprccarese spune:,,Extazulde acestfel provoacdintr-adcvdrmirarefi stupoar€." l0,l Solutiatraditionald,,cAdelniF"(cxistcntdin loate versiunileromane$ti,cu doua excepfii,Heliade:,.incensoriul"fi Radu-Galr ,,caluie"),imprumutdin slavond'este atesiataincd din s€colulal XVI-lea. LXX: 1d ,lupoiov 1i Vulg. th ribulun echivaleaza abr.mab'tdth,caredesemnaun obiect liturgic din mctal,pulin adarc' prevazutcu o tdmaieiarzande0 I'rin,'foc strdin"am traduj,aici co toarti, careserveala prezentarea li maijos, l6,l, LXX: nop olJ"6tptov;adj o)'l'6rprovinscmnain limbagreacdcomund ,,careving de la altcingva:str6in".Eb' zirdh din'lM ittsemna',altul.nepotrivit"fi pare insuti sasubliniezeideeacdfocul de pe altarnu poateprovenidecatde la Dumnezeu mistica. Prin ,,a teroare durcre, uimire deopotrila exprimd lui Aaron lOJ Ticerea $i a gr. ro,ov6ooeo0or, contextuale de durere"redamexplicitsemnifica{ia amulitstrdpuns care la randul lui aproximeazaebr. damam,,ardmaneuimit, a fi tacuf'. Tdoercalui n')utd: de Flaviuslosephus,Al lll,208. ca o starede resemnarc Aaronesteinterpretatd " impietrit pentru lui era cA sufletul nenorocire, aceastd ,,Aarona suportatcu generozitate ebraiceale Corespondentele 10.4Misadaiesteformacoptda numeluicbraic,,MT$d'C1". lui Dumnezeu"' aparline ,?t{4'al Oziel sunt Elisaphan ',care Misadai, celortrei nume, $i 'I.r.:jt'eJ,,puterea 'eftaphan nleaestel)umnezeu" a protejat"li ,.Dumnezeu 10,5Pentru,,tunict', c/ supra,8,7. Atat in l'M, cat fi in LXX, referinlapronumelui nefiindclar dacaestevorbadespretunicilecelormorli sauale posesiv/o/ esteambiguS, celor cara ii transportd.Philon, Leg. Il, 57, opteazapentru a doua solu[ie' ol'crind explicatie:,,Purtdtorii(cclordoi morli) nu iar fi luatin tunicilelor da{-inu urmdtoarea " maiinainte,rupandastl'ellegaturilecu pasiunilegi cu nevoiletrupului s-arfi dezbrdcat
LEVITICUL IO
o afaft din tabdr6,dup6 cum le spuseseMoise. lar Moise le-a spusapoi lui Aaron, lui Eleazargi lui lthamar,ceilalli fii care ii rAmiseserAlui Aaron: ,,Sdnu vd descoperiticapeteleSi sa nu vd rupefivetmintele,ca si nu muriti, iar m6nia [Domnului] s6 se afle asupraintregii adunari!Fratii vostri, toata casalui Israel, pot sA plengi mistuireacare i-a mistuit pe fratii vogtri [in 'Dar focul trimisl de Donnul. voi sEnu iegilidincolode uqacortuluimdrturiei,ca sAnu murili,cdciuntdelemnul ungerii,carevine de la Domnul,se afld asupravoastri." Ei au licut dup6cum le-aspusMoise. 8 e 9i Dornnul i-a vorbit lui Aaron cu acestecuvinte: ,,Sl nu beli vin sau alta bduturAametitoare,nici tu, nici fiii t6i, atunci cand veli intra in corlul marturiei sau cend vd veti apropiade altar, ca sd nu murili (aceastava fi pentru tot neamulvostru legir"rirevegnicd),r0pentru ca sd faceli deosebire intre cele sfinte $i cele nesfinte,precumgi intre cele necurate$i cele curate; " 9i sd-iinveli pe fiii lui lsraeltoatelegiuirilepe carele-adat lor Domnul prin^Moise." '' $i Moise le-a spus lui Aaron gi lui Eleazar$i lthamar, celor doi fii care-i mai rAmeseserA lui Aaron: ,,Lua{ice rimine din jertfa [de grine] din prinoaseleDomnului ti mancali-onedospiti, lingd altar; aceastaeste un Iucru preasiint. '' SA o mancali,a$adar,intr-un loc sfdnt, cdci aceastaeste legiuiti lie 9i legiuitafiilor tdi din prinoaseleDomnului;aga mi-a fost 10,6in LXX, pentruideea,,si nu ve dcscoperificapetele"aparesintagmadlv K€Oorl,tp uF(dvolr)KqnoKr6sp@(oo€i€, in cadrulcdreiavb. ororr6op6ro,w hapaxlegomenoncwe nu aparedecataici9i maijos,in 21,10,a fostinventat (pomindu-sc de la subst. Ki6qpa, cf maisus8,13)pentrua redaconfinutul somantic complexal ebr.pira',.,a-$idesface pletele".Potrivit mai multor inlerprotimoderni,sec\cnlaro'sAykhem'al ph"ra'a din TM ar trebuiinleleasi:,,sdnu vd ldsalicapulin neordnduiald (in semnde doliu)". Orice manifestare a durerii din parteapreofiloraflali tn exercitiulfitnctiunilorlor ar fi atras maniadivind. pasajin careDomnuliseadreseaziin 10,8-ll Singurul moddirectlui Aaron. 10,9 intrucat.,bauturaametitoare"menfionateaici aparein asocierecu vinul, traducdtoriimai vechiau crezutce estevorbadgspreo bf,nturaputcrnicalcoolizatS: ,,vinars" (Ms.45),,,rachiu"(Ms.4389,Bibl. l68lt $i Ms. 45 intr-onotamarginald), c/ 9i KJV: sh'ongdrink, Luther starkeGetrankz.in rcaliratc.corespondentul gr. diKepa din LXX (preluatca atarede Vulg.: sicera,Ostrog:cli[rpd,Heliade,Bibl. I968: ,,sicherd") reprezintatranscriptia exactda cbr.SAkhar, numeleprin careevreiidesemnau in modgeneric orice bduturtrobtinutdprin fennentalie,dupdcunraf]dmd9 la leronim.Epist.ad Nep.l orice bauturacarc poateimb5ta,fie ace€a .,Princuvaotulebraic,,sicera"se denumc5te carcsefacedin cerealcsaudin sucultiuctelor,fi€ aceabduturddulcciii barbaraobtinuta din miere.fie licoareastoarsadin fructelede curmal."
l0-l r LEVITICUL
349
poruncit. 14Sd mAncafi,de asemene4intr-un loc sf6nt,tu impreundcu fiii t6i $i cu casata, pieptul pus deoparteSi goldul punerii deoparte;cdci ele vA sunt legiuite,tie 9i fiilor tai, ca date voud din jertfele de mdntuireale fiilor r5 lui lsrael. Pesteprinoaseledin grisimeajertfelor,ei si aducdgoldulpunerii deoparte9i pieptul pus deoparte,punere deoparteinaintea Domnului;9i aceastasd fie tie Si,impreunbcu line, fiilor 9i fiicelor tale, printr-o legiuire vegnici, dupdcum a poruncitDomnul lui Moise." '' $i c6nd Moise a intrebat de iedul adusca jertfi pentru pacat,iata cA acestafusesears.Atunci s-a m6niatMoise pe Eleazar9i pe lthamar,cei doi " fii care-i mai rdmdseserilui Aaron, $i le-a spus: ,,De ce n-a1imancatani' maluljertfit pentnrpacatintr-un loc sl?nt?Acestaesteun lucru preasl?nt,9i Domnul vi l-a dat voua sd-l mancali,ca sa ridicali pacatulobgtii 9i sd faceli 'o lmpicare pentruei in fa{a Domnului. Caci s6ngelejertfeinu a fost adusin sf:intullacal; [trebuie]siJ m6ncaliin fata lDomnului], inauntru,intr-un loc '' smnt,dupAcum mi-a poruncitDomnul." Aaron insai-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: ,,lat6, ei gi-au adus astazi animalele[pentrujertfa lor] 'intampentrupdcatgi arderilelor de tot inainteaDonlnului, iar mie mi s-au plat acestelucruri. Daci astdzivoi mancadin animaluljertfit pentru pdcat, 20 oarelucrul va fi plScutDomnului?" Moise a auzitaceastagi i-a plScut. t 11 $i Domnul a vorbit c6tre Moise si cetre Aaron cu acestecuvinte: 2,,Vorbi1i (Dintre toateanimalelecaresuntpe fiilor lui Israelgi spune{i-le: I pamant,iatape carele pute{imdnca: Orice dobitocavandcopitadespicata, in lntregimecarneaanimaluluisacrificat,incalcandastfel 10,17Fiii lui Aaron arsesera prgscripliapotrivitcareiao partedin eatrebuiaconsumafidc preoti,in semnde asumare Siispdgirca pdcatelorpoporului. directpe care$i-l permitein privinta 10,19-20Explicalialui Aaron(singurulcomentariu ei de ctrtreMoise sunt greu de cultului supusulfratc al lui Moise!),ca $i acceptarea intclesin context,a|a incatunii exege[isocotca accstpasajesteo interpolaremai tarzie (c/ Bibl. Jer.), llJ Termenul,dobitoc" (TM: b"hetnah,LXXt xrqvoq, Vulg.: pect6) este unanim vitel€domestice in opozifiecu animalele folositin versiunilebiblicepentrua desemna cu pasdrileii cu reptilele.Critcriileprincipalecaredefinescpuritatearituald5i salbatica, alimentarda unui animal sunt doud: st aiba copita despicaE9i str fie rumegatoarc. impreunddoar ds bovine,ovine Si caprine,la carese Acestecriterii sunt satisfdcute in vecheaPalestini,cerbul,gazela,antilopa, adaugi,intre animalelesdlbaticecunoscute boul selbaticfi caprasdlbatica.0 Prin formula,,copitadcspicatd,despartitdln doud unghii" am vrut sd redamcat mai exactsecvenla8llli,otrv dn),lv roi dvtrltorlpoq 6vuxi(ov 6rio 1$,tirv din LXX, care a pus greleprobl€mede echivalarcinaintatilor
350
LEVITICUL I I
desp64itdin doui unghii qi care rumeg6,dintre dobitoace,il puteli manca; 'insa dintre aceleacare rumegdsau au copita despicatasd nu le mAncafi pe acestea:cimila, deoarecerumegd,dar nu are copita despicata,sd fie necuratdpentru voi; 5 iepurele,deoarecerumeg6,dar nu are unghia despicatd, sd fie necuratpentru voi. 6 $afanul, deoarecerumegA,dar nu are unghiadespicati,sa fie necuratpentruvoi. 7 porcul,deoareceare copita despicatd,despnrlitdin doui unghii, dar nu rumega,sd fie necuratpentru no$tri,preocupaficonstantde refacerea literatAa originalului:,,cuungheaingcminati gi unghindunghi a doao copite" (Ms. 45, Bibt 1688),,,cu unghiadespicatA ii carc ale despicateunghiile in doua copite" (Micu, Filotei, gaguna).La Heliadeexprimarea devinecumvamai limpede:,,cucopitadespicafiavanddoudunghi',. ll,4-6 Cuvantul,,cImila" (LXX:6 Kqprl),oq, Vulg.: canelus),atestati\ rornane$te incl la Coresi,i$i arc etimonuiprimarintr-o limbAsemiicA kf. efi. ganA+ Dupl Gesenius, s.y., cuvantulsemitic se regdseitein egipteane$i sanscritl.Animalul desemnater& fire;te,camilacu o cocoaqd (dromaderul), cacicdmilapropriu-zisa, ceacu douacocoale, era foarterarain OrientulApropiat.I Prin ,,qafan,,, preluatduptrebr.Sdphandin TM, desemnlmspeciaHyrax syriacus,\tn mic pachidermierbivor,de talia iepurelui,cu o blanAdeasAde culoarebruna,cu capulrotundii cu urechilescurte,cu incisivii foarte puternici,caretrAieitein numf,rdestulde marein zonelearidedin OrientulApropiat 5i din nordulAfricii. Fiind r€lativpulin cunoscut, haducatoriil-auidentificatcu dificultate. Compusulgr. Iorpo.ypDl"),toq (toipoq ,,porc",1pu),l"og,,purcei,')e cunoscutdoar in Levitic.Mulfi interpreliau preluatpur gi simplucuvantulgrecesc:Vulg.: choerogryllus, Ostrog:lrgorpr,rl, dupt aareMs.45: ,,hirogruliun,', Micu, Filoteir,,hirogrilienul',, Heliade:,,cherogryllu,'. $aguna:,,hirogryllienul", Autorul sau revizorultexruluidin Ms. 45 indicape margine,ca sinonimeexplicativc,cuvintele,,arici"$i.,gligan.',prima solutiealtemativdfiind preluatain Ms. 4389Si in Bibl. 1688.Aproximativesunt$i alte opliuni: KJV: rock badger,,viezurede stAncd,,, Luther:Klipptlachs,,viezureagalator", Bibl. 1968:,,iepurelede casa"!Corectinsl in Bibt. Jer.$i BA: daman,,gafan'.) C6t prive$te,,iepurele"(LXX: 6 bcoriroug,la Heliade,trwtspus:dasypodus), yulgj lepus, TM: 'ar'nebheth),acastapoatefi oricaredintre membrii familiei Leporidae,drn caretn Palestina traiesccatevaspecii. 11,7Prin ,,porc"(LXX: d 6q, Vulg.: szs,TM: f;aztr)trebuiesainfel€gemaici o specie d€ porc semi-sdlbatic (probabilSasscrof), ctrciporcul domcsticnu era crescutsistgmaticin_nicio partedin Orientdin pricinaaversiuniipe cargo trezea.Repulsiafafi de acestanimal,atat de inrtrddcinatd in memoriapopoarelordin OrientulApropiat(egipteni, evrei,arabi etc.) se explic[ probabilfi prin faptul c6, in Antichitate,porcul era principalulpurtatoral leprei5i al viermilorintestinali.P€ntruphilon,,Spec. IV, 100-101, carneade porc trebuieevikta deoarece, prin grasimeaei, excitAsimfurile$i provoaca senza[iade insafiabilitate. Din Ep. Barn., 10,3, afldmc6 porculii simbolizeazipe toti cei care,,ll uita pe Dumnezeucand se bucuri de pltrcerileabundenlei,dar i$i aduc amintede El candsuntla nevoie".
LEVITICUL I I
351
voi. 8 Se nu mdncalidin carnealor gi s6 nu vl atingelide stervurilelor; pentruvoi. safie necurate acestea e
Dintre toate vieluitoareledin apA, iata pe care le pute(i menca. SA mancatidin toatecele careau aripioarede inotat gi solzi ii lraiescin ape,fie r0 ?nmiri, fie in r6uri. Dar toateaceleacarenu au aripioarede inotat 9i solzi intre vietuitoarelecaremiguni in ape,fie in mari, fie in riuri, ;i intre cele pe " care le scot apele!a mall, toateacesteasunt spurcdciune. Ele si fie spurcaciune pentru voi, din carnea lor sd nu mdnca(i 9i starvurile lor [sd le l2 socotitil spurcate. Spurciciunesa fie pentruvoi toatevieluitoarelede apa carenu au nici aripioarede inotat,nici solzi. 13 lat6, dintre pasiri, cele pe care sa nu le mdncali,si v5 ingrelogalide vulturul,gripsorul9i vulturul-de-nlare, ele, cAcisunt socotitespurcdciune: duPd Irilotei,$aguna), ll,l3 Denumirea ,,vultur"(Ms.45, Ms. 4389,Bibl. 1688,Micu,'ln qedq, prin TM se desemneaza caro corespunde cbr, neser, Ydg.: aquila, LXX 6 cel mai desse ifltalnesc genericmai multe varictalide vultur, dintrecare,ln Palestina, o pasaremaiestuoaside aproapetrei mclri ampli vulturul auriu (Aquila chrysaetus), tudine,cu penajulrosuauriu pe parteadorsalasuperioara, 9i vulturul impcrial(,4qtrla dar cu aripi mai dmple;l^ bua ariinperiolis),cu o talie mai micf,decatprecedentul, specieau o pat[ alb6.I Forma.,gripsorul", pilor, pe omoplafi,exemplarele din aceasta gasafte Bibl. 1688,maiare$i altevdriaitela alti tradu' carese $iin Ms.45,Ms.4389ii (Micu, Heliade: Filotei, citori ,.grypul",Radu-Cal,Bibl. 1968,Anania: $aguna:,,gripa", Vulg.: gry,pr,cuvAntcare,ln mitologia LXX:61pu\r, toate derivand din ,,zgriplorul"), greacS, dcsemnaun animalfabulos,cu trup de lcu,dar cu aripi $i corpde vultur,asimilat ln lucrarilemodernede istoriaarteicu grifonul(c/ Prut,C., Bucurefti,19'72,pp, 33-34; cf. ti Bk le gtiffon). Subformedit'erite(,,gripsoa',,,zgriptor",,,gripluroi",,,zgribturoi" etc.) denumireaacestuianimalhimeric sc regaselte'inc6rfilepopulare(in specialin Pornindde la corespondentul ebr. Alexandria),ca ;i in unelebasmepopulareromanesti. (< vb.pAral,,a sparge"), peresdin TM, cuvantal caruisensliteralestecel de ,,spdrgdtof' in unii exegefimoderniau incercatsa identificeo pasarerapitoareanume,conturandu-se timp doudipotezeprincipale:l ar puteafi vorbadesprespeciaossifragussasossi/iaga romanilorgi descrisA de PlinilusinHistorianaturalis, (,,spdrgatorul de oase"),cunoscutd '7, X, 3 $i XXX, cf. ;i KIV: the ossiJrage;2.s-arfacercferirela o speciede vultur cu ciocul incovoiat,cu penajulgri-brun,coadaalb6, capul acoperitcu pene$i o band[ mai alescu pesti$i areo n€agrdin jurul gatului;esteo pasarefoarterapace,sehrane,ste sa,un smoc a aripilor) Caracteristica talie fbartemarg(1,5 m lungime9i 3 m anvergura cr€scutsubcioculde culoarggalbena,li explicanumeleitiintific. cypaetusbarbalttsa Bibl l968).,,aliclul de mare"(cain Ms.45,Ms.4389,Bibl. 1688,Radu-Gal., ,,Vulturul de mare"(Micu, Filotei,$aguna),,,halietul(vulturulde marc)"(Heliade),rellecta,prin traduceresau imprumut,gr. o td"rottog (i$,9 ,,mare",o€r6q ,,vultur"),c/ $i Vulg; 'az"niyyah(<'az ,,putemic"), haliaetus.Majoritateainterprelilorconsiderllnsa ca ebr.
,1
t I
j :
352
LEVITICUL II
ragoimulgi gaiq precum 15 gi celecare-isuntasemtrnatoare, corbulimpreuna '' cu neamurilesale, strutul, cucuveaua,pescarugulimpreun6cu neamurile redatin traduc€rica ,,vulturde mare",desemneazi ln TM aceea$i specieca fi caamenfionatdanterior(c/ flarrison,1980,p. 128). pdsirii pe caream numit-o,,|oim" (dupaRadu-Gal.9i Bibl. 1968) ll,l4 ldentificarea cstenesigurA, c/ li ,,Sorli[a"(Micu, t-iloteili gaguna,acestadin urmecu notade subsol: ,,iorlifaest€un fel de vultur carearecapul$i gatulgolas"),grpal (Heliade).Gr. d {ry (c/ 9i Vulg.: zllvns,,uliu") corespundeebr.dA'Ah,cuvanlcare,duptrGesenrus, s.v., dgsemna o pasar€rApitoarecu zborulplanatli put6ndu-se mgnlineaparentnemitcattr in zbor.Acestecaract€ristici corespund inse specieiMilvusnilvus (cf Blbl. Jer.tle milan ,oir), din lamilia falconidelor,un rdpilordiurn,dc talie relativmar9,cu coadalungdti inlurcata, numitla noi ,.gaifa"sau,,iorlifd" (veziBecescu, 1960,p. 218).Scmidomosticite, uneleexcmplaredin aceastispecieau fost $i la noi intrebuintatcla vanarcaaltor pasari(potamichi, prepclile, cocori)saua iepurilor.I prin,,gaie', (dupdMicu,Filotei, din Ms. 45, Ms. 4389$i Bibl. 1688)am echivalat $agun4c/: 9i forma.,caie" LXX: o irii.voq .,goim', Yulg.: vultur, c/ Bibl. Jer.;milan rcuge.Nesiguranta in echivalarca traducatorilor sedatoreaztr faptuluica ebr. 'ayyAh,echivalatanteriorin LXX gi in Vulg. prin,,vultur" sauprin,,gaie",desemnain mod genericlntreagafamilie a falconidelor. DupdBdcescu,1960,p. 89, rom.,,gaie"denumegeasrdzimai multevarieti[i ale speciei Milvusmilvus,fiind decisinonimcu termenuldinainteasa. ll,l5 Prin,,corb",in toateversiunileromene$ti seechivaleaz[fe.rtrechivocLXX K6po€ gi Vulg. corvns.Corbul(Corvirscoryrr) estemen{ionataici ca reprezentant generical unei familii careincludocioar4 stancuf4cotofanaetc. Cat priveftetermenuldin TM, Gesenius, s.v.,remarcAfaptulcd ebr. 'ordbhnu s€ raporteaiaa la nici un radicalsemitic, dar ar puteafi pusin relaliecu sansct.Mrava, gr. K6po€,lat. corr.x, ceeace ar putea indica un eventualimprumut indoeuropean in semiticd.i Toate cele trei ptrsdri mentionatein vv. 14-15au fost considerate de interprefica simbolizdndrapacitatga fi dorintra dea aveabunulaltuia(Philon, Spec.,Iy,116, Ep.Barn.,10,4). ll,16 Potrivit tradifiei, echivaldmprin strul Cr.i orpooooq(LXX) ti lat. .rfarrio (Vulg.),termenicaredenumesc cunoscuta pasarea de$ertului, des€mnata in ebraiceprin sintagmabath hayya'andh,,fiica strigtrtului",din cauzulipetelorsale caracteristice. Interdictiade a consumacarneastrululuiaparesurprinztrtoare, caci multe alte popoare din mna. inclusiv arabii,o consume.0 Numele,,cucuvea"echivaleazigr. it yloug ,,cucuvea,bufrrif6",cf. Vulg. noctua,,idem",KJV: night ha\rk,,idem", Bibl. Jer.: /e chat-huant,BA. le chouette.DupAG€senius, s.v., corespondenlul ebraictaffmds nu poatefi delinit cu precizie.Termeniiintrebuintatide vechiitraducatoriromaniin acost loc suntrelativsinonimi,€i desemnand cu aproximalie rlpitori nocturnide talie micadin genurileBabosauJJ/.r. I Prin ,.pescdru$" am indicatdesemnarea exacti a gr.6l"dpoq, cf. Ytulg.:larus, termenicare corespundebr. SAbaph,cf. KIY: sea gull ,,pescfuuf,', Heliade:,,farul (paserede mare)",Bibl. Jer...la mouette,BA: le goiland. Opliunile ,,batca"(Ms, 45) 9i ,,babi1a"(Bibt. 1688,Micu, Filotei, gaguna),ambeledenumind ,,pelicanul",se explicAprobabilprin confuzie,intrucAtamt pescirulii, cat Si pelicanii,
LEVITICULll
353
17 sal€, uliul impreuna cu neamurile sale, bufnila, cormoranul fi ibisul, re 18porfirionul, pelicanulgi lebida, cucuveaua,batlanul,ploierul impreuni trAiescpe malul apelor5i se hrinesc cu pe$te.C/ 9i Radu-Gal:,,cllifar" f ,,UIiu", pe carcam ales-o(caii Ms.4389,Bibl. 1968),aldturidc,,coruiul"(Ms 45, denumirea Bibl. 1688),,,coroiul"(Micu, Filotei,$aguna),,,curuiul"(Heliade),.,crete"(Radu-Cal); specieiAccipitergentilis(cf Bicescu,1960,pp. 70, sunttoatedenumiricarecorespund optiune, am echivalatLXX: 6 idpo{ ,,uliu", c/ $i Vulg i 170,202,207\. Prin aceastd accipiter,,idem",Lulher der Sperber,,idem".Dbr' zeJ(< NWf ,,a zbura")sugereazi zborul rapid al acestuirapitor.Ca etimologie,rom. ,,uliu" (atestatit Provila de la Goyoradin 1642)esteun imprumutdupAmagh.o/n,ca;i ,,coroi"(<magh.karoly). ' tt,l7 Prin ,,bufniF echivaldmgr. voxoxdpc( (vu€ ,,noapte",K6po4,,corb"),cuvant calchiatca atarede vechiiintcrpretircmani:,,corbulde noapte"(Ms. 45, Ms 4389,Bibl. I cel de noapte"(Micu, Filotei,$aguna),d 5i Heliade:,,nictocoracele". 1688),,,corbul dcnumittrin LXX il KorqpsK'qq(< vb. Kffispqooo ,,actrdea"),iar in Vulg. prin PasArea 'l interprein M prin efu.$alakh.Dupamajoritatea mergulus,,cufundaf'estedesemnata ripibr matininrudit corbo sinehsis), tilor, est€vorbadesprecormoran(Phalacrocorax cu pelicanul,de talie relativmica,cu penajbrun lnchis9i cu pctealbc,a cdruicaracteristicdo constituieplonjonulverticalasupraprazii,constituitadin pefti. I Una dintre putinelepdsariidentificatefara echivoc,,,ibisul"(LXX| l iFg, Vulg.: tb,t) poartaaceprintr-ungatfbartelung, la$inumein maitoatclimbile€uropcnemoderne.Caracterizatd terminatprintr-uncioc mareli incovoiat,penajalb imaculat,incadratla extremitdtile aethiopica\lli are patriain Delta aripilor de penenegreipasireaibis (Thresckiornis pasarile faptuluici eraadoratede cdtr€ necuratesedatoreazd ei intre Nilului. incadrarea zeuluiThot. Echivalentul,,stArc"(din Ms 45, egipteni,carevcdeauin ibis incarnarea denume$te la noi mai alesspecia,,Egreta Ms.4389,Bibl. 1688,Micu,Filotei,$aguna) datca sinonimintr-o notade Micu $i 1960,p. 159),iar ,,cocostarcul", alba"(c/ BAcescu, cu ,,barut', numelepopularcel mai rdspandital speciei Filotei, este,ln co-ocurentd pc etimologiacorespondentului ,,Ciconiaalba"(c/ B6cescu,1960,p. 62). intemeindu-se (vb. Gcsenius, .t.v.,ested€ parerecl s!fla zgomotos"), nataph,,a ebraic,subst.),ar'$rp, referentulrealin TM ar puteafi aici o speciede bufnifd,mai alesca in alt loc, ls. 34,1I, cu acestnumeestgindicatdo pasarelocuindprintreruine,ceeacanu cstecazulibisului. ll,l8 Pasarilemenfionateaici dupa LXX sunt diferite de cele enumeratein TM. in toat€vechiletraduceriromaneltiapareforma ,,porfirion",preluatd9i de noi, dupd gr. d nopQupiov,c/ V\tlg,',porphitio, Ostrog.:noPfSpxont.Estevorbadespreun fel de cu li$ifade la gtinu$adc ap5,cu ciocul ii labelcrogii(Falrcaporplryris),asemandtoare t.v.,corespondenlul DupAGesenius, noi, pasbrecu care,la nevoie,ar puteafi echivalata. in TM o sp€ciede vultur cu taliemicd ebraicfiban Gfihan ,,afi tandru")desemneazd o nare afecfiunepentrupui. O ,,Peli(yuhur percnopterlls),pe careJ aaracterizeazl canul" (in Ms. 4389 si la $aguna).,,pelecan"(Ms. 45, Micu, Filotei, Heliade),sunt orocrotal&t)esteo sp€cie traducericorect€dupeLXX 6 rc^erqv. Pelicanti(Pelecanus abundent[in DeltaDundrii.Numeleebraicqa'ah deri\dde laQW' ,,avomita",datorita obiceiuluiacesteipasaride a-ii hranipuii cu pesteleregurgitatdin gu$. Surprinzitoare,
354
LEVITICUL II
cu neamurilelui; pupdzagi liliacul. 20Toate.gdngdniile inaripatecare umbl6 pe patrupicioaresunt spurcatepentruvoi. '' Totugi,dintre gdnginiile inaripate care umblSpe patru picioarele putefi mancape aceleacare au picioarele din spate mai lungi decdt cele din fa16,ca sA poata sari pe pftnant. opliuneapentru,,barzi"din Bibl. 1688se explictrprobabilprin nevoiade diferentierc lexicalS,cici ,.pelicanul"fusesedenumitmai sus,ln v. 16,prin,,babittr,'. Avem aici cea mai vecheateslarescrisdintr-un text literar a acestuiimportantornitonim,careface partedin fondulprincipalal limbii rom6ne.i ,,Lebdda", un vechiimprumutdin slavoni, aparefirescin toateversiunileromaneftide panaacumpentrua echivalagr. rurvog, cf Yulg.: cycnus.Ebr. tin";emethdesemneazi in l'M o pastrede apa neidentiticati, consideratA de Gesenius,s.v., aceeagicu porfirionulmentionatmai lnainte.Lucrurile se complicdinca $i mai mult, cAci ebr. tin";eueth corespunde mai jos, in v. 30, cu ..cameleonul"! ll,l9 Cucuveaua(gr. TIcroE)fusesedeja menlionattrmai sus,ln v. 16, fapt pe carc autoriiLXX par sdil fi uitat! I ldentificarea pdsariimentionate in continuare cu specia ,,bitlan" (Ardeacinerca)estenesigura,pasareaaceasta confundendu-se adescacu cea careurmeaza: in multeversiunicelgdouanumesuntpuscin relatieapozifionald. Totu$i, gr. d dpo$Ldgdin LXX desemneazd ,,batlanul".Ca qi Vulg.: herodio,mulli traducitori romaniau adoptatpur $i simplu cuvantulgrecesc:,,erodiul"(Ms.45, Ms.43g9, Heliade),,,erodionui"(Bibl. t688,Micu, Filotei,gaguna).pornindde la scnsulprimaral corespondentului ebraiclasidhdh.,ccamilostiva",unii interprelicredca in TM se face referireaici de fapt la ,,barzd"(Ciconiaalba),cunoscuttr $i ea pentrugrija fi afecfiunea fatd de puij c/ Bibl Jer.:la cigogne.I Pasareanumitdin LXX 6 lqpq6pr6q (nume transcrisca atarein Ms. 45, Ms. 4389,Bibl. 1688,Micu, Filotei,$aguna:,,haradrion", Heliadc:,.haradriul") a fost identificata de speciali$ti cu speciaClaralnirs (in romdnepte Bacescu, 1960,p. 135).rapitorde talie micE,foanevorace,caretraieftepe ,,ploiei',./ margineaapelor.Referinfacorespondcntului ebraic 'anAphahe greu de circumscris; intcrpretarea etimologicaebmicdtradilionaldvedeaici o ,,pasdre suparatd", iar in versiunile arabeapare,,papagalul"(c/ Gesenius, s.v.). 0 Pupizagstenumolecareaparcin toateversiuniferomAncstipentrua cchivalal,XX:6 €ro\, ,,puplz5",cf. yulg.: upupa ,,idem".I Liliacul, in toareversiunileromanegi(la Hcliadealdturidc grecismurrrcterida) esteechivalarea corectdpontrugr. LXX: i1 vu
LEVITICULI I
Jt)
"
latl pe care s6 le mancali dintre acestea:lecustacalatoareimpreunacu neamurilesale, solanul impreundcu neamurilesale, hagabulimpreuni cu " neamurilesalegi ofiomahulimpreuni cu neamurilesale. Toategangdniile " inaripatecare umbldpe patrupicioaresuntspurcatepentruvoi. Ele va vor " pdngdri;oricine va atingestarvul lor va fi necuratpandseara. De asemenea, oricine va ridica stdrvurilelor s6-9ispele vegmintele$i va fi necurat 26 pdni seara. Necurates6 fie pentruvoi toate dobitoacelecareau copit6,gi aceastaeste despicata,dar care nu rumega.Oricine va atinge starvul lor, '' necuratva fi pana seara. NecuratesAfie pentruvoi toate [animalele]cu patrupicioaregi carecalcdpe labe.Oricineatingestarvurilelot, necuratva
h t t I
I
t !
g
t } I
tT
11,22Ca 9i in cazul p,slrilor, estede cele mai multe ori dificil de dete.minatce se ascundcde fapt in numelede insectemenlionatein text. Dupe indicatiileprivitoarela apa(inin genere din v. 21, s-a pututdeducacd insectele,,curate" formapicioareior genrrluiOrtoptera.i In TM, subst. 'ar"beh, ca numecolectiv,aparede 24 de ori 5i desemneazi,dupf, aprecicrilecomentatorilormodemi (c/ Bibl. Jer.: /er sauterelles migralrices)lacusteledin spcciaGryllus migrutoius, apreciateca hrandii astazide popoarele ca din OrientulApropiatqi Africa.in LXX aparrgr. o hou1oq.transliterat (Vulg.),,,vruhul"(Ms.45,Bibl. 1688,Micu,Filotei, ataredeunii traducatori: .,bruchus" gaguna), (Ms.4389),,,bruchul" (Heliade). 0 Prin,,solan", dupi ebr.sol'dm, ,.varuhul" ln LXX prin gr. 6 crrcrlg am numit o spcciede ldcustefoarte vorace,desemnatd ,,ioparld",cuvantatestat,dupaBailly, s.t., doarin acestloc. MuUi interpreliau trans(Ms.45, Bibl. 1688,Micu,filotei, dtldcur(Vulg.),,,atachisul" literatcuvantulgrccesc: $aguna),,,atichisul"(Ms. 4389), .,attacul"(Heliade).0 l)enumireardgdb am preluat-o J.v.,cu un radicalarabcu sensul duplTMt haghabh,cllvantpusin relafiede Gesenius, pornindde la faptul ce un nor de ,,a ascunde,a invdlui", probabilo evolutiosemantica Acestaestetermenulintrebuinlatin spatiulpe carcse a$ezau. astfelde insecteacopcrea ldcustelemici din deiert.sprea le deosebide celgmai mari Pentateuh ca sadenumeasce (c/ Num. ll.ll). in LXX aparetermenulgcneric4 oxpiq din Tara Fagaduintei transpus ca atare de majoritateatraducatorilorromani prin ..soparld":la ,,Soparla". Heliade,grecismul,.acrida".0 ,,Ofiomahul",dupaLXXr 6 dolopolqq (compusdin iiQ( ,,$arpe"qi poloprot,.a se lupta"),cuvantcalchiatde primii traducdtoriromdni:,,celace sebatccu Frpii" (Ms. 45, Ms. 4389,Bibl. 1688,Micu,F'ilotei.Saguna) fi preluatca BA: I'ophiomaque) atarede l-leliade:,.ophiomachul"(c/ $i Vulg.r ,.ophiomachus", corespunde ebr.lgr"gol, numeal unei llcuste,derivatde la un radicalsemiticrare in sari,a galopa".cecace sugereazisalturilemari ale acestorlacuste. arabeinseamnA.,a insectaun Pornindde la inlelesulgr. oqrogollq, Philon,Opif. 163-164,vedein aceastd plAcerilot. lupteiconstante impotriva neinfrantuii sine,al simbolal stapaniriide $i I1,27 Expresia,,carecalcdpe labe"detinefteanimalel€numitede zoologi..plantigrade" (cumsuntcanidele,felinelesauursidele),in opozifiecu ,digitigradele'',cum suntrumegatoarele.
:.r -,...
.:4
:t
LEVITICULII
28 fi pind seara. Iar cine va ridica starvurile lor s6-9i spele ve$mintele$i necuratva fi pandseara.Toateacesteasunt necuratepentruvoi. 2eDintre micile vietdli care migundpe p6m6nt,iatd-lepe cele care sunt 10 necuratepentruvoi: nevdstuica,toareceteti crocodilulde uscat, chilcanul, in mod cvasiunanim 11,29-3tPrin ,,nevastuica", traducatoriiromdniechivaleaziin mod corectLXX: i yof,,i, c/ $i Vulg.: muslela,denumiricarctrimit toatela Mustelanivalis, mic animalcarnivordin familia mustelide.Aceastaesteinterpretarea traditionalA a ebr. qi in mai mult€ Targum-uri, ca in Talmud. O interpretare cele mai boledh,Vezentd9i noud"neinsolitddc explicalii,gdsimin Bibl. 1968:cartil4 dupd Bibl. Ier.. la taupe, ConformEp. Artst., 165-166,nevastuica estesimboluloamenilorr[ut]c6tori $i slobozi la gurA,carespun tot c€eace 19trecaprin cap. in Ep. Barn., 10.8.se afirmacd prin oevastuicdsunt avutein vederedevierilesexuale.,l ,,$oarecele", opliuneunanimein Vulg.: rzr.rs traducerileromane$ti, dupaLXX o poq ,,Soarece", ,,idem",reprezintdinterpretareatradilionalein Targum-uri9i in Talmud a eV. 'akh'bar t) DupS LXX o xpoK65€*oqo lepooiog am alesaici echivalarea ,,crocodilulde uscat",urmandu-ipe vechii traducAtoriromani(c/ Si BA: le crocodilede lerreJbtute).Denumireald6ft din TM paro sd fi denumitcu prectrdere sp€ciade reptile terestreSclrc J lacerla, lafg in OrienrulApropiat$i descrisA rAspanditd de Pliniusin //rstorlanarrral,i, XXVlll, 8 cu cuvintefe urmdloare:scincus,quem quidam terrestremesse cft)codilum dLxerunt (,,scincus, dcsprecareunii spun cI esteun crocodilde uscaf'), I Duptrtradifiainauguratdde LXX, urmAtorulanimal menfionatar li un mamifer,caci interpreliide la Alexandriaopteazl aici pentrugr. n pu'ydl,rl(un compusdin pi'g ,,loarece"ti yqLi' transliteratin Yulg.: nygale li Ostrog:flrr!,tx; termenulevocaln greaca ,,nevastuica"), speciaSorexaranaeur(chilcanuld€ padure),li a fost corectinterpretat de cei mai v€chi traducdtoriromani:,.ghigo4an"(Ms. 45, Ms. 4389),,,chiforanul"(Bibl. 1688,Micu, Filotei,$aguna,Heliade).Acestedenumirise referAcu sigurantdla diverselespeciide mamifereinsectivoredin familia Sorecirlae,desemnatlln mediile populareprin ter. monul genoric,,chilcan"(vezi Mitica Georgescu, Maniferelesdlbaticedin Ronania, pentru,,arici" Bucure$ti, 1989,p. 23 qi urm.).Opfiunea de la Radu-Gal. $i din Bibl. 1968 nu sejustificd decatael mult ca o echivalareanalogictr.in TM. prin ebr. 'onaqAh(< 'Anaq ,,a geme"), se face aici o referire la o reptill (Ptyodactylusgeclo), de unde opliuneade traducerea unor interpretipentr! der Gecko(Lrther),gecko(BibL ler.). I Camefeonul(l,XX: 6 loporl,€
LEVITICUL II
357
camefeonul,gopeda{tetaahl, Sopdrlalhometl $i certita. 3rAcestea sunt necuratepentruvoi intre vietatilecare milund pe p6mint. Oricine se atinge t2 de st6rvurilelor necuratva fi pand seara. Orice lucru pe care va cddea ceva.din stdrvurilelor va fi necurat,fie el vas de lemn, ve9m6nt,de piele saude sac,fie orice alt lucru carese intrebuinteazdla ceva:s6 fie inmuiat in ap5li va fi necuratpanaseara,iar dupd aceeava fi curat.3l Orice obiect de lut in care a c6zfi unul din acestestarvuri,precumfi conlinutulvasului,va fi necurat,iar vasul sAfie spart.3aOrice mdncaredeasupracAreias-arvarsa api [din cea folosite pentrucurafireavaselor]va fi necurata;de asemenea, otice bauturedevine in acestchip necurati, oricare ar fi vasul in care se 35 aflA. Orice lucru pe care va cddeaunul din acestestArvuriva fi necurat; cuptorul$i vatra sAfie dSrdmate;ele sunt necurate$i se le socotiti necurate. 36 Totuqi, apa din izvoare,lacuri gi str6ngeride apAva rdmanecurat6,dar cine va atinge st6rvurile [din acesteape] va fi necurat.3t Dac6 va c6dea ceva din st6rvul lor pe o s[menfAcaretrebuiesemanata,aceastava r6m6ne 38 curati. Dacd insi s-a turnat apd pestesimanp $i va cidea deasupraei gi cevadin starvullor, atuncisamentasa fie necuratapentruvoi. 3e Dacd moare unul dintre dobitoacelecu care v6 hr6ni1i,cine se va atingede stdrvul lui va fi necuratpanAseara.o0Iar cine va mancadintr-un asemenea starvs6-gispelevegmintele$i va fi necuratpandseara;iar clne va urmitoareledoua animalenumele lor ebraic originar. ,,gopirla letaah" (duptrebr. f!a'ah), numsintrebuintatin traditiatalmudicS" era un termengenericpentruorice fel de fopArfe,cf. Vulg.: stellio,tn fel de SoparlA", Btbl. Jer.iletaah.a ,,$optulahomet', dup[ e*. hotueLdescmncazd cel mai probabilo |op6rla de nisip, larg rdspanditain de$erturileOrientuluiApropiat.0 Prin rapon cu originalulebmic,opliunea,,caftiF, (Talpaeuropea)din LXX: 6 oonclol, cf. Yulgj talpa,reprezinta o idcnriflcareince 6, c6ciin TM apareaici stbst.tin'rAmeth,ca ti in versetulanterior,undga fosl intcrpretat dr€pt,,cameleon". llJ2 Pieleaanimalelor(gr.6€pFo) era larg folositdla evrei,ca la majoritateapopoarelor anticc,in cale mai diversescopuri:lmbdcaminte,obiectecasnice,corturigtc. i Sacul(gr.oqKKoq,l^t. sqccus,ebr.!aq) erao fesAturd din landsauparde capre,utilizaH indeosebila conf'cctionarea haineloruzuale. I IJS Pentru,,cuptor"cf supra,2,4.0 Prin,,vatri" am echivalatLXX: Iurp6fio6sq,,pot de tere; marmited pieds"(Bailly, s.v.),formi de plural translit€raHca atareln Vulg.: chitropodes,cf. lJA. richauds. Ebraic|']al k rayim, carcn! aparein TM decit in accsrroc, probabilo instalatiep mitivedin pietre,subcareseaprindeafocul pcntrufierdescnrna bereaalimcntelor.Alte opfiunide traducereromanelti:,,cotloan€"(Ms. 45, Ms. 4389), ,,cdminuri"(Bibl. 1688,Micu, Saguna), ,,vatrade liert" (Radu-Gal.).
.
:l
,
358
LEVITICULI I.I2
sA se lmbdiezegi necuratva ridica st6rvurilelor si-;i spelevegmintele, fi panaseara. o'Orice tdrdtoarecaremigunape pArnantestespurcatapentruvoi; sA n-o mancafi.a2Dintretoatecelecarese tardscpe pantecesAnu mdncafi; cu multe nici dintrec€lecarem€rgpe patruflabel,saudintretaratoarele^ pentruvoi. *' 56 nu v[ picioares6nu mdncalinicidecum, c6cisuntspurcate sAnu va intinalicu elegi sdnu spurca{isufletelecu acestevietqi teratoare, 44 vostru!Sfinlifi-v[ vd pdngdriliprin ele, ceciEu suntDomnulDumnezeul Domnul Dumnezeul vostru!SAnu va vefi cdci sfdnt sunt Eu, fi sfinti, $i pangaritisufleteleprin oricaredintreacestevietaficaremigunape pAmant, a5cdciEu suntDomnul,Carev-amridicatdin taraEgiptului,ca sa vA fiu Dumnezeu. Safiti sfinti,fiindc6Eu,Domnul,suntsfant.)" aoAceastaestelegeaprivitoarela dobitoace, la pdsbri,la toatevietalile a7 caresemi$cain apa9i la vietalilecaresetarascpe pdmint, ca si faceli care deosebire intre lucrurilenecurate li lucrurilecurate,intrevietuitoarele carehu sepotmanca. sepotmancaSivieluitoarele 2,,Vorbe$te fiilor cuvinte: 12 I $i Domnuli-avorbitlui Moisecu aceste (Daceo femeieva rdmaneinsArcinat6 na$te va un lui Israel9i spune-le: li 11,42PcntruPhilon,Spec.IV ll3, fapturilecare se tarascpe burta li reprezinttrpe robi ai parimilortrupe$ti.in altapartc.,'ltgr. 69, ideeaeste oameniisubjugafipentecului, astfelnuanfatd:,,Fieca au mai multe picioare,fie ca sunt fhrd picioare,acestereptile tot afa fi sufletul,fie cl nu arenici un Dumnezeu, fie cl areprea suntdeclarate necurate; il excluddin sferalucrurilorsfint€." mul[i, acestedouaaspecte conlinetemeiulistoricti teological 11,44Acestverset,impreuntrcu cel careurmcaztr, pentru cerinlei de a se menlinepur. Toate pr€scripliilesunt motivatede necesitatea poporulalesde al imita pe YHWH, care€stesfant. 11,47Pfinvieluitoaream tradusgr. (ooyovotv€q (dcrivatnominalde Ia vb. ((oolovdo) ,,a producefiinle vii", dar li,,a fapesa traiasctr',c/ Bailly, r.v.), car€,cel mai adcsea, in TM, ale cirui sensuriprimaresunt,,a fi, a corespunde ebr.bayah,verbpolisemantic ' s.v.). existaqi ,.adereni"1y' Gesenius. ", t2,2 Pasivuloneppofloofl, literal: ,,va fi insamantat cor€spundeebr. tazfia' ,,a fr primit samanF".noliunerar folositdin Biblie, cu referirela oameni(c/ Num. 5,28).0 limbilor vechiprin eufemisme. in Referireala sangelemenstrualse facein majoritatea bun doul de expresii eufemistice: nidddh de se folosesc ln alternantt astl'el TM ,,lucru Lui nrdddl ii corcspunde cel aruncat;jmpu tate" li dalrdlr,,slabiciune", ,,indispozifie". mai adeseain LXX gr. doe6poq,literal:,,carese a$azddeoparte",cuvAntinexistentin greacaclasic4 forjat probabildupemodelulgr. 60e6poq,,carese aiazadeasupra"sau gr. rldp€6pog,,carese a$azdalaturi", toate trei adjectivecare determinanumele
LEVITICUL 12
I I
b
359
fiu, va fi necuratdtimp de $aptezile; va fr necuratdca in vremeasorocului a 3 ei lunar. in ziua a opta,bdiatulsAfie teiat imprejur, iar femeiava rimine treizecigi trei de zile necuratA din pricinasAngeluiei; sd nu atingdnici un lucru sf6nt gi sd nu meargdla sfdntul lacagpanAnu se vor implini zilele 5 curifirii ei. DacAva napteo fiicd, va fi necumtatimp de paisprezecezile ca la vremeasoroculuiei lunar, gi sd rdm6ni Eaizecigi gasede zile necuratA 6 din pricinas6ngeluiei. lar cdndsevor implini zilelecurdliriiei, fie pentru un fiu, fie pentru o fiice, femeia sE aducepreotului, la uta cortului mArturiei, un miel de un an IArd cusur pentru arde_rede tot gi un pui de ' porumbel sau o turturea [ca jertfe] pentru pAcat. Preotul sa le int]fiSeze inainteaDomnului gi sa faca impdcarepentru ea; $i o va curati de izvorul [scurgeriijsdngeluiei. Aceastaestelegeapentrufemeiacarena$teun bAiat " sau o fa1e. DacA nu-i va fi la indemana sA aduca un miel, atunci sd inf6figezedouAturturele sau doi pui de porumbel,unul pentru ardereade tot, Si altul lca jertfa] pentrupacat.PreotulsAfacAimpdcarepentruea gi va fi curatita.)" sublnteles Kdooporq,,purificare".In alte locuri (maijos, 15, 24 ii 20, 2l\ traducatorii 'alexandriniau preferatsaechivalezeefu.niddAhfiai direct,prin ol
LEVITICULI3
lDomnul 13 le-a vorbit lui Moise qi lui Aaron cu acestecuvinte: ',,Daci unui om ii va apbreape piele o umflitura ca un semnlucios dacd 9i li va apirea pe pieleatrupului o randde lepra,acel om sAfie adusla preotul 3 Aaron sau la unul dintre preoti, fiii iui. Preotul sa cercetezerana de pe pielea[corpului];dacdpdrulde pe rands-aalbit gi dacAplagaparemai addncd decatpieleacorpului, atunci.esteranAde leprd.Preotulsi-l cercetezeii sA-l declarenecuratpe acelom.'Dacd ins6pe pieleacorpuluise va afla o pata albi care nu pare mai adancAdecet pielea 9i dac6 pirul nu se albegte,ci 5 rAmanenegru,atunci preotul sA-lseparepe bolnavtimp de gaptezile. in a gapteazi sa cercetezepreotuldin nou ranagi, dac6aceastaa rAmas,dar nu a inaintat gi nu s-a intins pe piele, preotul sdJ separea doua oarApe bolnav, 6 alte gaptezile. Preotulsa-l cercetezedin nou a gapteazi. Dacdranaa palit 13,2Prin,,o umfletureca un semnlucios",duptrgr. or-rl,i1 o4gooi.ogq),ory1q (literal: strdluciloarc a unui semn"), am denumit afecliunea carein TM e definitdprin ,,cicatrice trei simptome:i'eth, literal ,,ridicAtura",fig. ,,tumefiere",stepahath ,,eruplie" ,i bqhereth,,,patdlucioasa".0 S-adiscutatmult desprcscmnificaliarealda bolii nun1it[in (pentrustadiulnrairecental problemeivezi Cohrane, tradifiavgtsrotestamentafe,.lcprd" l96f fi Browne,1970).IlbraiculFfi'alh, nsmelegenerical ,.leprci''in TM, un tennen deopotriviafectriuni deriva!de la radicalulFdra'..a biciui", d9s€mneaza dermatologice mai ufoare sau mai grave,aa $i degradAriorganicesau mineraleale hainelorsau zidurilorcladifilor.in tralat€lemedicalegrecesti,subst.l6npq eraintrebuinlatpentrua prin asp€ctultumgfiatsausolzosal pielii. llelodot apropie descrieo boalAcaracterizata termenull€lrpo de al'ecliuneanumi6 d)"€Qqv1tqorq, ale carei mmifesttrri clinice corespundconccptuluimedical modern al bolii (sindromullui flansen).Cuvantul aceqaiiboaltrcaremai era ,,lepra"a parunsfi ln limba latind(undeparesdfi desemnat denumitiqi elephahtiasis Grcecorum\Si s-ardspanditin comunittrlilecreltinepentrua desemna conceptul bibliccunoscut. Simptomele tipicealeacestei boli cumpliteau fbst lnregistrate de timpuriu,cu aprox.4000de ani i.llr., in India$i China.I"epraem in mod ced cunoscutdin Mesopotamiain mileniul al III-lea i.Hr. ii a fbst identificatdde pe o mumieegipteana. Provocatd de bacrlulMyeobacterium lepr.le,descoparit asemenca de Hansenin anul 1871,lepra a fost unul dintre cele mai mari flageluridin istoria umant pendaproapede epocamoderna.D€scopgrir€a antibioticalora redusravagiile lepreila proporliineglijabile. 13,3 Preotii nu indeplineaut'uncliaunor vraci, ci aveaudoar obligatiade a decide existenfasaunon-existenla bolii. 0 Prin expresia,,sa-l declarenecurat",aici ca $i mai gxactd am redat semnificafia a ebr. ef. Bibl.ler.. le ddclareraimpar.In LXX limE', .jos, grovei olrrdv, in reproducere lbrmulareaestcdefectuoasA: literald:,,vapdngdripre el" (Ms.45.llibl. 1688\,BA;I le souillera. (Ms. 45, Ms. 4389, 13,6Prin,,bubdoarecare", in LXX: oqrooi.o,dupdcare,,semn" Bibl. 1688),seintelcgeo afecfiunebenignaa pielii (e*.: nis'pakath),cf. Yulg.:scabies.
LEVITICUL I3
361
ii nu s-a intins pe piele, preotul s6-l declarecurat pe acel om; a fost o bubd 'Dar oarecare.Omul s6-qi spele vegmintele,gi va fi curat. dacd rana s-a pe piele preotului pentru intins chiar dupace acestas-ainfeligat a fi declarat 'Preotul curat, atunci bolnavul sd se infhligeze din nou preotului. sdl cercetezeiar69i.DacSrana s-a intins pe piele, preotul s6-l declarenecurat; aceastaeslelepr6. o l0 Cand va apareape un om o ran6 de lepri, sd fie adus la preot, iar preotul sa-l cerceteze.Daci va aveape piele o umfleturAalba gi.dac6ea a " fhcut se se albeasci pdrul, iar in umflSturdse vede came vie, atunci pe pieleaacelui om se gasesteo leprainvechita.Preotulsd-l declarenecurat$i 12 s6-l separe,cdci estenecurat. DacAleprava inflori pe piele gi va acoperi toata pieleacelui care are ran4-din cap panain picioare,pestetot pe unde preotufigi va aruncaprivirile, '' atunci preotul s6-l cerceteze9i, daci lepra acoperatot corpul, sA-ldeclarecurat pe cel cu rana;deoarecea devenitalb 'o in intregime,estecurat. Dar in ziua c6nd pe el se va ivi carnevie, va fi 15Candpreotul necurat. va vedea_carneavie, sa-l declare necurat,c6ci '' carneavie estenecuratA,estelepra. Dacdinsi carneavie se preschimbagi " se face alb6, bolnavulsd vind la preot. Preotulil va cercetati, dacArana s-afdcut alba,il va declaracurat pe cel cu rana;el estecurat. l8 Daca pe pielea trupului cuiva apareo bub6 care se vindeca,re iar pe locul unde a fost buba se va ivi o umfletura albd strSlucitoareori o DatA 13,12-17Estedescrisiaici o situatieaparentpamdoxaladin punctde vedereepidemiope tot corpul.atuncibolnavulestedeclaratcurat,iar logic: daceboalaestegeneralizatd dac6doaro partea corpuluiesteafectatA, atunci,dimpotrivtr,estedeclaratimpur!Dup6 Pdter-Contcssc, 1985,p. l4l, prin,,lepra"s-arputeadesemna in primulcazo maladie p9 cand ln al doileacaz boalaesteintr-adevarlcpra. O benignede tip exantematic, interpretare simboliciinteresanttr a acestuipasajo intalnimla Philon,Dem, 122-130, undcsestabilegcun paralclismintre difcrcnladintrebolnavulcompletacopgritde lepra (careestetotu$icurat),in opozifiecu impuritateabolnavuluiparlial,pe de o parte,fi, rgspectiv,diferenladintrepacateleinvoluntare, carenu reclamdparticiparea conftiinlei, li pecatelevoluntare,revelatede iorul interior,adici de conftiinll, pe de alta parte.O interpretare similarein6lnim la Clementdin Alexandria(Paed, lll, 54,I). 13,14Cu exceptiaMs. 45 qi a Bibl. 1688,undeestepreferatsinonimul.,trup",toate traducerileromene$ti,lncependcu Ms. 4389 li Micu, intrebuinteazd sintagma,,carne vie'pentrua desemna o ranadeschisa. Constituirea acestei exprcsiiin limbaron1ana parcsd aibao determinare biblicddirect5,cAciea corespunde intocmaiizvoarelor:TM: b636rhay ,,carnevie", LXX: p<\ (
362
LEVITICUL 13
20 albd-rosiatica,acel om sA se arate preotului, iar preotul sd-l cerceteze. Daca patapare mai adancadecatpiele4 iar parul s-a facut alb, preotul sA-l declarenecurat;esteo ran6 de lepri, care a inflorit in aceabubi. deschisE. 2l DacApreotul va privi 9i va vedeacd pe patapdxulnu a albit $i ca aceasta nu estemai adancddecit pielea,iar pdrul s-a innegrit, atunci sA-lseparepe " acel om timp de gaptezile. DacA pa13s-a intins pe piele, preotul sdJ declarenecurat;este o rand de lepri, care a inflorit intr-o bub6 deschis6. 23 DacAinsd pata a rAmaspe loc Ai nu s-a intins, atunci acestaestesemnul bubei vindecate:Dreotulsa-l declarecurat. " Dacd va aveacinevape pieleatrupului o arsurdde foc, iar,pe semnul l6satde arsurbapareo pat6albAstrdlucitoaresaualbi-ro9iatic6," preotulsi o cerceteze,iar dacAva vedeacd pdrul de pe patAs-a albit gi ea pare mai adancddecatpielea,atunci este leprd,care a inflorit pe arsura.Preotulsi-l declarepe acel om necurat,caci esteo ranade leprii.26Dac6preotul cerceteazaSi va vedeacApe aceapatdperul nu a albit, cApatanu estemai adanc4 dec6tpielea_gicA [pdrul] s-a innegrit,atunci s6-l separepe acel om timp de '' lapte zile. SA-lcercetezeapoi preotul a $apteazi. DacApatas-a intins pe piele, preotul sd-l declarenecurat,cAci este o ran6 de lepri care a inflorit 28 intr-o randdeschis6. Dar dacdpataa ramaspe loc Ai nu s-aintins pe piele, gi dacd ea s-a innegrit, atunci estesemnulunei arsuri. Preotuls6-l declare cural,cacieslesemnuluneiarsuri ,,bub5cu puroi") am tradusLXX: tJ,Koq,,rani deschis4ulcerafie"(cf. Vulg...ulcus ,,idem"), cuvant cunoscutin greacaclasictr,prin care se echivaleaz[ebr. t"rtn (probabilde la un radicalrar uzitat,cu sensul,,aarde",y' Strong, ulceroasa" ,,inflamatie '1,9'73,1822). in Ex. 9,9 acesttermendcscmneaza bubelgcarereprezin€ceade a Fprea plag[ pesteEgipt.Desprece infecliepoatefi vorba.nu se poatedeterminacu precizie. Ca alternative de traducere, Bibl. Jer.propuneulcire.;fitroncle sa]u abcis. 13,22Pentruextinderea bolii de piele,in [,XX avemsintagmagr.6rcr;lroer6rcryd4rct, calchiatd dupAo structurd intensiva din'fM. Expresia apare$i maijos, ln 13,27gi 35, precum$i in 14.48.Irormulare4pleonasticaln limbile europene,apare$i la primii traducatoriromAni:,,seva varsacu varsare"(Ms. 45. Ms. 4389,Bibl. 1688). 13,24in secventacuprinsdintre vv. 24-28,lcgiuilorulare in vedereo a patrastlualrel leprasedezvoltdpe cicatriceauni]iarsurimai vechi. 13,25intrebuinlindverbul,,ainflori" cu sensul,,(despre boli de piele)a erupe,a seextinde",ne-amconformatopliuniiinainta$ilor no$ri (Ms. 45, Ms. 4589,Bibl. 1688,Micu, Filotei,Saguna,Radu-Gal.),careau calchiataceasta valoarcloxicalAdupl gr. dqqvoio) ,,ainflori", lexemcwe,la r6ndullui, transpuneebr.pdrafu,,aizbucni",dar qi ,,ainflori" (c/ Strong,1973, 6524).
LEVITICUL 13
363
2e Cend un bdrbat sau o femei€ vor avea o rand [ca] de leprl pe cap sau paremai addncitiidecit pe bdrbie,30preotulsacercetezeranagi, dacdaceasta pielea,9i p6rul de pe ea estegdlbui 9i subfire,preotulsal declarenecuratpe '' acel om: este pecingine, lepr6 a capului sau a bdrbiei. Dacd preotul cerceleazarana pecinginei ti vede cA aceastanu pare mai adanci decit pielea$i cd nu ^arepfu gAlbui,si-l separetimp de gaptezile pe cel careare o " astfelde ran6. lar in a gapteazi preotulsa cercetezeranagi, daci va vedea ca pecingineanu s-a intins, cA nu are par gAlbuiqi ci nu paremai addncitd " in piele, atunci cel cu pecingineasi se radd, dar sA nu radd locul cu pecingine.Preotulsd-l separedin nou timp de qaptezile.3ain a gapteazi sa cercetezepreotul pecingineagi, dac[ pecingineanu s-a intins pe piele dup6 ce aceastafuseserasAqi dacanu paremai adancitadecatpielea,preotuls5-l 35 declarecurat pe acel om. Omul sd-gispelevetmintele gi va fi curat. Dar 16 daci pecinginease va intinde pe piele dupd ce a fost declaratcurat, sd-l cercetezepreotul $i, daci pecingineas-aintins pe piele, atun_ci sAnu se mai '' uite sAvadAdacApdrul estegilbui, cici omul estenecurat. Dacdinsf, i se pare ca pecingineanu a inaintat $i cA din ea a crescutpAr negru, atunci pecingineas-avindecat.Omul estecurat,ii preotulse-l declarecural " Cand un barbat sau o femeie vor avea pe pielea trupului pete albe3e lucitoare, preotul sa-i cercetezegi, dacava vedeac6 pe pielea trupului aparnitte p€tealbe-lucitoare,acesteasunto spuzealaalba [carea inflorit pe pielel; omul estecurat. a0 DacAunui om ii va cddeap6rul de pe cap, el estepletuv; estecurat. ar Daca i-a cdzutpirul din parteade dinaintea capului,atunciesteplequvin 13,29in v. 29-37 se discuti despreun al cincileafel de,,lepra",aceeacareafecteazA pd4ileacoperitecu p6r aletrupului,capul$i blrbia. Ms. 4389:,,v6tdrnal3J0 Prin ,,pecingine"(cl Ms. 45 ii Bibl. 1688:,,struncinetura", am voit sArgdAmcontinutulgr,opqolrq,,rana tura", Micu, Filotei,$agunar,,vandtare") cu aspectsfhramicios"(< vb.opcni
364
LEVITICUL 13
a2 fale; omul estecurat. Daceinse pe parteapleguvi din faji sau pe cea din spatese va ivi o ran6 alb6-ropiaticS,atunci este leprd [care a inflorit] pe 43 chelia lui din fale sau pe cea din spate. Preotulsa-l cercetezegi, dacdva vedeape cheliadin falA sau pe ceadin spateo umflaturi albd-rogiaticdaseaa mAnatoarecu lepra de pe pielea trupului, atunci acel om este lepros. PreotulsA-ldeclarenecurat;ranalui seafld pe cap. a5 Leprosul atins de aceastdranA sA-$ipoarte hainele sf\iate gi capul descoperit,sA se acoperepestegura gi sA se numeascinecurat.a6in toate zilele cdt va avearana, fiind necurat,va fi necurat.Sd locuiascddeoparte, locuinla lui si fie afaradin tabdrd. "' Cdndpe un veqmdntse va ivi o atingerede leprd,fie pe un vegmint de 16n6,fie pe unul de cinep6, a8pe vreo lesdturdsaupe vreo urzealAde in sau de ldntr, pe vreo piele sau pe orice lucru din piele, aeiar dacd pata va fi verzuieori roqiatici pe piele sau pe velmant, pe tesaturA,pe urzealAsaupe orice lucru.din piele, aceastaesteo pate de lepr6; ea trebuiesA fie aritatd preotului. " Preotul sA cercetezepata gi sd separelucrul cu pata timp de 5l ;apte zile. in a gapteazi, preotulsa cercetezepatagi, dacSea s-aintins pe velmant, pe tesaturAsau pe urzeal6,pe piele sau pe orice lucru lhcut din piele, atunci este leprd statornica;[acel lucru] este necurat.52VegmAntul, tesdturasau urzealade l6nd sau de in, orice lucru de piele pe care se afli pata sAfie arse,cici esteo leprAstatornic6;lucrull sd fie ars in foc. 53Dar saruTineafavosus, careafecteaza ln specialzonascalpuluifi suntprovocatede ciuperca Achorionschijnleinii.O altd diagnozaprobabildar viza diferiteletipuri de psoriazis, (4 ljarrison,1980,p. 144). afectiuncnon-infectioasd 13,45Exprcsia,,capuldescoperit",dupaLXX: reQoi,f1...orotordd,r)1lro€, c/ Vulg.: caputrutdun,corespunde ebr.paria', care(potrivitctimonuluisiu pAld' ,,a ldsaliber,a da drumul")ar trebuitradusmai degrabdprin ,,neglijent, in dezordine", c/ gi Radu-Cal.: ,,nepiept[nat". 13,48in'l'M referireala materialuldin careesteconfectionate o haintrsel'acepnnrr-un cuplu dc douecuvinte,{ti $ 'ercbh.utilizatedoarimpreunAdc opt ori in urmatoarele zeceversete.Ce anumedesemnau acestedouacuvinteestcgreudc precizat,dar ele au fost perceputeca sinonimede primii interpretiai textuluibiblicr6 oIriUov ,,urzeald"/il Kp6KL,idem"(LXX), stamen,,ur'4.ald'' /subtegume n .,idem". (dupaMicu, F'ilotei,$aguna)am redatcon[inutul 13,51Prin sintagma,,lepra statornicS" gr. )dnpo Etrrgovog.cf Yulg.: lepro perseveransi BA: lApre persistente. Oplirnile primilor tmducf,loriromani: ,,stricdciune intemeiatA"(Ms. 45, Bibl. 1688),.,mii6lie (Ms. 3a89).C/ 5i Heliade:,,lepri permanentA". adevdrata" Semnificalia exactaa corespondentuluiebraic,adj. mam"'ereth(< ma'ar ,,acauzao suferitlFacutd",c/ Gesenius, s.y.)esteceade,,malign,vtrtAm5tor", c/ Bibl.Ier; hpre contagieuse.
t
LEVITICULI3.I4
365
dacdpr€otul va vedeacA pata nu s-a_intinspe velmant, pe tesaturesau pe to urzealdori pe acel lucru din piele, sd porunceascdpreotul si se spele " parteaatinsdde pata 9i sa separedin nou acel lucru tirap de Saptezile. Sd cercetezepreotul pata dup6 ce a fost spalataqi, dacdva vedeacA pata nu lia schimbatinftfigarea,[chiar] dacdnu s-aintins, lucrul acelaestenecurat. pe vegminte,pe [esAturAsau in Si fie ars in foc; pata a rimas neschirnbatA 56 urzeald. Dacd preotulva vedeacA patas-a innegrit dupdce a fost spdlat6, sA rupA [parteapAtata]de pe ve;mant, din lesAtureori urzealdsau de pe 57 lucrul de piele. Daci insd pata se va ivi din nou pe veqmant,pe lesaturA, pe urzealasau pe vreun lucru de piele, atunci este o leprd infloritA. Locul 'o atins de pata sa fie ars in foc. Vegm6ntul,tesdturasau urzealasau orice lucru din piele careau fost spalategi de pe carea disperutpatasd fie spdlate 5e lncd o data gi vor fi curate.)" Aceastaeste legea privitoare la pata de lepri de pe un vegmAntde l6ndsaude cdnepd,de pe tesbturAsauurzealdsau de pe vreun lucru de piele,pentrua fi socotitecuratesaunecurate. | 2,,lat6 14 $i i-a vorbit Domnul lui Moise cu acestecuvinte: legea privitoarela bolnavulde lepr6,in ziua in care va fi declaratcurat. El sd fie 3 adusla preot, iar acestasi ias6afarddin tabird gi sd-l cercelezepe lepros. r Dacl va vedea cd leprosul este vindecat de plaga leprei. preotul sd porunceascA se se ia pentrucel care a fost curAfitdou6 pdsfti vii gi curate, : 14,4Celetr€i obiecteimplicateln efcctuarea ritualuluidc purificare,impreunicu apade purificatoare. izvor, defin semnificafiimagico-simbolice ,,Lemnulde cedru".gr. (u),oq K66ptvo€,reprezintaspcciade coniferececlrus,specifrcdOrientuluiApropiat. I Cat prive$te,,firulstacoiiu",ebr. tdla'ath desemna inilial un fel de larve sau vicrmi cu o prin ajungandulteriorsl desemneze, cufoarespecilicd,rotu inchis(Vulg.: vermiculus), vopsitcu aceastd culoare(./ Strong,1973,8438). extrapolare, orice obiectvestimentar Transpunerealiterali a condus in LXx la construireaunei sintagmc obscure: < vb. Kl.(600),,a rtuuci",K6KKlvoq,,stacojiu"< rer),toop6voqr6rxrvoq (K€Kl0)og6voq KdKKoq,,larva de culoarestacojic").De aici formuldrilevechilorinterprctironrAni: ,,rogiusucit"(Ms. 45), ,,rofuimpletit"(Ms. 4389,Bibl. 1688),,,roqurasucif'(Micu, Filotei, gaguna),,,fir rolu" (Heliade).a Cuviintul.,isop"(gr. rooornoq,lat. lr-rssoprrs, slavon.rcofl!) a intrat in limba romanl o datdcu primeletraduceribiblicedin sgc.al XVI-lea,liind un imprumutdin grcacaprin intermediullimbii slavonc.Iltimonulprimar ofilcirali). un arbustcu flori albastruinchis,originar esteebr. 'ezobh.lsopul(Hyssopus de isop.adunaleintr-un din Orient,se cultive la noi ca plantdornamentali.Crengutele mdnunchi,erau lolositgin Israelcu acceafifunctiepe careo are ln ritualul o(odox actualnrinunchiulde busuioc.
366
LEVITICUL 14
lemn de cedru, un fir stacojiu gi isop. 5 Preotul si porunceascdsd fie injunghiatdunadintreptuarideasupra unui vasde lut cr apade izvor.6 Se ia apoi pasareacea vie impreundcu lemnul de cedru, firul cel stacojiu 9i isopul9i sd le inmoaietoatein sangelepasirii injunghiate,deasupraapei de 7 izvor. Sd-l stropeascade iapte ori pe cel care a fost curAlit de lepra, s6-l declareapoi curat,iar pdsdriicelei vii sd-i dea drumul pe c6.mp.8Omul curAlitsa-li speleve$mintele,sA-$iradatot pArul9i sd sespelein apd9i va fi curat.Apoi sa infe in tabdrA,dar sAramanatimp de gaptezile in afaracasei e sale. in ziua a gaptea,s6-9irad6din nou tot parul, sd-giraddcapul,barbagi - tot pdrulsd gi-l radA.S6-gispelehainele,s6-5iscaldetrupulin sprancenele 10in apa 9i va fi curat. a opta zi sd ia doi miei de un an fhri cusur gi o mioard de un an tera cusur,trei zecimi fde efh] din frunteafdinii, ca jertfa rr gi un paharde untdelemn, cu untdelemn, iar preotul [de gr6ne]framantatA care savarfe$tecuratireasa aducApe ornul care se curafesteimpreunAcu darurilelui inainteaDomnului,la rrgacoftuluimanuriei.r2$i se ia preotul unul dintre miei qi s6-l infdJigezelcajenfd] pentruvinAimpreunAcu paharul d^euntdelemn.Se fie pusedeoparte,ca puneredeoparteinainteaDomnului. '' Sd injunghiemielul in locul undese injunghieanimalelejertille pentru 14,5Apa de izvor a fost numitade vechii traducatoriromdni,,apavie,', dupd LXX: ijdrop(6v, c/ Yulg.: aqua viwns, BA: I eau vive.in TM expresiamaym haryim .,ap6 vi€" denumclteapa luatadintr-o sursecurgdtoare(izvor, rdu), in opozifiecu apa de rezetvof. 14,7Pentrusemnificatia numarului5aptecf. supra,4,6.Celedouaprstui ,,vii" semnifici viafa redau leprosului,care fuseseca li mort pentru comunitate.Valoaresimbolicl similarApar s[ aibtr$i celelalteelementer .,apavie", sdngeleca sediual viefii $i culoarea stacojiea firului r5sucit.Ramurade cedru,un arboreincoruptibil,ca $i ramurade isop, semnifictrfaptulcd fostulboinavs-acurdlitde ,,lepra".Catprive$teeliberarea celeide-a douapasari,acestgestparesAprefigureze indepArtarea li dispari{iabolii. 14,8Raderea completAa pdruluide pe caperaconsiderata un actdc igieni. Herodot,ln 1jt.rrii,II, 37, menlioneaza ca preofiiegipteni,carorali s9impuneao curdleniecoeoralA perfectd,serddeaucompleto datala lrei zile. 14,10Dac[ in verscteleanterioare a fost descrisritualulprin careleprosulsepurificaln raportcu comunitatea, in continuare(vv. 10-20)esteprezentatrilualul prin carcfostul bolnaviii restabilc$te rclafiapcrsonalecu YflWFI. i Prin ..pahar"(urmandopliunea majoritatiiinaintagilor).am redatconfinutulgr. r
LEVITICUL14
367
arderilede tot qijertfele pentrupacat,intr-un loc sfant;caci animaluljertfit pentruvina este,ca;i cel pentrupacat,al preotului,fiind un lucru preasltnt. ra Preolul sd ia din sdngeleanimaluluijertfit pentru vini 9i sd ungA lobul urechii drepte a celui care se curdtette, vdrful m6inii drepte qi vdrful piciorului saudrept. l5 Preotulsd ia din paharulde untdelemnfi sa-gitoarne '' in palmamainii salestangi. Apoi preotulse-$imoaiedegetulmainii drepte in untdelemnuldin palma mainii stangi,si_cuacestdegetsA stropeascacu '' untdelemnde $apteori lnainteaDomnului. Cu untdelemnulcareva rdmene in palma sa, preotul sd ungd lobul urechii drepte a celui ce se cureteite, vArful mAinii dreptegi v6rful piciorului s6u drept, pe locul [unde a uns] cu 18 sengelejertfei pentru vina. lar untdelemnulce i-a rdmas in mdni sd-l puna preotul pe capul aceluiacare se curAteste;$i sa facApreotulimpAcare pentru el inainteaDomnului. le Dupd aceea,preotul sd aducajertfa pentru pdcatgi sI facd impacarepentrunecura,tenia celui ce se curdle$tedelacatul jertfit pentruardereade tot. '" Preopreotul animalul s6u.Apoi si injunghie tul sAinaltejertfa pentruardereade tot fi jertfa [de gr6ne]pe altar, inaintea Domnului; sd facd preotulirnpacarepenfu acel om, 9i el va fi curifit. 2lDacaomul estesdrac nu-i va fi la indemdnisa aducaacestea, sa ia ai jertfa pentru vin6, drept puneredeoparte,pentruca sAse un singur miel ca faci impicare pentru el; 9i [sA ia doar] o zecime din fruntea f6inii fr6cu untdelemnpentrujertfa [de grAne]fi un pahar de untdelemn, tlantate " precum $i doua turturele sau doi pui de porumbel,dupd cum ii va da 23 mina, unul ca jertll pentru plcat, iar celilalt ca arderede tot. in ziua a opta sA aducdtoate acesteapreotului, pentru curd[ireasa, la uga cortului 2a marturiei, inainteaDomnului. Preotul si ia mielul jertfei pentru vina $i paharulde untdelemnli sd le pundinainteaDomnului ca punerefdeopane]. 25 inlunghiemieluljertfei pentruvina sa ia preotuldin sAngeleaniSa 9i maluluijertfit pentruvind Si s[ unga lobul urechiidreptea.celui care se " curAtelte,vdrful m6inii drepte gi vdrful piciorului dlept. Sd-$i toarne '' preotul untdelemnin palma mainii stangi. $i preotul sA stropeascAdin untdelemnuldin mdnasa stangd,cu degetulmainii saledrepte,de gapteori, 28 din palmi lobul inainteaDornnului. Apoi sd ung6preotulcu untdelemnul urechii drepte a celui care se curiteite, vdrful mdinii drepte 9i vdrful picioruluidrept,pe locul [undea uns]cu sangeleanimaluluijertfit pentru 2e lar untdelemnulce i-a ramasin mdni sdl puna preotul pe capul vini. celui care se curateste,ca sA faca impAcarepentru el inainteaDomnului. 30Apoi s6 aduc[ unadintre turturelesauunul dintre puii de porumbel,dupi '' cum i-a dat m6na, unul ca jertfe pentru pdcat,9i celdlaltca arderede tot
LEVITICUL 14
impreuni cu jertfa lde gane]- preolul s6 facA impicare inaintea Domnului pentrucel caresecurAfe$te.)" Aceastaestelegeapentrucel careare o fanA de leprdqi ciruia nu-i dAmanaseaducetot ce-i trebuiepentrucurdfirealui. 3l Domnulle-avorbit lui Moisegi lui Aaron cu acestecuvinte:3a,,DupA ce veti intra in fara canaanenilor,pe carev-o dau voud spremogtenire,dac6 voi trimite o rand de leprd asupraunei casedin fara pe care o veti stapani, 35 atunci stdp6nulcasei sd se ducA la preot gi si-i dea de gtire cu aceste 16 cuvinte: (in casa mea s-a vazut ceva ca o ran6 de lepra.,, Preotul va porunci sd se scoatatotul din case,inainte ca el sa intre pentru a cerceta plag4 ca nu cumva sd se^afleacolo ceva necurat.Dupd aceea,preotul sA '' intre ca sAcercetezecasa. Preotulsa cercetezeplagade pe perelii caseigi, [dac6va vedea]niite gropite verzui sau rosiaticecare par mai ad6ncidecdt peretele,18atunci preotul s6 iasd din casi pe uta casei gi sd punA sd se 3e izolezecasatimp de qaptezile. in a $apteazi, preotulsa vind din nou si cercetezecasa gi, dacd va vedea cd plaga nu s-a intins pe perelii casei, a0 atunci preotul sA porunceascA sA fie scoasepietreleatinsede plagA$i sa fie aruncatein afaracet61ii,intr-un loc necurat.4r Apoi sd se rAzuiasctr partea dinliuntru a caseide jur imprejur, iar lutul [rdzuit] sa fie aruncatafara 42 din cetate,intr-un loc necurat. Sd se ia alte pietrecioplite gi sd se pundin locul pietreloraruncate$i sd se ia alt lut, cu care sAse tencuiascadin nou a3 casa. Daca plaga apare din nou gi infloregtein casAdupA ce au scos pietrele,dup6 ce au rdzuit 9i duptrce au tencuit casa,aapreotul sd vini din nou Si se cerceteze;daci va vedeacd plaga s-a intins in casa"atunci este 14,34,,randde lepr6",gr. q.Oitl€lrpq€. Primul termen,c$l, are sensulde ,,atingere", ,,pipdire",dar qi pe acelade,,ranb,plaga".Vom utiliza unul sau altul din sensuriin functiede context. 14,40 t,ocul necuratdin afara ceulii nu are nici o semnificatierituale. O data sedentarizafi, evrcii au preluatcontigurafiaurbanaobiinuift in cctdfiledin l,alesrina, careincludea5i un loc din afaraora$ului,specialanenajatpentrudepunerca rcsturilor nefolositoare.PentruPhilon, Deter. 16, pietrsle atinsede lepra semniticapatimile pentrua t'accloc noflnelorsenatoase. nocive,caretrebui€aruncate 14,41Prin,,lut" (ca qi in Ms.45 ii Bibl. 1688),am tradusgr. d 1otrg,c/ 9i Vtllg.i pubis lutum.Alfi traducatori(Micu, |ibtei, $aguna,I-Ieliade) au optat Si (in vemetulur'].'Atot\ pentruechivalentul,,{6r4n6".in TM termcnul'ApharinsearIlna.,,prat pulbere",dar $i ,,lut folositpentrutencuit,mortar"(c/ Strong,1973,6983).l'ehnicatencuieliiera bine curloscutlin OrientulApropiat:atat mesopotamienii, cat ti cgipteniiutilizauin acest scop r amestec de paieii lut. Pentrulocuintelemai importante, ai cdrorpereliurmausA fie pictafi,amesteculnrai cuprindea$i gips,argili rogiesaunisip alb, ingredient€ care (c/ Albricht,1960,p. ll3). plasticitatea asigurau finisajului
LEVITICULI4.I5
leprl statomicS,iar casaestenecuratd.45Si se ddr6mec{l:laaceea,gi toate pietrele,grinzile gi tencuialasAse scoatl in afaracetatii,intr-un loc necurat. ou Cine_vaintra in cas6in timpr.rlcat aceastaera izolat6,va fi necuratpanA "' seara. Cine seva culcain casd- sA-fispelevegmintelegi va fi necuratpanA seara.Cine va minca in casd- sd-gispelevefmintelegi va fi necuratp6n6 seara.48Dacdpreotul,intorcdndu-sein cas6,cerceteazd $i vedec6 praganu s-a intins dupd ce casaa fost tencuitAdin nou, s6 declarecurateaceacasA. ceci plaga s-a vindecat.ae9i, pentru a siv6rgi [ritualul de] curitire a caser, sa ia^lpreotu| douApdsiri vii, curate,lemn de cedru,un fir stacojiugi isop. 50 $i sa injunghie una din ptudri intr-un vas de lut cu apa de izvor, 5i se ia apoi lemnul de cedru, isopul, firul stacojiu gi pasdreacea vie qi s6 le inmoaie in sdngele pdsdrii injunghiate deasupraapei de izvor; 9i s6 stropeascd de iapte ori casade jur imprejur.5rsd infiptuiascd[ritualulde] curatirea caseicu sdngelepfutrrii, cu apa de izvor, cu pasAreacea vie, cu lemnulde cedru,cu isopul9i cu firul stacojiu;53si deadrumulpdsdriicelei vii afari din cetate,pe camp gi sa fac6 astfel impdcarepentru cas6, iar aceastava fi curatA."'* Aceastaeste legeaprivitoareIa orice ran6de lepr6 tt saude pecingine, qi a caselor,56 la umflituri, bube 1la1leprave$mintelor gi pete lucioase,57ca sA se poataintelegein ce zi [un anumit lucru] este necuratgi in ce zi estecuralit. Aceastaestelegeaprivitoarela lepr6. I 15 $i Domnul le-a vorbit lui Moise gi lui Aaron cu acestecuvinte: -',,Vorbegte fiilor lui lsrael9i spune-le:
370
LEVITICUL I5
el. Toatezilele in careare o scurgere.dintrup, scurgereprin cares-aalcituit " trupul lui, inseamni necurAtenia lui. Orice pat pe carese va culca birbatul care are o scurgereva fi necuratgi orice lucru pe care se va aleza va fl 5 gi sa se necurat. Omul carese va atingede patullui sd-gispelevegmintele 0 scaldein apd; fi necuratva fi p6ndseara. Cine se agaz6pe lucrul pe carea stat cel care are scurgereas6-9ispelevegmintele9i si se scaldein aptr;gi 7 necuratva fi panaseara. Cine se va atingede trupul celui c,ue are scurgerea s6-9ispelevegmintelegi si se scaldein apA;$i necuratva fi pAni seara. E Dacd cel care rue scurgereava scuipape un om curat, acestasd-gispele velmintele gi sd se scaldein apa; 9i necuratva fi pdni seara.' Orice ga-de mAgarpe care va urca cel careare scurgereava fi necuradpan6seara.'' $i oricine se va atinge de vreun lucru care s-a aflat sub acea9a va fi necurat pdni seara.Cine va umblacu asemenea lucruris6-gispelevegmintele 9i sd " se scaldein apd;qi necuratva fi pandseara. Orice om pe careil va atinge, fxri sd se spelepe rniini cu apA,cel careare scurgerea,ltrebuie] s6-gispele gi s6 sescaldein ap6;gi necuratva fi pdndseara.l2Oricevasde vegmintele lut pe care-l va atinge cel care are scurgereasd fie spart,iar orice vas de '' lenn sAfie spilat cu api gi va fi curat. Cand cel care are scurgereava fi curAtit de scurgerealui, si numereSaptezile pdni la cur6Jire,s6-gispele vegn.rintelc, sd-giscaldetrupul in ap6 gi va fi curat. la gi, in a opta zi, sd ia doui turturelesau doi pui de porumbel,s6-i aduci inainteaDomnului,la uta cortuluimdrlurieiqi s6-ideapreotului.l5 Preotulsa le jertfeascA astfel: una [ca jertlZ] pentru pAcat,gi cealaltdca arderede tot. $i sA facApreotul impacarepentruel inainteaDomnului,pentruscurgerea lui. '' Bdrbatulcare va aveao scurgerede sdrndnfdsd-9ispeletot corpul cu apA$i va fi necuratpdni seara.l7 Orice vegmdntgi orice lucru de] piele 15,4 LXX rcdd'l'M printr-operifrazi mai ampla,careconstituieo introducercla s€cvgnla in care suDtenuneratecazurile cind bdrbatulbolnav impurific'" direct sau indjrecl,objectclecu carevingin contacl(vv. 5-12).t) Autorii LXX au creatcuvantul6 'fovopputq(ldvoq ,,spermd", p6
r',
'4 r'!
,] LEVITICUL 15
l
37t
atinsede aceastdscurgerede s6manlasAfie spdlatecu ap69i vor fi necurate p6ndseara.18Dacdun b6rbatcu scurgerede s6m6n16 s-a culcatcu o femeie, ei si se speleamdndoicu ap69i vor fi necuralipandseara. femela care va avea o scurgere,gi anumeo scurgerede sangedin trupul ei, s6 rdmdndgaptezile in stareaei de necuratenielunar6.Oricine se va atinged,eea va fi necuratpanI seara.20Orice pat in care se va culca in timpul necuratenieiei lunareva fi necurat;orice lucru pe careea se va ageza va fi necurat.2'Oricineseva atingede patulei sa-9ispelevegmintele, s6-si scaldetrupul in api gi va fi necuratpdnd seara.,2 Oricine se va atinge de vreun rucrupe care s-a a$ezatea s6-qispelevegmintele,s6 se scaldein ap6 23 $i va fi necuratpdn6seara. DacAse afl6 ceva pe patul ei sau pe lucrul pe cares-aaiezalea"oricineva atingeaceslelucruriva fi necuralpdnaseara. 'Daci se culcaun barbatcu ea gi va fi atinsde necurAfenia femeii,acest bdrbatva fi necurattimp de $aptezile gi orice pat in careel se va culca va fi " necurat. Daci uneifemeiii va curgesdngetimp de mai multezile in afara soroculuiei obignuitsaudacdscurgerea va duramai mult decatde obicei, atunci ea va fi necuratd timpul acesteiscurgeri,ca in zilele sorocuiuiei; -tot 26 [femeia]va fi necuratd. Orice pat pe careea va dormi in toatezilereaces_ tei scurgeriva fi ca $i patul din vremeasorocului ei lunar; orice lucru pe careea se va agezava fi necuratla fel ca gi in zilele soroculuiei. 27Oricine o va atingeva fi necurat;sd-Sispelevegmintele,s6-9iscaldetrupul in ap6 9i pierdereseminalAinvoluntarI,pe cand in v. lg se face referirela ejacularea matri_ monialS.Cei doi termeniai sintagmeiebraice,$ikhebhath ,,faptulde a staintins,,pi zera, ,,simanfA"au fosttranspufiliteratde LXX: Koirn oz6ppotoq,,patulsemintei,,, de unde opfiunile, de asemenea literale,alc primilortraducatori romani:,.samanla in pat,,(Ms. 45, Ms. 4389,Bibl. 1688),,,samanla parutui,'(Micu, lrilorci,gaguna). Sinragma apare destulde liecventin continuare, ca $i in alte locuri din VT. tJneori,cu aceea'pr oesem_ nare,gr. r
l
372
LEVITICUL15-16
28 va fi necuratpeni seara. DacAva fi curdtit! de scurgereaei, se numere 2n gaptezife, 9i dupd aceeava fi cur6tit6. in ziua a opta, sA ia pentru sine dou4turturelesaudoi pui de porumbel9i sd-i aduci preotului,la uta cortur0 lui mdrluriei. Preotulsa le jertfeascl astfel:una [cajertf6] pentrup6cat,fi cealaltdca ardere de tot. $i sA facA preotul impicare pentru ea inaintea necurdfeniei ei. Domnului,pentruscurgerea 3l Aga sa fer(i pe fiii lui Israelde necurEleniile lor, ca sa nu moara din pricina necurileniei lor, pdngdrindu-micortul care se afl6 in mijlocul 32 lor.>" Aceastaeste legeapentru barbatulcare are o scurgereoarec-are ti " pentruacelacareare o scurgerede simanleprin careajungenecurat, ca li pentru femeia care se afla in sorocul ei lunar, penlru birbatul sau femeia care au o scurgeregi pentru bdrbatulcare se culcS cu o femeie la vremea soroculuiei lunar. ' 16 $i a vorbit Domnul lui Moise, dupd moarteaceior d-oi fii ai lui '9i Domnul Aaron, care au adusinainteaDomnului foc striin gi au murit; nu intre oricAnd inlduntrul i-a zis lui Moise: ,,Spune-ifratelui tiu Aaron sA sflntului ldcaq,dincolo de perdeauadinaintea[capacului]impicdrii care se afl6 pe chivotul mafturiei, ca sA nu moara; caci MA voi arAtaintr-un nor t deasupra[capacului]irnpdcdrii. Aaron uu intra in sfhntul l6cagastfel: cu 4 un vilel [dreptjertie] pentrupacat9i un berbecpentruardereade tot. Sd se imbracecu tunica de in sfinlitA$i sa-9iacoperetrupul cu nidragi de in; str-gi incing6 brdul de in qi s6-9i acoperecapul cu boneta de in. Acesteasunt vesmintelesfinte, mai intdi i;i va spAlacu apA tot trupul, Si apoi se va 5 imbrf,cacu ele. De la adunareafiilor lui Israel si primeascddoi iezi [ca 16,2Ebraiculkapporeth,terminustechnicusln TM, estegreu de echivalatln limbile de aceeamulfi traducdtoriau purcesla un fel de r€fac€reetimologicdinterna: europene, LXX: rd ii,coclprov (< il,doropot ,,a imbldnzi,a imptrc4 a face favorabil"),Vulg.: propiltabriun (< propitio ,,a lnduplecadivinitateaprin sacrificii"),Ostrog:orturrl|xr (Ms. 4389)sau,,curalitorul" (
$
.,
{
16 LEVITICUL
373
jertfdl pentru p4cat $i un berbec pentru ardereade tot. o Apoi Aaron sa aducevitelul ca jertld pentru picatul sdu Si sa faca impacarepentrusine gi pentru casalui. 7 SA ia-cei doi iezi gi sd-i infttileze inainteal)omnului, la o uSacortului marturiei. $i si arunceAaron so4ii pentrucei doi iezi: un sor{ pentru Domnul 9i un so4 pentrucel izgonit. ' Sd ia Aaron iedul pe care au I0 cazut so{ii pentru Domnul 9i s6-l inf6fiteze [ca jeftfA] pentru pAcat; iar iedul pe care au cAzut so4ii pentru cel izgonit sA fie adus viu inaintea Domnului, ca sa se fac6 imptrcareasupralui pentru a-l trimite cdtre izgorr nire; 9i ii va da drumul in pustie. $i sAaduc6Aaron vitelul Uertfitl pentru p6catulstruli al caseisalegi sAfac6imp6carepentru 9i pentrucasalui; li 9-l '' sd lnjunghievifelul aduscajertf6 pentrupecatulsdu. 56 ia cAdelnifaplina cu c6rbuniapringide pe altarul dinainteaDomnului, s6-9iumple mdinile cu 13 amesteculde tdmdie meruntit fi sa Ie duca dincolo de perdea. SA puna tlmdia deasuprafocului dinainteaDomnului, ii fumul Gmaiei s[ acopere in altc locuri ii numegerpcryor.,,Tapii" au tins sA se impunl ln tradifia ulterioara (Ep. Barn.,Iustin,Tertulian,Origen,Theodorct). Cf. infra. 16,8Aruncareazarurilot(efi. gdrAloth)p.nhu sondarea vointeidivineseleagi probabil de caledoudpietresacreUrim gi Tummim(cJ.supra,8,8\.0 Aici li ln v. l0 apareuna figuri simbolicedin VI, .,lapulispd$itoi'(redamaici iir in dintrecele mai misterioaso continuaresinfagmacares-a impus).in TM cuvdntul'aza'zel(:danslile"at ca atarede unii interpretimai recenfi)esteinterpretatde exegefidreptnumeal unui demondespre credeaucd locuiegein zonglearidealede$crtului. carevechiievreigicanaaneni Tradilia 'azd'zElltind socotitca un nume rabinict promoveaza aici o explicaliecircumstantialtr, pentru,,munte prApastios". Autorii LXX au pornitde la semnificalia rituali a termenului - luAndasuprasapacatclepoporului,acgstallimalle purtain desenaneantizandu-le - fi prin adj.gr. d0roTropnoioq (< vb. doroTreun(l) au alesechivalenfa trimite; a izgoni"); de ,,a aici formularca,,celde slobozit"dc la primii traducatoriromani(Ms. 45, Ms. 4389, Bibl. 1688,Micu, Filotei, $aguna).O solulie similardin Vulg.: (caprus)emissarius (< yb. emitto,,a trimite,a izgoni",de undefr. le boucdmissaire). Cet prive$teexpresia romaneascd,,tap ispd$itor",deli sursaprimarl estcacestcontextbiblic, ea esteo achizilie modcrna"o sirtagmdlbrjaU dupamod€lulgerm.Stindebock. Acest,,lapispe$itoi' izgonit in de$ert,aldturi de perecheasa jefifitA pe altar. a trezit de timpuriu atenlia exegefilorcreltini, caxeau lbrmulaldiferiteinterpretdrisimbolice.Unii (Ep. Barn.7,7t TeflDli^n,Adv. Marc. lll,1, 7), vAdin cei doi tapi c€le douanaturi,ceadivind qi cea uman6"alelui Hristos.PentruOrigen,f/ori. /-ev.X,2, fapulofedtlui Dumnezeu inchipuie persoana lui Hristos.iar cel izgonitin delert,peceaa lui Barabas. 16,13Cuvantul,,mdrt!rie"(gr. popropic, lal. testamenttu t, efu. 'edhnth)desemneazA adesea in VT gblifele de piafe pe careeraugravatecelezeceporunci(c/ Ex. 31,18). Acestetiblite sacreerau ptutratein chivotul de aur numit, de aceea,,.chivotulm6rturiei".
LEVITICUL 16
ra [capacul]impecdrii de pe [chivotul] mSrturiilor;9i agael nu va muri. Sa ia din sangelevilelului 9i sAstropeascA cu degetulsprelaturadinsprerlsirit a [capacului]impdcirii; sAstropeasca apoi de gapteori cu degetul,cu sange, '' peste fa.ta [capacului] impdcdrii. $i sd injunghie iedul adus ca jerttl pentrupAcatulpoporuluiinainteaDomnului gi s6-i aducf,sAngeleinlAuntru, dincolo de perdea.Cu acestsangesA faca la fel cum a f6cut cu sdngele vifelului, 9i sd stropeascacu sangelelui peste[capacul]impicirii, in partea '' din fafd a capaculuiimpicdrii. $i sa faca imp6carepentru sfantul l6caS, din pricinanecurAfeniilor fiilor lui Israel,a nedreptdlilor gi a tuturorp6catelor lor; tot astfel sd facd ti pentrucortul mirturiei, care esteinfipt intre ei in mijlocul necurAteniilorlor. " Sd nu fie nici un om in coftul mdrturiei,de candva intra Aaron ca sAfacAimpacareain sfhntulldcaggi pdndcdndel va ie$i. Sa facaimpacarepentrusine,Si pentrucasalui, gi pentruintreagaadunarea fiilor lui Israel.l8 Apoi sd iasi la altarulcarese afl6 in fala Domnului gi sd facdimpicare [pentruacesta];sd ia din sdngelevilelului gi din sdngele iecluluigi sa ungAde jur imprejr.rr coarnelealtarului;Iegi sAstropeascA de ori cu degetul din acel peste sdnge altar, va sfinti va cur61i de iapte 9i-l 9i-l necurlteniilefiilor lui Israel.20$i sd isprdveascd de sdvargitimpdcaxea pentru sfhntul l6cag,pentru cortul mdrturiei gi pentru altar gi si curdleasci ce-i privegtepe preoli;sd aducdiedulcel viu. '' $i s6-gipundAaron mdinilepe capulieduluicelui viu 9i sd mAfturiseascd asupralui toatelirddelegilefiilor lui Israel,toatenedreptafile lor. Sd le puni pe capulieduluiviu 9i $i pacatele apoi si-l trimitA in pustiu printr-unom pregAtitanume[pentruaceasta].22$i iedul va lua asupralui nedr-eptAtile lor, ducAndu-leinlr-un linut neumblat; iedul va fi trimis in pustiu." Apoi Aaron sAintre in cortul mirturiei gi sd se dezbracede vegmintul de in, cu care se imbrAcasecand a intrat in sfiintul ldcag,9i s4 il laseacolo.2aSA-9ispeletrupul cu apeintr-un loc sfantSi sAse imbracedin nou cu veqmantullui. Sd iasi dupd aceeaafard,sAaduc6jertfa intreage pentru sine 9i jertlh intreagApentru popor gi sa facd impdcare pentrusine,pentrucasalui gi pentrupopor, ca $i pentrupreo(i.25lar grAsimea jertfei pentru pdcat sA o inalle pe altar. 26Omul care a alungat iedul despA4itpentru a fi izgonit sA-ii spelehaineleqi sA-Siscaldetrupul in apA; dupaaceease intre in tabarA." Vi1"lul ["rtf"i] pentrupacat9i iedul liertfit] pentru pacat,al cdror sangea fost adus in sfdntul lAca$pentru sdvArgirea lmpdcdrii, si fie scogi afar6 din tabare gi sA se ardd in intregime in foc pieile, carneagi balegalor. 28Omul care le va arde sA-$ispele hainele9i si-gi scaldetrupul in ap6,li dupAaceeasd intre ln tabarA.
LEVITTCUL 15
375
2eAceasta va fi pentru voi legiuire veqnici. in luna a gaptea,in ziua a zeceaa lunii sdvd smerilisufletelegi sd nu facefinici un fel de lucrare,nici t0 cel de-alcaseigi nici strdinulcarelocuiegte intrevoi. Caciin aceasta zi se va face impdcarepentru voi, ca sd fiJi curdli{i de toate pacatelevoastre inainteaDomnului; 9i veli fi cur6(i1i." [AceastAzi] va fi pentruvoi sabat, cea mai insemnatbzi de odihnd, ca s6 ve smeriti sufletele.Aceastava fi 32 legiuire vegnicd.. impdcareasl o sdv6rgeascd preotulcarea fost uns gi ale clrui maini au fost desivdrgiteU.e. consacrate]ca s6 urmeze la preolie
*
16,29intrucatin calendarulebraicprimalund a anuluiera plasatiin martie-aprilie, cea de-aFptea lunA(ebr./it"ri) cadeala inceputultoamnei,in sezonulploilor din septembrie-octombrie. Aceastdlun5 erasocotitalunAsabatica. activitatea curentareducandu-se la minimum.incepdndcu a cincisprezecea zi a acasteiluni, se celebrafi Sarbatoarea Corturilor (c/ 23,34). I Expresia.,sd vd smerili sufletele,.corespunde exact LXXI T@corervcioor€ r(4 \U!Xo4ogriv, c/ Vulg.: alligetis dni os vestros.Ebr. t annii eth-napll$oEykhem are sensul literal ,,indurerali-vasufletul,'$i desemleazdin TM ansambluldiferitelormonificiri voluntare(reducerea hmnei,suprimarea relafiilorconjugaleetc.)pe careisraeliliicredinciogifi le autoimpuneau in semnde ctrinla$i ascultare fafi de Dumnezeu, in toatelmprejurArileimpusgde lege.Stareade postincepecseara$i incetain searazilei urmtrtoare. i Ebr. 'ez'rafi,caredenume$te pe locuitorulisraeljtin opoziliecu strdinulacceptatsAtfAiascdin cadrulcomunittfiievreie5ti,a tbst redatdde LXX, altemativ,prin gr. o or-nd1Orov sauprin gr.6 iyyirptog, termenitranspufiliteral de primii traducatoriromaniprin sintagmele,,cel denpamant',(Ms. 4j) sau,.celde loc,' (Bibl. 1688),caretrcbuielnlelesein sensulde ,,indigen,autohton,'.Striinul (ebr.ge7) estedesemnat aicipringr.6 npool),uoq.in Ms.45 fi Bibl.1688.prntruaceastd notiune aparerom. ,,nemernic", cu sensulsduetimologic primar,cel de,.strdin... Notiuneade in LXX prin trei cuvintc:6npoorll,u.roq ,,strain"estelexicalizata (16,29;l7,l; l7,gi 17,10etc.),,,strdinul",il desemneaz[ pe iudeulvenitdin altApa(e pentrua tocui adesea impreundcu conalionaliisdi (de aceeael areuncledrepturiciviceSi religioase, c/ Lev. 16,29;17,3sq.; 19,33-34erc.);o ql.?,o.f€vtq, /i'. ,,srrdinde ncam/trib.,(20,10:22.10 etc.)$indporKoq,/in ,,vecin"(25,6;25,23:.25,35 etc.).Sunt$i contextein carerermenn 'citali aparcatedoi, cade exemplurpoo4?,uroq ti ropolKoq(25,23:25,35.,25,4j ). in a]te cazuri,Ilofiuneade ,,strdin"esteexprimataprintr-ostructurdverbalb(npoo€lei6€rqt, 21,23;xotorxloote, 18,3). l6,J I in TM, exprcsiat1bbath;abbAfu1na rczultatdin juxtapunerea a doudcuvintecu inlelesdistinct,desicu acela$iradicalr,,sabatobignuit"$i .,sabatsolemn",c/ BAr ja6rdt, sabbatsolenne l. lnterprefiigreciau crezutcaau d9 a l'aceaici cu o structur[gramaticalA pe care o intalneaulieovent,tipice limbii ebraice,a superlativuluianalitic(de tipul cantarilor",,,regele ,,sfantasfintelor",.,cantarea regilor',etc., cj{ Gesenius, s.v., au tradus ca prin gr. oqoomo oq00qi(0v,de unde formularile atare $abbathon)Si sambetilor" (Ms.45)..,sambetele (Bibl. 1688,Ileliade), ,,sambetc sambetctot' ,,sambdra sambeteloi'(Ms. 4389,Micu, Filotei,gaguna).
376
LEVITTCUL 16.17
33 tatalui s6u;el sAse imbracecu vegmAntulde in, vegm6ntulcel sf:int. Sa fac6 impdcarepentruslanta sfintelor,pentrucortul marturieigi pentru altar gi si mai faci impAcarepentru preoti li pentruintreagaadunare.'" Aceasta va fi pentru voi legiuire vegnicd:sd fa:eli impdcarepentru fiii lui Israel, pentrutoatepAcatelelor; aceastase va face o datain fiecarean, dupAcum a poruncit Dornnullui Moise." 2 | 17 $i Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: ,,Vorbegtelui aceasta esteporunca Aalon gi fiilor sii gi tuturorfiilor lui Israelgi spune-le: pe carene-adat-oDomnulspundnd:'
t
t
LEVITICULI7
lnjunghiejertfele lor pentru fiinlele degartecu care ajung sa se desfraneze. Aceastava fi legiuirevegnicdpentruvoi li pentrutofi urmagiivogtri.> " $i sI le spui:
:l ,' l 'l
i
I
i
3?8
LEVTT|CUL l?-18
s6ngelelui [este] in locul sufletului pentru care se face impdcare.>12De aceeaam spus fiilor lui Israel: 13DacAcineva dintre fiii lui Israel sau dintre strdinii care locuiescintre voi va v6navreun animalsdlbaticsauvreo pasarecarese mananc6,atunci sA-iversesangelegi sd-l acoperecu pAmant.'" PentrucA viafa oricdrui trup este sAngelelui gi am spusfiilor lui Israel:(SA nu mancatri s6ngelenici unuitrup,cdcisufletul oricAruitrup estesengelelui. Oricine va m6ncas6ngeva fi st6rpit. " Oricine va mdncadintr-o vit6 moartAsau dintr-una sfh;iatl de fiari, fie el dintre cei ai casei,fie dintre strAini,sA-gispelehainele,s6-9iscalde trupul in ap4 gi va fi necuratp6n5 seara;apoi va fi curat [din nou]. 16Iar dac6nu-gi va sp6lahainelegi nu-9iva scilda trupul in ap6,atunci sApoarte povaranelegiuirii sale.>" 18 I $i Domnuli-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte:2,,Vorbeste fiilor lui Israel9i spune-le: <Eu suntDomnulDumnezeulvostru!3 56 nu v6 luafi dupi obiceiurile din fara Egiptului, unde atrifost sfAini, li sa nu vA luati dupi obiceiuriie din |ara Canaanului,unde v6 voi duce, qi s6 nu umblali dupdlegiuirilelor. a HottuArilemelesd Ie implinigi9i poruncilemelesd le plzifi 9i sA le urmafi. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru. 5 36 pdziti toate 18,2Formula,,EusuntDomnulDumnezeulvostru",reluatafrecventca un fel de rcfren de aici li pana la sfdrgitulcap. 26, reprczintd, o justificareteologicAa poruncilor privitoarela puritateamorali. 18,3 Aici 9i in versetulurm[tor sunt intrebuinlafio serie de termenijuridici relativ sinonimi,caretrebuicsd fi reflectatinifia] dif'erenfieride desemnare precise.I prin (Ms.45,Bibl. 1688:,,naravuri"; Micu,Filotei,Saguna: ,,obiceiuri" Heliade: ,,objceiuri',, darirl) am echivalatgr. drnq6er-rpoto,,obiceiuri,datini',,carecoresprndeebr.ma,aiAh, ,,activitate,ocupafie".0 Prin ,,legiuiri"(la fel ca to[i predecesorii nostri romani),am ochivalatgr. to vopigoto; in TM, buqqoth(AeH ,,a gjaya,a sculpta',),desemneazd regulilecompodamentale prescrisede o autoritatepoliticl constituitA $i expusein formtr scrislin locuripublica. 18,4 Cuvditul ,,hotdrarile"(majoritat€apredecesorilornogri romani lntrebuinfeazt ,judecdfile"),dupa gr. is rpigoro ,,hot6rdrijudecatore$ti, senrinte,judeclti',, c/ fi Vvlg.t iudicia,,idem",corespunde ebr.nit'pA! ,,ve:'dict,jrdecatd,'(SAphat,,a judec4a pronuntao sentinft'), termencarein TM semnificao deciziejuridica fundamentatd pe tradifie sau pe autoitateajudecdtoreascd, pontillcalasau regalA.I prin ,,poruncile', (potrivit tradifieitextualeromArefti)am echivalatgr. to lpootcrypctc ,,ordin,comandament",c/ yllgi praeceptct ,,idem".in TM apareajcj din nou ebr. huqqoth,termen tradusin versetulanteriorprin ,,legile".
LEVITICUL 18
;
379
poruncilemele gi toate hotir6rile mele sI le implinili, c6ci acelacare la va implini va trdi prin ele.Eu suntDomnulDumnezeul vostru. 6 Nimeni sAnu se apropiede ruda sa de sangepentrua-i descoperirugi7 nea. Eu sunt Domnul. Sd nu descoperirugineahtdlui tiu, nici ruginea mamei tale. Ea estemamata, sA nu-i descoperiruginea.o Si nu descoperi '[Sd rugineafemeiitataluitau, cici esterugineatatdluiteu. nu descoperi] rugineasurorii tale, fiica a tatelui tAusaua mameitale, nAscutain casaori in r0 afaracasei,sd nu descoperiru$ineaei. 1Sanu descoperilruSineafiicei fiului tau salj a fiicei fiicei tale, sEnu descoperiruginealor, caci aceastaeste " ruSineata. Sb nu descoperirugineafiicei ferneii tatilui tau; iti estesora r2 rugineaei. Sa nu descoperi rugi[ndscuti]din acela;itata,sAnu descoperi neasuroriitaElui tAu,caciesterudaapropiatda ratAluitau. '' Sa nu descoperi ruiinea surorii mameitale, cAciesteruda apropiati a mameitale. 'o Sd nu descoperiruiinea frateluitatalui t6u Si de femeialui sd nu te apropii,caci ifi este rud6. '' Sd nu descoperirugineanurorii tale; ea este femeia fiului t6u, s[ nu descoperirugineaei. 16SA nu descoperirugineaferneii frarelui 18,6Exprcsiaebr.f" ? ,"^(A/dinseamnA propriuluisautrup" li semnifici literal,,carnea ln context,,rudtrapropiat4rudade sangc"(cf. llibl. ler,:saproeheparenre).Efi. bAiA\ termenpolisemantic ltecventintrebuintatin TM, arc,pe langdsensurilg,.carne, trup" li in acesrconrext, intreaga ,,organsexual"(cf supra,6,10),ti pe cccladc,,creaturd". sintagmlsugereazd inragineaunei identificiri,prin sAngegi prin carne.a barbatului$i a femeii, plenarain cadrul uniunii coniugale.Astfel conccputAlnrudirea,interdictia incestuluise impunede la sine:carneafi sangeleunuia$i aceluiatiindivid nu sc pot autofecundalDatoritAliteralismului,la LXX inregislrdmformulareaoi,xelo ooproq curof, reprodusA, de asemenea literal,de pfimii traducitoriromdni:,,ulesaletrupului sAu" (Ms. 45, Bibl. 1688),,,rudeniede ale trupului sau" (Micu. Fikxei, gaguna), ,,familiar(aproape)al sangeluisdu"(Heliade), 18,7Expresia(tradilionaldin versiunilebibliceromdnegti) ru$in€a"reflecta ,.adescoperi LXX: ororcl,rlyor oollpoouvqv, cf. Yulg.'. revelareturpitudinem(la Heliade:,,a dezveli turpitudine");este o modalitateeuf'emisticA de a dcsen)naactul sexual, d€codificataca atare de unii interprefi:geschlecfuicheUngang haben (l,uther), geschlechtlich umkehrcn(GN), $i apafcde nenumdrate ori in VT. in TM, cr-iah a;re sensulpropriu,,goliciune"(c/ KJV: thenakeclness, llibl. lret:la nuditd)9i aparc(leseori pudendahomins. in VT pentrua desemna l8,ll Ctutrtoriaintre frafi, chiar consanguini, nu em un lucru n€obi$nuitin Orientul Apropiat, fiind adeseainvestita cu semnificatiicultice. La egiptcni, de exemplu, clsltoria intre fratefi sorain cadrulfamiliei regalea fost respectatd ca o cutumasacrd pdndla dizolvarea definitivi a statuluiegipteananticin epocaroman6. 18,16O excepliede la accastaregulaosteprevdzuttr in Deut.25,5-10:dactrun barbat moarefird a aveaurna$i,fiatelesauaveaobligatiade a secasatoricu cunnlataremasa
380
LEVITICUL t8
Uu. caciesterugineafrateluitau.I756 nu descoperi rugineauneifemeipi pe ceaa fiicei ei. Sd nu le iei pe fiica fiului ei, nici pe fiica fiicei ei, ca si le d^escoperi ruginea;ele itri sunt rude apropiateli aceastaeste o nelegiuire. l8 SAnu iei o femeieo dat6cu soraei, ca sd i-o faci potrivnicA,descoperind rugineaei alaturide femeiata, cat timp aceastaesteinc6 in viat5. re Sd nu te apropiide o femeiela vremeasoroculuiei lunar,ca s6-idescoperi ruginea.20Se nu te culci cu femeiaaproapeluitAuvdrsandu-lisAmanla, ca sa rc pangareiticu ea. 2l Sd nu dai pe cineva din seminfiata ca jertfit cdpeteniei9i sd pangheiti numele sfrnt [al Domnului]. Eu sunt Domnul. '" Sd nu te culci cu un birbat cum te-ai culca cu o femeie,pentruci esteo vAduv[pentrua perpetuaspitaftateluisiu. primutbdrbatrczultatdin aceasttuniune€ra consideraturma$ulde drept al celui decadat.Institufialeviratutuiera de altfol larg rAspanditd la popoareleantice.Pentrupozitiahrisdcafala d€ accastlpfoblemAc/ Mat. 14,3-4si22,22-23. 18,17Restrictiaesteclad. Casatoria, fi€ ea simultanAsausuccesivl,cu o femeiefi cu fiica ei, osteinterzistr.a in TM, verbul ldqa!1,,a luz-,(lnsotit uneoride subst.!.r{dl? ,,femeie"),este deseoriintrebuinfatcu sensulde ,,a se cAs6tori",sens calchiatde gr. Lqllpqvo,,a lua" 9i, de aici, ln multc timbi europenemodeme,inclusivin romant. I Prin ,,nelegiuire"am echivalatgr. ooefrpo ,,impictat€,sacrilegiu,,(lavechii traducdtoriromani:,,pdganAtate"), carecorespunde 1br.zifimAh,,crimeodioasa,,, 18,18Acestvorsetnu pargsi confinAo restrictieabsoluti.Recomaodarea de a nu sc cAsdtorisimultancu doudsuroripriveamai alesnecesitatea de a prczervabunelerelalii dintresurori,ferinduJesd devinarivale,cum s-aintamplatcu Lea 9i Rahel,sofiile lui Iacob(Cen.29,23-30). f8,21 ,,Cajenfe c6peteniei",litt.,,(pentru)a sluji capeteniei',, l"c(peu€tvdplowr. Am intrcbuintataici cuventul,,cApetenie" pentrua ne pdstraaproapede LXX, unde gr. riplov ,,$ef'(dupi careMs. 45, Bibl. 1688:,,boieri',;Micu, Filotei,gaguna:,,capetenie"; llcliade:,.principe"),corespunde ebr.aolo,th,nolekh saunelekh.al clrui sensprincipal estecel de,,rege.gefsuprem"(< zdlail ..adomni',).De fapt,in TM cuvantul€stcaici un substantivpropriu,numeledivinitiiii supremea canaanenilor. in ctutile ultedoare, interprctiialexandfinivor renuntala aceastaocultarea sensului,transcriindnumele propriuca atare.In specialammoniliitransiordanieni il adoraupe acestzeual caruicult presupunea sacriticiiumanc.Sapaturile arheologica efectuatcpc locul vechiilor capitale dc la Rabbath-Ammon au furnizatdoveziclarcale acesteipracticiinuman€(c/ Ilarrison, 1980,p. 190).Sacrificarea primuluinascutsebaza,la multepopoarevechi,pe credinfa cAin aceslnrodvor ti salra1iurmetorii copii. 18,22Homosexualitatea era o practicddestulde rispanditala popoareleantice,atitudineareligioastr saumoralddif'erinddc la o culturela alta.in cultulmesopotamian al zeitei I$tar,dublahomosexualitat€ paresd fi jucat un rol simbolicdestuldc important,functia sacraa prcotilor$i preoteselor acesteidiviniuili presupunand $i astfclde pmcticihomo. sexual€.Ce4ile Pentateuhului abundad(, fapte $i aluzii la homosexualitatea rituala a
I8-I9 LEVITICUL
23 ureciune. Sa nu te culci cu un dobitoc v6rsdndu-1islmant4 ca sa te pang[re$ticu el. FemeiasA nu se apropiede un dobitoc pentru a se lAsa lncdlecatade acesta.Aceastaesteo spurcAciune. 2a Sa nu vd pangArilicu nici unul dintre acesteobiceiuri,cdci prin toate acesteas-aupAng6ritneamurilepe careeu le izgonescdinainteafe{ei voas25 tre. Pamantula fost pangerit,gi eu l-am pedepsitpentru nedreptatealor; iar pimintul s-a supdratpe cei careil locuiau.'o Si veghea{itoatelegiuirile gi toateporuncilemele Si sa nu faceti nici una dintre^aceste spurcdciuni,nici '' cel de-al casei,nici strainulcare locuie$teintre voi. Caci toate spurcaciunile acesteale-au sdvArgitoamenii acesteiFri, care au fost aici lnaintea 28 voastragi pamentula fost pangiril; lfaceli a5a1pentru ca nu cumva Iara sA se superegi pe voi daca il veli pdngdri,dup6 cum s-a supAratpe nea2e murile care erau inainteavoastr6. Caci oricine va savarsivreuna dintre 'o acestespurciciuni va fi stdrpitdin neamullui. SAparli poruncilemele gi sa nu vd luati dup6 nici una dintre legiuirile spurcatecare s-aufdcut inainte de voi, ca sdnu vd pdng6rilicu ele.Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru.)" I 2 19 Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: ,,Vorbegteadundrii fiilor lui Israelgi spuneJe:
t
'z
I
382
LEvrTrcUL l9
idoli 9i sd nu vA faceli zei tumali. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru. 'Cdnd vefi jertfi pentru Domnul o jeftfA de mentuire,se o jertfifi astfel incet sa ve fie bine primit6. 6 [Animalul jertfit] s6 fie mancatln ziua in care il vefi injunghia sau a doua zi; dac6va mai r6mdneceva parA in a treia zi, sd fie ars in foc. 7Dacd insd va mdncacinevadin el in a treia zi. acesraesre un lucru necurat;jertfa nu va fi primitS. 'Cine va manca,va purta povara pacatuluisdu, pentru cA a pangdritlucrurile sfinte ale Domnului; cei care vot m6ncavor fi stdrpi{idin poporul lor. " C6ndveli seceralarurile tArii voastre,s6 nu ispriviti de seceratp6ni la marginile cAmpuluigi sd.nu aduni spicelecare vor cddeain urma secerii, r0 nici via ta sd nu te intorci ca s-o culegide tot ti nici boabelecizute din ciorchinesi nu le aduni,ci si le lagisdracului 9i striinului.Eu suntDomnul Dumnezeulvostru. It ^, Sa nu lurati, sa nu minlili gi sd nu parascacineva pe aproapeles6u. .^ '' Si nu jurati pe numele Meu pentru o strambAtate,ca sd nu pdngarili numeleDumnezeuluivostru.Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru. 1l Sd nu-l nedreptdtegtipe aproapeletdu gi sd nu-l jefuiegti, iar simbria lucrdtorului tocmit sd nu rAmanaIa tine pand a douazi. '* 56 nu vorbestide rdu pe un padiculanegativt'a1,c/ Strong,1973,45"t).0Sintagma.,zei turnafi"(Ms.45: ,,bodzi varsali",Ms. 4389,Bibl. 1688,Micu,F'ilotei, gaguna: varsa[i,', Heliade: zei ,,dumnezei turnali) \izeazd,orice reprezentare materialda unor divinit?ili,obfinutAprin rurnare, cioplire,gravareetc. Gr. 1
I f
F
19 LEVITTCUL
3E3
surd, Si ln calea unui orb sA nu pui piedici, ci sa te temi de Domnul Dumnezeulteu. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru. l5 nu faceli nedreptatelajudecat{ sAnu te indupleciin fala stuacului, Se nici sAplrtinelti pe cel puternic,ci sdjudeci cu dreptatepe aproapeletau. l6Sa nu umbli cu viclequgin neamultdu,sa nu te ridici impotrivasingelui '' aproapeluit6u. Eu suntDomnul Dumnezeulvostru. Sd nu uratti pe fratele tiu in cugetul tdu, [dar] sA cerli pe aproapeletdu, ca sA nu rc incarci de pdcatullui. 18Sd nu fii rdzbundtorgi sd nu po4i picd fiilor poporuluitau. Sa iubegtipe aproapeleteu ca pe tine insufi. Eu sunt Dotnnul' persoanA sensa ebr. bErE$careinseamnddeopotriveti ,,surd",fi ,,mut".O asemenea putea se apere. nu sA lntrucat trebuiacrutatS, 19,15 Cr. Kpio( ,judecata"reflectae&. ni{pa!, intrebuintatca termontehnic li .judef"). tl In 1M, procesuljudiciarca atare(in vechiletraduceriromdnegti: desemndnd gi trarlspusA puternic"desemna un personajsus-pus influent,semnificatic gAtlhbt,,marc, poters), (prcluat Ilcliade: potens de Yulg.'. ca atareprin gr.6 6r-rvcore6 ,,puternic",cf. (Ms 45), primele versiuni romane$ti: ,,ndsilnic" .,salnec" olibl. 1688)' dupd care in principiulr'ri impartialit4ii inscrir'rea (Ms.4389, Micu, Filotei, $aguna;. ,,putearnic" j udiciarl- judccdtorulnu trcbtriesdse laseintluenlatnici de codulisraelitde procedurd incaunadin notele celuislabl- reprezinta putereaceluisus-pus. dar nici de neajutorarea Apropiat antic. legislalii din Orientul cu alte putcrnica in comparalic originalitate de (ebr.rat iT)erasocotitacelacare,prin mirturii lalse,prin zvonuri, 19,16Calomniatorul aproapglui.Caldefdimarisau colportareade informatiidubioaseproduceasu1'erinftr gr. ou< ifilolotndT 60'olps rco d'noiov oou, /irr' ,,sanu te chiatddupaTM, secventa refinere;i prudenllfatedc condatntau", sugereaza ridici impotrivasangeluiaproapelui nargala nroartea cui!a. in V'f ca un sentimentcarese.iustificadoarprin repulsiafatd 19,17Ura esteprezentata de rdu (y' Amos6,15) ii nu poateaveaca obiectun compatriot.Aceasteprescripfienu impotrivacelui aUatin excludeinsl obligaliade a lua o atitudinepublici intransigentd lui. a Prin unui pacatinsemnaimplicit $i asrnnarea ptrcat,cdcineglijarcasauascunderea cuget", ,,cugct"(ca in Ms. 45, Bibl. 1688$i lleliade)am transpusgr' 6tovorci,,gdndire, inima era in mentalitaler semitica. prin care LXx echivaleaza e$. l"bh,Ibh.,ininra". privitaca sediual inteligentei. 19,18lubireafata de aproapeleesteprincipiulfundamentalal vielii hristice,Unic ln literaturasapientialaa Antichit4ii, el esteenunfataici pentruprima oardln Biblie 9i indem' reprczintapoatesecvenfaceamai importantlidin Levitic,Cuvinteleanterioare, moraleicre$tine: nand la evitareaurii, pregttescformulacareva dcleni I'undarnentul paresafi constituitun lopos rdv rl.loiov oo! <\ oeout6v.AceastasentenfA drycnrloerq randuti in N I ca cevacunoscut in repetats cdci €st€ citat fariseice, scripturalal doctrinei in careacastprincipiu memorabile gi de la sineinleles.Dintrelocurileneotestamentare esteevocatca o,,poruncd"(6wo)'rl)amiitim ceteva:ln Mt. 19,19,Iisusflristosil meniarin Mt. 22,29ii Mc l2.3I' imediatdupaultinelecinciporuncialeDecalogului, tioneaztr
384
LEVITICUL 19
te
Se pazili legeamea. Si nu imperechezivitele tale de specii diferite 9i via ta s6 nu o rasAdegticu soiuri diferite; sd nu po4i pe tine un vesmant fesutin felurite fire. 20 DacAcinevase va culca cu o femeievirsdndu-Sisamanta,iar aceasta esteo roabdlogoditacu un alt bArbatgi nu a fost r6scump*ata,saudacAea nu a fost inca eliberata,sA?rimeasclpedeapsaamdndoi,dar nu cu moarte, '' cScifemeianu era libera. Pentruvina lui, bdrbatulsd aduci Domnului un berbec[dreptjertf6] pentruvin6, la uta cortului manuriei.22Preotulsl faci impacarepentruel inainteaDomnului cu berbeculjertfit pentruvinA,pentru pAcatulpe careI-a sdvargit,iar pAcatulpe carel-a fdcut i seva ierta. " Cand veti intra in fara pe care v-o daruie$teDomnul Dumnezeul vostru, se siditi feluriti pomi roditori ;i sd cur{iti necurdlenialor; timp de MAntuitorulsitueazi acestcomandament imediatdupAprima porunca"referitoarela iubireafafdde Dumnezeu, conferindu-iprin aceasta o valoarcsuprem6. St Pavelciteazi de asemenea literalsecvenfa ac€asta, afirmdnd(Rom, 13,109i Gal. 5,14),cA,prin aceste cuvinte,,,intreaga legei$i gaseste implinirea"(dv6vi LrSrprcrd,ripo.rm). 19,19lnterdicliaoricar€ihibridariifi are f'undamentul simbolico-religios ln nevoiade a conservapuritateaoriginaraa fiinfei, a|a cum a creat-oDumnczeu.in mdsurain care Dumnezeu,separdndmai int6i intunericulde lumini, a dat apoi o forma definitivA fiecerei|tpturi, omul nu are dreptul sA incalcc principiul implicit al distinctivitdtii creaturilor.Interdicliaprivitoarela incruciiareaanimalelorde speciisaude rasedifcrite reflectaprobabilSitemerealegislatoruluicb poporular puteaulteriorsAintroducaastfbl de experimentein propriasa viat[ sexuala,ceeac€ ar fi condusla adoptareaunor practiciritualecanaanene. in ciudaacesteiintgrdicfiiformale,in VT sunttotu$iatcstate cAtevacazuri de intervenfiea omului in ordinsanaturii, dacaar fi sA amintim doar episodulin care Iacob intrebuinfeazA un vicle$ugspre a-9i insugi turma lui Laban (Gen.30,3-40).Cf. EiDeut.22,9. 19,20Femeiasclavtr(ebt.Sikh"bhAh, gr. oir6{rq) era socotitAproprietalea stdpanuluifi aveafoartepufineposibilitafide a seaplra de agresiunile selualealeac€stuia. Violar€a unei sclaveem totu$iun p6cat,iar vinovatulera obligatsAaducdo jerttl pentrupecat. Greqeala nu era totufi consideratlexuemde gravd,cum ar fi fost in cazulunei femei libere,cdndpedeapsa prevdzutA era moartea(c/ maijos, 20,10).Un btubatliber nu se puteacdsatoricu o sclavddecatdactro rascumpar4pldtindu-ipreful,saudacastapanul acesteia o elibera. 19,23-25Ritualul circumcizieiindica apartenenla unui individ la poporul ales, Un individ necircumscris(eW. 'AftD era socotit impur. Imaginea,,rtierii imprejur" a pomilorca semnal purificirii lor a fost sugerattr de l-XX prin verbulneptxo0cpi.(erv, /itr. ,,apurificadejur imprejur".intrucetproductiaunorpomi fructiferiera ncinsemnatA in primii trei ani, se considerac[ doar a patra recoltaeste demnda fi ol'critAlui Dumnozeu, ln semnde rocunostinli.Consacrarea plantalieiavealoc printr.oceremonie
LEVITICUL I9
trei ani s5 curetiti necurdlenialor; timp de trei ani rodul lor nu va fi curat 2a pentru voi $i sd nu fie mdncal. in al patruleaan, toate fructele vor fi " sfinlileintru laudaDomnului, iar in anul al cincileasa mancalifructele, rodul pentruvoi. Eu suntDortnul Dumnezeulvostru. ca sAle sporeasca " Sd nu m6ncalinimic pe mun1i,sd nu urrrblalicu ghicitulin pasarisau '' in zborul lor. Sb nu vd incretiti pletele pe capetelevoastre ;i se nu 28 schimonosifiinf6tri9areabtrrbilor voastre. Sa nu faceli pentru un mort carc marcainceputulperioadeide folosire a recolteide care cultivator$i semnilica la starea,,sfinlitA".Din acest trecereafructelorde la starcaimpura(.,necircumcisa") pasaj,Philon,Plant.,93-139,a extrasargumente simbolicereferitoarela cinci principii ale educafieicopiilor (nqr6€io). Mai intai, ca $i o plante,sufletulomului nu trebuie ,,cultivat"decatin pimantulDomnului,undetrebuiecuralitde orice impuritafi,adicade orgoliugi gdnduridegarte; in al doileardnd,cei lrei ani in carefructulnu trebuiemAncat semnificafaptul cd fodul educalieiare nevoiese fie purificat;in al treilearand,fructul educatieitrebuiesdrAmandintactin toateceletrei momentealetirnpului.trecut,prezent gi viitor; in al patrulearand,consacmrea catreDumnez€uin al patruleaan corespunde numaruluip€rfec! $i in al cincilearand,anul al cincilea,in carefructul poatcfi consumat,corespunde cilrei caresemnificasimtrurile. Spreaceea$i sfer6a cducalieiili orienteazl $i Clementdin Alexandria,Slro,n.II, 95. 2-3, interpretarea: cei trei ani de agteptarc iar cifra patru corespundtimpului necesarpentruo bund instruirea unui cat€humen, tetradeivirtutilor consacrate lui Dumnezeu.O interpretarq legatdde istoria corespunde sacrao gisim la Chiril al Alexandriei,Ador.-YIll: primii trei ani r€prezint[perioada l,egii lui Moise, o perioadainct ,,nepurificattr", al patruleaan simbolizeazl€poca profetilor,careanunlafructul viitor al Legii qi, in fine,al cincileaan reprezinuaparitia fructriui a$teptat, ,.carepoateti mancat",adicaa lui lisusllristosinsu$i. 19,26Am tradusintocmaica inaintafii no$triformulareadin l,XX: pil €ooeredni r6v dpdov. ,,senu mancafinimic pe mun[i". Dacdnu estevorbadesprco gre;caldde tradude Moise. cerea LXX, ospetelepe munfievocdunelepracticiritualepaganc,dezavuatc Majoritateainterprclilormoderni(dupdTargumfi I'cschitta)corlsiderd totufi ca alexandrinii au citit, in mod grcfit, in textul nevocalizatebr. al hadddm,,cusdnge",ca 'al harin ,,pe nr.unll".Ar fi deci vorbade fapt despreinterdicliade a se consumasange, reiteraude catevaori in I.evilic(cf. supru,3,17:1,22:11,10etc.). 19,2? Sunt interziseaici obiceiuri rituale practicatede popoarelep[gane vecine. Herodot,hto,.i, III, 8, menfioneazide exempluobiceiularabilorde a-$irotuniiperulin cinsteazeului lor 'Op'rdr),,iar Plinius,Historia nahcalis. VI, 32, amintegteli el ca aceiagiarabiipi rddeaubarba,dar nu fi mustaia.Cuvdntuloro6q ,,pdrimpletit" este atestatin acestunic loc din Levitic(Bailly,J.r). 19,28Obiceiulde a marcadoliul saudurereacolectivaprin incizii corporaleesteatestat de istoricii antici babilonieni,armenisauscifi. lnterdictiaare aici scopulde a marca diferenfadintrepoporulalesfi canaanenii careii inconjurau,Acgea$isemnificaliso are $i interdicliatatuajului,ca practicaritualdpdgand.Temeiulteological acesteiinterdicfii:
.
LEVITICUL 19
pe voi literescrUelite. taie ri in corpulvostruti sAnu ?nsemnati Eu sunt 2e DomnulDumnezeul vostru. SAnuli pangAre$ti fiica flds6nd-ol sAsedespentrucatarasanu sedesfraneze gi sI seumpledenelegiuiri. freneze, '" Sdpdzi{izilelemelede odihnl sAvAtemetide cele sfintealeMele. 9i Eu suntDomnul.'' Si nu-i urmalipe cei carevorbescdin pdntecegi si nu umblafipe la des^cantAtori, ca sAnu vApingdrificu ei. Eu suntDomnul Dumnezeul vostru." SAte ridici in fa{aceluicAruntti sAcinstegti falacelui batran;sAte temideDumnezeul tau.Eu suntDomnulDumnezeul vostru. pe pielea unor emblemepAgAne, lncrustarea a unor litere,chipurisaualtc semneducea la desfigurarea imaginii divine a omului,ceeace put€afi privit ca un pAcatcapital,o ofensaadusddivinittrtii. 19,29Prostitutiaobi$nuitaatentala sacralitatea contractuluimarital,singurulcareasigurddemnitatea femeii$i securitatea culticda comunitdtii.Cumesteinsamai greusano imaginamcI in vremealui Moiseun parintei$i puteasupunefiica unei prostituliinlcfcantile,avemaici mai degrabdo trimit€rela prostitutiaritualS.practicaftconstantfi pe scart largAin culteleorgiasticeale zcitalilorcanaanene ljaal $i Astarteea. PAcatulunui israelitera in acestcaz cu atat mai aborninabil,cu cat implica li ptrcatulsupremal idolatriei,conducinddeci la pangarirea gravda intrcgiiconunitdli. 19,31Atat in l'M, cat $i Ia LXX suntdistinsedou6tipuri de magi. Dbr. 'obhoth,o forml de plural,aresensulprimar,,burdufuri",dar in conlextinseamnd ,,ventriloc,necromant". Sepresupunea caspfitul nalelic al mo(ului locuiain p6ntccele wdjitorului,de undovorbcs inibu$it, ca fi cum glasuli-ar li vcnit de subptrmanlLa LXX aparegr. elyoorpi.poooq ,,ventriloc"(reperatde Bailly, s.v. doar in scrierilehipocratic€;i in LXX), compus poeoq,discursimaginar;poveste")calchiatca atarede cei lexical(lootrlp ,,pa8lcce", mai vechitraducdtoriromani:,,celorce grAiescu denpantece"(Ms 45), ,,celorce bdsnu, iescuden pant€ce"(Bibl. 1688).Micu (urmatde Filotei 9i gaguna)iDtrebuinlcazl peri" ftaza mai simpll ,,ceice vrajesc",addugand in subsolo interesanta cxplica{ie:,,Biblia ceavechearebtrzmuitoriide pan&ce,prin ca i saintelegvrdjitorii aceiacarii din malele dobitoacelorspuneacele viitoaxe."Cat privegg cal de-aldoilea cuvant gbt.yicf'onim (tot o forma de plural, de la yAda' ,,a gti") desemneazl pc vrAjitoriin calitatcalor de prelin$idelinltori ai unor secretemagice.IntcrpreliiLXX au alesca cchivalenFgr. droor6dq (cuvdntexistcnlin greacaclasicAcu forrnadrr.o66q), 1ll/. ..carecantaasupra..."; special:,.carepronunlAinaantaliimagicein scopul de a obline ceva" (dr!i oo1611 romani:,,vrtjitori cAntdreti" ,,deasupra", ,,cantcc").Solutiialc vechilortraducatori (Ms. 45), ,,vrAjitori"(Ms. 4389,Bibl. 1688),.descdntibri"(Micu, Filotei,gaguna), ,,incantatori"(Heliade).Necromanliaera privita cu oroared9 cvrei,dar, defi interzisi, erapracticatauneorichiarde personajc inalteprecumSaulcare,intr-unmonent-limit6, invocaspiritullui Samuel (lRegi28). cu ajutoruluneivrAjitoare 19,32 Avem in LXX o opozifie semantico-lexicala lntre adj. nohdq (despreptu) ,,carunl"$i adi.Trpeopu€poq ,,baftan".Formdde comparativa adj.rp€opug,al doilea termcndesemncaza, atatin VT, c6t Siin N'l', grupulbatranilorvenerabili,carejucau un
t-Evlrlcul-19-20
387
33Daca va veni un strAin oarecarein lara voastra, sl nu-l asuprifi. 3a Strainul care locuiefte intre voi sd fie pentru voi ca qi cel de-al casei5i siJ iubegtica pe tine insufi,caciii voi ati fost strdiniln lara Egiptului.Eu " sunt Domnul Dumnezeulvostru. Si nu faceli nedreptatela judecata,la " la cantdriregi la mAsurare. Sd aveli cantaredrepte,greutati masurAtoare, drepte,bani!6 dreapt6.Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru, care v-am scos din faraEgiptului. tt Sa paz4i toate legile ti poruncile mele qi si le implini{i. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru.)" I 2 fiilor lui 20 Domnuli-a vorbit lui Moisecu acestecuvinte: ,,Vorbepte Israelgi spune-le:
I
f
t
i
I
F
r I
rol impoftantin viala comunitafiipatriarhale. Ulterior,ca termencrettin,rp€opurepoq a ajuns sa insemne,,preot"; prin lat. prcsbyterus,cuvAntulesteetimonulprimar al tom,preot, 19,35Pentru,Judecatd" in izvoaresefolose$eacela$icuventca cel infebuinlatmai sus, in v. 15,dar cu un sensdiferit, non-judiciar.Estevorbadespreimprejurdridc liatd eco'in nomicacircumscrise cu destuldprecizie continuare.0 Prin cuvintele,.mdsurdtoare, (grAnelor)"am incercatse tanspunerndistincliilc lexicaledin cantarirefi mdsurarea izvoareleoriginare(c/ Bibl. Jer.:mesuresde longueur,de poids ou de capacitt).F,br. genericunitateade masurA niddAh apareexclusivin acestloc din TM ii desemneaza pentru lungime;a fosl echivalatde LXX prin gr. p6rpov,,unitatede mdsurapentru lungime",c/ Yulg.: regula. Al doilea cuvant, ebr. miS"qdl,,greutate".se relera la determinarea cantitdliifi a fost echivalatprin gr. tb (D"f6v,,brafulbalanlei'.de unde cunpdn.ila vechiitraducatori romdni(Ms. 45, Ms. 4389,Bibl. 1688,Micu, F'ilotei, Heliade). in fine, al treitea termen.n"irrah (un hapa,xlegomeM in fM), $aguna. indicdlimpedeprin etimologia sa \< vb. maiar,,a impdrti")cd eslevorbadespreo (.1. Gesenius, r.v.); a lbst echivalatde LXX prin gr. unitatede masurapentrucapacitate folositala cnnlarit" d oroeF6q,,greutate 19,36Prin..banila"am transpusgr. toog, caredesemna in epocaclasicAo masurapentru Iichideegalecu 12 Korll"o (cf. supra.14,10),adicaaproximaliv 3 litri Si un sfert. Corespondentul ebraic.subst.,ir?.desemna o unitatede mdsurapentrulichide(aprox.6 litri), reprezentand a Fptea partedintr-ur\bath,adica12 sextariiromane(c/ Gesenius, s.v.).De reguld.alttll decdtaici,e*. hn esteredatde [,XX printr-uradinlre rranscrip(lfr)Siin Bibl. 1688. practicatd la locurilecorespondentc liileeiv,iv sauriv.transpunere
LEVITICUL20
a Mele ti sd intineze numele celor pe care Eu i-am sfinfit. Daca locuitorii lirii ii vor trece cu vedereaomului care dd cipeteniei pe unul din semintia 5 sa 9i nul vor ucide, atunci imi voi intoarce fala impotriva acelui om qi impotriva neamuluisdu qi-l voi nimici, laolaltdcu to{i cei carevor primi sA se desfrAnezecu cipeteniile aldturi de el, indepartendu-idin neamul lor. 0 ca Daci va urma cinevape cei carevorbescdin pantecegi pe descantAtori, faJaimpotriva acelui om $i-l voi sA se desfranezecu ei, imi voi intoarce_ 'S5 fi{i sfin1i,cdci sfant sunt Eu, nimici, indepirt6nduJ din poporul lui. DomnulDumnezeulvostru.'Se pdzifiporuncileMele 9i strle implinifi.Eu 'Orice om care va vorbi de rdu pe sunt Domnul care vA sfinlesc pe voi. tat6l ori pe mamasa, sa fie pedepsitcu moartea.$ia vorbit de rdu tatAlsau r0 mama gi va h vinovat. DacA cineva va sdvArgiadulter cu femeia altui bArbatsau daci va s6v6rgiadulter cu femeia aproapeluisau, ucigi sA fie rr amandoi,Si barbatuladulter,fi femeiaadultera. Daca cinevase va culca cd a dezgolitrugineatatilui s6u;amdndoi,ii cu femeiatatdluisdu,inseamn6 12 femeia,9i barbatulsa fie pedepsilicu moartea,cici sunt vinovali. Dac6 cinevase va culca cu nora sa, amindoi sd fie pedepsilicu moartea,cdci au '' saver$ito nelegiuire$i sunt vinovafi. Daci cinevase va culca cu un barbat cum s-arculcacu o femeie,am6ndoiau f6ptuit o urAciune.Sd fie pedep'o siti cu moanea.caci suntvinovali. Dacava trdi cinevacu o femeiepi cu mamaei, aceastaesteo nelegiuire.56 fie argiin foc qi bdrbatulqi cele doud r5 in mijloculvostru. DacAcinevase va femei,ca sAnu ramanAnelegiuirea impreunacu un dobitoc,sd fie pedepsitcu moartea,iar dobitoculsd fie ucis. 16 Dac6o femeiese va apropiade un dobitoc pentrua se impreunacu el, s6 ItDaca un omorfii fi femeia,gi dobitocul;si fie uci;i, caci sunt vinovafi. 20,4 Expresiaebr. 'am hA'Arel, /i/, ,,poporulfddi" (gr. oi aur6l0ov€g ?nC'fiq), (cf. supra,16,29),parese se refercin acestcontextla un fel de consiliujuridic format la din bArbaliide v^zd ai comunitdfii,singurulin masurtrsd pronunfecondamnarea moarteprin lapidare(y' Harrison,1980,p. 204). 20,9Prin,,sAfie pedepsitcu moartga"am tradusgr, eqvdoe 0qvcnou6eo,cu transpuneri literalela vechiitraductrtori romani:,,cumoarbsasaomoar6"(Ms. 45, Bibl. 1988). lgronim: 20,14Ardereavinovafilor- nu esteclardacaerauar$ide vii, cum interpreteazi vivusqrdebitcum eis (Vulg.),saumai intai uciti $i apoiincinerali- avea,dupacum se punitivd,ci fi unaexpiatorie. indicl explicit,nu doaro semnificalie 20,17Prin ,,ma$avie"am tradusgr. o dv€r6oq,,reproche, bl6me,honte,ddshonneur" (Ms.4389,Bibl. 1688,Micu Filotei,$aguna), @ailly,s.u),c/.,ponoslu"(Ms.45),,,ocard" ,,oprobiu"(Heliade).Ebr. besedh,care de reguldare in TM sensulde ,,bunevoint5,
LEVITICUL 20
389
barbatva lua de solie pe sora sa, fiica a tatAluisAuori fiicA a mamei sale, dacdii va vedearugineagi ea ii va vedearuginealui, aceastaesteo mertdvie; sd piar6dinainteafiilor neamulnilor. El a descoperitruqineasurorii 18 sale gi vor pufia povara pdcatuluilor. Daca un barbat se va culca cu o femeiecare are soroculei lunar gi va descoperirugineaei, atunciel a descoperit izvorul ei, iar ea ;i-a descoperitscurgereasangeluiei. Si fie indepirle tali amandoidin neamul lor. Sa nu descoperirugineasurorii tatdlui tau, nici a surorii mamei tale, caci aceastainseamndsa descoperipe ruda ta. " Amdndoi igi vor pufta povarapdcatului. Dacdcinevaseva culcacu rude2r rulinearudenieisale;vor muri f6r6copii. Daca nia sa,atuncia descoperit va trAi cineva cu femeia fratelui sdu. aceastainseamnAo necuritenie.El a descoperit nrgineafrateluis6u;vor muri fArAcopii. " Sa parip toate poruncileii hotArarileMele gi si Ie implinifi, ca si nu " se superepe voi pAmantulin care vd voi duce s6-l locui{i. SA nu ve luati cdci ei au dupdlegileneamurilorpe careEu le izgonescdinainteavoastrA, " s6vargittoate acesteali M-arn scdrbit de ei. Eu v-am spus: 'Voi ve{i mo$tenifara lor gi Eu vd voi da-o in stapanire,tara unde curge lapte $i miere.' Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru,Cel carev-am ales dintre toate 25 neamurile. Sa faceli deosebireintre dobitoacelecurategi cele necurare, intre pbsdrilecurate gi cele necurate,ca sA nu ve spurcali sufletele prin dobitoace,prin pdsdrisau prin vietAlitaratoare,pe carevi le-amdeosebitca milostivire, iubire", estc intrebuintataici cu conotatianegativade ,.lucru ruginos; ticdlo$ie",c/ Bibl. ler.: ignominie. eufemisticaa menstruafiei, 20,18Dou[ noi modalitdlide desemnare cf. supra. 12,2Si intrebuinlatindeosebica nume f5,33.in TM avernmai intai subst.da\rah,,sl6bicfune", Conotafia,,sltrbiciune" au lncercatsa o reproducl$i euiemisticpentru,,menstruatic". LXX prin gr. &loKoonFdvn(pa . prez.de la vb, o,roKqenrql,,a fi sl6bit").Esteapoi intrebuinfatebr. maqor, care initial a desemnatsursaunui lichid, aiungandsa fie lntrebuintatmai ales pentru a desemnacurgereain sine. Pentrua evita repetarga sinonimic[ aceluia$icuvantin contexteapropiate,autoriiI-Xx au intrebuinfatperechea puoLq,,curgere". rrr11],,izvor'7 esteintrebuinlatfiecvent(cf. supra, 20Jl Gr. qKo0cplpoiq, echivalatprin,,necurdfenie" gi apareaici cu un sensnraigeneral, 12,2)pentrudcsemnarea ,.impurita(iimenstruale" irnpuritatemorald". cel de,,lucru[espingator; 20,24 Asocierealaptelui (dcnotarenetonimicl a turmelor) Si a mierii (car€ evoca abundentaarborilor fructiferi) subliniazahipcrbolicbogdtiaii fertilitateaPalestinei, realitatcconlirmatade scrierilealtor autoriantici,intre careFlaviuslosephus,Tacitus sauPlinius.
390
LEVTTICUL 20_21
26 s[-Mi necurate. fi1i sfinfi, c6ci sfdntsunt Eu, DomnulDumnezeul $i vostru,Celcarev-amalesdin toateneamurile sAfifi ai Mei. 27Daca vreunbdrbatsauvreofemeiesefacasemenea celorcarevorbesc din p6ntece sauasemenea descentitorilor, amendois6fie pedepsifi cu moartea.Sd-iucideticu pietre, cdcisuntvinovatri.),, 2lr gi Domnuli-aspuslui Moise:,,Vorbegte preotrilor, fiii lui Aaron,gi nu ,. pansareasce atingand pe cineva [mort]din :lii.l:":-.P!.:*t^r1 neamutsau,'in afardde rudelesalecelemai apropiate, pe tat6lsau,pe mama,pefiul, pefiicaqi pefratelesiu, 3cagi pesorasafecioara" carestape afost m,irirata;pentruacegtia tl se poate pdng6ri l.lgi:l [atingandu-i]. .ll pe nea$teptate [cu cineva]in poporulsAu,sp.ea se ;"^ft"Cr:"asca ^_:11-, se.u:cl. Sanu vd radelide tot pe cappentruun mort, s6nu v6 radefibarba schimbdndu-i infa{igarea 9i s6nu v6 scrijelititdieturipe trup.6 Sfinli si fie D:T".j"ul lor qi si nu pangdreascd numeleDumnezeului Ior;caci :l aouc t"ui jfomnului,darurilelor pentru el Jerttete Dumnezeu; s6fie [deaceea] srrnlr. sa nu-$iia de solieo lemeiedesfrdnatd saupangaritA. sAnu_riia nici o femeieizgonitdde la bdrbatulei, cdciel este smn"tp"it* Oo.nrt Dumnezeui rui' 8 sa fie sfinfit,er esteacelacareaducedarurile Domnurui 2l,l Repulsiafala de cadavre,ca jnterdicriarituald li de a le atinge,impusamai ales p-ersonalului sacerdotal,pare sd fi lost mat targ rAspandittr in lumea antrca.Aulus Gellius,Nopri atice,x, xv, ne informeaza cd preoturuihi rupiter(flame,tdiaris)ri en interzisnu numaisaseatingAde un mort,ci qi sd seapropiede lo"uiunui ,o_mt. 21,4 versetui acestaa pus probremegrerede interpretare, inr."ai r" pi. "a ,"^tur ebraicoriginarestein acestpunctcorupt.in.timp, s_aucontuiattrei tipJ jJnterpretari: l. Ceadin LXX (ou prcrv0rioetor e(donvo6v.crp),ori ortoi "fi refii."*'rr_ol, p" caream urmat-o$i noi; 2. pornindde Ia sensurgeneric ,,stapan"'arebr.ba,al careapare la inceputulverseturui in TM, arli interprelrau socotitcd trebuiesd se factr o rel.erirela marelepreot,in calitateasade gefsupremal comunitetii: Sea *" ,, ir*"ipi orprtt "ri cohtaminabitur (Vulg.\, But he shall not de./ilehimself, being a chief ntan amohg his peopte,.toprofene hinself (Kfy);3. Interpreteri mai recentereconstituieinceputul versetuluidin TM, completanduJ cu seayenl,a liba,alAh,,pentru o f.emciemJritata,,, a'a incal cu aceasticompletare, versetul referi Ia un nou caz al int.raiclili, acetain -s_ar carecadavrufar aparlinesofieiunuiadintreapropialii sei (ptrfinte,frate, fruj:eou, une femmehari1eparmi lessiew il ne serendrai^',^p* f}ir)l. i"r.j 21,7 LXX opereaztro disrinciie clarA.intre ,,p;osrituatd,, fgi. nOpvnl Si ,,femeia pangrrita"(gr. Fpq),ogevn),adicafemeiacare li-a pierdutvirginitatea.eceastaoin urmd"ca ;i femeiaizgonitede bAxbatulei, era considcratd imprio gi nu puteaoeveni sofiaunuipreot.
LEVITICUL2I
Dumnezeuluivostru;sd fie sf/lnt,cdci smntsunt Eu, Domnul care-isfinte;te pe ei. ' lar dacAfiica unui preot se va pangdridesfrAndndu-se, ea pengare$te numeletatalui sdu;sd fie arsdin foc. l0 lar preotul careestemai mareinlre fratii sdi, cdruiai s-atumar pe cap untdelemnulungerii Si caxea fost desAver$it[i.e. consacrat]ca s6 inbrace v€gmintele capulgi sAnu-girupi vegmintele, [preolelti],si nu-gidescopere " gi s6 nu se apropiede nici un om mort, si nu se pdngi.reascinici pentru tatd sAu,nici pentru mama sa. 129i din l6cagulsfent sA nu iasd gi si nu pangareasca locul sfinlit al DumnezeuluisAu,pentru cd untdelemnulsfdnt al ungeriide la Dumnezeuse aflii asuprasa. Eu sunt Domnul. ll Preotul 21,10Prescripliilede aici, ca gi celedin verseteleurmetoare, il privescpe marelepreot. Formulagr. 6 ieper)qd pe,yo4(un calcdupdebr.hakkohdnhaggadl,o/), nu reprezinttr un titlu, ci o simpli denominaqie a mareluipreot,prin rapodarela ,,fra(ii stri". adica la ceilallipreoli(c/,,preotulcel maredenfratiisai"- Ms. 45. Bibl. 1688).Pornindde la acestcontext,Origen,Hom. Ley. XlI, l-3, vedein figuramareluipreotprcfigurarea lui lisusFIristos. 2l,l I Pcntruinfelesul,,persoan6; om" al cuvantului,,sufl€f'c/ supra,1,2.in interpre. tareasimbolicda lui Origen(vezi v. anterior),asemenea mareluipreot,Hrislosnu se poateapropiade sufletulcuivacar9,din pricinapacatuluiin car€trAie;te,estgca $i mo(. 21,12 Prin perecheasinonimicl ,.lacalulsmn locul sfintir" am redatcei doi rermcni greceftisuccesivi(td
LEVITICUL 2I
ra si-gi ia de sotie o fecioarA din neamul sau; dar o v6duvi, o femeie izgonitS,p6ngirit6 saudesfranatasa nu ia de solie; doar o fecioarddin nea'' sdmanlain poporuls6u.Eu mul sdusd ia de so1ie. Sd nu-9ipAngdreasci sunt Domnul careil sfintesc.)" l7,,Spune-i 16 lui Aaron: Domnuli-a vorbit lui Moisecu acestecuvinte: (Nimeni dintre urmagii tdi, din neam in neam, si nu vind sd"infElipeze '" Dumnezeuluisdu darurile dacdva aveao meteahnAtrupeascA. Sa nu se apropienici un om careare o meteahnatrupeasci:un gchiop,un orb, un om '' cu nasulmutilatsau cu urechiletiiate, un om cu manasau cu piciorul 20 schilodite, un cocogat,un om cu albealape ochi sau ldri gene,cu o rdie gr. on€ppo (ebr. zera'), termen intrebuinfattiecv€nt cu sensul propriu ,,spermtr" (cf. supra,15,16Si urm.),dar $i,caaici,cu cel figuratde ,,descendenla". 21,17 Exigenlaintegrit4ii corporalea preotuluicxista ;i la greci (dupd cum atesti Plato|o,Legile,VI), ca $i la romani,ca de altfel la mai toate popoareleAntichitadi. Cregtinismul a preluataceasta cerinfA,obligatoriepentruobfinereahirotonisirii. nasulmutilat"fi ,,cuurechile taiatc"aminccrcat sacxplicitam 21,18l'rin expresiile,,cu conlinutulgr. ro).oSpprv (Kol,oFq ,,nutilat", diq,,nas")si rix6rplrog (oriq.,urcche", dlvo ,,a taia") prin caretraducAtoriiLXX au incercatstr redeaebr.barum,,tdiat"sau ,,tuttit"(un hapdxin TM) li, respectiv,ebr.iaraa', ii el un hap&rin TM, cu sensulgfeu dc prccizat- probabil,intins;alungit",dupacumpresupLln unii interprelimodemicareiau ca bazf,a traduceriitextulebraicr,,cuun madularmai lungdecattrebuie"(Radu-Gal.). 21,20Prin,,coco$at" am tradusgr. Klpr6q,,curb;cocogat"(y' Ms.45:,,grebf,nos", Ms. 4389:,,garbov", Bibl. 1688,Micu,Filotei,lleliade,Bibl. 1968:,,ghebos". C/, de Vulg.: girrrs ,,cocoFt", Bibl. Jer.: bossa.Eb(. gibben,cu aceastaunicd ascrnenea. ocurcnldin 1'M, esteprobabilun termentehniccu sensulgreude precizat.DacainterpretareatraditionalAeste corect6,atunci termenular putea desemnaun bolnav de prin spondiliu li prin deformarea tuberculozaspinaltr(maladialui Pott),caracterizata (4 I'larrison,1980,p. I l). Estede asemenca posibilca legislatorulsafi avut vertebrelor prin in vedcre9i o delbrmaregenetica.a Urmdtoruldefcctmonlionatln TM $i desemnat cbr.daq (hapaxcareaparedoarin l,evitic pentrua desemlaun defecttrupesc!)a fost intcrpretatin Targumin sensulde ,,pitic",cf. KlVt dwarf,,pitic".A\i interpreliopteaza (Luthct),rachitique(Bibl. ,ler.), pcntruo lbrmula mai largL:,',erkdmmel, ,.degenerat" gringalet,,sftijtt" (FC), ,.pipemicit"(Corn.).O a treia interpretare estecea din LXX: areo pau luminoasape globulocular"(dni ,,pe",iil,Loq,,soarc, lunind"), 6Ql)"oq,,care pe caream urmat-oqi noi. 0 Absentageneloresteun defectdesemnalVin eli]J.l'bhallul 'Lloq b"'Ayn6,cv,,lArlt rct. interpretatde LXX drept,,careii-a pierdutgenelela ochi'' (rT la ochi" (Ms.45), ,,zmultla ochi" (Bibl. roiq doeq.r,!otq),c/ $i vechileopfiuni,,penihos 1688).a ,.Raia"(gr. \.d,po,lat. scabies),corespunde exactebt.garabh,termencareln siriactrli arabasemnilici tocnlai,,scabie,rdic". I Prin ,,pecingine"am numit insa o o afecliunca pielii, greu de boala mai pulin clar[, ctrci ebr. yallephethdesemneaza definit mai indeaproape, denumitd'inLXX prin genericul),Lfips.cf. yulg.: inpetigo
LEVITICUL2I -22
'' sdlbatici ori cu pecinginesau un om cu un singur testicul; oricine are o meteahnatrupeascadintre urmagii preotului Aaron sa nu se apropieca sI sa nu se lnfttrigezejertfe lui Dumnezeu.Deoareceare o^meteahndtrupeascA, " apropieca si aducEdarurile lui Dumnezeu. Darurile lui Dumnezeusunt 23 Iucruri preasfinte,9i el va [putea] m6ncalucruri sfinte. SA nu inainteze insd pand la perdeaqi sd nu se apropiede altar, caci are o meteahnbtrupeascS;sa nu pangareasca ldcagulcel sfdnt al Dumnezeuluis6u, pentru cA '" Eu sunt Domnul care-i sfinlescpe ei.>" $i [astfel] a vorbit Moise cAtre Aaron, cetretoli fiii acestuiagi c6tretoti fiii lui Israel. I 2 22 Domnul i-a vorbit lui Moise cu aceslecuvinte: ,,Spunelui Aaron 9i fiilor lui lsraelsd cinsteasclluuurile sfinteale fiilor lui Israel,cele pe numeleMeu cel sfAnt. care ei le sfinlescpentruMine, 9i sd nu pangdreascA 3 Eu sunt Domnul. Spune-le:(Orice om din seminlia voastr6,din neamin neam,care se va apropiade lucrurile sfinte pe care fiii lui Israel le inchini Domnului gi care va avea asupralui o necur6{enie,acel om va fi indepaftatde la Mine. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru.'Orice bdrbatdin seminliapreotului Aaron care va avea leprd sau o scurgeresAnu lnAnance din lucrurilesfintepanace nu se va cura1i;tot astfelgi cel carese va atinge (venind de la) o vietatesaude la cinevacu o scurgere de orice necurAtenie, 5 de sament6, sau cel care se va atinge de orice tdrdtoarenecumtdcare-l pangare$te,sau de un om care-l va pdngiri printr-o oarecarenecur4enie; 6 oricine se va atinge de toate acesteava fi necurat pana seara; sA nu ' manancedin lucrurilesfintedecatdacA-Si va sp6latrupulcu apa. lar dupA ce va apunesoareleval'i curat;atuncisa mAnance din lucrurilesfinte,cdci " aceastaeste hrana lui. Sd nu mdnAncedintr-o vita moartAsau sfasia6 de De aceea,unii traducatoriopteazapentruo formulamai vagd:naladie de ,,pecingine". in specialorhiodisla peau(FC'|.O Orice imperfeoliune a organelorsexualemasculine. trofia saumonorhia,a constiluitin toatetimpurile$i la toatepopoareleun impediment funciiei sacerdolale sauregale.Lileral, ebr. m"r6aft 'esekinseamnA majoriD acloptarea ci accentular fi pus pe incapacitatea de repro,,cu teslicolelczdrobite".Considerand ducere.unii interprcli moderni au preferattermenulgeneric:eunuque(Bibl. Jer.), mai veche,in carene inscriemgi noi, urmeazdaici Euuclr (GN). l'raditia romeneascd dupaLXX fov6ptrgOdvoq,,unul",6plrg ..testicul"): ..cuun coiu"(Ms.45,Bibl. 1688. Micu, $aguna), Echivalentul ,,cuun bo|" (Filotei).,.cuun singurtesticul"(Fleliade). rAncaci ..(.lespteanimale)castratincomplct;cu un singur testicul", din Ms. 4389 reprezintlo prelioasdprimdatestare a accstuicuvantpopular.cunoscutpdnaacumdoat dindiclionarele din secolulal XIX-lea.
. ., ,. ..
I
394
LEVITICUL 22
fiare, ca sd nu se pingireasci cu ele. Eu sunt Domnul. e SA pAzeasca poruncile Mele, ca sA nu se faca vinovali de p6cat din pricina lor gi sd moara pentru ca le-au incAlcat.Eu sunt Domnul, Dumnezeulcare-i sfin'" !e$te. Nici un om strAin[de neamulpreotesc]sa nu mindnce din lucrurile preotului9i slugalui sEnu mdndncedin lucrurilesfinte. sfinte.Oaspetele " Daci insd un preot va avea un rob cumparatcu argint, acestapoate sa mindnce din hrana lui; gi cei nisculi in casalui, gi aceltia pot sa mAnance '' din hranalui. Dac6 fiica unui preot se va mdrita cu un bdrbatstrAin[de neamul.preolescl,ea sA nu mdnancedin p6rga lucrurilor sfinte [aduseca jertf,6l." Dar dacdfiica unui preot va rdmeneviduvd sau va fi alungati de barbatulei ;i nu va aveaurmagi,dacdseva intoarcein casahtalui sAu,ca in tinereleaei, atunci ea va puteaminca din hranatat6lui ei. Dar nici un bdrbat strAinsA nu manancedin aceasta.'o $i dacaun om va mdncadin lucrurile sfintedin ne;tiinp, alunci el sEdeainapoi preotuluilucrul cel sfent$i sa adaugeincA o cincime[din prefulsAu].'' Ei sd nu pdngdreascd lucrurile sfinte ale fiilor lui Israel, pe care acegtiale pun deoparlefca dar] pentru Domnul, 165i sd aducd lastfel] asupralor lir6delegea vinei de a m6.nca lucrurile sfinte ale fiilor lui Israel; pentru cA Eu sunt Domnul care-i sfintescpe ei.)" r7 18,,Vorbegte-i lui 9i a vorbit Domnul lui Moise cu acestecuvinte: Aaron pi fiilor lui, ca gi intregiiadundria lui Israel9i spune-le:
LEVITICUL22
395
22 bine primit6; sa nu aibi nici o meteahna. Sa nu aduca un animal orb, schilod,cu limbateiatA,plin de bube,cu rdiesilbaticl saucu pecingine, iar v-oisd nu inl}ligali [asemeneaanimale]ca prinoasepe altar pentruDomnul. " Un vi{el sau un miel cu urecheat6iatdsau cu coadaciuntita ai puteasaJ injunghii pentrutine insufi, insi ele nu-1ivor fi bine primite cajertlA pentru 2a implinirea unei {ig6duinte. Un animal cu pA4ile bArbdtegtisfdrAmarc, zdrobite,6iate sau smulsesi nu-l aduci [ca jertlZl Dornnului; nici in {ara voastrAsanu faceli agaceva.25Din mdnaunui sfAin sAnu aducetrica daruri Dumnezeuluivostru asemeneadobitoace,pentru cA au o stricaciunegi o meteahnA Sinu vd vor fi bineprimite.>" 2ugi 2?,,Vi1elul, Domnuli-a vorbitlui Moisecu acestecuvinte: mielulgi iedul, dupd ce se vor natte, sAramandgaptezile l6ngd mama lor, iar apoi, din a opta zi inainte,sd poatdfi adugiin dar Domnului ca prinos.28Vita gi 2'Iar oaia si nu le injunghii in aceeagizi cu puiul lor. dacavei inliliga jertfd Domnului o de bucurie,si o in{bti$alia$aincat sAvA fie bine primiid. precisea defec22,22Animaluladusla altartrebuiasdfie pcrfectsinAtos.Identificarea telor menlionatccstedificil5,ctrcitermeniiebraici,ca gi cei greceqti, sunt,cei mai mulfi, hapaxlegomena.i Sensulcbr. '.7 ueretl,,,orb"estetransparent, a$aincAttoateversiunile coincidin acestpunct. 0 Prin ,,schilod"am echivalatgr. oovrerprppdvoq(< vb. ouvtpipro,,a sfepunge,a rAni"), dup6 ebr. ;abhur,,rupt, zdrobit",c/: Vllg.t fractus gasimaici o veritabiltrlistade ,,rupt",Bibl. Jer.:e,rllopid.in tradifiatextualAromaneasca (Ms.45,Bibl. 1688).,,ddidlat" (Ms.4389),,,strujir" (Micu,Filolei, sinonime: ,,zdrobit" (Heliade), (Com.), (Radu-Gal.), ,,schilavu" ,,slut" ,,schilod" $aguna), ,,vatamat"(Bibl. gr. "yi"oro6,pltoq(yl6ooq ,,limbt', 1968).0 Expresia,,cu limba diatd" corespunde r6pvo ,.a tAia"),un hapaxlegomenon, creatde autorii LXX pentrua incercastr redea confinutufebr.l.iraJ, cu sensulprobabil,Jtriaf',cf. Vulg.: cicatricemhaDear,Uibl. Jer.: mutild.I Prin expresia,,plin de bube"(c/ Bibl. Alex; al[igd de verrlrs), am redatgr. pupplrtovto, dupi Bailly, s.v.,un hapaxlegomenon deiyat ad-hocdin vb.propp rlxro
396
LEVITICUL 22-23
30 Jertfaaceastasa fie menca€ in aceeagizi gi sI nu lisali nimic din came pan6diminealaurmAtoare.Eu suntDomnul. " SapaziliporuncileMele gi se le urmali.32Si nu pdngarilinumelea ce estesfiint, gi Eu voi fi sfinfit in mijlocul fiilor lui Israel.Eu sunt Domnul, 33 care ve sfintescpe voi, care v-am scos din lara Egiptului, ca sa va fiu Dumnezeu. Eu suntDomnul." I 23 $i a vorbit Domnul lui Moise cu acestecuvinte:2,,Vorbegtefiilor lui lsraelgi spuneJe:(latA stubatorileDo-mnului,pe carele veli vesti ca aduniri ' sfinte.AcesteasuntsarbAtorile mele. $asezile sd lucrezi,dar ziuaa iaptea sa fie sabat,zi de odihn6,adunaresfantdpenlru Domnul; si nu faci nici o lucrare;aceaslaesteo zi de odihnApentruDomnulin oriceagezare a voastr6. a Acesteasunt sirbdtorile Domnului, adunarisfinte, pe care le vefi vesti 5 la timpr"rl lor. in lunaintdi,in a paisprezecea zi a lunii, Ia asfinlirulsoarelui 23,2Expresia,,sArbatorile Domnului"corespunde ebr.no'adhEyYHll/H,/lfi. ,,momente (saulocuri) de intalnirecu Domnul",prin carcsuntdesemnate genericcele Saptemari sArbtrtoriale anului.Termenulcurentdin LXX, gr. oL ioptci (existentti in greaca clasici),a lost transpusde primii traducdtorirom6niprin slavonismulprazllc. inccpdnd < lat.(dies)servato a; cu Micu, toateversiunileulterioarepteferecuvAntul.,sdrbabare" o exceptieseinregistreazd la Radu-Gal.,carerevin la,,praznic",cu o conotatiearhaicd. i Marile sarbatorireligioaseseconcretizau in Israclprin adunarea intrcgii comunitifiln ASase explicasemanticcbr.miq"ra',,convocarc"(< qArA',,a .jurulsfilntuluisanctuar. chema(pe cineva)",cllvanttranspusliteralde gr. r
LEVITICUL23
6 este Pa$teleDomnului, iar in a cincisprezeceazi din luna intAi este sdrbdtoarea azimelor pentru Domnul; timp de gaptezile sa mancaliazime. 7 in ziua cea dintdi sa aveli o adunaresfdntd sa nu facefi nici o lucrarede 9i 8 slujitor. Si aduceli arderi de tot Domnului vreme de tapte zile, iar in a $apteazi sAavefi o adunaresfhntdqi sb nu faceli nici o lucrarede slujitor.>" r0,,Vorbegte e fiilor lui 5i i-a vorbit Domnullui Moisecu acestecuvinte: in pe care dau veli v-o secera Israel9i spune-le:
I E
t & a
;.
p
(iulie-august),e/i/ (august-septembrie), /ryri sau ethanin (sept mbrie-octombrie), ,trr/ew(noiembric-dccembrie), tebelll (decembriemorheswan(octonbrie-noiombrie), -ianuarie),qebat(ianuarie.i'ebruarie), adar (lebruarie-martic). Pagtelcerascrbatde evrel soarelui" intreultimeleziledin lunamartie5i prinrelcziledin aprilie.I Prin,,asfinlitul am echivalatebr.bein ha'arbdyim,cu sensulliteral ,,intreccle doudscri", calchiatde de undesolufiilede transpunere,.intru mijloculsirii" LXX: ovo g6oovr6v ioneprvdlv, (Ms.45),,,intre mijloculserilor"(Bibl.1688).,,intra seri"(Micu.Filotei.$aguna),.,intre sere"(Heliade).Dupd Philon,Spec.ll.145,ar fi vorbadespresecventade timp dinlre rAsaritulSi apusulsoarelui,pe cand potrivit tradiliei lalmudics.carc continuAtradifia momentulcandc6ldurasoareluisl6bege,iar,,a doua fariseicA" ,,primaseare"reprezintA seara"momentulpropriu-zisal apusuluisoarclui.I Cea mai inrportanlasarbatoare a evreilor.Pa$tele, aveaca semnificaliecomenrorarea anuali a igsirii din Egipt.Cuvantul ebraicpesaft,interpretatca,,treccre"Si intrebuinfatin TM exclusivpentrudes€mnarea poporuluiales,asigurata erarecepiatde evreica semnificdnd imunitatea acesteistrrbdtori, de pedeapsa divintr$i de nenorociriletrimisede Dumnezeuasupraegipteniloropresori (c/ Gesenius,.r.v.). incep6ndcu LXX: noo1q,traducitoriiau tratatacestcuvantca pc un numepropriu,trarsl'erandu-l ca atarecu formalui din aramaica. Primiitraducdtori romani (Ms.45,Bibl. 1688,Micu,Filotei,$aguna) autransliterat cvitindnrobabil $i ei (pa.rra), (< lat.parrde)din scrupule cre$tina,,page" tilologicesaupoatecon{'esk)Dale. formapopulard 23,6 ,,Serbdtoarea azimilor" (gr.6opti1r(iv oqlUov) aveao stranstrlegdturdcu PaStele propriu-zis:intreagasaptamanlera consideratasacrdii reclamaca atare incatarea in carepoporullui Israeltrcbuiasd rememoreze oricAreiactivittfi. Era saptf,mana $i str reimprospatcze legamantul sacrucu Dumnezeu. 23,7 Prin.,lucrare de slujitor"am reprodus intocmaigr. €pTovl,qrp€!r6v,sintagmd ebr.nfle'kheth abhodhah,,oc\\palie de servitor",cf.l)ibl. ler.. oeuvre corespunzf,toarc aceasteformultrin sensulde ,,orice servile.Irineu.Adv. haer. lY,8, 2, interpreteazd princome4'. c6$tigrealizat 23,11 Sintagmaminmabarcthha;sabbAthdin TM a determinatinterpretaridiverse. Dupdtradilia l-XX (rn d,lolplov qq npd}f,tg),intari6 $i de Philon,Spec.It: 162,este vorba cum am tradus$i noi, despre,,dinlinealade dupi primazi", adicaa douadupai Sarbatoarea Azimilor. Tradiliasaduceilorextrapoleaza aici con nutul din v. l5 de mai jos, vorbinddespre,,primazi dupasabat".
398
LEVITICUL 23
preotulif va inaltain diminealade dupd prima zi.12in ziuain care velr lnf6tiga snopul, sE aducefi un miel de un an fare cusur, ca arderede tot pentruDomnul, '' 9i alSturise fie jertfa sa [de grdne],dou6 zecimi [de eff,] din frunteafdinii de gr6u, amestecata cu untdelemn,ca jertti cu mireasme plicutdpentruDomnul.Sd aduceligi o libatie,a patrapartedintr-unhin de '" vin. Nici p6ine,nici spicefragede,boabepr6jite,s6 nu mdncafipdn6in ziua cind le veli aduceca daruri Dumnezeuluivostru.Aceastava fi Dentru tot neamulvosku legiuirevegnic6,in orice agezarea voastrd. 'Incepdndcu primazi dupdsabat,cu ziuain careveli aducesnopulca dar infAti9at[Domnului], sa numAra(igaptesAptAmaniintregi; rop6ntrin zira care urmeazdla sfArgitulultimei sAptdmani,sA numerali cincizeci de zile gi atuncisa aducelijertfA noudDomnului.r7SA aducelidin agezarile voastre,ca dar infdti$at [Domnului], doud pdini; sA fie ficute din doui zecimi [dintr-o eI]l de-frunteafdinii, sd fie coaptedospite,primeletale roadepentruDomnul.r6impreunicu acestep6inisd aducetigaptemiei de un an fdrAcusur,un vifel din tulma de vite;;i doi berbeci1ir6 cusur,ca ardere de tot pentru Domnul, impreuni cu jenfele lor fde gr6ne] 9i cu libatiilelor,jertla cu mireasmdpldcutdpentruDomnul.le Sa inliligezeun ied din turma de capre[ca jertfi] pentrupAcatgi doi miei de un an ca iertl6 de mdntuire,impreundcu pdiniledin primeleroade.209i preotulsa-i punA impreundcu p6inile din primele roade ca punereinainteaDomnului, impreundcu cei doi miei. Acestedarurivor fi sfintepentruDomnulgi vor rdmanepreotuluicare le infitigeazd.'' Sa vestiti aceasl6, zi ca pe o adunare sfantdpentruvoi gi sAnu faceti nici o lucrarede slujitor intr-insa.Aceasta v^afi pentru neamul vostru iegiuire vegnicd,in orice agezarea voastr6. " CAndveti seceralanurile ldrii voastre,sA nu terminati de seceratpdnd la marginileogoruluipi sd nu adunalispicelecarevor c6deain urmasecerii,ci sd le-lagisiraculuigi strdinului.Eu suntDomnulDumnezeul vostru.))" " $i Domnuli-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte:2a,,Vorbeste fiilor lui Israel9i spune-le:
LEVNTCUL23
39
de odihnd"pomenireatrambitelor.o adunaresfentdpentruvoi. 25Sd nu faceli nici o lucrare de slujitor qi sd aduceli Domnului jertfh pentru arderea de tot.>" 26gi Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte:21,,in a zeceazi din aceastda $aptealund estezi de impbcare:atunci sAaveti o adunaresf6nt6, sA vA smerifi sufleteleli sa aducetiDomnului jeft1a pentru ardereade tot. 2E nu faceti SA nici o lucrare in aceastAzi, pentru cA estepentru voi zi de impdcare,ca sd faceli impAcarepentruvoi inainteaDomnului Dumnezeului 2e vostru. Oricine nu se va smeri in aceasti zi va fi indeodrtatdin neamul 30 lui. Oricine va face in aceastazi vreo lucrareva fi nimicit ii indepafiat rl din neamul lui. Sd nu faceli nici o lucrare.Aceastava fi pentru neamul vostru legiuirevegnici, in orice agezarea voastra.12JAceasta.l si fie pcnrru voi sabat,cea mai insemnatdzi de odihn6, 9i sd vi smeriji sufletele;din searacelei de-a noua zile 9i pdni in searazilei urmitoare sA slrbdtoriti sabatulvostru." Exprimaleadin LXX urmareaindeaproape originalulebraic,undeavemzil{rAn t"rii'Ah, /i/l ,,rememorare a vcstirii",c/ Bibl. ler.'.appelen clameur.Ebr.zil(rdn ..rememorare! &mintire"areun sensactiv,desemnand de fapt,,cevacarecheamala amintire"sau,,un obiectcareaminte$tede ceva".Ar fi vorbade faptul cA actul vestirii,comemoratprin sArbdtoare, ar€ca scopstr-ldeterminepe Dumnezeu s[-$i reaminteasca de poporulsaula inceputulunui nou an. Celdlaltmembrual sintagmei,ebr.ffi'ah,chemarc, vestire"se folose$tein specialpentrudesemnarea manifestirilorvocii omenegti.Det€rminafiprobabil de utilizarearitualtrin cadrul acesteisdrbdto a muzicii instrumentale. vechii interpreliau identificataici nofiuneade,,trompetn"(LXX: od,my(, Vulg.: /4ba).Dupd descrierea lui leronim,1, Os. V, 8, era vorbadespretrambitaptrstorilor,confeclionati din coamede animale,carescoteaun sunetsurd,dar penetrant: Buccinapastoralisest, et cornu recurto eflicitur, xhde et prop e hebraice sophar,graeceoii,nty\ opellatur. Sdrbetoarea amintirii trambilelorevocasperanlareunirii finale a poporuluilui lsrael, cdci sunetulftambifelorera privit ca simbol al chemtuii divine finale. Theodoret, cu trambilelede pe Muntele Sinai, Quaest in Lev. 32, p]dnein relatie sarbatoarea mcnlionate ln Ex. 19,13. 23J2 Sernnificafia exactaa secventei ,,sAsffbdtoritisabatulvosrru"(gI. osoosfl€ir€ rd oopporo 0priv) se referela lncetarealucrului in ziua de sabat,cja Bibl. Jer.: voxr cesserez le travail, GN; qlle Arbeitruhenlassez.Cei mai mulfi dintrepdmii traducatori romaniau transpusmecanicformuladin LXX prin ,,veli samb[tasambetele voastre" (Ms. 45, Bibl. 1688, Micu, $aguna),iar Filotei incearcds[ corectezeimpresiade inadecvarc: sambctclor".in fine, Heliadecreeazaun alt verb:,.veti ,,ve[itineasambtrta sambdtorisAmb€tele voastre".Construcfiaca atareestestraindgi specificuluilimbii gr€ce$ti, c6ciesteimitat6d|uplebt.SabbathSabbath'n,
4OO
LEVITICUL 23
3a,,VorbeqteJe 5i Durnn.r.u i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: fiilor lui lsrael qi spune-le:
23,34I-a transpunerea sintagmeigrec$ti 6opcl orqvriv din LXX, inaintaliiau optatfie pentru sensul,,con", fi€ pentru cel d€,,adApostinlprovizat,coliba" al gr. oKIW: (Bibl.1688), decolibi"(Ms.45,Ms.4389),,,prazneculcorturilor" ,,praznic ,,sarbltoarea (flcliade).in realitate, corturiloi'(Micu, Filotei,$aguna),,,sirbetoarea tahenraculelor" ebr.sr,(idt, nu desemneazd corturipropriu-zise, ci addposturi inrprovizate din ramuri5i Prin frunze. aceast[siirb[toafe,evreii marcaucomemorarea anualaa travemdriidetertului. in calendarullor agricol,aceasta zi scmnalade asemenea sfarsitulsezonuluirecolsemnalam cunoasterea telor.Ca un amdnuntinteresant acestcisarbitoriveterotestamentare de catrgctrnurariiromanidin secolulal XVII-lea. crci in l€xiconulslavon-romanesc al lui MardarieCozianulintalnimglosa.,praznic, ce-lchiamdal colibiloqevreesc" 23,36I-a incheierea saptamanii sabatice, €vreiiorganizauo ceremonictinalAcaresemniperioadeisacregi intrareain timpul prof'an.Acestmomentestgdesemnat fica incheierea in fM prin s\bs| 'alereth(<\b. 'apt,,a inchide"),cuvantcaresugeraprin el insugi idccade inchiderc,degisemnificaliaprincipaldera ceade,.adunaresolemna".Aceasta noliunea fost lexicalizatdio LXX prin gr. 6(o6oq,,iegire".de undesolutiile,,ie$ire" (Ms.45. Ms.4389.Bibl. 1668,Micu,Filotei,$aguna);i.,cxodiu"(Heliade). O solulie gisim Radu-Gal.r praznicului"; interesantA relativ surprinzf,toare la subst. ,.odovania $i (< ortrArB.lixE) sarbltoare" lbsl intrebuintat opta zi dupi o slavon. a ,,odovanic",.a €xclusivca termentehnicbisericesc Si a lbst atestatmai intAi in Codiceleyoronelean 'fheodoret, (sec.al XVI-lea).Unii comentatori antici(Philon,Spec.lt,201 gi ,n olJae.st. ler. 32) suntde parerecf,gr. 6(o6oqdenumegenu doarincheicrea SarbetoriiCorturilor, anuale. ci smr$itul ansanblului sdrbabrilor 2J,{0 in rdstimpulcelor iapte zile cAtdura SArbatoarea Conurilor,intrcagacomunitate participala o serie complexi de ritualuri carc, cu vremea,au cipitat un camctcr
I
:t
,t
LEVITICUL23
I
;
401
arbore,.amuride finic, ramuridintr-uncopacstufossaudintr-unplop 9i ramuridin sdlciide r6u,ca sAvA bucuralidinaintea Dumnezeului vostru timp de gaptezile arin fiecarean.Aceastasdfie pentruvoi legiuirevegnic6, carnavalesc. Unul dintregesturileritualecelemai expresiveeraintrebuintarea ramurilor gi a frunzelorde arboripcntruincropireaunoradiposturiefemcre,caresaevocevremea rdtdciriiprin pustie,dupi cxoduldin Egipt.I in primasecventa a versetului,adjectivul ,,frumos"poatefi corelat,din punct de vederegramatical,atat cu,,roadi", cat li cu ,,arbore".Cei mai multi traducdtoriau interpretatebr. 'el hadhAtin sensulde ,,arbore frumos": rcpnog 6!l.0! 6poio€ (LXX). Vulg.: arbor p clerrima, de unde .,lemn frumos"(Ms. 45, Bibl. 1688),,,pomfrumos"(Ms. 4389).dar,,rod frumosde lemn,, (Micu, Filotei,$aguna),,,fructspeciosde lemn" (lleliade).Vechii interpr€li(Targum, Peshitta),ca $i unii exegelimodemi(c/ Haffison,1980,p. 219) cred ctr ar fi vorba desprearborii citrici, allii inclintr spre mirt. 0 Ebr. rantdr estenumelepalmierului (PhoenLxdactyliferc),numit de LXX Qoivr{, cuvantcare cste etimonulprimar (prin intermediulslavon.6xl|n(r) al rom.,,finic", atestatmai in|ai in lextelereligioasedin sec.al XVI-le4 ti mcnlinutln uz pandast5zide majoriratea traducdtorilor VT. 0 Secvenla,,ramuridintr-uncopacstufos"corcspunde gr. x],o6or_rq (u],or_r 6ooeig,transpus corectprin,,stAlpdri dc lcntnudease"in Bibl. 1688.Ca pe o curiozitatc lllologicd inregistrdmfaptul ctrMicu (urnratde Filotei $i $aguna)nu a perceputsensulexactal gr 6oolj9 ,des", cuvantinrudit cu lat. densus,$i a Dastratin textul romanescal versiunii sale lbrma flexionarf,dc acuzativplural 6qo€iq, din LXX: ,,stalpdride lernndasis',! Exprcsiaebraicaotiginzfl, 'af'abhoth,,arboredes (infiunzit)" a lbsr decodificataca atarede traducitorii modernit4rrrer toul/us(Bibl. Jer.),,,copaciinfrunzili',(Corn.), ,,copacistufo$i"(lladu-Gal.).Unii comenratori credcAtextulsereferdaici la oricetbl de ramurAinfrunzitd.in timp ce alfii respingreferinfala nlirt. incil Si astazievreiipoartdla procesiunile ocMionatede aceasta stubetoare ramuride arbori.deqiunelesecte,precum samariteniigi saduceiisuslincauinctrdin Antichitateca aceaste tradilienu estemozaica, ci esteo imitarea slrb[torilor dionisiacegrecegti.I in continuarc. in l-XX sunrmenlronati lmpreunddoi arbori,in sintagmagr. it6o4, roi dyvou r<2,o6ouq eK lerUopporl, tradus{literalin Ms.45 ii Bibl. 1688:,,rachifi denagnudenparau',, formull li stAlperi preluatl intocmai de Micu. Filotei Si gaguna,dar prin inlocuirealui ,,rachifi" prin 'ar"bhiy nalgl, /itr ,,s5fci".in TM, prin expresia ,,salciede torcnt" estedesemnara o singurAspeciearboricoli,probabilplopulde Eufiat (I,.,p 1!s Euphratica),abundentin zonelemai umededin Orientul Apropiat(c/ l-larrison.1980,p. 219), cf salicesde torrente(Vulg.\. .,sdlciide rau" (Corn.),,,sdlciilecafc crcscldngAparae"(Radu-Gal.). Evocarea ramurilorde salcieesteinterpretatA sinlbolicdc Ihcodorel,Quaest.in Lev. 32. . ca un indemnla cumpdtarc, intrucdtse credeacd salciaare calitateade a stingetbcul patimilor.Pe langd substi.r€.o,.salcie",mai aparein I-XX 9i gr. ii.yvoq,denurrire botanicAa careifeftrinftrnu a putut li identificaladc unii traducdtori,careau transcris astfelpur Si simplucuvantulgreccsc.Eslefoarreprobabilca invelatiialexandrinisa fi avutin mintespeciadenumita dc botanifti l'iteJ agnr$cashts,un arborecu llori violets. frumosmirositoare, numitasuzi la noi ,. ieldrea".
I
I
I
II !
!
!
n
I L 402
I i
Il ll l l I j
I j
I i
I i I I l
I :
l I l l
l Il l
l II It I
II t i I I l I
LEylTtcvL23-z4
din neamin neam.Str sarbAtoriti[aceasta]in luna a gaptea.a2Str locuili ln cofturi vreme de ;apte zile. Toli cei de-ai casei din Israel sA locuiascl in 43 corturi, ca sd vadd urmafii vogtri ctr Eu i-am f6cut pe fiii lui Israel sl Iocuiascdin corturi, cand i-am scos din lara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru.)" aa Astfel a vorbit Moise despresdrbdtorileDomnuluifiilor lui Israel. | 24 $i Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte:2,,Poruncegte fiilor lui Israel s6-Mi aduci untdelemncurat, stors din mtrsline,spre a lumina, ca o candeldsa arda necontenit.I inainteaperdeleidin cortul marturiei, Aaron 9i fiii sAi o vor face sA ardd neintrerupt,de searapdn6 dimineala.Aceastava fi pentru voi legiuire ve9nic6,din neam in neam. 'Deasupra sfegniculuicurat sA ardeli candeleleinainteaDomnuluipAnd dimineala. 5 SA luali apoi din fruntea{Einii de grdu gi sd faceti din ea dou6sprezece pdini,9i fiecarepdinesd fie din doudzecimifdinrr-oef6].6 9i sd le agezali pe doud qiruri, cate gasep6ini in fiecareSir, pe masacea curatAdinaintea Dornnului.'Sd puneli tAmaiecuratd9l sare pestefiecaregir, iar painile acesteasd fie p6ini de pomenireinft(i$ateDomnului.Ein fiecarezi de sabat 23,,13La sfarlitul capitoluluiesteexpus,inlr-o formd conclusila,temeiulreligiosal sdrbdtorii,aceldde a reamintipoporuluide bundvoinlalui Dumnezeutatd de strtrmo$ii lor. Repetandanualla modul simbolicgesrullocuirii unor colibeimprovizatc,poporul alesiii reimprospAteazA recunoltinlaii iubireahlA de Dumnezeu,care l-a scosdin pemAntul moiii Si l-a asezatin Caraan,taraftgaduinl€i. 24,2 Aici intalnim singurulloc in careestespecificatt'elul$i caiitateauleiului folosit: curat,storsdin maslinc",ill LXX:€J,qrcvdl,qrvovl(€OqpdvK€Kopp6vov. ,,untdelenrn 24,3-4in contextsefaceo trimiteredistinctdla doudobiectcritualcdistincte.numitein 'IM prin sinoninelerclatiyem"nofth $i nelar. cchivalatede LXX prin gr. l,Olvov Si, respectiv,la plural rc Lulvio K.teap6, litt. ,,candclabrele curate".Am incercatsd pastremaccastd distincfielexicalaprin cuplul,.candeltsfe$nicul cel curat". 24,5 Dupa unii comentatoriantici (Philon.Flaviuslosephus,Origen!.a.), cele douapAinireprezinhsimbolicceledoutrsprezece sprezec€ luni ale anuluisauceledoutrsprezecetriburi ale lui Israel. 24,6 Masaritualddin fata altaruluifiind de dimensiunirelativreduse(c/ Ex. 25,23),e de prcsupusca painileritualeerauaSezate una pestealta,in doua$iruri.Esteceeace sugercazd dc altFelfi ebr. nza'arakih,,aranjament: coloana,lir" (<'dlai,,a pune in ordinc.a aranja").in LXX, pentruaceastinoliune,apare06Io (< vb..rio4pr,,apune"), transpus literalprin,,punere" de primii traducAtori romani(Ms.45, Ms.4389,Bibl. 1688,Micu.!-ilotei.$aguna. Heliade).
LEVITICUL24
3
[prcotul] sd punA neincetat[acestepdini] inainteaDomnului, de la fiii lui Israel,ca legdmantvegnic.e peinile acesteas6 fie ale lui Aaron gi ale fiilor sdi, gi ei sd Ie m6n6nceintr-un loc sfent, pentru cA ele sunt o parte prea_ sffintadin jenfele penrruDomnul.Aceaslasa fie legiuireveSnica... '"Atunci a venit intre fiii lui Israelfiul unei femei israelitesi al unui egiptean$i s-a iscatin tabArAo ceartaintre acestfiu al femeii israelite un 9i bdrbatisraelit.11lar fiul femeii israelitea rostitnumelelDomnuluij l-a ii blestemat; 9i l-au adusla Moise.Numelemameilui era Salornith.fiica lui Dabri, din seninlia lui Dan. 12gi l-au pus sub paza,ca sa).judecedupl poruncaDomnului. 13$i Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvrnte: '' ,.Scoateafarddin tabiri pe cel carea rostit blestemul,iar to{i cei carel_au a.uzits6-gipundmAinilepe capul lui gi intreagaadunarese-l ucidAcu plere. '' Vorbe$te apoi fiilor lui Israel 9i spune-le: (Oricine va blestema De 24,11Egiptcanul a blestemat pe Dumnezeu. Din respectpentruDumnezeu, seevitascrie_ reatetragfameisacreYHWH, substituiteeufemisticprin ,,nume,,(ebr. ,en, gr. dvouq). Pentrua descrieacestgest.in TM suntintrebuinlatedouaverbe,cu sensuriapropiate. Forna ebr.yiqqobhpoateprovenifie dc la vb. ndclabh,,antmi,a d9semna,,. fie dc la vb. qabhabh,,a lua in derddere,a huli, a blestema,,. pentru interpretarea ,,a numi,, opteazdl'argum.ul,Peshitta,ca fi LXX, carcintrebuinleaza vb.inovopo(ro,,ainvocape cinevarostindu-inumele".Al doileaverb,ebr.qAlal intrebuinfatcu sensurile,,avorbi de rdu" (c/ 19,4)9i ,,a blestema,,(c/20,9), a fost echivalatcorectde LXX prin gr. roropdooot ,.a blestema".Formularea(apropiatade sintaxa ebraicA)din LXX: daovopoocqd oidq... rd 6vop,crot4poooto, a fbst ta randulei imitatAde primii tradu_ citori romani:,,numind feciorul...nurneau blestemat.'(Ms. 43g9,Bihl. i6gg,urmati indeaproape de Micu, Filotei,Saguna). 24,12 Despreo inchisoarepropriu-zisdnu poatefi vorba in perioadade traversare a de$ertului, cands-apctrecutintamplarea relata6.De aceea,opfiunea,,temnitf a vechi_ lor interpreli romdni(Ms.45,Ms.4389.Bibl. 16gg,Micu,Fjlotei,gaguna) esteneadecvata.Estevorbamai mult de o supraveghere strica, de aceeaam intrebuinfatcuvantul ,,pazd",cum,de altfel,ne Si impuneLXX| Oli"oKrl(
404
LEVTTrcUL24-25
'u Dumnezeuva purta povara pacatuluisau; ia, pentn cA a rostit numele Domnuluisi fie pedepsitcu moartea;intreagaadunarea fiilor lui Israels6-l ucidd cu pietre. Fie striin, fie de-al casei,dacerosteftenumeleDomnului, '' sa moara. Omul careva lovi un alt om, iar acestava muri, sa fie pedepsit tt cu moartea. Cine va lovi un dobitoc, iar acestava muri, s6-l plateasci: le viafa pentruvia16. Dacdva pricinui cinevaaproapeluisdu vreo meteahna '" tot ala sAi se facd,dupdcum ti el a liout aceluia: schilodire trupeascd, pentruschilodire, ochi pentruochi,dintepentrudinte;dupdcum va pricinui '' o meteahniaceluiom, ala sA i se facd 9i lui. Cine va lovi un om, iar " acestava muri, s6 fie pedepsitcu moartea. O singurddreptatesd fie gi pentrucel^strdin,gi pentru cel de-alcasei,caci elr sunt Domnul Dumnezeul " vostru.)" Astfel a vorbit Moise fiilor lui Israel, iar ei au scos afard din tabira pe cel care blestemasegi l-au ucis cu pietre.Fiii lui Israel au f6cut dupdcumii poruncise DomnulIui Moise. 25'$i Domnuli-a vorbit lui Moisepe munteleSinaicu acestecuvinte: 2,,Vorbeqte fiilor lui Israel9i spune-le:
,ti
t
LEVITICUL25
r I
r I
sfinlita sAnu-i culegi; acestastrfie un an de odihni pentrupAmant.6 Ce va creqtedin odihnapAmantului sdv6 fie hran61ie, robuluiqi roabeitale,slugii 7 taie gi str6inuluicarelocuiegte impreunAcu tine. animrlelordomesticegi fiarelor silbatice care treiesc pe pamantul tdu; toate roadele sd le aveli pentruhrana. o 36 numeri pentru tine tapte lranduri de] odihnd a anilor, de gapteori catefapte ani,9i vei avea$aptesaptdmenide ani, patruzecigi nou6 de ani. '$i sA facefi sA rAsuneglasul trdmbifelor in toata lara voastra,in luna a Saplea,lna zeceazi a lunii. in ziua irnpdcirii sAvestili cu tambitele in toata r0 lara voastra pi aslfel sA sfintili acestan, al cincizecileaan, $i se vestili t) Prin ,,strugurii[din via] sfinlita" am redat continutul sintagmeiqv orqout iv crlraouftoq (l,XX), calchiatade cei mai vechitraducttoriromAni:,,strugurulsfinteniei" (Ms. 45, Bibl. 1688,Micu, F'ilotei.Saguna),,.strugurele sancrificatiunii" (Heliade).prezenlain acestcontexta conceptuluide ,,sfin{ire"(?br. nAztr,gr. cryroolro)poatefi explicatin douamoduri.Ar fi vorba,mai in6i. de o trimiterela caracterulsacrual viei respectivepe parcursulanului sabatic(explicaliase gase$tela Micu, intr-o note de subsolr,,adectr al anuluisaudenanulcareestcslinlit ii de odihni"). O a douaexplicalie recurgela analogiadintre vita de vic in timpul anului sabaticfi nazi.eulconsacrat Domnului:dupdcum acestadin urmArenuntdla a-$i mai tdia pArul.tot astfel$i vita trebuiesd remantrnetdiati.Accaslaultintdexplicafieseintenreiazipe sensuloriginaral ebr.ndzar,acelade,,asepara;a tdia". 25,t0 in tradilia iudaici. dup6 fapte ani sabaticiurma anul jubileu,adic[ tiecareal cincizecil€a an.Cu aces!prilej avealoc o restituiregeneralA a bunurilor:cei carei5i pierdusertrintr-un tbl saualtul avereareintrauin posesiaei integrala,iar sclavii i$i redobendeaulibertatea,rcintorcendu-se Ia clanul lor (l>hilon,Decal.,164,dcnumeiteacest act coroK(trdoTqo!€ r
406
25 I"EVTTCUL
iertareain tarAa tuturor celor care locuiescintr-insa.AceastasAfie pentru voi, timp de un an, semnul iertlrii, 9i fiecare dintre voi sa se intoarcAla rr averealui $i fiecaxedintre voi se se intoarcdin lara pirinfilor vogtri. Al cincizecileaan sd fie pentruvoi, timp de un an, semnuliertdrii.Si nu nu secerati ce cre;tede la sinepe ogor9i nici via sfintitasa n-o semanafi,.sA '' pentru cd acestaeste un semn de iertare,un lucru smnt pentru culegeli, voi; sdmAncalidin roadelecampului. 't in anul insemnatca an al iertarii, fiecares6 se intoarci la averealui. ra Fie ca vei vinde ceva aproapeluit6u, fie cA vei cl;mpAxaceva de la '' aproap€letdu, nimeni s[ nu-$i asupreascaaproapele. Si cumperi de la aproapeletdu potrivit cu numdrul anilor scurgide la semnul iertlrii, iar el '' s6-f vanda potrivit numdrului anilor de rod. Dupi cdt de mare este numdrulanilor rimagi, cu atAts6 ridice prelul moiiei, $i dupd c6t de putini ani au mai ramas,cu atat sa scaddpretul; pentru ce el ili vinde numdrul 17 pe aproapeles6u fi sa te temi de secerigurilor'. Nimeni sa nu asupreasca l8 Domnul Dumnezeult6u. Eu suntDomnul Dumnezeulvostru. Se implini{i toater6nduielilemele,qi toatejudecdfilemelesa le pazitiqi si le implini{i, '' qi ve{i trdi in deplind sigurantain lara [voastre]! Pamentuligi va da roadelelui, iar voi veli m6ncape saturatefi veli trai in deplinasiguranfape 20 el. Daca veli spune:'Ce vom mdncain acestal sapteleaan, de vremece '' nu vom semAnati nici nu vom adunaroadelenoastre?', Eu vA voi trimite xtfforq(pe carel-amredatin v. l0 fi 13prin ,,avere")qigyxqorg (pe care,tinandseama l-amtradusin v. l6 prin,,nto$ie"). exclusivfunciaral patrimoniului, aproape decaracterul 25,t5 Contextulserel'€rdla tranzac{iafunciard.J inandseamade faptulcI Ia urmdtorul an jubileu prop etateaasuprapdmantuluiva reveni stApanuluiinilial, in cadrul tranzactieitrebuiasa se[ina seama,la stabilireaprefului.de numarulanilor scurgide la ultimuljubileu,cafi de numarulcelorramalipanala cel urm[tor,ceeace,panala urmi, eraacelagilucru.Formulandpunctulde vedereal celui carevinde9i, .espectiv,al celui, carecumpirl, cei doi membriai fiazeisunt€chivalenti. prefulunui privescperioadadintredouejubileesuccesive; 25,16Raportarile cronologice ogor estepropo4ionalnu doarcu intinder€asuprafeleisale,ci pi cu numatulde recolte pe carecumpiratorulle va obtine,[inandu-se seamacd la proximuljubileuproprietatea a proprietafiifunciareare la bazd va reveni sltrp^nuluiinilial. Acesttip de legif'erare principiul ca Dumnczeuestestapanulunic al pamantului.pe care l-a i'npl4it inifial semintiiale lui Israel,caretrebuiesa-l pastrezeca atare,intreg ti celor douasprezsce neschimbat. 25,19Am tradusprin ,,roade"gr. ra drg6pro, /llt. ,,celece crescdin ptrm6nt",dupl ebr. p"rr ,,frucf' (< !b. pdfih,a producefructe").Primii traducltori romani au calchiat grecesc prin,,cregterile" (Ms.45,Bibl. 1688). termenul
I
!
LEVITICUL25
l
binecuvdn^tarea mea in al gaseleaan gi pAmantuligi va da roadelelui pentru trei ani. " Voi veli semAnain al optulea an, dar veti m6ncadin roadele vechi. P6n6in al noudleaan, cind vor veni roadelecele noi, vefi m6ncatot din cele vechi. 23Pemantul si nu fie vdndut in chip deplin, pentru c6 pdmantulesteal meu, iar voi sunteli strdini gi venetici pentru mine. 2aDe aceea,penlru-oricepamantpe care-lve{i st6p6ni,s6 ingddui{irascumperarea pementului.2slar dacd.fratele t6u, care locuiegtecu tine, va sdrici gi-qi va vinde o partedin mogie,atunci s6 vintr ruda ceamai apropiataSi s6 r6scum_ pere ce-avdndutfratelesau.26Dac6 cinevanu are nici o rudd.apropiatA,in schinb ii dE mdna $i gdse$teel insugi indeajuns pentru rAscumparare, "'atunci si socoteascaanii de la vanzare,s6 inapoiezecumpArAtoruluice prisosegtegi sd se intoarcAla mogiasa. 28Dar dacdnu uu uuauIa indemdnd indeajunspentru a da [banii] inapoi, atunci pemantulvindut s6 r6mdn6la cumpar6tor,pdn6 in al gaseJea an al iertdrii; in anul ierldrii [datoriiJor] pemantulsi fie liber, iar omul si seintoarcAla mosiasa. 25,22 Pin expresia,,roadelevechi" am echivalatsintagmagr. ld,oro aol,crriv, calchiauca atarede vechii traduciitoriromdni:,,vechia vechilor',(Ms. 45), ,,vechile vechilor"(Bibl. 1688),,,celevechialecelorvechi"(Micu,Filotei, din $aguna), ,,vechie celevechie"(Heliade). 25,23DespreregimulproprieEfiifunciarec/ supra,w, 15-16.Nimeni dintremuritori nu sepoatesocotistepandefinitiv,peitru ca pdmantulaparlinclui Dumnezeu. pentrua sugeraideeade stApanire deplint ;i delinitiva,ilra putinfdde rtscumpArare, in TM apare tefinenulw fnithuth, substantivderivatde la un radicalpurtdtoral ideii de,,pierdere, nimicire".Prin formulain perpetuum,y ule.transpune conlinutulacestuiidiotismlexical ebraicin registrul,,perpetuitate", preluatde mulfi interprefjmoderni: Jbr ever(KJy),fiir imner (Lothet), ,,pentrutotdeauna,'(Com.), ,,pe vecie'. (Radu_Gal.).Traducdtorii alexandriniintfebuinfeazA aici un termenclasic,construindexpresiaeiq ft potrootv ,,prin conlirmare,prin intarirc legala"(< vb. ppotdrrr ,,a confirmacuiva posesrunea asupraunui lucru"),c/ ,,intruadevedre" (Ms. 45t. ..inrruadeverinle..(Bibl. l6gg).in terminologiafilosoficAclasica,gr. ftpoiroorqdenumea actiuneade a arqumgnla folosind judecalifi ralionamenle. iarvb. hpdroo inscmna..a argumenla: a demonstra... 25,27Potrivitregimuluispecialal propriefitiifunciarein lsrael(cf supra,v. l5_16),in momentulcanddelineasumanecesara rascumptrrdxii pamantuluivandut,fostul stapan era obligat sA inapoiezecumpdrAtorului o sumAcalculatdastfelrdin preful platit se prefulrecoltelord€ carebeneficiase scAdca cumpdrdtorul, la careseadaugaun ,,surplus,, echivalentcu preful recoltelorramasepianala viitorul an jubileu, candpAmantular fi revenitoricumproprietarului initial. 25,28Menliunea.,pand in al $aselea an al iendrii,,estesurprinzatoare $i nu sepourve$re deloccu contextul.Uniieditori o socotesc o interpolare si o excludcu totul.
I:
I I
I
i
1
408
LEVITICUL 25
2e DacA va vinde cineva o casd de locuit intr-o cetateinconjuratdcu penA se va implini un an de zile; ziduri, s6 poat6 aduce rascumpArarea '" putinla de r6scumpArare va tine un an. Dar dacd nu va fi rdscumpArate inainte de a se implini un an intreg, casacare se afla inf-o cetateimprejmuitd de ziduri sa rimana in chip deplin a celui care a cumparat-oSi a urma$ilorsii; nu va deveniliberd[nici chiar] in anul iertdrii fdatoriilor]. 3linsd caseledin sate,carenu suntimprejmuitecu ziduri, sd fie socotite asemeneaunui ogor; ele vor putea fi ^rfucumpf,rateoricdnd, iar in anul " iertdrii [datoriilor] vor deveni libere. Cat prive$te cetafile levililor 9i caselepe care ei le stapanescin acestecetati,sd aibd levifii dreptul de a le '.Daoa de la leviti o cas4 cineva a rdscumpArat rdscumpiraoricdnd. aceastasA devind liberi in anul iertdrii [datoriilor], deoarececaseledin in mijlocul fiilor lui lsrael. acestora, cetatilelevitrilorsunt in stapAnirea 3a jurul pentrucd ele seafp vor fi vandute, cetAtilor lor nu Nici ogoareledin in stdp6nirealor pentrutotdeauna. 35 lar dacdva saracifrateletiu $i nu va mai aveamijloacede trai lenge sdJ ajufi ca,pe un strdin sau ca pe un venetic,9i frateleUu sa trdiasca tine, aldturide tine.'" Sa nu iei de la el cama6 chiarldacAl-ai imprumutat]pe 25,32Tribul levifilor(gr.Aeoitor), urmagiai lui Levi, unul dintrefiii lui lacob(c/ Gen. 29,34),se bucurade un statutspecialin Israel5i era socotitun,,trib sfintit" (tep
i
,
.
;'
{
LEVITICUL2s
*
48
termen lung, ci sa te temi de Dumnezeultau. Eu sunt Domnul, iar fratele 3t tau sa traiascaimpreunacu tine. Se nu-i imprumufi banii tai cu camataFi 38 sd nu-i dai din bucateletale [cerdndu-i-leinapoi] cu dobdnd6. Eu sunt DomnulDumnezeulvostru,carev-am scospe voi din lam Egiptului,ca sa v5 dau voua fara Canaan5i ca sd fiu Dumnezeulvosuu. 3e Dacd frateletdu se va umili in fala ta si {i se va vinde, sa nu-l supui la a0 unei slugi sau unui o munci de rob. El sa steape langatine asemenea "'Atunci sd plece oaspete;sA-Fslujeascipdndin anul ienarii [datoriilor]. gi sd mearg6 la liber,lmpreundcu copiii lui, sa se intoarcala familia lui a2 din pdmAntul mogiapdrinfilorlui, cici ei suntrobii Mei, pe carei-am.scos " Egiptului;sa nu fie vandutprecumse vinde un rob. Sd nu-l supui la aa gi slujnicacare tau. Slu.litorul chinuri9i sate temi de DomnulDurnnezeul pe acegtiasd-i cumparali iJi vin de la neamurile locuind imprejurul tau, a5 dintrefiii strdinilorcare dreptrobi gi roabe. 56 cumpirali de asemenea locuiescimpreun6 cu voi gi dintre urmagii lor, care se vor na;te in lara "" voastra;acegtiase fie in stapanireavoastra. Sa-i impar(iti fiilor vogtri dupd voi 9i si fie in st6p6nireavoastra pe veci; ins6 dintre frafii vo$tri, dintrefiii lui lsrael,nimenisdnu-l supundpe lratelesiu la chinuri. 1? Dacd un venetic sau un strdin care locuiegtecu tine se va instdri, iar frateletdu va sdrdcigi se va vinde veneticului,striinului care locuiegtecu a8 rdscumpdrare dupa tine sauvreunui strdinprin nagtere, el sa aibi drept_ ""1e ce s-a v6ndut.Unul dintre fratii lui sd-l rAscumpere; frateletatilui sdu ori fiul fratelui tatilui s6u s6l rAscumpere, sau cinevadintre rudeleapropiate din neamul lui sd-l rdscumpere;iar dacd va dobandi mijloace,sd se 50 rdscumperesingur. $i sa se socoteascicu cel care l-a cumpdrat,incep6nd cu anul in care i s-a v6ndut gi p6n6 in anul iertdrii [datoriilor];preful vAnzirii lui sd fie asemenea celui al unei slugi plAtite;sd rdmdndlingd 5r acestaan dupd an. Dac6-i rdm6n cuiva mai mulli ani [p6nd la anul 25J9 in cazulin careun membrual tribului ajungeala conditiade sclav.el se bucura prin legedc drcpturispeciale,cuprinsein fornrula:,,sanu fie supusunei muncidc rob". 'furnura ebraicda fiazci din LXX: ou Sool,er-roeL oor 6oul,eiovoiKdro!. a fbst surprinsain litcralildteaei de calrcprirnii traducatoriromani:,,sanu-ti slujascatie sluibi de rob"(Ms.45,Bibl. 1688), lucrucarobii"(Ms.4189).in lsruel,sclavia ,.si nu{i lucrcazc anticaa cunoscutoricu|nfbrmemult maiblandedecatIa Romasauin altcplrti. 25,42 Aici sc lbrmule^zatcmeiulteologicpcntrucareera interzisoricui s5 reducdun israelit la conditia de sclav; nici chiar el lnsusi nu se puteavinde. ScoFndu-idin captivitateaegipteanf,,Dumnezeua devenitsingurulstapanal tiilor lui lsrael 5i, in consccinfd, nimenialtcinevanu poatoaveadreptde proprielate asupralor,
I
410
I.EVITICUL25_26
iert6riil,,^sddea inapoi ca riscumpdrareo parte din pretrulcu care a fost " vdndut. Iar dacd-imai r6mdnputini ani pdndla anul iertAriildatoriilor], sA se facdsocotealapotrivit acestorani gi astfelsd se plAteasca rAscumpArarea. " EI sAramandasemeneaunei slugi plAtite,an de an, la stapanulsau; iar tu sAnu-l supuila chinuridinainteaochilortii. 5alar dacanu va fi rascumpdrat in acestchip,-sdiasd [de la stapan]in anul iefiArii ldatoriilor], el impreuna " cu copiii sdi, pentnrcd fiii lui Israelsuntrobi ai Mei, ei suntslugileMele, pe carele-amscosdin fara Egiptului.Eu suntDomnul Dumnezeulvostru.))', 26 | ,,(SAnu va facefi [chipuril pldsmuitecu m6na,nici cioplite, il sa nu vd ridicafi in fara voastrdvreun stdlp gi nici vreun semnde piatrA,ca sAvA inchinali in fata lui. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru. 2 Sa pi\zili zilele Mele de odihndgi saavetiteamAde lucrurileMele sfinte.Eu suntDomnul. 'Dacd ve{i umbladupdporuncileMele,dac6ve{i paziinvdfdturileMele gi le ve{i implini, a atunci Eu vd voi da ploaie la vremea pot viti, iar 26,1Pentrunoliunea,,idoli",in TM apafetermenul'el im, explicatla 19,4.A hebuit s6 traduceminsd prin ,,[chipuri]pltrsmuitecu mdna,',dupi gr. rc lerponoi.rlro ggerp ,,mand",roldo ,.a face"), cum aparein I-XX, expresiecalchiatdde inaintasiinostri: ,,flcutede mand"(Ms. 45, Bibl. 1688.Micu, Filotei,gaguna),,,fapte de mani,,(Heliade); pentrulbrmularea ,,chipfacerede mdini"din Ms.4389,c/ fi Ostrog.tosp!3r,p$fior6oplxrl. I Prin expresia,,(chipuri)cioplitc"am rcdat,polrivit tradifiei(d ,,cioplite"in Ms. 45, Ms. 4389,Bibl. 1688,Micu, Filotei,gaguna),continutulgr. ro 1l,lnro, participiul substantivizat al vb."1),uQo ,,agrav4 a sculpta".in TM apareaicj.pesel(< vb.pasal ,,a grava,a sculpta"),cuvantcare desemneazide fapt aceea;inofiunede,,idoli,'ca si cuvantulanterior.La Heliade,forma lexicald,.sculptilie"reprezintdo preluarea tat. sculptiledtn Vulg. I Prin stdlp desetnnAm potrivit tradifiei romane$ticonlinutulgr. ar;h)"\,lat.titulus,slavoncro^nr. in fM avemsubst.hafiabhah,ptjl carcsedenumea o stelade piatrtr,caremarcaprezeniatangibilAa zeilor canaaneni El qi Baal. I Expresia ,.s€mnde piatrA" redAgr. ,,iooq or
d
l
j
5
LEVITICUL26
4I I
p[mantulva va da roadelelui 9i pomiide pecdmpurivd vor da fructelelor. 5 va ajungetreierigulvostrupanala culesulviilor, iar culesulva aJunge $i penala semanat;veti mancapaineavoastrape saturategi vefi locui in u gi rAzboiulnu va treceprin siguranFin lara voastrA. lara voastrd,9i voi aducepacein lara voastra,9i vefi dormi fdrd sd vFttulburenimeni;voi izgonifiarelereledin faravoastrd.7ii vefi izgonipe vrdjma$iivo$tri$i ei vor cddeain mlcel in fala voastra.' Cinci dintrevoi vor fugdrio sutagi o sutddintrevoi vor fugarizecemii, iar dugmaniivogtrivor c6deade sabiein fala voastr6.'Voi vegheaasupravoasffa,vA voi creqtefi vA voi inmultri,
r$
r
t
I I
26,4 Ebr. )fbhnl ,,produs,fruct" esteredatln LXX prin gr. td yevrrjlrcto, de unde vechile optiuni de traducereromane$ti:,,roadele"(Ms. 45, Ms. 4389, Bibl. 1688), (Ileliade).Alte solutii:,,hasna",,fblos" ,,rodurile"(Micu, Filotei,Saguna),,,productele" (< haszon\in Lev. Hasd.$i ,,vipturile"(< lat.uict,s)in Dos.Par.,cuventdcsintrebuinlat de Dosoffei.I Expresia,.lemnelecampilor",clr sensul.,pomifructiferi",se gasegein (Ms. 15. Bibl. 1688.Dos.Par.,Micu. filotei, $aguna)qi v€chiletraduceriromanc$ti reprezinttro transpunere litcrald a LXX: rc (r-r),orriiv re6iov: ca $i alte dati. Daniil Panoneanul, autorulpresupusal versiuniidin Ms. 4389,a glsit o formulamai f'cricitd: ,,pomiic6mpuriloi'. 26,5 Autorul biblic sugereazA cA recoltolevor fi atatde abundente ca umare a bunAvointeidivine,inaatperioadele de recoltarea grinelor,de culesal viilor $i de semaneturi de toamni vor decurgeuna din alta,lhrAintreruperi.tJltimapropozifiedin vcrsetapare doarin LXX, lipsinddin TM 5i din versiunilecareauca bazabxtul cbraic. 26,6 Propozifia.,rAzboiulnu va treceprin lara voastr6"de la inceputulversetuluise repetdla sftrSitulacestuiain unelemanuscrisc ale LXX. 0 Prin ,,pace"(gr. eiprlvn,lat. pdx) se desemneaza in TM nu doarabsenlarizboiului. ci $i o staregenoraldde lini$te, bunastare$i confortcomunitar,sensurisugcratcde e*. Siildm(1ra/a/'1,,a 1j in sigu(Ms.45),.,hiard"(tlibl. I688),,,ficrile" ranld").O Sinonimele,,liganii" (Ms,4389,Dos. Par.,Micu, Filotci, $aguna),,jivinele" (Lev, Hasd.),,,fiare"(Heliade,Radu-cal., corespund€br. lal ,,vietuitoare;animalesalbatice",gr. td oepi"o,,fiare",lat. bestiae ,,idem",slavon.s8tpn ..idem". 26,7-8Pentrua desemnaucidereadugmanilor,in TM se tblose$te. in ambeleversete, gr. Odve expresialeharebh,,prinsabie".ln timp ce I-XX preferdo variafiesinonimicA: ,,prinmoarteviolentA"(v. 7) gigoloipg .,prinsabie".Am incercat$i noi strreconstituim aceastd distinctielexicald. 268 Am redatprin expresia,,voivegheaasupravoastrd"formularea 6np,6\yo €0 '!paq din LXX, in cadrulcdreiavb. drt$..6ror,,a aruncaochii asupracuiva:a ar[ta atenfie" (€d. ,,pe,asupra",p-6rol ,,a privi") reproducesemnificafiacontextuala,,(rcforitorla gratiadivind)a arAtabunAvoinfa" (Bibl. Jcr.), a ebr.panAh,cf.je ne lo merai ve,.rvor./"ich \rerdemieheuchzuwenclen und dal r sorgez(GN). Elementele componcnte alc gr. €'trS.-6rroau fostreproduse caatarede primii traducitoriromani:..voisocotiprestcvoi" (Ms. 45), .,voicautaprestevoi'(Dos. Par.,Bibl. 1688),,.voiucdutaprc \oi" (l,ev.
1
l
i
' 412
LEVITICUL 26
l0 Si-Mi voi intAri legdmantulMeu cu voi. Veli m6ncadin roada veche gi din cea de dinainteaacesteiagi o veti scoateafara pe cea veche,pentru lca sd incapdl cea nou6. rrimi voi ag_eza legimdntulin mijlocul vostru gi sufletulMeu nu seva scarbide voi. '' Voi umblaprintrevoi, v6 voi fi vou6 Dumnezeugi veti fi poporurlMeu. rr Eu sunt Domnul Dumnezeuivostru, Cel care v-am scosdin fara Egiptului c6nderafi robi gi am zdrobit legdtura jugului vostrugi v-am licut sa umblaticu indr6zneal6. ra Da.rdacAnu Md veti ascultali nu vefi indeplini acesteporunci ale Mele, 15dac6 le vefi nesocoti gi daci sufletul vostru se uu irnootriui hotiririlor Mele,.ca sd nu indeplinilitoate poruncileMele qi s6 rupeli legimintul Meu, 'o atunci iat6 ce vA voi face: voi trimile pestevoi s6rdci4
:
.
i Hasd.).,,voi ctrutasprevoi" (Ms.4389, Micu, Filotei,$aguna),,,voictrulaasupra voastra"(Heliadc).0 in lormula,,vi voi cre$te$i va voi inmul1i,,aparceledouaverbe lntrebuinfate in Cen. 12,28,crindDumnezeu seadrcseazd lui Adamsi Evei cu indemnul de a lua in stepanirepdm6ntul:ebr. pdrdh ,,a fi roditor.'g rubhdh ,,a se inmul[i,,, gr. oD(ovo ,.acregfe"9ia).q0uvo,,aseinmulli".lat. creseere .,a cre$e"$i nul plicabor ,,aseinmulli".Tcrmeniiinrpuside traditiein stilulbiblic$i in cel liturgicrom6ncsc sunr ,,a crette"$i ,.ase inmulti", desi unii traducatorjmoderniincearcasAiecuperezesensul originaral e*. pafih: ,,vdvoi facefoditori" (Corn.,Radu-Gal.), ,,roditorivA voi face,, (Bibl. 1968).0 Prin ,,li-Mi voi interi legdmantulMeu cu voi" am tradusgr. odloo rilv 6roeiKnv lou peo'lpriv, carecorespundeebr.haqimothi,et-berithi,lrtt.,,voi inAtfa legamantulmeu". Frazaebraicaevoctrun obicei strdvechi.acelade a ridica o stela comemorativA in locul unde a fosl inchciatun pact. Doud ve$ete mai jos (26,11), intalnimin LXX o formuldasemdnatoare (0i1o
.,
LEVITICUL26
4t3
r6ia qi gIlbenarea,scursuraochilor fi istovir€asufletului,fi veti semanain zadar semintelevoastre,iar vrijmagii vottri le vor m6nca. l7 Eu imi voi intoarcefata impotriva voasfA ti voi veti cAdeain fafa vrajmagilorvogtri. Cei ce vA ur6sc ve vor prigoni 9i vetrifugi chiar $i lEra sa vd izgoneasc6 cineva. 18Dacd nici mdcardupi aceastanu Md veti asculta,v6 voi pedepsi ?nc6de gapteori mai mult pentru pAcatelevoastrere$i voi sfdramaindrdzneala nemAsurataa trufiei voastre gi voi face cerul vostru ca fierul si p6mdntulvostru ca arama.20Putereavoastri se va irosi in zadar,pdmAntul vostru nu v^Ava da sdmanlalui, iar pomul de pe ogorul vostru nu va da fructul lui. '' Daca gi dup6 aceastavd veti pune de-a curmezigulSi nu vell vrea sd MA ascultali, voi inmulti de gapte ori suferinlele, pe mtuura pacatelorvoastre." Voi trimite pestevoi fiarelesalbaticeale p6m6ntului, acesteavA vor infuleca pe voi pi vi vor nimici vitele; vd vor impulina p6n6 intr-atat,incat drumurile voastrevor rimAne pustii. 23DacA9i dupa acestea nu v6 veli indrepta,ci imi veli sta de-a cunnezigul,2aatunci gi Eu mri voi punevoua de-acurmezigulcu manie9i v6 voi .lovi de papteori nrai mult pentru pacatelevoastre.25$i voi aduce impotriva voastrdsabia rdzbuna-
j
r1y
F
414
LEVITICUL26
toare a legAmentuluiMeu gi va veli ascundein cetatile voastre;Eu voi trimite moarte asupravoastrA9i ve{i fi dali pe mdna vr6jmaqilorvogtri, 26 CandvA voi chinui cu lipsa de piine, zecefemei vor coacepdineavoastri intr-un singur cuptor 9i vA vor da paineavoastracu cdntarul,iar voi veli '' m6nca,dar nu v6 veli s6tura. Dacd nici dupd aceastanu-Mi veli da ascul28 tare,ci imi veli sta de-acurmeziqul, atunci gi Eu vd voi urmdri cu m6nre potrivnicd $i vA voi pedepside qapteori mai mult, pe masurapacatelor 2e voastre; gi veli mdncadin carneafiilor vogtri gi din carneafiicelor voastre ro veli manca. Voi daramastalpiivottri gi voi nimici lemnelecioplitede meinile voastre;voi ingramadioaselevoastrepesteoaseleidolilor vogtri 9i rr sufletul Meu se va supfuape voi. Voi face cetalile voastre pustii, voi pustii sfintele voastrelAcagegi nu voi mirosi mireasmaplacutAa jertfelor voastre.32intr-atatde mult voi pustii fara.voastrA, incdt vor rimdne uluiti gi " vogtri, vor vrAjma$ii care locui intr-insa. Vd voi imprdgtiaintre neamurigi sabiaMea vA va nimici lird veste;taravoastrdva fi pustie9i cetd(ilevoastre 26,26Formularea ,,cand"(sau:,,casa va) vd voi chinuicu lipsade paine"estecoriund tuturorvechilorversiuniromane$tili reflectdfidel LXX: dv t@ ol"i\yolrJpaqdlrobeiq dprorv.in TM avem o exprimarealegoricar,,candvoi zdrobi pentruvoi toiagul de paine".c/ Vulg,: postquamconfregercbaculumpanis ve.rlri,Com.: ,,cAndvoi zdrobi toiagul painii voastre".Ebr. halleh ,,tota]g"a fost echivalatprin gr. orto6eio (oirog ,,grane",6Copor ,,adispdrga")o crealielexicaldcareaparcdoarla LXX. 26,30Aici, ca 9i mai sus,26,1,ne-amconfbrmattradilici romane$tili am tradusprin sftlpi g. aI€,s\ (LXX): in TM apareaici un temen diferit, ii anumesubst.6amdt (pluralulde la bamah,,in6llime"),termenprin carese desemneaza locurilgsituatep€ inallimi, undese practicauritualuri idolatreprimitive:Vulg.: excelsa,Bibl. Ier.. hauts pentrulocurilesacrea inaltimilor naturalea lost o lieut. Utilizarcaca amplasamente practicashAveche$i universali. DupA fixaxeaMuntclui Sion $i a Templului din Ierusalimca centrual cultului divin, a devenito realitateinterzicerea utilizerii altor intr\imi, identificatede acumincolo cu practicileidolatrc.I Prin,,lemnelecioplitede mainilevoastre"am transpusLXX: .[d E!]"lvqIetpolloilrq !pd)v,transpusa cu strictcfe 9i de inaintasjinogtrir,,cealcde lemnuf?cutede mandale voastre"(Ms. ,15),,.cealcde lemnuftcute de mainilevoastre"(Bibl. 1688,Micu, Filotei,$aguna,Heliade),,.ftrpturile mainilorvoastrecealede lemn" (Ms. 4389).Echivalentulebftic llommAnlmlnseamnl, literal,,altarcu parfumuri"ii a fost int€rpretat dif€rit. Unii au considerat ca ar fi vorba desprenilte stelevotiveinchinatelui Baal,altii vedaici nigtestatuialezeuluicanaanean al soarelui(Com.: ,,stdlpiridicafi soarclui",Radu-Gal.:,.stalpiivo$tri lnchinali soarelui"),in fine, alti interprefiopteMApentrualtarepeganede fumigafie(Bibl. Jer.: 'incercare autelsd encens).inregistrim 5i o de exprimaresintcticAa tuturor notelor presu..'rse: Rauchopfers.iulen semantice ,,st6lpide t'umigaliepentrusacrificiu"(Luther).
I
LEVITICUL26
415
3a vor fi pustii. Atunci lara se va bucura de anii sdi de odihnd li de toate zilele cet va ramanepustie,$i voi veti fi in fara vrajmagilorvogtri. Atunci 15 lara va line sabaturilesale pi se va bucurade anii sii de odihn6. in toate zilele cdt va rimine pustie,va {ine sabaturilesale,pe care nu le-a linut in " anii vo$tri de odihnd, c6nd voi o locuiali; iar aceloradinlre voi care vor supravietuile voi trimite fricl in inima lor, in tara vrdjmagilorlor; ii va pune pe goan6chiar gi foqnetulfrunzelorcare freamata,vo_rfugi ca dinain'' tea rdzboiului gi vor cidea f6rd s[ fie izgonifi de nimeni. $i se vor nesocoti frafii unul pe altul ca la rizboi, 1616s6-i izgoneascdcineva,9i nu veti 38 puteasA vA impotrivifi vrdjmagilorvostri. $i veti fi nimicili dintre neare muri gi vi va inghili pamantulvrdjmagilorvogtri. lar cei ce vor supravieJuidintre voi se vor prApAdidin pricina picatelorlor, 9i din pricina a0 p6catelorplrin(ilor lor se vor mistui in pdmdntulvr6jmaqilorlor. Atunci ei vor mdrlurisi picatele lor 9i pdcatelepdrinlilor lor, pentru ca au incalcat ar$i mlsura, au aratatdisprel fa16de Mine $i Mi-au stat de-a cunnezigul. Eu am mers impotriva lor cu mdnie potrivnicd9i-i voi nimici in lara vrdjmagilorlor. Atunci seva smeriinimalor ceanetaiadimprejur9i-9ivor a2 recunoaltepacatelelor. 5i imi voi aduceaminte de legSmintul Meu cu Meu cu Isaacai de legdmdntulMeu cu Avraatnimi Iacob,de legAmantul al voi aduceaminte;9i de lara [f6geduinlei]imi voi aduceaminte. Jara va fi pirasita de ei; qi-$iva afla lara anii ei de odihna,dupa ce a fost pustiitadin pricina lor; iar ei igi vor recunoa5lefdrddelegile,pentru cA au dispreluit aa hotarerileMele qi s-auscarbitde poruncileMelein sufletullor. Dar chiar $i candau fost in taravrdjmaqilorlor, Eu nu i-am privit cu dispref,nici nu M-am scdrbitde ei panAintr-atatincdt sd-i nirnicescai si rup legdmantulpe " carel aveamcu ei; c6ciEu suntDomnulDumnezeullor. $i-mi voi aduce aminteintaiul Meu legamantcu ei, [incheiat]atunci cdndi-am scosdin tara Ett ca sa le fiu Dumnezeu; Egiptului,din casarobiei,dinainteaneamurilor, suntDomnul,>" a6 Acestea sunt hotirarile, poruncile $i legea pe care le-a statornicit Domnul intre Sine 9i fiii lui Israel,pe munteleSinai,prin mijlocirealui Moise.
26,36Prin,.frica",duptrMs. 45, Micu, Filotei.$aguna,Hcliadc(y' Yulg.: pator), am prin gr. 6ou)'eio,.sclavic", inadecvat. denumitstareapsihicApe careLXX a desemnat-o, ebr, morekh,,teanla,slabide unde ,.robime"(Ms. 45, Uibl. 1688).Corcspondentul goisse). BibL Jcr.: I'a ciune",esteun lr4paxlegomenoninTMlcf.
I
: 416
LEVITICUL 27
1 27 $i Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte:2,,Vorbegtefiilor lui Israel 9i spune-le:
LEVITICUL 27
i
l
t I I
417
va Voi sA$i-o rdscumpere,atunci sd adaugeo cincime din argintul prelului hot6rat,iar casasArdm6nda lui. '' Dac6-9iva sfinli cinevaun ogor din mogiasa [f]gdduindu-llDomnului, prelul sA se hotdrascapotrivit seminlei [trebuincioasepentru semanat],gi anumecincizecide didrahmede argintpentruo masurade orz. l? Iar dac6 cineva i;i va sfin1i ogorul incep6ndcu anul iertirii [datoriilor], preful s6 rdmdndcel hotArdt.r8Dacd insd cinevai9i va sfin1iogorul mai tirziu, dup6 anul iertirii [datoriilor], preolul sa stabileasc6argintul potrivit cu numarul anilor care ramenpanAla [urm6torul]an al ieftSrii [datoriilor] 9i s6 o scadd din prelul ogorului. reDacdcel ce $i-asfinlit ogorul va voi sa-l rAscumpere, atunci sAadaugeargint, o cincime din preful hotdrat,$i ogorul s6-i rdmana 20 lui. Dar dacdacel om nu-giva riscumpdraogorul, iar ogorul va fi vdndut 2l altui om, atuncisA nu-l mai poatdrascumpara, ci, dupa trecereaanului ieftArii ldatoriilor], ogorul sA rAmAnAsfinfit pentru Domnul, ca orice ogor inchinat [Domnului]; acestasd rimdna in stepanireapreotului. '" lar dac4cineva va sfin1i [fdgiduind] ^Domnuluiun ogor pe care l-a cumparatFi carenu face paftedin mogiasa," atuncipreotulsd-i socoteascA prelul intreg potrivit timpului rimas pand la anul iertirii [datoriilor], iar omul sA pldteascaacel pref, in aceeaqizi, ca lucru sfant pentru Domnul; 2a in anul iefierii [datoriilor], ogorul sA se intoarcdins6 la omul de ra care 27,16 Prccti,cadescrisa(Si codificafi) aici permiteaunui israelitajuns in dificultate financiartrsAincredinlezepreolilorpdmAntulsau,saunumaio partedin el, putandsa-li pastrczcdreptulde propdetate,in schimbulunei rtrscumpdrAri platiteulterior.Cuantumul acesteirtucumpdrlrierastabilitin funcfiede cantitatea de granenecesard insamAn[6rii respectivuluiogor,cum interpretdm$i noi (impreunacu Radu-Gal.,GN, BA), sau de cantitatcade grAnerecoltatede pe acelogor (dupdBibl. Jsr.,Com., Bibl. 1968).0 Prin termenulgeneric,,mesurd",potrivit traditieitextualerom6nelti(c/ Ms.45, Ms. 4389,Bibl. 1688,Micu, Filot€i,Saguna),traducemgr. r<6poq (cuventde origineebraic[ in greace),caredesemnao unitatede masuraxe a cerealeloregalacu 6 mediumniatici, adic,aprox.300litri (Bailly,s.v.).in lez.45,1I fi 14,ca 5i in Os.3,2, ebt.homereste transliteratin LXX ca atare(yopdp),de undexenismul,,gomor"in Bibl. 1688la locurile citate. 27,21 in expresia,,ogorinchinat" (gr. I yi I cryoprop6vn)se r€flectd ebr.fdheh haftdrem,litt. ,,ogof interzis".Ceeace era consacratlui Dumnezeuprin gestulvotiv deveneasacruli trebuiadistlts (in cazulde th[[ ramaneain posesiadefinitivtra preotilor) c/ Vulg.: consecrata,Radu-Gal.:,,legatacu blestem",BibL ler.: ddvoudpar anathAme.Ecliivaltuilemai vechi ,,usebit"(Ms. 45.), ,,usebit"(Ms. 4389), ,,osdbir', (Bibl. 1688),,,osdbit" (Micu, Filotei,gaguna),,,scparat" (Heliade),reflectAsensulliteral al gr. o{optopev4(part.vb. q4opi(o ,,asepara, a desparfi").
4I8
LEVITICUL27
fusesecumperatgi care avusesepAmantulin stdp6nire.25Toate prelurile s6 fie stabilitepotrivit balantelorsfinte;o didrahmdva fi doudzecide oboli. " Orice intii-ntucut care se va ivi intre dobitoacele tale va fi al Domnului, afa incat nimeni sa nu-l_sfinteasce [fbgAduindu-l]Domnului; fie vi{el, fie miel, esteal Domnului. '' Dar dacd,estevorba despreun animal patruped dintre cele necurate,sal rascumperepotrivit pretului hot6rat, ad6ugandincd o cincime, ti sa-i r6man6 lui; dac6 nu va fi rdscumperat, atunci sA fie vdndut potrivit prefului sau. 28Tot ce se aflA ftg6duit [sub anatem6]Domnului, ceeace un om a fhgdduitDomnului din ce are, fie un om, o vite sau un ogor din mogia lui, nu va puteanici vinde, nici rdscumpdra; toate acestelucrud fAgaduite[sub anatema]vor fi pe(i preasfinte pentruDomnul.'n Ori"in. va fi fdgdduitfsub anatemi]Domnuluidintre oameninu va puteafi rAscumpArat, ci va fi dat mor{ii. 30 Fiecarea zeceapartea pim6ntului, fie din sdmdntade pe ogor, fie din fructelepomilor, sd fie a Domnului; esteo partepreasfiintapentruDomnul. '' Dacdinsi va voi cinevas6-girAscumpere zeciuialasa, atuncisd adaugela incd o cincimegi a lui s6 fie. " Fi""ur" a zeceapa-rte aceasta din cireadade vite gi din turma de oi, fiecareal zeceleaanimal din toate cele care trec pe sub toiag Ia numAdtoare,s6 fie zeciuialdsfinfitd pentru Domnul. 33Se nu schimbio vitd rea cu una buna.Dar dacatotugiIe vei schimbaunacu alta, atunci gi vita datd, 9i cea primitA in schimb vor fi sfinte pi nu vor puteafi rdscumpdrate.)" ra Acesteasunt poruncilepe carei le-a da1Domnul lui Moise pentrufiii lui lsrael.DemunteleSinai.
27,25Prin,,oboli"(dupdMicu.Filotei,gaguna.Ileliade).am tradusgr. ohloi. c/ $i Yulg.. oboli. De menlionatcd atestarea dc la Micu csteanterioaricelorinregistrate in diclionarulacademic(DrR), afa incat, la etimoaneleindicate.fr. obole Si lat. obolus. trebuieadeugat$i gr.6hl6q. Un obol reprezonta in sistemulgrccescde Nasurdtoarc a -lM. Corcspondcntul din $sea partedintr-o didrahma,adicAaprox.72 de centigrame. gAldlr,,grdunte", descmna ccamai micAunitatepcntrugreutatedin ctaloanele pdstrate in T€mplu,echivalentd partedintr-unsiclu. cu a douazecea
I NUMERII
f
Introducere Cea de-apatracarte a Pentateuhului,atribuitatraditionallui Moise, este scrisd de un sacerdotcare a reunit, cu cincisprezecesecole inainte de Hristos,texte mai vechi, tradi{ii 9i formule rituale,a;ezatesub semnulunui itinerar al purificdrii spirituale. Parteanarativeconsacratdacestorani din istoria poporului evreu este intretesutdcu foane multe date cu caracter legislativ9i cultic. Unele ritualurimenlionatein text sunt mult mai vechi decdtperioadaexodului;de pilda,rirualuldescrisin 5,l l (,,apamustrArii") se presupunecd dateazdchiar din epocade dinaintede exil. DacdpentruaJ considerape Moise autoral acesteicArtipoatefi invocatdoar un scurtpasaj din 33,2 (,,$i Moise a scris plecdrileqi popasurilelor, dupd cuvintul Domnului...";cf. 15,2?-23,unde se vorbe$tedespreMoise la persoanaa treia intr-un discurspe care il are de rostit Moise insugi),nu estemai pulin adevAratcA atat pentru parteanarativA,cet fi pentru cea legislativasau de cult, el r6menecea mai importantdfigura a c64ii. Istoriafiilor lui Israel care, dupd primireaLegii pc Muntele Sinai, pornescintr-o cildtorie de patruzecide ani in cdutareaPamAntuluiFdgaduinlei,pentrua-l atinge abia atunci cand cei ce fusesertrrobi ln Egipt nu mai erauin viafd, are o bogatb incdrcAturA simbolicd9i a prilejuit nenumerate interpretdri, de la vechile comentariipatristicepanala miturile politice. Transpunereain greaci a textului ebraic a incercat,incepdndchiar cu titlul cdrtii, sA pun6 in evidenli simbolisticanumericda acestuiitinerar spiritual. Cum se qtie, titlul ca{ii in textul masoretic era Bemidbar (,,in deqert").Dar acesttitlu puteafi la fel de potrivit pentrudoua dintre cfutile care o preced6,ca Si pentru cartca care o urmeaza.Exodul, Leviticul, Numerii gi Deuteronomulse petrectoatein degert.La aceasldremarcAs-ar puteaaddugali cA titlul din TM al Exodului,Sfrerzdr(,,Nume"),precumpi titful Deuteronomului,Ddbdrim (,,Cuvinte"),ar fi la fel de potrivite pentru carteaNumerii ca Si Bemidbar, pentruca sunt numeroasenume gi cuvinte ale Domnuluiin Numerii.De fapt,un singurtitlu din TM parepotrivitcerlii careiaii esteatribuit:Ber€'shtt(,,Laincepul")pentruCenezd.in timp ce in TM titlul unei cA4i constain unul sau mai multe cuvinte din primul verset
422
INTRODUCERE
al c64ii respective,in LXX fiecare dintre ctu-.tiare un titlu care descrie subiectultratat:fevsolo (Geneza,adici ;,na5terea"lumii 9i a patriarhjlor); "{o6o9 (Exodul,ieqireaevreilordin Egipt);Aeu_l"x6v(Leviticul,carea privitoarela cult gi la indatoririletribului lui Levi); 'Apropoi (Numerii); Aeucpovoprov (Deuteronomul,legea enuntatapentru a doua oar6 sau a doua lege). Or, aldturi de seriade titluri din TM, iudaismulrabinic cunoa$teo alti serie de titluri pentru cele cinci c6r[i ale Torei, care concordacu tradi{ia LXX: Sdpir yegirat ha'oldm (,,Cartea facerii lumii"); Sdpdr yeqi'at Migrayim (,,Cafiea iegirii din Egipt"); SepAr firat hakkdhantm(,,Cartea fegii preolilor"); I{dmdshhappiqqutrtm(,,A1cincileadintre recensdminte,'); Sdpir mishndh 6rah (,Caftea celei de-a doua legi"). Se constatAc6 trei dintre titluri sunt practic identicecu cele din LXX: primeledoud 9i ultimul. Cel de-al treileatitlu (,,Cartealegii preofilor") pare a fi marcato distantare in raport cu titlul din LXX; dar aceasttrdistanfareeste mai mult aparentf, decdtreali, deoarecepreolii sunt descendenliilui Levi. Legeapreolieil se referi la tribul lui Levi. Cat despretitnrl ltdmdsh (,,A1cincilea"), surprinztrtorla prima vedere, acestanu trebuie sd inducdin eroare,pentru cA de fapt fiecaredintre cele cinci cdrJiale Toreiconstituieo cincimedin Tora;cu altecuvinte.termenii sdpir gi lldmEshsunt sinonimi aici. Mai r6m6netermenul happiqqfrdim. Rdddcinapaqad este tradusAin mod curent in LXX printr-un termen din familia lui lnrox6nteor0ur, ,,a trecein revistd".Corcspondentul grec pentru happiqqittm ar fi deci 'Enrox6ryeig (,,Num6ritori") sau 'Enrorepp6vor (,,CelenumArate").ExistAdeci aici o real6 distanlareintre LXX 9i tradifia rabinicE,ce nu se regasegte in cazulcelorlaltecarfi ale pentateuhului. Totugi, nu trebuiedatAo importanti preamareacesteidiferenle:nulnAratoarea constA ln numArarea rezboinicilorgi areca rezultatun num6r.Celedou6titluri corespund de fapt unei aceleiagimodalitalide a inlelegecuprinsulacesteicdrfi. Este necesarAo precizareasupratitlului, care este la plural. Desigur, existanumeroase numein Numerii.Dar uneledintreacestea suntmai importantedec6taltele,gi in primul rdnd aceleadin cele doue recenseminte ale fiilor lui Israel,situatela un intervalde patruzeci de ani distanl6:603550 la recensdmintul din a doualunda celui de-aldoileaan (1,45-46);601730 la recensdmdntuldin Araboth Moab, din a doua jumdtate a celui de-al patruzecileaan (26,51). Un al treilea numdr important figureaz|la 14,34; L Cuma $i fosttradusin romanefte in uneleversiuniritlul cirlii (n. trad.).
INTRODUCERE
l
'
l I j I
h I
,,Dupi numdrul zilelor ln care ali cercetatpAmantul,patruzecide zile, zi pentru an, ve{i lua pentrupacatelevoastrepatruzecide ani gi vetricunoaSte urgia manieiMele." Astfel, insugititlul c6(ii face referin(dla cele doud precumgi la rdtacireapoporuluiin de$ert$i inlocuireagenerecensaminte, rafiei celor careau pardsitEgiptul cu ceaa celor carevor intra in Canaan. Dar noliuneade numArmergemai departe.Ea esteceacarefaceposibi16 insdgiistorisireacare ne este povestitaaici. in primul recensAmant din capitolul int6i, este vorba de ,,num6rulnumelor" celor care au fost recenzali: recenzorii- Moise, Aaron gi cei doisprezecealeqiai adundrii- inregistreazapopulaliaevreilor,,dup6numdrulnumelorlor" (l,18.20.22sq): c6te nume de bArbalipestedou6zecide ani, tot ateliainscrigi; numdrulnumelor apareastfelca principiu al recensimdntului,caren-ar fi avut loc daci n-ar fi existatun ,,numdral numelor".,,Numirulnumelor"ii permitelui lsraelsd se organizezeca popor $i tot acestastA la baza numdrdtorii levitilor din capitolul 3 (3,22 sq), dupAcum el este la originea organizirii religioasea poporuluilui Israel. Fdri indoialS,,,numirul numelor" a jucat acelagirol in cazul celui de-al doilea recensimdntdin capitolul 26, dar textul biblic nu men{ioneaz'acest lucru.in schimb,in 26,53,,,num6ru1 numelor"apareca principiulde impirlire a sorlilorde mogtenire in Canaan:fiecaretrib va primi dup6,,numdrul numelor",deciin funcliede numdrulcelorinscrigi.,,Numdrulnumelor" estedeci ceeace va face posibil pentru un popor lArd pAmAntsA se a$eze in Canaan. Pe scurt,numArulsta atat la origineaorganizdriilui Israelca popor gi ca popor religios,cat gi la bazaa'ezirii lui Israelin PdmdntulFagdduintrei. El decisiveale istorieilui lsrael: std in egal6misurd gi la bazaepisoadelor revoltacea mai puternicAimpotriva lui Moise, cea a lui Core, carecontesta preotiaatribuitdlui Aarongi descendenlilor sdi,seterminecu moarteacelor mii $aptesutede douAsutecincizecide resculali(16,35)qi a paisprezece susfnAtori(16,49); revolta cea mai radicali a evreilor, care era indreptatA chiar impotrivaDomnului,cAndacegtiapAcdtuiesc cu femeilemadienite, a douizeci gi patrude mii dintrefiii lui Israel culmineazA cu masacrarea (25,9);iar razboiulvictoriosimpotrivamadienililor,pe careil porunceqte Domnul,estedusde doudsprezece mii de luptitorievrei. Dar titlul Numeriinu trimitenumaila istoriapoporului,ci se referd,de asemenea, la anumiteritualuri pe care Ie descrieaceastAcarte,in specialla sacrificiileanimale.in 15,12,Domnulii spunelui Moise:,.Dupi numdrul celor pe careii aduceli [ert{E], agasd faceli cu fiecare,dup6 numdrullor."
424
INTRODUCERE
in capitolul 29 este vorba, de asemenea,in mai multe randuri, despre ..numdrul"animalelorsacrificatela sArbitori. Insistind prin titlul seu asupranumerelor,nu este de mirare ci LXX dezvoltdvocabularulnumerelormai mult decato face TM. Astfel, in 1,49, levililor: ,,9i num6lui Moise sa nu facd numdrdtoarea Domnul ii poruncegte rul lor sd nul iei." TM spunenumai:,,nu le vei lua capul flevililor] (=,,nu-i vei numdra";cf. notala |,2)". Desigurc6 no{iuneade numerenu epuizeaziea singur6tematicaacestei cd4i. Dar analizelecareprecedaarataca esteIZfAindoialdcel mai bun titlu posibil, cel care marcheazacel mai bine coerenla9i unitateacdrlii. Origen, aplic6ndo lecturdmai mult alegoricddecatliterald,consideraci numerarea cdrlii;dupdel, cartea triburilorlui lsraeltrebuiepusdin relaJiecu ansamblul ieqinddin Egiptul in carepoporullui Dumnezeu, in intregimedescrie,,felul acesteilumi gi indreptindu-secatrePdmantulFAgaduinlei,(...), c6tre slava qi dupn (...),estecondusdupdo anumitaranduiala imperdfieilui Dumnezeu, meritelefiecaruia"(Hom.Num.2,1):in acestsens,carteaesteistoriacelor care meritd sd fie socotifi inaintea lui Dumnezeuin numdrul celor aleii (Hom.Num. 28,4). Despretraducereac6(ii in LXX, se poate spune cd ea rdmanefideltr soluliilor alese de traducatorii ce(ilor anterioaxe,care unificau anumite realitdti de cult, eliminau altele, operaudistinclii absentein TM, reduceau sau multiplicau anumite realitAticultice ale religiei degertului.Varialii de traducereapar 9i in interiorul cirfii, unde,ca sA luim un exemplumai des 'it rd'sh,litt.,,a lua intAlnit,expresiadtnTM nai6' capul", estetradusAcend prin troppcverv (nw) opXitv, ,,a lua inceput(ul)", in 1,2; 26,2, cdnd prin Xopficvervrd Keodlorov, ,,a lua sumatotal6",in 4,2;31,26.49.AceastL variafiein traducere nu sepoateexplicaprin existenta a doi traducAtori difepentru ri1i, cd celedouAtraduceriseregasesc in toalAcartea,mai mult, ambele figureazi in capitolul4. Traducerealiteraldde a$teptatar fi fost loppdverv riv xe$ol.itv, ,,a lua capul". Traducdtorula consideratcEea nu aveasensin greacA.Deoarececuvantul/d tft estetradusprin op14 in Gen. l,l; 2,10 sg, Ex. 6,25; 12,2, el folosegtemai intdi traducereal"qrpdvsrv (rnv) opfnv. o traApoi, congtientde caracterulobscural expresiei,incearcdsd gdseascA al numelui duceremai acceptabili,in cares6 fie, in greac6,un corespondent ebraic pentru,,cap": or, in Lev. 5,24, rd'sh estetradusprin reQdLcrov, cu sensul de ,,capital"; aceastatraducereera cu atat mai pertinenti cu cat reQdfrarovpoateaveain greacasensulde ,,sumatotal6".
{
I
NTRODUCERE I
r
I I
425
Astfel, ipotezamai multor traducatorinu se susline.Putemvorbi numai a traducerii. de o dorinl6de variaJie Acest procedeu permite ceteodatAs6 se facd unele distinctii utile: cuvdntulbDgid este tradus cdnd prin ipdrrov, cind prin oToLri' mai ales cend este vorba de vegmAntulmarelui preot; cuvantul mal?f este tradus prin riyyelog (20,14.16),cand estevorba de un inger al lui Dumnezeu,9i prin np6oprq (21,21i 22,5), cand estevorba de un emisar al regelui; sub'poFoq, ,,toiag"' slantivtl ma!,eh este tradus prin Qul,f, ,,trib", sau prin dupd context; cuvantul md' e7 estetradus cel mai adeseaprin Floprlrptov ,,mdfiurie", dar qi, dupi context, prin 6opn'1,,,sirbdtoare",sau Kop6q, ,,timp stabilit", sauchiar prin fuuXr1,,,sfat"(16,2). Procedeulpermite,de asemenea,precizareacampului semantical unui cuvant ebraic care nu are un echivalentstrict in greac6:cuvdntulmigrdsh estetradusin patrufeluri diferite in capitolul35. Un fenomen opus celui prezentat(care avea drept consecintavarialia traducerii)esteacelaprin care acelati termengrecesctraducedouAsau mai multe cuvinte ebraice.in Lev., cuvAntultiptog, ,,p6ine",redi deopotrivi ebr. ltallah, ,,prdjitura" sau ,,pesmet",9i ldllin, ,,p6ine"; de altfel, dproq in greacAnu numai pdinea,ci 9i toateproduselefdcutedin fdini. denumegte in ceea ce privegtecaracterulliteral sau liber al traducerii, ea a fost calificatadrept o traducere,,relativliberd", spredeosebire,pe de o parte,de CdntareaCAntirilor, ,,literal6",de Amos qi de cartealui Ruth, ,,relativliterale", 9i, pe de alta parte, de Proverbe,,,libera", sau de lnlelepciunealui IisusSirah,,,nesistematicd". in ceea ce priveqte criteriile sintactice, cartea Numerii apare ca o traducererelativ literald; studiul ordinii cuvintelor, care o reproduceadeseori pe aceea din ebraicd, confirme aceastbconcluzie; in schimb, in materiede criterii lexicale,prin gustul pentruvariaiie,pentruunihcare'ca 9i prin traducerileduble,Numerii apareca o traducererelativ liberd.' Gilles Dorival
alecd4ii (ms 45' Biblia 1688), 2. in ceeace priveStecelemai vechitraduceriromane$ti facutedupaediliade la Frankfurtdin 1597a LXX, caracterulliteralestepredominant. ln din Numeriiau intmt pulinefragmente de altecar[i ale Pentateuhului, Spredeosebire (2 t'ebruaric), Domnului intampinar€a esle citit la 8,16-17 tiDiculBisericiiOrtodoxe: (n.trad.). in AjunulCraciunului secite$tc 24,3-7.l7-18
L
I
Numerii
t-
F
t t
t
|
9i Domnul a grAit c6tre Moise in pustiul Sina,in cortul mdrturiei,in [ziua] int6i a lunii a doua a anului al doilea,de la iegirealor din pamantul 2 intregii adundria fiilor lui Israel, Egiptului, zicdnd: ,,Face1inumAretoarea dupdinrudirile lor, dupi caselestrdmolilor lor, dup6 numdrdin numelelor, 3 pe cap de om, tot bdrbatul de la doudzecide ani in sus,tot cel ce poateie$i la oastealui Israel,numdrali-i pe ei impreunacu oastealor; tu gi cu Aaron a sA-inumAra(ipe ei. gi irnpreundcu voi sd fie cAteunul dupi tribul fiecdrei ' capetenii,dupi caselestrdmogilorsi fie. $i acesteasunt numeleoamenilor care vor sta aldturi de voi: dintre cei ai lui Ruben- Elisur, fiul lui Sediur; 7 6 dintre cei ai lui Simeon:Salamiel,fiul lui Surisadai; dintrecei ai lui I
triburilorn-a avut loc Ia l,f-19 Origen(Hom.N m. l,l-2) seintreabade ce numararea spiritualtrecAnd iesireadin Egipt.Rfupurdeprin aceeaca poporultrebuias[ progreseze printr-o serie dc incercaririe$ireadin Egipl, trecereaMirii Ro$ii, mana fi stanca, remarchel, prirnireaLegii, ridicareafi itnpodobirea cortuluimarturiei9tc.De asemenea, Au lbst omifi sclavii(din pricinaconditieilor), femeile nu toatalumeira !bsl numarata. (diDpricinasldbiciunii tirii lor),egipteniidin rindul poporului(ca straini),copiiisub doudzeci de ani (incanecopfila mintel.imparlirerfroforuluiin douagruFuriechivade ordin spiritual.l)ontrua trecein randulsfinlilor leazA,pgntruOrigen,cu o decantare trebuiesate lepezide gdndurilepuerile5i safeci pragulmaturitatiispirituale. gr. r,oEr€ 6pviv, litt..,luafi inceptrtura";IM: ,,luaficapul" 1,2,,l-ace[inumaratoarea", in diclionarefi aparein (c/ 4,2).DcAisintagma,,aluaincepatura./capul" estemenfionatd nu s-aputut aleBibliei, cu sensul,,anumdra",aceasta celemai vechitraduceriromdne5ti intrain concurenld cu sensul,.aucide"(,.alua capul impunein limbaromand,deoarece 'IM: cuiva"). a ,dup[ inrudirile lor", gr. roro oulleveioq o!r(iv. a ,.tot b[rbatul", ,,dupdcraniile lof"; BA, spre deoscbiredc Rahlfs,considerdc[ to4 iiponv aparline (1,3). versetului urmdtor 1,3 ,,oastca"r termgnulgrec,6!vdprg,lnseamnain primul rand ,,for[t'', ,,putere"(aici, lnseamnA ,,putercarmata").Plecandde la sensulgcncric,Origen(Hon. Nun. 1,2)dd o de spirila lui Israel(carevinedin t,ege)in opointerpretare morala:.,puterea" esteputerea zitie cu puter€aegiptenilor(carevine din magic),a asirienilor(carevine din astrologi€) pe ei" aparedoarin LXX. gi a grccilor(carevinedin filozofie).t Al doilca,,numArafi-i tiecaruitrib ar fi ,,ingerii". R., p. 137),,ctrpeteniile" 1,4PentruApolinarie(Devreessc,
428
NUMERII I
Iuda:Naason,fiul lui Aminadab;8 dintre cei ai lui Issachar:Nathanael,fiul 'dintre lui Sogar; cei ai lui Zabulon:Eliab,fiul lui Chailon;r0dintrefiii lui Iosif, dintre cei ai lui Efraim: Elisama,fiul lui Emiud, [iar] dintre cei ai lui Manase:Gamaliel,fiul lui Phadassur;" dintre cei ai lui Beniamin:Abidan, 't fiul lui Gadeoni; dintrecei ai lui Dan: Achiezer,fiul lui Amisadai;Il dintre cei ai lui Aser: Phagaiel,fiul lui Echran;radintre cei ai lui Gad: Elisai fiul lui Raguel;r5dintre cei ai lui Neftali: Achire, fiul lui Ainan. 16Acegtiasunt cei chematiai adundrii,cdpeteniiletriburilor, dupAstr5mo$i,ei sunt [c6peteniilelpesteo mie ale lui Israel."'t 9i Moisegi Aaron i-aLrluarpe oamenii acestiacei numili dupanume l8 9i toatAadunareaau strans-oin [ziua] intAi a lunii a doua a anului gi i-au inscris dupi rudeniile lor, dupd strdmogiilor, dupd num6rulnumelor lor, de la doudzecide ani in sus,pe cap de om, tot le bdrbatul, precumii oranduiseDomnul lui Moise. $i au fost num6ra{iin DustiulSina. I,l4 Intre LXX ii TM esteo diferent[in privinfapoziliei celor din tribul lui Gad ln cadrulenumerArii; acegiasuntmenfionafi ln pozifiaa nouain LXX, in timp cein TM apar ln pozifiaa treia.Explicafiaar constain intentiatraducatorilor LXX de a armonizaintre pd(i aleBibliei(ln cazuldefafi, Num. 1,5-l5 cu Gen.35,22-26ti 49,3-22\. elodiversel€ a de aici nu trebuieconfundatcu ,,Raguef":TM De'u'Al, dar la2,l4 Re'n'el, Personajul Raguel,nepotullui Avraam(Gen.25,3),nici cu fiul lui Esau(Gen.36,4etc.)nici cu socrullui Moise(Ex.2,l8; Num.10,29J. I,16 ,,cdpcteniiletriburilot dup[ strtmogi", lin ,,...dup6 spilele pdrinfilor',(xcnd nqrplqq);TM are,,dupdtriburilepadnfilor"(c/ I,4 9i l,l8- l9). l,l8,,a anului"esteomisin TM f,,ti i-au inscris":gr. dra(ovdro(careconiinein rtdacinasacuvantulir€ov) aresensulde ,,ainscriepe tablecareselnvan pe un ax", asemdnatoareceforpe careerauscriselegil€in cet4ilegrecetti.r TM areaici o form6hapaxa vb.yalodh,,,ada naStere": expresieidiomaticace ar insemna,,ali inregistratintr-o inrudire" f in TM aparetermenulntS"pAfuah, carein alte contexteesteechivalatin greacA fie prin 6frgoq( 150de ocurente,dar numai'in Num.),fie prin Ql)li Q7,1li 33,54;36,1). Am optatpentrutraducerea gr. Sigoq pri[ ,,familie",plstrand,,popol' pentrutermenul l"o6q.Versiunilemoderneutilizeazd,de altfel,termenul,,familie",careareatestarivechi in limba romandchiarcu acestsens(vezi Cantemir,Divanul. 1698)t,,pe capde om',, gr. rrdv dpo€vrKovKqro KeQcdlivo$r6v, /,/t: ,,fiecareberbatdupacapullor". l,l9 in LXX, tribul lui Gad figureazlin pozitiaa noua,iar in 'l'M, in pozitiaa treia.a PentruOrigen (Hon. Num. 1,3) triburiteprefigureaztr ordineain momentulinvierii pe lCor. 15,23Sipe In. 14,2Origenafirml ci fiecaresufler eshatologice. Sprijinindu-se inviat va fi inscris,dupdcriterii spirituale,intr-unuldin celepatrutriburi: al lui Ruben (pentrucd a trdit cuviincios),al lui Simeon(pentrucl a fost ascultitor),al lui Levi (pentrucalitdlilede preot)9i al lui luda(pentruc[ Si-adominarinrclectul).
4
I
NUMERIII
20 $i au fost fiii lui Ruben,intAiul-ndscutal lui Israel,dttpdinrudirile lor, lor, dupdnumirul numelorlor, dupl familiile lor, dup6caselestrdmogilor pe cap de om, toti bdrbafiide la douizeci de ani in sus,tot cel ce poateieqi 2r la oaste, numaratoarealor: din tribul lui Ruben,patruzeci9i gasede mii " cinci sute. Pent.ufiii lui Simeon,dupdinludirile lor, dupdfamiliile lor, dupd caselestramogilorlor, dupi numarulnumelor lor, pe cap de om, toli " bdrbatiide la doudzecide ani in sus,tot cel ce poateiegi la oaste, numAr6-2a toarealor: din tribul lui Simeon,cincizecigi nou6 de mii trei sute. Pentru fiii lui luda, dupd inrudirile lor, dup6 familiile lor, dupi caselestramogilor lor, dupdnumarulnumelorlor, pe cap de om, toti bdrbatiide la doudzecide " lor: din tribul lui ani in sus, tot cel ce poate ieti Ia oaste, num5rAtoarea 26 gi patru de mii iase sute. Pentrufiii lui lssachar,dupd Iuda,gaptezeci inrudirile lor, dup6 familiile lor, dupd caselestrimogilor lor, dupa numarul numelorlor, pe cap de-om,toti birbafii de la douizeci de ani in sus,tot cel '' cincizeciii lor: din tribul lui Issachar, ce poateiegila oaste, numdratoarea 28 patru de mii patru sute. Pentrufiii lui Zabulon,dupd inrudirile lor, dupl familiilelor, dupdcasele$ramogilorlor, dupl numdrulnumelorlor, pe cap de om, toti barbatiide la doudzecide ani in sus,tot cel ce poateie$i la oaste, 2enumdrdtoarealor: din tribul lui Zabulon, cincizeci;i ;apte de mii patru 30 sute. Pentrufiii lui losif, fiii lui Efraim, dupEinrudirile lor, dupi familiile lor, dupdcaselestrdmogilorlor, dupdnumdrulnumelorlor, pe capde om, toti 3r bdrbalii de la doudzecide ani in sus,tot cel ce poateiegi la oaste, nume" ratoarealor: din tribul lui Efraim, patruzecide mii cinci sute. Pentrufiii lui Manase,dupdinrudirilelor, dupdfamiliile lor, dupdcaselestrdmogilor lor, dupa numArulnumelorlor, pe cap de o^m,tofi bdrbatiide la douizeci de " lor: din tribul lui ani in sus,tot cel ce poate iegi la oaste, numaratoarea ra Manase,treizecisi doudrJemii douasute. Pentrufiii lui Beniamin,dup6 lor, dupdnumdrul inrudirilelor, dupdfamiliilelor, dupi caselestrbmogilor numelor lor, pe cap de,om,tofi bArbaliide la doudzecide ani in sus,tot cel " lor: din tribul lui Beniamin,treizeci9i ce poateie$ila oaste, numdr6toarea " Pentrufiii lui Gad, dupd inrudirile lor, dupd patru mii sute. cinci de lor, dup6numirul numelorlor, pe cap familiilelor, dupdcaselestrAmogilor de om, toti bdrbatiide la douizeci de ani in sus,tot cel ce poateiegila oaste, triburi. celordoutrsprezece f,20-46intreLXX fi TM existeunelediferenfein cnumerarea LXX le corespund versetele versetelor 24-35 din in timp ce 1,20-23li 1,38-46coincid, versetele 24-25din TM 36-37din LXX le corespund 26-37din TM, iar versetelor
430
NUMERII I
3? numtrrdtoarea lor: din tribul lui Gad, patruzecigi cinci de mii gasesute9i 38 cincizeci. Pentrufiii lui Dan,dupdinrudirilelor, dupdfamiliilelor, dup6 caselestrimogilor lor, dup6numirul numelorlor, pe cap de om, toli birbatii de la douizeci de ani in sus, tot cel ce poate iegi la oaste,3enumArdtoarealor: din tribul lui Dan,$aizeci$i doudde mii gaptesute,a0Pentrufiii lui Aser, dupi inrudirile lor, dupi familiile lor, dupdcaselestrlmogilorlor, dup6 numdrul numelor lor, pe cap de om, toti birbalii de la douizeci de ani in 'sus, tot cel ce poate ie$i la oaste,'' numdrdtoarealor: din tribul lui Aser, patruzeci ii una de mii cinci sute. a2 Pentru fiii lui Neftali, dupd inrudirile 1or, dup6 familiile lor, duptr casele strAmogilorlor, dupd numlrul numelorlor, pe cap de om, toli bdrbalii de la doudzecide ani in sus,tot cel " ce poateiegi la oaste, numArdtoarea lor: din tribul lui Neftali,cincizeci patru trei de mii sute.44 Aceasta pe care au numArat-o e numaratoarea $i gi gi Moise Aaron capeteniilelui Israel,doisprezeceoameni:cite un barbat de fiecaretrib, dup6 fibul caselor strdmo$ilor.a5 9i toata numardtoarea fiilor lui Israel,cu oastealor, de la doudzecide ani in sus,tot cel ce lefea se se randuiascAIa r2boi in Israel,a fost 6s aogasesutetrei mii cinci sute cincizeci. a7 lar levilii, din tribul str[mo$ilor lor, n-au fost numirali cu fiii lui aE Israel. 9i a grAit Domnul cAtreMoise zicdnd:ae,,Vezi ca tribul lui Levi sd nu-l socotegtilaolaltd [cu ceilalli] 9i numdrul lor sA nu-l iei intre fiii lui 50 Israel. Ci tu sa-i rdnduiegtipe levifi la cortul mdrturieiqi la toate uneltele lui $i la toatecatesunt in el. Ei au si ridice cortul 9i toateuneltelelui, 9i au sd slujeascd in el, 9i au s6 punatabAraimprejurulcortului.5r $i la ridicarea cortului, levtii au s6-l sfanga, gi la punereacortului, ei au sa-l intindA.Iar cel de alt neamcareseva apropia[sd intre in el] sAmoarA.52lar fiii lui Israel sa-$ipun6tabAra,[fiecare]bdrbatin rdndulsdu9i [fiecare]bdrbatdupaceara 1,46Theodoretal Cyruluiselntreabtde ce Dumnezeua poruncitnumArarea poporului? Raspuns:vreasAaratectrli-a linut promisiunea facuti lui Aviaam,ln Gen,22,t7 de a-i deruio descendenlt numeroaslca stelelede pe cerli canisipulmilrii (Qu.Num.1). 1,47-54Pasajsimilar cu Num. 3,5-109i, parlial,cu Lev. 25,32-33iduptrpdrerealui Flaviusloscphus(AI lII, 286-287),Num. 3,5-l0 ar relataovenimente anterioare numdrdtoriifiilor lui Isracl(Num. l-2). l,47,,levifi"': membriitribului lui Levi au un loc apartein cadrulpoporului:ei slujesc la sanctuar(Num. 3-4), nu au pane de mostenirein Israel(Deut. l8,l), dar prrmesc (Num.18,21-24). zeciuiala l,5l ,,celde alt neam",/itl. ,,sfdinul",cu sensulde oricarcnelevit.
NUMERII I-2
431
sa, laolaltd cu oasteasa. 53Iar levitii sa-gipunAtabdrainainteaDomnului imprejurul cofiului mAturiei, gi nu va fi pdcdtuireintre fiii lui Israel. $i levilii in9i9i sa facd de pazdla corrulmerturiei."5ogi au ftcur fiii lui Israel dupatoatecatele porunciseDomnul lui Moise gi Aaron; agaau fdcut. I
$i Domnul a grAit c6tre Moise gi Aaron zicdnd:2 ,,[Fiecare]om, linendu-seel dup6 ceata,dup6insemnele,dupd caselestrdmolilor lui, [ata] sApun6 tabArafiii lui lsrael. in fa1d,irnprejurulcortului mirturiei, sApuna r tabira fiii lui Israel. $i cei careigi vor punetabaraprimii, sprerasArit[vor fil ceatatabereilui luda, cu oastealor, 9i c6peteniafiilor lui Iuda - Naason, fiul lui Aminadab.4Oastealui, cei numdrali:gaptezeci gi patrude mii gase 5 sute. pi cei care igi vor pune tab6raalaturi - tribul lui lssachar,9i c6petenia fiilor lui Issachar- Nathanael,fiul lui Sogar.6 Oastealui, cei numarati: cincizeci $i patru de mii patru sute. ' Si cei care iii vor pune hbara alAturi- tribul lui Zabulon,9i capetenia fiilor lui Zabulon- Eliab,fiLrllui " Chailon. Oastealui, cei numArati:cincizecigi gaptede mii patru sute. 'Toli cei numdrali in tabdra lui luda: o sut6 optzeci gi gasede rnii patru sute,cu oastealor. Ei sd-giridice 1abtrra cei dintai. r0 Ceatatabereilui Ruben,cdtremlazlzi, cu oastealor, $i clpeteniafiilor lui Ruben- Elisur.fiul lui Sediur." Oasrealui, cei numdrali:patruzeci;i qasede mii cinci sute. 12$i cei care igi vor pune tabira alIturi - tribul lui 2
( t
F
1,53,,nuva fi pacatuireintre fiii lui Israel":TM are,,nu va fi mAnia[lui Dumnezeul pestecomunitatea fiilor lui lsrael". 2,1-9 PentruOrigen(Hom.Nun. 3,3), cele patru diviziuni ale taberei,sprecele patru punctecardinale,simbolizeazdcele patru ordin€ de sfinli desprecare ar vorbi Evr. 12,18-23$i careformeazl o ierarhie:cel mai sus,Bisericairltailor-nlscu[iinscri;i in ceruri;apoi,corulingerilor;urmeazllerusalimulcercsc li, cel maijos,munteleSion. 2,2 ,,[Fiecare]om findndu-seel"; gr. dveporoq€16pevoqowoo, /i/t | ,,omtinAndu-se 9l aproapede", omis in TM. 0 ,dupa ceata,dupainsemnele,duptrcaselestrdmosilor lui": Origeninterpretci\ze in sensmoralgi alegoric,in luminapasajuluidin lCor. 14,40 (Hon. Num. 2). ..l agma"(ceata)estepusdin relaticcu ,,ordinul"(imaginemilitard). Fiecareins trebuiese-fi cunoasctr ,,c€ata",,,ordinul"din carefaceparte$i sa aiba un potrivit cerinlelorordinuluirespectiv,mai ales atuncicand 9 vorbade comportament preolie.,,insemnele" sunt,pentruOrigen,,,genele"fiecirui individ in paft, care-idefinesccaracterul$i-l disting de c€ilalfi. Cat despre,,casele strdmo$ilor",acesteaprefigureazadiferitelef'amiliicere$tiin caresufletelevor intradupamoarte. 2,9 Dupd Theodoret,tribul lui luda estefoane num€ros!ca semnal nasteriilui lisus Hristosdin sanullui (Qu.Nun.3,PG 80,352-353).
432
NUMERIT 2
Simeon,$i cepeteniafiilor lui Simeon- Salamiel,fiul lui Surisadai.13Oastea 'o lui, cei numArali: cincizecigi noudde mii trei sute. $i cei careipi vor pune tabAraalAturi- tribul lui Gad, qi cdpeteniafiilor lui Gad - Elisaf, fiul lui 15 Raguel. Oastealui, cei numirati: patruzecili cinci de mii gasesute qi cincizeci.r6Toli cei numdrafiin tabAralui Ruben:o sutdcincizecigi una de mii gi patru sutegi cincizeci,cu oastealor; in al doilear6nd s6-giridice " [tabAra]. $i cofiul mdrturiei se va ridica, precum gi tabara levitilor, in mijlocul taberelor.Precumi9i pun tabtua,agasi o gi ridice, fiecareurmdnd la rand,dupaceata[ui]. 18 Ceatatabereilui Efraim, catre apus,cu oastealor, 9i cipetenia fiilor lui Efraim- Elisama,fiul lui Emiud. reOastealui, cei numlrati: patnjzecide mii cinci sute.20gi cei careigi vor punetabdraalaturi- tribul lui Manase,qi 2r cdpetenia fiilor lui Manase- Garnaliel,fiul lui Fadassur. Oastealui, cei 22 numArafi:treizecigi doud de mii doua sute. 9i cei care iSi vor punetabdra alAturi- tribu^llui Beniamin,;i cipetenia fiilor lui Beniamin- Abidan, fiul " lui Gadeoni. Oastealui, cei numdrafi:treizeci gi cinci de mii patru sute. 2a Toli cei numaraliin tabdralui Efraim: o sut6opt mii gi o sutd,cu oastea lor. in al treilear6ndigi vor ridica tabira. 25 Ceata tabereilui Dan, cdtre niazAnoapte,cu oastealor, gi capetenia fiilor lui Dan - Achiezer,fiul lui Amisadai.'u Ou.t"u lui, cei numirafi: qaizeci9i doui de mii $aptesute.2t 9i cei careigi vor punerabaraaldturitribul lui Aser, Si capeteniafiilor lui Aser - Phagaiel,fiul lui Echran.28Oastea lui, cei numlrafi:patruzecigi unade mii cinci sute.2e$i cei careigi vor pune taberaalituri * tribul lui Neftali, 9i cipeteniafiilor lui Neftali Achire,fiul lui Ainan.30Oastealui, cei numdrali:cincizecigi trei de mii patrusute.3l Toli cei numAraliin tabAralui Dan: o sutdcincizeci9i gaptede mii gasesute.Cei din urmdvor ridica tabAra,cu ceatalor." 12 Aceastaestenumdr6toarea fiilor lui Israel,dupdcaseleslramogilorlor. Toat?inumdratoarea taberelor,cu o$tilelor: iiasesutetrei mii cinci sutecinci3r zeci. Iar levilii nu au fost numdratiprintreei, dupacum ii porunciseDomnul ra lui Moise. $i au flcut fiii lui Israeltoate cate i le orinduise Domnul lui Moise; agapuneautabera,dupaceatalor; 9i agaigi ridicau [tabfta], fiecare finAndu-se!a rindl, dupdfamiliile lor, dup6caselestrAmofilorlor. 2,14,,$icei careigi vor punetabaraalaturi"nu aparein TM. 2,18,,cltreapus",/rlr.:,,cdtremare".Expresiatraduceebr.J/ammah, ,,spremare": ,,spre apus";in Egipt,sensulera,,spremiazinoapte".
I
)
{
i
A
NUMERII3
4!3
3 I Acestea[sunt] rudeniile lui Aaron gi Moise in ziua ln care Domnul i-a grdit lui Moise pe munteleSina,2 gi acestea[sunt] numelefiilor lui Aaron: intdiul-ndscut,Nadab,qi Abiud, Eleazargi lthamar.I Acestea[sunt] numelefiilor lui Aaron, preofii cei un9i,cArorale-au desbvargit[rle. consao cratl mainilepentrua sluji ca preofi. $i au murit Nadab9i Abiud in fala Domnului,aducandei foc striin inainteaDomnuluiin pustiulSina;9icopii nu aveau.$i Eleazargi lthamarau slujit capreoliimpreundcu Aaron,tatil lor. 5 6,,1a tribul lui Levi 9i agazi-ipe 9i Domnula grditcatreMoise,zicdnd: 7 preotul gi ei dinaintealui Aaron ii vor sluji lui, gi vor face de pazapentru el $i [vor face] de pazi pentru fiii lui lsrael dinainteacortului mArturiei,ca sAlucrezelucrarilecortului,'9i vor pdzi toateuneltelecortului mdrlurieigi cele de pazi ale fiilor lui Israel,la toatelucrdrilecortului.e gi sa-i dai pe levifi lui Aaron 9i fiilor lui, preotii.in dar Mi-au fost daruili acestiadin paxteafiilor lui Israel. r0 $i pe Aaron 9i pe fiii lui s6-i pui peste cortul mArturiei,9i s6-9i pdzeasci preolia ti toate cele de la altar gi dinduntrul perdelei[altarului].$i cel straincare flel-ar atingesAmoarI." rr 12 9i Domnula grAitcatreMoise,zicand: ,,gi Eu, iatd,i-am luat pe levili dintre fiii lui Israelin locul tot intaiului-nAscutcare deschidepantecele 3,3 ,,le-audesdvar$it mAinil€":TM are: ,,lc-a desdvarsitmdna".Pluralulverbuluidin LXX s-arputeareferi la faptul cl subiectulestemultiplu:Domnullmpreunecu Moise (cf. Ex. 6,23, 29,9|i 35;40,2-I 5; Lev.8,I -36). 3,4 Moartealui Nadabfi Abiud estepovestitain Lev. l0,l-3. pentruphilon,Nadabgi Abiud reprezintiiintelectuldespuiatde pasiunicare,prin vinutc, sc intoarcein eter, migrandastfcldinsprelumeacreatdspreceanecrcatd(Confus. 156;Her.309; Fuga 59, Sozr. II,67).Pentrulrineu (ldv. haer.IV,26,2),Nadabgi Abiud,careaducfoc strdin,ii prefigureaz[pe eretici,careintroducinvAtrf,turi strAinein Bisericd. 3,5-f0 Theodoretse lntreabA,in Qu. Num.4 (PG 80,35348),caresunt exactatributiunile preofilorqi al€ levitilol? Dupaacesteversete,spuneel, preolii aducsacrificiile, iar lcvifii suntajutoarele preofilor$i pdzitoriicortului. 3,9,,preolii" nu aparein't-M. r ,,in dar Mi-au fost ddruifi acestia":dupeTM, destinatarul daruluiar puteatj Aaron; interprctarea din LXX estccertificatAde unelemanuscriseebraiceqi concordbcu Num. 8,16,undeTM coincidecu l-XX. 3,10,,lel-aratinge":TM are,,seapropie". 3,1l-13Al doileadiscursal Domnuluidespre leviti.DuptrPhilon(Her.124),leviliisunt deopotrivatribul consacrat Iui Dumnezeu Si simbolulintelectuluiintorssDreDumnezeu. DupdSacriJ.I l8-134,levifii reprezinltr raliuncacare-$igase$te refugiulin Dumnez_eu. La rAndulsdu,Origeninterpreteazd ,,dintretiii lui Israel"(t.e.din mijlocul fiilor lui Israel) ca o indicatieasupra,,imparlialitilii" levitice:lcvitul nu deviazanici sprest6nga,nici spredreapta,dup:iexpresiadin Num.20,17,fiind garantulfidelitaliifatddc Dumnezeu.
434
NUMERII3
pentruei qi vor fi ai Mei. 1l Pentru la fiii lui lsrael:levilii vor fi rescumpdrare ca al Meu estetot intaiul-nascut.in ziua in care am lovit tot intaiul-nAscut in pdm6ntulEgiptului, Mi-am sfinlit tot intaiul-nascutin lsrael, de la om pandla dobitoc.Ai mei vor fi, Eu [sunt] Domnul." Ia " $i a grait Domnul cdtre Moise in pustiul Sina,zicAnd: ,,socoregre-r pe fiii lui Levi, dupi caselestrdmosilorlor, dup[ familiile lor, dupi inrudirile lor, pe tot bArbatulde la o lunb in sus, [a;a] s6-i socotegtipe ei." 16$i i-au numAratMoise 9i cu Aaron, dupi glasul Domnului, in felul in care le oranduise Domnul.l7 $i acegtiaeraLrfiii lui Levi, dupi numelelor: Gedson, r8 Caathgi Merari. gi acestea [sunt]numelefiilor lui Gedson,dupi familiile lor: Lobenigi Sernei.regi fiii lui Caath.dupdfamiliilelor: Amramqi Issaar, Chebrongi Oziel.209i fiii lui Merari.dup6 familiile lor: Mooli gi Musi. Acesteasuntfamiliilelevililor,dupdcaselestrdmogilor lor. '' Lui Gedson:farnilialui l,obenigi familia lui Semei;acestea[sunt] familiile lui Gedson.22Numdratoarealor, dupi numarultuturor blrbaJilor de la o lund in sus- numaratoarea lor: fapte mii cinci sute." 9i fiii lui Gedsons6-9ipuni tabAraindalrdtulcortului, spreapus.2agi capeteniacasei strAmo$ilor familieilui Ceclson[era]Elisaf.fiul lui Lael.259i lerauin1paza fiilor lui Gedsonin cortul rnAfturiei:cortul, gi acoperAmantul, 9i vdlul upii de la cortulmarturiei,26 pdnzele curfii,9i perdeaua de la poartacurfii de 9i langdcort ti toatecelelaltelucriri ale lui. " Lui Caath: familia lui Amram, gi familia lui Saar,gi familia lui Chebron,9i familia lui Oziel; acesteasunt familiile lui Caath.28DupA numirul tuturor bdrbafilorde la o lund in sus: opt mii gasesute, stdnd de pazAla cele sfinte. 2eFamiliile fiilor lui Caath vor pune tab6rain pafiea gr. l"trpov nu are corespondent 3,l2,,rAscumparare": aici ln TM, dar in alte locuri (3,46.48.51) traduceun derivatdc lapAdhAh...aftsc:umptut'. 3,15 ,,dup5inrudirilelor" nu aparein TM: cstc posibil ca in LXX sA fie o traducer€ dubldpentrumi;'pallal,(vszi notala l.l8). 3,16.,li cu Aaron"nu aparqin TM; acsastd omisiunes-arincadralntr-unlir mai lungde (1,53;8,12:16,lI ii 44t l?.8; 20.8),princareLXX ii acorddlui Aaronun rol exemple mai importantdecatcel atribuitin TM. a ,.dup,glasulDomnului":expresiaesteproprie Num.pentrua redaebr. 'al peh YHWH,li .: ..dupdguraDomnului". 3,23 ,,$i fiii lui Gedson":TM are ,,familiil. (tin CEr'iunni'. in afaradiferenlelorde greceascd antroponime, intalnim aici pi traducerea lioi ,.fiii", pentrucuvdntulebraic echivalatde obicciprin6flpog,carein LXX va aparcain versetulurmAtor. 3,26,,perdeaua de la poartacurlii de l6ngi cort':.cf. Ex.27,16,
€
li .
NUMERII3
r
r b
30 dinspre miazbi a cortului, 9i cipetenia casei strlmogilor familiei lui Caath [era] Elisaphan,fiul lui Oziel. '' gi in paza lor [vor fi] chivotul, $i masa,gi sfegnicul,gi altarele,$i uneltelefloculuil sfiint, celein careslujesc, r2 9i v6lul,9i toate lucrarile lor. gi cdpeteniepestecapeteniilelevi{ilor [era] Eleazar,fiul lui Aaron preotul,cel pus sd steade pazela celesfinte. '' Lui Merari: familia lui Mooli 9i familia lui Musi; acesteasunt fami34 liile lui Merari. Numdrdtoarealor, dup6 numarul a tot bArbatulde Ia o lund in sus: gasemii cincizeci.15$i c6peteniacaseisfamogilor familiei lui Merari [era] Suriel, fiul lui Abichail. Ei sa-$ipunAtabtu6in parteadinspre miazdnoaptea cortului. 16 Numdrdtoareapentru paza fiilor lui Merari: abacelecortului,ti stinghiilelui, 9i stdlpiilui, 9i tilpile lui, $i toateuneltele lor, Si toatelucrlrile lor, 3?qi stdlpiicu4ii de jur-imprejur,9i tdlpilelor, 9i Jiruqiigi funiilelor. 38 9i cei carepun tabdrain fata cortului mirturiei inspredsarit: Moise fi Aaron qi fiii lui care staude paz6Ia cele sfinte pentrufiii lui Israel.$i strdinul care lel-ar atingesAmoara. 3e Toat6 numiratoarealevililor, pe care i-au numAratMoise $i Aaron dup6glasulDomnului,dupd familiilelor, toti baxbatiide la o lund in sus: doudzeciqi doudde rrii. ougi i-a spus Domnul lui Moise: ,,socotegte-ipe toli int6ii-n6scu1ide paxtebirbAteascAai fiilor lui Israel, de la o luni in sus, 9i iale numdrul dupd nume. "' gi pe levi{i s6-i iei pentru Mine - Eu [sunt] Domnul * in locul tuturor intailor-ntuculi ai fiilor lui Israel, 9i vitele levitilor, in locul tuturor inteilor-nlscuti dintre vitele fiilor lui Israel.',a2$i a numirat Moise, in felul in care i-a poruncit Domnul, tot intaiul-nescutdintre fiii lui Israel. 3,31 ,.vdlul": gr. xotordl"upgo nu poatefi nici acoperdmaotul din v. 25, nici p6nzele cu4ii din v. 26, ambeleincredinfatelui Gedson,ci vdlul caredespartesmntasfintelor (cf Ex. 26,34). 3,32 .,Eleazar, fiul lui Aaron preotul"rtextul din LXX esteaici mai clar dec6tcel din TM, penhuca sistemulcazualdin greaci permiteeliminareaunei posibilelecturiambiguc:,,Eleazar, fiul lui Aaron,preotul",in care,,preotul,'ar puteafi considerat apozitie pe langl Eleazar. 3,39 Dupatradilia rabinice,Aaron trebuiegtersde po listi, h sensulca el nu [eoure inclusin numarullevililor numarafi.a ,,doutrzeci gi doudde mii,': dupd Otigen(Hom. Nun. 4,1),22 000 estoun numaroxcelent,intrucAtil confinepe 22, carc reprezintl numarullitereloralfabetuluiebraic,al patriarhilor,al creaturiloretc. Simbolizcazd. in chip mistic,,,sumatuturorfepturilor".
NUMERII3.4
a3 dupa numerul numelor 9i au fost toli lntaii-ndscu1ide partebarbateasca, lor: doudzeci luni in sus, dupd numdratoarea de la o 9i doud de mii [or], douasutelaptezecigi trei. aagi Domnul a grait catre Moise, zic6nd:nt ,,la-i pe levili in locul a tot int6iului-n6scutdintre fiii lui Israel$i vitele levitilor in locul vitelor lor, qi ai "" Mei vor fi levi{ii. Eu [sunt] Domnul. $i [pentru] rdscumpdrdrilecelor doue sute $aptezeciti trei, cei care prisosescfaF de levili dintre intaii-nas'' culii fiilor lui Israel, sa iei [cate]cinci sicli de cap,dupddidrahmasf6na8 tului [doag],doudzecide oboli la siclu, 9i s6-idai baniilui Aarongi fiilor 4e lui ca rascumpararepentru cei ce prisosescdintre ei." 9i Moise a luat banii, rdscumpir6rile pentru cei ce prisoseaula rascumpararealevitilor; 50 ln locul intdilor-nisculi ai fiilor lui lsrael a luat banii: o mie trei sute 5r faizeci$i cinci de sicli,dupdsiclulsfdntuluilacagl. gi Moisele-adat lui Aaron gi fiilor lui rdscurnplrdrilepentru cei ce prisoseau,dupd glasul Domnului,precumii orinduiseDomnullui Moise. | 2 4 $i a grait Domnul cdtre Moise 9i Aaron, zicdnd: ,,Ftrnumaretoarea fiilor lui Caathdintre fiii lui Levi, dupi familiile lor, dupdcaselestrimogilor 3 lo1 de la douizeci gi cinci de ani in sus, pAni la cincizeci de ani, pe toli cei ce intra sd slujeascApentrua face toate lucrdrilein cortul marturiei.'$i 3,43,.douAsuteSaptezeci misticSi acest Si trei": Origen(Hon. Nr,r. 4,1) intcrpreteazA mmdr:22273 se descompune in 22 000, ,,sumatuturor creaturilor",gi 273, ,,mrsrerur zAmisliriiomului",introcatreprezinttnumtrrulde zile al sarciniitLneifemei. -l'M 3,47 ,.cinci sicli de cap": are ,,cinci,cinci qekelipe craniu....dup6didrahmacea paresf,derivedintr-oechivalenld siclu-didrahmtr sfint5"; alternanta destulde aproximativa, pentrucA$ekelulaveaI1,5 gr. argint,iar drahmaatica4,32gr., pentrua ajungein epocaptolemaicd la 3,6gr. (vcziCen.23,15-16; Ex. 21,32;Lev.27,3in comparatie cu Ex.30,23-24:39,1;Lev. 5,15);valoarea de 20 de obolipentruun sicluar trimitetot spreepocaptolemaica. 4,3 ,,dela dou[zeci!i cinci de ani": TM are,,treizecide ani"; diferenfaaceasta apareqi in versetele 23,30,35,39,43,47,Explicatia ar puteaconstqca $i in cazulcitatla 1.14, in dorinlaLXX de a armonizaintrc elc divcrsclepd4i ale Bibliei (in cazulde fa[[, cu varstade douazeci$i cinci de ani,atatin LXX, cat $i in TM; 8,24,undeestemenfionat5 pe dc alta parteinsd.armonizarea ar fi fost mai simplddac[ s-ar fi operatmodificarea numaiin 8,24);rtrmarledeschis[$i ipotezacAdiferenteleprovin dintr-unmodelebraic diferit de TM. 4,4 ,,sfantasfintelof': gr. iryrovttiv i\i,@vt litt.:,,sfAntdintrecelesfinte",atatin LXX, 45 qi ms.4389)gdsimltraducercs|antu catli in TM. in vechiletraduceriromanegti(ms. sfnlilor ti,, respectiv, a dAntrlui s./inlilor, dar in Biblia 1688 apare forma Svanh
TI
II {
I
NUMERII 4
lucrdrile fiilor lui Caath in cortul m6rturiei lsuntl acestea:smntasfintelor. t 9i Aaron gi fiii lui s6 intre candse va strangetabdragi si deajos perdeaua umbritoare$i sA acoperecu ea chivotul merturiei. 6 9i sd pund peste ea acoperemantde piele ca hiacintul gi sA aruncepeste el o penz| loall. ca t hiacintul,;i sd petreaca drugii [chivorului]. 9i pestemasapunerii-inainte sd agtearnAo pAnz6"toaE.purpurie, 9i vasele,9i cadelnitele,9i cupele,9i potirele pentru libafie, iar pdinile cele de-a pururi sd fie pe ea. t gi sA
3
;
l
t I t
r$ F.
Svirtelor,mgntinutaapoi in majoritatea versiunilorromane$tipanl Ia cele mai recente edifii ale Bibliei Sinodale.Expresiadin TM a generattrei tipuri dc interprettui:l) a fost considerata o apozifiepentru,,cortulmtrturiei", interprgtare putin verosimilA,intrucat, conformcu Ex.26,33-34,trebuiefAcutao distinctieintre con, ..loc sfint", $i ,.sfanta sfintelof'careadAposte$te chivotulnrarturiei;de acegaTargumulN. a modificatgxpresia cu ,,in casalucrurilor sllnte", adicain sanctuar;2) expresias-ar referi la tipul de slujbealeliilor lui Caath;3)expresiaar desemna obi€ctelesacrede careseingrijeaufiii lui Caath.Exprcsiadin LXX, Ia nominativ-acuzativ, nu poatereplezentao apozifie pentru,,cortul mArturiei",aflat la dativ in greaca;de asem€ne4in pasajulde fa[A, expresiaiD discutieaparein greactrcu lbrma nearticulati,in timp ce in Ex. 26,33-34Si in Num. 18,10apareforma articulattrpenhua denumilocul undese aflA chivotul;in Ex. 29,37$i 40,10,ca li ln 30,10fi 30,36,reterirea ar fi maidegrabtla un objecrsauIa un animal de jertfi, nu Ia o anumitdactivitate.Acest sensdin Ex., confirmatde numeroase ocurenfe din Lev. (2,3 qi l0; 6,179i 22; 7,1 Si 6: 10,t2ti t'l: 14,13;24.9i 27,28]'vezicomentariulla Lev. 2,3),faceimprobabilagi a douaipotezade inrerpretare. Rdmdnemai plauzibil[ a treia inlerpretare, anumecA estevorbade lucrurilesfintede caretrebuiausa selngrijeascafiii lui Caath,in spiritul acast€iinterpretAri exprcsias-ar puteatraduc€prin ,,celeslinteintre slinte",carear desemna astfelatAtobiectelesacre. c6t Si chivotulinsu5i(,.celsfantintre cele sfinte").Formade plural aparede altf'elin 4,19.a OrigcnremarcafaptulcAobiectelecarctrebuieacoperitesuntin numdrde $apte, cifra sacrd.Acesteobiectesimbolizeazt,dupa el, secreteleinielepciuniitainice,care trebuicacoperite$i pdstratedepartede ochii multimiiprofane(././o n. Nun.4,15,2-3). 4,5 ,.perdeaua umbritoare".td xoron6roogo rd ouono(ov: TM are ,,v ul perdelei,' (parckhethhannasAkh)tradusin grcacafie prin xorcrn6roopo(Ex. 3j.12). qe unoe tradilionalul,,catapeteasmd", carc a ujunsastazisA denumeasca strict iconostasuldin bisericileortodoxe,fie prin KffoKoJ,u'rlqloi rotoneroopcrog(Ex. 40,21). 4,6 ,,cahiacintul":ebt.taftaSSi fkheleth- ambelelradusecu acelagicuv6ntin gr. (vezi n. urm.) 4,7,,toatapurpuria"(olor6p0!pov):TM are,,albastrd" (sau,,violeta", sau,,purpuriu-violett'); termenulfklrcleth este tradusintotdeaunain restul pentateuhuluiprin uqKtveoqsauirori"vorvov;Ulrich, E., 1992,propLrne emendarsa lui ol,ondpQupov din acestpasajcu !qKivorvov. 4,8..pestcca" (pestemasa):TM are,,pesteele" (pesteobiectclede cult enumerate in versetulantcrior).
NUMERII4
a$team6pesteea penz5stacojiegi sd o acoperecu acoperlmentde piele ca hiacintuf;i sA petreactrprin ea drugii. ' gi sA ia o penzAca hiacintul $i sA acoperesfegniculcarelumineazd,9i candelelelui,5i mr.rcdrile lui. Uvitele lui Si toatevaselepentruuntdelemn,cu carese slujegte.l0 $i s6-l pun5 pe el $i toate.uneltelelui intr-o invelitoare de piele ca hiacintul gi sd-l agezepe rr drugi. 5i pe altarul de aur s6 a;tearndo pdnzi ca hiacintul gi si-l acopere cu acoperdmantde piele ca hiacintul Si sd petreacddrugii. 12gi sA ia toate vaselede slujit in care se slujefte la cele sfinte ti sd le punAintr-o panzAca hiacintul gi sa le acoperecu acoperimantde piele ca hiacintul s6 Ie puna ,i pestedrugi. '' $i capaculsa-l puna pestealtar 9i sdJ acoperepe deasupracu o FsAturA,toata ca purpura. '" $i sd pund toate vaselein care se slujeste deasupralui, 9i talgerelepentruj5ratic, 9i cirligele pentrucamegi pocalele, 9i capacul,li toatevaselealtarului.$i s6 pun6pesteel acoperament de piele ca hiacintul, 9i se petreacedrugii lui. $i sd ia o penz| ca purpura gi s[ inveleasci laolalte vasul de spalat$i soclul lui gi s6 le pund intr_unacopertrm6ntde pieleca hiacintul9i sd le pun6pestedrugi. r5Aaron gi cu fiii lui vor terminade acoperitcele sfinte Si toatevaselesfinte la ridicareataberei 9i [abia] duptraceeavor intra fiii lui Caaths6 le ridice; 5i sd nu se atingdde cele sfinte,ca si nu moar6.Acesteale vor ridica fiii lui Caathin cortul mdrturiei.'u Eleazar,fiul lui Aaron preotul,va veghea:untdelemnulpentru lumin6,9i amesteculde tdmaiegijertfa de fiecarezi, untdelemnulungerii, 9i va aveagrijd de intregulcort gi tot ce se afld in el in smnt, in toate [licaqul] lucririle." " $i a grdit Domnul cAtreMoise gi Aaron, zicdnd:18.,Sdnu l6sa1isd piaradin trib ceatafamilieilui Caath,dintrelev(i. reAqa s6 faceli cu ei, ca sAtraiasca,gi nu vor muri cAndse vor apropiade sfintelesfintelor: 4,9 PentruPhilon(ffer. 226),masadin versctul7 simboliz_eaz6 rugdciunilede mulfumire pentrumu tori; candelabrul simbolizeaza rugiiciunile de mulfumirepentrufiinlelecere$ti. 4,13 ,,capaculsAl pundpestealtar":'lM arc ..ei vor aruncacenupade pe altar,,.in Ex. 27,3rd.onrfp trimitela un ritual diferil de l'M, careare,,vasede luatcenusa,,. poateci estevorbade un capacde metal,carese punc pestealtarulpe careau rAmastAciuni, pentrua puteapun€deasupra panzapurpurie.Acest,,capac,, e n€cunoscut in TM. 4,t4 Dupl Theodoret(Cr. Num. 6, pG 80,356AB), hiacintulsimbolizeazd cerul, iar purpur4 regalitatea. Cuvenurilede culoareahiacintuluiconvinobiectelordin interior, iar celede culoareapurpurei,obiectelordin exteriorulcortului.Explicalialui Theodoret nu estegeneralvalabilI. 4'l5,,ca sd nu moart': TM are,,li vor muri". LXX ofer6aici o traducereexpliciti. r Ie vor ridica",TM are:,,accstea ,,Acestea sutt sarcina',. 4,16,,Eleazar.,. va veghca";/irr.: ,,Celcareva supraveghea... Eleazar',.
NUMERII4
*
*
!
Aaron gi fiii lui sdmeargdgi s6-i r6nduiascdpe fiecarela lndatorirealui 20qi sAnu intre sAvadAfird vestecele sfinte,ca si nu moari." 21 22 9i a gr6it Domnul cetre Moise, zicdnd: ,,Fa gi numdratoareafiilor lui Gedson,tot dupi caselestrdmosilor lor, dupdfamiliilelor, 2rde la doudzeci gi cinci de ani in sus9i pdndla cincizecide ani; socotegte-i pe toli cei ce intrd si slujeascdgi sd facd lucrdrilesalein cortul mirturiei. 24Aceastaeste 25 slujireafamilieilui Gedson:sAslujeasca $i sAridice. Sa ducdinvelitorile de piele ale cortului gi cortul mdrturiei, gi acoperdmantullui, 9i acoperlmintul ca hiacintul de deasupralui, 9i acoperimdntulugii cortului mirturiei 'o gi pdnzele cu{ii, cate sunt pe cortul mdrturiei,9i celelalte,$i toatevasele de slujit, cu catese slujelte; [acestea]vor face.27Dupa [zisa]gurii lui Aaron 9i a fiilor lui sd fie slujbatiilor lui Gedson,dupi.toateslujirilelor gi in toate [cele] purtatede ei. $i sd vegheziasupralor, dup6 numelelor, la toatecele purtatede ei. 28Aceastaesteslujireafiilor lui Gedson,in cortul mirturiei, 9i pazalor [std] sub m6nalui lthamar,fiul lui Aaron preotul. 2e S6-i numaralipe fiii lui Merari, dup6 familiile lor, dup6 casele strdmogilorlor. r0 Sd-i numAralide la doudzecigi cinci de ani in sus,p6ndla cincizecide ani, pe tot cel ce intr6 sd slujeasci.la lucririle din cortul m6rtu'' riei. $i pe acesteale vor pazi dintre cele purtatede ei, dupAtoatelucrArile lor, in cortul mirturiei: abacelecortului pi stinghiile lui,9i stdlpii lui, 9i t6lpile lui, qi acoperim6ntul, uqii 9i talpilelor,9i stdlpiilor,9i acoperdmdntul cortului," $i stalpii cu4ii dejur-imprejur, gi tdlpile lor, qi stdlpii perdeleide la poartacurfii,pi tSlpilelor, 9i tiruqii lor,9i funiilelor, ii toateuneltelelor, !i toatedin slujirealor, - dupi numesAvegheafiasupralor, qi tot ce se afld in pazalor, dintrecelepe careIe duc. rr Aceastaesteslujireafamilieifiilor lui Merari, in toate lucrtuile lor, in cortul mdrturiei,sub menalui lthamar, fiul lui Aaron oreotul." 3api i-au numdratMoise gi Aaron gi mai-marii lui lsraelpe fiii lui Caath dupSfamiliilelor, dup6caselestrdmosilorlor, 35de la douazeci5i cinci de ani in sus p6n6 la cincizeci de ani, pe toti cei care intrd sA slujeasca$i sA
F I
r
4,20 ,,fbrl,v€stecole sfinte": TM are ,,deodatd(litt. dirft-o lnghititurA)sanctuarul,, (l{balla' 'eth- haqqodhe;)tKebala,unul dintrecei patruingeri ai samaxitcnilor, i5i are origineain acestverset;c/ Gaster,M., 1984,p. I 14. 4,22 ,,FAnumaxetoafea": TM are: ,,Ia capul". Cf. nota la 1,2. o ,,Gedson',:TM are qi cinci de ani": TM are,,treizecide ani" (c/ notala 4,3). 4,23,,doudzeci 4,34.,mai-mariilui Israel":TM aret..mai-mariiadundrii".
NUMERII 4.5
lor, dupi familiile lucrezein cortul mdrturiei.'" $i s-a ficut numdrAtoarea 3? familieilui lor: doui mii doui sutecincizeci. Aceastaa fost nutnardtoarea i-au numdrat Moise marturiei, a9a cum slujesc in cortul Caath,toti cei care gi Aaron, dupdglasulDomnului, prin mina lui Moise. tt 5i i-au numaratpe fiii lui Gedson,dupd familiile lor, dupi casele 3e stramo$ilorlor, de la douezeciqi cinci de ani in sus,pinS la cincizeci,pe a0 toti cei careintrd sAslujeascAgi sd facd lucrdrilein cortul mirturiei. $i s-a lor, dupAfamiliile lor, dupacaselestrbmogilorlor: doud fAcutnumdratoarea ar mii gasesute treizeci. Aceasta a fost numftdtoareafamiliei fiilor lui Gedson,toti cei care slujescin cortul mirturiei, cum i-au numdratMoise gi Aaron dupdglasulDomnului, prin mAnalui Moise. a2 familiei fiilor lui Merari, dupi familiile 5i s-a tEcut $i numaratoarea a3 lor, dupdcaselesfamotilor lor, de la douazecigi cinci de ani in suspdnl la cincizeci, toli cei care intri sb slujeascdla lucrdrile cortului rnirturiei. aa lor, duph familiile lor, dupd caselestramogilor $i s-a fdcut numAratoarea a5 lor: trei mii douasute. Aceastaestenumirdtoareafamiliei fiilor lui Merari. cum i-aunumAratMoisegi Aaron dupdglasulDomnului,prin manalui Moise. a6 Toli cei numdrafi,[aga]cum i-au numdratMoise;i Aaron fi mai-marii a7 lui lsrael,- pe levili dup6familiile, dupi caselestramogilorlor, de la dou6zeci gi cinci de ani in sus,panAla cincizeci,tofi cei care intrd spre sivdrqia8 rea lucririlor gi la lucrdrile de ridicare in cortul mirturiei -, 1to1i1cei ae numarafiau fost opt mii cinci suteoptzeci. Dupd glasul Domnuluiau fost ei numdrali,prin m6nalui Moise, om cu om, pe lucririle lor qi pe cele ridicatede ei. $i au fost numarafiin felul in careDomnulii porunciselui Moise. l 2 5 $i a grait Domnul c6treMoise, zic6nd: ,,Poruncegte fiilor lui Israel pe pe gi pe toti izgoneascd din tabArA toJi leprogii toli cei cu scurgere si $i 4,37,,dupiglasulDomnului":TM are:,,p€guralui YHWH". 4,41,,prinmanalui Moise":absentin TM. 4,47 ,,savarfirealucrdrilor": /i/t ,,lucrdxilelucrarilor". Origen interpreteaza aceast[ prescripliilcin legaturA formularesp€ciald.Pentruel, eadesemneazA cu tain€leascunse, prescripliicaretrebuieindeplinite,o partein prezent,o partein lumeace va sa fie. a 25 perfecliunea simbolizeazd celorcinci simluri.Doarcel care;i-a purificatsimfurilepoate legatde anul lndeplini,,lucrarilelucrf,rilor".Numarul50 estesimbolulrdscumpararii, jubiliar (Lev. 25,10).Cat dcsprecortul mdrturiei,el simbolizeazd adunareasfintilor importanti(Aon. ,ryrr,.5,2sq.). 5,2 ,de un raposat";,litt. ,,de un suflet": folosireacuvantuluiWIII cu sensulde prin,,r[posat" atestdriln greacaclasica$i ln LXX; traducerea ,,persoant'arenumeroase
NUMERIIs
I I
r r
b, D [,
E I r! It
II l
t
I !
t I t
I
441
intina{iiprin [atingerea]de un rdposat.'De la blrbat gi p6nd la femeie, izgonili-i afard din tabdr6,sa nu-Si pengdreascd taberelein care md aflu Eu."' $i agaau l6cut fiii lui Israelqi i-au izgonit afari din tabtrr5.Precumii poruncise Domnullui Moise,agaau llcut fiii lui Israel. : $i a grait Domnul cdtreMoise, zic6nd:u,,Graiegtefiilor lui Israel, zicand: (BArbat sau femeie, [ori]care va sevargipacateomenegtigi, din nebagarede seamA,va nesocotigi va gregi, / sd mirturiseascdde fa[Acu to(i pacatul pe care l-a ficut gi sd inapoiezein intregime [prelul] pentru gregeala,si mai adaugea cincea parte $i sA dea inapoi celui fald de care a gregit. ' Iar dac6 omul [pAgubit] nu va avea o rudd apropiatl cireia s6-i inapoieze[pre{ul] a ceeace i-a gregit,pretul pentrugregeala,da1Domnului, si fie al preotului,pe l6ngdberbeculde imp6carecu careva face [jertfa de] impacarepentruel. '$i toalepdrgadin toatecele sfinlitela fiii lui Israel, toate cate I le vor aduce Domnului pentru preot, ale preotulr.risd fie. l0 9i p€ pasajeledin Lev.2l,l I gi Num. 6,6,undeaparespecificarea sebazeazA cAestevorba (c/ 5i Lev.2l,5; 2l,l I ). deo persoanf, decedatd 5,2-3Theodoretinterpreteaz[ moralalungarea din hbarda leprogilor,a gonoreicilorpi a celor necurati.Dupd el, Dumnczcune invalAlucruri importanteprin lucruri m5runte: trebuiealungatiuciga$ii,mult mai rdi dccdtcei contaminalidc atingereaunui cadavru; trebuiealungatri vicio5ii,mai detestabili decatleproiii,adultcriiS.a.m.d. (Qu.Nun.8, PG 80,356C). 5,5-8Verseteleacestea corespund Lev.5,20-26,undetcxtulestemaiamplu. 5,6,,din nebdgarede seamd(acela)va nesocoti":TM are ,,fiind necredincioscu necredinFfaF de YHWH". 'l'M 5,8 ,,rud6apropiatA": are ,,rascumpArrj!r" (cf. Lev,25,25-26);participiulsubstantivat efi. haggo'Alestc rcdatde participiulsubslantivat 6 crylrorelov, litt. ,,ael aarc acfioneazA ca apropiat":in Lcv. 25,25-26$i aici,ref'eritorla rascumpararea uneiproprietAti saula primircabanilorrestituifi:in Num. 35, precizatde id oipo, releritorla rdzbunAtorulsangelui,iar in 36,8,traducandin mod sutprinzator ebr._ydraq, cu privire la primitAde fiice saude colaterali.Folosindaccstverb,I-XX rccupereaziun mo$tenirea grecesc, termendin vocabularuljuridic referitornumaila mo$tenirc, darltrgindu-is€nsul. 5,9 ,.parga",c0rop1i1: TM arc t'iimdh. Cuvantulgrcccscmai aparcin llx. pentrua desemnafie primele roade adusein dar Domnului, lic darurile dc prcl dcstinate construclieisanctuarului. in tot Pentateuhul, doarin Lev.22,12termenulmai aparer€lagi cu,,cale parea desemna sfintite" aceapanedin ofrandclevegetaleqi animale tionat adus€pentrumantuire,pe careDomnul o da inapoi pfeolilor,vezi nota la Lgv. 2,12 (c/ $i Num. 18,8-9).I Theodoretprecizeiuicd ,,parga"adusAprcolilorva fi consumatd de aceftia(,bld.). 5,10Tot versetulprezintadificultlfi. Textul din TM esteaproapeincomprehensibil, iar cel din LXX pare.,absurd",in a douapartca versetului,care,in traducereliterald,ar
442
NUMERIIs
cele sfintite de la fiecarevor fi ale lui. Omul caxeface un dar preotului,al preotuluiva fi [darul].>" ll gi grait Domnul cetreMoise, zicdnd: 12 a ,,Graieqtefiilor lui Israel9i spunele: (Femeia oricirui bdrbat,de-l va dispreiui9i nu-l va lua in seamd, '' lbsdndu-ldeoparte, qi cinevase va culca in pat cu ea slobozindsdmdntS" f6rd ptireabarbatuluiei, 9i va ascunde[acestlucru]; dacdea a fost pang5dtd, fhri sd fie lvreun] maftor inrpotriva ei, ea nefiind prinsi asuprafaptului; raqi dacb[soJul]va fi cuprinsde duhulgelozieigi o va bdnuipe femeialui, pdngiriti; sau dacava fi cuprinsde duhul gelozieigi o va bdnui pe fiind ea 15 femeia lui, ea nefiind pangAritd, si o aduci omul acelape femeia lui la preotqi sa dea darul pentruea, o zecimede el} de f6ini de or4 [dar] nu va turna peste fEind untdelemn,nici nu va pune peste ea tbm6ie, pentru cl r6 aceastaestejertle de binuial6,jertf6 de pomenire,amintindpicatul. Preo" tul sa o aduc6$i sd o agezeinainteaDomnului; 9i si ia preotulapAcurata vie, intr-un vas de lut qi 1dr6n6din bdtAturacortului mdrturiei;9i, Iudndu-o, aveaurmatoarea formtr:,,$iomul careii va da preotuluiii va apa4ine".Din cauzanumeroaselordificultafisintactice$i s€mantice seadop6solufiamenfineriiambiguitdiilor. c5,in cazuluneibdnuielide adulter,Legeafacaaici apelnu 5,ll-31 Philonmen[ioneaza la judecata oamenilor,ci la t bunalul naturii, intrucat Dumnezeuvcde lucrurile invizibile(Spec.IlI, 52-62).El prccizeazd insdcd,inaintede ritualulordaliei,barbatulfi femeiabanuitade adultertrebuiesacompardln fafajudecatodlor din Ierusalim(53-54). Philonadaugdprecizerifatdde textulLXX: sofulexpunecazulin t'afapreotului;preoful scoateacoperAmantul de pe capulfemeii,de la inceputulceremoniei;FrAnaesteluata din solul Templului(lbid.).Acela$iritual estedescris,cu mici diferenle,$i de Flavius in,.,11 IIl, 270-273. losephus, 5,12 ,,F'emeia oricdrui barbat": /itt: ,,a unui bArbata unui bArbat... fem€ia sa" 'tS/o bbrbat,un bdrbat oricebtubat].,, semitismcargtraduceliteral ebr. 'rS'rjr... ' .,un [= f'emciasa". Kqi (rlt"aol: auvantul 5,14-15,,duhulgeloziei5i o va b6nui", gr. rveQro (ql,
rrr.56-57). 5,15Pentru,,pomenire" cf. rrotelaLev.2,2. interpretativi:,,apdcuratd,vie", dupl LXX, pentru,,apesfinte",dupA 5,17 Traducerea moaneaprin care TM. t Philoninterpreteazi versetulalegoric:vasulde lut simbolizcaza va fi pedepsitadulteruljpamentulfi apa,elementeale na$terii$i cre$terii,simbolizeazi eliminareamurdarieipdcatului;apa cura6 Si vie estesimbolulcurafieifemeii; fdrana fecunditatea femii caste(t6d). luattrdin solulfertil al corului/Templuluisimbolizeaza
{
..!
NUMERII5
r t
t
443
preotulsao punain apA.18$i s-o agezepreotulpe femeieinainteaDomnului gi strdescoperecapul femeii gi si-i punAin m6ini jertfa de pomenire,jertfa de blestem. binuielii, iar in mdnapreotuluisAseafle apamustrdriiaducdtoarb le preotulsa o punas[jure sd-ispLrnd femeii:(Daca nu s-aculcat 9i $i nimeni cu tine $i dacd n-ai cilcat str6mb,p6ngdrindu-te,[fiind] in stdp6nirea bdrbatuluitau, fii dovedita curatd prin apa mustrarii aducatoarede 20 blestem! lar dacaai calcat stramb,fiind in stdp6nireabArbatuluitAu,sau te-ai pengaritgi gi-adat^cinevasimanfa lui in tine, in afarAde barbatult6u, '' [atunci,dimpotriv6]!) $i preotul s-o pund pe femeie sd se jure cu juraminteleblestemuluiacestuia9i sa-i spundpreotulfemeii: $i preotulsa scrie blestemeleacesteain carte li sa o inmoaiein apa mustririi aducatoarede 2a blestem. $i sd-i dea femeii sI beaapa mustririi aducatoarede blestemti " apa mustrarii aducAtoarede blestemva intra in ea. $i preotul str ia din mdna femeii jert^fabdnuielii $i sd pun6 jertfa inaintea Domnului 9i si o '" aducdsprealtar. Preotulsd ia pornenireadin jertfa ei $i sa o agezepe altar gi dupd aceastas6-i dea ferneii sA beaapa.'' $i va fi aqa:dacdestepdngiritA, li a fdcut lucrul acestape ascuns,16rAltiinta birbatului ei, va intra in ea apa mustrdrii aducitoarede blestemgi-i va umfla pantecelepi va face 28 sa-i cadAcoapsa;9i femeiase va afla sub blestemin poporulei. lar daca femeianu estepangeriti, ci estecurata,atunci va fi dezvinovAtit6ti va rodi 2e s6m6n1a. Aceastaestelegeab6nuielii, pentrucel a c6rui femeieva cilca
l
t r
t
1 t r
R
*!
I a
r
femeii,in aSafel incateasa 5,18-19PentruTheodoret, scopulritualuluicsteinfrico$area mefiuriseasca adevarul.Stacu capuldescoperit, ca simbolal laptuluicd lui Dumnezeu nimic(ibld.). nu i sepoateascunde 5,21,,cujurlmintclc": /itt.| ,.injurdmint€";TM are,,injurdmdnt".| ,,si-[i cad6coapsa": (,4/lll,27l) confirmaI-XX 5i IM: sd-i /itt:,,s4ti sedesfacd coapsa"; l'laviuslosephus picioruldr€pt.Sensulcxpresicia tbst intgrpretat,.sA fie dezarticulat ramaistcarpd"sau, '. figurat,,,sAfi seusucesAnul 5,23,.in carte":/itt. .,peo carte".'l'M are,,in cane";termenulgrecpoateinsemnaat6t ,.carte"(\,olumen),cat $i .,foaie".Dupd Flaviuslosephus(,'ll IIl,27l) blestcmclcsunt scrisepe o pieleIucrat5. 'l'M arc ..a fost necredincioasi cu necredintdfaF de 5,27 ,,fdraitiinta barbatuluiei"r fcrneiisc unrlld$i se barbatulei". a Philondezvollilcxtul l.XX: dup?lel. partecele inflameaza$pec. lll,62\. Dupd lhcodorct.pirllccclcsc umlla fi crapl (Orr .\irar l0: PC 80.360C).
NUMERII 5.6
stramb,a{lendu-seln stipAnireabirbatului, 9i se va pangeri;30dacAun om va fi cuprins de duhul geloziei gi-gi va blnui ferneia,s5-9ipu-ndferneiasl steainainteaDomnului gi s6-i facd preotultoatAlegeaaceasta.'' gi omul va fi dezvinovdlitde pdcatgi femeiaigi va lua pecatul[asupr6-i]." I 6 gi Domnul a grait cdtreMoise, zic6nd:2 ,,GrAiegte fiilor lui tsrael9i spune-le:(Bdrbatul sau femeiacare va jura cu mare.iurdmantsd trdiasci in '' curafie pentru Domnul, fhrd vin 9i bAuturaamelitoare,si se cure{egi de 6,1-8.jurdmdntulmare":expresiaca atarenu se gaseste in LXX (undeapare,,af6cut fagaduinfa in chip mare").Ea aparelnsl la Philon(,4gr.175;Deus87:Ebr,2; Fuga ll5 etc.).Referinledin NTr Lc. l,l5i Fapte18,18:21,23-26. Expresianu aparcla Origen, dar ideeaesteprezentd(Hom. Nun. 24,2).Dupd Alexandrin,juramantulnazireuluile intrccepe toatecelelalte,lntrucatnazireulse oferape sineinsu$ilui Dumnezcu,nu un lucru exterior.Prin urmareacestaesteun imitatoravant la lettre al lui Iisus l-lristos. Metodiu al Olimpului, in Banchetul5, mergein acela5isens:cel carc face,.marele jurAmant"seoferape sinelnsugilui Dumnezeu prin castitateqi feciorie.lnterziccrilgnu trebuieluatein sensliteral:abiinereade la vin inseamniabtinereade la pliceri gi vicii, iar abfinerea de la sikera(oricebluturi amelitoare), evitarea,,pdcalelor (toalete colaterale" scumpe,flecdrcald). Asemanator, la Maxim Mirturisitotul(Quaestiones et dubta47). 6,2 ,,cu marejuramant",gr. ge1d,o6 erilllor eu11v: termenulcare desgmneazA de obicei.,rugeciunea" are 9i sensulde .jurimant". in TM estcvorbadt'.jurimintul ,,nazireului", cel curat,infrenat,descriindrcgulile la care se supunprin jufarnantnazireii, ritualul de indeplinitin caz de intrerupereprin atingcrcaunui cadavrutii ccremoniile care marcheazasteriitui naziralului.LXX aro altd opticd, vorbind despre,,marele juramantde purificare",traditie co pare proprie iudaismuluialexandrin.Vocabularul este mai puiin institulionaldecat cel din TM, necuprinzdndun termen tehnic ca cu termeniapaqinand cAndsfereipuritttii, c6nd ,,nazireu"$i familialui, ciil echivaleaza celeiajuremantului(existdpresupunerea ci modelulebr.al LXX aveain uneleIocuri,in loc de rdd.lr'ZR,rAd.NDR, foarteapropiat[paleografic). LXX insistamai mult decipe aspectulpersonalal actului. in Num. 6 estovorba de un nazirattgmporar;nazimtul absolutli dellnitiveste,de pild6,acelaal lui Samson (Jd. l3), cu privircla careLXX transoriein grcaca(voqlpqioq)termenulcbraic.l Philonexplicl dilerentadintresimplul jufdmant,cerereadresadlui Dumnezeupentrua obtinebunuri,gi ,juramantulmare" (,,nrare"ca adj. aparenumai la el; in LXX €ste adv.), care constdin a socoti ctr Dumnezguinsuli estecauzatuturorcelorbune:esteo jertti, dar nu de lucrurimateriale, ci de ,,bunulcel mai mare"al omului,propriafiinfd (Derr 87). 6,3 ,.bruturaamefitoare"rexact,,,sikera".Dupa loan Gurd de Aur (Com. Is. 5,16\, aceastaera o bAuturaoblinutadin fructede palmier,zdrobite$i ldsatesd fermenteze. Philonti alli Pdrinfiil echivaleaza pur 9i simplucu,,biuturaalcoolici".Termenulva fi utilizatde Parinfiin lcgituracu IoanBotezarorul, carca fdcut.iurdnrant de nazireu.(f $i notala Lev. 10,9.
NUMERII 6
sAnu bea,9i din c6tese vin li otetdin vin, nici otetdin bauturaamefitoare proaspeli fac din struguris6 nu bea,iar struguri ;i stafidesa nu mAnance. 4 ^ '
Toate zilelejurdmintului sdu,din toatecele ce se fac [djn] vie, vinul de la ' boascdpind la sdmburi,sa nu [bea ori sd nu] manance. Toate zilelejur6mantuluisdu,brici sd nu se atingade capulsdu:p6ndse vor implini zilele jurdmdntuluic6tre Domnul, sfent va fi, l6s6ndu-9ipdrul capului sd creasce 6 in plete. ToatezilelejurimAntului s6ucdtreDomnul,la om moft sAnu intre: t 1"hi* de ar fil tatdl s6u gi mamas4 fratelesdu gi sorasa, sAnu se pangareascddin pricina lor, daci vor fi murit, cAcijurdmantul c6tre Domnul se " afl6 asuprd-i,pe capul sdu. Toatezilelejurimdntului sdu,sfantva fi pentru ' Domnul. Iar de va muri cineva l6ngd el fdrE de veste,de indati ii va fi pangAritcapul [cu privire la care a f6cut] juramdntul; atunci el s6-giradi capulin ziua curdfirii sale:sd se raddin a gapteazi. r0 Iar in ziua a opta sA-i aducdpreotuluidoudtufturele saudoi pui de porumbella uqacortului mdr" turiei. Iar preotul sd o aducApe unajertfd pentru pAcatfi pe alta pentru ardereade tot; qi preotulva face [rugiciune de] impdcarepentrupicatul lui cu privire la mort pi-i va sfin1icapul in ziua " in care a fost sfinlit el pentru Domnul in zilelejurbmdntuluis6u.$i va aducepentruvina sa un rniel de un an, gi zilele de mai inainte nu i se vor numdra,deoarecei s-a pdngdritcapul [cuprivire la carea fAcut]jurimintul sdu. '' $i aceastaeste legeacelui care a facutjurAment:in ziua cdnd se vor implini zilele jurdm6ntului s6u, sa aduc6el insugi la ugacortului mdrturiei la 9i si inchine ca dar Domnului un miel de un an, fhrScusur,pentruarderea de tot, gi o mioardde un an, liri cusur,[cajertft] pentrupicat, 9i un berbec " fdri cusur, [ca jertfd] de mantuire, 9i un cog de azime de f6ini curat6, paini frAmantatecu untdelemn,gi turte nedospiteunse cu untdelcmn,cu
6,4 ,,zilelejurlmentului":TM are,,zil€lenaziratuluisdu". 6,5 DupI Philon,faptul de a nu-ti ttriaperul simbolizeazinefalsificarea legemantului, asimilatcu o monedd(Sonn.1.252-253). 6,9 PentruClementdin Alexardria,idealdar fi lipsaoricAruipacat,dar aceasta nu poaie apa4inedecat lui Dumnezeu(PedagogulI,4,3-5,1).Gradul urmtrtoriabtinereade la pdcatelevoluntare(cazulinleleptului);apoi,evitareapdcatelorinvoluntare(cazultuturor). Ptrrultrebuiet6iat,intrucat,dupaClement,el simbolizeazd ignoranlacareimpiedicd intelegerea. 6,12 ,,nu i se vor numtrra":/itt ,,nu vor fi numrrate",,,nu se va line cont de ele". a PentruClementdin Alexandria,Pedagogul,I,5,2,termenuld},oyoq(,,nul $i neavcnit", pdcatulcomisfdrdacordulraliunii. ,,ira[ional")desemneazA 6.15..co'deazime':y' notala Lev.2.r
.:
446
NUMERII6.T
jertfa lor 9i libalia lor. 'u gi .a 11"1aducdpreolul inainteaDomnului gi sl facd fierfa] pentrupdcatgi ardereade tot pentruel. l7 $i berbeculsiJ aducl Domnului jenfE de mintuire pe lAngd cogul azimelor; gi sA faca preotul jertfa lui 9i libalialui 189i cel jurat s5-9iraddl6ngdugilecortuluimbrturiei capul juruin{ei lui $i sa punA pArul peste focul care este sub jertfa de mantuire.'' gi preotul s6 ia goldul fiert de berbecai o pAineazimd din cog ii o turtd nedospitdgi sd le puni in mainile celui jurat, dupd ce-giva rade capul,209i sd le aducApreotulcu punereinainteaDomnului;va fi lucru sfentpentrupreot,ca gi pieptulpunerii-deasupra, ca gi goldulpuneriideoparte. DupAaceasta,cel jurat sd bea vin.>" '' Aceastaestelegeajuratului, careva jura Domnului darul sdu catreDomnul pentrujurdmdnt,in afardde cele jurate cu m6na sa, dupa putereajurdmdntului sau, {ecut dupd legea curaliei. 22 23 $i a grait Domnul cAtreMoise, zic6nd: ,,Spune-ilui Aaron qi fiilor lui:
l
l
NUMERIIT
441
- 3 5i au inf6lilat darurile lor inainteaDomnului: $asecare numarAtoarea acoperitegi doisprezeceboi, un car de la doud capeteniiqi un vifel de la fiecare;;i le-auadusinainteacortului.'$i a spusMoise citre Domnul, 5 zicAnd: ,,Primegte-lede la ei, qi str fie pentru lucrerile legatede slujba la " cortul marturiei,9i s6 le dai levililor, fieclruia dupa slqjirealui." $i, ludnd ' Moise carele9i boii, le-a dat levililor: doudcare $i patru boi le-a dat fiilor " qi patru lui Gedson,dupi slujirile lor, care $i opt boi le-a dat fiilor lui e Merari, dupdslujirile lor sub [nnna lui] Ithamar,fiul lui Aaron preotul. lar fiilor lui Caath nu le-a dat, cAci ei au [in grij6] cele pentruslujba lacagului stiint: le vor ridica pe umeri. r0 gi capeteniileau adusldaruri] la t6mosireaaltarului,in ziua ln care a " fost uns, Si gi-auinf6tri9atdarurile inainteaaltarului. $i i-a spus Domnul lui Moise: ,,O cipeteniepe zi,in fiecarezi o alta cApeteniesd aducddarurile lor la tdrnosirea almrului." l? cel care a adus in ziua dintai-darul sau a fost Naason, fiul lui 9i '' Aminadab,capetenia tribului lui luda. $i gi-ainfttigatdarul:o tipsiede argint greade o sutalreizeci fde sicli], o cupdde argint de gaptezecide sicli, dupd siclul sfdntului Udcaql,amdndouipline cu fdinAcurata,frAmantatlcu '' untdelemn,pentrujertiz; o cAdelnilade zece [misuri de] aur, plind cu l5 16 tdmdie, un vilel, un_berbec, un miel de un an, pentruardereade tot, gi ' ' un ied,pentrupdcat; $i pentrujertfa de rnAntuire: doudjuninci,cinci berbeci,cinci tapi,cinci mioarede un an.Acesta[a fost] darullui Naason,fiul lui Aminadab. '' in ziua a douaa adusNathanael, fiul lui Sogar,cdpetenia tribului lui le Issachar. $i ti-a inliti$at darul: o tipsie de argint grea de o sutdtreizeci de sicli,dupdsiclulsfiinnrlui[icag], [de sicli],o cupade argintde Saptezeci pentrujert{i; 20o am6ndou6pline cu fiin6 curatS,framentatdcu untd-elemn, '' cadelnitA de zece[mtuuride] aur,plindcu tdmdie, un vi1el,un berbec,un 22 miel de un an, pentru ardereade tot gi un ied, pentrupacat;23gi pentru 7,3 ,.darurilc": INl arc ..darul",aa ti ms. Vatiuthus.a ,,careacoperite",gr. qlro6og l,cq.rr4vrxoq;ultiurul cuvalrt nu are sens clar in greaca:in lexicograliabizantinA (Hesychios, Photius) scconsideri cdar fi vorbadc careimpcriale, acoperite. 7,10,,tiirinosirea altafullri : pentrua echi.rala, clJr.hAnuk*Al?, formatpe rddlcinadNK .,a lncepe",,.a inlrodrlco",traducatorula creatgr. i'yKqrvropdqde la rotv6q ,,nou" (alte derivatein 7,88 fi L)eut.20,5). Scnsul&ccstorvocabuleestemai degrabdacclade reinnoire.Un cxemplubun esteoferit de relatareapurificdrii ii restaur?irii templului lui ( lMttc.4,36-38), dupt prof'anarea careseal]5la orilincasarbatorii tem.,inchindrii plului"saua,,Luminilor" (vezili In. 10,22).
448
NUMERII T
jertfademintuire:doudjuninci,cinciberbeci,cincitapi,cincimioarede un lui Nathanael, fiul lui Sogar. an.Acesta [a fost]darr,rl ) a : "
ln ziua a treia [a adus] capercniafiilor lui Zabulon,Eliab, fiul lui 2t Chailon. Darul lui: o tipsiede argintgreade o sutatreizeci[de sicli], o cupdde argintde faptezecide sicli, dupdsiclulsfAntului!6cagl,am6ndour pline cu ldina curatd,lrdmantatacu untdelemn,pentrujertf6; '" o cddelni{b '' de zece[mdsuride] aur, plind cu tdmdie, un vifel, un berbec,un miel de 28 2e un an, pentru ardereade tot gi un ied, pentrup6cat; gi pentrujerlfa de m6ntuire:dou6juninci, cinci berbeci,cinci fapi, cinci mioarede un an. Acesta[a fost]darullui Eliab,fiul lui Chailon. 30 in ziua a patra,cdpeteniafiilor lui Ruben,Elisur, fiul lui Sediur. ^. '' Darul lui: o tipsiede argintgreade o suti treizeci[de sicli], o cup6de argintde $aptezeci de sicli,dupdsiclulsfbntului[dcaq],amdndouiplinecu " fhin6 curatd,frdmentatdcu untdelemn,pentrujertfd; o cddelnildde zece " [mdsuride] aur, plinAcu tdmeie, un vi1el,un berbec,un miel de un an, pentru ardereade tot 3agi un ied, pentru picat; 35gi pentrujertfa de mdntuire:douajuninci, cinci berbeci,cinci [api,cinci mioarede un an. Acesta [a fost]darullui Elisur,fiul lui Sediur. 1 6 : '" ln ziua a cincea,capeteniafiilor lui Simeon,Salamiel,fiul lui 17 Surisadai. Darul lui: o tipsiede argintgreade o sut6treizeci[de sicli],o cupede argintde laptezecide sicli, dupdsiclulsfhntLrlui [6ca9],amdndoud pline cu l6ind curatA,frdmantatAcu untdelemn,pentrujeftfd; 38o cAdelnilA 3n de zece[misuri de] aur, plindcu timdie, un vi1el,un berbec,un miel de a0 un an, pentru ardereade tot gi un ied, pentrupicat; al gi pentrujertfa de mAntuire:doudjuninci, cinci berbeci,cinci fapi, cinci mioarede un an. Acesta[a fost] darul lui Salamiel,fiul lui Surisadai. a2 in ziua a $asea,cipetenia fiilor lui Cad, Elisaf, fiul lui Raguel. a3 Darul lui: o tipsie de argint grea de o sut6 treizeci [de sicli], o cupd de plinecu argintde saptezeci de sicli, dupdsiclulsf6ntului[6ca9],amdndoud aa f6in6 curata,ftSmantatAcu untdelemn,pentrujertl); o cddelnildde zece "' [m6suride] aur, plin6 cu tdmdie, un vi1el,un berbec,un miel de un an, a6 pentru ardereade tot gi un ied, pentru pdcat;a7gi pentrujertfa de mantuire: doudjuninci, cinci berbeci,cinci fapi, cinci mioare de un an. Acesta [a fost] darul lui Elisaf, fiul lui Raguel. 4 '"8 i ln ziua a $aptea,capetenia fiilor lui Efraim,Elisama,fiul lui Emiud. ae Darul lui: o tipsiede argintgreade o sutdIeizeci [de sicli], o cupdde argintde taptezecide sicli,dupdsiclulsfantului[6ca9],amandoulplinecu 'u fdind curat6,frimdntati cu untdelemn,pentrujerttz; o cddelnilade zece
NUMERII 7
449
5l berbec,un miel de un an, [misuri de] aur, plina cu tamaie, un vi1el,un 53 52 pentru ardereade tot 9i un ied, pentru plcat; qi pentrujertfa de mdntuire:dou6juninci, cinci berbeci,cinci 1api,cinci mioarede un an. Acesta [a fost] darul lui Elisama,fiul lui Emiud. 5a in ziua a opta,capeteniafiilor lui Manase,Gamaliel,fiul lui Fadassur. t5 Darul lui: o tipsiede argintgreade o suti treizeci [de sicli], o cupade plinecu de sicli,dupdsiclulsf6ntuluildcaql,amdndoud arginlde gaptezeci '" o cddelnilade zece f6ina curatd,lidmantatdcu untdelemn,pentrujertfi; " plind un vi1el, un berbec, un miel de un an, de] aur, cu t6maie, lmAsuri 5e pentru ardereade tot 589i un ied, pentru pdcat; 9i pentrujertfa de mantuire:doudjuninci, cinci berbeci,cinci tapi,cinci mioarede un an. Acesta [a fost]darullui Gamaliel,fiul lui Fadassur. uu riua a noua,capetenia fiilor lui Beniamin,Abidan,fiul lui Gadeoni. in 6l Darul lui: o tipsiede argintgreade o sutatreizeci[de sicli], o cupi de argint de qaptezecide sicli, dupi siclul sfdntuluiflicaql, amdndoudpline cu " o cidelnili de zece faina curata,framantatacu untdelemn,pentrujertf{ " plini tim6ie, un vi1el, un berbec, un miel de un an, de] aur, cu [mtuuri 6a 65 pentru ardereade tot 9i un ied, pentru p6cat; 9i pentrujertfa de mantuire: dou6juninci,cinci berbeci,cinci fapi,cinci mioarede un an. Acesta [a fost] darul lui Abidan, fiul lui Gadeoni. uu in ziua a zece4 capeteniafiilor lui Dan, Achiezer,fiul lui Amisadai. 67 Darul lui: o tipsie de argint grea de o suti treizeci [de sicli], o cupd de argint de gaptezecide sicli, dupi siclul sf6ntului[6cap], amandouapline cu 68 feina curata,framantatacu untdelemn,pentrujertf4 o cddelnildde zece 6e [mdsuride] aur, plind cu tdmAie, un vi1el,un berbec,un miel de un an, 70 71 pentru ardereade tot 9i un ied, pentru pdcat; 9i pentrujertfa de mantuire:doudjuninci, cinci berbeci,cinci 1api,cinci mioarede un an. Acesta [a fost]darullui Achiezer,fiul lui Amisadai. 12 capeteniafiilor lui Asser,Phagaiel,fiul lui in _ziuaa unsprezecea, '" Echran. Darul lui: o tipsiede argintgreade o sutAtreizeci[de sicli], o cupdde argint de $aptezecide sicli, dupd siclul sfhntului!6caql, amdndoub '" pline cu fdind curat6,framantatdcu untdelemn,penlrujeftfa; o cadelnifa '' de zece[mdsuride] aur, plin6 cu tdmAie, un vitel, un berbec,un miel de 77 ?6 un an, pentru ardereade tot gi un ied, pentru picat; gi pentrujertfa de mdntuire:doudjuninci, cinci berbeci,cinci japi, cinci mioarede un an. Acesta[a fost] darul lui Phagaiel,fiul h.riEchran. tt in ziua a douasprezecea, capeteniafiilor lui Neftall, Achire, fiul lui 7e Ainan. Darul lui: o tipsie de argintgreade o sut6treizeci[de sicli], o
NIJMERII 7
cupl de argint de $aptezecide sicli, dupi siclul sfentului!6cat], amandoua pline cu f6in6 curata,frdmantatdcu untdelemn,pentrujertf6; 80o c6delni16 Er de zece fmdsuride] aur, plinA cu tAmaie, un vi1el,un berbec,un miel de 82qi 83 un ied, pentru pdcat; 9i pentrujertfa de un an, pentru ardereade tot mentuire:doudjuninci, cinci berbeci,cinci 1api,cinci mioarede un an. Acesta[a fost] darul lui Achire, fiul lui Ainan. Ea Aceasta[a fost] t6mosireaaltarului,in ziua in care l-a uns, [darurile] din parteacepeteniilorfiilor lui Israel:tipsii de argint, dou6sprezece; cupe 85 de argint,douf,sprezece; c[delnitrede aur, doudsprezece; o sutdtreizecide sicli o tipsie gi gaptezecide sicli o cup6;tot argintulvaselor:doui mii patru 86 sutede sicli, dupd siclul sltntului [6cag]; cddelnilede aur, douisprezece, pline cu tamaie;tot aurul cadelnitelor:o sutdgi doudzeci[de mdsuri]de aur. 87 Toatevitele pentruardereade tot: vitei doisprezece; berbeci,doisprezece; jertfele qi miei de un an, doisprezece; libafiile lor, qi doisprezece iezi 9i 88 pentru p6cat. Toate vitele pentrujertfa de mdntuire:juninci, douizeci 9i patru; berbeci,gaizeci;!api, laizeci; mioare, gaizeci,de un an, fAre cusur. Aceasta[a fost] tamosireaaltarului, dupd ce i-a implinit [1.e.consacrat] 8e m6inile flui Aaron ca sd slujeascd]9i l-a uns. Pe c6ndpdtrundeaMoise in cortul mArturieisd-i grdiascd,a auzit glasul Domnului graind cAtreel de deasupracapaculuiimpicdrii care se aflA pestechivotul mdrturiei,intre cei doi heruvimi. $i ii vorbea.
7,87-88,,Toatevitele"; /tt ,,toatevacilc"; cum &nimalelede jedfa nu emu numai masculi,am prefemttraducereadin tcxt. t ,,i-a lmplinit miinile". litt. ,,i-a umplut preofilor(c/ notala Lev. 8,22).]'M spune meinile",o altdexpresiepentruconsacrarea numaicA inaugurarea a avut loc,,duptrungerg[a altarului]",in vremece grcacaadaugA inaintede ungereritualuldelnvestirea prcotuluigi dd un pronum€masculinceparea se r€ferila Aaron. 7,89,.cortulmdrturiei":LXX traduceprin oKlwl at6tebr. '6hEl,,,cort',cbtSi niS"kdn, 'Adh h, ,,locuinF'; de asemenea, Uopilpiq apareatatpentru ,,mlntrie", cat ti pentru no'Adh,,,1f|1!alniJe". Acolo undeTM face distincfiaintre ,,cortulinulnirii" 9i ,,I[capul mlrturiei", LXX propuneo singurl realitate.a,,sa-i grAiasci [Domnul]"i Flavius Ios€phus(,11111,223) observacd de dataaccasta Moisenu mai urcape munteleSinai,ci intrA in cortul mtrnuriei pentru a ascultaporuncileDomnului. a ,,a auzit glasul Domnului":in TM nu apareultimul cuvint. I PentruTheodorgt, Moiseascultandu-L pQ pe marii preoticareintra o singuri datape an in sfEnta Dumnezeuin con prcfigureazA sfintelor,ca sAcontcnrpleslavalui Dumnczeu(Qu.Num.I l: PG 80,365A).
NUMERII S
451
' 8l $i Domnul a grait cetreMoise, zicind: ,,G.aiegt"-ilui Aaron gi spune-i:"'$i Aaron aia a fAcut:numaidintr-oparte, c6trefala sfegnicului,i-a atarnatcandelele,dupi cum ii orinduise Domnul a sfegnicului: fusul lui, din aur batutgi lui Moise. $i aceastaeraa)cdtuirea floriie lui, cu totul [din aur] batut: in felul in care-i arataseDomnul lui Moise,aqaa flcut sfegnicul. 5 gi grdit u,,la-i pe a Domnul cdtreMoise,zic6nd: leviti din mijlocul 7 fiilor lui Israel Si cur6le9te-i! A9a sA le faci curdfirea:ii vei stropi cu apa curalirii !i vei trece cu briciul pestetot trupul lor, qigi vor spAlahainele;Si " [aga] se vor curdii. $i vor lua un vifel 9i jertfa acestuia- feina curata, ' ftamantatAcu untdelemn;9i vei lua un vilel de un an, pentrupicat. $i-i vei aducepe levili inainteacortului marturiei,9i vei adunatoatd adunareafiilor . I'" O . lui lsrael; gi-i vei rduce pe levili inainteaDomnului,iar fiii lui Israeligi 1r vor pune mainile pestelevili. gi Aaron ii va pune deopartepe leviJi ca dali inapoi Domnuluidin paneafiilor lui Israel:9i ei vor sivirqi lucrdrile '' Domnului. Iar levi{ii, la rdndul lor, igi vor pune miinile pe capetele vileilor gi el fAaron] va aduce [ert{h], unul pentu pAcatgi unul pentru '' ardereade tot Domnului, ca impacarepentruei. $i-i vei a;eza pe levigi inainteaDomnului,inaintealui Aaron gi inainteafiilor lui pi-i vei da inapoi 'o ca rascumpdrare Domnului. gi-i vei punedeopaftepe leviJidin mijlocul 15 fiilor lui Israel,qi ai Mei vor fi. 9i dupdaceastalevilii vor intra sprea 8,2,dintr-o partecdtrefafasfe$nicului":iilt. ,din parteapestefatasfegnicului";TM are ..in directiafe[e]orsfegnicului".Prin sfegnicseinlelegelie tiia centralegi cele$asebrale carepleacAdin ea fie, ala cum estccazulin acestverset$i in Ex. 25,33,numaitija central6.I-uminilesuntdispusein a$afel incatsdluminezespretija sfeSnicului, nu spre €xterior. 8,3 ,.numaidintr-oparte,cAtrefaiasfe$nicului"rprecizarea in ,.dintr-oparte",inexistentd 'l'M. poatereprezenta in LXX o incercarede armonizarecu Ex. 25,37r,,candelele sa luminezedirtr-o singuraparte" (dr ro0 dv6q rpoocono1.r). a .,a atarnat"rTM arc ,,a ridical";vb. 'ali, aresensul,,afac€sd meargtrin sus".dar in'l'argum-ud(l $i O) a lbst lradus$i prin,,a aprinde".Cum verbulgrecescutilizatin traducerca LXX poatealea ti (r/ $i el sensul,.aaprinde",poatefi vorbade o ambiguitate voit mcnlinutS'intraducere Ex.30,8undesensul este,,aaprinde"). 8,7 ,,apacuralirii",adicdo apacarepurificade pdcat;TM: ,,apelepAcatului"| ,,pestctot trupul lor"; Theodoret(PG 80,365AB)consideraci pirul estesimbolulmo4ii, de aceea trebuierasdepe tot trupul. 8.8 ..deun an": absentin TM. 8,ll ,,dafiinapoi":exact,,.danie".TM are,,legdnare".
452
NUMERII8
sivdrgi lucririle cortului mArturiei gi-i vei curifi gi-i vei da inapoi ca 16 riscumpArareDomnului. intr-adevdr,acegtiami-au fost dati inapoi din mijlocul fiilor lui Israel,in locul celor ce deschidorice p6ntece,toli intaii-nAscutidintrefiii lui lsrael:pe acestiai-am luat pentruMine. " Cdci al Meu estetot intaiul-nascut intre fiii lui Israel,de la om pAnEla dobitoc.in ziua in carei-am lovit pe tofi intdii-ndscutiin p[mantul Egiptului, pe ei i-am r8 sfintit pentru Mine. 9i i-am luat pe levi{i in locul a tot intaiuluindscut re intre fiii lui Israel. 9i i-am diruit pe levi{i, ca dafi inapoi, lui Aaron gi fiilor s6i, din mijlocul fiilor lui Israel,sprea sAvergilucrArilefiilor lui Israel in cortul mdrturiei qi spre a face impicare pentru fiii lui Israel; 9i nimeni dintrefiii lui Israelnu seva apropiade celesfinte."'ogi Moi." gi Aaron gi toata adunareafiilor lui Israel au fecut cu levifii dupA cum ii poruncise Domnullui Moisepentrulevifi;agaau lacutcu ei fiii Iui tsrael.2r Si levitii s-au curatritSi $i-au spdlathainele;9i Aaron i-a dat inapoi, ca dati inapoi, Domnului gi Aaron a savfu$itpentru ei impacare,ca sd fie curdfiJi." $i dupd aceastalevilii au intrat s6-9i fac6 slujba lor in cortul mdrturiei, dinaintealui Aarongi dinainteafiilor sdi;dupl cumii orinduiseDomnullui Moisepentrulevili.agaau ldculcu ei. 2r 24 9i Domnul a grait catre Moise, zicind: ,,Aceastaeste [rdnduiala] pentru levili: de la doudzecigi cinci de ani in sus vor intra se sluieascdin cortul mirturiei." 9i d" lu cincizecide ani, 0evitull se va indepirtade la 8,19 Dupn TM, nu va suferi tot poporul dacaun fiu al lui Israel se va apropiade sanctuar;cel careo va face va fi pedepsit(cu moarte4vezi l,5l), dar vina nu va fi a lntreguluipopor;dupaLXX, nimeninu se va apropiade cele sfintc,deci pedeapsa cu moarteanu seva aplica. 8,22,,sd-qifaci slujba":/,?t.,,se-Sislujeasca slujba".TM are,,sdmunceasca muncalor',. In greacagstesubliniatcamctgrulde ,,serviciupublic"(l€r.roDpyio). 8,23-26 Philon distingedoud perioadein viala levi{ilor: de la doutuecisi cinci la cincizecide ani,perioadavicfii active,dupacareurmeazap€rioadaviefii contemplative (Fug. 3'1). 50 este numarul perfcctiunii(maturitatealevililor); 25 este jumAtatea perfecfiunii(imaturitatea) (Deter.62-64).DuptrTheodoret,inaintede doudzeciSi cinci de ani sufletulnu distingeintrebinegi rtru;dupdcincizeciinsdtrupulincepesi slabeasc[ (Qr. Narr.l3; PG 80,3658). E,24 ,,vor intra sA slujeascain cortul mtrrturiei":/i/t ,,vor intra si luarezein cortul mtrrturiei".TM are,,vaveni sAserezboiascd in rtzboi prin lucrulde la conul mdxturiei", Folosireavocabularuluimilitar in TM pentrua desemnasarcinalevitilor ar sublinia 'indeplinesc faptulc[ ii levi[ii,in felul lor, datoriilemilitareimpuseismelililorin deFrt. E,25,,seva lndeptrnade la slujire"rTM are,,seva lntoarcede la rAzboiullucrului".
NUMERII8.9
453
26 slujire gi nu va mai lucra. 9i fratelesduva sluji in cortul mdrturiei,stAnd de pazd; iar lucrari nu va [mai] face. A;a vei face cu levilii in ce priveste slujbalor de paz6." i 9 gi a grdit Domnul cltre Moise,in pustiul Sina,ln anul al doileade la ' fiilor lui iegirealor din plmantulEgiptului,in luna intdi,zic6nd: ,,Spune-le ' zi a lunii intai, cdtre Israel sd faca Pa$telela ceasullui: a paisprezecea sear6,il vei facela vremealui. Dupi legeagi dupdr6nduialalui il vei face." t o gi Moir" le-aspusfiilor lui Israelsd faci Pa;tele. incepdndcu a paisprezeceazi a lunii,in pustiulSina,dup6poruncaDomnuluicdtreMoise,agaau fdcutfiii lui lsrael. 6 9i au venit barbalii care erau necurati, lc6ci se atinseseri] de om [moft], 9i nu puteausAfaca Pattelein ziua aceea,qi s-au inf]1igatinaintea i lui Moisegi a lui Aaron in ziua aceea pi au zis barbatiicdtreel: ,,Suntem 8,26,,fratelesauva sluji in cortulmdrturici.standde pazd":TM are,,ii va sluji pe fralii sAi in conul intalnirii, spfc pazd (= standde paz6)".inca din vechimes-a incercat 'fM, contradictieidin underezultaca levitul ,,ie$itla pensie"continuatotufi rezolvarea principaltra levililor, dupdcum se vededin paza; faca de or, aceasta era activitat€a sd LXX sAfie tocmaio incercare in acestsens verseteleanterioare. S-arputeacatraduccrca (,.fratclesau" insemn6ndorice levit aflat incd in activitat€).Exista$i presupunerea cA aceastd armonizare arela bazi dejaun modelebraicdiferit. Paltele de toate celelaltesarbatori:ln 9,1-14 Philon subliniazdceea ce deosebe$t€ acestea din urm6oficiazddoarpreofii,in vremece la Pa;tepoporulintregse bucurade (Decal. 1591, sacerdqtala, aducand.ierfa Mos.ll 224-225:Spec.lI, 145). demnitatea aramaic. 9,2 Gr.?rdrtq nu transcriedirect€br.peJab,ci echivalentul 9J ,,catleseara":TM are ,,intre c€le doud seri". in tradilia rabinicl este vorba de perioadadintre amiazi, candsoarelelllcepesa coboare,$i panala apusulsoarelui:ln LXX e vorbade timpul dintreapusulsoareluiii cddereanopfii.f,,l)upa legeali dupa rdnduialalui": TM arc ,,dupdtoateindreptarile(ftuqqdh)lui $i dupd loatc iudecalile (tfti;"pal) |Lti". Pentru a traduce ultimul termen, LXX fblose$teaici orJlrprorq, structure";,,compara1ie, interpretare"; ,.decizie''.in context,e ,,combinarc [de elen]ontel, vorba.fhrdindoiald.de ritual. 9,7 ,,vomamanasAaducamdarul Domnuluila vremeasa", /ltr. ,,strfim oarelesali la unrli,/inlaturafi de la a aduce...";TM are,de ce am fi lnltrturalica sAnu aducemdarul": verbul1rocp6rola pasivpoateaveafi sensulde ,,a fi privat de ceva";pentrua pestra sensulprim al vcrbului s"ar puteatraduceprin: .,vom fi ltuafi la urmd": lliblia 1688 traducaprin.,sdnu ne lipsimca sd aducem...", ms.4389:,,pentru ce nu ri secadesl aducem...";Biblia Sinodala:,dc cc sa nu fim lasafisd aducem";crf versetele10-12, undese specificafaptul cA pentrucei aflafi in starede impuritatePa$telese celebreazi maitarziu.
454
NUMERII g
necurali[cdci ne-amatinsde] om [mort]. Oare,[pentruaceasta],vom amana sAaducemdarulDomnuluila vremeasa,in mijloculfiilor lui Israel?"8 $i a zis Moisecatreei: ,,Statiaici gi voi ascultace-miva porunciDomnulpentru voi."' $i a grdit DomnulcAtreMoise,zic6nd:'u ,,Vorbe$te astfelfiilor lui Israel:
NUMERII 10
455
2 I 10 $i Domnul a grait catre Moise, zicdnd: ,,Fa-1idoua tr6mbile de argint - [de argint] betut si le faci -, sa le ai ca se chemi adunareagi s6 r ridici taberele; gi vei sunadin ele gi vei strdngela un loc toati adunareala a uga cortului m6rturiei. DacA vor suna dintr-o singlra trambila, se vor ' strangela tine toate cdpeteniile,mai-marii lui Israel. $i veli da semndin 6 trambita,$i vor ridica tabaracei careau pus tabdrala rasArit. $i veli da al doilea semn din trambitd, 9i vor ridica tabara cei care au pus tabArala miaztui. $i veli da al treilea semndin trAmbiid,9i vor ridica tabdracei care au pus tabarala apus.$i veli da al patruleasemndin tr6:nbiJd,9i vor ridica tabaracei care au pus tabarala miazanoapte.Vor da serrn din trambiF la 7 ridicareataberelorlor. 9i candveli strdngeadunarea,sa trambitali,dar nu o cu semn. $i fiii lui Aaron, preotrii,vor sunadin trimbile, $i [aceasta]sdvd ' fie legiuire ve$nicapentrutoate generaJiilevoastre. Iar de ve{i iegi la rdzboi in pdmAntulvostru impotriva vrdjma$ilorvoqtri care vA slau ?mpotrivA, veti da semndin tr6rnbitdii veli fi pomenitiinainteaDomnului9i vd veli r0 mdntuide dugmaniivogtri. 9i in zilele de bucuriepentruvoi, la sdrb6torile voastre,gi la lund nou6, veli sunadin trambitrepentru arderilede tot gi pentrujertfele voastrede mantuire;9i v6 va ti drept pomenireinaintea Dumnezeuluivostru.Eu [sunt] Domnul Dumnezeulvostru." " Si a fost aga:in anul al doile4 in luna a doua,in doudzeciale lunii, s-a 12 ridicat norul de pe cortul mirturiei pi au ridicattabarafiii lui Israelcu aici (ca 9i la w. 8.9.105i 31,6)cu ebr. 10,2,doua fambife"; gr. oql.ttl'yqcorespunde estefolosit$i pentrutrei altenume Acelaii cuvant llanmbila care di semnalul. bafifrah, anuljubi' cu rol difetit:yoblxel(cornde bcrbccdin caresevoste$te ebr.de instrumente (sunet de kAm' liar),sophAr(cornde berbecdin carcse sundla Yon Kippur)fi frt'.il'l bite insotit dc aclamafii).Flavius Ioscphus(AI lll,291) descrieforma instrumentului biblic din accstlocr un tub drept,lung dc cca44 cm, mai largdecatun oboi fi avAndla cap6tun pavilion.Cf. notalaLev.23,24. 10,4,dintr-o singuraffambila":la fel ln TM gi ln Flaviustosephus(,11III, 292);totuli, in multetraducerimodemeapare:,,osingurddatddin fambiF'. reu' 10,7,,darnu cu semn":TM are,,darsd nu strigali".Dupi Theodoret,comunitatea nita fdra nici un semnalsimbolizeazicomunitateacelor neinifiali in tainelc crestine (catehumenii) (0r. Nriar.l5; PG 80,360C). De aceeapreofiisunt 10,8Sunetulffambileisimbolizeadapeluldivin, dupdTheodoret. ceicaredausemnalul(iDrd.). ca $i orooK€lrl, atat lucruriletre10,12,,cu toateale lor": gr. coropriqdesemneazd, t,,Pharan"buincioase la drum,cat$i pe membriifamiliei.bunurilemobile.animalele. pustiuaflat la nord-estde Sinai,undeevreii vor poposi(12,169i urm.) fi de undevor trimiteiscoadeln Canaan.
456
NUMERIIIO
toate ale lor in pustiul Sina, 9i norul s-a oprit in pustiul Pharan.lr $i au ridicat tabdrapentru prima oard dupi glasul Domnului, prin mdna lui '" Moise. $i au ridicattabtuamai intai ceatarabereifiilor lui ludacu oastea lor. $i pesteoastealor [era] Naason.fiul lui Aminadab.15$i pesteoastea 'o tribului fiilor lui Issachar[era]Nathanael, fiul lui Sogar; 9i pesteoastea tribului fiilor lui Zabulon[era] Eliab, tiul lui Chailon.r7 gi vor desface cortul lmArturiei]9i vor ridica ltabira] fiii lui Gedson5i fiii lui Meraristrengandcortul. 18$i au ridicat tabAraceatatabereilui Ruben,cu oastea lor. gi pesteoastealor [era]Elisur.fiul lui Sediur.r' gi pesteoasteatribului 20gi peste fiilor lui Simeon[era]Salamiel,fiul lui Surisadai. oasteatribului 2r fiilor lui Gad [era] Elisaf al lui Raguel. gi vor ridica frabara]fiii lui Caath,purtandcele sfinte, 9i vor ridica lalfii] cortul pind sd soseasci[ei]. " $i vor ridica [tabdra] ceatataberei lui Efraim, cu oastealor. Si peste " oastealor [era]Elisama.fiul lui EmiLrd. 5i pesteoaslearribuluifiilor lui 2a Manase[era]Gamalielal lui Phadassur. $i pesteoasteatribuluifiilor lui Beniamin[era]Abidanal lui Gadeoni.25$i vor ridica[tabara]ceatataberei fiilor lui Dan, la urmatuturortaberelor,cu oastealor. Si pesteoasrealor 2o [era]Achiezeral lui Amisadai. gi pesreoasteatribuluifiilor lui Aser leral Phagaiel,fiul lui Echran.2?9i pesteoasteatribului fiilor lui Neftali [era] Achire, fiul lui Ainan. " Acert.u fsunt] rindurile [de tuptA]ale fiilor lui Israel;9i gi-auridicat [tablra], cu oastealor. 2n 5i Moise i-a zis lui lobab, fiul lui RaguelMadienitul,socrul lui Moise:,,Sdurcdmla locul desprecareDomnula zis: (Pe acestavi-l voi da voui!) Vino cu noi gi-(i vom face bine, cdci Domnul a zis lucruri bune 30 despreIsrael." $i a zis cdtreel: ,,Nu merg,ci [md duc] la pamentulmeu $i la seminliamea."3l Dar [Moise]i-a zis: ,,Nune par6si,c6ciai fostcu noi in pustiu gi vei fi intre noi [ca unul] mai virstnic. 32gi va fi aSa:dacd vei mergecu noi, atunci vor veni fqi asuprata] toate binefacerilepe care ni le va faceDomnulnoudgi noi ne vom purtabinecu tine." '" $i au urcatde la munteleDomnului,calede trei zile,9i chivotullegdm6ntulr-ri Domnuluia mersinaintealor calede trei zile,ca s6 le gfueasc6 loc 10,29,,lobab": esteacela$i cu lobab,cumnatullui Moise,careaparein Jd.4,ll. llermenulgrecesc (rude 1ctrrBpdqpoateinsemnaatat,,cumnaf',cet fi .,socru',sau,,ginere,, prin alianta); cu sensulde,,ginere", cuvantulaparein cen.l9,l2 $i 14.iar cu sensulde ocurenfcin Ex. 3,| ; 4, l8 $i in alte l2 exemple,in cap.| 8. !!socru"arenumeroase l0Jl ..vei fi intrc noi [ca unul] mai varstnic":greacaintgrpreteaziastfel expresla idiomatica dinTM,,veiIi pentfunoiochi(: cdleuza)".
NUMERII IO.I I
457
de popas.3a9i a fost aga:la ridicareachivotului, Moise a zis: ,,Scoali-Te, Doamne,ca sa se risipeascaduqmaniiT6i 9i sd fugd toti cei careTe uresc!" 35 la locul de popasa zis: Doamne,catremiile gi zecilede ,,intoarce-Te, 9i ro peste ei ziua, cdndridicautabdra. mii din Israel." $i norul fdceaurnbra r ll $i poporul a inceput a certi cu rlutate inaintea Domnului; fi Domnul a auzit qi S-a maniat cu urgie; 9i s-a aprins intre ei foc de la / Domnul gi a mistuit o partedin tabar6. $i a strigatpoporulcdtreMoise; fi Moise s-a rugatla Domnul$i focul s-apotolit.' Iar locul acelas-achemat ,,Vdlvitaia", cdci se aprinseseinre ei foc de la Domnul. " printre ei a fost cuprinsAde poftd 9i [chiar 9i] fiii 9i gloata amestecatd lui Israels-aua;ezatti au plins gi au zis;,,Cinene va da noui buc6fide 5 carne? Ne aducemamintede pegtiipe care-imdncamin Egipt, [primili] pe degeaba,9i de castravefi,qi de pepeni,9i de praz, 9i de ceap6,ii de usturoi. o Iar acumne-asecatsufletul,iar ochii nogtri[nu mai vdd nimic] in afart.de ? de coriandru,la inli{igare precum mand." lar manaera precum sdmantra 10,36in TM, versetulseafldintrevv. 33-34LXX. ll,1 ,,ainceputa carti cu rautateinainteaDomnului":TM arc ,,eraca oameniicarese plangcu rautatcin urechilelui YHWH". Acestaestesingurulloc in caregr. 1o1r1(
458
NUMERII II
8 cleqtarul. $i poporul se rdsp6nde4o strangeaugi o mdcinauin rdgnifi qi o pisauin piui, o fierb€auin oal6 9i o lbceauturte; 9i era pldcuti Ia gust, ca ' tufia cu untdelemn. $i cdnd cadearoua pestetabdra,noaptea,cAdea[gi] 'o manapesteea. 9i Moise le-aauzitpl6ngerile,pe familii - fiecarela uga sa. gi S-a meniatDomnulcu urgie mare,iar Moise s-a mahnit.rr 5i a zis Moise c6treDomnul:,,Pentruce l-ai chinuit pe slujitorul Tdu gi de ce n-am aflat har inainteaTa, de-ai pus nAvalapoporuluiasupramea?t' Oare eu am zAmislitin pantecetot poporul acesta,eu l-am nascut,ca s6-mi zici mie: ,pdndla pamantulpe care l-ai l6g6duitcu jurlmdnt pdrinlilor lor? 13De undesAam eu carnesAdau la tot poporul acesta?C[ se plAng la mine, zicdnd: (DA-ne carne sA manc6m!) 'o Singurn-am sApot purta poporul acesta,cdci ar fi lucru preagreu penmr " mine. Iax dac6Tu imi faci astfel,[mai degrabS]omoard-mAde-a binelea, de-amaflatcumvamil6 la Tine,ca sAnu-mi mai vid chinul."'u Si Domnul a zis cdtreMoise: ,,Aduna-Migaptezecide oamenidintre batrdniilui Israel, pe care s6-i itii tu insuti ca sunt bbtranii poporului qi clrturarii lor, s6-i aducila cortul mdfturieigi sAsteaacolocu tine. r7lar Eu Md voi pogorigi sau,,cristalde stenct"(piatrAcareseaminala infeliFrc cu gh€ata).t ,,pltrcuttr la gustca turtacu untdelemn", /itt: ,,gustulsduera,ca gust,turtacu untdelemn", cujuxtapunerea a doudnominative:cuvantull6ovrinu estefolositin nici o altl canea pentateuhului si are aici sensuldc ,,gust(savoare)", mai concretdecatsensulobi$nuitde,,pldcerg,'. ll,l0 TM ars,,la intrareacortuluisau";gr.otpo nu inseamna numai,,u$da unei locuinte",ci are$i sensulgencralde ,,intrare". ll,l I ,,ndvala":TM are,,povara", ll,l5 ,,omoartr-md de-abinelea",/i/t ,,sAmAucizi cu moarterea". TM a.e..ucide-mtr agadarcu ucidere";subst.gr. ovoip€orqlnseamna$i ,,moarteviolent[,';in acesrcazraducereaar puteafi: ,,sAma omori dintr-o dati" sau,,peloc" t,,sa nu-mi mai vAd chinul": TM are,,nenorocirea mea",dar formaprimarafusese,,nenorocirea ta',,interpretatd in TargumulN ca ,,nenorocirea poporuluit[u"; LXX traducedeci linand seamadc corecturilecopi$tilor. ll,16 ,,Aduna-Mi":expresiaeste ciudata,atat in LXX, cat fi in TM. DupA unele comentarii(S,y'eNum.92), spacificarea ,,pentruMine" (ebr. /i) subliniazlfaptul cA e vorbade o institufiedefinitiva.t,,tu insuti": nu aparein TM. a ,,cdrturariilor": instituireaadunariibdtranilorpoporuluiesterelatatdln Ex. 18,21-26;aici le suntaldturatisi cedurarii,sauscribii.Ei apargi cu alte functiirin Ex. 5,6 noteazanumirul cdramizilor fabricatede evrei,in Deut.I,l5 suntun fei de grefieri,iar in Deut.20,5au misiuneade a vorbi poporului. I I,l7 ,,voilua din duhul":dupl Philon(Grg 22-23)$i Theodoret(Qu.Nun. lB, pG 80, 3724) duhul estettiinla divini, carenu se confunddcu,,duhullui Moise,';la fel ca 5i
NUMERII I I
voi vorbi acolo cu tine, $i voi lua din duhul care se afla asuprata 9i-l voi pune asupralor; 9i ei te vor ajuta si infrunfi navalapoporului; 9i n-o s6-i lE mai po(i singur. lar poporuluisa-i spui: (Curatiti-va pentrumAinegi-o si 'Cine ne va da mancali carne,c6ci v-a{i plans inainteaDomnului, zicind: noud bucdfi de came?Cd bine ne era noud in Egipt!' $i vd va da Domnul 'n carne sa mancatri;$i o si mancati"urn.. Nu o zi veli menca,nici doud, nici cinci zile, nici zecezile, nici doudzecide zile,2oci pani intr-o lunade zile vef menca,pana o sa vi iasd pe nas.;i o sd dea holerain voi, cdci nu v-ali supusDomnului, Care esteintre voi, 9i v-afi pl6nsinainteaLui, spu'' nand:'De ce am iegitnoi din Egipt?'r" $i Moise a zis: ,,Poporde gase sutede mii de pedegtri[este] cel din care fac parte^, li Tu ai zis: (Carne le " qi voi da sd minince, vor mdncao lunb de zile>? Oare vor fi oi 9i boi de junghiat destuica sd le ajungA?Ori sd se strdng[ tot pe$telemtuii pentruei gi sd.leajung6?" " $i Domnul a zis cdtreMoise: ,,OaremanaDomnuluinu estede ajuns? 24 Acum vei cunoastedacate va ajungecuvantulMeu saunu." Moise a iegit gi a spus poporului cuvintele Domnului, gi a adunat $aptezecide oameni focul, ea nu se impulineazlcand estetransmisa;Theodoretmai adaugl $i exemplul botezului:chiar daci un preot botcaztrzeci de mii de oameni,harul sau nu se impu[ineazicu nimic. ll,l8 ,,c[ bine ne era noudin Egipt", /ttt ,,[cc e] bun pentrunoi estein Egipt". Am adoptatsoluliadin tmducerilemoderne, deli implicl schimbarea timpuluiverbului. 11,20,.nu v-ali supusDomnului": expresieatenuatafafa de TM ,,I-ati disprefuitpe. YHWH". I !,22 Phifonciteazavv. 12,13ti 22 ca cxemplede parrhesia,tormcndevenitcelebru libertateade vorbirein faia mai alesin mediilemonasticecre$tine,ti caredesemneazi lui f)umnezeu,intimitateacu Dumnezeu, o intimitatela limita indrdznelii(Her.20-2),). Thcodoret(Oll. Nan. 19) se intreabdde ce Moise s-a indoit aici de promisiunealui lui Theodoret:uneoriMoise vorbefteca un Dumnezeude a hrini poporul.RSspunsul prol'et,alteori(precumin cazulde fattr)ca un simpluom. 11,23,,dacate va ajunge":TM are,daca se va infaptui pentrutinc"; verbul grecesc €mrotol"cg Boveooot este rn hapax in LXX| traduce vetbul qafih din TM si face perechecu oovovnl"oppoveo0ordin versetul 17 (,,a duce impr€una").a ,.mana ii ating pe tofi oamenii,celebri sau Domnului"i dupd I'hilon, puteriledumnezeie$ti anonimi,spre binele fieclruia (Mut.232). luslin (Dialogul cx Trifon 126,6)vede in ,,cuvant"Logosulpreexistent. 11,24DupdOrigen,cdnd Moise e in con, el arg accesdirect la mister;cand iese,el viziunedirectda adevarului ln discursd€stinat,,celor simftli",carenu transtbrmiaceasta pot intraln cort (1y'om. Num.6,l).
460
NUMERII II
dintre bdtreniipoporutuiSi i-a atezatimprejurul cortului.2s$i Domnul S-a pogoratin nor $i a grait cetre el. $i a luat din duhul care era asupralui qi a pus asupracelor qaptezecide bAfieni.lar cind duhul a popositasupralor, au 'o in tabiri doi oameni,unul pe prorocit $i fapoi] au incetat. RAmesesera numeEldadqi al doileape numeModad;9i duhula popositasupralor - $i acestiaerau dintre cei inscrigi, dar nu veniseri la cort - li proroceauin 27 pe Moise gi i-a zis: tabar6. Atunci un slujitor tanara alergatsa-l vesteascd " ,,Eldadpi Modad prorocescin tabara." 9i lisus al lui Nave, cel ales,care stdtealmereu] l6ngi Moise, a rdspunsgi a zis:,,Stapanulmeu, Moise, 2' oprelte-i!" 9i Moise i-a zis: ,,Oareegti gelos tu in locul Meu? Cine-ar puteaface ca tot poporul Domnului s6 fie proroci, [dacdnu] Domnul, cdnd " trimite duhul Sduasupralor?" $i Moise s-adus in tabira, el gi cu bitranii 3r lui lsrael. $i s-a ridicat o suflarede la Domnul Si a stamit mama prepeli{elor dinspremaregi le-a pravAlitpestetabar6,cale de o zi intr-o^partefi " cale de o zi intr-alta,imprejurul taberei,cam doi coti de la pdmdnt. $i s-a sculat poporul toata ziua qi toatAnoaptea,9i a doua zi toatAziua, fi a tot adunatprepelile;cel careadunasec_elmai pulin ltot avealzececori, 9i le-au " pus la uscat imprejurul taberei. Camea mai era inca intre dinlii lor, neimpulinate,cdnd Domnul S-a maniat tare pe popor; 9i a lovit Domnul 3a poporul cu plagd cumplita. gi locul acelas-a numit ,,MormintelePoftei", cici acoloa fost ingropatpoporulcel pofticios. 35 De la ,,MormintelePoftei", poporul a ridicat tabdra [pomind] c6tre poporul a ajunsin Aseroth. Aseroth;9i 11,25,,aulncetat",/ltt. ,,n-aumai adiugaf',adicen-auprofetitdecatln ziuaacaoa, ll,27,,Eldad ii Modad":in ciudaunor diferenfe,textelerabiniceafirmdsuperioritatea pentruce.in timp ceace$tia din urm:lru primil darul lui Eldadli Modadasuprabatranilor, de la Dumnezeu, profelieide la Moisegi au profelito singurddattr,cei doi l-auprimit-direct pentrutoatdviata: de acaeaei sunt descmnalicu numelelor. ln timp ce bilrAnii au (prepelifel€), Eldadfi Modadau profelitdoarceeace sc va intampla'inziua urmatoare in timp ce bdtraniiau murit viitoaremai indepartate; facut profetii pentruevenimente toli in de$en,Eldad9i Modadau devenitcdpeteniiale poporuluiduptrmoartealui lisus al lui Nave.De$iin tradiliarabinicacei doi suntconsidcralica facandpanedin numarul cd ei ar fi numdralialaturide cei in patristicagreaciaparefi mentiunea celor$aptezeci, Delde,4). al Salaminei, gaptezeci, doi(Epilanie careastfelar ti, de fapt.iaptezeci 5i din opru( prepelilelor": Gr.opl!'folirpo (compus l M arc.,prepclitele". l l,3l ,,mama o pasdremigratoarecare.dupll Aristotel, ,,prepelitf,";i Unrps ,,origine")denume$le seamantcu pdstrriledc mlattinali careplcacdo dattrcu prepelilele.Dupi Ilcsychios,ar fi o prepeliFlbartemare.
NIJMERII 12
461
I 12 Atunci Mariam 9i Aaron au vorbit impotriva lui Moise din pricina femeii etiopiencepe care o luase Moise, - pentru c6-$i luase o femeie - 2 9i au zis: ,,Oaredoar lui Moise i-a vorbit Domnul?Nu ne-a etiopianca vorbit gi noud?" $i Domnul a auzit.3 lar Moise era om foarte bldnd, [mai bldndl decdttoti oameniicare sunt pe pdment.a $i Domnul le-a spusde indata lui Moise, Iui Mariam gi lui Aaron: ,,leqili voi trei la cortul mdrluriei!"$i au ieqitcei trei la cortulmdfluriei.5 5i DomnulS-apogoratin st6lp de nor li a stat la uta cortului mirturiei; au fost chemali Aarr)n qr Mariam,9i au iegitamdndoi.6 9i a zis catreei: ,,AscultaticuvinteleMele! l2,l ,,etiopiancA": TM are,,culittr"(Cu$estenumeleEtiopieiin Bjblia ebraicd).E probabil altadecatSepphor4madienita.mamalui Gersanqi a lui Eliezcr.a penlruphilon (leg. II,66-67)etiopiancasimbolizeazd judecataneschimbatt, ferma,incercatdfi trecuta prin fbc. Pentru lrineu, Moise rcprezinttraici Logosul,iar etiopiancaprefigureazd Bisericaprovenit5din pdgdni.Aiadar nuntacelor doi preveste$te nuntamisticdintre lisus$i Bisericd(Adv.haer.IV,20,12).Aproximativ aceea$i interpretarc la Origen,in 12,2 .,Nu ne-a vorbit Si noud?":in Ex. 15,20,Mariam estenumita ,.prorociF,':ea conducegrupulde femeicarecantA(15.21)cunoscutul imn de multumireDomnului pentrunimisirea oltilor lui Faraon(Ex. l5.l-4). Lui Aaron,Domnulii vorbeltgln mai multeranduri(e.9.Num.2,1;4,1;4.l7),dardeliccarcdatdel estcinrpreuna cu Moise. 12,3.,blind":fM arc 'AnAw,.sarac", cu particularitatea ca existdo indicatiein manuscrisecA tbrmascrisi (*e/tb)careaparein IM: 'n| cslecitiu (4erAy),dnAW:prezenla lui/ carediferenliazaformaaceasta fafAde 'drr ,.s?irac" ar pulcamarcali o diferenla fatdde sensulobi$nuital cuvantului,cu atatmai mult cu catin S,te Nun. l0g aparatet scnsulde ,,sarac",cat5i cel de,,bl6nd".Oricum,la prolifi. $i mai alesla Sophoni4apare expresia,,sAracii lui YHWH": cei lipsiti$i umili care,neavand nici un sprijinmaterial sau uman,i$i pun toat?inldejdeain Domnul qi traiesccu blandeteqi nadeidein aqteptarea Mantuitorului.Estcintergsant l'aptulcA Moisee caraclerizat astfeltocmaiin momentul in careprime$te ceamaimarelauddde Ia Dumnezcu ( l2,i-ll). 12,4,dc inda|a"ttraducerile modenreau,,fArAveste,deodatl. punandaccentulpe caracterulde,,acfiunc neasteptatd", nu pe cel de,,reacfie prompte": cuvantulgr. ropoxp4pa aresensulprincipal.,pcdaffi,chiarin acelmoment",cu atestdrinumeroase in /rorne. 12,5,,aulbst chemali":IM are ,,[Domnul]i-a chemat,'. l,XX gchivaleazd cxpresia direcfidin ebr.cu a$a-zisul .,pasiv divin",fblositpentrua evitarostirca Numelui. 12,6,,Dacdva fi la voi vrcunprorocpentruDomnul,am sAMd aratlui intr-o vedenie'.| TM are,,cdndva fi proroculvostruYHWtl, intr-o vedeniemd voi facecunoscullui'.| comentatoriimodernirespingsensulliteralal textului,dupdcareyHW{ ar fi profetul lui Israel;se considerdfie cI YUWII reprezinuapozifiasubiectuluiverbului,.mavoi facecunoscut"1f. Ohorme;,fic ca rebuie inleles,,profetal lui yFIWff', cceace din punct de vederegramaticalnu se susfine:altii (J. de Vaulx) deplaseaza sau suprimd
i
462
NUMERII 12
Dac6 va fi la voi weun proroc pentru Domnul, am si Mi arlt lui lntr-o 7 vedeniegi-amsd-i vorbescin somn. Nu [tot] agaam sd f'acqi cu slujitorul " Meu, Moise: el este lomul] de increderein toati casaMea. Lui am s6-i vorbescgurd cAtregura, aievea,nu in enigme;el a vAzutslava Domnului. Cum de nu v-ati temutsi vorbi{iimpotrivaslujitoruluiMeu,,^Moise?"'$i '" urgia mAnieiDomnului[a fost] asupralor; qi El a plecat. $i norul s-a departatde cort,9i, iata, Mariam era leproasa,precumzipada. $i a privit " Aaron spre Mariam qi iat6, era leproasS. $i Aaron a zis catreMoise: ,,Te rog, stapane,nu ne line de rAupentrupAcat,caci n-am ttiut cum anumeam pacetuit. '' Sd nu se faca precum moartea,ca o starpiturAcare iese din cuvantufYHWH. Probabilca LXX depindede un model ebt. carc avear-YHWH Domnui". ..Domnului/Dentlu 12,8,,avdzutslavaDomnului":TM are,,vaprivi chipullui YHWH". Aluziasefacela Ex. 32,18-23; tensionat al vifeluluide aur,li 34,59i urm.AcoloMoise,dupdepisodul cd il va vedeadin spate.pentruc[ cerelui Dumnezeusa-ivaddslava,iar El ii rAspunde nici un om nu poatevedeafafalui Dumnezeufira sa moara.Dupavedeniade pe munte, chipul lui Moise reflecti stralucireaslavei lui Dumnezeu(34,29-35).Aici TM spune prescurtatcd Moise a vdzut,,chipul",iar LXX, din scrupulteologic,vorbeitedoar d9 exterioari,la limita perceptibilului,a Prezenlei .,slava"('in sensbiblic, manifestarea inefabile)l lulian Apostatrl(ContraGalilaeo.rl, 170,l6-18) utilizeazareferinlaliterala din acestversetpenhua ardtaca Platon,de;i considerat ,,idolatru",a folositun limbajmai inalt decatMoise,carefoloseftelexiculcorporalitaliipentrua vorbi despredivinitate, 12,9,,urgiamanici Domnului[a fost] asupralor": TM are .,fatalui YHWH se aprinse asupralor". 12,10.,leproasa": sensulcuvantuluihadusastfelnu era cel de astazi(vezi nota la Lev. 'Iheodoret (qu. Num.,23in PG 80 376C-377A) coniiderd cd pedeapsa o atinge 13,2).| ped{psi pe Aaron. in schimb, Rabbi Aqiba, doarpe Mariarnpentrua-l inspaimanta li pe ,,asupralor" din 12,9,alinna ca !i Aaron fuseselovit de boaltr:opinie bazandu-se discuhtasi de alti rabi\i (TalnudulB $dbbath96b). l2,l I ,,nune iine de rdupentrupaca! cacin-am$l.iutcum anumeam paciluit", TM are: ,,nune tine dc rAupentruun pacatpe caream avutnebunialde a-l facel $i pe carel-am uneivinovafii,ln [,XX Aaronmotiveaza s6var$it";in tin1pcein TM aparerecunoaqterea pacatulprin ne$tiintd(ltr SifreNun. 105,pdcatullui Aaronesteprezcntatca fiind fiptuit rara vole,
12,12Traducerea acestuiversetdiferi de la o versiunela alta,in funcliede felul in care sintaxafrazei.Dacdse consideraca subiectullui'y€vq,ot esteMariam esteinlerpretata (cl Philon,Leg. 1,76, $i versiunile iar subiectul lui Kor€oeiereste din Targumim), lepr4 atunci comparatiacu avortonul(tradusde noi prin,,starpitura";alta traducere posibilaar fi fost ,,lepaddturt',dar sensulacestuidin urmAcuvants-a indeplrtatin limbaactualad9 cel primar)se referala Mariam,ctrreialeprai-ar puteamistuijumatate
NUMERIII2.I3
pentecelemamei 9i-i roadejumatate din trup. '' $i a strigat Moise cAtre '" Te rog, lecuiegte-o!" $i a zis Domnul Domnul,zicind: ,,Dumnezeule, c6tre Moise: ,,DacAtat6l ei ar scuipa-odrept in'fat6, nu s-ar ru$ina gapte zile? Sd fie scoasatapte zile afari din tabAra9i dupaaceeasd intre inapoi!" 15 9i Mariarn a fost scoasdafarddin tab6r6vreme de qaptezile. $i poporul n-a ridicat tabdrapdni cAndMariam nu s-acurdtit. 16 9i dupa aceastapoporul s-a ridicat din Aseroth $i $i-a pus tabira in pustiul Pharan. r 13 gi a gr6it Domnul cAtreMoise, zicdnd:2 ,,Trimiteli oamenisd cercetezepemantulcanaanenilor,pe careEu il dauin stipdnire fiilor lui Israel, cateun om de [fiecare]trib dupdfamiliilestrimogilorlor s6-itrimi{i pe ei, ' pe fiecarecdpetenie dintreei." $i Moisei-a trimisdin pustiulPharan,dupd glasulDomnului:fiecaredintreacegtiaerau cApeteniiale fiilor lui Israel. din trup; subiectulpoatefi insa gi ,,moartea",,,starpitura"sauchiar,,pdcatul"din versetulanterior:.,sI nu i seint6mple ui Mariaml";in TM, /llt.: ,,caeasAnu fie ca un mon ie$ind din pantecelemamei sale...". LXX atenueazatextul din TM, substituird cuvantului,,mort" expresia,,precummoartea",pgntrua nu o comparape Mariamcu un cadavru. 12,13Rugdmintea lui MoisecatreDumnezeupqntrua o vindecape MariamestevdzutA de Grigoreal Nysseica o dovadaa spirituluisdunerezbuntrtor, de rele"(r/idla ,,rabdAtor lui Moise 1,63Si tl,26l-263). Eusebiuvedein MoisestrigandcatreDumnezeupentru vindccarea lui Mariamfiguralui Iisuscare-lvindeca pelepros(Mt.8.1-4). 12,14,,Sn fie scoasdFpte zile afard din tabArS";vezi Lev. 13,,1-6,unde se indica intervalulde $aptezile. Poruncindu-ilui Moise sdo scoatape MariamafarAdin tabdra vremede lapte zile, Dumnezeuii fagaduieste lui Moise gi vindecareasurorii scle.a PentruOrigen(ly'oz.Nun. 7,4),Mariamreprezintasinagoga, iar tatelcarei-a scuipatin obraz ar fi Dumnezeucare l-a repudiatpe Israel in beneficiulBisericii. Un topos apologetic,careintrl in scenariulrecupcr?irii tradilieiiudaice;i a identilicirii cre$tinilor cu Veruslsrael. 12,15,,pand candMariamnu s-a cur5lit":TM are,,pantrnu s-aaldturatiarisi adundrii" (aceea$i diferenfiin versetulanterior).LXX explicitcaza din nou textul,pcntrua accentua legAtura cu Lev. 13. 12,16Versetulcu aceastA numerotare in TM qi Rahlfsest€alezatin majoritateaversiunilorla inceputulcapitoluluiurmatof. 13,2,,petiecarecf,peteriedirtre ei"; cuvantul.,capetenie" (itpml,6g),litt.,,cel careeste la inceput",dar fi ,,cannuitor,conductrtor") nu paresAdesemneze un conducAtor militar (cf 10,4114,4116,2i25,4). l3J DupdEuscbiu(Demonstratio evongelica Ill,ll), celedoudsprezeoe cdpeteniitrimis€ de Moiseii prefigureazipe cei doisprezece apostolitrimi$ide tisusin lume.
44
NUMERII l3
a
$i acestea[sunt] numele lor: din tribul lui Ruben - Salamiel,fiul lui s Zachur; din tribul lui Simeon- Safat,fiul luj Suri; 6 din tribul lui ludat - Igaal,fiul lui losif; Edin Chaleb,fiul lui lephonne; din tribul lui Issachar ' tribul lui Efraim - Ause,fiul lui Nave; din tribul lui Beniamin- Phalti,fiul r0 lui Rafu; din tribullui Zabulon- Gudiel,fiul lui Sudi;rr din tribullui losif, dintrefiii lui Manase- Gaddi,fiul lui SLrsi;r2din rribul lui Dan- Amiel, fiul lui Gamali;'t din tribul lui Aser- Sathur,fiul lui Michael;'' din tribrl lui Neftali- Nave,fiul lui labi; '' din tribul lui Gad- Gudiel,fiul lui Machi. 16Acestea [sunt] numele oamenilor pe care Moise i-a trimis sd cerceteze pAmanul.$i Moise i-a dat lui Ause, fiul lui Nave, numelede Iisus. " 9i i-a trimis Moise sAcercetezepAmantulCanaanuluiSi a zis c6treei: 18 ,,Urca,tiprin pustiul acestagi suiti-vApe munte, 9i veli vedeacum sunt pamantulii poporulatezatin el, dacdesteputemicsauslab,dacdsuntputini sau mulli,re gi cum estep6mantulunde sunt agezali,dacdestebun sau rau, dacAsuntcu zidurisauf6rdziduri;20si $i cum suntcetdlilein carelocuiesc, 13,4,,Salamiel",ca ln Rahlfs;dupl J. Wevers(fer, Hhtory.._p. I 16),lectiuneaoriginali a LXX trebuias[ fi fost:,.Samu"sau,.Sammu":TM are.Sanmnra,. 13,5,,Suri",ca in Rahlls;I. Weyerc,ibiden, consideracd lecliuneaoriginalatrebuias[ fi fost:,,Huri";TM aredil'i l3,l l ,.fiii lui Manase":TM are,,dintribul lui Manase". 13,16,,Moisei-a dat lui Ause...numelede lisus." Iustin (Dialogul cu Trifon'15,29i ll3,l) folosegteversetulacestapentrua afirmaci in Pentateuh se reveleazA faptul cA numeleDomnuluiestelisus,considerand cA schimbarea de numedin Ausein lisus nu esteintampldtoare 9i inputdndu-ilui Trifon faptul cA nu se intreabApentruce aparo aceastd menfiune'intextulbiblic. $i Theodoret(Qa.N,lr2.25;PG 80, 377B)considerA cl estevorbade o prefigurarea lui lisus 9i observacd, dupdcum cei trimi$i sAcerceteze pAmantulCanaanuluifolosesclimbaneamuriloraceluilinut, Logosuldivin se folose$te de limbaiulomenesc. 13,17,,prinpustiulacesta"rTM are ,.aiciin pustiu"(sau,.la miazdzi":neghebh);LXX traduceadverbulde loc zel printr-unadjectivdemonstrativ, iar cuvantulneghebh,care desemngaza ,,sudul",are9i sensulde,.pustiu".Pentruacestdin urmdtermen,in majoritateatraducerilormoderneapare,,sud"sau,,miazazi", dar uneleevitasa sg pronunte$i au ,,prinNegeb"(de$ertsituatin sudulPalcsrinei). 13,19..dacasuntcu ziduri sautird ziduri": TM are,daci suntin taberesauin ce6ti"; c/ $i Deut.9,1. 13,20,,indrlzni[i";gr. tpooroprep6
NUMERII 13
cum estep[mantul, roditor sau pdraginit,dacesunt pe el copaci sau nu. $i indrdmili de luali din roadelepamantului."gi erau zile de primdvari, inainte lde a se coace]strugurii.2l $i au urcat 5i-aucercetatpamantulde la pustiulSin pen4la Raab,la intrareain Efaath.t' 5i ,, ur.ut pri,rpustiugi au ajuns pAnAla Hebron; acolo [se aflau] Achiman qi Sessi9i Thelamin, urmagiai lui Enach.Hebronulfusesezidit cu gapteani mai inaintedec6t Tanindin Egipt.2r $i au ajunsp6ndla ValeaStrugurelui gi au cercetat-o. $i au tdiatde acoloo vili gi un ciorchinede struguride pe ea gi l-au pus pe 2a prijini; la fel qi din rodii 9i din smochine. Loculuii-aupusnumele,,Valea Strugurelui" din cauzastrugurelui pe carefiii lui Israell-autAiatde acolo. " 9i^9-auintors de acolo dup6 ce au cercetatpAmantul,pestepatruzeci " de zile. Au mersei gi au ajunsJaMoisegi Aaron9i la toateadunarea fiilor are,,fificurajogi"a,,ziledc primavard. inaintede [a secoace]strugurii": TM are.,zilele pargii strugurilor";cum oercetarca finulului va dura patruzecide zile. dupf,carese vor intoarcecu un ciorchincde struguri(versctele23-25). comentatoriimodcrni (J. de Vaulx,p. 266)considerd ca perioada ar ll cuprinsd intreiulieli smrlitullui augustsau inceputullui septembrie. in acestcaz,indicafia.,zilede primdvara"din LXX s-arrefbri de fapt la,,legarearodului",nu la coacere. l3Jl ,,pustiulSin"; ?nl,XX acelaqitoponim(Sin) denume$te dou[ realitafigeografice diferite:un defertdin Canaan(aici ti in 20,1i27.14;33,36:34,3;Deut.32,51)si un delertde langi Mareallotie (Ex. 16,l; l7,l: Num.33.11-t2).r.,liaab, la intrarea in Efaath",ca $i in Rahlfs (J. Wevers,Text tlistctry...,p. l16. indica forma ,,Hemath',, acceptattr in BA); l'M arcHomath,denumirea mai aparein 34.8.undeSiin Rahlfssedl forma Emath;forma din TM esteidentiticatain Targ.Jr_r. 5i N. cu Antiohia:toponimul define$te limitanordicaa Pdmantuluit'dgaduinlei veziqi lis. Nav., 13.5. 13,22,,urmafi ai lui Enach",TM are,.ceindsculiai lui 'AnAq";interpretand o menliune (,1111,305)9i corobordnd-o din Flaviuslosephus cu vcrsetele 28 9i 33 din capitotul do fa[a,BA identifica indicafia topografic[ din v. 28,.,acolo", cu Hebronul, iar pe,.urmagii lui Enach", (v. 33);in Targumim cu ,,uria$ii" aparespeoilicarea iardup6 ,.Anaquria$u1". (8u. Nun.26:PG 80.3778C),EnachesteuDuria$.ca 5i cci ndsculiclinel. Theodoret PentruPhilon(Port.60-62),..Llebron"/,,Chebron" inscamni..unirc'(scrclcrd.lic Ia unirea trupuluicu sufletul,fic a sufletului a..lanin din hgipt': I lorbil de ora$ul cu virtutea). -l l'anis(cunoscut subnumclcdeAvarisdreptcapitala f'araonilor hicso$i).M arcfd dr. 13,26..pustiul PharanCacles':TM are,,pustiulPa'ran.cirrc QadeS"in Ccn. 1,1,7. Cadesesteo localitalcnumiti ,,lzvorulJudec.l{ii", uDdctu li)st irlrdnlj amalecilii$i amoreii;faptulca LXX. sprsdgosebire de TM, nu f'acedistincfiaintrg oumeledcscrtului sc cxplicAprindorinlade armonizarc cu Num. li numelslocalitaliiallatcin acestdg$ert 33,36:,,in pustiulPharanului, adicala Cadcs"(echivalarca aplrc numaiin t-XX). a ,,le-audatseama",/ltl.: ..lc-aurdspunscuvanl":sesubinlclegc criau licut fclatarcaca un rdspuns la intrebarilclui Moise!i Aaron$i ale introgiiadundri.r (;rigoreal Nyssei
466
NUMERIII3-I4
lui Israel in pustiul PharanCades;9i le-au dat seamAacestoragi intregii adundriqi le-auarAtatrodul pdmdntului." gi povestindu-i, i-au zis:,,Am ajunsin traraundene-aitrimis, traraundecurgelaptegi miere:acestea[sunt] roadeleei. 28Numai cA neamulcare locuiegtein ea esteindrdznel,iar cet6file sunt tari, inconjuratecu ziduri 9i foarte mari; acolo i-am vAzut $i pe urmaqiilui Enach;2eAmalec locuiegtein pdmdntuldinspremiazizi; cheteul, gi eveul,gi iebuseulgi amoreullocuiescin munte,gi canaaneul locuie$tespreapusgi de-alungullordanului."l0 9i Chaleba potolitpoporulin fala lui Moisegi i-a zis: ,,Nu,ci noi sd urc6mhotarAtiSi sd ni-l impirfim ca mottenire,c6ci ne vom arataputerniciin fata lor." '' Dar oameniicareurcaserdcu el i-au zis: ,,Nu, si nu ne urcdm,fiindcd nu vom face fa{6 neamului 12 printrefiii [aceluia],cAcisuntcu mult mai tari dec6tnoi." $i au raspdndit lui Israel rAtdcireadin pricina pdmintului pe care-l cercetaserd, zicand: prin care am trecut sA-l cercetAm pe ii inghite ,,Pdmantul cei ce locuiesc intr-in-sul.Tot poporul pe care l-am vAzutacolo sunt oameninemfuuratde " mari. Am vAzlrtacolo uriagi,iar noi eramin fata lor ca ni$telicuste, chiar a9aeramin fala lor." I 14 $i, Iuand aminte,jntreaga adunarea dat un strig6t, iar poporul a pfanstoatanoapteaaceea.t $i toli fiii lui Israelcdrteauimpotriva lui Moise gi impotriva lui Aaron; 9i toati adunareaziceac6treei: ,,Trebuias6 fi murit alegoricpasajul:Iisus Nave pi Chaleb lviala l i Moise ll 265-266) interpreteazd reprezintd,judgcitile"nascutedin credinla,careintArgscsperanfa celorbuni; iscoadele gandurilerele inspiratede Satan;ciorchineleil simbolizeaza reprezintd pe Iisusrastignit pc cruce.iarmustulsimbolizeazd sangele lui Iisus. 13,27..laraundecurgelapte$i miere"(veziqi 8x.3,8 9i l'7;33,3a.Ley.20,24), 13,28.,urma$ii lui Enach",/itl.: ..celnascural lui Enach":aici apareformade singular, spredeosebire de 13,22;in TM, lbrmadeplural,acceagi cu ceadela13,22, 13,29..Anlalec" estcun etnonin;ma-iorilatga versiunilor moderne traduc,,amaleciti',; fatade altcliste,npareaiciin locullerezililor (c/ Ex.3,8: 13,5;23,23.28;5i gergeseilor 3 3 , 2 ; 3 ' t l, )l . 13,30,,sdurcAmhotArali":/ltt. ,,urcAndvom urca"; LXX reproduce 5i de aceastddatA construcliacu caracterintensivdin TM. a,.ne vom ar6taputemici",/itt ,,puternicivom aveapulcrea';acelaSi tip de traducerg a intensivuluidin ebraica. 13,32,,raitAcirea din pricinapamentului":/i/t. .,.rAtAcirea pdmantului".Gr. Sxotootq se refcrdla uluireaprodusadc cxplorarea Frii. TM spunecAcei trimigiau adus,,faimarea,, Dtrmantului. l,l,l ,,adat un striget";/,/t ,,adat glas".Rdzvratirea poporuluiin pustiuesteevocatain Ps.94,7-lI $i,deacolo,in Evr.3,7-19.
NUMERII14
in lara Egiptului, sauin pustiul acestasAfi murit! 3 De ce oarene-aaduspe noi Domnul in pamantulacesta,ca sAcddemin rdzboi?Femeileno.r5treti copiii nogtrivor ajungeprada.Iar acum,mai bine ne-arfi sAne intoarcemin Egipt."'$i ti-au zis unii altora:,,SAne punemo cdpetenie $i sAne intoar5 cem in Egipt!" Moise gi Aaron au cizut cu fala Ia pdmint inainteaintregii 'Iar adunAria fiilor lui Israel. Iisus al lui Nave 9i Chaleb_allui Iephonne, ' dintre cei care cercetaserdpdmdntul,9i-au sfAqiathainele 9i au zis c6tre toatd adunareafiilor lui Israel: ,,Jara pe care am cercetat-oeste foaxte,foarte 'De bund. vremece Domnul ne-aalespe noi, El ne va ducein aceastatarA, ' ne-o va ddrui, lard unde curge lapte 9i miere. Dar sE nu vA abateli Si departede Domnul. Iar de poporul din {ara aceeasAnu vA infricogafi,c6ci estepradanoastrA.Pentruca s-adus wemealor, iar Domnul estecu noi. Nu r0 v6 fie fricd de ei!" $i toatd adunareaa zis s6-i ucidi cu pietre.Dar slava Domnului li s-aaralattuturor fiilor lui Israelin nor, pestecortul marturiei. rr 9i Domnul a gr[it cafe Moise: ,,Oarepdni cdndMd va mAniapoporul acesta9i penAcdnd nu Mi. vor crede,cu toate semnelepe care le-am lacut printre ei? '' Am sa-i lovescde moarteSi am s6-i nimicesc;9iam s6 fac din l4J ,,casdcad€mln rlzboi": TM are,,sdcdd€mde sabie", 14,5,,intlegiiadunari":TM are,Jntregiiadunaria comunitdtii". 14,7,,pe care am cercetat-o":TM are,,(pamantul)pe care l-am strAbttutpentrua-l cerceta":posibilaarmonizare, ln LXX, cu 13,12. l4,9..Dar strnu vd abatefidepartede Domnul":/ltt ,,darde la DomnulsAnu vA faceti rAzvretifi(apostaii)":TM are ,,in YHWH sd nu vA rasculati".Termenulgr. &nootorcn nu aparein ahApartein Pentateuh; expresiaoroordEoryiv€ooe trad\tce\erb:ulmaradh, care in Cen. 14,4 estetradusprin ogwtovot (coiotnt[), de Ia carederiva cuvantul dorooror4q; acestanu e cunoscutinaintede koine,undearc sensulde ,,revoltat";sensul de,,apostat"ll caplti ln cre$tinism. Aceastdatestarear fi deci una dintreprimelemenfionlri ale folosirii cuvdntuluiin contextreligios.a,,prada":gr. Kffqh(r)pq are sensul hrani"; se poateca sensulsa fie gi cel de ,,pradA",pe carecuvantulil de ,,mancare, capdtdin epocapatristict(ibid, p.318); vezi qi Deut.28,26.t ,,s-adusvremealor", /irt ,,s-aindepartatvremeade la ei": TM are ,,umbralor s-a indepartatde deasupralor"; cf, Gen.6,13,undeDomnul ii vestestelui Noe hotarareaSa de a-i nimici pe oameni, spunald:,,A venitvremea./clipa (Kotpdq)fiecaruiom inainteaMea." l4,ll ,,MAva mAnia":TM are,,MAva dispretui"; in I1,20,acoloundeLXX are:,,cdci nu v-ali supusDomnului",in TM apdrea-pentru ca L.afi disprefuitpe YHWH"I se considerAcA difcrcnlaestedatorataconcepfieireflectat€in LXX dupAcare,,estede neconceput caomul sdmanifestedispreifalade Dumnezeu". 14,12,,AmsA-ilovescde moarte":TM are,,amsd-ilovesccu ciumd";aceeafidiferenftr apareSiin Ex. 5,3;9,3.15;Lev.26,25;Derdjf.28,21; inlocuireacuvantlluidebher,,ciumt' cu ,,moarte"apareli in Targumlo.: vezi BA, Inffod.,p,98 fi notala Lev. 26,25., ,,casa
46t
NUMERII 14
tine gi din casatatdlui tau un neammare9i mult mai numerosdecatacesta." t' Moise a zis citre Domnul:,,$i va auzi Egiptulca Tu cu putereaTa ai ro Dar 9i toti locuitoriide pe pamanhl ridicat poporulacestadinfe ei. acestaau auzit cd Tu eStiDomnul acestuipopor, cA Te arati lor ochi c6tre ochi, Doamne; iar norul Tau s-a aiezat peste ei Si-n stalp de nor mergi '' inaintealor ziua, iar noaptea,in stdlp de foc. Tu vei strivi poporul acesta '' ca pe un om! $i neamurilecareau auzit de numeleTiu vor spune: Iarta pAcatulpoporului acestuia,dupd mare mila Ta, precumJi-ai ficut milostivirecu ei din Egipt9i panaacum!"." Si Domnul a zis cdtre Moise: ,,Milostiv le sunt lor, dup6 cuvantultiu. '' Dar viu sunt !u gi viu este numele Meu gi slava Domnului va umple tot pAmantul," c6 toli oamenii care vdd slava Mea gi semnelepe care le-am fecut in Egipt ti in pustiul acestagi M-au incercatcu aceastapentrua zecea " [oari] 9i nu Mi-au ascultatglasul, adevdratnu vor vedeapimantul pe care tadlui tdu"r TM omite; expresiamai esteatestatain Gen. l2,l; 20,13:24,7; 31,30|. 38,1l, dar in contextediferitede cel de fat4 ratiuneaprezenleiacesteiexpresiiin Num. a,,numeros": 14,12rtrmdne neclard. TM are,,putemic"; aceea$i diferenla, in Con.18,18. 14,14,,TearA[i":verbulgr orro(eooo! est€un rdpar; in altecontextedin l,XX (3Regi 8,8; Iob. 12,19)esiefolositverbulorrqv€ooqr,,afi vdzut";la fel iD literaturapatristicd. Nu estesigur cd cele doud verbear fi sinonime,pcntru ci" datoritAsimilitudinii cu dfirqoiq, verbul din acestversetar puteainsemnafi ,,a se ardtaintr-o viziune".Dupd Eusebiu(Dt V, XVIII), versetularatl cl, dacaDumnezeu Tatalnu poatefi vazut(c/ ln. l,l8), Dumnezeul,iul s-a aratal de pildd sub chipul omului care se lupta cu lacob (Cen.32,34). jos". LXX atenueaze 14,16,,ia imprdstiat":rotoo,p6vwpr inseamndlitt, ,,a a$terne aiciscnsulebr.tlll ,,ainjunghia, a ucide",tradusin altepd(i cu un verbdeacelaqisens. l,f,l7,,sd seinalle putercaTa": TM are,,vacre$te.aladar,puterealui Adonai";tradugddhalprinlvoov apare$iin Cen.19,13;24,35; cerea verbu|[ijj 26,13;48,19. pdcatele"; 14,18,,pune vezigi 8x.20,55i Deut.5,9. 'l 14,20,,Milostivle suntlor": M are,,amiertat". 14,21,,viuestenumeleMeu": nu aparein TM. E probabilo traducere dubli. 14,23,,cidoarcopiii lor...acestora le voi da pimanrul"tTM omit€;acestadaosal LXX csteoriginal,chiardacduneleexpresiisuntsimilarccu Dcut.1,39.Adaosulmodificd scnsulversetelor23-24din TM, undesespunectrdoarChalebSi urmatii sai vor vedea
NUMERII 14
l-am jurat pArinfilor lor, ci doar copiii lor care sunt cu Mine aici, cati nu cunoscbinele,nici reul, tot tandrulnepriceput,acestorale voi da pf,mantul, 2a iar to{i cei careM-au maniatnu-l vor vedea. lar pe slujitorul Meu Chaleb, pentru cA s-a aratat alt duh in el 9i M-a urmat, il voi duce in lara unde a 25 locLriesc in vale: intratSi seminfialui o va mogteni. Amalecgi canaaneul pomili pustiu, pe miine intoarceJi-vd9i cAfte drumul citre MareaRogie!" 26 27,,Pand candaceastaadunare 9i a spusDomnul cdtreMoise gi Aaron: rea? Aceste carteli inaintea Mea ale fiilor lui Israel. De care le-au adus " asupravoastre,le-amauzit. L"-umpurr (Viu suntEu - ziceDomnul,2'in cu adevirat precum ati vorbit in urechile Mele, a9a am sA vA fac: pustiul acestavor cddeamddularelevoastregi toli cei numdratigi numdrafi r0 dintre voi, de la doudzecide ani in sus,care au cartit inpotriva Mea; n-o si intrali in parnantul peste care Mi-am intins mana, ca sA vd a$ezafi corturilepe el, in afardde Chaleb,fiul lui lephonneqi lisusal lui Nave.rr $i pe copiii desprecare afi zis: 'Vor fi luali pradd!',pe ei am sd-i duc in pemantul[acela] 9i ei vor mogtenipamdntuld_ecare voi v-ati lipsit; 329i " mbdularelevoastrevor cAdeain pustiul acesta, iar fiii vogtri vor ritici in pustiu patruzecide ani gi vor purtacurvia voastrdpani vor pieri midularele 3a voastre in pustiu. Dupd numirul zilelor in care ati cercetatp6mantul, patruzecide zile, zi penlru an, vefi lua pentrupAcatelevoastrepatruzecide 35 ani gi veli cunoaiteurgia miniei Mele.> Eu. Domnul. am grdit. Cu adevArat,a$avoi face acesteiadundrirele cares-ainleles sAse r5zvrAteasca PAmentul Fdgldui4ei; acestora, LXX li-i adauglpe copiii evreilor,mcntionatri in TM in w.26-35. 14,28..le-amspus":TM are..spun'e cltre ei". 14,29,,madularele voastre":l'M are,,cadavrele voastre":aceea$i diferenF!i in vv. 32 s i3 3 . 14,30,,n-osi intrali": /itt. ,de veli intra",dar sensuleste.,Mdjur c[ nu veli intra". t careMi-am intinsmana":TM are..Mi-amridicatmAna";,,aridicamana"in ,,peste ebraicdindicagestuljuramantului:veziii Ex. 6,9. 14,31,,vormo$teniptrmantulde carevoi v-afi lipsit"r /tr. ,....v-ali indepArtaf'.TM are cxprcsia. ,,vorcunoagepemantulpc carevoi l.ati disprefuit".LXX otenueazd 14,33,,vorrdtlci"r /i/t ,,vof li pascand", cain TM; sensul,,apa$una. a umblacu vitelela pAscut"al lui vdpouqrar puteajustificadar cu dilicultate.lraducerilcmodernecu ,,vor rAtdci":am adoptatpro consuetudine traducerea cu .,a rltaci' (o alla solutieposibil4 plecendde la sensulde bazaal verbuluigrecesc,ar fi fbst: ,.vor aveapartede"). I estesinguraocurenlA a acestuicuvantpentrua .,curvie":TM are,,curviile";in Pentateuh desemna idolatria.
470
NUMER 14.15
impotrivaMea.in pustiulacestavor fi nimicili cu totul,ti acolovor muri." " $i oamenii pe care Moise ii trimisese ca sA cercetezepAmantul$i lntorc6ndu-sel-au barfit in fala adundrii gi-au scos cuvinte rele despre pAmant,'' oameniiaceiacareau vorbit de rdu desprepamentau murit loviti inainteaDomnului.38lar lisus,fiul Iui Nave,9i Chaleb,fiul lui lephonne, au ramascu viatA,dintre oameniicarefuseserisi cercetezepamentul. 3e cAtretoti fiii lui lsrael9i poporuls-a 9i Moisea spuscuvinteleacestea jeluit tare; a09i, sculdndu-sedis-de-dimineald,s-au suit catre v6rful muntelui, zicdnd: ,,latA-ne,ne vom sui la locul desprecare ne-a vorbit Domnul, c6ciam pac6tuit."o' $i a zis Moise:,.Dece calcaticuvantulDomnului?Nu a2 suntelipe caleaceabund! Nu vAsuiti,pentrucADomnulnu estecu voi, $i veli cAdeain fatadugmarrilorvoqtri.a3CAciamalecgi canaaner.rl [sunt] acolo, inainteavoastrA,9i veti cAdeardpugide sabie.Fiindcav-afi intors neascultandu-l pe Domnul, Domnul nu va fi cu voi." aaDar ei, neluAndseama,au urcatpAnAin vdrfulmuntelui.lar chivotulleg6mantului Domnului9i Moise nu s-auclintit din tab6ra.ot 9i s-ar'rcobordtamalecAi canaaneulcaretrdiau in munteleacela,i-au pus pe fug6 ii i-au tdiat pandIa Erman.$i s-auintors la tabar6. l$i 15 Domnul a spus cdtre Moise: 2 ,,Gr6iegte fiilor lui Israel 9i spuneJe:
NUMERII 15
r
4'tl
zecimi, frdmdntati cu untdelemn,a treia parte dintr-un hin, 7 gi vin pentru libatie,a treia partedintr-un hin, sd aducetipentrumireasmade bun6miro" sire Domnului. Iar dac6 aducefidin boi pentru ardereade tot, sau pentru jerfa jurdmdntului mare, sau pentru lieftfa del mdntuire Domnului, e s6 aduqeli,pe lingi vifel, jertli de fhind curatA,trei zecimi, frdrndntatdcu untdelemn,o jumdtatede hin, r09i vin pentru libalie, o jumdtatede hin, pnnos pentrumireasmade bundmirosireDomnului.lr A;a sa faci pentrufiecare vi1el,sauberbec,saumiel, sau ied. '' Dup6,numirul celor pe careii aduceli, a5asAfaceficu fiecare,dupdnumarullor. '' Tot locuitorulterii va faceacestea la fel, sprea aduceprinos pentrumireasmade bunl mirosireDomnului. 'o lar dacAweun strAina venit printre voi in pAmentulvostru, sau dac6se afli Ia voi intre generafiilevoastre,atuncisd aduci prinosmireasmdde bun6 mirosire Domnului, precum faceli voi. Acesteasa le faci adunareapentru Domnul. '' Aceeagilegesi fie pentruvoi gi pentrustriinii venili prinre vor, lege vegnici pentru generatiilevoastre:precum sunteli voi, fagas6 fre] gi stuAinulinainteaDomnului. '' Aceeagilegegi aceeaqiindreptares6 fie pentru voi!_i penfiu strainulcarevi se aletura.)" " rE fiiior lui Israel9i $i a grdit DomnulcAtreMoise,zicind: ,,Crdiegte spuneJe:
NUMERII 15
lpdcatul],atuncitoataadunareasa aducaun vilel, f4ri cusur,pentruarderea gijefifa qi libalia de bundmirosireDomnului,precum de tot spremireasmd " lui, dupd ordnduiali, 9i un ied, pentru pacat. $i preotul va siv6rgi impdcareapentru toatAadunareafiilor lui Israel,gi li se va ierta lor. CAci estelZri voie, 9i ei au adus darul lor, prinos.Domnului pentru pdcatullor " inainteaDomnului,pentrucele fdrd voia lor. $i seva iertaintregii adr.rn6ri a fiilor lui tsrael,-gicelui strdin carevi se al6tur6,cAcipentruintreg poporul '' a fost lbrd voie. Iar daci un om va pdcatuilir6 voie, va aduceo capri de pentruomul impAcarea un an pentrupacatulsau,28iar preotulsAsAvargeasca care a fost Iird voie qi a p6c6tuitfArAvoie inaintea Domnului: va sdvdrgi 2e impdcareapentruel. Pentrucel de loc dintrefiii lui Israel,ca gi pentru striinul care li s-aal6turat,aceeagilegesb fie, pentrucei careau fiptuit flri voie.30Dar omul careva fdptuicu trufie,dintreloeritoriitarii sau dintre str6ini,acestail va mdniape Dumnezeu.Starpitva fi sufletr"rl aceladin poporullui, '' cAcia dispreluitcuvantulDorrnuluigi I-a spulberatporuncile- omul acelasdfie strivitcu totul- DdcatulIui esteintr-insul.)" 32 Fiii lui Israelerauin pustiugi au aflat un om strdng6nd lemnein ziua 33 sabatului. 9i cei carel-au gAsitstrangandlemnein ziua sabatuluil-au adus la Moiseqi Aarongi la toatAadunarea fiilor lui Israel.rr gi l-aLrpusin inchi35 soare,caci nu se hotaresera ce si-i faci. $i a grait DomnulcatreMoise, zic6nd:,,Negregit sa fie omoratomul. Sd-l ucidelicu pietre,toataaduna" rea!" $i toataadunareal-a scosafarddin tabdd $i l-a ucis,toat6adunare4 cu pietre,afarAdin tabdr6,dupdcum ii r6nduiseDomnul lui Moise. 37 38 fiilor lui lsrael9i spune-le 9i Domnula zis catreMoise: ,,Gr6iegte s6-$i facd ciucuri la poalele hainelor, pentru genera{iilelor; gi pune{i la 15,30,,cutrufie",1lf. ,,cumAnAde trufie":TM are,,cumanaridicat6". 15,31 ,,pAcatullui este intr-insul"r ln tradifia rabinicaeste citat acestpasajpentru (l'arg.Io.) fi a invierii(SiJieNun. ll2).a Vasile doctrinei postume sustinerea .iudecdfii cel Marc (Dejudicio Dei 6) citeazavv. 30 $i 3l pentrua demonstra ca Scripturanu face deosebireintre pdcatevoluntarecondamnabile$i necondan'urabile.'foate pacatele voluntaresuntpedepsite15,32,,sabatul"estemcntionatin Ex. $i in Lev., dar acolonu se specificdpedepsele pentruinctrlcarea zilei de odihnd" l5,3,l ,,cdcinu se hotareserice str-ifac6":TM are,,cacinu se hotarasece urma sd se fac["; diferentaaceastaintre LXX ti TM esteconsideratA un ,,targumism"al LXX (traducere explicitatd.cu intenlieexegeticd, procedeucomuncu targumurile). 15,38,,ciucurila poalclehainclor":estevorbamai dggrabadg cordoane impletite,avand nodurifi terminate cuun ciucure, dela collurileve$mintelor derugAciunc. a7 Deut.22,12.
NUMERII 15-16
473
ciucuriipoalelorfir de culoareahiacintului.3ngi 1firut]va fi pentruvoi in ciucurigi-i veli privi sprea v6 aduceamintede toateporuncileDomnului, ca sA le laceti gi sd nu vd abatetipe urma cugetelorvoastregi a ochilor vo$tri,cand ve duc la curvie;a0sA ve aducetiamintegi sd impliniti toate poruncileMele, ca str fiti sfinti pentruDumnezeulvostru.ar Eu, Domnul Dumnezeulvostru, Care v-am scos din pamantulEgiptului ca sA va fiu Dumnezeu,Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru."
I l t I
t
16 I $i au gdit Core,fiul lui lssaar,fiul lui Caath,fiul lui Levi, qi Dathan p i A b i r o n .f i i i l u i E l i a b .g i A u n . f i u l l u i P h a l e t hf ,i u l l u i R u b e n , 2g i s - a u sculalinpotriva lui Moise,precumgi douAsutecincizecide oamenidintre fiii lui Israel,cdpeteniiale adundrii,alegiai slatuluigi oamenide vaza,r gi s-auridicatimpreundirnpotrivalui Moisegi Aarongi au zis:,,Destulcu voi, clci toatAadunarea, tofi lsunt]sfin[i,9i Domnule cu ei; de ce v-afi ridicat a5adarp€steadunareaDomnului?"" $i. auzind,Moise a c6zutcu fata la pimdnt'9i a gr6itcitre Coregi cdtretoataadunarea lui, zic6nd:,,1-anumirat pi i-a cunoscutDumnezeupe cei ce sunt ai Sdi 9i pe sfin1i 9i i-a adus 16,l-35DupAPhilon,Faga 143-148, necredinciotii pot fi definitica oamenicarecaut6 ItrrdsdgeseascA niciodat6nimic:Laban.sodomilii,Faraon$i acolitiilui Core. 16,l ,,augriit", /tt ..agrdit":TM are,,aluat", careesteneclar,neavdndcompremenr, S1 de aceeas-aupropustot f'elulde intregiri.Solutria l,XX pareoriginal[:in Ex., Num.,$i Lev.,verbul),cr.),eiv esterezervatDomnuluicAndli seadreseaztr lui Moise($i lui Aaron), ori unui personaj(Moise, Balaam,fiicele lui Salpaad,conducdtoriitribului fiilor lui Galaad)atuncicand vorbestein numelslui Dumnczeusau conformvoinlei accsruta. FolosindacestverbpcntruCore,LXX suggreazic6 el sepunein modabuzivin locul lui Moise, sau al unui trimis al lui Dumnczeu.O astt'elde exegezdapare$i in tradifia rabinicd. 16,2..alepiai sfatului",/in ,,chemafiai sfatului".Estesinguradafi cArd 6,edh este tradusprin bl)l"rl. LXX fblose$te aici vocabularul institutiilorpoliticegrece;ti.o{.yK},Iroq estecel convocatintr-o adunaredeliberanta, iar hui"r] desemneaze oriceconsiliudeliberativ.Nu se mai vorbogtede acestconsiliuin alla partein LXX, dar se poatepresupunecd estevorbade un organintermediarinte Moise Si comunitate,carenu febuie conlundatcu cei ;aptezecidin cap.I l. 16,5,,1-anumaratii i-a cunoscutDumnezeupe cei ce suntai Lui ;i pe sfinfi": TM arc YHWH va facecunoscutcineesteal Sdu$i pe sf6nt".Sepoat€presupunc ,,Dimineafa cA LXX depindede un model care,in loc de b6qer(,,dinineaid")aveapaqadh,.arrcccin revistd,a numf,ra"(ce contineo consoanA identicaii douaasemfuatoarg grafic)$i carg, in loc de ir'yodha' ,,va face cunoscut",ayeavq.yedha' ,,a cunoscuf',$i, evident,nu tetragramitci'Fllohim.
I
$
NUMERII16
o cdtre Sine; pe cei pe care $i i-a ales i-a adus cAtle Sine. A$a sA facefi: 7 puneli in ele foc, 9i punefi luati-vecadelnile,Core gi toatdadunarealui, 9i qi pe care-l va alegeDomnul, m6ine, omul in ele tdmaieinainteaDomnului " acestava fi sf6nt.Ajung6-v6,{li ai Iui Levil" $i Moisea graitcaheCore: ' ,,Ascuhali-ma,fii ai lui Levi! Oaree pulin lucru pentruvoi cd Dumnezeul lui Israelv-a pus deopartedin adunarealui lsrael9i v-a apropiatde Sine,ca si implinili slujbelede la cortul Domnului,9i v-a ridicat inainteaadunSriisi '' slujitipentruei? $i te-aapropiatpe tine 9i pe tofi fra{iitdi, fiii lui Levi, cu " tine, iar [acum] ndzuili la preolie? Aga faci tu qi toatdadunareata cares-a stransimpotrivalui Dumnezeu.$i cine esteAaron,de c6rtiJiimpotrivalui?" '' $i Moiseatrimis sA-ichemepe Dathan$i pe Abiron,fiii lui Eliab-Iar '' ei au zis: ,,Nu ne urcdm. Oaree putin lucru ci ne-ai scosdintr-un pAmant ln care curge laptegi miere,ca sAne omori in pustiu,cAdomnelti pestenoi '" [ca un] stipAn? Chiar dacane-aifi dus la un pemantin carecurgelaptegi miere gi ne-ai fi dat mogtenirecdmp 9i podgorii, le-ai fi scos ochii oame'' nilor acelora.Nu ne urcam!" Moise s-a mehnit foarle tare gi a grait c6tre Domnul:,,Nu lua amintela jertfa lor. N-am luatdin celepoftitede vreunul '" dintreei, nici n-am{Ecutrdu vreunuiadintreei." $i a spusMoise c6tre Core: ,,Sfinfegte-liadunareagi sAfili pregAtiliinainteaDomnului, tu 9i ei. 9i " Aaron, mdine! $i lualiv6 fiecarecAdelnitagi pune{iin ea tamaie$i sd v[ aduceJifiecarecadelnitainainteaDomnului,doui sutecincizecide cddel'' ni{e- pi tu, 9i Aaron,fiecarec6delnilasa!" $i fiecaregi-aluatcAdelnita; $i au pus in ele foc, gi au aruncatin ele tdmdie. lar Moise gi Aaron au stat 'n l6ngi ugile cortului mdrturiei. 9i s-aurAzvratitimpotriva lor Core si toat[ adunarealui la uqile cortului marturiei.$i intregii adundrii s-a arAtatslava 2r 20 Domnului. 9i Domnula gait catreMoisegi Aaron,zicand: ,,Despd(iti-va din mijlocul adundriiacesteiaqi-i voi nimici o date lpentrutotdeauna]!" 16,14,,Chiardacdne-aifi dus [...] $i ne-aifi dat [...], le-aifi scosochii oameniloracelora":TM are,Nici m[carnu ne-aidus[...] 5inu ne-aidat[...]roareveicrapaochii...?". 16,15,N-amluatdin celepoftitede vreunuldiDtreei": TM are,,Nule-amridicatnici macarun magar";modelulLXX avea&anidhin loc de hamol,sau,poat€,magarul,bun de pret al nomadului,esteinterpretatca obiectdezirabil.I Irincu vedein Moise,care pronlurtaacestverset,modelulbunului,.presbitei'(,{dv.haer.lY,26,4).DupaTheodoret Moiseil roagape Dumnezeusa nu accepteceeace i seofettrin mod nelegitimde ctrtre rcbeli (Qu. Nutu. 33). 16,16,,Sfiniefte-fiadunarea $i safiti pregltiti lnainteaDomnului":TM are,,Tu$i toatt cu I1,18. adunarea ta sdfili inaintealui YHWH". ProbabilLXX armonizeaza 16,21,,ii voi nimici o datalpentrutotdeauna]!":I'M are,,ii voi nimiciintr-o alipa".
NUMERII16-17
t s t
r
475
22 Ei au cdzrt cu felele la pdmantSi au zis: ,,Dumnezeule,Dumnezeual duhurilor gi a tot trupul, oare,pentruun om carea gresit,urgia Domnuluiva fi pestetoataadunarea?" 23 Domnul grait 2a a catre Moise, zicend: ,,Graieqteadundrii 9i spu9i 25 neJe: " Moise s-a ridicat Si s-a dus citre DathanSi Abiron; Si s-audus irnpreundcu el tofi 26 bntr6nii lui Israel. 9i a greit catreadunare,zicdnd:,,Desp6(i{i-vdde corturile acestoroameniimpietrili$i nu vA atingetide nimic din ce-i al lor, ca si nu pierili cu ei din pricinaintreguluilor pacat!"'' $i s-auindepdftatde cortul lui Core, de jur-imprejur. Dathangi Abiron au iegit gi s-auoprit l6ngi ugilecorturilorlor,9i femeilelor,9i copiii lor. Si ltoti] ai lor.2Egi Moise a zis: ,,latade undeve{i cunoaqteca Domnul m-a trimis sd fac toate lucrurile acestea- c6ci nu [e fac] de la mine insumi - : 2edacAei vor muri de moartea tuturor oamenilor,dacdvor fi cercetalica toti oamenii,atunci inseamna 30 cAnu m-a trimis Domnul; dar dacdDomnul va arAh o minuneqi pdmdntul, gura,ii va inghifi pe ei, caselelor, corturilelor $i toateale deschizAndu-9i lor gi vor coboride vii Ia iad,atunciveli cunoa$te cAaceftioameniL-aum6niat pe Domnul." '' $i cum^aincetatde a grai toatecuvinteleacestea,s-a despi" cat pimantul sub ei: s-a deschispAmantul$i i-a in-ghilitpe ei, 9i casele lor,9i pe to(i oameniicareeraucu Core,gi vitelelor, " gi ei pi toateale lor au cobordtde vii la iad, 9i i-a acoperitpAmantul,9i au pierit din mijlocul adu3a narii. 5i tot Israelul,cei din jurul lor, au fugJtla glasullor, cici ziceau: " ,,Nucumvasd ne inghit69i pe noi pamantul!" 9i a ie$itfoc de la Domnul tAmaie. 9i i-a inghi{it pe cei doui sutecincizecide oamenicareadusesera l7,r gi Domnul a gr6it cAtreMoise 2 9i cAtreEleazar,fiul lui Aaron, preotul:,,Luaticedelnilelede aramddin mijlocul celor argi gi imprdgtie l6J2 ,,Dumnezeual duhurilorli a tot trupul": TM are ,,Dumnezeulduhurilora tot trupul", Copulaintrodusade LXX manifestdo mentalitateelenizatd,cars concepcli existenlaunor crcaturipur spirituale.larAtup. dupacum vedeii persoana umaneca un din suflet$itrup. ,,compus" '. ': l6,26..impictriliTM are..vicleni 16,27,,ailoC':drroorelil desemneaza tot cecace vineln urmauneioitiri ln mers,inclu(cjfGen.14,12$i Ex. 10,10). sivpersoanele 16,33PentruIrineu(ldv. haer.IY 26,2).oameniilui Core.Dathangi Abiron inghilili de pe cretici,carevor aveapartede tbcul iadului. fldcariii prefigureaza l7,l PentruOrigen(Hor?.Nrm. 9) Cor(r$i susfinltoriisaiii prefigureazd pe eretici,ca $i la lrineu;cadelni[ele de aramdsimbolizeaziScripturile;,,foculsfAin" rsprezintirlirlsclc
476
NUMERII17
3 acolofocul acestastrdin,fiindci. s-ausfin1ir cddelnifelep6cdto$iloracestora prin moartealor. $i fd din ele foi bAtute[cu ciocanul], cing6toarepentru altar.cici au fostaduseinainteaDomnuluigi s-ausfin1it,gi au devenitsemn pentrufiii lui Israel."t 9i Eleazar,fiul lui Aaron preotul,a luat cadelnitele de aramApe care le aduseserdcei argi gi le-a lZcut cingAtoarepentrualtar, 5 semn de amintirepentru fiii lui Israel,ca nici un strdincare nu-i din semintialui Aaronsdnu vind sApun6tdmaieinainteaDomnului,$i aluncinu se va int6mplacu el precurn[s-aintdmplatcu] Coregi adunAtura lui, dupA cum a gr6itDomnul,prin Moise. o Dar fiii lui Israelau cdrlit a doua zi impotrivalui Moise gi Aaron, t zic6nd:,,Voi ati ucis poporulDolnnului!" 9i a fost aga:cdnds-a strans adunareaimpotriva Iui Moise gi Aaron, au dat ndvaldspre cortul mbrturiei; atuncinorul l-a acoperitgi s-aaratatslavaDomnului.8 Moise9i Aaron au intrat in fala cortului mdrturiei '9i a griit Domnul catre Moise gi Aaron, l0,,Dep6fiafi-vd zicind: din mijloculadunirii aoesteia $i-i voi nimici o datd " [pentru totdeauna]l" Iar ei au cezurcu fala la pamant. 9i Moise a spus cdtreAaron: ,,la cddelni{a9i pune in ea tbc de la altar; aruncdin ea tdm6ie, adu-odegrabdin tabdrdgi fb impdcarepentruei! F'iindcia iegiturgiede la fafa D o m n r r l rgr i - ai n c e p u:ra n i m i c e a s cpio p o r u l .'"r 5 i A a r o na l u a ld u p ac u m ii spusese Moise gi-aalergatspreadunare.gi, iatd,incepusenimicireapoporupus Iui. $i a tAmaiagi a licut impicarepentrupopor:13a statintremo4i gi vii gi nimicireas-apotolit.'' $i-aufostin nirnicirea[aceea]paisprezece mii gaptesutede mo4i, in afardde cei [ucigi]din pricinalui Core.r5gi Aaron s-aintorscatreMoisela u$acortuluimdrturieigi s-apotolitnimicirea. '" rT,,GrAiegte liilor lui Israelgi $i a grait DomnulcatreMoise,zicdnd: ia de la ei cate un toiag, dupd caselestrdmo$ilor,de la toate cdpeteniilelor, dupi caselestrAmogilorlor, doudsprezece toiege, $i fiecdruiainscrie-i numelepe toiaguls6u.l8 Iar lui Aaroninscrie-inumelepe toiagullui Levi. le PentrucAvor da un singurtoiag,dupi tribulcaseistrdmogilor lor. gi sa le interpreurial€ ereticilor.Eleazar5i preofiiprefigureaziBisericaadevArata, caresmutge tot cc seindeparteaza de adcvir. 17,3,.prinnroartca loi': /tt. ,,prinsufletele lof'(V!II in sensde,,cadavru", ca la 5,2i 6,6erc.). 17,7,,$i a fbst afa": gr. Kci Cy6v€ro.slab legatsintacticde restulpropozi;iei,traouce literalexprcsial-fcc\cnt| ebr.v,ayhi-la 1cl-iordr traducer"fitiya ..5iva li". l7,l9..acoloundeN,Idvoi facccunoscul tic": TM are.,Mavoi intalnicu voi acolo". l-XX e la 1!l cu unclcrranusclisecbraice.Pentdteuhl sandriteunSi TargumIo.
NUMERII17-I8
I
t
pui in cortul m6rturiei,in fala mArturiei,acolo unde Md voi face cunoscut 20 1ie. 9i va fi aga:omului pe careJ voi alege,ii va inmuguri toiagul. $i voi indepdftade la Mine cdrtireafiilor lui lsraelimpotrivavoastri."2l Moise le-agr6it fiilor lui Israelgi toatecApeeniilelor i-au dat cdteun toiag,fiecare cipetenie un toiag, dupd cipeteniile caselorstrdmogilorlor: doudsprezece toiege,iar toiagullui Aaron erain mijlocultoiegelorlor. t2 9i Moir" u pus toiegeleinainteaDomnului.in conul mdrturiei.215i a fost aga:a douazi au intrat Moise Si Aaron in cortul marturiei 9i, iat6, toiagul lui Aaron pentru casa lui Levi inmugurise9i dddusevl6star;intlorise gi odrdslisemigdale. " $i a scosMoise toate toiegeledin fata Domnului cdtretoti fiii lui Israel; gi ei au vdzut $i fiecaregi-a luat toiagul lui. 25 $i Domnul a gr6it cdtre Moise: ,,Punetoiagul lui Aaron in fap mArturiilor,la pdstrare,semnpentru fiii celor neascultitori; si incetezecdrtirea lor dinainteaMea, 9i nu vor 26 muri." 9i Moise pi Aaron au f6cut dup6 cum rdnduiseDomnul lui Moise, asaau licut. 27 9i fiii lui Israel au zis cate Moise: ,,latA,suntem nimicili, pierili, potopiti. 2ECine se atingede cortul Domnului moare.O sd murim p6n6 la urma [cu tofii]?" 18' tar Domnul a zis catreAaron: ,,Tu, fiii tdi gi casastr6mo$ilort6i s6 luafi [asupravoastr6]pAcatele[cu privire la] cele sfinte:tu 9i fiii ttri sd luafi 2 asupravoastrapAcatele [cu privireIa] preoliavoastrd. $i pe frarii tdi,tribul lui Levi, familia pdrinfilor t6i, adu-i la tine, sd Ii se alatureii sdJi slujeasca, iar tu gi fiii tdi impreunacu tine- inainteacortuluimarruriei.I gi sasteade pazApentrutine 9i de pazAcortului, numai de vaselesfinte 9i de altar s6 nu seapropie;9i [atunci]nu vor muri nici ei, nici voi. a gi sali se alAture$i s6 17,21.,toiagullui Aaron":pentrucrestiniestesimbolultrupuluimort careseintoarcela viafA,saual crettinuluicaremoare$i renaitein Hristos,saual lui Hristoslnsuli (Origen, Hom. Num.9, Iustin, Dial ogul cu Trdon 86,4), 17,23,.migdale":Kqpl)ovinseamna oricetbl de ftuct dur (nucd,aluni, migdaldetc.). 17,25,,in fa{amdrturiilor",adicda tablelotlegii - cf. Ex. 25,16.Dupf Evr. 9,4,toiagul Iui Aaronestepusin chjvotullegamantului impreuntr cu tablelelegii$i cu vasulcu mana. l8,l Origenvedein acesiverseto imaginga spovedaniei creftine:preofii $i episcopii ianagre$elilelaicilor(simbolizafide evrei). 18,2,,familia";singurulloc unde6fi1r,og corespunde ebr,;ebhel:ln Ex, gi Num., acesr cuvantestetraduscu Ool,l, dar aici acestadin urmaera dejafolosit pentrua echivala ebt.nalleh.
478
NUMERII18
steade pazdla cortul mdrturieidupd randuialatuturor slujbelorcortului; iar ' streinulsa nu se apropiede tine. SAstali de pazAIa cele sfinte gi la altar, gi nu va mai fi m6nieintre fiii lui Israel.u Eu i-am luat pe tiafii vostri,pe levili, din mijloculfiilor lui Israel,ca dar adusDomnului,sdimplineascd slujbele 7 cortului mdrturiei. $i tu gi fiii tAi cu tine sApdstratipreoliavoastracu privire la toate cele ale altarului gi la cele de dincolo de perdea,gi sA faceti slujbele,darul preotieivoasfe. lar cel striin cares-arapropia,s6 moard.', " $i Dornnul a grait catre Aaron: ,,lat6, Eu v-am dat vouA pAstrarea pargilor.Din toatecele careMi-au fost sfintite de la fiii lui Israel,li-am dat e [o parte],dreptcinstirefie 9i fiilor tai dupadne, legiuirevegnicd. 5i acestea sA fie pentru voi: [o parte] din cele sfinte sfintite, prinosurile,[o parte] din toatedarurilelor gi din toatejertfele lor, din toatecelepentruvind 9i din toate cele pentru pacat, pe care Mi le aduc Mie, [o parte] din toate cele sfinte,vor fi pentrutine 9i penhu fiii tdi. l0 in sfdntasfintelorsd le mancati. Tot bdrbatulsd Ie min6nce, tu qi fiii tii. Sfinte sa-ti fie! " Aceastas6 fie pentruvoi: pdrgadarurilorlor. Din toatecele pusede fiii lui Israel,1i-am dat lie gi fiilor tii gi fiice^lortale cu tine, legiuirevepnic6.Tot [omul] curatdin casata sAle mAnance.'' Toatepergauntdelemnuluigi toatApargavinului Si a grAului,parga lor, pe care o vor da Domnului, trieli le-am dat. ll Toate roadeledintdi cete sunt pe p6mdntullor, cdte le vor aduceDomnului, ale tale sa fie. Tot [omul] curatdin casata sAle mdn6nce.'" Tot ce esteligdduit subanatemd de la fiii lui Israel,al tau sa fie. 159i tot ce deschidepantecele l8,7,,dincolode perdea":TM are,,ceeace vine din casdpenfu vtr|",Aici rotordraopo corespunde ebr.pAr'kheth, ca li in 4,5; in alte pAd, el traduceebr. mAsAkh(de ex. 3,26).Estevorbade v ul ce ,,umbrefte"chivotul,nu de velul de la intrareain cort. a PentruOrigen(Hom.Num. 10,3),vdlul trimite la taineleascunseale intelepciunii:sarcinapreolilorcreftini nu estenumaide a lmplini poruncileLegii, dar $i de a scrutatainelcdumnezeiesti. 18,8 Origen interpreteaza ,,parga"alegoric:ea il simbolizeMlpe lisus, care intrl in sufletelecrcdincio$ilor $i ramaneacolopentrutotdeauna. l8,l0,,in sfintasfintelorsdle mancafi":mulli comentarori antici$i modemiau fost$ocafi de jdeeacd s-arputeamAncain smntasfintelorli auincercatsainleleagA altfelpasajul. 18,12,,Toatapdrgauntdelemnului. . . vinului...graului":TM are ,,toatdgrtuimea...". Traducitoruluii s-apdrutnepotrivit,,grdsimea" pgntruproduseveggtale$i a socotitcA poateinsemna,,parga". l8,l,f ,,ftgaduit sub anateml", litt, ,,anatcma".ovooepa (ebr. berem) desemncaz|frinlele umane,animalelegi obicctelecaresuntinchinat€Domnuluisi ca urmaresuntinterziseuzuluiDrofan.
NUMERII 18
419
oricdrei fiinfe, ce vor aduceei Domnului, de la om, p6ndla dobitoc,al tiu sa fie. Doar int6ii-ndscufiai oamenilorvor fi rdscumpdrali9i int6ii-ndscuti ai animalelornecurate ii vei rescumpAra.'" $i rAscumpf,rarea lui - de la o lun6. Pretul.cuvenit:cinci sicli, dupd siclul sfhntului fldca9l(sunt doulzeci " Numai intaiul-nAscutal vacilor, intaiul-ndscutal oilor 9i de oboii). intaiul-nescutal caprelornu le vefi rascumpAra:sunt sfinte. S6ngelelor il veti turna la altar, iar grdsimeao vei in6l1aprinos pentrumireasmAde bunA l8 mirosireDomnului. 9i cArnurilesAfie ale tale.La fel cu pieptulpunerii re inaintegi cu goldulcel drept- aletalesa fie. Toatecelepusedeoparte din cele sfinte,cate le pun fiii lui IsraelpentruDomnul, fie ti le-amdat,9i fiilor t6i, $i fiicelor tale cu tine, legiuire ve9nic6.Legdmdntve$nicde sare este inainteaDorrnului,pentrutine gi pentruseminliata dupdtine." 20 5i Domnul a grait cdtre Aaron: ..in pimintul lor tu nu rei avea mo$teniregi partenu vei aveaintre ei, cAci Eu sunt parteata $i mo$tenirea ta in mijlocul fiilor lui Israel.2' 9i fiilo. lui Levi, iatd, le-am dat toata zeciuialadin lsrael ca mogtenire,in schimbulslujbelorlor, c6te slujbe implinescei in cortul mirturiei. " 9i fiii lri lsrael nu vor mai veni la cortul pentruca nu cumva sa-$iia asupralor pAcataducAtorde moarte. Tarturiei, " Levitul insuqiva indeplinislujbacortuluimdrturieigi ei ingigivor lua asupralor pAcatele, legiuirevegniciin generaJiile lor. $i-n mijloculfiilor lui Israel nu vor avea mogtenire,2a pentru cd zeciuiala fiilor lui Israel, cdte prinosuripun deopartepentruDomnul,le-amdat levililor moftenire.De aceeale-amzis: (Nu veli aveamogtenire in mijloculfiilor lui Israel!>" 25 26,,Levi1ilor s6 le mai graiegti 9i Domnula gr6it cdtreMoise,zicdnd: sA le spui:
4EO
NUMERIII8.I9
voi $i caselevoastre,fiindcd aceastae platapenmrslujirile voastredin cortul " mdrturiei. $i nu ve{i lua pAcatasupravoastr6,dacdpuneti deoparteperga din p6rg6.$i celesfinteale fiilor lui Israels6nu le intinafi,ca s[ nu muriti.)" I 19 $i Domnul a grdit cdtreMoise gi Aaron, zic6nd: 2 ,,Aceastaeste hotdrarealegii, cit a rAnduitDomnui, zic6nd:
NrJMERlll9-20
s-aralinge in cemp de un renit [de moarte]sau de un om_mort,de oseminte " omenegtisaude un mormant,vor fi necura{iSaptezile. $i vor lua pentru cel necuratdin cenugaarderiide curdlireSi vor tuma pesteea apdvie intr-un t' vas. 9i un om curat va lua isop 9i-l va muia in apd gi va stropi peslecas6, pestevase$i pestesuflete,c6tear fi acolo, gi pestecei cares-a atinsde oseminte omeneiti, de un rAnit lde moarte],de un om mort saude un morment. le $i cel curat va stropi pestecel necuratin ziua a treia gi in ziua a gaptea; iar in ziua a gapteava fi curafit; sd-9ispelehainelegi sa se imbaiezecu ap6, 20 gi va fi necuratpani seara. 9i omul cares-arintina gi nu s-ar curati,omul acelasa piaradin mijloculadundrii,c6cia intinatcelesfinteale Domnului; '' gi, fiindcd apa stropirii n-a fost stropitdpesteel, estenecurat. $i [aceasta] s[ vd fie legiuire vegnicd.Cine va fi stropit cu apa stropirii sd-$i_:pelehai" nele, iar cine se atinge de apa stropirii va fi necuratpdnd seara. Si orice lucru de care s-ar atingecel necuratva fi necurat,iar omul care l-ar atinge va fi necuratpanaseara.)" ' 20 $i fiii lui Israel au ajuns,cu toau adunare4in pustiul Sin, in luna intii; 9i poporul a rdmas la Cades;acolo a murit Mariam gi acolo a fost 2 ingropatA. 9i, lcuml nu era apd pentruadunare,s-au strAnsimpotriva lui s Moise gi a lui Aaron. 5i poporulil ocira pe Moise, zicdnd:,,Mai bine 4 mureamin prapadulfratilor no$triinainteaDornnului! $i de ce ati scos adunareaDomnului in pustiul acesta- ca sa ne omoreli pe noi !i vitele s noastre? $i pentru ce ne-ati scosdin Egipt, ca sd ajungemin locul acesta riu? Loc undenu se seam6n6 $i nu sunt nici smochini,nici vii, nici rodii, 6 unde nu-i nici ap4de baut." Moise gi cu Aaron au mers din fala adundrii, la ugacortului mdrluriei,ii au cazutcu fata la pAmant;ii li s-a aratatslava ? 8,,1a toiagulgi cheami Domnului. $i a grait DomnulcetreMoise,zic6nd: arderiide curtrtire":TM are,,cenu|a arderiipacatului". 19,17,,cenuqa 20,1 ,,Cades":dup6Num. 13,22.21:33,36,trebuielacutadistincfiaintre pustiulSin qi pustiulPharan,caresenumefte$i Cades.Dupi LXX. poporulstAin pustiulSin in prima luna, apoi mergein pustiul Cades,unde moareMariam.$i largumul Io. ii situeazi nu aminteftede Cades. moartoain pustiulSin. Iosephus 20,2Dupatraditiarabinicd,poporulajungestrfie lipsit de apApentruci fantanacareil insoleain mersulprin pustiua dispdrutin clipa mo{ii lui Mariam(BenidbarRabbah |,24-34). 20,4,,casdne omorali":TM are,,casdmurimacolo". gi mai ales 205,,ne-a[i scos",/iff. ,,ne-atifdcut sa urcam".intotdeauna sprePalestina. sprelerusalim,seurc[.
NUMERII20
adunarea,tu gi cu Aaron, frateletdu; ii graiti cetrestencl inaintealor, $i ea vd va da apele ei; qi veti scoate pentru ei apa din stanca9i vefi adapa adunarea ii vitelelor."'Moise a luat toiagulde dinainteaDomnului,dupd l0 cum rdnduiseDomnul. 9i a chematMoise, 9i Aaron, adunareainaintea stdncii9i le-a spus:,,Ascultali-md,nesupuiilor! Oare sd vi scoatemapd din " stancaaceasta?" $i, inAllandu-qibraJul,Moise a lovit stancacu toiagul de '' doud ori, 9i a iegit ap6 multa; $i [toat6] adunareaqi vitele lor au bdut. $i Domnul a grAit cAtreMoise gi Aaron:,,Pentru cA n-ali avut credin!6 [a5a incatl sAMd arAtalisfantinainteafiilo^rlui Israel,nu voi ve{i duceadunarea '' aceastain faxape care le-am dat-o. Aceastae apa de sfad6,c6ci fiii lui lsraelau rostit ocdri inainteaDomnului, dar El s-aaratatsfantintre er. '* Moise a trimis soli din Cadesla regeleEdomului, zicdnd: ,,Agazice '' ftateletau, Israel:" l8 Dar Edom a zis cdfreel:,,Nu vei treceprin fara mea.Altfel, ili voi iegiin intAmpinarecu 20,12,,sAMA aratafisI6nf': cryra(ro,/in ,,asfinli", inseamnl,,aproclamasfinlenia(lui Dumnezeu), a-L preambri".i in ce constdgre'ealalui Moiseli Aaron?TM $i l,XX. in pasajulde faF, suntclare:Domnul Ie diduseporuncasAvorbeascd stancii,iar Moisg lovestede doudori stancacu loiagul(ca in Ex. 17,l-7 - episodulde la Rafidim).Altfel spus,gre$€ala lui estede a se incredein putereamagicaa toiaguluimai mult decatin cuvantulDomnului.PentruOrigen (Hom. Num.6,3); gre$ealalui Moise esteca ar fi spus:,,Oaresd vd scoatemapAdin stancaaceasta?", in loc sAaibeincredgrein puterea Iui Dumnezeufi sA spuna:,,Durrurezeu ve va scoateapa...". DupI Grigoreal Nyssei (yi6[a lui Moise 1,66),MoiseparesAfi ccdatin fba necredinfeipoporului.lheodoret (Qu.Nun.37) observdcaxacterul ambiguual cuvinteiorlui Moisede la v. 10,subliniind nu eraa sufletului,ci a limbii. totu$icAambiguitatea 20,13,,apade sfada":TM are,,apeleMeriba".De obicei,Meribae considerata un nume de loc. instrTargumurileo traducca fi LXX. 20,16,,amstrigatcAtreDomnul":LXX folosefteacela$iverbca fi in Ex. 14,10,pasajul la cares9refertrversgtul.a ,,uninger":aluziela ingerulDomnuluicareii insolestepe fiii iui Israella plecareadin Egipt(Ex. 14,19)li pe careDomnulli-l fdgdduiegte ca insolitor panAin Canaan. 20,17,,dinfanmnata": TM are,din findnd".
NUMERII2O.2I
le rdzboi." Atunci fiii lui Israel au zis: ,,Vom trece pe langamunte.Iar daca vom beadin apata, noi $i vitele [noastre],ili vom plati Cd nu-i marelucru2o vom trece pe langamunte." Dar el a spus:,Nu veli treceprin lara mea!" 2r gi Edom i-a iegit in intempinarecu gloatd grea 9i cu bral putemic. $i Edom n-a vrut sA-l lase pe Israel s6 treaci prin hotarelesale.Atunci Israel s-aabatutdepafiede el. 22 Si-au ridicat tab6rade la Cades.$i fiii lui lsrael, toatAadunaxeqau 2r ajunsla Muntele Or. $i Domnul a gait catreMoise gi Aaron pe Muntele " Or, la hotarelepdmdntuluiEdomului, zicdnd: ,,56 se adaugeAaron la poporul sau, c6ci nu veli intra in pimantul p-ecare li l-am dat fiilor lui " Israel,pentruca M-a!i maniatla apade sfada. IaJ pe Aarol 9i pe Eleazar, '" fiul sdu,gi urcA-ipe Muntele Or, dinainteaintregii adundri; dezbraciJ pe Aaron de vegmantullui 9i imbracd-l pe Eleazar,fiul sdu, iar Aaron sA se '' Moise a fdcut dupa ^cum adauge [a poporul siu], sd moari acolo." " intregii adun6ri. $i pe inaintea gi Muntele Or randuiseDomnul l-a urcat l-a dezbrlcat pe Aaron de vegmintelelui gi l-a imbrdcatcu ele pe Eleazar, ' frul lui. $i Aaron a murit pe vdrful muntelui, iar Moise gi cu Eleazarau cobordtde pe munte.2e$i toataadunareaa vazut cAAaron s-a dus; 9i toatd casalui Israell-a pl6nspe Aaron treizecide zile. ' 2l $i Chananis,regeleAradului, care sald;luie;tespre pustiu, a auzit cA Israel a apucat-ope caleaspre Atharin; $i a iegit la rdzboi impotriva lui 20,22,,MunteleOr", ca iiTM hor haha\ omonimin ebr.cu loculdin 34,7-8,cu carenu trebuieconfundat.LXX areacolo,,munteleMuntele".ContextulamtacA estevorbade locuri diferite:cel din cap.20 5i 23 sc afla in sudulPalcstinei,pe drumul spreMarea Roqie,pe cdnd cel din cap.34 defincitc frontieranordicda pdmantuluifigdduintei. Acestapoatefi, €ventual,identificatcu TaurusAmanus(un lanfdublude munfi situatla nordsi la nord-vestde Antiohia),dcsprecarevorbelteTargumullo 20,24,,M-afimeniatla apade slbdd":TM are,,v-atirazvratitimpotrivaunei guri pentru apa Meriba", adic6,dupdTargumurili traducerilemoderne,,,v-atirizvratit impotriva un antropopatism dar cree^zA cuvintelorgurii Mcle...". LXX eliminaun antropomorfism, caun om). (Dumnezeu e afectatde sentimente Aceeagidiferenta- in 33,40.In I-XX etno' TM axe,,canaaneanul". 2l,l ,,Chananis": un personimul ar ti lbst Xovqvoioq.Aici estginlocuit cu un numepropriu,creandu-se pamantul thgaduinlei, trimisein in TM. Din rclatareaiscoadelor nai necunoscut $tim ce de episodului Or, in momentul in valea lordanului. poporulcanaanean locuiasprevest$i fata.evreiise afltrla vreo 100km sud-vestde MareaMoadASi decinu pot fi ln contact aflati mult mai la nord. $i Targumulcautao solulie,substituindu-lpe cu canaanenii, reeeledin Arad cu Amalec.
484
NUMERII2I
r lsrael 9i l-au prddat, ludnd robi dintre ei. Atunci lsrael s-a rugat cu jufdmant Domnului gi a spus:,,DacA-mivei da poporul aceslain manamea, ' il voi anatemizape el Si cetdtilelui." $i Domnul a ascultatglasul lui Israel gi l-a dat pe Chananisin mdna lui gi el l-a anatemizatpe acestagi cetdtile lui..$iau pusnumeleIoculuiaceluia,,Anatema". '$i, ridicdndtabdrade la MunteleOr [9i pornind]pe caleaspreMarea Rogie,au ocolit pdmantulEdomului.Iar poporula slabitla sufletpe cale. 5 poporul a cartitimpotrivaIui Dumnezeugi impotrivalui Moise,zicdnd: 9i ,,Dece ne-aiscosdin Egipt,ca si ne omoriin pustiu?Cd nu estep6ine,nici ap6,iar sufletuluinostrui s-aurdt de paineaastaseac6."6 Atunci Domnul a trimis asuprapoporuluigerp_i ucigagi,caremugcaupoporul;9i popormult a mufit dintre fiii lui lsrael.'gi oameniiveneaula Moise gi ziceau:,,Am pAcAtuitcartindilrpotriva Domnului gi impotriva ta. RoagA-te,a$adar,cetre Domnul sd alungegerpiide la noi!" gi Moise s-a rugatDomnuluipentru popor.' $i Domnuli-a spuslui Moise:,,F6-[iun garpegi pune-lpe un semn, gi va fi a$a:daci garpeleva mugcavreun om, toti oameniirnugca{i[de garpel,vizindu-|, vor trAi."'$i Moisea licut un garpede arami 9i l-a pus pe un semngi a fost aga:dacdun garpemu$cavreun om, acelaprivea c6tre qarpelede aramdgi rdmineaviu. '" Fiii lui Israelgi-auridicatkbara $i gi-auagezat-o in Oboth.ll Apoi, ridicand tabAradin Oboth, au a$ezat-oin Achelgai, de cealaltdparte, in 2lJ ,,Anatema",ebr.Eomldh, n]l,mederivatde la rddecinacuvArlt.|lui bArem(yezi nota la | 8.14). 21,4,,poporula slabitla suflet":TM are/,7t ,,sufletulpoporuluia fost scurtat",ceeace esteinlelesde Targumurifie ca mahnire,fie ca nerdbdare. Traducerea l-XX reugeltes[ redcacu verbulcfasicdl,tyoyuleiv in acela$itimp substantivul ,ephesli ,/erbvlqApr. 'fM 21,6 ,,lerpi ucigagi": are ,,Frpi arzdtori". l'argumul lo. are: ,,ierpi veninosi". Aladar, LXX expliciteazdo expresiestranic din TM intr-un mod care concordA intrucatva cu unuldin'Iargumuri. 21,8,,pune-lpc un semn":gr. orpelov are ca ochivalentin TM r?erJ, caredesemneazA, probabil, o prdiinS. 21,9 La autorii cre$tini,iarpelede ammae socotito pr€figurarca lui lisus,indltatpe cruceamantuirii(qf In. 3,14).Barnaba considerd un $imbolal cruciicarevinSarpele dec6,(Ep. llarn. Xll,6).inAdvhaer.IV,2,7fi 24.1,lrineuvedcin mu$cAtura farpeluidin rai un simbol al pdcatuluioriginar,iar in ;arpelede aramAun simbol al Fiului lui Dumnezeu rdstignitpe crucc.(/ Origen,P Pascha14,29-31 . 21,10-20Nu sunt uSorde identiticatlocurilc aminritein text, dar itinerariulpoatefi reconstituit, in nrare,l,isdndln urmi drumulspreMareaRolie $i ocolindEdomul(v. 4), o iau sprenord (vv. 10-12)pdni la Arnon,r6u carese varsi in MareaMoartA$i care
NUMERII2I
pustiu, in fafa Moabului, spre soare-rtuare;'' de acolo Si-auridicat tabdra qi-au a5ezat-oin Y aleaZaret. '' $i, ridic6ndu-9ide acolo tablra, gi-au agezat-odincolo de Arnon, in pr"rstiu, in afarahotareloramoreilor;pentrucA Arnon este hotarul Moabului dintre Moab gi amorei;'' pentru aceastase zice in carle: ,,R6zboiulDomnuluia parjolitZoobul, 9i figageleArnonului, 15 pus f6ga;eledrept sila; lui Er, 9i a alaturide hotareleMoabului." '' $i de acolo - F6nt6na.Aceasta este lint6na despre care i-a spus Domnullui Moise:.,Adunipoporulqi le voi da lor apds6bea." " Atunci lsraela centatcantarea aceasta la fentan6: pentru ea! ,,incepeli-o granilainffe Moab li tinutulamorcilor(vv. l3-16).Apoi |opoful stribate constituie aoesllinul ,si.maj la nord. regalulBasanului.dupacarecoboari sprc sud-vcstpdnein Moab (!\,. l6-20).Din cauzaprccizdriicailcrihonulsg aflAla vestde Moab(22.1). trebuicpresupus ca Moabulcuprindca nu numaizonade la sudde Arnon.ci $i, la nord dc accst&coasta oricnttlda MAriiMoarte. 21,13,.dincolo dc Arnon.in pustiu'':TM are,....Arnon.careestcin pustiu".llavius (,4/ IV,85) precizcaza Ioscphus ca Arnonulizvora$ro diu tnunliiArabisi.curgeprin pustiu$i sc varsiin.,laculAsphaftit" (= MareaMoartA). 21,14,.aparjolitZoobul$i faga)cleArnonului":TM areun textdilicil, interpretat de 'fargumuri ca ,,Domnula lhcutminunila Marealrestiilor$i laptcdc vileiiela rapilc Arnonului". 21,15,,apustlgalelcdrcptsala$lui Er": l'M are,.cobordrea dpelorceo iauin.iossprc sala$ullui ?/"". De bunascanraLXX va fi avut in fattr un rcxt cbraicdilcrit Je 'lM. Er sevorbe$te Despre in 6en. 38,3.6.7: 46.12;Num.26.15.Ilsre{iul lui ludasi al unei canaanence! se clsdtoreftecu 1'arnar5i moarein Canaan_ l_ greu de spusdacaeste acela$i cu cel amintitaici;accsta poateli identifical maidegrabicu Aroer(Deut.2,29), numelecapitalei Moabului. 21,16..$i dc acolo- Fantana"r TM are ,,... sprefAntane". Chiar dact gr. nu are prcpozitic. parea fi indicarca uneietape.r,,le voi da lor api sf,bea":TM nu are..s[ bea".Culentul adrcsatlui Moisenu sc regeseste in Pertateuh.lucru fircsc.de vremece cstcprimadltA candpoporulsc alli ir) Moab.largum-urile ( 19.l5l) incaarca sA $i ,VD.R rezolvevorbincldcsprclentanacarcinsolcapoporulin drum.l,XX arealtaexplicafic.de vrcmcce I-Anlana nu eslelucrarca lui Israel,ci a regilorneamurilor (21.l8)tdeci.sc afla dc nlultacolo. 21,17,.a cantatcentareaaceastala fdntdni": l'M are.,a cantatcantareaaccasta:(UrcA, fAntand!...))".
486
NUMERII2I
r8
FAntdna au sapat-ocapetenii, in piatrdau cioplit-o regii neamurilor, in timpuldomnieilor, substdpinirealor." Si de la fAntAn6,la Manthanain. 20 re la Naaliel.gi de la Naaliel,la Bamoth. 9i de la 9i de la Manthanain, Bamoth, la valea impddurita, care se afl6 in cAmpiaMoabului gi, de la v6rf'ulStincii Cioplite privegtesprefata pustiului. '' Moise a trimis soli c6tre Seon,regeleamoreilor,cu cuvinte de pace, zicdnd'.22,,Vomtrece prin pdmdntult6u. Vom umbla pe drum, nu ne vom abatenici catre ogoare,nici catre vii, nu vom bea apa din mntanile tale. 23 Vom mergepe calearegeascdpanace vom fi trecutde hoiareletale." Dar Seon nu i-a ingdduit lui Israel sA treacAprin l.rotarelesale; ci gi-a adunat Seontot poporul li a ie;it sd se r6nduiascdde luptd impotriva lui lsrael, in pustiu;a ajunsla lassagi s-ardnduitde hrptaimpotrivalui lsrael.2a9i Israel I'a lovit, tdindul cu sabia,9i s-a instapanitpestepdmantullui, de la Arnon 9i pini la labok, pini la fiii lui Amman. Ci lazer este hotarul fiilor lui 25 Ammon. $i Israela luat toatecetdfileacesteagi s-a agezatIsraelin toate cetAlileamoreilor,in Esebon$i-ntoateceti{iledin apropierea lui.26Pentru Esebon lui regele cd estecetatea Seon, amoreilor,iar acestase rdzboisemai intdi_curegeleMoabului gi-i luasetot pdm6ntul,de la Aroer, pdni la Amon. '' De aceeavor zice lEcdtorii pilde: de la Esebon, ,,Mergefi ca sa sezideasca$i sAsetocmeasc5cetateaSeon, 2Efiindci ieEit a foc din Esebon, vapaiedin cetateaSeon qi-apdrjolit pAndin Moab 9i-ainghifitst6lpiiArnonului. 21,18,.regiineamurilor,in timpul domnieiloi': TM are,,princel caredaltuiette,ei cu toiegelelor". 21,21,,cucuvintede pace";nu aparein TM; probabile o armonizare cu Deut.2,26. 21,24Raul Iabok se varsain lordan,la 40 km nord de MareaMoarta,dar izvorul sau estemai la sud.intre Arnon qi izvorul labokuluisunt vreo 70 km. r,,fiii lui Amman" podilul Belqa.Iazerse afla la cca formeazateritoriuldin -jurde Amman,esenfialmente l5 km sud-vestde izvorul labokului(astaziTell-'Arem,la l4 km sud-vcstde Aman).a 'az,a citit ,,lazerestehotarul":TM are,,puternicestehotarul".ProbabilLXX, in loc de ya'zZr(careapueinTM la v. 32). la 9 km nord 21,25Esebon,capitalaamoreilor,esteidentificatacu actualulTell-Hesbdn, de Madaba.
NUMERII2I.22
"
vai 1ie,Moab! Nimicit ai fost,poporal lui Chamos. Pe fiii lor [robi] i-au dat,ca strscape viald], [cu gi roabesuntfiicelelor lui Seon,regeleamoreilor. 'u gi seminlialor va pieri de la Esebonp6n6Ia Daibon, 9i femeilelor iar au aprinsfoc pesteMoab.,, "'Iar Israels-aa$ezatin toatecetafileamoreilor.,, Moire a trimrssa se cerceteze lazerul,5i l-au luat in stapanjre, precumgi satelelui; 9i i_autzgonit pe amorei,care seldtluiauacolo, ll gi s_au intors urcandpe caleacAtre Basan.$i a iegit Og, regeleBasanului,in intdmpinarea Io, "u toi poporut Iui -.ia_rizboiIa Edrain.3agi Domnula grditcitre Moise:,Nu va temelide el, fiindcdl-amdat in mdiniletale,cu tot poporul lui, $i cu tot pdmiintullui, cum.ai fAcutcu Seon,regeteurno..itor,.ur" ,aiag,uiu in l^::l T:r.:.:l ' ESeDon. )t t_alovir pe el. pe fiii lui $i pc rot poporullui, pendn_amai l6satnici un prinsde viu. $i au mogtenitpdmdntul lor. 22 t- Apoi fiii lui Israel 9i-au ridicat tabdra ,i_au pus-o spre panea de apu.sa Moabului, l6ngdlordan,la lerihon. ".,$.i-vazdnd Balac,fiul lui Sepphor,toatecatei Ie fdcuse Israelamoreu_ , . rur. Moab s-atemutfoartetarede popor,pentru ce eraurnulli;9i a pnns 21,29 ,,Chamos":TM Kn6s _ zeul nafionaial moabifilor:numelelui compteteste, poate, Altar K'mof. Aceasttrdivinitatea rizboiului (pe caregrecii au iAeniiti"ur_o cu A-re9esrereprezenra p( 5rclirlui $ihan{sec.lX-Vlll i.H.). tor iar au aprinsfoc pesteMoab,,:TM are ,,ampusriitpdnala N6pah,care ]LrO:,r:T.:,: este panela Meydeba,",texrdificil. Diferenlel"._a,put"a "*plica priii..glu"i Oifi..ir". m:nfionarea Basanului(ebr.Baqan),careesteun poaiu i""fi'r"n,,, ,n"u, , 11,13,Pr]:na norddeYarmuk,de-aiungullaculuiTiberiadei. 22'2-24'25Din capitorere 22-24,Balaamapareca o figurapozidva.Nu est€ un israelit, ba.chiaresteun vrijitor, dar in acelapitimp esteinsp;at O" Ournn"r"uqiii irnp,,n"$r" undeapareatunciimaginea tui anbigud(la nfavtusIosepi,'r'iiia earinlii :9i"11..P" Bisericii), negativa(ra phironii in Nl), sauchiaf foartenegativa (in textererabinice)? Trebuieticut apella alterexredin Bibtie.La 24,14, .f li .p*. fri'A"ii,"iit"ruf, ,,Vino sd-[idauun sfat".in text seinfelegeca e o prevestire desprebi.rinlo tu; i.*"t, ,i*, ..o, dinrontext, a fost pus-inlegdrur,cu 3l,16, undefiicele muaieniliii.'iuu iirirns pe til lui tsraella idolatrie.in alte rextebibliceBalaam apare"tu, n"guiiu,-tiJ *r1,. ,r,r,,if nume$to ,,ghicitor,',Deu1.23,5_6$i ZEzr.23,2i|nun'es" ,,uand,i,,.i" g"n","i 'XX, i" uneleamenunre, ii €stemai defavorahila lui BataamdecatTM. proble-ma lui Su,*rn u revenitin actualitate prin descoperire4 in 1967,a inscrip{ieide tu O.ir-jeifn jurlu.rar"u
NUMERII22
Moabura impotrivafiilor lui Israel.4$i Moaba spussfatultlibatrenilordin Madian:,,Acumadunareaaceastaii va pa9tepe toti cei din jurLll nostru, cum pagtevitelul verdeatade pe cirnp." $i Balac,fiul lui Sepphor,era ' regeleMoabuluiin vremeaaceea. $i i-a trirnissoli lui Balaarn,fiul lui Beor din Phathura- de pe riul din fara fiilor poporuluisdu- s6-lcheme, zicdnd:,,lat6,un popor a ielit din Egipt 9i, iat6,au acoperitde tot fata o pimantului;gi s-au agezatin preajmamea. Acutn vino s6-mi blestemi poporulacesta,cdci e mai taredecdtnoi, - doar-doarvoi puteasa-l bat 9i sd-l binecuvantati alungdin tarA.$tiu ce cei pe caretu ii binecLrv6ntezi lsuntl $i 7 Moabr:lui s-au dus halranii cei pe caretu ii blestemiblestemali[strnt].' $i $i batanii Madianuluifcu darurile]pcntru ghicit in mdini, au ajuns Ia ' Balaamqi i-au zis cuvintelelui Balac. $i el le-azis: ,,Poposili[aici peste] noapteli vd voi da raspunsdesprelucrurilepe caremi le va zice Domnul." " Si cApeteniileMoabului au nras la Balaatn. $i Dtrnlnezeua venit la "'$i Balaaml-a zis lui Balaarngi i-a zis: ,,Ce-icu oameniiace$tiala ine?" Moabultti, i-a trimis la mine, Durnnezeu: ,,Balac,fiul lui Sepphor,r'cgcle " (lata, un popor a iegit dill Flgipt,iata,au acoperitde tot fata zic6nd: p6mantuluiqi s-auagezatin preajmatnea.$i acum^vinosd rni-l blestemi, '' voi puteasA-lbatfi sd-lalungdin tara.)" Dar Dumnezeui-a zis doar-doar lui Balaam:,,Nu mergecu ei pi nici nLlblestemapoporul,pentruca este '' lui Balaarrdimineala,le-azis cdpeteniilor binecuvantat." $i sculdndu-se vostru! Dumnezeu nu ntd las6 degrabdcatredonrnul Balac:,,intoarceli-vd '' cdpeteniile Moabului,au mersIa Balacai sAmergcu voi." $i sculdndu-se nu vreasi meargicu noi." i-auzis:,,Balaam Iabokului ln klrdan. Ea aminte$ledespreBalairtl. fiul lui Bcor. omul carc ii lcdc pc zei gi primeite de la ci vcclenii pe curc le rostegtcin oracole. Ilalaam aparc astf'elca proletul celebrual unei populafiineisraclile,chiar dacl amenuntclcinterpretAfiiinscripiicidau incb nastere la multe controverse. o Pentru Origen, Balaam ii prefigurcaza pe preolii, t|n dcmon scribii gi farisciidin Iivanghelie.caresimuleazacredinfa;Balacsimbolizeazd care dorclte sa,,iofulecc" poporul lui lsragl; cAt desprc nrdgdrit.l,eu ii sifibolizcazd pc crcatiniisimpli, nesotisticati\Hon. Nun. 14,3).Grigorc al Nyssei of0rd o imaginemai degrabd pozitivii desprc Balaam: acestaes19un vrijitor carc-$i dll soanrade vattitatca mescrici sale in raport cu imensa forltr a crcdinlej iuclaiqe (lir4a l i lloise l-73'14, 1t.29| -296). 22,7 ,.cu ldarurilel pcntru ghicit"t gr. to povreic. /lrt. ..cele pcnlru ghicit" S-ar purea intelegc$i in scnsulde,,materialncccsarpentru ghicil'. dar dotratextc din NI spun ca llalirama iubit,,pla(ancdfcptafii"(21'lr.2.15) $i cl a tbst rildcit de dorinF.,plafii" a l u d aI l ) .
NUMERII22
489
15 Atunci Balaca trimis capeteniiincd 5i mai multe gi mai de vazAdecat 'o acefea. $i ei au ajunsla Balaam9i i-au zis:..Acesteale zice Balacal lui " Sepphor:(Rogu-te,nu pregetasdvii la mine. Cici te voi cinstigi oricdte r8 vei spuneeu fi le voi face. Vino 9i-mi blestemipoporulacesta!)" $i lui Balac:,,ChiardacdBalacmi-arda casa BalaamJe-ardspunscdpeteniilor qi voi puteasacalccuvdntulDomnului,a;a plini de aur, tot nu de argint lui In incat s6-l fac pe el mic sau mare,dupi gindul meu. Ia, acum ramane-ti ti " Domnul." ce-mi va mai spune voi afla voi aici noapteaaceasta, $i 9i Dumnezeua venit la Balaam noapteaqi i-a spus: ,,Dacaoalrenii acegtia sunt aici ca sa te cheme,scoala-teSi insotegte-i!Dar cuvantul pe care ti-l '' Balaamdimineala,a voi spune,pe acestasd-limplinepti." $i sculdndu-se 22 Moabului. $i pus gauape magarilasa gi a mersimpreundcu capeteniile Dumnezeus-a m6niat cu urgie ce a plecat; qi ingerul lui Dumnezeus-a ridicat sa-l abatddin cale; el era cilare pe mdgirifa sa ;i cu el erau doud " slugi ale sale. 5i uarandu-lmagAri(ape ingerul lui DumnezeustAndu-le impotriva in cale,cu sabiascoasdin m6n5,magaritas-a abdtutdin drum gi a lualo inspre-cdmp.lar el 9i-a lovit magdritacu toiagul, ca s-o indrepte la '" loc, pe cale. $i ingerul lui Dumnezeus-a oprit in rizoarele viilor', cu gard 25 de o partegi gardde cealalta. $i vdz6ndu-lmagarilapeingerullui Durnnezeu, s-a lras c6trezid gi i-a strdnspiciorul lui Balaarn.$i el a mai batul-oo data. 26Dar ingerul lui Dumnezeua luat-o de la capdt qi, indepdrtindu-se,s-a oprit intr-un loc sftamt, unde nu era chip sAte aba{i nici la dreapta,nici la '' pe ingerullui Dumnezeu, s-al6satjos, sub stinga. $i vdzdndu-lmAgAri[a 28 Balaam.$i Balaams-ainfuriat$i-$itot loveamagirilacu toiagul. Atunci Dumnezeua deschisgura mdgdriteide i-a zis lui Balaam:.,Ce ti-am fdcut tn de m-ai bitut ii a treia oara?" gi Balaam i-a spus magaritei:,,Pentruca Ii-ai batut joc de mine. $i, dac6 aveam o sabiein manA,pe data te-af fi "' str6puns." $i magaritai-a zis lui Balaam:,,Nusunteu magarilata, pe care ai incdlecatdin tinereteata pdndin ziua de astAzi?Oare ti-a$ fi frcut eu un careii reproieazilui BalaamcI a pornit de atitudinea lui Dumnezeu, 22,22Schimbarea (v. 20),a prilejuitmultecomentarii. Un lafgum la drumdupace Dl insuli i-o poruncise cA subin{elege: .,lpcntruca mergea]s5-iblestcme".Theodoret(Olr.Nt/n. 4l) prcsuptrrlc Domnul a voit sA drate cc mare griia are faF dc poporLllsdu. llxcgezamodernd ('inmod voil?)intre pasajulca un exemplutipic de inlalnircnearnronizalal considere linalda tcxlului $i caresituauopreliltcadin partea doul tradifii carc iilrii in redactarea in douamomente dileritealcaoliunii. lui Dumnezeu 22,24,.in razoarc":fM are,,peun drur/intr-uDloc/ingust".
490
NUMERII22.23
31 Atunciel a zis:..Nu." lar Dumnezeui-a lucruca acestaca sate injosesc?" deschisochii lui Balaam$i l-a vAzutpe ingerul Domnului st6ndu-lein cale, " s-ainchinatin fala lui. $i ingecu sabiascoasdin mdni; 9i, aplec6ndu-se, rul lui Dumnezeui-a zis: ,,De ce ti-ai batut magarilagi a treia oaxa?Iat6, eu am ie$it sate abatdin cale,pentruca nu estecum se cuvinecaleata inaintea " mea. Ci magarila,vdzdndu-m6,s-a abatut9i a treia oard de-la mine. $i " daci nu se abdtea,pe tine te-a$fi ucis, iar pe ea at fi crulat-o." $i Balaam i-a zis ingerului Domnului: ,,Am pacatuit:n-am qtiut cd tu mi te-ai pus in cale,ca se-miiegiinainte.$i acum,dacbnu{i estepe plac, mAvoi intoaxce." 35 ingerul lui Dumnezeua grait cdtreBalaam: ,,Du-teimpreunAcu oame5i nii aceqtia!Doar cuvdntulpe careti-l voi spune,ai grijd sd-l rosteiti fntoclui Balac. mail!" $i Balaams-adusimpreundcu cApeteniile 16 ielit in intampinaresprecetatea Balac ca a sosit Balaam, i-a auzind $i, " partea hotarelor. $i Balac Moab, carese afli la hotareleAmonului, inspre i-a spuslui Balaam:,,N-amtrimis la tine sate cheme?De ce nu ai venit la l8 mine? Oare,intr-adevar,nu-s eu in staresa te cinstesc?" Balaama grait catre Balac: ,,latdcd am ajuns la tine. Acum voi puteavorbi? Cuvdntul pe " care Dumnezeumi-l va pune in gurd,pe acelail voi rosti." 9i Balaamgi oo cu Balac s-auagternutIa drum gi au sosit la CetS{ileSdlagelor. 9i Bulac a jertfit oi ;i vilei 9i i-a trimis lui Balaamgi cdpeteniilorcareeraucu el. or gi s-a f6cut dimineala.Luindul Balac pe Balaamcu el, l-a suit pe stalpul lui Baal gi i-a ardtatde acoloo partedin popor. I 23 9i Balaam i-a spus lui Balac: ,,Cl6de9te-miaici $aptealtare Si pregdte$te-mi aici gaptevilei li iapteberbeci!"'$i Balaca feculprecumi-a spusBalaam;9i a puscdteun vitel gi un berbecpe fiecarealtar.'$i Balaam i-a spuslui Balac:,,Staiaproapede jertfa ta pi eu am se ma duc, poatemi se va aretaDumnezeuin int6mpinare;gi cuvintul pe care mil va arataEl ti-l voi vesti." $i Balac a stat langAjertfele lui, iar Balaarr a mers sA-l intrebe pe Dumnezeu- qi s-a dus de-a dreptul.'$i Dumnezeui S-a arAtatlui Balaam,qi Balaama grait catreEl: ,,Am pregdtit$aptealtareqi-ampus c6te necunoscute. 22J9 ,,CetdfifeSala$elor" tratluceebr.Qiryat-Huloth,localttate in traducerilc 22,41,,stalpullui Baal": TM are,,inaliimilelui Baal", adeseainterpretat, modeme,ca un numepropriuBamoth-Baal. lui, iar Balaama merssA-lintrebepe Dumnczeu":nu 23,3,,$i Balaca statlangdjertf'ele aparein TM. | ,,de-adreptul"i ]M ar9 un cuvantinterpretatin diferite feluri, poate gola$e".Targumurileinterpreteaztr ,,singuf,lini$tit". ,,[catrelo creastA
NUMERII23
491
5 un vilel gi un berbecpe fiecarealtar." $i Dumnezeua pus cuvantin gura 6 lui Balaamgi i-a spus:,,intoarce-tecetre Balac 9i agasd griieqti." $i s-a intors la el, iar el stateain picioare lAngi arderile sale de tot; li toate Moabului eraucu el. caDeteniile ' t 5i a fort duhul lui Dumnezeupesteel ti, graindin pildd, a zis: ,,Din Mesopotamiaa pus sa ma chemeBalac, regeleMoabului,din munlii dinsprerdsdrit,zicand:
NUMERII23
varful StenciiCioplite, 9i a cladit acolo tapte altare9i a pus cete un vitel li 15 un berbecpe fiecarealtar. 9i Balaami-a spuslui Balac:,,Stail6ngijertfa '' i-a ieiit in ta, iar eu mI voi duces6-lintrebpe Dumnezeu." 9i Dumnezeu cdtreBalac calelui Balaarn,a pu-scuvdntin guralui Si a spus:.,intoarce-te " gi a;a s6-i griieqti." $i el s-a intors la acela, iar acelastAteain picioare lingi arderealui de to| ti toate capeteniileMoabului erau cu el. $i Balac i-a zis:,,Ceji-a griit Domnul?" rEgi el, graindin pildd,a zis: Balac,$i asculta! ,,Scoal6, Ia aminteca martor,fiu al lui Sepphor! ln Dumnereunu esteca orrul, sAfie mintit, 9i nici ca fiul omului,sAfie amenintat. A spusEl oarecevafi nu va face? Va grdi El gi nu se va tine [de cuv6nt]? ?oIata,am fost aduss6 binecuvdntez: pi nu voi da inapoi. voi binecuvdnta. 2r Nu va fi caznapentrulacob, nici chin nu seva ar6tapentruIsrael. D o m n uD l u m n e z e ul ul i - c u e , - intr-insul. fapteleslAviteale capeteniilor " Dumnezeu esteCel carei-a scosdin Egipt, c-aslavainoroguluiesteslavalui, " caci nu esteprezicerein lacob, reluatin 33,52 pe[tru a numi inf,ltimile unde au loc ritualuri idolatre,ca $i aici. a Cioplitd",c/ Deut.1,27. ,,Stanca 23,18,.camartor"lTM arc,,pAnA la mine".Gr. cite{e 'Adhi n! 'aclh. 23,19,,Durnnezeu TM are,.Dumnezeu nu este [...] si tie clAlinat, [...] sdfie ameninfat"r un om. ca sAmint6.nici fiu de om. incAtsi seciiasci". LXX evitdsdfoloseasca vcrbele cu Dumnezeu. ,,aminfi" $i ,.asecli" in legAture 'l 23,21,.fapteleslaviteale capeteniiloi': M are,,strigdtele [de izbdndd]ale unui rege". Gr. evoctraici biruinteleevreilor, pe cind ebr. vorbestedespretriumful unui rege (YIlWIl sauregelemesianic). 23,22.,inorogul'.Propozitjaesteenigmaticaatetin gr., cat li in ebr. TM a.e ,,cani$te bivolul din ebr.prin inorogfuov6K€p04, coarnede bivol pentruel". Intcrpretend ca $i in 24,8 fi Dcut.33.l7),lraducilorula alesun animaldin mitologiaelenistictr, socotit nlcsidnic.Cre$liniiau vazutin in()rog invincibil.Acesteversetcsuntuneoriinterpretate o reprczeutare a lui IIristos.Cornulunica tbst interpretat teologic(un singurDumnezeu, o singurainrpadfie)sautipologic(figurandpaneade susa cruciilui Hristos).
NUMERI23-24
493
nici vrdji de preveslire in Israel. La timp li seva spunelui Iacobgi lui Israel ce va sdvartiDumnezeu. 2oIuta,un poporseva ridicaprecumun pui leu, de ti precumleul seva semefi. $i nu se va culca pAndcind nu-qiva ninca v6natul gi s6ngelerAnitilorde moartenu-l va bea." " 9i Bulu" i-a zis lui Balaam:,,Dacf,nu mi-l blestemi,micar nu-i bine26 cuvanta!" $i raspunzandu-i, Balaami-a zis lui Balac:,,Nu ti-am spus oare:
l'
NUMERII24
codurilor ?nAllatede Domnul, $i asemenea asemenea cedrilorde l6ng6ape. 7 va iegi om din seminliasa gi va domni asupramuhor neamuri, ti seva indlfaimpdrAtialui mai susca a lui Gog, fi va cregteimparatialui. o Dumnezeul-a ciliuzit afar6din Egipt; ca slavainoroguluiesteslavalur. lui, Minca-vaneamuriledugmanilor suge-vagresimealor p6n6in mdduvd gi cu sdgelilelui ii va stripungepe du$mani. ' S-aculcatgi s-aodihnit,precumun leu gi-unpui de leu. Cineil va scula? Cei ce te binecuvdnteazA sunt binecuvdntati, gi cei carete-aublestematsuntblestemali." l0 Atunci Balac s-a maniatpe Balaamgi a b6tutdin palme;9i i-a zis Balac lui Balaam:,,Te-amchemats6-l blestemipe dugmanulmeu 9i iata cA " l-ai binecuvantatdin belpug9i a treia oarf,. Acum, dar, fugi sprelocul tiu! 12 Am zis: $i acum te-a lipsit Domnul de slava." Dar Balaami-a zis lui Balac:,,Nu le-amgrAil oare,9i solilortdi pe care i-ai " trimis la mine,zic6ndule: uchiar daci Balacmi-ar da casalui plina de argint gi de aur, tot nu voi pulea sd calc cuvdntulDomnului, a5aincdt si-l pe aceleale voi fac bun saurdu,de la mine;cAte-miva spuneDumnezeu, '" iau la fuge c6tre locul meu. Vino sd-!i spune)? acum, iatd, o $i poporul poporului ce va face acesta tdu Ia slirgitul zilelor." impArteiesc 15gi, graind pildd, in a spus: ,,ZiceBalaam,fiul lui Beor, 24,7..om"rpentrucomentatorii cre|tini,w. 4-9 seaplicAla Hristos. 24,14 ,,Vino sa-[i impartd$esc ce va face": /itt. ,,vino,ili voi da un sfat c€ va face"; anacolutulexistt Siln TM. Origen(,Hom.Nar . l8,l-2) remarcdfaptulctrBalaamnu da o profllie, motiv pentrucareconsideraca ar fi fost mai logic sd aici un sfat,ci roste$te spund:,,Vino,iti voi prorocidesprece va facepoporulacestapoporuluitdu la sfAr$itul zilelor", de$iin prorociadespreBalacgi despreneamuri,Origendescifteaziproroclrea venirii lui llristr-rs.Expresia,,ilivoi da un sfat" asupracdreiaOrigenminurise$eca a reflectatde multc ori, nu poateaveasensulcurent,ci s€mnifica,.itivoi dezvdluiun sfat al lui Dumnezeu";la fandul sdu,cuvantul,,sfat" ar puteainsemna,,un gand al lui Dumnezeu",dcspreceeace se va lntAmplala sfar$itulzilelor sauar puteasimboliza StlntaTreime- sfatullui Dumnezeu.
NUMERII 24
495
zice omul carevedecu adevarat, 16 cel careaudecuvintelelui Dumnezeu, cel ce are $tiintade la Cel Preainalt caxea vizut vedenialui Dumnezeu, in somnlu6ndu-i-se vilul de pe ochi, l7 Am si-i aral 9i nu acum, il fericesc,qi nu-i aproape. O steava rdsdridin lacob, gi un om seva ridica din lsrael 9i va zdrobicipeteniilelui Moab gi-i va lua praddpe tofi fiii lui Seth l8 pi Edomulii va fi mogtenire gi-i va fi mogtenireEsau,dugmanuls6u. Cu t6rie Israela lAptuit. le $i seva sculadin lacob pi-l va nimici pe cel scapatdin cetate." '" $i vdziindu-lpe Amalec.gi grdindin pildd.a spus: ,,lnceputulneamurilor,Amalec, Si semintialor va fi nimicit6." "' $i vdzdndu-lpe Cheneu,gi grtrindln pild{, a spus: ,,Putemicestesdla$ult5u. $^ipe stdncdde 1i-aipunecuibul " gi de-araveaBeor cuib de viclenie, asirieniite vor lua in robie." 23 9i vezandu-lpe Og, 9i graindin pild6, a spus: ,,Vai, vai, cine va tr6i, cdndDumnezeuo va aducegi pe-aceasta? 2a i i n m d i n i l ec h i t i e n i l o r 9i vaiegd 24,17,,Osteava rAsaridin lacob,"Acestversetajucat un marerol in dezbaterile asupra mesianismuluiatat in mediul iudaic,cAt $i in cel cre$tin.La eumran, ,,steaua,' este StipAnulDreptadi.in sec, II d.H., cApeteniarlscoaleiantiromane,Bal Kozcva,qr-a schimbatnumelein Bar Kokh"bh4,,Fiul Stelei",Pentrurabini,steauavestestedomnia lui David. PentruPdrinlii Bisericii, steauacare so va ridica este Hristos, sau este asimilatacu stgauavazutade magi. 2422 ,,[...] asirieniite vor lua in robie"- foartediferit de TM, carc afe ,dar eayin va trebuiparjolit,panl cAndAsurte va luain robie". 24,24,,va ieSidin mainile chitienilor":TM are .,qi coribii [vor veni] de la (/tr (din manar) Kittim". | ,,pe evrei": TM are ,,pe Ebei', stdnepotullui Sem ti sramo;ul lndepdrtat al luiAvraam(Gen.10,21.24; I l,l4.l6).
b,
NUMERII24.25
qi-l vor injosipe Assurqi-i vor asupripe evrei gi fapoi]vor fi nimicititofi deodati." " 9i, ridicandu-s",Balaams-aintors la locul sau,iar Balacs-adus la al lui. I 25 Israel a poposit in Sattin. Acolo poporul s-a pangArit,curvind cu 2 fetele lui Moab. EIe i-au chematla jertfele idolilor lor gi poporula mancat ' din jertfelelor 9i s-auinchinatla idolii lor. gi Israela fost inifiat in misa terelelui Beelphegor. $i S-apornit Domnulcu urgieasupralui lsrael. gi Dorrnul i-a zis lui Moise: ,,la toate cdpeteniilepoporuluigi pedepsegte-i pilduitor pentruDornnul,in fala soarelui;gi se va intoarceLrrgiarn6niei Domnuluide la lsrael."5 9i Moisele-aspustriburilorlui Israel:,,Fiecare sd ucidi pe cel din casalui carea fost iniliatin rnisterele lui Beelphegorl" 6 $i iatacd, venindun om dintrefiii lui Israel,l-a dLrspe fratelelui la o madieniti,inaintealui Moise gi inainteaintregiiaduniri a fiilor lui Israel; iar ei plAngear.r la ugacortuluimatluriei.t 9i ua.andPhinees, fiul lui Eleazar, fiul lLriAaron preotul,s-a sculatdin mijloculadundriigi, luind o lancein ' mdnd, a intratpe unnaomului israelitin odaiegi i-a strdpunspe am6ndoi, pe omul israelitgi pe femeieprin pinteceleei. $i a incetatplaga[carese abdtuselasuprafiilor lui Israel.' $i cei morli din cauzapldgii au fost doudzecigi patrude mii. 'u gi Domnul a grdit cdtreMoise,zic6nd:ll ,,Phinees, fiul lui Eleazar, fiul h"riAaron preotula potolit maniamea lab6tend-o] de la fiii lui lsrael, fiind cuprinsde geloziaMea printreei, de nu i-am nimicit pe fiii lui Israel 25,2,,idoliilor": traducitoruldenigreezA ceeace TM num€$te,.zeii moabitilor"(in Gen. 31,30.32,,,zeiilui Laban"erautraduficaatare).DupAo taditic iudaica,Balaanrestecol carei-a sugeratlui Balacsd-iatragdpe israeliti(c/ notala cap.22).Yezi Si Ap.2,14. 25,3.,afost iniliat": penlrua redauD vcrb cbr. careinseannai..a se alipi de", sau,,a se punesubjugul cuiva", LXX lblose$t€1€/,6.0!01 (aparedoar aici gi in reluareadin Ps. 105,28), trimifand astf€lla mistcrele religieigrecciti. pilduitor"r'l'M are ..spanzurd-i". 25,4 ,,pedepseste-i Verbulropq6er.y!ori((0,,,ada ca exemplu", insista asupra caracterului publical pcdcpsci. 25,7.,1anc€": o€rpouqolnq,prajinafulosittrpentrua sondasilozurilede grAu(careerau gropisapatein pdmAnt). gr. Kqrivoqdesemneazd 25,8..odaie": un cuptor(Gen.19.28;Ex. 19.18), daruneoriqi o incaperebohitd.Aici tt^ducee*. (hap6) qubbdll. 25,11,.gcloziaMea": vcrsetcitat dc lulian Apostatulln ttatatulC. Cal., acuzandu-lpe Dumnczeullui Moise ca-i aprecialdpe cei carc ii seamlniiin mAniefi gelozie.Dimpotriv?i.pcntruPhilonii Plrinli, acest(nl.oqal lui Phincescsteravnapontrubinepusdin slujbalui I)umnezeu.
I NUMERII25-26
491
r3 '2 in rdvna Mea. A5u um zis: iata, Eu v-am dat iegemantde pace, 9i el gi pentruca a de preofieve$nica, cu semintialui de dup6el vor avealegAmant fost cuprins de ravna pentru Dumnezeullui 9i a tecut irnpdcarepentru fiii ra lui Israel." lar numeleomului israelitcarea fost lovit cu madienitaera r5 Zambri, fiul lui Salo,cipeteniacaseistrdmogilorfiilor lui Simeon. 9i numelefemeii madienite,al celei lovite, era Chasbi,fata lui Sur, capetenia neamuluilui Ommoth,careesteal uneicasestramoteitia madieni{ilor. 'o 5i Domnul a gr6it catre Moise, zic6nd: ,,Spunefiilor lui lsrael: rE 17" I Domnul le-agrSit lui Moise qi lui 26 $i a fost ata: dupSaceapedeapsd, Eleazar, preotul, zicdnd:' ,,Fa numardtoarealntregii adundri a fiilor lui Israel,de la doudzecide ani in sus,dupacaselestramo;ilorlor; ii toti cei careies [a lupti] sAse rAnduiascila oastein lsrael."' Moisepi cu Eleazar, preotul,au grdit,iu Arabothr-rl Moabului,lAngdIordan,inspreIerihon.zicAnd: " la de ani in sus",dupdcumii rfitduisef)otnnullui Moise,,De doudzeci gi fiii lui lsrael,careau iegitdin Egipt[au fost]:' Ruben.intd,iul-ntucut al lui Israel.Iar fiii lui Ruben:Enoh,qi familialui Enoh.Din Phallu,familia 7 6 Phallui. Din Asron,farniliaAsroni.Din Charmi,farriliaCharmi. Acestea lor - patruzeci;i trei [sunt]familiile lui Ruben.$i s-a f6cutnumdrdtoarea e t de mii, gaptesule treizeci. 9i fiii tui Phallu:E,liab. 9i fiii lui Eliab: cei care Namuel,DathanEiAbiron. Ace$tialsunt]cei chemalidin adunare, lui Core,la rAzvras-aurAzvrdtitimpotrivalui Moiseqi Aaron,in adunarea r0 parnantulgura,i-a inghilit, tirea impotrivaDomnului; 9i deschizAndu-li impreuni cu Core, la prdpbduladundriilui, cAndi-a rnistuitfocul pe cei " doudsutecincizeci5i au rinrasdreptsemn, dar fiii Iui Coren-aumurit. " 9i fiii lui Simeon:familia fiilor lui Simeon.Din Namu-el,familia '' Namuef i. Din larriin,f'arnilialarnini.Din lachin,lamiliaIachini. Din Zara, ro farniliilelui Simeon: familiaZarai.Din Saul,familiaSauli. Acestea[sLrnt] lor, dou6zecigi douSde rnii douasute. dupAnurn6rdtoarea It lar fiii lui luda: Er Aunan. au murit Er gi cu Aunanin pdm6ntul 9i $i '" Canaanului. lar dupdfarniliilelor, fiii lui Iudaau fost:din Selon,familia /ld. ,,iainceputul",ca $i la 1,2. 26,2..It numdratoarea", numardtoare, a doua,I.XX li menlioneazlpe fiii lui 26,15,.tiii lui luda":pentruaceasta ludain ordineanasteriidatein Gen.46,8-26,dileriti de ceadin TM.
I t
:ii
i
ii
H f
f $
f
fi
i
498
NUMERII26
Seloni. Din Phares,familia Phares.Din Zara, familia Zarai. 17gi fiii lui Pharesau fost: din Asron, familia Asroni. Din lamun, familia Iamuni. 18 Acestea[sunt] familiile lui luda: duptrnumdxetoarea lor, Saptezeci $i $ase de mii cinci sute. 'n gi fiii lui lssachar, dupdfamiliilelor: din Thola,familiaTholai.Din Phua,familia Phuai.20Din lasub,familia lasubi.Din Samaran.familia Samarani.2l Acestea[sunt] familiile lui lssachar: dupAnumardroarea lor, Saiz€ciii patrude mii trei sute. " Fiii lui Zabulon,dupd familiile lor: din Sared,familia Saredi.Din A l l o n , f a r n i l i aA l l o n i .D i n A l l e l , f a m i l i aA l l e l i . 2 3A c e s t e a[ s u n t ]f a m i l i i l e lui Zabulon:dupAnumdrdtoarea lor, gaizecide mii cinci sute. " Fiii lui Gad, dupd familiile lor: din Saphon,familia Saphoni.Din Aggis,familiaAggis.Din-Suni,familiaSuni.25Din Azeni,farniliaAzeni. Din Addi, familiaAddi. " Din Aroadi,familiaAroadi. Din Ariel, familia 27 Arieli. Acestea[sunt] familiile lui Gad: dup6 numAritoarealor, patruzeci de mii cincisute. " Fiii lui Aser, dupd familiile lor: din lamin, familialamini. Din lesu, familialesui.Din Baria,familiaBariai.tt Din Chober,familiaChoberi.Din Melchiel,familia Melchieli.r0 gi numelefiicei lui Aser: Sara.3lAcestea [sunt] familiile lui Aser: dupi. numdrdtoarealor, cincizeci gi trei de mii patrusule. " Fiii lui losif, dupi familiilelor: Manasesi Efraim.33Fiii lui Manase: din Machir, familiaMachiri.gi Machir l-a ndscurpe calaad.Din Galaad, familia Galaadi.'* gi acegtia[sunt] fiii lui Galaad:din Achiezer,familia Achiezeri.Din Cheleg,familiaCheleghi.15Din Esriel,familia Esrieli.Din Suchem,familia Suchemi.'oDin Sumaer,familia Sumaeri.$i din Opher, familia Opheri. 379i lui Salpaad,fiului lui Opher,nu i s-aunascutfii, doar fete, 9i iata numelefetelor lui Salpaad:Mal4 Noua, Egla,Melcha gi Thersa. '" $i acestea[sunt] familiile lui Manase:dup[ numdrdtoarea lor, cincizecigi doudde mii gaptesute. re 9i acegtia[sunt] fiii lui Efraim: din Sutala, familia Sutalai. Din Tanach,familiaTanachi.a0Ace$tia[sunt]fiii lui Sutala:din Eden,familia *' Edeni. Aceastea[sunt] familiile lui Efraim: dupa numdrdtoarealor, rerzeci gi doudde mii cinci sute.Acestea[sunt]familiilefiilor lui losif, dup6 f a m i l i i l el o r : o' Fiii lri Beniamin,dup6 familiile lor: din Bale, familia Balei. Din Asyber,familia Asyberi.Din lachiran,familia lachirani.a3 Din Sophan, familia Sophani.oo 9i fiii lui Bale au fost: Adar qi Noeman.Din Adar,
NUMERN26-27
a5 familia Adari. Din Noeman, familia Noemani. Acegtia [sunt] fiii lui lor, patruzeci9i cinci de Beniamin,dupdfamiliile lor: dupdnumArdtoarea mii sasesute. tu gi fiii lui Dan, dup6 familiile lor: din Sami, familia Sami. Acestea a7 [sunt] familiile lui Dan, dupi familiile lor. Toate familiile lui Sami: dupi lor, gaizecigi patrude mii patrusute. numaratoarea aEFiii lui Neftali,dupdfamiliilelor: din Asiel,familiaAsieli.Din Gauni, 50 ae familiaGauni. Din Ieser,farniliaIeseri.Din Sellem,familiaSellemi. Aceslor, patruzecigi cinci de tea lsunt] familiile lui Neftali: dupd numArdtoarea mii patrusute. 5r fiilor lui Israel:$asesuteuna mii gaptesute Aceastaestenumdr6toarea treizeci. 53 52 9i Domnul a grait cdtre Moise, zicdnd: ,,Acestorali se va imparli p6mdntulsal mogteneascA, dupdnumirul numelorIor].'o Celormai mulli gi celor mai puJinile vei impufinamoitenirea. le vei inmulli mo5tenirea tt Fieciruia sa-i fie data mo;tenireadupa numardtoare. Pamantulse va impdrti prin,so4i:pe nume,dupdtriburile strdmogilorlor, li se va da sd-l mogte"o sAle-oimpar{iprin sorti,intrecei mul{i9i cei pu{ini. neascS. Mogtenirea tt 9i fiii lri Levi, dupdfamiliile lor: din cedson,familiaGedsoni.Din 5E Caath,familia Caathi.Din Merari, familia Merari. Acestea[sunt] familiile familialui Coregi familia fiilor lui Levi: familiaLobeni,familia_Chebroni, " Musi. gi Caathl-a nascutpe Amram. $i numelefemeii lui era Iochabed, fiicd a lui Levi, care i-a ndscutpe ace$tialui Levi in Ftgipt.$i i-a ndscutlui "" Amram pe Aaron, pe Moise gi pe Mariam, sora lor. $i lui Aaton l s-au '' niscut Nadab, Abiud, EleazarSi Ithamar. Nadab 9i cu Abi^udau murit " cand au adus foc strdin inaintea Domnului, in pustiul Sina. $i au fost, lor, douazeciqi trei de mii, toli barbalii,de la o lund in dupe numaratoarea sus.Caci n-au fost numtuatiimpreuni in mijlocul fiilor lui Israel,pentrucd lor nu li s-adat partede mostenirein mijlocul fiilor lui Israel. 63 lui Moise gi a lui Eleazar,preotul, 9i aceasta[a fost] numarAtoarea pe Moabului, pe lordan,in fafa fiii lui Israel in Arabothul i-au num6rat care oo intre ei nu se afla nici un om dintre cei numdralide Moise lerihonului. lar 65 si de Aaron, care i-au numarat pe fiii lui Israel in pustiul Sina. Caci Domnul le spusese:,,De moartevor muri in pustiu!" $i dintre ei n-a ramas nici unul, in afari de Chaleb,fiut lul lephonne,ii de lisus,fiul lui Nave. | 27 $i iatAca au venit fetele lui Salpaad,fiul lui Opher,fiul lui Galaad, fiul lui Machir, din familia lui Manase,din fiii lui Iosif. $i acesteasunt
1 $
fr
f
$
f
rd u
fl
lil
5OO
NUMERII2T
2 numelelor: Mala, Noua, Egla, Melchagi Thersa. $i au statinaintealui gi inainteaintregii Moise,inaintealui Eleazar,preotul,inainteacapeteniilor ' aduniri,la r"rga cortuluimirturiei,gi au zis: ,,Tatelnostrua mr"rrit in pustiu; el nu era in rnijlocul adunirii care s-a rAzvratitimpolriva Dornnuluiin lui Core,fiindcamurisepentrupacatulsau,9i lui nu i s-aunAscut adunarea ' fii. SAnu fie gtersnumeletatAluinostrudin mijloculfamilieisale,pentru r ca n-a avut fii. Dati-ne $i noua averein mijlocul frafilor tatelui nostru." $i Moise a dusjudecatalor inainteaDomnului" 6 7 9i Domnul a grait catre Moise, zic6nd: ,,Drept au grait fetele lui Salpaad. Sd le dai lor in dar avutqi mogtenire in mijloculfralilortatAluilor " gi si le dai parteade mogtenire a tataluilor. $i fiilor lui lsraelle vei grdi, zicand:(Daca un om moaregi nu are fii, sd-ida{i moptenirea lui fiicei sale. e lar dacd nu are fiic6, sE-i dali mogtenireafratelui sdu. l0 lar dacd nu are rr frati, sa-i dati mogtenireafrateluitatalui sau. lar dacAnu are frali ai tatalui sAu,s6-i dati mogtenirearudei celei mai apropiatedin tribul sAu- sAmoSteneascdale lui. $i aceasta sAfie pentrufiii lui Israelindreptare de judecatd, dupi cum i-a rAnduitDomnulIui Moise.>" '" $i Domnul a grdit sdtre Moise: ,,Urc6-tepe munteledin cealalti parte (adici pe munteleNabau) fi privegtepimantul Canaanului,pe care Eu il '' dau fiilor lui Israelin stdpdnire. $i cAndil vei vedea,te vei adauga poporuluitdu gi tu, dupAcum s-aadaugatAaron, frateletau, pe MunteleOr; '" cdciali cAlcatcuvantulMeu in pustiulSin, cAndse impotriveaadunarea sd MA aratesfant.Nu Mi-ati arAtatsfin{eniacu privire la apd inaintealor" (aceasta esteapade sfaddde la Cadesin pustiulSin). '' gi Moise a greit '" citre Domnul: ,,SaranduiascA Dumnezeul duhurilorgi a tot hupul, "_Domnul, un om pesteadunareaaceasta, caresAiasain fala lor qi sAintre in fala lor 9i caresa-i duc6afari qi s6-i aducAinduntrugi si nu fie adunareaDontnului precum oile lara p6stor." l8 9i Dornnul a greit cetre Moise, zicAnd:,,lal leng6 tine pe lisus, fiul lui Nave, om care are duh intr-insul, fi pune-li le m6inileasupralui; 9i agaz6-l dinaintealui Eleazar,preotul,9i dd-iporuncr inainteaintregiiadunAri,$i dd poruncicu privirela el inaintealor 209i dd rr gi din slavata asupralui, pentruca fiii lui Israelsi-i deaascultare. el sa vezinotala 20.13. 2?,14..apade sfadtr": 27,17,,precumoile llrd pastol': imagineaestereluatein Mt. 9,36 Si Mc. 6,34, unde pentrumu\imeanecdjiti. Iisussearatdplin de compasiune 27,21 ,.iudccataDezvdluiriloi': gr. 6ril"0)orq,,dezviluire"(aici 6il,or) 5i dl,i10erc etimologicdpopulardpentrucbr. 'irin gi tuumim, obiecte ..adevar"redauinterpretarea
i{
NUMERIT2T-28
501
steain fala lui Eleazar,preotul,fi sa intrebepentruel judecataDezvaluirilor inainteaDomnului:la cuvdntullui vor iegigi la cuvdntullui vor intra,el qi " cu fiii lui lsrael,cu tolii dimpreunA,li toatAadunarea." Iar Moise a iicut dupd cum ii porunciseDomnul gi, lu6ndu-l^pelisus,l-a adusinainlealui " Eleazar,preotul,9i inainteaintregii adunari; 9i gi-apus mAinileasupralui $i l-a investit,dupacum Domnul ii rdnduiselui Moise. | 28 $i Domnul a grait catreMoise, zicdnd:2,,Ponrnceitefiilor lui Israel qi spune-le:(ingrUiti-vaca darurileMele, cele ce Mi s-audat, prinosurile Mele pentrumireasmdde bund mirosire,sd Mi le aduce{ila s6rb6torile Mele).3 $i s6 le spui: (Acesteasunt prinosurilepe care le veti aduce o Domnului:miei de un an, fAracusur,doi pe zi, la ardereade tot,_mereu;un ' miel s6-ljertfestidimineatagi pe al doileas6-laducispreseard. gi sAaduci o zecime de efd de liini curatdla jertli, frdmdntatAcu untdelemn,a patra partede hin, o arderede tot necontenitdcare s-a aduspe munteleSina spre 7 mireasmade bundmirosireDomnulLri. 9i libalialui - a patrapartede hin la primul miel, in ldcagulsfiint vei vdrsa libalia de sicherdpentru Domnul. 8 9i mielulal doileasiJ jertfegtispreseara.Potrivitcu jertt'alui gi cu libalia lui,,sdaduci [ertfa] ca mireasmi de bundmirosirepentruDomnul. '$i de sabatsd aducetidoi rnieide un an ldri cusur5i dou6zecimidin frunteaIEinii frdmantatdcu untdelernn.cajertfd qi ca libafie,l0 arderede tot de sabat,pe l6ngdardereade tot ceade toate[zilele] 9i libalia sa. misterioasecu valoaredivinatoriepurtatede marclcpreot (c/ Ex. 28.30; Lev. 8,8; Deut.33,8).| ,,lacuvantullui", /,7t ,,peguralui". 28-29 DupAdouAverseteintroductivc,in capitoleleurmatoaresunt prezontatenoui sdrbAtori:sirbdtoareadin tiecarezi, marcatide,jertfa de arderede tot neintrerupta" (28,3-8), sabatul cu arderea de tot a doi miei(vv. 9-10),lunanoue,cu arderca de tot a doi tAurali,un berbecqi taptemiei,precumqi a unui ied pentrupdcat(vv. 1l-15), Pa$ele(v. l6), indatl dupi el, cele$apt€zile ale azimelor,cu acelealijcrtfeca la luna noua(w. l7-25), strrbtrtoarea noilor roadeolbrite,.Domnuluistrptdmanilor" (w. 26-31), ziua sfanttra chemarii,primadin lunaa iaptea(29,1-6),ziua sfantd,a zeceadin lunaa gaptea(vv. ?-ll), cele lapte zile de sdrbAtoare pentru Domnul,inccpandcu ziua a cincisprezecea din lunaa qaptea(vv. l2-38). Uniformitatea celordoudcapitoleesfemai 'fM bine afirmatAin LXX dccdtin datoritdunei mai mari unilbnniziri a vocabularului ritual:atdt&agft,,peferinaj". cat $i no'adh ,,locltimpde adunare"sunttradusectl acela$i 6oprn,,,sdrbAtoare". Enunlarea sdrbdtorilor trcbuiecomparaticu listcleparaleledin Ex. 23,14-17:34.18-24:, Lev.23,5-36ii Dcut.l6,l-16. 28,6.,ardere de tot necontenita de Domnullui [...] pe munteleSina",adici poruncitA Moisepe Sinai(Ex.29,38-46),
NUMERII 28
rr gi de lune noua, sA aduceli arderi de tot Domnului doi vifei gi un 12 berbec,gaptemiei de un an, tlrd cusur, trei zecimi din frunteafdinii, fr6mantatAcu untdelemn,la fiecare vilel, gi dorrd zecimi din fruntea fhinii '' framantatAcu untdelemn,la fiecare berbec, o zecime din fruntea fEinii frAmantat6cu untdelemn,la fiecaremiel,jertfl6,mireasmi de buni mirosire, prinos Domnului. '' Liba.tialor * o jumhtatede hin va fi la un vilel, o treime de hin va fi la un berbec,9i o petrimede hin de vin va fi la un miel.Aceasta r5 [sd fie] ardereade tot, luni de lun6.penrrulunileanului. 9i un ieo,penrru pAcat,va fi pentruDomnul;in afari de ardeleade tot ceade toatefzilele] va fi jertfit, ca 9i libafia sa. 16 zi a lunii - PagteleDomnului. 17$i ln a $i in luna intai, a paisprezecea cincisprezecea zi a lunii acesteia- sdrbatoare.$aptezile sd mancaliazime. l8 $i ziua intii, zi de chemaresftnt[ s6 fie pentruvoi, nici o lucrarede slugi le sd nu faceti. 9i sAaduceliarderi de tot, prinosuriDomnului: doi vi1ei,un berbec,gaptemiei de un an, fdrd cusur, s6 ave1i.20 $i jertfa lor: fruntea fainii, framantatAcu untdelemn,trei zecimi la fiecarevilel gi doudzecimi la '' fiecareberbec, vei aduceo zecime- o zecimela fiecaremiel, pentrucei 22 23 Saptemiei, 9i un ied,pentrup6cat.sprea faceimpacarepentruvoi; in afard de ardereade tot de toate dimineJile,care-i arderede tot nelncetatd. 2a AcesteasA le faceli astfel in fiecarezi, timp de gaptezile, ca dar, pnnos ca mireasm6de bund mirosire pentru Domnul; in afari de ardereade tot " neincetata,sd aduci libalia ei. 9i ziua a gaptea,zi de adunareslint6 sd fie pentruvoi, nici o lucrarede slug6sdnu faceti. 26 9i in ziua [roadelor] noi, cdnd aducelijertfa nouA Domnului sap6minilor, zi de chemaresfentdsAfie pentruvoi, nici o lucrarede slugds6 nu 27 faceli. $i sA aduceli arderi de tot ca mireasmAde buni mirosire pentru Domnul, doi vilei, un berbec,gaptemiei de un an, tbri cusur.28Jertfa lor: fruntea fSinii, framentatdcu untdelemn,trei zecimi la fiecarevitel gi doud 28,16,,Pa5tele", la singular;Philon (Mos.11,224Si Spec.ll, 145-149)explicdroclc prin 6ropor4prc,,,treaeri,[rituri de] trecere";implicafi sacrificiileofe te zeilorpentru a trccarilor",Pa$telear aminti ,,atrececu bineun riu, o mare,o $anitt'; ca,,sdrbAtoare ie$ireadin Egipt$ijertfelefbcut€cu acelprilej. 28,26,,2fua[roadelor]noi", gr. ro v6c, caretraduc€de obicei€br. 'dbhibh,,,lunaspicelor"(c/ Ex. 13,4)corcspunde aici,in mod exceplional, ebr.bikkiim ,,primelercade", (y' Ex. 23,16etc.).a ,,Domnuls6pttun6nilo/'-sensobscur. EstesirbAtoarea seceriqului Exprgsianu poatefi intgrpretata oa un titlu dat Domnului.in TM, cuv6ntultradusprin precedat prep. de 6'- qi sufixat:,,in saptAmanile e voastre"= ,,la serb6,,s6ptdmani" (Lev.23,15-21eta.). toafeaS[ptlmAnilor"=,,a seceriqului"
NUMERII28-29
2e zecimi la fiecareberbec, o zecime- o zecimela fiecaremiel, pentrucei 3rin 30 gaptemiei 9i un ied pentru pacat,spre a face impAcarepentru voi. afardde ardereade tot neincetata;9i jertfa lor sa mi-o aduceti- f6rd cusur si vd tje - si libatiilelor. t 29 $i in luna a $aptea,ln prima zi a lunii sd fie pentru voi zi de chemaresfantd.Nici o lucrarede slugdsdnu face{i.Sd fie pentruvoi ziua semnului.2 $i s5 aduceliarderide tot ca mireasmAde bund mirosirepentru Domnul,un vi1el,un berbec,gaptemiei de un an, {Erdcusur.'Jertfa lor: frunteafainii, framantatacu untdelemn,trei zecimi la fiecarevitel $i doua a zecimi la fiecare berbec, o zecime- zecime la fiecare miel, pentru cei 6 s $aptemiei, 9i un ied, pentru pAcat,spre a face impdcarepentruvoi. Pe ldngi arderilede tot de la luna nou6,cu jertfele 9i libaliile lor, 9i ardereade tot neincetatd,cu jertfele 9i libatiile ei, dupd r6nduialalor, ca mireasmi de bunl mirosirepentruDomnul. t 9i a zecea[zi] a lunii acesteia,sa fie pentruvoiozi de chemaresfbnti 9i si vd smerili sufletelegi s6 nu faceli nici o lucrare. $i se aducetiarderide tot ca mireasmade buni mirosire, prinosuri pentru Domnul, un viJel, un ' berbec,gaptemiei de un an, {Erdcusur,sd avefi' Jertfalor: frunteat'6inii, framantatdcu untdelemn,trei zecimi la fiecarevilel 9i doudzecimi la fiecare rr l0 berbec, o zecime- o zecimela fiecaremiel, pentrucei gaptemiei, gi un ied, pentru p6cat, ca sd faci impacarepentru voi; pe ldngbjenfa pentru pacat din lziua] impacarii, 9i ardereade tot neincehta, cu jenfa sa, 9i cu de buni mirosire'prinosDomnului. ca mireasmd libatiasadup6randuiai6, 12 a cincisprezecea sAfie pentruvoi zi de acesteia, a gaptea, zi a lunii $i sd nu faceti chemaresmnt6,nici o lucrarede slugasA 9i o tineti ca sarbatoare 13 a Domnului, qaptezile. $i sAaduceliarderi de tot, prinosurica mireasma de bund mirosire pentru Domnul: in ziua intAi, treisprezecevi{ei, doi '' berbeci,paisprezecemiei de un an, fera cusur; jertfele lor: frunteafEinii, frAmantatacu untdelemn,trei zecimi pentru fiecare vifel, pentru cei treisprezecevi1ei,9i dou6 zecimi pentru fiecareberbec,pentrucei doi berbeci, 15 zecime- o zecimepentrufiecaremiel, pdn6la cei paisprezece miei, o desem29,1,,zi de chemare":gr. qp€ps onpooiqq,/itt. ,,ziuasemnalului/semnalizirii" Ro't Ha$|anah. (c/ 23,24), azi t,ev. trambifelor neazlsarbatoarea 29,7,,a zecealzil a lunii": ziua impdcarii,ebr' Yom Kippur (c/ Lev 16,29)r "se Yl smeriiisufletele",/ilt ,,savtr chinuiti sufletcle",se referade bunAseamdla postsau,in general,la mortificari. a Domnului"- e numita,,sirbitoareacortu lot" lnLe\.23'34. 29.12..sdr6atoarc
i
l
I
JO4
NUMERII2g
16 pacat,pe l6ngdardereade tot neincetati,cu jertfele lor li 9i un ied, pentru^ " cu libafiilelor. In ziua a doua:doisprczece vitei, doi berbeci,paisprezece rE miei de un an, fhrdcusur. gi cu jertfa lor, 9i cu libatialor, pentruvifei gi pentruberbecigi pentrumiei - dupar'l,mArullor, duparinduialalor. re $i un ied, pentrupacat,pe langAardgreade tot cea neincetatd,cu jetfele lor gi 20 cu libaJiilelor. in ziua a treia:unsprezece vilei, doi berbeci,paisprezece '' miei de un an, fird cusur, cu jertfa lor qi cu libalia lor, pentruvitei, gi pentruberbeci,gi pentrumiei,dupdnumdrullor, dupl rdnduialalor. " $i un ied, pentru pdcat,pe lAngdardereade tot neincetata,cu jertfele lor gi cu 23 libafiilelor. in^ziuaa patra:zecevi1ei,doi berbeci,paisprezece miei de un an, tEri cusur," cu jertfele lor 9i cu libaliile lor, pentruvilei fi pentru berbecigi pentrumiei, dupanumarullor, dupi r;induialalor.25gi un ied, pentrup6cat,pe l6ngdardereade tot neincetatA, cu jertfele lor gi cu libafiile 26 lor. in ziu_a a cincea:nou6vifei, doi berbeci,paisprezece miei de un an, fhrd cusur," cu jertfelelor gi cu libatiilelor pentruvitei,Si pentruberbeci, gi pentrumiei, dupd numdrullor, dupd rdnduialalor. 2Egi un ieo, penrru picat, pe l6ngdardereade tot neincetata, cu jertfelelor gi cu Iibatiilelor. 2o in ziua a lasea:opt vigei,doi berbeci,paisprezece rniei de un an, lird ''u cusur, cu jerlf'elelor gi cu libaliile lor pentruvitei gi pentruberbeci,gi rr pentrumiei,dupdnurndrullor, dupi rdrrrJuiala lor. $i trnied,pentntpdcat, pe l6ngdardereade tot neincetatA, cu jeftfelelor 9i cu libatiilelor. 32in ziua a $aptea: rnieide un an,liri cusur,r3cu $aptevitei,doi berbeci,paisprezece jertfelelor 5i cu libaliilelor pentruvitei, ii pentruberbeci,9i pentrumiei, dupd numdlullor, dupdrdnduialalor. ''' gi un ied, pentrup6cat,pe langA ardereade tot cea ncincetata, cu jertfelelor gi cu libaliilc lor; 15gi ziua a optava 1l pentruvoi incheierea SAnu lacefiin ea nici o lucrare lsArbdtorii]. 'u de slugd. $i sd aduceliarderi de tot ca mireasmAde bun6 mirosire, p_rinosuri Domnului,un vijel, un berbec,lapte miei de un an, lird cusur, " cu jertfelelor 9i cu libafiile lor pentruvitel Si pentruberbec,9r pentru miei, dupd numdrullor, dupd r6nduialalor. 38gi un ied, pentrupAcat,pe langaardereade tot ceaneincetatd,cu jer.tfelelor gi cu libatiile lor. 3eAcestea sd le faceti pentru Domnul in sirbdtorile voastre,pe l6ng[ rugaciunilevoastre$i [darurile]de bundvoie,arderilede tot li jertfele voastre,libaliilevoastregi Iertfele]voastrede ntAntuire.>" 29,35 ,,incheierea"r gr. d(d6rov, carg traduce cuvdntul rar ebr. 'alereth ,,adunarea" solcmnddin ultima zi a strrbitorilornlari. Alcgcrca cuvinlului djn LXX sugereazdo relafieistoricacu ieiirea din Egipt.
NUMERII30
t
r I
Il
t
1 30 Si Moise le-a grdit fiilor lui Israel, aqacum li porunciseDomnul lui Moise. 'gi triburilorlui lsrael,zicend:,,Acestaeste Moisele-agrditcdpeteniilor 3
I
i
J0,3 ,.ftgxduinF'. ,.iuramAnt",,,legamant":Num. introduceaici un al trcilea termen. oprolrdg,/nt. ,.obfigafie",propriiacesluicapilol.a Origen(//on1.Nun. 24,2)cilcxT-lmai pc tiul ei, multe cxemplede leg[rnintcrcel al Anei care i-l figaduiefteDomnulLti prinfaptulcd supcrioraltorfeluride.iurlmintc, Samucl(lRg. l), sauccl al naziratului, lui Dumnezeu altelucruri,ci chiarfiiifa $i trupulccluijumit.prcvcstind nu ii jc f'e$tc astl'el.icrllhlui llristos. 30,6 ..o va socoticurata",/irl. ,,o va cur4i" (ca 5i la vv. 9 qi l3): fM are ..o va ierta", gregeald a femett. o oarecare subinlclegand 30,7 ,dupe rostirea(//t (declaralia))buzelorei": echivalentuldin TM esteinfeles necugelatd. decisepresupune cde o fagaduintd uneorica,,lipsdde cugetare",
506
NUMERII3O.3I
smereasc[sufletul,birbatul ei i le va intdri $i bArbatulei i le va anula.15Iar dacdel va tdceacu totul, zi dupa zi, atunci va intiri toatefbgdduinleleei 9i toate legAmintelepe care ea le-a luat asupraei le va int6ri, cAci el a tacut l6ngdea ?n ziua cind le-a auzit. '" Iar dacdi le._vaanula dupd ziua in care le-a auzit, atunci el va lua picatul asuprasa.>" " Acesteasunt indreptdrile, cetei le-a poruncitDomnul lui Moise, [in ce privegtelegdturile]dintre bArbat qi ferneiasa gi dintre tatAgi fiic6, in tinereleaacesteia,la casatatalui ei. I 31 $i Domnul a gr6it cdtre Moise, zicdnd: 2 ,,implinegterIzbunarea fiilor lui Israelasupramadienililorgi la urmdte vei adiugapoporuluit6u." ' Iar Moise a gr6it cetrepopor,zicdnd:,,inarmatidintrevoi oamenr:sAse rdnduiascd la rdzboiinainteaDomnuluiimpotrivaMadianului,ca sd aducd r d z b u n a r edae I a D o l n n u al s u p r a M a d i r n u l u io. O r i c d i n r r - u nt r i b 9 i o m i e dintr-alttrib, din toatetriburilelui Israel,trimitetisi se randuiasca pentru rdzboi."5 $i dintremiile Iui Israels-aunumarato mie de fiecaretrib, dou6sprezece mii, inarmatipentrulinia de bataie.u gi Moise i-a trimis, cateo mie din fiecaretrib, cu oastealor, cu Phinees,fiul lui Eleazar,fiul lui Aaron, preotul, - av6nd in m6ini vasele cele sfinte gi fianbilele pentru t semne. gi s-aur6nduitde rdzboiimpotrivaMadianului,dupdcum Donnul 8 gi pe ii porunciselui Moise, 9i i-au ucis pe toli cei de pafte bArbdteasca. regii Madianuluii-auucis,ca gi pe cei rAnilide moarteai lor; pe Evin, pe 9i Sur, qi pe Rocom,gi pe Ur, qi pe Roboc,cinci regi ai Madianului;9i pe Balaam,fiul lui Beor, l-au ucis cu sabia,laolaltdcu cei rdnifi de moarteal e lor. 9i le-auluatin robiepe femeileMadianului9i tot ce eraal lor: vitelegi toateaverea;Si oastealor au robit-o. '' $i toatecetAtilelor de locuit sdla_ 9i qelelor le-auars cu foc. rr $i au luat toat6pradaSi toatecate le jefuiserd,de la om gi p6nEla dobitoc. r2 $i i-au m6natla Moise gi la Eleazar,preotul, $i la toti fiii lui lsrael pe cei robifi gi cele jefuite gi prddate:la tabArade la Arabothul Moabului,carese afl6 pe lordan,in fafa Ierihonului. '' $i Moise cu E,leazar,preotul, gi toate cdpeteniileadundrii au ie5it in intimpinarea lor afard din tabdrA. 'n $i Moise s-a maniat pe mai-marii o$tirii,pe cdpeteniile pestemii gi pe cele pestesutecareveneaudin liniile 31,10,,s6la$ele": TM are,,taberele". Gr. €rou)"rqdesemneaztr un bivuacmilitar (Cen. 25,16),dar li o incinta(tix. 8,7), sauo zontrrumlaprotejata,un sat (Nun. 22,39_ ca toponim), un domeniu (Lcv.25,31). 31,14,,mai-mariio$tirii",/itt. ,,ceiinsarcinaticu trecerea in reviste,,.
NUMERII3I
F
507
ro 't de rdzboi. 5i le-urprs Moise:..Dece-atiluat vii toatefemeile.' Pentru cA,la cuvantullui Baiaam,acesteaau fost pentrufiii lui lsrael,fprilej] si se lepede9i sd calce cuvantul Domnului, din pricina lui Phogor,de-a venit " pedeapsaasupraadunirii Domnului. Ci acum ucideli-i pe cei de parte bArbAbascdimpreund cu toate ale lor, 9i ucidefi toate femeile care-au l8 cunoscutpatul bdrbatului. lar toatamullimeafemeilor caren-au cunoscut '' patul barbatului,l6sa1i-levii. Voi sa sAld$luiliafard din tabird vreme de gaptezile. Tofi cei care-auucis gi s-au atins de un ranit de moarte sa se in ziua a treia qi in ziua a gaptea;latat] voi, c6t qi pringii vogtri. curAfeasca 20 sa curalili toafi imbracaminteagi toate cele frcute din piele gi toatd 9i '' lucrdturadin piele de capr6,$i toateunealtade lemn." $i Eleazar,preotul, le-a spusoameniloroltirii venifi din liniile de rizboi: ,,Aceastaesteindrep22 tarea legii pe care i-a poruncit-o Dornnul lui Moise: Fara a mai socoti cele de aur, de argint, de aram6,de fier, de plumb qi de cositor,23toate lucrurile caretrec prin foc se vor cur6!i; dar qi cu apacurd{irii se va cur61i. 2a $i toatecatenu vor treceprin foc vor treceprin ap6. $i in ziua a gapteava veti spalahaineleSiva veti cur6.ti;apoi ve(i intra in tabdr6." 25 Domnul a grait c6tre Moise, zicdnd: 26 ,,socotegteprdzile de la 9i pringiide rdzboi,de la om 9i pind la dobitos,tu gi cu Eleazar,preotul,ii cu 27 cApeteniile seminliilordin adunare. 9i ve;i imp6(i in douaprAzile,intre 28 rizboinicii care au iegit in linia de lupti 9i intreagaadunare. 9i ldin celel pentru rizboinicii care au iegit in linia de luplA, sa scoatelideopartedare pentruDomnul, un suflet Ia cinci sute,dintre oameni,dintre dobitoace, 2e dintre vite, dintre oi 9i dintre capre; iar din jumdtatea[cuvenit6]lor sI iei gi s6 dai lui Eleazar,preotul,pargile Domnului. " $i din jumdtatea[cuvenit6l liilor lui Israels6 iei unul la cincizeci,dintre oameni,dintrevite, dintre oi, dintre mAgari,dinfe toate dobitoacele,ti sA le dai levifilor, celor care '' staude paze la cortul Domnului." $i Moise, Si Eleazar,preotul,au facut " dupAcum ii rdnduiseDomnullui Moise. $i a fost prisosde prdzipe c^are " le flcuserd rdzboinicii: din oi - gasesute $i $aptezecigi cinci de mii, 9i 35 3a vite - iaptezeciqi doudde mii, 9i migari - gaizeciqi una de mii, qi sufletede om, - femei caren-au cunoscutpatul barbatului,toatesufletele36 treizeci ti doud de mii. 9i s-a ftcut impirlirea pe jumAtate.Parteacelor iegi1ila rnzboi,din num6ruloilor, a fost de trei sutetreizeciqi gaptede mii 31,16Dup6Origen(l/on. Nun.25,2), acastversetarat6,mai clar decatv. 9, ca Balaam ar fi fostcel careia indemnatpe fiii lui IsraelsdDdcdtuiascd.
ff
I
'508
NUMERII3I-32
cincisute;379i s-aficut dareapentruDornnul,din oi - gasesutegaptezeci Si " cinci; 9i vite - treizeciqi gasede mii, iar dareapentruDomnul- qaplezeci " $i doud; 9i mdgari- treizecide rnii cinci sute,iar dareapentruDomnul_ gaizeciqiunul; a0gi sufletede orn - gaisprezece rnii, iar darealor pentru Donrnul- treizecigi doud de suflele.a' gi Moise a dat darca pentru Domnul,- celepusedeoparte - lui Eleazar,preotul,dupd pentrlrDumDezeu curnii rdnduiseDonrnullui Moise.'r Dirrjutnatirtea pentt.ufiii lLrilsrael,pe careMoise o despd4ise de ceapentrurdzboinici,a39i jurndtatea lcuveniial adundriiera:din oi - trei sutetreizeciti $aptede mii cinci sute,aagi vite _ treizecigi gasede mii, a5mdgari- tr€izecide mii cinci sute,a6gi sufletede 1? om - gaisprezece mii. gi Moisea luatdin jumdlateape,ntru fiii h:i Israel_ unul la cincizeci,dintreoamenigi dintredobitoace, le-a dat levitilorcare 9i staude pazAla cortulDornnului,precumii rdnduiseDomnr:llui Morse. *Egi au venit la Moise toli cei randuifimai-mariai ogtirii,cer pestco ae mie,gi cei pesteo su1a, 9i au zis calreMoise:,.SIujitoriit6i i-ausocotitpe rdzboiniciicaresunt la noi : nici rndcarunul nu s-a rAzlefit.50Si am adus darul pentruDomnul,[fiecare]om ce-agAsitde aur: podoabe, brdtdri, Si inele,cercei,salbe,ca inrpdcarepentrunoi inainteaDomnului.il lar Moise 52 gi Eieazar,preotul,au luat aurul de la ei, toateobiectelelLrcrate. $i tot aurul celepusedeopartepentruDomnul_ a fost de gaisprezece mii Sapte sutecincizecide sicli de la capereniile pesteo mie Si de la cdpeteniile peste o sutd.'" lar razboiniciiau luat fiecarepentrusinedin pradd.5aIar Moisegi Eleazar,preotul,au luat aurul de la capeteniilepeste o mie $i de Ia cApeteniile pesteo sut69i l-aLradusla cortulnldfturieica ponrenir.e a tiilor lui IsraelinainteaDornnului. | 32 Fiii lui Ruben9i fiii lui Gadaveaugrdmaddde vite- multimcrnare. $ i a u v a z u tp i r n i n r u l a z e r t r l ugii p d m 6 n t uCl a l a a d u l ulio: c u le r al o c b u nd e patunat.- gi mergdndfiii lui Ruben9i fiii lui Gad la Moise, la Eleazar, preotul,Si la cdpeteniileadund.rii, le-au spus:3 ,,Atharolh,gi Daibon,gi 31,50Numelediferitelorbiiureriisuntgreudc identificatcu pr€cizi€atatin gr., cat $i in ebr.Origcnle-adat,evidert,o iitcrpretarealcgorici. J2,I Pentru Otigcn \llon. Nrrr. 26) intrcg cpisodulcaptrtamai mullc inlerprctitri: Ruben.Gad5i Manase, carefacpa{e din{recci intdirlAsculj,rcprczintdpoporulVechiului 'fcstament: acesta nu primc$te nrcstenirca sadg lo IisusNave.prcfigur.arc a lui l{rjstos, ci dc la Moise;rdzboinicii lui Ruben.Cad5i Manase, suntaseuranafi cu sllnliipatriarhi carevor aveapartede impdrltiaccrurilor.
NUMERII32
'fazer,qi Nambra,9i Esebon,qi Eleale,9i Sebama,9i Nabau,9i Baian pAmantulpe care l-a supusDomnul fiilor lui Israel- este patnentbun ' pentruvite, iar slujitoriitai au vite." $i ziceau:..Dacaam aflal har inaintea ochilor tii, sAne fie dat nou6,slujitorilor tAi, p6rnentulacestain stipanire ti 6 pe noi s5 nu ne treci lordanul!" Dar Moiseie-aspusfiilor lui (iad 9i fiilor ' lui Ruben:,,Fra!ii voptri s6 meargala rizboi 9i voi sA va aiezati aici? De ce abatefigandurilefiilor lui Israel,ca sAnu treacbin Jarape care le-a dat-o Domnul?'Oare nu agaau f6cut qi p6rinlii vogtri cdnd i-atn trimis de la " CadesBarnesd cercetezetara? Au urcat la Valea Strugureluigi au cercetat taragi au abAtutapoi inimafiilor lLriIsrael,ca sdnu intrein tarape carele-a dat-oDomnul. r' l0 zir.ra in aceeaDomnul S-amdniatcu furie 9i s-ajurat zicdnd: $i DomnulS-a maniatcu urgie impotriva lui Israel gi i-a invinit prin pustiu vreme de patruzecide ani, panace a fost nimicitAtoatAgenera{iardufEcdtorilorinainteaDomnului. ra 19i acum1,iatd, in locul parinjilor vostri v-ati ridicat voi, adundturdde oameni pac6to$i,ca sAmai sporiti pomirea Domnului c|.lmanie asupralui 15 Israel. PentrucAo sa vA abatetide la El, a5aincat o s6-l lasemai oepane in pustiu, iar voi veli sivdrqi fbrddelegefalA de toata adunareaaceasta!" '' $i ei au venit la el 9i-i ziceau:,,Stdnide oi o sAfacemaici pentruvitele 17 noastregi cetafi pentruai nogtri. lar noi, inarmdndu-ne,vom fi strajadin frunteafiilor lui Israel,panace-i vom duceIa locurilelor. lar ai notlri vor rd sta in cetAfi[apdrate]cu ziduri impotriva celor care locuiescin tar6. $i nu ne vom intoarcela caselenoastrepenAce nu se vor smrside impa(it fiii lui re irltre ei, Israel,fiecarela mogtenirea sa. $i nu vom mai aveamogtenire 32,4,,l-asupus":TM are,,1-alovit". nu apatein TM. Esteun ecoual definirii 32,11,,caicarcAtiurdul qi binele":precizarea tot numaiin gr. la 14,23 copiilorca aceiacarenu cunoscnici binele,nici reul,prezenttr limbi,in Deut.1,39. si,in ambele 32,12,,fiirdcds-afinut deoparte":TM aro,,qenizitul".LXX oferdo explicafieinterprctativl a acestuinume,bazatapc opozilialui Chalebtbd de celelalteiscoadein Canaan (13,31;14,6-9). 32,17,,strajadin frunte"(= avalgarda).Nu apareaici in TM.
510
NUMERII32
dincolo de lordan gi mai departe.penmr ca ne primim parteanoastrl de 2o cealaltdpartea lordanului,inspreras6rit." gi Mois" le-a spus:,,Dac6veli face dupd cuvantul acestali vA veli inarma inaintea Domnului la rizboi, '' qi dac6 fiecare ogteandintre voi va trece lordanul, inainteaDomnului, pind cind dugmanulva fi strivit [9i alungat]de la fala Lui, 22iar lara va fi luatd in stdpAnireinainteaDomnului, dup6 aceeav6 vefi intoarce9i veli fi lird de vind inainteaDomnului gi a lui Israel,iar pdmAntulacestava fi in " stapanireavoastrainainteaDomnului. lar de nu veli face a$a,veli pdcdtui inainteaDomnului9i vi vefi cunoa$tepacatulc6ndvi vor ajungerelele. 2agi o sA vA cledifi cetd1ivouA inqivd gi pentru ai vogtri, 9i staule penru vite_le voastre:ce iesedin guravoastrasa laptuili." " $i fiii lui Ruben9i fiii lui Gad i-au spuslui Moise:,,Slujitoriitdi vor face dupd cum poruncegtedomnul nostru.'o Ce-i al nostru,9i femeilenoastre, $i toatedobitoacele noastrese vor afla in cetd{ileGalaadului,2T iar slu.jitorii tdi vor trece cu tolii ?narmafi9i rdndui{i de rdzboi inainteaDomnului, precumne spunedomnul." 289i Moise le-a adusaldturi pe Eleazax,preotul, p€ lisus,fiul lui Nave.qi pe cApeteniile seminliilordin triburilelui Israel, " 9i le-aspusMoise:..Dacdfiii lui Ruben9i fiii lui Cad vor treceimpreuna cu voi lordanul,fiecareinarrnatde rdzboiinainteaDomnului,$i dacAveli lua in stdpanirelara din 1'a!avoastr6, atunci le veti da lor pamintul l0 lar Galaaduluiin stApanire. dac5nu vor treceinarmafi.impreunacu vor, la rdzboiinainteaDomnului,atunci[si luali