Dinastia Sunderland-Beauclair: Idolii de aur, vol. 3

 

,.... ',"-~,;.;..-. '

-~

:.- ....,.;

__

/

DINASTIA

S,t.:NDERLt\ND'~HEAL)_CLA!R: '

_nu_mal" Hp:iruf PASA.~l

DE Pll"~DA

3-voL-

.,_"- :-,..,. C> ' ' ' ' /.. ' '' -

'f

•

f:t

;,

Vintilă

Corbul

dinastia Sunderland- Beaudair

idolii de aur * * * . jj!IUOft(;A ~· Si~Ul

BUCURESTI 1993

G2.S58~J

- !!JL 20111 Coperta de_: V.:OLA('

4AG045

,, -' '

'I --, ~-,>0.. ..;,,-- --.-,.. ->,-~>-»_'--·'"'~' ,-,;,._

. .",.

~'~~ ~'~:""~'~Q

Capitolul optsprezete

i

n "afacerea Saint-Dtrmingue'', Richard trecuse pe l lângă marginea prăpastiei. Pe viitor .îşi propuse să. fie mai circumspect. lată de ce, me.dită indelung . înainte .de a hotăr(dacă e cazul partiCipe ·la .O ·lmo·ort~n· ·"f~c"re ·pe ·prnp. O····r<>rr! .o.___ , ·~ U:L -GI .o. V, - c~rQ d, "·' i-o . , . ,__ uo~"e .:>"C0 . U '>. i:;ll ·-~--, cel mai îndrăzneţ banch()r, specu•ator şi profitor de război al epocii... · · .. · · .. La ?8 Floreal, anul XII, adică la 18 mai 1804 după · vechiul .calendar, un Senat'us Consult votat ·în unanimitate, proclamă Imperiul, incredinţând lui Napoleon ·Bonaparte, Primul Consul al RepubJicii, Coroana Imperială. Poporul Franţei, .consultat printr-un plebiscit .desch.is .la sfârşitul aceleiaşi ·Juni, conslinţi alegerea cu 3.•57?.3?9 voturi pentru· şi cu 2.579 contra. Cifrele· nu aveau decât o valoare. simboiică. După cum avea. să declare mai târziu s:.enatorul_- .Co_rnet,_ retultfitu! fusese _obţinut datorită aplicării .Unui vechi proverb: cel care tace încuviinţează~ Celor care votaseră pentru, li - se adăogaseră sufragiile celor care nu··se prezentaseră la urne. )\stfel unanirhitatea nu fusese tulburată decât de · un număr infim de voturi negative. Comisia·

sa

,_ 1

senatorială însarcinată .cu recensământul nu sovăise

a 1nscri.e. din .oficiu 450.000. da, dint(e care 4oo.ooo pentru armata de uscat Şi .50.000 pentni armata de mare, fără. a •fi. desc!lis 1n realitate un registru de vot P€li1tru militari. La 19 mai 18()4,. Napoleon, numi patrusprezece mareşali aleŞi dintre cei mai apropiaţi tllmara:ii de,·arme. A.dou.a zi. un strălucitor. cortegiu străb.ăt[l Parisul, ·a;lunţâî:lq. îQ prirjcipa!ele răScruci cr.earea. Imperiului: Ceri'li:norîia 1nc 0tonării urma ;şă .aibă loc la. 2 di:H::embri€1 In cate&.aia .Notre-Dame, J>otri~it. dorinţei Îrnparalului, care/ iubea fastul. şi pompa, serbări.le aveau să· fi!!!' de o ·splendoare nemaiîntâl nită. Napoleon sacrificase imperiul colonial al Franţei pentru a crea un imperiu european. Dar toate acestea cereau ba.ni mulţi, iar \/isteria se afla întrco stare jalnică. Barbe-Marbois, ministrul de finanţe, albise tot 'muncind u-şi min~a să mai stoarcă bani ţării. Şi avea atâtea găuri dE; acoperit! Armata, mai înfometată decâţ. Moloh, înghiţea sume fantastice, punârld în Primejdie echi.libtul bugetului de. stat. Iar .Curtea lmpe[ială, în plină organizare, îl .dădea lo.vitura. cgraţie;'be unde'să s.;:oată sumele colosale cu; careJmpăratDI îi mlluisepe rnareşail şi pe inal_tii demnitari al Curţii?. · · · ··· Intr-o zi, pe c.ând miţlistrul se :zbătea. să procure cincizeci de milioane de franci, •;îşi. anunţă vizita Mcmsieur Gabriel Ouvrard, furnizorul general al-flotei. · .la treizeci .şi patru •de "ni Monsiel1r Ouvrard. graţie furniturilor de. răZboi, acumulase O avere care ar fl ştiirnit gelo~iaregelui Mid.as. Nimeni nu-i cunoştea numărul milioanelor. ştia doar. Că .bcmurîJe sale · imobiliare evaluate în bani, ar fi to!alizat o .cifră. astronomică.. ,.Ji)lorfsieur Ouv.rard• era propdetarul d.omeniflor. de la Asay Şi de la .Rreuilly, bogate .în minereu. de fier:. Tot. cale lui erau şi domeniile

qe

se

DINASTIA. SUNDERlAIIID BEA.UCLAIR. -~-

Châteauneuf, Villandry, Saint·.Brice,. Mariy' si t:Uciennes, 'cu castel.e şi parcurile lui princiar€. În palatul de la Raincy, pro!)rietatea lui pmferată; .oferea' serbări ca în basme. Ma( ~oseda optzeci şi patru cte ferme' precum şi Câfeva străzi cu toate .casele lor la Paris, lar pentru lncoro:!la această superbă colecţie; Mqnsieur ,Ot,ivrard dispunea şi de cea mai frumoasă Jein:E~ie diQ~ 'Franţa,:.,d~ )"Vfadam~''ŢaJrft?_n 1 J~_e_, cG:f~ Jost:t(! director E!arras ~2o cedase cu întreg ac!ivul ei di;i farmece trupEJşti, dar şi cu un pasîv cifrat la ,zece .mWoal')e oe framcL Ciiră neglijabil& pentru. marele OuVrard, carecşi permitea a se făuda.că trei miniştri îi erau portari. Intr-adevăr, ia. Raincy, Ta!ieyr<>m:!, ministrul afacerilor străine, BerthiE>r. ministrul de · -ţăzpoi .şi L)ecres; ministrul. marinei .aleseseră :drept: reşe"dinţă de vară .J.m !nciintăk>r pavH!on, destinat· la originii· .personah,J!ui de serviciu.. · i,\ceasta nu · însemna că ey.istenţa lui . ouvrard cun9ştea numai şuişuri. CtJrănd dl.Jpă instalarea Consulatului, Bar;aparte, care .declara fără înconjur că "ban.cherii sunt pacostea popoarelor", 1i băgase după :gratii pentru o necurata afacere de lurnituri .f!lilitare. Ouvrard nu rămăsese miJI!ă vreme la răcoare. Avea ·relaţii prea inalte.· Josephine Bonaparte, care după cat se pare; îl cunoscuse· ih intimitate, .consulul. Cambacer.es .şi cet tre1 portari, şefi de departamente mif1isteriale; îl scoseseră. ta I'Jmrnă. De atunci Ouvrard a~oviziona armata. Statul îi datora şaizeci si şapte. mi.lioane de JrancL, Vizita lui Ouvrard fa Ministen.tkde Finariţe avea uo scop ·precis. Bancherul cerea.· milioanele oe care s!atul inlâr~iil să i re r.estituiec Barbe~Marbois ii primi fara entuziasm. , . · .. · ·· · . -.Numai de creanţele dumitale nu am timp acum. când. trebuie să scot din pămânţ cincizeci de milioane ..

a

VlN"':ILĂ CORBUL

: .·

.-··Cincizeci de milioane? Numai atât? 1ntrebă · tiancl1etulcu înţelegătoare simpatie.' Vă'pun oricând

.Ja .dispoziţie, .aceastâ suină.. .••..·· . · <

f>AiDfsttl.ll· •clipf< des ...· Nu-i

urechilor · .·. ·. ·

·

· · ·

sp~neti oă,.,. l)uii'te.~

.•••• < •. ·-··· aceşti

• ·• · venea să-şi

. · · ··

dispus)

banj?;c între~ga{sl.lrnă?

. creadă

să-mi avansaţi

>

·

.· • :..:.;Desigur..· Nu;.Va.pot\lăsa';in;im'pâs.

· ..

Simpfitiamea

>i~ent1P$~xcţ!;7J!i~g;ist{~~·,,c;r~~i'~ .• . . ·.. • . .•.... ·• . . . . ...-. ()IJ. ·.o sfmp!ă torrria!ifafe: ooJiga.ţi(inlie · concesionarilor•l!leireraif de.impozft€f, cu un scont de 9 la sută, D nimica toată. ··

Barbe_;Marbois :primi .cu· r;:;cuno$!lnţă oferta, După Pi.ecarea bancherului, exclamă indântat: ,;Cu câtă eleganţă '!fiica ţ>fefif cihcized m.ilioane! Care 'bancher ar fi facut gest!)! lui? f\!i<:;i Perregaux, nici 'Mallet," nici Dovi.l.liers ·Şi ni.ci Gha!îai.s... · · Pe. dind OuvrarcL Adevăr.at gentilom f $i câtă ingeflidtitatef'în ciouă minute a găsit soluţia. crizeL" Dupa ·câteva săptăm'ânF, Ou\frard primi o invitaţie dîr; partea ministruh.li de ffnatlţe. BancheWI era sigur c.ă va li recherrial"de Bâ;•be·Marbois. Cele cincizeci de milioane fuseseră ul] paleativ pentru cheltuie.lile militare<sporite. De dat;:{ aceasta, :ministrul îi ceru o . sută •·cîncl:z:eci de .milfqane. ·.

de

·~·

.

F!ef)ret că. a itrei;)Ui:t<să .văsl)păr

iarăŞi, Monsieur Ouvra:rd, .dat 'numai.dumneavoastr;ă mă' puteţi scoate din impas, some>'e măre: .. <Şlh.L.rDar posibilităţile dtmn.eavoastr·ăL

·c

· ·.;· ·

·

.•

·

·· ·. · ouyri'lr;driis,p(lnse c!J bunăvoihtă. · lntr"a
.dev.otarnentul l)'l~v,.

-·.

vă

fO\;K

•····

:exceiBllţă:

dumneavoastriL.

·

·

·

Sentîmebtele mele pentru

, - Ştiu, ştiu, ,Mpnsieur Ouvrard, Mi le-aţi dovedit cu prisosinţă. Ce aţi făcut dumneavoastră pentrcu ,mine est<:L este: .. colosaL Ali doyedit că imposibilul nu ,există. _, ,1\lu sunteţi /Jleparte de ad,evăr, excelenţă, Pentvu noi, financiarii. Imposibilul e.ste doaf o e:xpresie... .de stil. Ei, da! Benatus-cqnsuitul din 18 .Fioreal anul Xl.l, schimbat forma ,de guverr.ământ, a restabilit eticheta ve,chii curţi, a crea( şambelani, maeştri de, Ceremonie, doamne de cnoaxe; ,'!pidjcat la rangul df.l mari demnitari pe generalii Repu"61icii, .dar nu a putut să umple şi tezaurul statului ...• Num~i financiari! sunt capabili săJealizeze acest tur de, forţă, printr-() colabmare strânsă cu reprezentaniii auiorizaţi a.i guvernului. "· --- -_E_\;:de_pL .. "_evl_den:.-... ~-daca -n-ati fo_&f - dumnea\~oastr::L.-. · -.. Sprijinul rneu este absolut dezinteresat, e;,:celenţă. · · Culmea. e că Barb€dvlarb.oîs .11 credea pe cuvânt: în naivitatea lui, nu înţelegea că bancherul dădea cu. o mână, .dar cu ce.a!aită tua obligaţiuni ale conceslonaril•.:>r-generali de impozite, oricând negociabile, şi· producătoare de beneficiL Barbe-Marbois işi datora ministeriatul reputaţiei sale de administrator integru şi metfculos pân,ă !a pendaterie. Dar conactitudinea aceasta exemplară .era precumpănită de o. mediocritate patent
a

-r

·.

Sarci:îe-Marbois erau' câţiva afacerişti .cu reputaJie · .hd6ietnică;c· dar ţu. multe mili.oane în lăzile lor ghfntuJte... Toţi se:•\rrroogâţîserătrarjcând furniturL·de război. Printre at:eşhl! se htm\.ărau. b.ancherul V<~nloi'tiergiJe; un :apropiat,co!aborator a lui .Ouvrard, lrâţii Micl1{c!i;

ai

ar.mafei, am.ando:i cu . •reputatie dqbioasi'i, itJdâstrJaŞut,Seguin,. u.n tip rapace ·. Cşi amoral, Şi în.sfarşif hani:;her~l Oesprez, .. membrl:l în

.f!Jmiz,od.

;;ţhnsiliuldă, .·. · > • Shb ..:;<:/oc!uce~:~a Jui Ouvr.a!'d, ;gcupul .celor Şl\Se . oafli:lajişti .co!1.Ş,tilurse o asogiaţie denumită N~gqcîants. Reuni~; care~îşl.prgpunea .metal.ele preţ1oase. d1n fllmerlca de S.u.d.

.Ggmpagnie des. sa speculeze

[)atorită neprice,pe:rii T\.li deţinea prin Ol.lvrard,

un

earbe~.Mi;aroo.is,

a.soci.atîa control< nelimitat asupra

Vistieriei statului. · ·· ·· · · · ·. Se spune că ppfta Vine mîncând. Barbe~Marbois, · sigur de sprijinllt ţjtuptihJi de' .bat)cberi, sc;Jlicită un . .nou avahs de. •două sute de mifioane de Jrarrci. · Serbările ·incoroni'\rii Şi · intensificarea · pregătirilor ·. militare ir(lpunea(J noi şi •extraordinare cheltuieli. Monsieur Olilirard•declară că nu p!ltea. procura peste noapte· întreaga sumă.. Era gaJ<:f.· îosă .să supună .minist(ului de fif!anţe proiect•susceptibil aducă ri1•v!sţieria.stâtull{ipeste?\>!l$El SUte rnîlibar'le franci. .Pe 1:5arbe,.;Marbois. il scutUră .,un fk.lr ode tpl ace re. . ,_;şase sute. milio,age frarlci?'}3unteţi sigur?· . - Şase sute )nilioahe franci. aur; Reţineţi: <1ur! supr:atidit ă .•Ouvrard. • · · ·1\!linistrl:JI •se şl vă:iu h faţl'l'. h\păratuloi .cu ryJodestie, .inforrrr.a că vistieria publică devenise .neîncapăt<Jare. pentru torentl.JI de .a11r care se revărsa necontenit Napoleon ~'/imânea. uluit, apoi îl lua de umeri şi TI.săJ'uta pe .amiâr\doi obrajii: .,ColberLa fost · un novice. faţă :ds.• clumneata, Marbois. l.ar Sully ţi"ar fi putut ti elev; .A.rn să te .fac prim ministru! Meriţi":

on

.sa

Oll\IASTIA SIJNI:lERLAIIID BEAIJCLAIR

,-----...:.·1:...::1

·~-·~

Bmulgându-se din reverie, Barbe~Marbois rosti fncă. neîncrezător: · - Monsieur Ouvrard, vă ascult. Expuneţi ;proiectuL Patru ceasuri vorbi Ouvrard. Elocinţa şi argumentaţia sa strălucită captivar.ă pe ministru. L,a :Sfârşitul expunerii, acesta exclama entuziasmat: . .- Sunteţi omul. providenţei, Monsieur Ouvrard .. Vă înţelag,' Pe viitor bizuiţi-vă' pa,spdjlnul meu. Sunt alături de dumneavoastră fără nici .o rezervă. Toată infuenţa şi autodtatea de care dispun, vi le pun la dispoziţie .. în orice ·demers ce ve ii face de azi !nainte; vă autorizez să vorbiţi şi în numele meu. .· -· Aş prefera · câteva scrisori · de introducere; . excelenţă. La Madrid ... - Cu p!ăc~re Monsieur Ouvrard. Cu muîtă · pfăcere. Sunt gata să vă semnez orice scrisoare. De vreme ce. sunteţi sigur de succes ... - Sunt mai sigur ca de ziua de mâine ... -Atunci, la .dwm. Şi Dumnezeu· 'Să va căi ăuzească

paşii.

La 10 septembrie 1804, contele Amaury de Beaumoht-Chailais,. directorul Băncii SunderlandBeauclair din ·Paris, primi o ·vizită senzaţională. Moflsieur Seguin, • baricheruf Seguin, unul dintre animatorii faimoasei Compagnie des Negocianfs Reunis, înmână primului secretar' al lui Chaila.is cart!')a sa de vi.zitii\. · ·- Doresc .să stau de vorbă cu patronul dumitaie. Anunţă-mă, Te previn că sunt grăbit. Seguin era una dintre cele mai ciudate figuri ale epocii. Averea lui imensă, acwmwlaîă în timpul Revoluţiei şi . Oirectoratului era ·rezultatul unor jecmăneli fără precedent pe spinarea !!rmateî. în 1795, savantul Furcroy, un imerpus al lui Seguin, declarase in cadrul unei şedinţe a Conven·ţiunii., că

... VINTI.LĂCORBUL

12

S~guiii .Jnvenfase un p~ocedeu care. reducea timpul necesar argăslrii pi(')i!or.d? Ja qptspr:ezece luni; Ci,iill ·se• iuc;ra pe.atunci, lamaxirnurn.·,o săp!ămână.. Ac.eastă

d~scoperire .revoluţionară ·stârrrise entuziasmul AdDnării .. Aprovi71onarea armatei, datorită încetineiii

argăsjtulpi, .eta. il:itb.i:deauna iJL wrnă cq procurarea · încălţăn'Jintei;>segui~.;' grl:\ţie ·.epoca}E!i s.ate . ihveiilli, avea să acopere.•:il:ieasfă 'l â6un.a,. F~fă.săadăn6ească • ><;tJestîlJp ea, 1• b o.rtv•entia.. ·. • p qs)'ise , ta, dispqziţla · •.C:etăteallu!ui Sll9uil;l ctou~·c!ădid i if!ense: ..pi;qp.rielăţi·

a:propli~re (;le · Neinours, •· tinde •avă cabrioJf:lt.ă. · Utnbla co ,o maimuţă pe· umăr,. orf•;cu. un .caiman tn lanţ. Jnvitaţilo1,,C:ărora le{oferea•pef(eceit ;fas!J!Oase· în castel.ul. să.u de la ,)oigriy,. ie str~bura s(')<~ra, în pat ·

r:iatloi'!a.le, .J..IiYa·' la•iS<\vx:es

'şi

.aita/Yit

vulpi sau .. pisici moarte: Câteodată,:Si.lăSa s_ă c;adă in· trape. abil ascunse: Eri! insă de. o zgârcenie josnică

. faţă de amantl91e sat.r p,exsonaful. său dEr serviCi.u .

. .~e1nâl]rător.ci.l.da'tomicii,

îi executa la scadenţă fără

amănări. Apa'riţia · ;lui . Seguin era firesc să stârnească senzaţie în birourile B:ârtcii' Suoder!and-Beauclair, f'anfarort, trufaŞ,•aiJtdritar făcea mare impresie ·asupra funcţionarilor niărunţi, care-I priveau. cu teamă Şi

DINASTIA -... ..$UI\IOERLAND . . BEAUCLA!R . admiraţie.

Cum era . .de aşteptat, S6guin fu· imediat primit .de Challais. Seguin salută cu exagerată familiaritate şi se râsturnă intr-un fotoliu. Invreme ce îşi sţotea tacticos mănuşile, privirile. lui cer<:;etau cu atenţie pe .cunoscător mobllif.rul, decoraţia interioară, obi.ectele de <>rtă.. . . ~.Frumos birOi.J, rosti el. sentenţios. Potrivit cu amploarea afacerilor tratate de banca dumnevoastră. MonsieiJr de Challais . . . comp]lmentu!. era bin.e. adus .. seguin încerca să se facă agreabiL Ct)allais. îşi propuse. cea .mai atent ii Circumspecţie. ()chiiiscoditori ai lui Seguin se fixară asupra gazdeL - Monsleur de Challais, vizita mea are un scop precis. Afacerile. Nu voi bate câmpii cu introduc.eri. plictisitoare. imi plaţe ·nmba)ul direct, Voi fi sincer cu dumneavoastră şi v.ă rog să-mi răspundeţi cu aceeaşi sinc.eritate. · "Omul acesta e mai . abil· decât mă aşteptam, cugeta, Challais. Sinceritatea ostentativă e mai primejdioasa decât vorbele meşteşl)gite." · După o .pauză studiată,. menită ·să sporească . .interesul interlocutorului, vizitatorul re!uă: ·, ·_· Mbnsieur, · am nevoie· de o mare. camitatjl de grâu, livrabilă imediat la un preţ sensibil superior · pieţiî; ·• Challais îl. privi gânditor. · . ~ Ce înţelegeţi prin ·"mare cantitate"? -··De ia un milion de chintale în sus. ~Aha!.,. Pqteţi preciza cuan!umill preţului. sensibil superior· pieţii? • ·· · · · . · '· ·_· · De ce m;? Preţul.pieţii e. de optsprezece frânci şi patrusptezece .centîme chintalut ·Eu vă ofer douăzepi şi ţloi de iranci şi patrusprezece. centime pe chintal. La un mil.iof1 .de chintale. acest surplus se cifrează la patru milio.ane de. franci. Ch~Uais .îşi prefira degetele prin jabcuJ de dEmtel{l. ' .

VINTILĂ CORBUl

14

.-

IQteresant Foarte interesanL Dar nu trebuia $ă vă adresaţi mie. Banca aceasta nu se ocupă cu pomerţul de grâhe. · Pe :şeguin nu-l descumpăni replica~ Zâmbi şiret: "'- Să fim ·serioşi, Monsiew de Cha!lais. M-am adresat durnnevoastră Pentru că ln rnomeiltul de. faţă, sunteţi singurul•personajcapabil a'-mi mijloci livrarea .. grâuJui. .· · ·· · . ·· Chal!ais începu să. râdă cu p:Oftă. ->Mă surp(irlde că< ştiţi. mai multe despre posibilităţile băncii mEife, ·• decât eu însumi. Seguin !şi freC:ă voios mâinile. -· Facem rămăşag că ştiu, dacă nu mai mult decât dumneavoastră cel puţin tot atât cât nu voiţi dumneavoastră să. recunoaşteţi că ştiţi? . . - Monsieur $eguin, vă .ascult. Vizitatorul se adânci în fotoliul său. - Nu .uitaţi că în momentul de faţă reprezint un grup de ·financiari cu largi posibilităţi de informare, datorită legăturilor cu guvernul, cu alte bănci din străinătate ·şi cu. anumite. servicii secrete. - Mă uimiţi, .Monsieur Seguin. Totuşi, până acum ncati făcut nicî o precizare. - Ei bine, dau cărţile pe faţă: Urmăriţicmă cu atenţie. Banca dumneavoastră, Monsieur ·de Ghallais, ·are legături strânse cu firma United Wheat 'din Londra, specializată în exportul de grâne către statele neutre ale Europei. Grâne, care pe diferite căi, mai .mult sau.· mai . puţin avuabile, intră pe teritoriile controlate de F(anţa. J:pt să continui, Monsieur de Challai.s? - Desigur, continuaţi. · -. Banca clumneavoa,stră are legături şi cu · Anglo-Americah Bank .din ·Cannon Street, Londra şi cu· Manhattan Bank 'elin New York. Toate sunt . . . controlate de acelasi lihanciar. care de la o vreme s-a dat la furld, spre ihgădui ~robabil întreprinderilor

a

de SUb. ·""'nntro'Ui 1 ' _1 -

-

\.,<\,,

această

- săU· "

ra.

1 1 itato~'""" f~ ..~ S~sj· r-,~nfi"Y acH\ '-" '"-""' ' •,!.'8 ... ., --~ ..... c.;;. ""'' -'---_, _".

legăt11ră personală să iasă

-

în evidenţă. 1mi îngăduiţi să rostesc numele.. acestui Hustru persona) aflat în mornentui de fată la Veneţia? . ·-· MtJflSÎfWr S~guin, serviciul durnnea\!ofik
o

'

iicenţe.

VINT!LĂCORSlli..

ChBHais-·a_vu fm_preSicl ca vlzfta.tqrul Jr,ne_bun-ise_.. Nu ,·se· oprt' 'însă·:·Ja ace·astă ·conch·Jzte .. Ştf-a că-_Ouvr"ârd._era _,de o ingeniozitate ctiacolică. Inainte de a·'şi pre.ci:ta ··. atitudinea,. f)refer;a .sa aştepte icât;>va el(piicaţii ·•. suplimentare. Suma citată .de •seguin era uluitoare . • 'lrttr~o·epodă. în care n.umerardl eia e;xcesiv ,de•tar,

_"

piaştrH mexfcşnf at fi \fost m11nă cereasca, .· . · •· < -"-iliobstevr seguirq mi-aţi vmb,it păr;a adum d€ gi·âu,: 'de yacdrdud .lhcheiiite cu 'Spania> .de t'ffâştri -·_·"fhexicanr:.-:::->~ }'îutlţr tdtu~f/ -_:n ·;wag-. ']'p-t8ck::funl-

'n-ar· ·strica

•·

· ·:

·

-,r?-arec-arr

· · '· · .·. · • ·. · •. •·

· Seguin socoti .că trezise indeajuns if)teresul !ui

Cha!lais, •Şi că pute11 trece la exţllica(ii mstodice. -· După .cum cred că sunteţk,informat, Motfsieur ·· de' C:haliais, Co;npimii'! les Negociants. R~unls !şi propune valorifice m.etale!e preţioase din. America de Sud; Mă veţi întreba: cum ~m ajuns la această idee? Monsieur Ouvrard este încă din' 1797fumizorul flotei spaniole, .- Aceasta o ştiu. . - Ei. bine, in baza· acordurilor încheiate, cu guvernul spaniol pentrll aprovizionarea flotei militare. Nionsieur Ouvrar.d urma. să orimească. contravaloarea în bani a serviqiilor sâfe. Ori in tezaurul spaniol sufla vânJ,uL · Carilajâl, · ministrul de c{inanţe, s-a gândit ·atu!lci,lâ un expedient. Îri .. coicmîi!e din America, guvernul spaniql. dispune de o mare cantitate de aur şi argint, pe care nu .. o.poate aduce în Europa, 'din cauza 'b!Ocadel· britanicJ'l, Din această .imensă rezervă, Carvajal S"a oferit să achite creanţele lui Ouward, căruia i-a pus la dispoziţie> patru milioane de piaştri mexicani. La Inceput, prietenul meu s:a codit să primească actişti ba.rti. Dar după o chibzuinţă mai îndelungafă, i-:a acceptat Prin intermediul unei băRci arn!;lricane, putea oricând săi intre" în stăpânirea milioanelor sale din Noua: Spanie. Piaştrii mexicani i-au sugerat chiar o idee, De ce ncar obţine .controlul

sa

DiNASTIA SUNDER!..ANO BEAUCLA!R "tn'!""riglllll.! .. 1..-'IJ -··

dep '·:-'·-•~· . . . 7•1· d<>'-'-- aur? ,. ,

·nll -ar --con·stftur .o

7'r.'""f"\<",..._'r>'-:~·,1 , i;1,H•J;J >.t! tL"_

:':/· 1,..-, ,L l\,

~::,;.,..... ;;... .", ,J}J<4

'-""

-prqb~emă. ?niţJnsibH .de soiuţfon~t :s:.:a -gândit Ja· _o·:__ formulă'.-. B_B. 'puna -_"bazele~ unef

~_companii,_

·care·- să_ va:lori'fic€:- -rtH3t'a!eie ţrreţ!Vl:tse- ·o!n·Amedca de SUd .. --A nbnvccfd .·o se(ie de Jlnanclart~_

care:· şi pe ·mrne. - ;.oţ} a_u acctfptat :bucuros s&7;·t -_dea. -cOrfCurşuL -Spre.. a-_ _obţ:·ne .,fâC9rdu! Sp9ni6f Moasieur .Ouvrartl avea insă nev.oie .de sprijinul

pri_ntre

_ 1

.-"~~u,lernui)J!- -francez.- G·uverttu·l Jrancez=! -dup~ qunl ştfţJ:

. \y.· l>'i ·.'dum·. n. "e'"'v~"df"'. t.i._l.'_ "">W~ -~;,--

't~

__ (J

m· o·m~n4· •'o o __ d,t:'il,,~+'' ·...:.h.,..;

·'o·"" _;.ci];:•.::\-·d'ct·-.,•i\ ' -t;:'n::::...v•

. lo iO.,

-·Madrid. în: acest S·cop:, pfiet9nul meu ·a: luat legătura· cu ministrul de finanţe Barbe-Marbois. Ajuns la acest punct al expunerii, Seguin trecu · .sub tăcere mijloacele .folosite de Owvrard pentru a~! ·trece p·e :Ba~be. . Marbois -sub- tutela sa, ;;.-. Planul e foarte simplu. MonsÎeur de Cha!lais. Tocmai !il această simplitate stă toată genialitateEl luL. Spania; potrivit tratatelor închei<~te. cu Franţa, urmează s;'i plăteaşcă ţării noastre un tr'ibut anual d.e şaptezeci şi două milioane fraoci. · ·- Faimoasele t~ubsidii de neutralitate, completă GMIIais.·· -··. Fxact.. Numai că s(ră•;.echiul ·imperiu al lui Cari os 'Quintus se află intr-o stare ·atât de jalnică, încât de la încheierea tratatului şi pâna azi, nu a fost niciodată în .sta(e să.-şi achite· în întmgim.e obligaţiile... Prietenul fn('JU Ouyrard ..Şi"a .zis: "Dacă Spania ,şi-ar pune în valoare uriaşele ei resurse din 'COfotrii, -Starea ei ec(iromică şi finar!ciarEr·?ix redeveni Inf!oritorire'-~~ ·Ţara .asta ·îî f:::ce__ lmpres1a LH:~;JJ .om ·b·ag· ra·re ;.."....r...,.,..e· ·de. . al "-'; _,_. '0°M<:::~ 1· ee·''--'. -~In ; ·f~:.f""' u,"' cr.m·n,.'tiO~" -_,.,_;,,/, · r:-D;n (1 Spanie prospera ar ·reuşi nu numai.. să-şi achite· datoriilE). către Franţa, dar şi să-şi recâştige pr(lstigiu! politic ît:i lume. Visul lui Ouvrard e .sa contopească forţele economice E!le Franţei şi Spaniei, luănd el însuşi conduc13rea acestei. uriaşe alianţe economice şi financiare. Mă urmariti, Monsieur de Challais? -. . . ' . _~,

.qh"C'~

-)\A""''

--.

.. •- SUI;lt foarte' âtent, Monsieur Seguin. Interesant . raţfon"!rnentul prietenul\)i :aumneavoastră .'•

;., . -. . In .:momentul. d<:: faţă zise S~guin, Mo.nsieur OtJ'vrard se află la. Madrid,. unele .este pe punctul ue .a o.9trne cbn(rolui" as\Jprâ te;
slid•âniericahe.

. .•

...

. . .. . . . . . ' Châllais er'cl îr\tt-adevăfuimlt de vâsta 'COncepţie a

twt Ouvrard. ,,OmUl acesta; reflecta el; e ·sau'nebun său ,geniaL" . . ·. •. .· ... · . ·. ·,· • . .· ,. , ..· •: ~ Nl.l am: dE!C'âr o singură îrn::!oi
· xeh$it.ei planului, zise el.· Rresupur;ârld c.ă veţi. ob1iJie · controlul. asupra cornorilor'din. America Latin.a,. cum ltl'veţi 'transporta fn;Europa} Chi.ar dtlmn.eavoas.tră. aţi vorbit de blocusul mariti.m al ;A;ngl!/31? .Seguin zâmbi fin. ·. . ·. .· .. ~:Aici .intervine rolul dumnevoastri'\. Mai hine .zis, al B'ărrcil Manhattan. Ofi'cial, pîa$1Fli vor li vânduţî ac'estei firme, care bucurându~se de neutn~litate.iî

Statelor Unite, va obţine mâi uşor licenţă ;de import. · Apoi p.ecăi cuno.scllte de dumneavoastră; Maohaltan. Bank •va transmite pia;;;trii băncilor întudite de la Londra şi paris. Vă închipuiţi ce be1;1eficii vor rezulta pentru băncile controlate, de· Monsleur d.e Be.
aur

şi

argint.· . .

.. .

·

·

.. · .

· •.

..··

·..

· ··Sâ§ll'in. omise i.ritenţibnat• să ·adaoge .că facuse propuneri asemM;ătoa,re şi . bănqilor . Rope din Amsterdam; şi Batil19 dirl' Londra;, .Care le studiau cu interes. Casa .careH va .acorda ceiE!)mai avantajoase condiţii va obţin~ bineinţeleS' p(:&ferinţa.. Băncile

controlate de. Sundeflartd-Beauclair i-ar fi conv.~nit . mai mult, ;deoare.c;e reprezentanţii Băncii Manl}atfan' din New York pUteau lua mai ui?Or contact ţu autor.ităţile din NQ;J!!,S!)an'ie~ dec.<'!t orice• altă casă din

Europa.

·

. · •. ·. · . · . · · · ·.-· Şi. aţum s~r:evin la.grii.ul de care v~am. v.orbit la început, zise .•Segliin. Înt(eaga canthate este .destinafă 0

•

•

DINASTIA SUI!îDERLAND BEAUCLAI.R

19

Spaniei, eate se află în pragul foametei. Ouvrard a şi incheiat cu. guvernul spaniol un .contract potrivit căruia urmează să-i livreze două milioane de chintale de grâu. Primul milion, achiziţionat din Franţa, se şi află în drum spre Spania. Al doilea milion, intenţionez să+ cumpăf prin intermediul dumnevoastră. · Challais nu răspunse de indată .. Aurul.spaniol eera incontestabil o .realitate, Propunerea lui Seguin îl îspitea. Bineînţeles nu se va angaja înainte de ase .fi doqumentat la faţa locului prin agenţii săi şi de a fi obţinut _în prealabil autorizaţia lui Richard SLJnderland... · · Conferinţa dintre Seguin şi Challais fu urmată .de altele._ la iDfervale scurte. in privinţa grâului. ajunseră curând la un acord_. Această tranzacţie- era însă secundară...

·

_. Spinoasa problemă a importu!ui de aur rămănea pe primul plan. Cu cât discuţiile cu Seguin câştigau în . profunzime, cu atât mai complicate Il păreau multiplele aspecte al(3 acestui transfer. Idei a 1ui Ouvrard era grandioasă. · Un motiv în plus ca să o supună marelui patron. Nu ştia cum va reacţiona Richard Su.nderland. · Dar dacă_ el, Challais, ar fi un factor hotărâtor, afacerea aceasta s-ar încheia negreşit. ··· . la sfârşitul săptămânîi plecă .la Veneţia; însoţit. de Robert, care se înapoiase, din Statele Unite .. Şi Robert- era entuziasmat de proiectul ·lui Ouvrard. Imaginativ, vedea în această operaţie un roman trăit, cu aventuri pasionanta. Spre d\'!Os_ebire de. Beaulieu, _ pe ca!'l:l eşecul din Saint-Oornfngqe îl scârbise, Robert îşi amintea cu plăcere acel episod, fiindcă nu -. asistase la tragedia finală. Robert era încântat că se .lnapoiaJa Veneţia. Abia aştepta să se desfete în mijlocul colecţiei de tablouri din Palazzo Andreea. Îi era dor de tatăl său, pe care-I .iubea cu toate ciudăţeniile luL Se gândea cu plăcere

.1/iNTlL.Ă CORBUL ··.. · - · ...

~~.

şi .la

~

Guy Wnigpy

~~·la atrnosfera cal mă, patciachală, a .Om$Uiui. l
grădiniîe interioare: .ale caselor; .. şi .. la . catenele)e veoeţiene,, şj la 9andolj"'(i, şi Ta: câzinourile pierdute :printre boschetele 'mult i:ântatei la Gil,ldf;.ca •.. · DrUmul pânăJ;a.'\feneţia .. n parcurseră într~un.ritm · •infernal. . ·.·· •• .· .... . · ·. . . . .. , . •·. Challals e(a :ilerăbdător să ~Xpună patronului oferta Ymputerr\il:llt.ului. lui Ouyratit Sa-i dezvolte şi concluziile . sale· în această .. afacere. Evident, combinaţia propti$ ă de ·Segliin era plină de riscuri. Dar in c;azul unei reu:7ite; .avantajele matedal.e ar fi. consideratiile; .Lui Chaffais îi venea ameţeală când se gâudea la mil.ioan.ele îmbuizite in tezaurul l!iceregelui _. ·. Noii Spanii. . După şapte zUe de drum, Challais şi . Robert ajunseră l.a Veneţia. Cal ătoriseră zi. şi noapte, in . galopul întins. al atelajului. Nu .făcuseră popasuri . decât pentru. a ;schimi:)a caii .de poştă. . Îl găsită pe Richard· SiJrrderland. intr-o stare de proastă dispoiîţie, in ajun, pril'nise de la Adrien de Beaulieu o cppiie a Declaraţiei de Independenţă .semnată .la ..29.riqiembr1e 1803 de;.câtre. coriduţătorji _ · haitienilot,

.

.,

. · "IQdepe'no.enţa i.ns.uleL .Saint-Do(l1ingue este · ·proclamată. Acum, d;.Jpă ce .ne•am recâştigat . demnitatea, .. ctupă ce ne-.(\m reafirmat drepturile, juram săJe păstrăm hveci..l',lu vom în~Jâdui nici unei puteridin lume să ne mai incalce glia, lngrozitortJI V.ăl al.prejudE)căţilor a fost' sfăşiat. Aşa să fie de-a pururi! Varde ceic:;are •VOr îndrăzni săH reconstituie .zdrenţeie însângerate." ..

DINASTIA SUNDERlAND BEA:UClAIR

21

.SaintcDomingue· era prima republică dir America Latină care sfă:rârnase cătu:Şele colonialismu!uL . .•. Deşi clocotea de mânie, Richard se prefăcea. a. privi lucrurile cu oarecare ,filozofie. După cf;) rosti· · cuv:fote ·de laudă faţă de comportarea fiului său ît1 .timpul campaniei din Saint-Domingue, conch!se c.u . măriniin ie; ' •• ·'.·. ~ Îml d
cu cale să intervină. . .---'"·· Scar putea, Monsieur, .să oferi ţi în cwâ,'id lui. FJobert prilejul de a-şi·. dovedi adevărate:e sale rosuşiri. Daqă ve'ţi găsi oportun a primi oierb3 de colaborare pe . care Seguin, agentul . lui Gabriel Chail.ais

găsi

.. Cluvrard, m~a. rugat .să v-o transmit, vom .avea nevoie

de un om. capabil şi de mare încredere. -.• Mi~a Ou11rard .. . .făcut . .. o ofertă . .de :colaborare? Nu mai spune! ~. b ofertă ispitifoate, ;'vlonsieur. Challais enunţă pe .larg datel0 problemei, aşa cum fuseseră torrnJJiate de seguin. Termi:Ji'j, dec!arilno că .ln cursul fr}tn:wederikl' ajun.sesE; !a concluzia că . a·-~,~r-erea:mer·,·yf;< _v ·: _ '""""

~

f'l.

;;::;" . ,·

-~tJ:dîg+'~

;>.;~-

; .... !..~

{'•j ,·

-''::-"'-'!.

r1ti::ft·!-ii:.:.· -- v·,. !>~""'·- .

___ ..•.

. ~ Challais, iasă diplomaţia. Vorbeşte~nii deschis. După pă~erea dumitaiE~, afacerea are sorţi de reuşită? ·-- A1onslf!/Ur; ş3p~_ezeci şi -două de- m!i:oane de piaştrî mexicani reprezintă· o cifră impresionantă. ·· - Să nu tocmim'pie!ea ursului din pădure. Figura fuL ChaHeHs se_ lungi bn,Jsc-. Dcr, da1 .contiraă Rjef!ard. • Până în prezent Ouvrarcl nu posac' ii· decât o

·-···__:..___ _ _~V:INTILĂ CO~RS~U_L informaţie. $He că Jn Noua Spania se află un tezaur de şaptezeci' şi dpuă de,milioâne de·pia~tri. Pentru a dispune de această irnensa cantitate de aur trebuie să

îndeplinească· două condiţii. sâ obtina acordul guvernului şpănidl şi sălransporte piaş!rii în Europa. Datorită ministrului de finanţe Franţei . -· de conlvenţăc(J Ouvj"atcl - censlmţământul Spaniei e ca . Şi. qbţinuL Rămâne problema transportului piaştrilor . . \pentru reaiizareâ·aceshil' ultim punct are nevoie ele ·. ribi'. :cred :că am'·razumat bine afacerea? · · · ··- Perfect; ·Ml:msieur. · .-· Fi.i sigur, dragut meu, că Ouvrard nu s•a adresat numai nouă. A făcut apel şi la alte case. Condiţiile grele · ·care probabil..·. i s-au pus .1-au determinat să ne solicite concursul. - Sunt de acord cu concluziile dumneavoastră, Monsieur. - Cred şi eu, zise Richard. cu uşoară ironie. Riscul a<:;estui transport oe capital este imens, mai ales azi, în pli[l razboi rnârititn. Să presupunem totuşi că .încheiem afacerea şi că în virtutea acordului Jncheiat cu Ouvrard ridicăm piaştrii americani. Dacă nu vom fi in stare să·i. expediem în Europa, ce se întâmplă? · ·• ~·Băncile 0 oastre.de la Paris·şi Lon.dra vpr vărsa lui Ouvrard sumele corespunzătoare în franci şi lire sterline .. Din acestea se va deduce acelscont masiv ..de c~~e v-am vorbit , .. . . _,; In regulă ... Ştii • însă ce va urma? .Banca Manhattan va:acurnula un capital formidabil, pe. care nu-l va putea;,folosi în actualul stadiu, în vreme ce băncile. noastre .din Euwpa îşi vor secătui disponibiiiraţiiEk O singură zguduire le-ar .da peste .cap. · - Sunt încredinţat că vom ·putea efectua transportul: Vasele noastre folosesc pavilion neutru ...

:al

DINASTIA SUHDERLANO !iiEAUClAIR -.·Experienţa ultimilor ani ne-a .dovedit că atât englezii 'Cât şf france.zii încalCă sistematic drepturHe neulrilbc Nu mai ;amintesc de războiul de ·cursă ...

.. -~ Credeţi ·atunci, MonsTeur, că. ar fi cazul să )respingem oferta lui Seguin? ·~··.Cred C.ă tn'lb.u.ie să ·Cântiirim bitte lucnrrile Să •.. nu se mai repete experienţa din Saint-Domingue, Chal!ais nu mai. rosti nici cm cuvânt Prudenta ..excesivă a. lui RicliarcLSunder!afld îi părea de. .răo. :'~:>eţJJ:gtir._ .;---

-începtme·-_ .să, Jmbătrâneasc~b- ,"'"'' ~."..-1 ".S~ a .CO,Îii? . . tOviSv• . . ' --

'

--

m·ai"el~"( patron?

t_

-

·-· ~dâ!ne ·-îţi' dau ·r'fi:sptmstJL Ch,aHais Pânâ atu-:1cL _SUpe-a.z·ă ş.i' _tr_age lHi·-somn··buP. La .nuit porie~ conSG:~t: În âimineaţa . urmâtr>are, Richard · ch.emă pe . Challais în biroul său. . .. ·.. . . - Arri, cugetat .adânc. Afacerea de care mi-ai · vorbit, promHe. Crezi că a! putea să o d!rijez!? Te previn, e foarte spinoasă. Vei l'VOiua pe muc:·1e de ; cuţit Împonderabilele vor juca mare rol. . ·• Chafla:is il privi cu mirare." -- Îmi lăsaţi mie întreaga respqnsabiliîate? -·· De ce .nu? Va fi cel mai greu examen din ·• cariera dumitale. Îţi dau aarte bfanahe. Ai latitudinea ·. să cer.i concursul tutllror întreprinderilor noastre. Eşti ·. gata să îţi asumi această sarcină? . · Solemn, Ch?llais. se ridică în pidh:Jare,· Inima ii ' zv.âcnea tie emoţie .. Era mândru că fusese ales. ·· ~.Mă voi strădui, Monsieur, să corespund •· 'm::rederii .pe care mi-o arătaţi,. declară el. ·. Dacă te vei aiia vreodată in impas,. să vii la mine; zis.e Ri.chard. Pe R·obert să-I foloseşti in prima· linie. rrimite-1 :a Madrid, să mmărească la tata .. locului mersul negocierilor d.intre Ou,/rard şi guvernul ··. spaniol. l::xpediază•l, la nevoie, în Noua Spanie .. Să ' Cerceteze. personal tezaurul mexican. Pentru , transportul piaştrilor, sate foloseŞti de Beaulieu. r= tin om. de nacte)de. şa ţii bine cârm.a ...

ViNTIL:Ă CORBUL

. în aceeaşi zi,. Challais şi Robert ·pilrăsir;i Veneţia. Seara. la. cină, \Nr<(gb.y puse o întrebare prietenului său: .• . · . . · . · · . - Rich.ard să IŢlă ierţi că pătrund intr-un domeniu pare 'nu-mi aparţine . .Ai incredintat qonteluJ .de . ·phaHi;ii;> {6Sponsabili!1!ţea .întregiiafacerL J';Ju e o • S!'lrcină p[ea grea? .... . · ...· ·.. •• · · ·. · Richard. îşi •decUPa . atent toast beef,ul. . . .•• Afacei-ea.{n . e dŞsti.lt de corr)plic~tă. Îrnprejurat!ie. însăJJe sunt favqratii!~L Bl<Jcusul n(iyal, de .care am făcut atâta caz:. este Cheia de .boltă a ÎntragiîcomblnaţiL În qiipa în' care piaştrilvor,dnt~a în te:v:~prul Bi:ihci.i Manhattan, eu voJ dicta condiţiile .şi lui .Ouvrard şi guyermJiui spanlof. Până.atunci ncare n.ici un rost si'i mă amestec. Lucrurile vor rnerge.diil la :sine. Ouv.rard va .lucra tam, cînd va afla că, nu ·mă octlp personal de acea~fă aface(e. Va săv'lrşi irnpn.rdenţ.e, Va. încerca (;ă-mi îmbroi:Joae,asciă oamenii. Îmi va (ja astfel prilejul sâ uzez de reptesali i şi să-i inipun condiţii mai .gn3!e de cât cele prevazuta m contracte. M-ai inţelE)s, scumpul meu Gl;Jy?

sine· .

;,(

. ""'

'

-:--

·. y-

Capitolul

1804.

In

Spania...

nouăsprezece

•

Munţi stilncoşi, povârnişuri repe>·!, tără. vegetaţie, platouri întinse, ·bătute de •./â.tJturl us.Cate ... -cl;~buri de

vulturi .... Turr!'e cu- roate· . . de tauri sălbatici... Ci3.rute .. _pHne; ca .. în vremjfe- Preistorif;e .. ~ -Trăsuri c.u .perdele. de ·piele în loc de geamuri... Atelaje de calari în hamurf împ-odobite_. cu ţinte de· -a~am_ă·.. ~ Oameni' :1nsvi, -~.2-r.opr•yif QU r.J~::,i ~~ ""'8· o·aie r,_4,,jf t-rd!•n T\...,q .. ; c;,._.. •..:-l.fl . ,_.,t;. '-"'••• 'T:ttl•f'i' oU V-'"·• !VI'-">. ~-,_IJ,,,, !'.~<~<• o u· ~~.. de get, <; . .\. . • ~ • h OJca. ~ -Co._ pu~_uroase... .rv-'la . ~-;la",...;:.,...;,:.,.' t'ţ~- ~ :;:ib·!ll fortificate ca nişte cetăti ... cetăţi i;1!unecate ca nişte mânăstiri... Biserici. cu turnuri ascuţite, ·aeriene... Dangăt de clopote... Dangat... Dangăt... Dangăt de C?iopote... Gi:ilug,ări ·severi cu chipuri de asceţi ... lgnora11tă .. lnvăţători plăiiţi mai prost decât căcănarii... Domnia superstiţiei... Scapuiare, iconiţe, talismane... Cea mai el'icace amuletă: dintele unui. spânzurat... ·· Procesiuni neslărşite.:. Fiagelanţi... Eicele .cad pe spinarea credindoţ;ilor fanatici... Sânge. Şiroaie de sâng<>... Statuia Maicii Domnului, scăpărătoare de bijuterii, patroneaza crizele de. sa- · dism religlo~'L . Morţii· sunt îr\gropaţi sub lespezi le .1 • . p..utoere . :de starvtm ' .... "' ·,.; .. ~ a.tare!or... r-pt~em!t . e poa!'ta

IIINTILA CCRB.UI..

. unei catednile scrie: Hoy ;se. saca las a/mas- azi sunetele :sunt .scoase. din purgatoriu.,,. Veniti .creâindioşi !... Palatele. măreţe ale 1nChiziţiei assand . celul.e umeae şi oublietfes cu lrape; pentrp erefi.cL, . .Afmosferă macabră ....·'tablou riie· lui Goya sul1t sugestiVe:. \lrajito<Jre . îrîGălecate pe .mături trec. in :Sscaclr6ane zburătoare - ViMrea. neagra e otr?ofatâ ' de Ji(j('ltifi ai cljăyolului _· maruntaie!~ GOpillbr ·. spintet;aţl tiii.·loc.ăe sfâBtă cumineP'iltură.. : Cei"ŞE)ttliL. ' }:fcţi,,. Briganzi.:. Corbi! .sunt gra.'ŞJ, tiib.dC'ă '!>i!J . Ţn-

c.ălatorîi. ucişi pe margine de drum.şi ,din tâlfiarii leganaţi de, vânt In Ştelingul .. spânzul'ătbrilqr ... Toţi i;'pan1olii sunt nobili: yo soy hidalgo... l,.lrmaşii .cpnChistaqoriJor qe i!:)ri îşi plimbă otgoliu! şi săr,Î;i~ia, ferinducse cu gtoa:i:ă muncă. Munca, spun ei, e·

·

. fl:upfa. şi din

de

înjosi!Oâre ... Ţara pro:verbelor: f'ereşte-mă, Doamne, de .apa liniştită, caci deG"e cea vijelioasă mă f.eresc eu .-2. Să vorbeşti de mare, .dar să 'r\'irl1âi pe uscat- cel care .o coteşte pe strada mai târzl1.1, ajunge îrr piaţa niciodată -·Soacra uită. că a fost .odată noră ~ Luoul sătul se C:ălugăreşte ;--' Feme.ii, ca şi ouălelor din . Omle.tă, îi. foloseşte a fistraşnic b.iftută -· Oamenilor hei!otărâţi li 5e l'ăceşte Jsupa. din .farfurie şi pănă .la gură,.,.Denumlnle spaf1ic)(e sunt sonore şi armoniaose Ca, .un .cântec: ; Slerra 'M.orena, .Meoina de Rio seca; Guadarrama, · Estramach.rrâ,. Gastillla Vieja, . Alcazar, Sevilla ~~ Hermosa... Spania... Mucegai, h;Jnevie, . ~.arăcie lucie, .n.igina, niistii:ism.... ojară măcinată de tare Şl.de ~./remud, .ca şCh.clădire pe jumătate.ruinaţă, qare mai păstre;'l'ză înCă ,o. fafadă .impozanlă ... O ţară care nu vrea să uite ca~a fostmareputere: .. o bătrînă ,, .su:lemenjtă, rit'.iicioi de .iir;lpopotor1ată, carEi. nu vrea s!l uite. Că' a .fost odinioară tânăra.şi frumoasă·.

spania...

.În

1804.. ,.

.

.

.

Dli'JASTIA SIJNOERLAND· BEAUCLAIR

27

La 25 octombrie, Robert Sunderland sosi la Madrid însoţit. de nelipsltu! Jules Lafont, înalţat la rangul de prim secretar. Convoiul care cuprindea priri1a tranşă a mllionului de .chintaJe.de.. grâu expe.. diat din Franţa trecuse graniţa spaniolă cu. câteva • zile înainte .. A doua tranşă urma. să aJungă la desti" naţie pe calea apelor. FurtunHe ce bântuiau golful . . .· Gasconiei, coriibilie de. război britanice şi corsarli, ··..braconierii mărilor, ameninţau .să dijmuiască serios • tn:msporturile nav.ale. · ·· .. · Ro.bert s.osea în Spania precedat de solii .•.•. belşugului. · · : · · .Misiunea lui nu era simplă. Richard, nu avea încredere în probifatea lui buvrard. Spre a-1 supraveghea şi a-i dejuca ma11evreie îşitrimisese fiul ·· la Madrid. iniţiativa era îndrăzneaţă. îndrăzneaţă era şi alegerea .!ui Robert. Acesta nu implinise încă. douazeci de ani. Richard nu uita. Insa pilda ducelui de · oevonshire. care dăduse. prima lecţie de echitaţie .·• copilului său. de şapte ani, urcândU"I ln şea şi crava- · •· şându-i calul, ce o luase razna prin manej. . - Nli vă temeţi că ar putea să-I trântească? . •· întfeba::;e Richard al.armat. • ··- E. un risc. Dar numai aşa v·a <învăţa . (:ălăria. '; Copiii ţiganilor sunt căliţi de mici. De aceea sunt · r(3zistenţi. Nu strică să~i imităm în anumite"privinţe 1 · Richard · aşn~pta mulle . de la Robert Chipul baîatuh.ii âcestuia care pe zi ce trecea se făcea mai
· .iiiNTlLĂ.CORBUL .. ---. .. . -

28

ochii. albaştri, limpez:i, ca apele unui lac de munte, făct!au pe 'interlocutori să" Şi' închipuie c.ă au de ac,.face cu Hn
-~

-.

.1

-

29

DINASTIA SUNDERLANO. BEAUCLAIR Prânzir.ă

îrr camera lui Robert, care .păstra tot timpul pe umeri mantaua de călătorie ,căptuşftă .cu . vizon. · -_Acum .ce facem? întrebă el, după ce<:inghlţiră o· . ultimă lmbucătură de. tort cu .alune, stropit. de un · ult}m pahar cu vin de Malaga . . ·_.·-·Plec la Ouvrard. Să-i anunţ sosirea . . dumneavoastră. . - Nu~ Nu e hine". Să aşteptăm. Va :da un se_mn de .viaţă, Nu· trebuie să părem prea interesaţi de aceasf:i afacere. ·· - .Cum doriţi, replică Lafontc ·. RoOsrt îşi trasase linia de condt;ită: in curs.ul • şederii sale. la ·Madrid, se va comporta ca cel mai · autentic fi/s · a · papa. Nu-l vor . preocupa: . decât distracţiile. E'ra esenţial ca Ouvrard să nu-i acorde. ifl)portanţă şi în consecinţă să nu se ferească de ef. Cutreerând cafenelele, teatrele şi saloan?ie, Robert · se va .documenta mai temeinic asupra posibilităţilor economice şi financiare ale .Spaniei, decât ţinându-se . de pulpana hainei lu.i Ouvrard, care s~ar strădui săcl • menţină într-o aurită ignoranţă.· ··, · Nu·· avură mult de aşteptat. .·IA aceeaşi ·după-amiază, .secretarul .lui Ouvrard îşi făCu apariţia la. han. îndată ce află de sosirea lui Robert Sunderland, ii .bătu în' u:;;ă. Noul venit, un.Jip yipj, cu· ochi iscodi.tori de vulpe, se prezentă cu ton uşor condescendent, . -· • îmi da\i voie. Georges ,Christophe: .Secretarul bancheru.lul Ouvrard. Presupun. că dumneavoastră sunteţi Monsieur Sunderland1 · ·· · - Exact Vă aşteptam. Mă simţeam pierdut în . ·oraşul acesta străin!... · · -- · StdHrf?~- Se pOate. ?· CZh:d- 7! ·aveţi' pe -A1cnsieut . Ouvrard? Graţie lui ~,iad rid<;! vă stă la picioare, ·spune că oraşul acesta e mohorât . .Prostîi 1.Se găsesc femei frumoase :a fiecar"l pas. P'fln.tru amatorii de c

Se

30

···-···-

VINTILĂ.COlUiUL ---·-~-

petreceri,. ocazi.ile nu lipsesc. Monsievr Quvrerd vă roagă să vă folosiţi fără rezerve de serviciile sale .. - Veţifi decî m.entorul meu.! ~Mă voi strădui, Monsieur Stmderland, s"ăvăfac cât mai agreabilă şederea Ja Madrid. ÎMPreună cu. Monsie.U.r Ouvr.ard am şi .stabilit pentru .dumneavoastră un program pe. care îmi permit să vi-I • expun. George Christophe scoa.se • din bozonarul fracl.Jiui. un. cam eL 11 desfăcu plinâe imp'9rtanfă. Azi, . 25
- Multumesc. Sunteti gentileţsa personilicata, Monsleur'christophe. · · · - _Pus'ă ·111 serv~tJui dwmneV.oastrăi- ll/lons·{elir·· su nderl.an d .... -.G_e_qrges .Gristc;phe fu -punctuaL- La ora şapte -şi_ jt..H)1atate sosi la bim, într-o caleaşcă .aurit2., cu un .blazo11 complicat pe · portiera: ·-.. 1'răsura Prinţulul Păcii, ~xplică el .Prin lui PăcH are o deosebifă st1nui pentru Monsieur Qwcrard. 1-a. 71 t't o6 t•"~'J!';!e »~l·e ~;;t _ ·In : _·p··us· _ _ 1a_ "'d,·~p··'r, :' .... .;_..:"-}, ~1:-<:~~k :- _ ...,c_., _ .\ . "" Y"·· 1Q' ., -t- ''m~"' '-· -; F'-': ....,,ct -, ct, (ătn âne ·:a Madrid;' · _ R9'bert _auzise rrn;rte:_ desprEf·- 1\/!qnuei. GcH:fo-Y acesţ j

c'r;n""'·pfi",...ii r.arP ;'h-~<;;;ţ ~~\.,-~,_,t~ _--'"'- 1

g·ar...:;; _ ._'.-lrl:

.-::j c:

1 ·p.'.JJ!~+"l' '1~ -""···-"-~·..t<wl

Îej' .y;

1... CD~U.S8 0~-,·ir=ora·· -;,....• IH-cv .,; \;_i;!,,. tii 1

·s·'l _ , . a'
("'Qt'f''-'''--,..;:':c::.. .,,,,{",1\.L.Uv

Îjt"''·i·:;;itiJ•or _ •0''·--··.-•-", ,

snl..::. eL'-

rie _L.:

a- regine·i, ajunsese g11ande. 9e- Spania, rlo<.:;e de_ A!-c-udia; -Prinţ Jd ·:_Păc~L- pri·rn rnlniŞtr:wt genera!fs-im 'si amiral. · . mare .. Hober,t află t:ă- Ouvrard -era _yăz:dtdt_ ·trr:~r-un­ _apa.r-tament sor~ptuos, _amen'ajat ci')iar - 1;: pa!Rtuf. rhinistrui;ii -qe flnanţe. ___,- - f :s~. ·tac to8t,~- oncrurHe· expliCă. Cnristophe: ;VfonşleUr OuvnHd. s~a prezer:l!at la rvjadrid şi în .cali!a'ţe d? împuternicit ·al guvernului fmncez ;Vfb{;lsieur Barbe,Mp,rbois, ministl'u de . finanţe al Franţei. l~a. autorizat să. discute. chestiunea urgentării plăţii subsidfilor spaniole. ·. · .: · Robert .sosi punctual. Ouvrard îl /irimi cu bratele · deschise .. Dupa ce rămaseră singuri În salonul care-i . s.ervea drept cameră de lucru, banchen:Jf. TI declară emfa!ic: ·· · · .·· · · · · . ·· · . .• . -. Mi-am lăsat invitaţii numai .perili':u a vă intretine câteva minute făril martori inopoftuni. Ouvrard•avea: w1 început .. de ernbonpotnt, cr,. şi Napoleon, pe -care-i. imHa- Tn af!tudinJ şi -:tn r;rî$c~~rL _Potd.vit -la. statură, cu .o- figura ~greabH;ă, .. se _pric-epea · să foloS:!;lască un ton convingător • atunci cilr,d voia . •.• Fiecare .frază Şhj sublinia cu g.esturl largi. perfect mas·~ul

rieprl'n's sa"- Y>(j7!'c.,.r; .·~,-ţy- '""" ~-of.," ... <:;:-i•.:.C •.H:l ..ţ ""' -_r,, _. h/, f .""! , 1; ;; 'E~\:1 ·,· ':ltga.n.~a up;.:.t1 mcnt"- .-., .;.:;_ ·;lţ-:- -.P~Y"._ ·: ."..-- - ·Fc.;>-: a· n .1""""~',.,.- ,_,_.U,T",H. } ><...-V,_;:,~. OI >A ....-iC.· Vn r-.:l_·_ V . . ·-J. miformă· -.oare ,_:fmpt.rne·a vurguJuL __ ~; --< _- >D.eţjriAs· .să -dlScute, num-ai _cu-· _·oam·e_H-1-:;·_aJ&n:şi: :kt --_c l.itm_8a· .gto rle:( :_duv-r ard-_ se -::S-frtrţefi_->-:<J:ţtŢe·_Ci.r_m ;descurnnăhit -Tn"·Jata n.1~- Rdbe_rt --LSu6de-r,rancr.·-::.~-:ac-e-st '<::',-t•ft~(-:.;;tP. "" > ..... ""''\.'V ' V'

~-e t1

~.ct,c,·,· ~

l;,'

•-

·tln~re·t· inba<\imbeti),-~ -ca_~e-- -_-(epre_zeri"tii ţqtci·Ş'!->~Ut~t::ritca si temut a ---casă SunderlândcBeiwc!alr. 'Cu Biefr.il'ceisei "'· -. ". - ·-- --\- \- . "< -· .'-: -- : \ :S~_ar :n~ ·s!-rri:ţlt m~.H Sh :h::n'g\J!> s-ău. _::ft.r::·tt-_şti_ut-:.s:ă7,'$i':db:Z:~ze .-----·~~~~~--_-

:_ -'hrgufden't'€:1te :_ ·şl- :_::-Ce-- ati'iUd:ne-:-,:---s::a~---;:~-attQ_p_t\9~-::- :.;_ţ$_~-a_.':::-98 -·_-Ro_hErrt-, ·tfSbLi_h~t -=Să- fi_â mai· ---praC~ut ~--:sa:_- -t\L{_~:tj:iciră - c·ortdes·Ceâ~nt.- căci ar :-,putea- ·să;.;t::S-up~rEr/ -_Cfat-:-':ri:iCl sli ~i oU-c'f ·trateze de- ·ta- ega-i- --ia: ega~" --câC'f €-_ _at f~ţe: s~;$,-i ia. -nas-ul -Ia-_ ·pu-rtaţe·. -· uupă--~ce oterf',._un !_o·e_ iui ·Robe_r;t-,.~se-:aşS§Lă f8-JJ_irou._ ~ Monsiew Sunderland, inc. 1n momentul de. faţă, cfler li!ionsieut SunderlancLsituatia ·ca --- . - ' - - .e- - mai trandafirie . niciodată. Negocierile. mele cu [Juvernuî spaniol '13\/oluea:z:ă satisfăcător. Sper cacacordul tina! sil, fie semnat 1n curâf).d. Un aCord prin care voi fi autorizat să .dispun de toate .rezervele de metale preţioase ale Spaniei, depozităie' în Americ;" Latrnă. ln momentul in care· va fi -pe(fectat, va incepe toiul _dumneavoastră. Trai)SjJOrtatea;'peste ocean a metalelor preţioase, "

.mNAST!ti..SUNDERLAND.BEAUCLAIR

care -a'u zăcut -p_ână -acum· -nâuti!ttate - fn

tazcn.;nsie

:\Lf-eeregHor dln ct7Ie două -.,A.tne'r!cL .: -Vă daţi' :seama .de. .-proporţme. -ColoS_aie- a·ie- -aceSteL atacB.ri-? Cert aşte _că .·fnă-

buCLir: ·de·_

-maie

-_.·prestlg·i~- ~h

t)chi1_ guvt::rnu1u_i,

-f..o··n''inlJ~ ';"iC "''a<>i)f-;u; r-,,,0 •..,. _,~.. _r ...... .,;::;,l ....-•• "'{1.[">0->'~_o·,-r-ar,·tul '-l""-.,....; ""'""' dW< .._ , :::;,,-._,:,r.'"',$; ,-,...,...._..... v ._. r-"-· -~ ,._, m; . l , .-..-- -r--~-'>."t -1-::: .;~fl<::ip"'"'i·rl·C). î....-. ,",:;::ii-':ţ.,.,"l 'C1""p;'"-iA ·~.<- ."""',...,. _._._,(.,_~ '-> 'J' fA;;.~.,u ".\ ·- -l"'!ir:'J·,·o:::to.v-}_-1''·-}. ,.;"J·_, __ ..,(•"-'_i ~·""'' rlr::. ""'....., ; n,·,_.n-~"-'·•·-·

_~-_ESte:\

fnfr...;·'adev-a·r, =l;/~f 's.ernn- 'dB ·lna!tă­ /ţon·sfQ~ra·ţi~ .... 1\Ju ·_ creţ:Jeţi îi:isă- că_ -vă ·sting:hş-,eşte­ ;Hbertatea.?- _adă,'ugă:: Ft;;bert -făr-ă- să pară -a: --acGrda_ -_pînsehmătate deosebită proprîilqr sale cuvinte.· Am. auzit că spaniolii si:mt foarte b.ănultorL Nu socotiţi că

în chipul· acesta va> ţine

oarecum sul:,csupraveghere '! un· gest de nepăsare. ·

ouvrard făcu

Semnificaţia. €r alta. Prezliinţa wea Tn Spania a

-

:câpătat un. :caraCter ,ofiCial .. su-nt

-oa:spete!e-

guvernulut -·ouv::ard !si·.zlse :.că târiăn:i! Său Jrit8:hJ-c~;.i~or nu -(~n:.t

·Jir'~'"'l·r- r~e- e,-ub't;ir~-a"":c.• ,f"'c "'

,~..;<

-·"'-~tnv'"'· "_..."., -c• CI

v

-

,.,.,_

Ar~J-•-"'l'u•':.

"""'·-

".-,·,cert•""-n'"r· ,;:;;_c..-.,.

•V•-:-•, -... a , , ,..,-;~,;u·ta ._.rt : >.,;,

'!~- ·so~î -,;~

--

,.

-

-

~ji.,...,~l•:;:f.:.L··r Cj-;h"i<:!~-"h>-,d ,, '-'"-"'·''""-""'-'·-···'-·~---

/,;i'-f··~''-'

v. ş_1•

Dri

-.+•r! '-i·-· ,,;:.;::;r·-U c;;""'"·

1 , ,1

pa~·tA_ v;;!:l_-,_

! 1-~:.:·ţ_;--;>=>

, ._ .. "~ .. ~~

,:::_1 · ~-_a

··p-rimesc aşa .cum se cuv!neL ..· PfoloColJl !... ..: : Jn _scara--aceea, :·ROberr avu prna-jUf să~ cu:noase_ă·p-e -:cah3,trr!4l-- !Pr!trt aJ -PăCii. ··_E;:,.C-eh?.,nţa- ss__-_-rvlanue! .G,odoy~· .era un bărbat atreti~~ tat It: spete-._ .strâmt 7r: şok~uri,_ ":~Tiusculos ,-_şi -cu a!ur·ă·-.-- de glfidiator: i-a patruz.ec~ şi .:;:apte de ani câştig ase in prestanţă .ceea ce pierduse

in graţie. · . Denigratorii lui spuneau

că

are. oc)1i

adormiţi

de · rurnegătcare. Fără să-ş,i dea semnat Îl făceau un .compliment. Ochii rumegătGarelor sunt calzi, languroşi Şi· de o .;Mceaţ? Jndescriptibilă. ·conten)-p.Oranii ·f_ol6:$_eau în _prlv.inţa fui 1v1anue! ~_ţiQpy şl: aiţf·tei-rnenl de_ corqparaţle .. ·spun~au că a un· Narciss, · preocupat .numai rie perspztna şf .îtlfăţîşe~rea sa. Costwnele tui fastuoase, decor ClţiHe, galoanele şi ·broderîHe· de aur ·~ dădeau un aspect impunător care impresiona pe neiniţiaţr După ce Jl . cunoşteau mai bine, îşi dădeau seama că ..acest

'eminentisirn
, pfim,ministru .numai

·, '

inâinte .•

c!e

datorită isprăviiotsaJexie. 11Jcov.~

a se asetă .ia .masai .Fiot:lert•:Se'adresă

~<:lcretkruiUi lui .ouv~ara. ,, · / . . '· . ····-· Mcmsi~u.r 'Onrist9Phe. q . lăti;lurrre ,~~ i!o,9.X;be .·. ~ânt'l• ·surit în· Spania).am ·.auzite multe pe> seâma Prinlului •Păcii şi aregin'eL Nieiim '[email protected]însă deşpre

rege: · · ··. ·· · . ' Regele'' e' câ

· .·

·.

.• ·

·. · . .·. ·

şrloexlstent: Vânătoarea, .c61tlcţla

lui de pendule, !ltellerul de pMtofi\rie $i mu;::ica;'după câie ~ii pâslpna't, 'Îi răpesc toftimpul. Abia daca mai are vreme s.ă stea de vorbă cu. ministrii, o dată său de

două .ori pe săptămână. Şi ~ţeâsta numai în

apartiim~ntul \!-lg_iriei; cfarloi; al.l)./clea este Şi un rnar.e ·colectionar de<Sparne ,de~cerbLf'e toţi oaspeţii săi de -,seamă ilpHm i:),ă~rio taţa.spl')cime!lelor sale, uitând să le spuh.a t;ă Cel cma(spleJJdid.ex;:lrnplar se înalţă chiar pe augusta sa frunte":. Ouvrard prezentă pe Robert Prinţului Păcii. care n privhcu simpatie. . . · · --" Beau'gate
conhâls: ·· :: -~--

_-_,

--o

-------

-~--

------

--

,_.

--

,,,

}

-

-

care rosti aceste;cuvlnte, nu scăpă curtenilor se!#ilt care SJ!Cif!l'ilâ~ă rninunare: .. ....:. Âdcmis iî'r.e mă(inimia să ~ţrjbuie unui rnl.lritor ln!ummarea .cu

râno

cu

o părticică din twrnusţ;ţea sa nemudtoare. Robert s.tătea periîru ptilna -oar~ la masă cu un num.ăr a:tât ,de. 'irnpresio6ant de .înalts pers;onaje. pecor~ţiiie .S.ţril!uceau pe. 'toaţe piepturile. N'um"i Robert; Julest.:aiont,Şi ţlecrges~CntiStophe .nu pu
DINASTIA SIJNDERlAi\1!:1 BEAUClAIR

35 .

Ouvrard era încântat că fiul· marelui Richar.d Sunderland-Beauclair se afla la acest bl)nchet. Era neîlid.oios că Robert va . scrie parintelui său ·despre .oonsideraţlad<:J care el; OtNrard, se bUcura la Madrid, Către sfârşltl.l! mesei, bancherul se l.ansâ 1ntr-o tiradă grandijocventa asupra viitorului măreţ al Peninliulei.lberice. Conviv ii, 1.h cap cu Printul Păcii, 11 ~scult<:~u cu uimire şr crescândă mândrie. Vorbele banche.w.!ui erau piine de emfază: . ,..:, Destinul strălucit al Spaniei.... Nestinsul foc sacru al . de.mnitarilcr aces.tei ţărL. Comor;ile necuprinse•. şi . neistovite are 'Americii.. Latine .... Prosperitatea agricolă şi comercială... Renaşterea. imperiul!li lui. Cari os Quintus,_unde soarel.e nv apun(') niciodată... . . .· . ·. · . . .. . Apoi Ouvrard vorbi de. ijloacele necf.sare. realizării operei de reconstrucţie: . . · •· . ..·.. . - Un canal va adl.l(::e .Madridl.lllli apă din munţii Guadarrama ... alt canal, de ·grandioase proporţii, va lega capitala de mare, prin râurile Tage şi . Guada:tquivir. Madridul: va fi ·port la mare;:. · ·. . Invitaţii se priveau între <ei şi cl.ătinau din cap Tri semn de 1ncuviinţare. Şi Ouvrard continua lot mai aprins, mai convingător: - Exploatarea bogăţiilor din Mexic . şi Peru ... F.olosirea lmense_lor resurse coloniale ale Spaniei. .. Qrearea unei fiote comerciale . uriaşe care să transporte peste mări. comorile astăzi neutilizate .... Reconstrucţia flotei de război. .care să impună pe o.ceane ·respectul culorilor spaniole ... lnvincibile .Armada renăscută sub baghetă măiastră a Prinţului .Păcii... · ·,Manuel .Godoy l1r,mărea gânditor predica înflăcărată a bancherului, care se străduia să trezească fanatismul. ascultători lor. După ce socoti că 'înfcierbântase îndealuns imaginaţia convivilor, Ouvrard trecu la o expunere mai practică.

rn

·un

-

____

·- ''" - " '-.~ - -

~.___

• VINTllACORBUl --~-"

- Pentru realizarel'J.•acestor)Jţ>iective, Spania. are nevoie de cred"it~ ... Oi:l. cye'(jite ţ.~ri
Ci:il:l'dU:t,:e<ea

dispozjţra: Spaniei;c!U:ăhl:l

.·.capao:ttate
unei soci~tăii

care sa procur.e >ţa:'ii. diJmriede cale \H!Inl 'Vorbit. ·Această $'dCiefate ar

O

O

O

'o

o'

O

O'

,,'

O

','

,-,

.f!v:ea ,dr;ept

o'

:

~cop

0

0

0

O

O

0

O,,,

-~-

O

'

'

O

O

M

O

' .

!

0

0

O

.extragerea libera. a .;-iieta:!elpc elin

.,colon(i, ·traficul, exportul şiirtrportu! tut;Jrorma:teriilor .p[i!)le .,şi .finite.• [nţre Spania ~~ America,;.· : ·

;, PJ:9P\lt1er,ei! en! într,adeyîi.r;. işpititoa(e.

.·. · .. , ...• Afşqerea propusă Jie Ou.vr.ard reprezenta miliarde, u~. l.ik!v.iu.de -produse ce:ld,nÎale. monopolul -. > "" '"''' -<. ------"-- . '• --- .. .. .s:cl:liml:),l.lnlor .. ,şi ... b.enef[c1i .foarte . importante pentru .d~r:nlillt~!H.I'il:'.r,ttclpanţi. În SpeCiâl.aCest tlltim punct .îi i

umplea

-

de

anţîcjpată. bucutie. ..•. . . ·. ... .· .·....· .· .·... . .· 1\ihi.l .toţi .spaniol.ii prezenţi la·.. banchet av.ealJ 'creoctfn(a .. că ouvrard era •inzestrat cu f'iuteri

·sfîprşi:laturale, f\bia ;so.sise în .. Spania şi ·izgonise ·toanietea. fn limpulnego.cierilo(j'delegaţii guvernului spaniol se plânsesetă că sunt ln imposibilitate de a achita.· subven1ia anuală de· şaptezeci · $i . do.uă de miHoaR~·deHraoCi:datorată Franţei. . Generoş\ Quvrard ·s~··demflioane: ·· Peste câteva zile, . Manuel GoâG.y îi· .de.clarase•confidenţlal. că vis.tietia ·era ·.atât de goală, inCâtministruf de· finante. nu. pute·a proqura.,niqi'.bagatelş. de cinc;l· Stl1e· de mii de franci necesari vilegiaturii •·anuale a Cufiii la. Aranjuez. înduioşat până la lacrimi, Ouvtard semnase imediat un bOn .de chilci sufe de mii de fraRci şi !Lînmânase Piînţului Păcii. ··· ..-·· Vă rog •săcl depuneţi la piCioarele. Maiestăiii Sale . Regina. . .

37

DINASTIA SUNOERI..At
·--

Robert Sunderlsnd era uimit de tclcntui de ~scamator- ai ba.n~herUlui_" care- s~otea _ca_ dk: pălăne ~O!t;tlU une_!e- mai ing·enioasţf __ ;deCât _âî:a!?. _/\chniraţja r'loO""'~~-·- 0 '1·-~v ..... -.-i,. ,, l-ai'"'' no'~l· ,.,..,,....,,..~; .... -""" _,- ,_,., ~ !,1: ~- r p,-;,q_~f>_, :-. :.I~_V<:;;~.J;,;: __ du.- H- ,__,_UJ-• s~.;htf!'di5l}, 1>.--.t._JUu-:f'i _.J

:·ca~·e -a-cesta ·n-invhă -fa reşBdin-ţa _sa, pentru a--~ citi un

docum_e_rtt ·:f_ă_t:ă· _precedent -;r, ·iStoria }inanciarfLa !urni_L .~· MonsÎeur Suoderl.a.nd, zise b<~ncberu'i ridicăn.du-s.e de. la birou, svnteti prtmul oir1

•.!_.. · !')·cu....-..-..~-~J,.:r.o• :vy_\ .• •_,.:;;_t t

,~ c.· ·~;J.v ~u-,e·st· _.._.. _

r..-al"'

.",

.;".;_~~

Cu :a1ect~tă rtepăsare~ inmână "ciiz~t~-ttorulu'i _tJndocument.lung Cl:l douăzeci !ii 'opt de articole, irJ josul.

·q_8n.Jia-

apărat~- senihătura loţ' Cari_OS',

-mHa_ -!ui D-timnezeu -rege

a:~

S,P?T'l_i_Bi,

a-1 -1V-î6a,_- Pth1

,_rilătu::l

c1e · ~- itH-

_~f..,cesta _m'q;.:'~. fnt;ldSSt,-- }1u-~:! etalase -t1tr~rile de· ··sp-ecUlant 'şi_ pr6fito( d_e răiboL :Pptrh:it ace~tui tnlfat~ ·sEr c~nsti1tJi~- c soC!e_tdţe' ~.u_b

:Gabrjpf J-uiien-

Ouvr:ard:

denumirea Ouvrard

_et

Con"!p·p_gnit:, :_-c-:.:tre avsa .$â'-$f· deschidă_ reprezerotr:Hit8 la 8or:dei:JJX,:-:H3riibur.o, ·NeW York si în !Yice alte va fi s.ocotifnercesar Pe tot ti_mpUl ră:zbb_iul\ri' cu Ân[j!ia, -casEi Q'ovrf:trd . et Co. obţifiea pri\dlegkil _exc!us:v ;jţ-; Ll irr\_rc:dtv::e·. sub -. . :fiEJ:'v'iHop n&c:{tU, rr.di:furi _ spânh:i:·~- !il _p,o~turJ;~. Y?ta

orase

'

·cruz: l-·Iavsn;i-. CcfacaS -şi- M6rn~vld~o,.şî ·c:e -a·:unpocta dîn ·co~_o;1li, _de ·asemensa sub pa vi! fân· _neutn.:, m:9talG prepoase şi produse de tot feluL Beneîiciile vor r: împărţite ;n mod e&ai intre. Mai.estCitea Sa .Catolică şi ban.cher.LÎI O.uvrard. Ajuns. cu îectura .1a ;'!rticoiul patrusprezece, Rob.ert ;zâmbi • "Toate t;heltuielile şi riscurile vor fi suportate dEC Maiestatea ,Sa Catolică"

--r--J.u --se pt.ite_r:. sp011:e·: .oa

-_era' nosit de· :prevedere. '(4r ·r~. c::-~t']t-tn:t:·are:· ,)\:1 1n8leur Ouv:--<S~d 9st~ --iluto.riZat ·a .c_o.nâuCe, .9: tiidmhtStr_·,=I şi <(face Operaţiuni - î~""· C"ntLJJ. ·"'ec'l"tătP "''''1'"' \•a rred~- ,.!ţ.:; '"'';vEn•a-" ..H-...-1;.;!"'•- -a~a .Y .vt.•i.!.'l, ""'"""'"''-f'~'--·-· ~ . _.-,;

"-'

t"·tn··H:>hei#\,,~-

1..1

După ·c-e teixrd_nă --~ectura Ro·Pţ)rl- ·--înap·o;e · tk;c_ţnn8ntul_ ,-,-şi }tJ.ă Yh- .Prim_i:·e, c9pl~r ·pfegătită de

.

Ouvrard.

~Vă

rog .să remarcaţi, Monsfdur ,Sun.derlap(j, în tratat. este specificat în mod e)(pr· dih;sJlota

comercia!a .. a cas;:i sunc:lerlancr,-B<>'atH::Iaii',Jn':ceea ce mă priVe$te, sunt.gata să tnchei c(I.ch.lfuneavoâstr:a un . contract în acest sens. E!inein'feles, Rh c01fdifiuni echitabile per)fru am bel? păqL i. . ... ·..· .. ···.·· ... · .,. . Ol!vra.rd ptez&ntă lui·. Rorr!!rt tin. •pn:l'ie(:t de co'riţt
Po!i)vit

ates(ul . cfoctiment, filmele . conti:o!ate de RiChard .s~H 'din •America, asu;mându~şl . para!el,oQ!igqţia de. a încasa .ppliţel~ .. sparriole. g;.;r~ntate tie. argintul mexican. · t"~toclati'( îşi ..iu)iu o)lligaţia s~ iansaze un imprumut de.p;ltnJÎ:ed.(je milipane g<Men'i o!anc!ez!, necesari consolidării finantelor spaniole. Un avans de o . .sută ·,,'TilHoane • fnsl1ci. va IL imed.iat livrat Ministerului. de ;flrrtH}ţe .a;i.f,>~anl.e.i. Pe~d!l. altă. parte, şantierele nava.!e $uQdt>rland•Bea!JC!air,;v.or pune. }n construcţie. pentru statul. spa!JiOl' dOUă. sute de nl'ZVe.CC!rnerciaie Şi O sută ·patruzeci nav& de război, de dif!;lrite2tonaje, ·ce. vor fi plătite în ph~şţri me;.;!canL ·•· · - - ·: ,. ._._·N-~ vă. ,P~t d;::J. ~rr -.f~Ispun_s;·_·~~tînithr iflainte-,::de a referi .tatăll.Ji meu, marchi;:ui, zise .Robert,. după ce parcurse ,ct,~ :privirile. proiectuL .. - Vă rbg;/aveţi .t(')f .timpul, replică Ow;rard ... Am acordat preferinţă casel . dumneavoastră, deoarece .prezentaţi garanţii deosebite. ]'ranslerui piaştrilor nu va lntâmpinl!.gretităţi serioase. Agenţii mei din Anglia sunt pe pul:lctul de: a cumpăra complicitatea !ui Wi.lliî>m .?Iti, .care va slăbi vigilenţa faţă de vasele noastre de trânsporL Sunt oricând dispus să discut această Chestiune şi cu tătăl dumneavoastră, Ţin să

DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLAIR · ·-·-·-·-·

-~{a

.

39

·--··-·-·- · - - · - · - - · - ·.

adU0 -,fş· ··ctJ(ioşUnţă, Â4o:rySi8ur- Sti_nderf9.ndî că tn_âine Jn ;!Ori ptec- ti. Pqris, -Unde v,cl -r:ătnâne· d_p_tJă JYf!;li

·s_ăplă:mâbi-,-

\lqm-_ păstr,a,

l:3gătt1r'a·

pt:f>J: -s·ec-te·tar:ul m_e\J) Geq;rges·. ChristoPhr:t -; -vl-t la~_ ·aici.- ·:a- ·Madrkl. Desp~rţirea f"J .cordiaiiL . . Robert ajunse năuc iareşedtnta sa. Propunerea iui Quvrarrl era atât de .copleşit()are p::i.JJ irtJpcttapţa şl :?unP·l_O_area .:probl_erriefo_r ·pe C_are· le dd.!_ca încâ'f ~\fL~-­

Ae.voie

1_

câteva ~easun P<el'ltnJ a şi le. o.rândui ln .minte> După ce Je t(qaliiă pe toat.e. Jeţe!€J, cârtârîn(l d(:l

l!,vanta/ele şi rîsqurile, ajunse ia oonclut.ia că această . dbest!urle <:lepăşea poslb11ităţile luL ln rapoartt:lle · ;destinate tatălui său şi .lui Ghallais, ~se mărgi!li să repete discuţiile saJe cu Ouvrard, impresiile asupra influenţei acestuia asupra cercurilor ·guvernamentale şi deosebita preţuire cu care erau pnmite proiectele sale. Nu îndrăzni să facă sugestii. J\r fi insemnatsă~si asume o responsabilitate ··prea mare. Robert e(a . Jntleafuns. de. intelept spre a:şi da· sei).ma, ca mai avM ~uit ..de invilţat, înainte de a se lansa singur în . aseme'Jea afaceri. ... ODua•zile .după semnarea tratatului, Ouvrard piecă 1;>.. Paris. Câteva orf) .mai târziu, -părăsi Madridul şi dules l'aforit., care purta asupra sa .corespondenţa destinată lui Richard Sunderiand şi lui Amaury ele Chailais. ·· Ouvrard nu .zăbovi mult în capitala Franţei. După ·c~ pr(;lzenfă lui 8arbecMarbols un raport stropit cu ••apă de trandafiri. promiţând munţi de aur ·şi o pJosp<;ritate. fără

precedent pentru Franţa, p!ecă la );msterdam, In continuarea turneului său de afaceri. Ce că.uta. acolo? Nu informă pe nimeni.· Nici pe cei

·.mai

apropiaţi

coiaboratorJ ai

săi;

Ouvrard era omul

:'loviturilor de· teatru.

La Paris, vestea · inCheierii tratatului d.intre bancherul Ouvrard şi regele Spaniei făcu vâlvă.

Barb
· Jl'asaturlle

<~eiţei

tu rin

braţe' co~iic' âl ·abu 1'\Qeriţeli:~f)e:car;e ;>crta Mexic. În l::ercdrile .ourl,'ll'se · ... spur\~ii·căilnsu$i"TtnpiJratul.. rl.lse$"6.• .!mptesidnar .i:fe·

succe~ele .lui

·.. Era' firesc

F:oftqna(·în

Oovrwct . , . • . · · • · . (. . · . . . . . ' . . " c
infiUei;ţ~ze Ş"i pe ,chal1ais. · oupiidectu râ.raporţph:Ji;lui Rdb~rt'<$1 d.upă,"O"Iur:lgaJntrevedere cu Ouvrard, care îl vizitase în ·cursul trel;erii sale prin Paris, Challais. semria 'Convenţia propusă de banchet. Nu. mai aşteptă apr.ol::arrea. lui ;Richard •• Sunderland . 'Era sigur .că aceasta va ·li' dată· fără întârziere: · · · Gr'aba lui ·cl1allais" 'tusese determinată 'de o ... informaţie ptimită de Ja
sa

convorbiri tainice fusese argif)tUi ·mexioan ... dri · Cballais era hotarât să nu ·.scape acelitstă ocazie. care ·trebuia să ·procure casei SunderlandBeau:C.Iair · benetictr de pe;>fe;
. DINASTIA . . - SUNDERLANO . . . -~

BEAIJCLAIR . ..

4.1

Potrivit .convenţiei, ·Challais. expedie la Madrid un :,'avans de 'două slite de milioa:neJcancL .Un imprumut ;de patrUzeci .de milioane de. guldeni, urma să"l ' '.lanseze pe piaţa 'olandeză.. , Intrarea acestei uriase sume in tezaonJ! secătuit al ;z\Şpanîei provocă la ~hadrid () bruscă irrviorare ..a i.'atacerilor. Furnizori! ştiind, că vor fl platiti, s.coast:fră ia 'Iveală m.ărforiJe dosite, băncile îMepură să acorde ad~şi impnJmuturi . pentru ihvestiţii, producătorii. "~'"""·· f)e piaţă produsele ţi nu te până atunci sub Până i;>i. Mi.ttistetul de Finanţe fu .î11 stare .să din salarH.Ie res!ante ale: armatei>:de, ~;birocn>tit care se despagublseră până at:un(li; sugănd ;; .; . vampirii sangele contribuabililor.. '··. . • : .·· ... ·. · z., · .. Drept mulţumire, la...propuner:ea Printului Păcii;. Cari os .al !V-lea. decoră 'CU marete cordon .ai • ului Alcantara pe contele Amaury.de Cnali~Jis, şi . . mare.a cruce .a: acE;JiuiaşJ ordin pe Rooert ~~~;,~'!' Conferifea acestor decoraţii urma s.ă prilejul unei solemnităţi, !n. cadrul căreia ave:a să. fie. prezentat r(tgelui şi reginei de îns:uşî --Pr:Jnţul PăclE. }\dve(şt!rH .pF(n1U!oi mii~îstru _-> riCcrÎtiC.fiU ae'easfă exagerată recompensa oferită UnOr ari. ·,.Pentru imprumutul acordat Spaniei '"~" dobanzi, spuneau ei. Ce rost mai au şi ;;rp,•es;t .în:~l!e decoraţii, destinate· rruma.i -em~nente, -c-are _a_u ad:us. -mari- se·rvicît

.

Păcii; ar

-fr- _fost.- în· :stare

să te vfare si

·fală_.de dtfh~u'Hă'ţUe -nna~nci"1r~ 'in care s-âr . acel avarie. La 5 octombrie, fregc:tele

'Ae"'ea" s·, ~a·" adl;·~aa;• ·~ • 'm~ U , .,·clar~" ~;;;_.a.-,_".,a~." _, d" 0-ia·l_t,,t! ·.milioane de pia;;tri de Brgint şi alte ;.•reduse de nre. fuseseră atacate in apropierea ccaste!or ali'e.l. de către o.escadră britanică. După o iup!ă , inamîce-- supe-rioare--;;·-Mer-c:ede·s" sirri-se· CEllelal· trei fregafe spaniole plecaseră nf-\,

.·steagul, Această.,.a9resiu11e ·săvâ~şJtăJr~tirn~c!~]face

.· .echivala co.on.act .de pjrateriec

cu

Ins~ e((gl~!!iVno;E:~'au

·. scruoulosi, adversarii lor. · ·· · · ·· .···. . .•. ·.· ·· • · . . Gaptu'rarea, f!otH~i .c<înstitLiia .o:lo:vttil(~ gr~li p~htru . . statul. spanipl c:are pierdea·•L!ItirJia:p&~tb);lif~lâ.··~".a ·•· l)laL,rnan.lfes.ta vtem:i:.i~ofăJaţă de. ·. grupul d!!. f.inanciari. :Străini ce:.pusE!s!l'#îlc !'lliiha ,pe tol!t~ · res.l.Jrsele.• •etonom iee .•. ~~~ · tăfil ..;.S;/• . . f'it)rqerea tregateioc .• cu .P:!al?Jr,i;';IJ!!pUJ'l'eÎ'J. o ••.•• c~nil.u~fe Jţmpecle{. fără :a.i{lil)toi:til•\;l.~i9;f0i~•llâse

l

1

'1

1

'J•• ;•.o;• .•. ·

· ..·.•., cornemjl;te.·· .ne.v:fre. ·caţe . •·sa. 's'i'Fi~î~eC:O~f~'J;prit\';' plasa bto cad el. ·na\f(âle... hYH.arii.c.e, •;S:pat1'1.1;!: 1 s.~ >v:edea condarrrnată.•afi lipsit~ pârîă la/$f~rşitul't~zi:Yoi!.ÎI~i.de rezervele .s.ale .de.. piastri .. mexiCanrrorfli>tac
'

•lberi1:eJntr~o· n~contl')nitii:·pro~le'.Era: triŞt că mândru! ·negat al Spaniei. ajunsese; ll, â~~lâ ;ta Cor!lt'liile. unui. parţicular, Asti\zi însil. nu· JJ'ltii ·iiv!Jade ..ales.,Superba

.flotă .spaniolă trecuse în ci()menJ.~I ~miptfrHoL.,I::poca galioanelor Se încheiase. . . . . .. .'. > · Prinţul Păcii., pe 'lângă o. s.tfrnedet\ie de ci~ecte, ·avea şiunete.C.alităţi;Cea preţicias'[email protected]'eJeera un dezvoltat simţ al realităţii. în:schlmb41 milioanelor şi ·al corăbiilor· casei. >SunGlerfâhd ;, · rm //pUtea oferi pentru. moment deqât dec6raţii Şi ~erg\lrriahte Ctl tiflul'l nobiliare, Ş.i.co;aceşterecom'penseîŞf în!'Jăduia să nu fie zgârcit, Slava Domnul~ ii r,egel~.·a.v~a ~ufereii · să cof)fere <decoraţii lii discreţie şi ·să creeze
·

'mai

• . '

· .

43

DINASTIA SUI\IDERLAI'ID BEAUClAIR prejudecăţile

nobililor fanaUc!, ce pUneau rnal mare preţ- _pe un arQ_ore genea!og'k compltcat _decât pe o pungă cu aur... · În ziua sorocită pentru conf.erirea decoraţii!or, Robert se pre~entă la palatul regal in ţinută de Curte. Perucă pudrată, veşminte brodate cu aur, S"bie la .şold, tricom cu. pene st;b braţ. Se simţea ridicol in acei coş;tum demodat dar onoarea de a fi decorat de :Tnsuşt -rege~~- Spai1i8'i, rnerit_a :un m~c sacrificiu· ;.ifestimentar. _Deşi_,-

.nu vOia_ ... sa.: o

·o· ,,,,-.u

<'im· JJ, ~ţ,·o~a··t il r•·

n::~unoasGă)

Hobert ·e(a

...

"~rd~· ·A~"~~ ·~""·," · •:?t~ţ' ...• - ·,d,·~ ;<- -::1fl ';;\ Le.;~"'', ~-:-ot\<11 '-"-_ţi

_o;>-,;>

"~ _l>t'V't-,_.. '-"'A

";c:.,.

-_·'-""" Q.i-atJt·î vi 'dp;.;;-:< iun.,gu··lar\-lt> ""î;tt·•1' -~i,..2\j'~o,.r~i*P'\~ro .:A ~r---.i?T~-~o:: '''"_t -·• 1 .'->O. -H, v'" -.,. 1 H>',J'• .,....
1

_,_.",_.,_,_,~,,

decoraţii, d_O~mnei~- in. -roci--;_H ii-e ·_P.'Hlre ·gală; cfe:ra:aţJ _ __ tJP ·tab,cu. -impună.tct. Robert--· ·cb~€trvă- tr;ttt;şţ,,:·,-că

-Stucp~He._ ._aurite de - p~ t.av:.nnn .:'fn6G:p~ls:etă; Sa- ţ7-e .-:-t'\tunece ~a- - tont""'I"'H':;,·;o·-"'r·'~-~~ -.-,•:-"- 6 ,;~- n.ra! ,- cx ""'l••r:''vl'J'J; 1,,., ,·~..o: 4tţ~_.;:!\::-i»}-'v ~ d_""- p,t;î>.. u0-i'" ... a __ f.t"..r, 1>l;,n...., _-.dădeau- semne da_ pbos-eaHL _şi că ::Yef~-- eovor:ta. se

···1-""'-tv"r'er-.tt .,_·,oc·•rî ,... ;-n;:.--- ,,;r;'?-~ ~ 1':~_ '-' , e:. <;J

,J1:<

-tţpt)ulni,_ -sp_e-ctac·c~UJ

r:;;:ld-_

~~11- ,~rr=~Ia~'-~ -.,.,ta-

.q_ ""'' a,:.:;_ţ.;,,

n

_..."i~·q;J:f,::.-

în ~-~;::_In

;J·J'-"· ,..,lv •.. ''""'~'"'-'

:nar_e ifr~;;_njsţe. '_.p_ţt-;;_tt - !:'-,...."..,....,,.~a. r eg·a·r,-~.)a'"'· · "'';:-·"-~""--'"' -ex.,si -~-- • ··enr· :::: sr, ..:;.,~*~ . __ a. a·-.-.:>t~-.!H3~_ "__,.."---r:;:·.a--'_v , ;a . ..,-....,,t._;, .;>:_QJ.it:-ghezăt -dar .ia an;.H'!1itF:i· .ccaili- şti -s-ă :se ovezlnta }~tr~t> -apoteoză aug~stă. _Un ·şan::bSI91n rugă p-e -Robert <-Ş-ă lreapă -in :m!j\('JCUf grupu1uf .ceioJ; car_e urmau -_să ff.s '-\
făc;.L t'04J..!Şi

hi c.u-r!;Su-!. _C&<"eirto_nte.L

Qqrnp?ll~ii,

erP' · ,, -~ ucL.oare. ·• o·dptom~ti._.li13:\t· · ~· · ' · d emn:~:ar:J ., · ar-._ ~· b.1s-ancn-ş, · ·· · >~:S:t:ra --i-a·,_1. "u"t· ··i î.io1 +re O"'-""""'an'i a:la· · C'"'"nn-.. a.li ·;1trl~ .... ;;t .... \;..1 >'j 1 u;,, "-· _..- __ ;;;l•rr.;y_,,, ,;;:;<...,_. __ / •tfa"__r'-~n: 'j'' ·t·,·n.Dr::>ţ~a ~. ,. '• d;~AI'":Iţ•a .,._O f"\f;:;:c'J'' ;--,tt y-<,1 ~-\,; -"·tu;;.-,_;:;; ""' dJ lYt'-.~ 1 ," c,:;,!,Qva ___ al.;-; __- a·_ o am _ 'r~•-....-, 1-~•a. -'--1 ':):·,··m-· ""'rec.:~,""na+e r~-c:. ..... ·,tud·;,..e"" "a n.tl'""t ... ..;n,"!--;:;, 1!:1 1-Ct'""':r.li ... +::: q '!:"---p .. _ qh".•• -~ -.:.1v_ -r.lt _-_ ,,1 u. ~-" vi•-~; ~:;,~,~·;;:;v.t!i.d, :. -;:;:p,dve-au ssducător ·pe ,_ de_~s:1pra- ·ev~ntaîclor rnânulte !<-::C::u-• cochetă ·nonsa~t?J1t:9. . . . ". :;~;_>~- PrinţtN_l Păcn sosi urm({t ._:le r:) suit3 n:..m1eroasă. 1 i~n~r·b+ '!Hi. ra-"'U"l-o •:<$·a'u'"t "U ·Serc;i'i'm de 1'111. :-,,__ 1 ' \;;.:(, ""' "'-i,<;)l ' -·'' ., ·~-J· .v :zt '""""' _.." ". -1 ' ·--f-' ? ;;:. ... ;~_-.

~-

l,;{'J~,-,;.,;ul,,

.

fd~~turor.

;v,:'-'>:<~:;n

!." .....

.

ac.eiaş: uşqară şî d!spteţuîtoare.Tndinare_ a ~f:~ai:-rul'uL P.pdi: trecq }fl dreapta ·troitu_kll.-_-Câtdve:.. ct!pe

cu

'

44

·~- ··-·-··~·~·~~~

'

-----

- -

V!Ni"i!.Jl:CORBOL .. ......

~~- ..~

~.i-··-·

capătul unuişirclesafoarie,s~JaOti

.mai târziu, din i.m .glas anunţând solemn: ' •i ) ........... -· ··Re"a· · " 1""' ~. .. ·•• ·• ••' ·. ·. <...· . Robert sirnîi furnicături ln .ceafă când'.suteiţ! de curteni din sala tronului se ple:c;ară adă!i\:l;YtGă·t~es\iile in bătaia unei.. •paie de .vânt. · .··.·. . •. . ~~' • ); Maie:staJea · sa, cartos al LV·Jaâ rn((.î>.gfăbit, .. purtându"ş[ cu . 'vioi.ciune .pâriţacele' prd~ijrin;(omt,

·. impqqobit. ..cu. cofanl!.l "Lână ţle a;ir'' .;:;~·qprl în · ... ·.dr$p!uJ tronului,,aşteptâno căregira~ <;:t:t'BAt\lţiiJase · Ta câţiva.. .pf!şl., .să· tretri1it complicatuiui protocol al (\11'\!i spaniole: . · ·. ····•· , · . ·. •.• •· . ·. ·..•.... f\bbert, tiar('i nu <;uno;:;te~; limba. ţărcii; ,nu Putea · fălh1ăqi fo(m\JI(l(e· şacramenfale ros.tite pe/rând .de rege; de marii .aemnjţerf· ai. CL;qii, de PrinilJI f'ăc\i, toate după un ritual s~pu!ar; resfiet:tât cu .sfinţe)iJe. în schîmo, urrnărM cu 'interes· sPectficolu! of~tit cte

> ..

jall]Hia Teglllă,. de care nu-l .despilitl'Jau ·decât. câţiva ţlaşj.DeŞi se af!;l qa puţin tfrnp !1'[ Madrid, aj!,lf'sese şă dund.aŞ~ă.din''E(UJ;ite .. Carlos al 1\(~fea,

pe mai toţi ..erOiLihJstruiui Cl;5h. regele Spa[lîei, .ar Americii şi .al lndiifor era un colos cu Un pântece enorm, atât. de ro.tuqd, încât evoca un g(oq părl)ântesc, pe c('l.re 'cbrgoanele, .Qecoraţii!e Şi . col<:~nele ţinea\) lo.c de corftinente, qr~şe şi Jartl.lfi de rnunţi. Leget1dara

a

coq:ÎOlenţ~ BOOrboliilori îŞi.gas!se Supremă expresie Tn pers.oarra regefu1·spa.niei. OcriH \ui mici, negri, piini ~ de_t~un~volnfă;._ ·ware_au- .să-,-og!iryde-a..scŞ_ -o- fire biâildâ-~ gr:Jrie.roasă, plină de Uiţelega(e · faţa de d•Jreri!e poporului. in' realitate, .Catîns .al !'\/~.lea era . tipul

egoistlihJf; preocvpat nurnal de rnanme: iui. , . Se .spune că icyfeHgenţa Jui nl; era.. tocrn<'!i vie · Altfel nu se.
DINASTIA SUNDERLA:ND SEAUCLAIR

45

~~~----------~

mai toţi soldaţii din corpui d.e garda. îo . .iegătmi\ cu acea$fă naivHate: regal_ă.- -se -făc-ea -_mare 'haz _pe sea_ma unei. constatări .facute de aotCJaiui rege p? vremea când nu era decât orint de · coroană, "Suvenmii.

declarase el cu toată coiwl::tgerea, nu împărtăşesc •· ri.scurile oamenilor de. rând...de a fi .înfiei~Jii de eofiil.e ~xor, .deoa(ece acestea nu gasesc Ji> tot pasul regi sau. .!pii~Jcipi de sahge regal cu care să~şi satiSfl'!Că poftei.;; . '.icar[! ale:" La care regele Carlos allll~lea, aflat de ta! ii, ;jex~la{nase const.er;~-1.at. ,,Carlos; que .tonto eres"; Apoi •a<:făugăse
iJ11rat, apoi)ntepenind~,t~ŞÎ iar~şf ViOara

Sl!b

bărbie,

. <~:!ee ia rase .demn: . .,Regii nu aşteaptă .niciodată". ,, Car19s al, IVciea. avE; a. şLalte ,pasiuni. .() flotă tn IZ[Iiniatură ..cu.. c.are se juca in' băi: inele, d<').m&rroură
··---~······~--········--

de struţ. o iă.ceau şi mai respingatoare. Gura lipsita de . dinţi se contracte .intHm rictus strivit; Când. încleşta "fălcile, capul i se turtea;.parcă, lungindu~sedG!
se

4-7

Ro"'ert1_:--•,,, ·~• U \

în~ ",1

1

P""!;;;t"ra~

!::.~c&)-;1~

cu ..,

0

-'p' a+ple' 'n'cnrf"'n""t'e ....,,_.., ;_ V••n?-l.t:o . ·so '"-'

_-'-.~?t•

~spui-be:rar:ă Ctl prilejui -a~t:stei s-vH:::_mr;rităŢL :Cfn""~d re.gelr~ 6 -..d. vv "1• ,,·,mlin "'''·o•a'ţia n~'ga"'"~•·u· J C·'-·1 ~"M"·m· a, 1 ii -l , : ŞI. .... ·L. 'V' - '-"'-!!'"'-"-'' :-inalta- ·disfinct~-t?~- -Robert ·p.Je_p&- ·genur.chkd po_nivH--_ protoco!UiuL Regele ·H ~Ur?şe ~ca bunăva!_nţ"ă 1 Jar re·g····l"a· ·z· a"mhe' :·-.• _,, r-t _;·s· e _-.••s·chlrnre;,OS' __ f '!''"r unb··rle~c .. :::i )JJ. t, CP ,,,_ •iola 0 ,•, ·:··Să -.:e)_(;pf:ime -interes~ şi cq-chdtărie·;· -dar· n~ Jăc6a ·de:cBt •;;-;~;.n-

ţ..>;;:.;,_

.;->",r-~-H

csă-i

sporească

_lhVJ>~

Ul.Y-11~~'"!

sluţenia.

~

Prinţul

Păcii i&i!oită.

P,il .

Robert· ··' · .-·· S;JilLjncredinţat qă îf!alta .cinstire pe care v-'a )făcut-o Maiestatea sa, va fi urmată .de a!te semne de cbtmăvolnţă:

·

Aluzia era străvezie. lr; schimbul .continu.ârii ~.:mei .coiabqrări care pănă acum: dovedise..rbdf1ic;'ă, .pentru tezaurul Spaniei, Prfnţul Păc;ii era· dispus să" decearnă membri.lor casei StH1der!and-B.eauclaîr •·:Si

se

alt~ distincţii onorifîţe.:..

·. ·.

'

·_,_·. ·. •... ·•·. · · ·. ·.· Imprumutul lansat _de Cha.llais pe piâţa olandeză · avu mare succes.. In· dowă · săptăn;uihi, amatori] 1';uoscriseră Intreaga surnă de patruzeci de milioarre ·· ;'guldeni, care/fu vărsată sta\u!ui ·· spanioi. ... • în vara anului 1805, primele nave constroJte .Jfi santie'rele din. America: ale · cas'ef Sunder•laniF

.sea'i.iclalr fură predati:l SpahieL Traitsportul piaş. 'trilor · mexicani spre · EuropE! începu in aceeaşi epocă. ·. Errglezii, care se menţineau pe poziţia .CJe a nu m(.)naja Pe neutrii, captuPară două .nave su.!J

,pavi ljdh. american, confis.cândlpcărc'ăturâ, •Sl:lbc'u'!ănt '•cii era destinată. s.tatulu.i spanicH,. cu care Anglia se •·.afla. în râzi:Joi. At~east2 imprejurare •determină Pe ··.f;"ha· lla·ls·· · ·.s· a~ ~.·. Sl."te•" ·l·"m"n•~·· 'cansp~rt"l. "'ast'"O' :>-.~'I:J ·~ ;._-.... ',..,j ,;J'-'J,CH ,,!.,_ '1\_V~ V !-"1'-'7·''''_1. ;<-, __~·pre_ EL!roţ;lfL ;\;avele . p.or-ntte, Spfe_ Spania fik-:ură •:'i,ţlrumul întors. Dejucănd vigile!Jţa britanici lor, reuşiră -,_::.~-;cSă --<--acosteze: ·1a Ne.\~t York._ ·1n -f6Jti.! ·-ac;esta., zece ';milioane de piaştri fWă.depozitate in. tezauru. Băncii

'Ma1:1battan. . · · L:.; Între tiinp, Ouvrard cree ir, Spania o Casă..de ~ţ-lC'orrS-oHd.are__ -cara · :a\iea, să- e·_mlt§ monedă.- hârtie,

VINTI~~i±df;~ut .. .. . ·. ..

--',----~----·"

-

garant~lă .de

-

--

-

.~

',

- - --

- _, - --

,'}-

-- -· --

-

ÎIJlprumuturile furnizat!;' Ctek'b~sa · .. ·sund~larltl:8eauclair si 'de.. rezerwR.ttezaUniftH:frânCez

.. ~e car'?. Ouvrard se

~olosea.l,&. diSiirE!ti'~./.i~c··•···

- _ · _earb~~~arpo-~s:_:_)r _-a-ăduSe

,rnâhă·-~·:{~b~i~{:!fiifj:ttcă~ ;-~:r;a

-_Qe a;:>j-r(f ct; ratî_~jnatnenţu-l-!u! '-0\:vl~fqf··:-ţ;ţţţtl~~l~~ib;ă~YJf:l_-:" -:)<$paP.hi -nt(-__ '~fi~ fi :'i~ ·-star·~- .:&§--:_şi --~C~lt~·,,:·,~--~ţ9_:f_ti_l,*/'~h~HJ1:te .... de a~:Ş[ CO'fisorida propria ei siţuaţ!eic.ti. i;;fl,pJta1uţF,jil1 ·. · Zafară i spre acşl· t!Jfb!Jpâtaţi ~po$ib') iiJ'$ţil<~.l19rl~iî(i;ii.~~ffel·

..·.·ta rna·ctoiia f?ză'csifcşi~Poată.,ex€t~i:it!1IaqgaiaiPef;\t~le •<· pătre. Fr<~i'ita şh că!:r.e ·<;onsorţiut..a:~ ;b:?"!l~fi-e'rf#6'1:iie îi iJr.Oc(lrase,fondul'i •...· ·•.•.. ; .•.• ri' ;'},(! e,j'i'i,}},,i . ' ·...•

aceste ,pp'er:aţit'ilil, co!:lsţj~Qil;!u c . .;sp.ttţ(!!aţieo de ·mar!.pr()ţiorţi L.··Pe,p trp pf:()fa~i'~~atl']i):rea •'cbmJJlH:ate: Cin!) )ecaf. fi .putil:t ,).ifmări? · F · 'c' . .. •. ····13;ert a~~e că ăfacerileme;::geau din plirf;§î ((eoparte Ş) 'de alta a :Pit\nei.tdL ·• ....·. • . .··.. •••.•.. ·. , . PMtru~:speciaH!)tl,

MMHdul cl!.înoştea o prosperlt~t$: tJirpitbiJre, Sf-;;r îi · -
-gan·o?d6le:::_"_;;:tdt~--c:Efau ttecoritmjit :J-auiL~- ::ş{ -_=-_n_ei:;tp_rriate. Şantferete .navaîe·.îşi reluaseră ..act!Vitafea.•.Sol<:lele

· restante :l
erau acf.ltate. !a'ziCSpecl!latorii

fnciieiau •tr;!in:tacţii .1qdrăirîeţe; ·t-~obi!i{, fntrâţi în ·combinaţiire ttii'Ouvrarcâ, îŞi .attreau din nou caleştîle şi îşi acopereau amantele cubii\.lfel"ii. Er<{u atâţia bani pe•. piaţă, rocât cere;:ea aju nŞese dqpă~eastâ oferta.

s'a

Pravaliile >şe goJ~au d.e măr!urP~'Cârciumele nu mai Rrtd~~eâtF cli~ntefa; .Şk>f;!ridile ...p ~im€JI'm .1~răşi ofrande. bogaţe. Până.' şi cerşeto(fi trăiau •b.înec 'Şi în Frariţa'.specu!ă'torii îh$yraja'\Lde . .belşugul revărs~t de

cu;

-O_ny~atd: -qsupţa _Spant~J: $$ :fa;LSJ~se~~~r 1h:- elfad_~_f:I de m-a-ri-- prqpqrţiL 1\,HraJtJi _ctU_nJfu_k· d!ţt ~1eX.l__c- btbise f-.

.

.

-

--

.

.:.-

-~

.. _.

.

·-lumea -·-- ·- ._,<,· -- - . . - --··-.· -:_-•:: - . Nurnai.Challais Abundent
-'-'.

franqei

şi

francez nu

de tai moşii

era.

~

piaŞtri .o fâritâriă

'

mexicani. Dat tei<~urul

11esecata ·,,

de aur, iar argintar :~

·. 49

O!NASJ!,Il;tSUNpERLAND BEAUCţA·_~l.R_ _ __

me.xican. 1nt.§rzia să . sQsească, Englezii v;;~nau ·,.t j + "t--''> -' S t:frrd er. j ,an d'.. vanv .-...- A -~-!~era rrre_nte coraţjrue c·p$81 ·M>!'!s~r.r.,..::-.-,"::,~-,- ... ;~s~ ;· ~-l"'_,.,.·, ·".; .•· ·...... i- ;·! . lo U-.;, v:V_f""c:_,""'·""'Lf (:fi-o.. !.fd :}:~-·....{,,_f3}1l;t };Un._-_;\.•DiOn.l e _spq._n!Q_ ._. ,':l,, -'?• ,..,; 1...,..,·;:;rc;:;t·r·..., .1Jt..-t:1. _,r.,;.,•.!_.'-"'

~-'""'""~":-c-- ...

----<"'!!lt~_,_,<;;J.--.
..

~! .-,, ... ,...,.,l'

{ţi.·

lAJu:.·

. '

~

'u'

"""!! ::r:· ~~-,-".,~ ·:::·~ -01 ·r"1!'1""f.>ţl!:> -, ... _ompl'lc't. ate~ _ 'Qr•'-'t':"_..F-rl ""·:·..,..:~':"' ,_,;.J vJ>·'-·y,,;"_,.~ "'"" '"'''.HJ-1·-"•"'_·- ...".. 1.•_ 1 _a_, ; -;::?~f""" a· .• ;;., . H_-=. .......- ':.'":-,: 5tl'"'-">;.. ~n""';";..., ..,..•e·n,..·'~-~ r•a'nd Ch. a!l;.T.e•· ,.,, -' _! ·--" _ţi G ·_~..;- '"'"' ; H <ţ'H k o ţu-; QJ , ::J 0:: ,rr.ti 1 ; .- I<~"L _V_ ; , , ::.,, ;:;. • '

teproşasl,l

ac<:ist !u.:;;n'i. b;>pchşrur se rnărgi1}i3e să ddice· -d_i:n' :timer;i ·şi :Să -deci! are~. -că·: _potr::iVit ·-acorQO:iuJ ·.· inlerven!tlnt~:e el şi casa Sunderland, .aceast01 urma să ,asigure in excJusivitatfi .transporturile. Făgăd!Jfala !ui de a-şl asigura' comp!ioitR.tea lui.Pitt n.u-1 angaJa , cu 11imic. Făcuse;.o î.ncercan3 ';Re,r..evşită;· Era

·

încredinţat că pieştriL mexicani voriljunge,totttşî,în Europa. Posibiiităţile casei Sunderlahd erau imer:işe. Convorbî.r1;3a -se- -.termfnrtse-/fnt:... o atrr!osferă- în-cărcată.

T)ouă nave amer.fcane, din ·.flOta- -to:in~rciâlă B. -:Caş_~j Sunder!and, reuşJră; să se. ·. strecoare ,ptin· reteaua 1' 1-. __ri.J!Ocaae·i .0.n_g1eze, ag.'J:3~an-u ·~!Dtr··un_ PC:-.'rt __ t: sparno 5_;ai"' 1

•

•

""

.;.t

'

. 'r~p'>t3i'P-:':> ,-::f·:..;q:;.to-r- t~nri:h.'!' ·;~Off:'::Z· \'i.~n - Ch~jj;:t"l';::: 'OU-Sl "\;2 '\;.!~-V..,.""'"-''-''-'·,,._;< ''-{-' ---.;>-<...r --c'o.<.- ~~!>,(-Y•• '\:4 ,_..,_~J J <

făceâ :Hv..z-H. C<:>nvoaieie -DU -t>utea.u_, u~m~f3 ·un pr_oQ-r8ir:'PfeCis. H~rtia-monedă se:oasă _de-, Q.uvrard -,dep_ăşea,/ :,imP:o'ttu!. de -pia_ştr! ... _D.in- ft::irk/ire. peJJtru -e!, )a: odzont :·-·:nn 'Se semnala -nl'ci .LHi-.sitn-plo_rr.·",de. neîrycredere·.î'n ·emisiunile repetate 31.e Casei de Oo.oso!idare: Totuşi, (Challais îşi spunea· că trebuie să. fie prevăzător, , , La Madrid, .Ouvrar,d primea recqmpense pnorifice. Regele îi acoperise , cu decoraţii>Pentru început, ti acordaS'e şi un. modest ritiu nobJiiar. Rob13rt · Sunderlancl, fiu df.; marţhi.z, h,J înălţat dintr-o dată• .la t·an-gu_l_ d-e gT3n.de. de S.:pa~i.a-1 ·: 1n · cadrul unUJ ,: -ct?rsrno·n_ra:f- .cotr.pficat. A d.t?ua· ·zi ~-n- şa~tb~iar} îf :... ţ;.rezentă .1-rictuta.. Titlul costa ·treizecJ de- :mii -:de ~·:.-dub!on-i. Această_: su_mă:: era o .subs~-it.uîre a. corv~·ili prestate odinioară de posesorii grandezzii, Coroanei ·•. pentru fief.urile lor. în trecutul tndepărtat, granzii fl..lrnizau regelui .un număr . de osţaşi cu tot ~ ecl)ipamerltLII de război. Obligaţia aceasta căpătase

50

cu.. timpul ·un- cara<:ter . pur pecuniar. Ro!Jerî .Sunderlîmd plăti fără e.nwziasm. Şi Challais''prifti+.la R?hs diplo.rna.;care iL conferea. gnandez:ta. Mai puţfn .darnic .decât. • Robert, refuză şi titlof ,Regeh:l:'îiconterisecele mai. înalte dti\iinc'ţiicspal'lrole, ·• eP~izâl'ld ?sţtel (riljioacel~r de· ac! trlai sto)lrâ· de ~ubven\ii ..De acumH'lain.te·putea să"şivadaîn linişte

de

afăceri.

· · ·· · · ·

·-

'

.

.Dar abia,scăpase de atnabilităţile Maiestăţii sale, ca un;,alt rnennbru : · .· · _ _. tn corrrparaţie cu moşnegii dărâmaţi de teurnatisme :din at;lturajul regelui; tinerii lnfantado şi · Sa.n•Carlos îi păiură .mun mat .agtlS'abiiL Le ac;eptă ali<)nSl)riJe, ~ceasţă prieJenie , crescândă nu fu pe placul Prinţului Pacii, ca.re însarc,ina P
al

DINASTIA 'SI.JNDERLANO BEAUCLAIR

----

_51

- M-am săturat de tutela acestui Ouvrard, spuse el lui Lafont. De la o vreme lşi dă aere de Hd.er. :Prea ne socoteşte .la remorca lui. .. Casa SunderlandBeauclair trebuie să-şi · re.ia libertatea .de actiune. ~. Din nenorocire, Monsteur, suntem legaţi de ouvrard prin contracte ... - Ştiu, Lafont lnsă nici..unul dfn aceste contracte nu ne obligă să lucrăm aici, la l'yladrid, numa'i prln .intermediul lui. \161 propune lui C.h.allais să lnflinţeze · 1n. Spania o sucursală a Băncii Sunderland; ·. Latont zâmbi enigmatic. -·· Cu ce scop? Spre a negocia, ori a primi In depozite. hârtiile · fără · acoperire emise de Casa !:!'!il Consolidare?. · ln palatul său de .la Veneţia, Richard SunderJand ducea o viaţă tihnită, de r!!ntler cu .mari . venituri, Zvonul războiului care ·p~stia Europe: a6ia dacă 'ii 'ajungea la ureche. În auritul refugiu al palahllui fo\ndreea 11u pătrundea decât ciripitul păsărelelor ce se zbeng.uiau rn dreptul ferestrelor cu vitralii multicolore, şi· cântecele m·etancolice: ale gondolierilor, ritmate de clipocitul vâslelot in apele ·verzui ale lui Canale Grande. ' Galeria de. tablouri a roi Richard ajunsese ·sa rivaliz.eze cu mar.ile colecţii europene. Ochiul i se · formase şi i se rafinase gustul. Pătrunsese atât de .. teme.inic tehnica şi. maniera marilor maeştri ai paletei, încât identifica U$6r orice pânză, fără a se mai ghida .după semnături. Se pricepea să depisteze cele mai ,.·a bile falsuri. Profitase atât de bine de lecţiile lui Wragby, încât îşi depăşise maestr.u!. În Italia căpătase reputaţia unui fanatic şi competent amator de tablouri. lntr-o zi, Wragby ii .spuse cu tristeţe: - Am devenit inutil. Nu mai am ce !e lnvăţ.a. Richard il bătu afectuos pe umăr.

.

.

52

· .·.-· Şi acl!rn eşti un;foarte preţk.)s dJ)nşili~r:il\r&:.m.ă voi. lip;:;i de s$rv.iciile . tale) · •· •\ ,•ij,iiJ~•.· - Oh, nu la aceasta mă gâ:nde;am.. .; •. : •. Richard zâmbi cU ·melancolie. .•; .;·, · ·. ·• ·..•.... ·

. .·... •·

.· . .:_ $fiu la;;e.te gânt:lea'i, riacan-
"

'

-w-t~-~/~y.:;_:: _ _--_ <:.

-

---

-

'_,""'-,

•J·'

" ' - ><w•

•i ,j

(''' '.•'•'',• ;,

, •

- ~: _-·-_>-- :~~rş~~:::::·;~:_:i·_,.--<~~-~><"-~~---->_:_-~_:_ ······~· F,!iţhartf! ro~tt VYragby cuijfi1j:lJ.itare,.•.~g~{~!.a;t.

.··· ••

<'--

, -_- ,-______ ·:__ -

_-

- :-

--- _ -----

~@urT~ir~a.;;t:g~ii~g~~~ee~=t~ii§~l~~lli~~l1Î~TJf~~··

·.• motiv~J.e cari,! ;m~au.!.:leteri;rli.n at.Să'.nl\iiwă.'mâif!:Jespâtt . .tl\3· .Hr.e: ·Drag{;;lste.a .comună p~otr!f Ar;1dreea 1'ne.•a intărit.vechea. prietenie. · · · · ·· Grăsunul Wragby se simţea•Joa,rte stingherit. . ,; ,.-., ::r.e rog să mă crezi, 'Richard, niciodată nu mi-a •trecuf prin 'minte săcmi detvăl\li. sentimentele .. i li primul.rând fiindcă mă. ştiam a.bit de,gras:şi de< urât,

încât

in~aş

ti

făcut

ridicol. ·.· · .· ,1 · · · · · ·, ·•. ~ Nu in,cerca să te inicŞofoeii îtj!pr()prH .tăi ochi, · Wragby. Nu a-i făcut-6.: fiindcă @i .erai prieten. ,Ur!lţ!:lni.a ,. t:JU inqt.lpărtea;t'ţî, .fntotdeaun~ . pe·· temei, uheori h?. fasdneaiif; GâfjdeŞte"t? !â "Bachanalla" lui Tizian, ori la. "Mersul sUeiulluî'' de•Rubens. Nimfele iubesc -satirii, eate sun't cele mai·urâte rfinţe .. din •.lum"e.: .. .f'.Aai e un rnotiv pE!otru care.;ilU Concep să despart efe tine; Wragby: Graţie lecfiilor tale, pictura ntJ mai are taîne pentru mine. Vreau acum să păhun'd şi în·alte domenii.Tu, Pico.de iifMlrandola;. redivlvus, · vei şti .să"rni .găseşti un târâm nou, ·care să mă

ma

pasiorieze? Bineînţeles..nu renunţ la tablouri. Când

boala aceasta îţ[ intră în, sânge, nu mai scapi de el:! ,până 1;1 moar)e.. Cecrni ·.mai recornanti?. ·..· Propunerea învioră pe Wragby. Aedevenea folositor. Nu va mai.tace :pe degeaba umbră pământului. · · · - Colecţiile de. arme. te. ispitesc? · .

. DINASTIA SUNOERLAII!D BEAUCLAIR

.53

·~~··---··---·=~·~· ··~-·-------···---'---

-·- N-aş putea spune_. N~-am fost '_niciodată un admirator al tmij_ui; ·r\~arte. F;abtic. -?tâtea arme, ln(;ât mi-e silă .să !S mai am şi acasă, in panop!iL -- Atur. ·..~v.....· .ti·~r·-~1 IH'-" :-Y-cc""6ra· ~. ·E-: ~-f~+ '-''"" Ap_ .ţ..,.·u~·o~~.; • ·-tu - -. 'CI,<,!;':<\. \i; '-"''-';.;;." _cons1rUcţWcr du:ce Ja "ruină.- -J=_- prea costfsitoare~ _Dt.Ira-rea. Unui palat. cere Şi nrea mutt •t'm;p. C' yl -CU răbdarea nU sU,nt. ,tocsnâi prLsten .._._ .-;.\tunel _1(

··-

Ct.·~? .~v•lV.

·'"

1 ~':""i) o~? ~""'

. f· "-~ _a.c_ea{3 .. a,. -trn!

Tf..-.

-f-'C:.

1__-ţ>"-· " '

,,"~nsc ;;,.;""'IJ ..J·;

t

ran~n ~se_

to-•~ -~~r"!<>'e U).. V-~<7'-'; .:;;..'"' •

""-..... mt~c -,~"' .c:n<

,~

A'a•ii ''""".

_ -'·

. de

Tl~ptacen_

familie. .Ma~· ••..e.'erPam. ·, .la·,· _..,.t•i\.-+l'le· ; __ ~'.l _ .,rare·_. ' 'La·

-

··1'"" '"~"i'e , ''-'""-•:JOU _1 _",_.,_

Cadavr~- (J~ ~m. b'!h'iA•"c'" _,_ · .i..:-.v,.u ct, ~,, ''-- c'm'''i~ ''-·' L ; ~;, _._._.. 'o""'ur' ~· .u _1

-·- Bnt:--Nu-rnî' -,)r;:rb-l -desjjrB ·c.fce:ste

~rl'l îmr' P'"~~ C ur-r.· _,c,'-'c; t>~-

"" ....-u

roase de..viermi. Wragby rkHcă dec>olat dfri Umeri. .. -- Atunci- ce· să_-{i ·-m-a:i -pro-Puh? ·p_up-â câte ·ştitJ, c~ie·cţ(f!e de fe.mSi: _;·nil te_ rri_ai- _;ntefeSl~az-a,.·-· Fires.e. Când al cunosJSut fem8fa ideali!.· n;i•ţi ·mai fac ·im:,:;resie -contrafat6t11e: · · - . · ·_-t:::ş..:( ""' --.·e-" ;. . n:...,hn ·d· -î~ -~.;!:}·.:,..,·* f":':hţH:-""'11!"' 0 -, __ to -n r-'reu_z:;-_V6J,:r-u .... >::h, '-"'1---":;t ·/-"Y ·-,··.fo:-·-;..,,l..;t To'-t-r·-i('"_·~- fl' •• :c.,•! t'EtJ. · · \.a:. ~•'·'"" ~-C:::01, "''--" d-i ,......., --"--" , •• ~: ·FizicO.t ;,~u? Vr$i- ·să· ;râă -:f!iiiezL :Am :sărit'- de '

;-~'. ·lr"...:tze·c·l._ ""-

'

. -

'""''

h·, ,;,.,,.

·"'J _ 'c>l•"J '

·-- Sunt4m -

·esti

'

rl-""

.•~'17 o

,...,....-.!.

G
•

,-

en :;arte:

fti' urez:'mu!i! ' -anL La vâr:StF:·-ta '

încă fromos.. .u,, · biltbaţ .,...:r...,a ,._,..-.::.:·1 0,,.;::.y ""'~--n·l/la""pt~•le•d __ <_t';..,l '-'t , _Că" ~l. \'""---VV'!_~i n ,;,=, r!'Jr::, ~~ ,... .ace"' '"' ""'-~ '

'

c~- să nu ... L ·retr~iţţl pro,fi_tă ch~'eL ~::k}t -rnai -e timp, '\.t-a· 1:J-Uj' n:h·-- ~L"I~,,·,-;;-,_~-.;~">.,.,-01' ~- ....... ---o:,_;:-,.; .. i.,ow,;....Jfj{,l; J:...,,_,l"'"'""I'UI -+_,..,;::"_, .~ ..... ;.... .... ~h,...,..-6 do \,'•Il _, J~;';j_tt;;,. ';'• ţCJi'•)<-~l,., ,o;:,.;~;;< ""''

.,.Q . .

1 •'-j.•"'' ··~· .-aur Cd îl!tun (,;;r ·pr-~Z
-.--

· ;i< '""a~'t.l"''~'~? ..,. ,..,_l_Gu.r..:: ._

.1\l "1

u· •e· ·,n·'"l"'g _1",.."" . -~...

,. un · ·. om ,.. • . ,R'Le.h!lsr d , t._1n ;om. d eonns , SR• ,_.!f'Lhrrnc. Esd ' '. . . 'răstoarne. -_ştâ.nCl,e, -mun_ţi_L..~ 0-- -via\ă_ întreagă le~ai zbătut, ai con,;umat tone de ener.gie ca să c(eezi un imperiu financiar ... şi deodatiL ai renunţat !:c lot ... .-

"

'

.

<

- Tocmai tu imi .ceri explicaţii? • ·• :.· ·• ·. ~· !ţi cunosc pretexte!e,,. Adreea, Caţ!ps-Ollifltps; Escurialul.... D.ar ac.e·stea nu mă. m!Jifo'm(!s"c •

•Res.emnar{')a ·.este apanaiu! bătrâneţii flept)tipcioase. Tu. eşti încă la o vârstă .la care poţi . crea,,:,>....•.•.•..

,·;.....,.Durerea. nu are Vârstă, dragul m~u\iJ'PietcîE)t,ea · ·. · · · · .· · · < • ,·;: .· < : ·~ Richi.lrd; du.rerea este un tribu.t pe c?rEf.'treflgH:l să~! ad\)t;l morţi lot. du rere ·făr,ă.sfă~Şit}~ ;~bs(jrdiL .

Andresi..:

o

Singurătatea .hrăneŞte sufe.ţii1ţf:! sullet~;âsqâ,i'()~m~nii . CU pte()CU~Jări;multiple nu au tjmp:să 'P!ârtgăiif'u &$li prea rsingqE .Ai· prea puţine ocupaţii,;~~uginî;lŞti fără .sa~ţi

dai seam
.. .. .

./:

· .. /

..... · Richard · nil· răspunse. lncwn~at, .;,;(;u vmălnile la · spate, se plimba urmat de wragby pr.in.galetia de .tablouri: \/Vragby îşi dădea seţtrn~ţ că e~a intrl:itsâ mai insist'L Câtev? zile după)l:ceasţfl .. con'\lo(pire, Jules . ·~afof\t şos:i .la PilJaczb Andreî>a. Richard eraJntrigat · ·Ce rosţ avea ,această vizită?· Abiâ ci,! .o..săptămâni! •Inainte Rober,t 1i scri.Sese pe larg t:Jespxe Viaţa sa la Madrid, despre o.riorurile, oecoraiiile} şLfitluri!e pe care le primise. Ca intervenis;, În ace.sl SClJrt r,ăstimp, d.e soooUs.e n!>Cesar să trimeată t.m~cu­

rier extragri:Hr:rar1·. Richard·· pr.imi pe Lafor,t în ·.cabinetul. său de lucru.. De faţă s.e afla şi .Guy

1)\lragp.y. · .tafont ~na ca de obicei .corect, rezervat; inteligent, . de. •o. .. dişc.reţie desăyârşJtă, Ţipul,secrelarulul ideal. · Aceste caUtăţi iletermi naseră pe .Richard să-I treac.ă · in serviciul . personal al lul. Ro!:lert. Jules Lafont salută ··cu gravitate, .....-;--, Ce .vâm te. aduce, Latont'? fntrebă Richard. cu . -. . .

simpatie. ·Secretarul aruncă o priyireintrebatqare asupra lui ·wragby., apoi se .adresă patronului .. . •.-:- Pot .să vpr!;lesc; Nionsieur? ·~ Fărf;. rezerve; Lalont. .Mr. Wraghy e prieteOJul meu.

55 Tânâre: h1şi spre r:z-şi drege glasu!: _ -- -Aifqns;'eurr ·vă' xog· ,_Să·>n;u iuaţi în n.ume· de- :rău. indrâzne·ala de a nja ti prezentat in faţa dumneavpasW!, fara să fi cenrt autorizaţia şelului meu direct, Monsieur Robert Sunderlanct Am socotit· Însă de datoria mea să lac acest . pas.·.. ·

.

f'rufltea lui Richard ,se !ne reţi uşoLNu-i .plăcuse

inţrqqlrcei;ea.

' ··<

.

·· · ·...· ·. · . ·•• plângi ,de fiuJ me,u'? Intrepă el

···-·, Ai ţ(Jmva şă te intunetânâu"se. · ·· ·. •.. --' Nu, Monşieur. Dimpotri\liL Nu. am decâtcuvin.te. ·de laudă pentn.r ·Monsieur Robert. · Richarâ respiră . adânc. Ultima fr'!Ză îi luase o piatră de pe inimă. . · .-. Atunci despre ce e vorba? ·.- Despr·e Monsieur ·Ol!vr.'!rCL In ultimele săpt.ărnâni am reu,şit să obiiJJ asupra sa o serie d.e • informaţii. deosebit de. importante. !\ilansieur Quvrard a .săvârşit fapte de o extremă g~avitate. ~ Mă surpriozi, lafont. [le ce nu te-ai adresat .direct. fiului meu? . -.·· lvH:!m terTlut de un gest împulslv care ar· fi dat de veste lu.i Ouvrard că 1-am"descoperit. Să vă expun faptele., După cum' ştiţi, Morr.slevr Ouvrard a·organizat la. Madrid o Casă de Consolidare, care. emite. hârtii monedă şi poliţe, .garantate de depozitele de piaştri 'di.n Veraccruz, Havana şi Caracas. Poliţele nu v.o.r putea ti încasate desigL;r1 d.ecât· după sqsirea piaştrilor ÎIJ EurOp!;L Operatia în sine destul. de dubioasă . .- Întrcadevâr, C'U e absolut corectă; zise Richard. Totuşi, piaştrii vor ajunge la destinaţie. · .·~ Aci. intervin faptele exceplional de. grave de · .care vcarn vorbit Mon.sieur Ouvrard .a emis poliţe .a . căror valoare e mult superioară to.talului piaştrilor ·• aflaţi în vistieriile colqnfijor sp,aniole. Cu alte cu\!ir.lte, ·. poJiţele nu mai au dernult acoperire.

e

..

.

.56

· .. ·.

· ,.·. . ·..

• ·.

.

.

VlNiT!!.:Ă'.COfl'~fit.

.-~~··· · · · · · · · - - ...... ~---'.--~~~·_c.·=···=._:·.~··.:=···""'·"'···.

· - pe

spui! exclama -Richard. .. .·• · . • • . . .•··.-. In ziua.. când •;pfaştfii vor. scisj •la N~âdriclr . ctedf.torH statt(lu:i spaAiql nu-şi vx:li •m~[i?'xpt!tlfa val'orifica cr~iu:\ţ;'!!e• <:lecât dacă .. se vor . mulfiii:11E0s)l· • . pr!)Tl.tîaScâ înJoţ; de aur nâniile ·fără V.il.!.{)ă,~e ::~(TIJŞ~ ţie c·asa de. Corfso!id.are. Mă întreb, cum••va>'testittii Şpar;iS. împru~nuturii~;Jl9 cf>r~ i le-am;ii2ql;.qlit.1•du c)ff •. • va achita Qrâul furryiz~t d~ l:lnited Wl'l~aţ:!;i! ţu!ll; ya; •... .· plăti navale..Gonstrllite Tn .Şa.rttierele noa'gtre•"i)!:ltiale? . .· · Diipă· Ultimi le calcu!e/tlasaSunderlah'cH3'~atrclai\'.';va

. ·.. tăiiiâne

de~c:opediav•&u · aproxirnatlv~.•'ciridrC·s&tw:f.ii\;

. milibane••frâhck ..•• •. . . • .• . . . : . . .:::

.;

<··~·

. . .,..:-•

. ·.?Richard siliîţi ca fâmplele incep să'-i tyâp!'le;isC.ă. :._:•&aforit eşti stgurL•de tot ·ceeă' ce · a'firmr.? .••..·.• ·

- Nu numai că sunt sigur. Posed•Şi alte inf:ormaţii asupra activităţii luiOuvrar;d. La 6 mai 1805, a semnat ·. un. 'co'ntract' ct:.r • firma· Hope ·. şi labouchere din · Amsterdam, prin care Ti cedează cohceE;i.unea argintalui rnexican .. Con·cesiune pe oare anu1.1recllt ne~a .

credat·o . -

.nouă:·

·

·'

·-

"·

. ·.~ Ce spui durn11eata- e monstruos.

·.- N-am · terminat încă, Mbns(epr. Ouvrara ·a· Thcheiat contracte priA care angaja aceiaşi piaştri .băncilor Baring şi .Bancroft din Londra .. , .-· . Bancroft? rosti· Richard îngleştând pumnii. Băncii Bancroft ·din Londra! repetă ei.· · · · într-o ·.scăpărare; îşi aminti de Cnarles Bancrofl, omul C:are•l ruinase odîn'[oară şi Îl silise să fugă din

Ahg1ia, ·ca .un răllfădător. · · ·•. Destălnuirile .JuF Lafont îi deschiteseră o veche rană sufletească. Sangele îi clocotea în vine. Simţea .

în. creştet o apă~are grea, -supărătoare: ,,Numai de h·âş face. o .·cohgestie cerebrală. }Asta mi-ar ma.i trebuL 'frebtlie oal.mu!, limpezimea . ..'sa~mi. pastreZ: . . . minţii." Cu bărbia înfiptă în piept; gândea .. , · · - La!ont iise e! într•un târziu,. e bihe că nu ai vorbit lui .Robett.:l\1U Ştiv.Fdacă ar -fi avut tăria să tacă. Challai:> ştie ceva? · · , .

/

DINASTIA -SUIIIPERLAND BEAI.ICI.AIR

-'-~

57 ~~

- Bănuieşte. Acum ·.o Jună. când l-am văzut pentru ultima oară era neliniŞtit. Îmi .spunea că operaţiunile lui Ouvtard 11 panmspecte, .Se gândea sa la măsuri, dar se temea .să .• nu declanşeze panica. - A. judet:at înţelept, zise Richard; Trebuie sii . câştigăm timp. Numai aşa yom ,putea organiza o . acţîune de apărare .a propriilor noastre interese... La . M;adrid. a transpirat ceva asupra situaţiŞI Casei dS . . vonsolttjat;e. .· ···-· P((nţul PăCii, oare este ...adevăratu! .stăp;în

..

·~

-

··~·

_Bon pe_ntr~ dOUă

.

Sute

de·. mH_

de

franci,

: la- 'ghişee'le băncH noastre din· Paria. Secretarul mulţUmi cu efuziune. --- 't'\j'fl m·~m<>nfqj acer.··(!' cnn40,-,.-.,.fi -q;_r,;,")QI"rl ,..;::.r..,;:.!· - - - ._,_, _!.Ji ""' ~"-···"''·'-) •'·'" "''''""~ l••'..~i>t:""'"' ,c•. !i:A 6 ·.la-.·- ·ctk·noz'I·Pa•· m,,... .a··• .v··-ti"~~oatc. <..':'"' i;::>,;";m· . ''"'"!"'ţ-' -"·' Jl ,, r-'..x;- n"'C.6S'"~"----~ .• _ ct. -.::41 l~""'.b'L -~--Câmpu-1 Jnvest;gaţ_iHCi·. ~A.cum;· "e_şti-' !rbet--. MB:irre :d-i'mtn~aţă- --la-. o:ra. opt te ;aştept -în caliJ:ir;~tu!. \meu. Avem cd.e · tucru, · ·

' ' ', / i /

'>--

.~--

-- •,-

•. După ce t.aJont se retxase, Ricl;rard;$e•~n:ie\arise spre •wragby, · Pân~ atunci prieterl\)1 4'sa(4i·'SfătYJi>e 11einişcat şi impenetrabil ca on sfinx. · ·· : · . · :_ ·;:;_,_--~Ei,_· Ce<'_ţrăre·r:fi> _,aj? ,: :_ :--~:;:':_>·. __ -,;_;<;;::,<~4-'i_ ;(;::~;?,~::~-:~:,~-:~-:_':. .. Al;lia attindi Wrag by p~ru să ptrn#ă vt~ţă,'i!O~f,'ise . răsuci. !J.e scaun, . apoi spuJ>e:. · :

'i•k; , . ;;L:i · ·

· - Vrei s* tiu !sincer? ·• · • . .'7- pin p~rtea ta. nu, :aştepf dec.ât '

·. : • .

"-c

'-

'

-

",,

'>',A

'

Socotesc, f;lich.ard, 1

'

>

'

Că

a

.,. .::

.

sirfcţlritaţe.. sosit/mot;herj•tJ\il:;'să.fe

--->A{

A"'{"

->,

"'''A{"""'

'A

A,

.···;~~o%~~riJno ~~~~~i~~~~~J~~~ai~~;t~:~~~~~~B~~i

â•ştricat ou\.lrardc După .câte am;în'f~lâsJ;tt:eţliJilf'Şă'te grăbeşti, . . ·... ; :. ·.. · ·. , •. >.~. < ~. Evident! N~arn să stau cu rnăinile;Jn •sâi\, i.ise Richanl· cu hOtărâre. ·vai scrie de îndată'lui\QhafJais. Ii voi• reco(!landa p .serie. dE! măst.i'fi::{ .·. ·. :.·cX> - ' Greşeşti,· Richard. Să ·iei p(7'rsoi\al frâi(;l1!'f\ io man!L 'Până•. nu •va:!'fi P(t3ă' t~rziue';Nu(:stint•cir:rfqe finanţe. Dar arn destul btin<simhspl'~ a"mi'.dasearna ca. n\l"ti mai p6'ţi, permit$. 'sa ră!Tlâi'Jri t!:J~tiiJ[;ifau de tîldeş. Zăvoraş'te-li.Escudalul, .;$i ia luf)ta,?Aitlel . pierzi totul.. Doliu! a;cliJ~atdesful: Leapadă-i. Viaţa î$i

piea.ca

cere tribufuL

· < . ·· ;:: .·,, .. :• . • · Wragby 'se ridică de P,e scaun:şitrecu.lafereastră. Cu gesturi bruşte zo de§i;hise lârg:•·Aerol răcoros şi proaspat al serii . pătrunse ; ti'l :qameră, u rn tl.ân d pere\Eile; de voaL i ·. · ··. · ' ··. · ,._:_. Ţie,. Rictnirq, )ţi trebuie •. <.aer curat, altă .atmosf13ră: alt 'mediu .. PaJatul.acesta te arnorţeşte, te. adoarme.. Ai zice ·că asupra luipluteşte un b'lestem ... Wragby se tntoarse cu faţa spre RiChar.d. Corpul. lui .. masiv se pr.Ofila,:pe cerul împOdobit cu scăpărările 'primelor stele. ;hi 'copilărie, am ·citit o ca.rte c.u · po\leştj; .Una din ele ,mi-a rămas intipă(ită în. mihte. Era v,orba d.e !.In castel blesternai: To\f cei careci păşeau . pragul; cădeau/'răpjjşi dir un somn greu, adânc; fără 'vise.:. :şi tu te. afli într-un astfel de .castel.

Smulge-te din ghearele blestemului. Găseşte tăria să rupi lanţurile care te ţin legat de el... Dacă aş fi în locul tău, aş da foc palatului ... - Wragby' - Eşti ihtoxitat, RicharcL Te-au intoKicat amintirile. Numai oamenii lipsiţi de resurse sulieleş!i · cad pradă disperării. ~ Wragb'y, ascultă-mii! zise Ri;;;hard stăpânit de o emoţie puternică . .Ai citl1 pe Voltaire? .,M·erope?" Am fiă-s!·t_ 'a-cO!o v_eisor( ·care ngiittdesc eoncepţi_a mea despre viaţă, acum, după mcart('la Andreei. . . liOua.nd- on a toUt ~ perduf- quarld on n'a.:, pfu~d'espoir,. La _vie- est un- op;;robn~ et -~ia mor:f lHi dt1·vo~r-<·,-. \fJ"_~ .. b•• "' :- ---;:; ,.~d~ , , ~'_\'_. Olg~,. y HlCa.... p.J Sa y8 a_ - .,. . '!n •:-,.., ... n,..'-r· ..;..noa"?;:, -;>,'<>·,.. ""',.;.c·! '"'~-.-'a'· ..,._,,, _dHc.i vf{1., vH:,.;;; tt:.-f!Z ··"'"-'"''""U~"'·~ 't_ ,!;- ft1L't ~« 1 ·;<;;u.; _,a Richard! ta:s~ varsurîte_ pOf.rt:i!Od: Pi,.~n;q_-- n1-âri1l- pe _pană şi, pe registre.'" · · · ·· ~ Richard .se'fn6.H·l&Că bru;s:;c, -' 1

'

---;,

-

-

-~

Nt~-ti p·.,.."-r,."-1 \* --"'r· .. 1.,-' -- c·, -... -

pangareşti -- _, . ~h·- 1

\.~ir;~~ho-v!

f.l.fr!'g:5 q!_ t\t-ai·""'""~---·...,. rlrFw:~:d .s"

...

-··-~·b""''·'-"" v.o;.;;;"r~ '". ~ -

_, .

_._-

to-t_ ce rm-a -rna:"ram-as sfant. ... - . ,_' -' - --,____ -' . b . . . "' . ..r 1pu _it!! ~rţfrag_ y se tmmetn ca o __ masca.

-

""'

_,._ irprt!'1_-S;; N'l0!. o.., '- _i..
r;~c~~,. rL.o.r~,t,,...!;'r>; r:au'a~

f- V.'-1'-•o;.. ['''-"•

~

f•

·--~

. ..,.

.-..

nf;:n·d; ,r:s .,_.. ""'· ""'·""~-.....

1 T.o v.t':-;~:ur ~ă 'fin t-aJ0 ,_._. 1'as • -t.Yu • ,,,...,.-u..... • '":'- r"'P"'ton --'_,· r-,,.,_r;o· p~irr"'i· "V' .!'~4.~

-n_imicirţi-

case·.ta!B:. Am

făcut_

r-'~·_.:>~.

~

J'

tot ce -mi-a. stat în

.,

P

,_.

p-jtinţă

ca s-ă te smulg d~n-marasm~r în -care te .z;.Pal~- _uac~ nu eşti în stare să lupţi, morii .. ... Cu paşi grei ·sa ind\epiă spre uşa.

-FHphard îi tăie drumul. _,~fecţuos~ H-.apucă de braţ~ 4." "' ·~· o ''" • " "t' '· ~t;:H)tî ' A'l ~ - - 'Brl::l-n"[l . '--"''··"-' - VV"'8:f'10V f~.:~w·;;a 011-8"-TH ' -3Clt -.' !\fU pleca. Eşti -SÎi"ţgUrt.ţf m'e1.1 p_ria·ţen. tvti-ai SpL~S ce "1.;,..-,, ... 4 "' -va ..... ~ at .~: 'rtr~_,....f'. ,........ ~t"" .!+e ori n-. "~m '• 1.;;; ! ...·s;.;;, a, ---re. .- Po c.t.-Q --.... . •J e rrn : __,cJ:t •,, -,,,-oL,,-ar Ji - cea m·ai feriCj~ă soluţie. Aş ....aândit că aceasta l

-·~-)·.••'-'·''',_,'

~!1-C\.

\-l_,..;::;~

{''""''

o··

'

regăsi-.o pe Andreea." - , SiUi\Săm patetism ).li, Richard. DaCă Andreea ar putea să-ţi vorbească, ţi-ar reproşa inerţia. Inerţie '

,,

-

(i[) -~~-···~~~···-~ ·······~········

condamnabilă,

deposedeze. ·- Wragby.

,....l. _lp;:;;~_ l ,, i-,

.-..

iţi

căci

.

îngăduie

·.escrocilor Să •. te . , . . .·. ·. •. rep.et, nu am de gâno" $a.ma•d<~u

-;n· ,. .,. _ ,;1" n r·-: a__., o'u· ·îzm ~ ~ ·~~·O"1. ;~S. ...-."".-,.; u--e:·: -_-, n~c;,;;,.; _ "'t- ,Oii_ _____-ylSă

plet;i ia paris, asta

-r~-'\ ·~-- __,_-,....-ţ."a·:-1!

-.::.-,.::.-

::'-'"('-~-!< ___ .G';,;;;t,. •

Să facliztiiefă

Wtagpy.

Ziua dE) rrrâirye, să nu te mai găseâsca la' );'E)[leţia. · Dacă refuii .sâ:mi l)rme"zi povaţa nt.l v9.rifr~pl'i' sase

:luni şi .vei VIS ni să-mi cerşeşti tHi .blid· Gtv)'l1ânca~!:l şi ,un acppeiî$ ',>Ub (;:qre să-ţi odihneşti .p.as.ele.rfit[.lnbî .v~i avt;a ·lir!Jp deswr să:• o plângi, r.>.e.•Arfdte~a• si•tn'ai

ales ;.pe tine... . •. • .

. · •. Smulgăndt~cse )<:;iir) mâna lui

.ţm~~~aPrd ~l~ase nemişcat

in

. >i;;C•'

·' ;

ljid\ar?i/ .i~ŞUiS,n

miJiocJ!. cam;rei.

Cuvintele lui Wragby li izbeau · ca r1işle ciooane .tâmplelec: .,Inerţie ... inerţie dondt~!1HJabila ... zăvorâŞte"ţl, EscuHa!ul". dO:!iui a durat l::l~stuL .. \oapildă-i ... dacă Î(lu .eşîlîn st
sau

~

hl~steni.~-

Juptii s~~--morL:.-

~uptă_ sa~J

rDori____

un.

luptă sauh_-:_~,

Atc}1ard, .ducâ,rld-u-şî_ -pumiiiî -;; 1CiBstati . , fa târh.olâ-... bSstui !... -DestUFL. Cântecuf :;ră·~~fnic -_zt.t ·unui- gondoiier s_e auzi' -îri ·_-- D-esJu1L _g-_efnu

dep.ăfiare:

.· .,,Ch'era . un

certo sjgnor

Cbe wovava ·el ·dolar De :veder che t -so arn-id Se credeva .. " .. . ' felici: . '

Richard inchJse furios ferestrele. Pană şl gondoiierul îşi bătea joc de eL. Şi întunericul îl irita. in loc să-i .evoce crtipul~\ndreei, li. popula închipuirea cu Imagini răscolitoare de nervi.· Ve.dea aevea

DiNASTiA SUNDERlAI\!0 BEAUC!..AJP.

--

$1

furnicarul sălilor de bursă ... tablele negre pe· care erau înscrise. cotele în scăqer.e ale actiunilor Case.i. Sunderland... făzUe pline cu )'!Ur ale. lui Ouyrard ... ta.blourile ·din._ Palazzo An.dre.eia: scoas.e ·la licitaţie .... ci.acanu! care izbea sec în masă, adjudecând. pumpără!oriJ.or comoril.e de artă acw\:lulate cu atâta trudă.... palatul Montenupvo .. din. Londra .scos la Hcitaţie .. : ·.palatal SunderlaodcBeal.lclair .din Paris pus .la mezat:. .. <:romeniul Bermuda Hundred îmbucătăţil. · Îşi vedea copiii hăituiţi de creditori ... sugrumaţi de · miz$\'ie ... liviii de nemâncare"'. Duşmanii .lui r.âdeau •· ou gura până la urechi... l-am doborât pe fli(.fliarci Sunderland-Beauclair... l-am lasat :in sapă de leiTin .. l-am ingenunchiat: ... să.· râdem ... să râdem .. : ·şi . Abercrombie şi Ezra Slîerman şi Charh'!s ,BâilcfofFşi Ouvrard. şi Seguin şiHope şi Baring':. ·râdeau, tâdeiw cu poftii... cu tmensă' o;atisfacţie:.:. Se vede.a. fi âmând' jerpelit, batjocorit, hul iL. v~dea 'C!:ltreerând strazi ostile.: .. b'ătând la uşi care nu se'deschideau ... cerşind milă si recoltând hohote de . râs::: ... -. ' . Richard ·agilă turbat clopoţelui . de pe birou. Sunetele argintii făcea.!.i să·răsune'palatui.., ApărU un lacheu ..:· încă... unuL şi încă unuL. .cinci .. : şase ... şapte ... zece; se bulu<:;iră năuciţi la uşa .cabinetului de lucru. al stăpânului. . . · -· Lumină! urlă Rich<>rd. Lumină!.:. Aprindeţi · i.urninile in toată casa!... Lumină! Mai. rnultă lumină! Ca întreG poveste cu zâne şi baghete magice, palatul se lumină· pe· dată. Galeriile. şi saloanele, . terasele şi esplanaqele, ·• balcoanele .şi curţile ·. interioar!'J străluceau în lumină C!l nişte bijuterii expuse in. viţrine. de ·cristal• Palazzo · Andreea era · )luminat . a giorno ... ··ca pentru. bal... Pe Canale Grande, gondolele cu ·curioşi !le ppreau .in dreptul palatului .luminat ca ·îri basme. Orchestre nu se · auzeau: Nici oaspeţi nu soseau ... Nu soseau fiindcă nimeni nu~i . poftise; .. ,Uh singur om rătăcea prin

se

52

-=-----~~-~

-·····-·····\IINTILĂ C0!'1SUL

sutele de încăperi lu mînate ca ziua ... Un singur om umbla printre comorile de artiL. Un om care se oprea· cand şi când îo· faţa unui ta.blou sau a unei statUi: .. Abia în zoit,omul so)itar işiJncheia:.perf;grinareaprln labirintul palatuiui Andreea.· Un Richard SiJfiderland de nerecunoscut Un bărpat: cu scăpărăH da ;m~hit>:Jn ochi, c1â puml'li incleşfaţiineclintit·înhotarârea:lulde a~şi râpuoe Îldversal'ÎÎ, de a~şt reafirma.supremaţia;.de a îngenunchea .la nevoie .-' destînt.ll ....· ·.·. · • · inserarea nu . îl prinse pe flichard la Veneţia; . Numai GuyWragby rămase la. palazzo·Andreea, .Un Gi.JY Wragny fericit, căci îşi' 'justificase. existenţa. Datorită lui Şi numai lul, · prjetehul său îşi aJese.se dromi:Jt Drumul răfuieiilor. ·.·.. · · t.:a' 1$'septifmbM, Richard sosi la Paris. 'La sediul Băncii' Sunâerlâric,J~'ţl'eaublafr din Place Veitdâme il prirfri un Ch'allais;n~dormit, agitat; plfn de temeri faţă de· ~'iitorui sumbru. Ghailais ·nu făcu 'decât. să-i
--~··--

mic pentru .a mai .cuprind53 şi alţi suveran/. Citiţi, dacă vreţi, scrisoarea pe care mi-a: scris-o Monsieur de Ta:!leyrand de !a BruAiL · Richard parcurse rândurile. dese: .·"Mă afiLJ într"o localitate înspăimantătoare, scria ; Ta.lleyrand, în care abJa. îţi mai tragi sl)fletul .În. ·,spitale zac peste patru mii ..de răniţi. Zilnic, oamenii mor ,ca muştele. Domneşte un roi ros Înspăimântător.

'Je rog, trimite-mi 'i'leîntârziat câteva sticle..cu vin de Malaga. Să Aie foarte .tare... " .

' '

'

'

'

'

.-

'

Rjc.t:lard .restitui misiva. Nu

-

găsise

Ain!ic care s<:H


)Talleyrand mi-a trimis

<multă impresi.e. l=lichard îl prlvib?nuitbr. Cu gesturi de; un calm studiat, luă.scrisoare'a şi.·o âesfăcu, irecu .repede, peste .partea în care Taj!eyrand i se pÎ ângea ·

ide., mi:zeriile

calătorieL

Oa.r zăbOvi .aştjpra

pasajelor în' ?tare miniS,tru(afacefilor 'Străine descrfa explozia de.. >ml'\hie a ;Împăratului, la auzul veştilor referitoare !a ::difîcultăţile intămpioa\e de. Bancll,. Franţei, ;?, :

~':i .. .",mpăratul, scria Tafleyrand, a. tost i!l.format că .. /B<;J1ca .a scc.ntat lui Olivrard UIJ .Il umăr .cons.iderabii 0 'de p.pliţe spaniole fără valoare, epuizândp"si astfel l•·t·o,.,·a·,J· ·n·' ·ll·m· "!.a't ·· u"ar- ·o· -;-,;_'d_ - raA ~h.,.,, ··Nu• - - , ·a·, - u·"r"rd. ·-~""' t :·a ' ·de• t<-1~1'1 n"t ;;, ~~~:~san·ca _Franţei ,s--ă -accePte· lei vat6area· !or nomînctiă_ şf <:;;! __

o···-,·

•

:~::':,Un--_-

mare-_ xaJm-?r --de- :ete.cte _aJe: ~fn_or' -!'nt-reph_nderl ti.comerciale franceze .controiate d.e el, . cu o

·'~ '

- -

i

-

-

--

-

-

-

-

-

~Şâlvabilitate mai mult. decât dubi.oasă.

-

-

Spre a face Banca -şf ... a--s@us p;eseJe

~C-faţ'fi:ay8sto·r cererLd~:--c_-r_eţtlte~ ':t:;;~~--n-f.l'fl"l'tt·•ne e·m-i~.;nrl -)•al"'~('i1'-o+r:.:r -C"'re -;,,,_l', - 00 1"1.10·d· yf n"'a.-~t-1 \,{<_-- --<3·'---:',.-"'1' ,_- . ____,,_\C:;\~i'"- IJ --·-~---· """"' """ ""--\rnu :utfaJ- .au- a-Goperir_6 __ - PB.";:hete_i6 de va!or-t Hc~ive _\~~~-:-

primite până .în pr~zşpt de ,ba~ncă, nu:i poHn qi9i Tm ..-.{.:~Z. ·g_ar;a_nta; ~HTlişJţJ-ţtHe. Astfe,l, 8an9a, Eraf!teit"~'aa-...st cr_ţ4_:cH:îl!l.ui_-tl?tiunH 7 cum_ o _caHfică JmPăratui, -.--_:ştjurrs-· ·'să_ };ranG_G ;.pe:: ·pt~ţ~i J11bne_dă<~ftj$.·g::.~,:d~,~htMd - ---- ---/- ----------- --- r;·r, i"t'l t;, j iCi::. .t-~; i: !';::~' •111·~~· -_ ··vas·~,-_;:,· ?.::-,ţ;;"~Yrv.-fh,-;;;:,'(j A;_"_-6>):;;}-:i:i.<~r;j 'l.l''(•:Î -~'-'·Hţ"'. ,.... -•~ .,. .,._,_", -~ . · ._. .....-...;""' """· .....-,);;:?. "'""'"''·""'Q'v;.J, ,l,.J,,

-f;t_robol- al

fi

--'- -r~Acd·eSt-iit?a-c:sf:t ·.e:_St:e_ iDfvrrr1a.tă~,,c~-~-'·Hci:g~;fi-;;:.:::C-âil~~ui .. pfinc!p.;:~l aitezauruliJi şi Qespre:<:~: g~i/erdatâf:4i01ilân'Cli

· ,-;prăn ţel ,-;~.:-11-~tFf~i

-ţ)ţJ<'ăJni -d"f;_:a_Cest~·-,<):p~r~iţ~-~-(tj~}:-::1~->~ţ;:ţl-ţ;~f

•· pŞL:, faţii d'Ş.telul;.~um )"n~rg rU<Jr,~i'i!~,' ~C~If:e')c;c•ca .. ·. . xn:iblicuL s~L·nu mâi' aibă.încredete ;in>BartCi:fuiâ l~•gnT~Ef;c$'~r.,?•.:a ....nr!;!schimba• bam~n
cât<\va c:scdsori

'

'

,,."_..,.."

"

'

:.>~"'P~"p.-

,_.,.,L,

-,

.., , -• , .-. -~af·!L d~ ..:~~r.:::c:::.:.-1 ;;_ _'-;·::- 1"t• l--::~-1' t{:, ,,:[, ~r•'"'f'7.. ,-~~: _-.r.· '-"_::;:~ ._v., __.. 3 ;:.::.>. yv_,a ... ':'."'--.J'-.a.p, ..... ~.•.-,,_., -"-" .,. __

'

_-

'

.

;

·"

iuP-· m' -~,5-,-, /1"1' p; J)O u.·---·-~

i,.i,_

"'-t;'~

--~cni~e-. Je·. -_cre~fţt'tl .d$: cuVliOt,ă. :penfnr f1~·COn~SeRJa -;htact_e .:I~~ptt
·. .o.acă.

so.cdţiţi

rfec!Jsc;r, dispuneţi preschimbap:~a .fr;ancilormei,.:fn..iire;stedine sau horice altă monedă

;;+răi;1â/ .paţă ~!':l.acse'Îttuează amenirifarea d~vatorizarii 1rancutu{ faceţi. tot posibilul ş1

.•

.

preschim!::lati,.i:hL rondurile. în aur, Vă rămân . . "Profund Indatorat •." .

···

C\'

Scrisoat~a donfirma ,concluziile lui Jules Lafont în

privinţa sgt;lgu!aţifior du~ioase ale>lul Ouvrard: . În aceias Jn bitmi! Bancii Sur:ideriand., -.. sear'ă -- ' - - Be~u~L3_-i( aţţîJ: ~JO;G~: q :.i$e_di_r1Jă_ -şe9r~tă.- -la: care p-artlc.ipată ---i)u-r~!al_/Jrei -,persoanEi:- Rfdhard Sun-der!andl i\maw·y de Chail.ais şi JL!Jt)s: Lafont R,ichard citi .celor ;jQi colaboratori. ,câteva paşagH semnificatiVe dii1 sctisoarea prlmii:ă de. ra; talleyrand, Lectura spori îngrijorarea lui Z.,ţ::~alltri&. În
'.'

'.

'

__ ,_

'

'

'

DINASTIA SUNDERLAND BEAUC l..AIR

-------~-----·

.65 --------------------

Pentru Lafont, această consfătuire .echivala cu o consacrare a iinport!mţei noului său rol. · Challais era partizanul măsurilor drastice. Ouvrard să fie silît a rez!lia · contractelE) cu băncil_e Baring. Bancrolt .şi Hope~ În cazul unui refuz, .să fie chem'at în faţa justiţiei. Lafqnt înc!inase. pentru o atitudine aparent conciliantă. Presiunile să se exercite indirect În primul rând asupra asociaţilor lui Ouvrard Apei asupra guvernului spaniol. Richard_ Îl ascultă cu atenţie. După incheierea expunerii lui- Lafont, rămase câteva mo:-Perte gânditor. Incepu apoi a vorbi calm. ca şi când s-ar fi referit la o chestiune de importanţă secundară. Şi Challais si Lafont TI admirau luciditatea si' sângele ' . rece. - Ouvrard trebuie doborât pe orice cal'"· Prăbuşirea lui va · atrage automat desfiinţarea societăţii Ouvrard et Compagnie din Spania şi rezilierea tuturor contractelor încheiate cu !:lăncile Baring, Hope şi Bancroft. După înlăturarea sa, guvernul spaniol va fi silit să ne concesioneze exploatarea metalelor preţioase din cele două Americi. Spaniolii, c1!'re nu dispun In prezent decât de hârtiile -fără valoare emise de Casa de Consolidare, . . . vor :fi nevoiţi s.ă-mi cedeze piaştrii pentru a-şi onora >obligaţit.mi!e .contractate faţă de :ninE;. Până atunci, .Châllais, să luam·o serie de măsuri. In primul rân,], ,'încethiirea progresivă a ritmului furniluri!or de război .. şi sistarea t$mp.orară a construcţiilor do nave destinate Spaniei în al doilea rând, intreţirrerefl unei '~;:ampanii de-defăimare impotriva lui Ouvnird. Actuala :neîncredere a publicului în hârtia emisă de Banca . Franţei trebuie sporită. ._ - Riscăni să dezlănţuim panica, Monsieuţ, -interveni Challais. Nu uitaţi c.ă am creditat statul· !francez cu pe-ste două sute de milio-'lne' de franci.

VtNTIL:Ă .CORBUl.

Dacă

se

prăbuşe'şte

Banca Franţei,

valorificăm creanţele?

cum ,ne ,

Richard zâmbi condesce·ndent . - Trebuie să vezi mai .departe, .Challais, Dacă Napoleon învinge .··coaliţia, Ban Frăliţ~i s~ Va redresa. autornat. Nirnic . nu fortif;icŞ ma} ·rnuft încrederea. publicului în posibiliţăţile fihaQpiilrf!. E~le statului deqât o bătălie câştjgafă. Daca 1\fap§l~pn pierde războiul, se prăbUŞ,l>Şte, şjst~tuiC,J\~$ r\)}Q~e, Cnallais, marea fir)anţă nu e ihdeajuhs de pl.lternică spre a. distruge un .stat prin propriile ei mijlo~ce. Mai târziu, vom vedea- .... Pentru moment:. obiectivul - numărul.. unu. al casei noastre este nimicirea lui ·(Juvrard si· preluarea· concesiunilor acordate lui de către Spania ... Challais, mai este o chestium1! Trebuie împiedicate . sau în.· cel mai rău. 'caz . îhtâtziate, transporturile de piaştri spre Europa''"În •privinţa aceasta, L'afont şi .Beau! ieu vor avea c.eva de spus. 13eaulieu va dirija navele noastre cu piaştri-spre New York" Iar d.umneata, Lafont, \lei ·sabota transportur.ile de· piaştri efectuate cu na'lele 'aftetate. de' băn·cile engleze şi. olandeze, cu care 'Ouvrard a încheiat contracfe de concE)siune, Vei primi credite. suficiente pentru a-ţi' organiza un· serviciu corespunzător. Crezi că:.·îţi 'pbţi 'asuma aceasta ,misiUne qelicată? ' , -· Desigur, Monsieur;' .răspunse-'l.:afoht simplu. -· Per.tebt. Amănuntele le vom 'discuta mai Hlrziu. Îţi mai J~credinţez 'ci sarcină,, în'de'plinirea ei cere o oare'care abilitate: Doresc _să' .cunosc>: precis disponibilităţi le Bancii Franţei: Am,:.n:evoie d.e cifre, spre ·a le folosi· împotriva lui 'Barbe-Marbois, protectoml lui 'Ouvra:rd. Vreau să-i dărăm. p,e ainând6i:'Te facî forte să mi le furnizezi până mâine. seară?. · . ·.-·.·'Le veţi 'avea. mâine la ora prântului, făgădui LafonL.

ta

'

DINASTIA SUNDERl..A!\ID BEAUCLA=:.!c.:R~~___c----:- 67

În noaptea aceea, Richard nu închise ochii. Ştia că se angajase într-o bătălie grea. Adversarii lui erau de data aceasta Ouvrard, împreună cu intreaga lui ceată de bancheri, la care se adăuga ministrul .de · finante al Franţei. primu! ministru al Spaniei, precum şi cEHe mai puternice case de bancă din Anglia ş1 Olanda. Bătălie cump!ltă, din care casa Sunderland-Beauclair trebuia să iasă inv'ngătoare. Sacrificiile vor fi mări. Nu numai ·bancheri!, dar si · . .. guvernele .vor cunoaşte zile· negre. Se vor dezlănţui panici financiare, falimehtele se vor ţine lanţ, marii şi micii depdnenţi vodi ruinaţi; inflaţia îşi va arăta coiţii şi !n ultimă instanţă, masa largă a oamenilor simpli va plăti oalele sparte. Mizeria, foametea, şomajui, vor bântui multe ţări. Dar ce importanţă aveau toate acestea?. Casa Sunderland-Beauclair trebuia să supravieţuiască, să-şi pulverizeze . adversarii, să-şi impună· supremaţia. · în palatul său din Paris,' Richard aştepta zorile. Zorile unei zile care avea să însemneze o dată · importantă in istoria famlliel Sunderland şi o piatră de hotar in viaţa economică a Franţei Şi a Spaniei. Repercusiunile acestei •' lovituri· se vor simţi şi în Olanda, şi în Anglia, . şi In · Statele Unite, ş; 1n colonii.le. spaniole din cele două 1\merici. Când soarele îşi . vesti aparitia, întoşind cerul, RiChard se simţea mai reconfortet decât după' un somn lung. Spiritul său combativ, . stimulat de perspectiva apropiafelor ostilităţi .ii insufla energie vulcanică. · Era nerăbdător· să înceapă .Jupta. Să lovească în stânga şi în dreapta. Răzfioiullără victime nu mai e război. Richard ştia că va avea pierderi. Dar adversarii lui vor suferi pierderi şi mai grele. Guy Wragby ~vusese dreptate.· Destur cu văi.căreliie şi cu

.

sihăsfr'ia.

Richard se simţea tânăr, ca la douazeci de ani. Sângele ii pulsa cu vioiciune. 1 se făcuse foame. O

sa

· \li.i\ITILĂ CORBUL

.foame de lup, cum nu· mai. simţise de .mu.ită .vreme. Pofticios; atacă un pui fript, en cas, pe.care;I!J!!et;Jl i~l lăsa în fiecare seară pe nopti eră. Îl 'ilropi cu ,două pahare de· vin de Madera, apoi începu .să ·s€L,îmbrace . fără ajutorul ser~itorilor. · Era ner~&oătol';' să se a$teamă pe lucru. Incerca o stare de exaltare ş:l-bună dispoziţie, .ca pe vremuri, în preajma 'umJi baJ s,au a unui r.endez~vous. .· · :· . Aştepta cunerăbdare ora prâniu!Jh $i'ra:po{ţLil lui Lafont. La .ora unsprezece, acesta îşi făGU)ap.adţi.a .. Odihnit; calm; personiiica eficienţa. ·..·. -' · ·. < - Monsieur, v-am adus datele, .eeni"te. Sunt - surprimătoare.. · ~- Spune, rosti Richard nerăbdător. -. in momentul de faţă, Banca Franţei nu are In casă decât un milion cinci sute de rpii de franc:, cu care .să răspundă ia nouăzeci şi două de milioane exigibile ra vedere. Oesprez, viceguvernatorul băn'cii, a acumulat saci cu valori frctive .spaniq!e, pe care le-a · schimbat :cu obligaţiuni ale încasatorilor generali de impozite. Această subs.tituire de titluri sca · făcut, bineînţeles,. cu complicitf!tea prirnului comis al tezaurului .. În registre~ figimsază numai îoscrierea cronologică a sumelor nominale, care .in acest fel nu · prezintă nici un deficit: Intrările corespund cu ieşirile. Jncapabilul BarbEhMarbois. se mulţumeşte. cu această contab.ilitate ·sumară.. , . Richard iâmbi cu satisfacţie:. , . -. Numa.i uil• mHi.on. şi· jumătate· în casa Băncii Franţei::: E, de .necrezut: .. 'Imprejurarea :aceasta ne serveşte 'pi3ste aŞteptări. Cu .mâinile la. spate,, .umbla dintr,un capăt în ·celălalt.. !'li încăperii, . . , . , . · · ~ Uifont,. zise el oprindu-se în faţa acestuia. Începând de· azi preiei conducerea· serviciului de informaţii; Nek lucra .c:lirect ·eLi min.e. Vei avea un salâriu egal, cu .·al· directorilor de bancă, la care se v.or · . '

~D.~iNAS.TIA SUNDERLANO SEAUCt.A_J_R~··-- ~~6~9

adaUg·a

i"nde.rnrt·~_i_zaţii _{je ·căUitofie

ş·!

chsltuie-H extraordi~-r·are~- ,,J ter 'în sChimb --să reorgan1zezi .. dA' ..... -·~At'mnFr>- 'i;,. ""i d~IJ ·~a"ni:i It' ho-r·--2. X <-;;t, .. !' a"l'""n S.8.1"1tir•it';j· '''"''"-". ""dt~•'·''IU~t. q,, 1!1 1 ...:'\,;,-..-,_,;,., . 1 . . . t ' •• '= A . . 1 sa :nergem_ ·a mwns ru, ca tman"'"'· · .m :sR~; tac :::.:e n·s·J·e-·"' K""ro' e" _fif!:~r. hn!-<.__ : ·sa~-- +rff . . .;,~, -o '"'·- ''""'"'"-~· -..o.Jl,_, --,-· 1 '' ' ' ' momente ·grele ... Ministrul· r:te ·finanţe Îl primi de ·indată. De când Ouvrard R pusese cu atâta dărnicie fa dispozitii:& miîioanele salei îşi -schimbase atltudmee faţă de reprezentanţii_ rn::u;ef_ Jjnar:ţe. Poate.~ cCt .1; Robert Sunderland era dispus sa-i. ,ofere câteva zeci d!'l m!p-oane. Îr: situ-aţta ·actua'!Et l-a:- .Prir1de foarte biri~. Dar nădejdiile i se sputberară când vizitatorul, .lrr J.·oc sa~-i- ·oferp.· u-n ""r'0a;--+t:ţ (p 1t ! , , 'onn ! ; X·~ " ,-îi " /"H':":'• vY--',· a"'-hit:"'>"ţ.:l>:'> \;lţ_n;:H'-'VI,,_ o',(;l '-•'·-•.,l "( 1 vă! oare de _or>l-z:ec; d·::, mi!;oftrte. -Cu. desB:"'fi'r$ită poHtţ;ţe- RichanJ Tt- prezentă- pe !ustiffcative. .r~: ,_. ,,, ' .c;, ... .."-;a··, aC"'ct~· ---:-~ ..uupacurn v-eue\;_ spnJlnu, lnH~d,._.\ , __ ,_ c. .. _ '"',-ar'-i'8'"" r11 •-,.,rjh:J.i'J:, e.vned::ie; rL,g i•''~::::.J·"r" _..r,_".,, 1 u·:u: , ' • ,,,_,. .;_ ~-v !"" "<',;'-' '~}·~· • ''"'' ·sa,·nt-D·om·,ngue ftwnlt, orlio de·. · raz~ b·o• ... ~rmnnpn+· cJ ' '-· 1 Hvrat annat.ei de. uşcai . şi flotei, totalizează o sută cincizeci şi cinci de milioane, trei sute patruzeci de ' . 7 '""~"'8t'*A+:!c nrîri '"''::.rt."\ fntr·r·ca't ap,~c~·~ mi·;O de ··fre"'"'; 1>'---"• ,! ,:,_ -,•_. '0'?, ~~'~--·~~·!:!!V \..o-GS;C treceţi, ''mă. ·rezurr: de această_ datA să ,--:ce-r numr-_d optzecr de milioane. Pentru rest~ su:1t gat_a_ să v·ă dau un răgaz, pe care"! vom stabili·. de comun acord: . Ministrul era consternat Arunca priviri de animal o,c,,

!'"".

--

/:l<_,

'"'''~'-·-"'

'('i

,,

'------cy·!<~'-"

{;'i,

!""

'''

hăituit.

...". Este incontestabil

că aveţi

.dreptui l<;1

această

sumă·,· ·,M:on.sieur·.~· Sun d erland., , Doc,u rn entele · dumneavoastră sunt concllid<mte, Din nefericire,, în momentul de faţă·sunt in imposibilitate: de a-mi onora

tot,.atât de bine .ca şi mine .. că războiul.d.e apărare .dus de Franta la fruntariile ei de răsărit necesită .cheltuieli exorbitante: obligaţiile, Ştiţi şi dumneavoastră

~ Exc;elenţă; vă da~i·

seama ... că uzinele melo;J de. armamel'lt nu pot: lucra la infinit, fără adi ,se ac.l:lJta

VINTilĂ CQF!SUL

70

produsele livrate, Nu cred că Împăratul va fi mulţumit s.ă .audă că. sun.t în .imposibilitate .de a-i mat trimite armamentul. comandat. Imposibilitate datorată exclusiv .dumneavoastră. - Monsieur Sunderland, nu sunt eu . vinovat dacă... - Ma iertaţi, excelentă. Sunt nevoit să insist Pretind să mi se achite cel puţin o parte din sumele datorate. Să zicem, Cincizeci de milioane. - Cu n~putihţă, exclama ministrul. În plină criză, îmi cereţi o sumă atât de importantă .. .' - De criză nu sunt eu vinovat, excelenţă Căutaţi cauzele răului în altă parte. Examinaţi mai atent operaţiunile speculative la care se dedau conducătorii· tezaurului şi ai Bancii rranţei. - Nu vă înţeleg, Monsieur Sunderland. Am Impresia că insinuaţi... -·Nu ins'inuez. Afirm, excelenţă. Monsieur Desf.'rez şi Monsieur Roger au transformat instituţiile de credit ale statului în sticursale ale unor companii dubioase, controlate de Monsieur Ouvrard, Ministrul se învineţi de. emoţie ş1 de mânie. - Faceţi afirmaţii grave... ·- Le .lî}enţin, excelenţă. Bart:le.cMarbois pufăia ca o. balenă. Îşi ·dădea seama că se . angajase pe un teren periculos. Împăratul nu-i reproşa acelaşi lucru? Cel mai nimerit· 1ucru ar fi să închidă gura .acestuf bancher indiscret, .achitându-i parte din dat.orii. · . · • ·- Morisieur, zise el străduindu-se să-şi păstreze · calmul, vă ofer zece ·milioane de ·.franci în valori · scontate de noi. -.· Vă referiţi la poliţe spaniole.? Şi la valorile companiei les. NegocianJs Reunis? . · -.. Desigur: Sunt gar~ntate de. piaştrii spanioli. •Rici'Jard îşi examină unghiile. ingrjjîte. Rosti calm:

.

.

TI

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

- Excelenţă, î(l privinţa piaştrilor, îmi permit să vă informez că sunt mai bine documentat- decât ' dumneavoastră. Este 1ndoeJnic să-i mai primiţi vreodată. Po!i;ele şi va!ori!e depuse !a Banca Frflnţei n-au acoperire. Emisiune dumneavoastră de hârtie · monedă nu vor face. decât să accentueze. prăbuşirea fr~n_cuh1L In ·conCluzie. 6xc~r6nţă, rog· să fiu plăiit :In '

"L' a ' r,

..,-- Nu. aveti

incr~dere

1n .moneda

Franţei?.

rosti

Barbe-Marbois, . - - . . . -'- t:ste regretr;~bil că institutul de .emisiune al Franţei a încăput pe mâna ur;~ui grup de.:. aventuri eri. . _---- J\'tons:e:.Jr su·nd-eri~_n;;L zise m!:îiStn.dddicându-se galbe.n de :a bir~u.- Hberi:atea. dumneavoastră de limbaj depăşeşte limitele perm'ise. Vă rog s·ă ·rru u!taţi că vă a_f!_aţi ·în ·-biroul un~,Ji'·m~nistru al Maiestăţii Sale imperiale .. iar aventurierfi :le care vorbiţi sunt i'nalti funcţionari ai statului. t't ma·,· rau, , · t"a. - r<w-u a._a axce1en - Monsieur DJ:,sprez a fost numit de către Împărat în consiliul de ad>ninistraţie al Băncii Fmnţei. Richard cunoştea părerea lui Napoleon Bbnapar!e despre Desprez, căci avea 'in buzunar scrisoarea lui Ţalleyrand. Totuşi spco!i că nu sosise momentui să forţeze nota, Barbe-Martiois . era ''rrienibr:J al Cabinetului, 'iar Desprez fusese încă revocat. Joseph ·Bonap;ute, fratele Împăratului, tare prezida ad )nterim Consiliul de Mmis!ri c>iab, . . era influentabii, ' incapabil.· să-şi. facă o. opinie personală ori sa ia măsuri de indreptare.. Abia. după înapoierea lui Napoleon la Paris criza îşi va găsi dezlegarea. Richard se ridică la rândul său de pe scaun, urm(\t .de Lafont, care în tot timpul discuţiei nu scosese nici un ,cuvânt. Mă tem că, zilele acestea, veţi asista, excelenţă, la .o . criză . financiară .de o gravitate . excepţionale\.

nu

V!i\!TlLĂ !::ORBUL

12 Urmările priveşte

nu vor menaja pe nimeni. În ceea ce mă . Cim conştiinţa împăcată. V-am prevenit. .Richard salută, apoi se retrase. In trăsură, se aşeză lângă Lafont. - L-am băgat în sperieţi pe imbecil. Socotesc că după avertismentele mele, nu va mai îndrăzni să-I susţină pe Ouvrard. Lipsit de sprijinul MinisteruJui de . Finanţe şi al ·Băncii Franţei, · Ouvrard imi va cădea neputincios în palmă. Atunci îl voi zdrobi definitive .. în ziua. următoare, Richard dedanşă a doua lovitură. Zvonuri abil răspândite de agenţii: săi incepuil'î să. circule. insistent pe culoarele Bursei, în câfenele, în holurile băncilor, în saloane. Tezaurul se golise de bonurile încasatorilor generali de impozite, Banca Frantei îşi epuizase fondurile în beneficiul companiei des. Negociants Reunis şi al societăţii Ouvrard et Co.. din Spania, care dispunea !a.discreţie . de creditul statului. Cele doua· mari organe financiare al.e Franţei, tezaurul şi banca, nu mai aveau îri rezervă . sau în garanţie decât poli.ţe spaniole cu scadenţe ipotetice. Ziarele, zdravăn strunite de cenzura imperială, strecurară totuşi informaţii, potrivit cărora Ouvrard avea de· luptat in Spania cu grave dificultăţi financiare, Lafont .. plătise aceste· articolaşe cu bani . . · · grei. · Roadele nu întârziară. Panica ·financiară care dădu.se · ît> ultimele· săptămâni semne ameninţătoare ·se dezlănţui brusc, căpătând proporţiile unei demenţe colective.· Publicul luă cu asalt ghlşee!e Băncii Franţei, cerând preschimbarea bancnotelor în monedă-aur. · Zvonurile lans.ate de agenţii lui Richard Sunderland se amplificarii. Alimentate de adversarii regimului, denu.nţau· incap~'>citatea ·guvernului, complicitatea Împăratului şi a înalţHor demnitari, care · .

.

73

ar fi- goli~- tezauruL spre a-ş1 crea rezervG d-e aur ·maintea invaziel arrnatelor inamice coalizat&. Pentru a stăvili scurgerea aurului, consi''u! de administraţie. al Băncii Franţei hotăr1 să nu mai schimbe d.!lcât o singură bancnotă de cap de om. Măsura aceasta nu făcu decât să măre,.scă panica. · Cozi nesfârşlte adăsţau în faţa intrării băncii. din Piace de fa Vl(';toi:e. io~ii cnn timpul nopţii. sute de oameni s~ ;:ostau inafnfea clădirii, aşteptând cbsr.ht'dorea qf1iseelc>r 11pect·,·u•, 'nfl"tioj. oi. n~t '-"V "'· ~· '-';•\J, V asi_gnatelo( _muit hulite p!utea· iarăŞi asupra Fn:inţeL ·In rapoartele trimise Împăratului, Joseph Bonaparte scria alarmat: V

',

--··

""'-'

'-

';,

"Noapt~a trecută ~m

luat măsuri pentru a lSlvacua din Place de !a ·vrctofre cinci sau şase sute Ue indhdzi care se adunaseră spre a _aştepta deschi_densa bRnciL in fiecare zi, armata e obligată să lnter.;ină, spr<J a· stăvili puhoiu! de o'amenf ca: re in~mdă toate- străzi!~ din preajma băncii..." iar mai tărz1u scria: "Aşteptăm piaştrii din Spania"... "Ministrul Tezaurului Public mi-a declarat că nu are nici o grijă, deoarece piaştrii . .... VOr SOSI In ClJrl'lnO ... ~

.

,(

in acel mox11ent Richard găsi de cuviinţă să dea a -treia lovitură. La Bursă, ~genţi acoper:}i 'oferir~ spre vânzare numeroase pachete de acţiuni ale Campaniei des Negociants Reunis, dând semnele unei mari panicL Oferta masivă 1şi făcu efectul. Îngrijoraţi, apoi înspăimântat!. cei mai '11Ldti deţinători -ai &cţfunnor '• des Negociants Reunis îricercară să scape de ele !a · . orice preţ. Scăderea. lor bruscă avu repercusiuni şi asupra altor valori. Panica făcu bouie de neige, luând proporţii nebănuite. In mai puţin de o săptămână mai multe bănci îşi suspendară plăţ'i!e. . 101, "r\Japo.eon ' . _L'l•.m resta-;;.li ~ .,. " . l ona la ; 1r1 oarecare VlC --măsură lncr:ederea 'în creditul statuJuL Dezastr:...~l de ia Trafa!gar, urmat de zvorcu! intrării Prusiei Tn coaliţia

:> '

încheiată· de . Austria,· Rusia şi Anglia· împotriva Franţei, determină o recrudescenţă a paniCii.

'Disperat, Barba- Marbois propuse r.edu.c.erea salariilor cu douăzeci .şi· cinci la sută, Soluţia era ridicolă. Cu asemenea e.conorri!i n!J se putea r!;!stabili echilibrul financiar. Falimentele se. dezlănţuiră iarăşi. Comerţul avu la rândui său d.e. suferit .Cei care cumparau voiau să. plateascâ în bancnote, iar v.anzătorii nu acceptau decât . moli'e(jă metalică . . . . f'lestrângerea cheltuh31ilor .lovi .şf indljstr-i:i. · · ,lh fiecar('l.seară Rich$rd primea raţîqrtul lui Jules Lafont asupra evenimentelor polilfce şi financiar!;! ale zilei. Acţiunea sa, destinată .să ducă ia prăbuşirea lui buvrard; avea consecinţe marginale incalculabile. Parisul .era târ.ât într-un vârlej diabolic de falimente, panică, ·mizerie si nenorociri. Richard îşi fr!;!ca satisfăcut mâinile.· · · · · ·~ Ace;sta e numal.prologul.. in curând va veni şi r'mdul lui Ouvrard. Sfârşitul lui nu va întârzia. Rioehard se .J5imţea . puternic. Foarte • puternic. Fusese deajuns să vo.iască ceva, , ca. Franta să se zguduie până în temelii.. Nu mai gustase de mult . această plenitudine,· această satisfactie- . de a se sti ' . deasupra oameni.lor de rânct. Avea atâta· încredere în p~opriile lui puteri, încât' nici nu concepea că ar .putea ,,,-_,",,_--·fi înfranr de. Ouvrard. . . ... .· . . . . De.. la Madrid, Rob€lrt scrise tulburat tatălui său: "casa de Cor'i!>olldare a fqst ,declarată în stare .de falimente· lipsită de · miJioan.ele . care-i. soseau .. cu· .regutari.tate,de la ·E'aris, nu, .;ii:â mai putut în(jeplini / !mgaJarnentefe. Ameninţată de a i·seprotesta poliţele scontate de Desprez la Banca ·Franţei şi 'sub ·pre.siunea băncii noastre din· Paris, Care a pretins imediata' achitare' a .unor obligaţiuni ajunse la scadenţă; Casa .ş(-a .suspendat .plăţile, · · Edificiul c.lădit de. Ouvrard cu atâta trudă, s-a prăvălit . peste noapte. ~

~ __

-',,.'.,,-.

'

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI,.AIR-~

75

In capitală domneşte consternarea. Prinţul Păcii nu mai ştie la ce sfinţi să se mai roage. Ministrii au · intrat fn. panică; Deţinijtorii hârtii!or emise. de Casa de Consolidare s-au pomenit fără veste că acestea nu mai au. nici o valoare. Prosperitatea durată de Ouvrard pe temelii de nisip s-a .năruit. . Ieri cde dimineaţă, Ouvrard a plecat vaJ.vârtej la Paris. In .ajun a avut o lungă convorbire cu Prinţul ·Păcii. 1-a făgădult că va restabili situaţia de 1'1dată ce va lua ·contact cu ministrul de finanie a! Franţei. P!inţului Păcii i s-au deschis. însă ochii. Spre a potoli e!ervescenţa populara, a dat un comunicat prin care promite, ca şi Ouvrard, marea cu sarea. E însă cel· dintâi care nu mai crede în aceste făgăduieli';. ··

.

În ziua in care Ouvrard ajl!!1S8 la Paris, Richard placă la Madrid. Momentul era oportun pentru a obţine din partea guvemulu; spankd, năuCit de recenta lovitură, toate concesiuni!e posibile. Îndată după sosirea sa la Paris, Ouvrard convocă 1n şedinţă ext"'aord~riar~ _pe- me'mbril ccnSnlt.:iui de administraţie al Companiei des Negoclants Reunis. Seguin,. Desprez, Van!erberghe şi 'fraţii Michel se prezentară de grabă ia sediul societăţii. Toţi ·erau maeştri în eşafodarea combinaţiilor necurate şi a afacerilor riscate. Desprez.luă. cel dintâi 'CIJVântuL Arătă că tezaurul statului deţinea numai titluri inutiiizabi:e, •jalcrî veroase · Şl poliţe destinate protestt!lui. Combinaţia spaniolă se .dusese de râpă. Banca· Franţei avea nevoie.· de • bani lichizi pentru finanţarea aprovizlonării ·armatelor i1apoleoniene, potrivit contractelor încheiate d.e . furnizori .cu Ministerul de Război. Din fericire, Împăratul nu era la. curent cu această situaţie. SE! mai ridica o nouă , difk;ultate. Uzina. de armament Swide!land din Nantes . sistase predarea matedaielor .de··.· război. Reprezentanţii ei declaraiJ ritos că nu. aveaiJ de gând · •

• •1

•

•

·. VINTII-'Ă CORBUL să

reia livrările, înamte de a li se· achita creanţel? · scatiehte. Ce era de făcut? iot Om1rard găsi soluţia. Să se exerQife presiuni asupra lui Barbe-Marbois. Să i se ceară ulftmele resurse ale Tezaurului: impozitele indirecte, taxele de vamă si celelalte retete m'ărunte. Ministrul va fi silit să susţină Gompan'ia, ··care deţinea ·monopolul subsfstenţei arm;~.teL

A doua ii, Vanlerberghe

Baroo- Mar6ois.

· ·· ·

făcu

o vizită lui·

. · ' ._.·.Compania f:iste. pa punctUl de a se declara in · încetăre de plăţi. Dacă nu ne acordaţi un ajutor de dguăzeci şi. şase·· milioane fra[]ci, .şistăm aprovizionarea armaţeL fn cazul c.ă soldaţii vor muri de. ·•foamo:;, dumneavoastră, excelenţă, veţi purta răspunderea. · Sarbe-Marbois răscoli cerul şi pământul şi făcu " ·rost de fond~ri!e cerUte ... · ·-. Trebuie să· câştigăm timp, până la· sosirea piaştrilot' mexicani, declară Ouvrard asociaţilor săi. Avem contracte cu Baring, cu Hope, cu Sunderland. - Sunderland e suspect, zise Seguin. · Van'lerberghe, ·să· ceri l.ui Barbe-Marbois încă un .ajutor! · · ·_. Ca't?·• ,. ·, '-.· · d sută âe'(riilioane; să stoarcem tezaurul ca o 1ăl'(lâie. După înapoierea lui Napoleon fâ Paris, nu '

,

- ..J -

_,.

:

j

ne· vom rhai'face mendnile. · · "

pe -

.

Cănct Vanlerberghe ceru suta' de ·milioane, · ministrul de Finartţe crezu căi ser'deschide pâmâritul sub picioare. De \looe să le irH:Ii scoâfă?. Terorizat de ·spectrul r.liihei sfatu'lui, BarbiHMrbdis încercă ·să reziste: · .. > . .... · ''be!iprez, care eh:t de faţa, îi sugeră să cedeze lui · Ou';rard imp6Zitcl'e ·indirecte, taxele de vamă şi fondurile' de •salafii. ·

•

DINASTlASUIIIOERLAND BEAUCLA!R 77 ....- ......:........_.-.........--~--~ Dacă încetăm aprovizionarea armatei, ştiţi ce ne aşteaptă, îi şopti Oesprez. Temniţa fi cea mai blândă sanctiune . • Ouvrard suprali.cită. - E imperios să ne sprijiniţi, excelenţă. Vă daţi

-

ar

seama, cred,, că nu mai puteti da înapoi. Ne-am angajat cu toţii pe un drum ... ·. - Care ne duce lri faţa plutonului de. execuţie, Mtmsieur Ouvrard, se văîta ministrul, semnând ordinul cerut de •nesăţiosul grup de asodaţi. · In ciuda siguranţei pe care o afişa, Ouvrard era
1 c-:tr::<::>; a' cinP:5e! A- \/61~>' ;1,,~ dP n..:. ';'rr 1'1 }' ·--·~ ""~"'""". '"' ' __ ," -,_-~ t--'1,~ '"'''" -SA ruga iui_ Dumr:ezeu ca· rfizboiur să-! reţ·lnă ·pe 1nip':§rat ·cât Tnal _rnuH -_tknp departe de -Cap!taia 1:;npoler?2;m. "'acestuia 1? Pari.s în-ainte je sosi:-ea p!aştr!!or .op:mio!_i ~( f'1 'os+" "~': , 1,... dezt:\cJ-;'U r\u,·t·~rd p.:i~t ...a _,,,,,__, +nh1 ·,..._t "'"'. ,.... .... :.,.,'; -rlo • . -11 ~1, . V ·'f,u,_ U...'"-': yt \.J '"!..-.~..u_ o""'"'

"Pt'm;sim v· ! "

'''~·-

Ad"~r~l'tatea i!;;; '-',

:-~

r~' l •lU-l

-;'not::~:n•

•n .... hoasţ..l , ----

-lll,,..v'il.-1-~-:...t-v

r>- f"if"'l;'"{,-~t;;.

.,t;i·~··l..tUCt_,_.;:;_

Era tncred1nţat că. într-_,o diminea.tă. va .odmi t:n 111esaj ••n"'" - • (::. ""ri ·~,-~.,': ~<·n~..... ;,_-~ ae ,- ;mlŞ·-~1 ,- +' c-ara-,~ ~:1 t? ·...,t:.o.np;,ţa sos:r ....a-v.mqter ,ra .....p•.,,f!. într-un. port. francez .sau span'ot La 25 -ian!::arle- .1806: zi nea·gră- Pentru ibl, Ouvrard Primî -do.uă ::1esaje, Care Ti n-ăn.:f,.ă--toate 'spt3r-anţela._ Prini.u! mesaj· îf vestea- rezilierea co_ntract~.J!ui' Tncheia.t -cu regele Spa0i~L Carlos a·r IV-lea bin-ev_Oise să acorde baucheru!ui Richard Sunderland~--Beaucia1r în. -eXCius-ivit:ate,. -c-OryCBsiuilea,· expfoatBfH~-, zăcăminttdo_i· de metale preţioase din coloniile spaniole, precum şi dreptul d<> a dispun,e de piaştrii ~me)\icani, In a.cor,d cu autorităţile, mexicane, , ··• . Al• .doifea mesaj, îngrozitor . prin • perspectivei<:J sumbre !)e care ie deschidea, anunţa.iminenta sos.ire a împăratului la Paris. · ·· . După ce re,purtase.la 2 decembrie 1805 cea.rn'ăi strălucJtăv,ictorie din cursul. carierei sale.derăzboi.n.ic - .bătălia de la Austerlitz Napoleon venea să facă ordine la el acasă. .

Capitolul

.~

douăzeci

entru .Richa.rd Sunderland-Beauclair, ·1806 avea r să fie un an plin de încercări grele. . Lovitura. pusă la cale împotriva lui Ouvrard reuşise. !şi înlăturase rivalul şi izbutise să i.se acorde toate drepturile legate de concesiunea · piaştrilor mexicani. . Dar acest succes · trebuia materializat. Comorile din Noua Spanie, din Căpifănia Generală a caracasului, din viceregatele Gr€)nadei, ·Peru lui şi al lui Rio de la Plata, ·erau încă departe. Spre a ajunge la. ele, trebuia să străbată blocada navală engleză şi şă evite atac.uril~ piratereşti. _ Se ridicau şi alte dificultăţi. In Spania angajase peste ·două sute .de .milioane de franci, la care se adăuga\.! împrumutul de patmzeci milioane de. guldeni şi contravaloarea navelor şi armamentului furnizat arm'!tei spaniole.·· Din·· aceste creanţe nu recuperase sub lormă de. piaştri mexicani decât circa o sută de milioane .de franci, .depozifafe în tezaurul · _ · . · Băncii :Manhattan din. New .'l'ork. · Şi în .Franţa ··situaţia sa era grea. Imprumutul acordat lui Napoleon pentru finanţarea expediţiei din Saint•Domingue nu ·fusese ·încă restituit·- Pentru .

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

79

armamentul livrat armatei franceze, nu primise decât avansuri -care totalizau mai puţin -de- patruzeci !a sutA

din valoare materialului. RezerveJe de aur ale Băncii SunderlandcBeauclair din Paris -erau pe punctul de a se epuiza.- Cha!!ais- !şi contrnua , activitatea numai ,dato-rită sprijinui~Ji băncilor

din Londra şi New York, controlate de casa .·~ rl .. :>un d e.rl·anu Probtemele financiare nu erau ·singurele care dădeau de lucru lui Richard, Către sfârşit:._:i lui· ianuarie-,

primi

o

sCrisoare

di:~

-Anglia.

fi.mârât,

deziluzionat, contele de Montorgueil se plângee de. comportarea lui Henry Sunder!and. ,,Este dureros că trebuie sa . vă scnu aceste rânduri. :comportarea elin ultima -_--vrB·me- ii· ·fiu_lui dumneavoastră, mă obligă să consider desfăcută logoâna dintre acesta şi fiica mea; · Uitând de rangul" şi de inalta -sa pozitie, s·e afiş8az-'ă cu --fata ·unui rn'iner, _Marger;r Terril, --pe care ·a instalat...:o în !ocuinţ'a sa. Sunt câteva luni de când- mi-

s-a adus la cunoştinţă a·ceastă legătură.. La Început nu i-am. dat importanţă; Tmi zic.eam că orice tânăr are dreptul ia unele aventuri: care să hu depăşească, bineînţeles. anumite ·margini. În timpul absenţei fiicei mele din Anglia. fiul dumneavoastră putea· invoca :o' scuză. Singurătatea. Spre surprinderea ş1 consternarea mea· Mr. Hehry Sundedand a continuat. . să Întreţin a. rela\ii cu Margery Terril ş1 după înapoiereai...ady~ei Serah din.: Elveţia. Atitudinea sa m~a .făcut să trag' concluziile care se impun. < · ·Fiul· dumneavoastră nu sca mărginit numai la această ·.isprava. Intoxicat.. de ideile aşa"zise progresiste,. a păşit. pe calea <> În cadrul uzinei. Fără să.- mi ceară incuviintarea si· nesocotind ' obiecţiunile consi.lierilor săi, a redus orele de lucru, a Înfiinţat cantine şi a construii locuinţe «igienice»

'.

80

VlNTILĂ CORBUL

pentru muncitori. Cheltuielile sale nesăbuite au ·compromis beneficiile uzinei. Sunt informat că în cursul .acestui an intenţionează să ridice un cartier nou ·pentru muncitori. Aceste nebunii nu pot fi tolerate. Dacă dumneavoastră nu sunteţi dispus a lua măsuri spre. a pune stavilă cheltuielilor, mă voi vedea silit a cere justiţiei rezil.ierea unui contract care ameninţă să mă ruineze ... " Richard. rămase perplex. Când se contaminase Henry de aceste idei năstru$nice? Tocmai acum, când casa Sunderland avea nevoie de toate resursele .. sale, spre a face faţă crizei, fiul său aluneca pe panta absurdă a reformelor. ·Nu era decât o singură explicaţie. Henry moştenise deficienţa mintală a mamei sale. Se impunea să intervină neîntârziat. Va lua măsuri drastice. Trebuia să dea satisfacţie lui Montorgueil. La 10 februarie se îmbarcă pe "Empress of China". După un ocol impus de starea de război dintre Anglia şi Franţa, acostă la Gravesend. Nu rămase decâi · două zile la Londra. in cursul scurtei sale şederi în capitala .Angliei, inspectă banca Anglo-American. Sosirea sa neaşteptată stârni mare emoţie printre salariaţi. Se deprinseseră a vedea in ·el un fel de zeitate, · de care nu se . mai temeau fiindcă o ştiau foarte departe. William McFee l primi .cu dragoste. Raportul său de activitate întunecă însă bucuria revederii. -· Acum câteva săptămâni am pierdut o mare afacere, rosti cu regret bătrânul. Un imprumut de un milion pentru statul danez. A fost o luptă grea. Riv.afii ·noştri declaraţi er;;~u băncile Bethman şi Ruppel din Frankfurt. De .concurenţa lor nu -mă temeam. Pretindeau guvernului danez o dobândă de opt la sută faţă de.. şase la sută cât ceream noi. Negocierile

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

81

erau aproape incheiate. În ultif1"lul moment am avut surpriza să aflu că un nou concurent reuşise. să ne înlăture, oferind Danemarcei conditii mai bune decât. . . . ' al. e noastre~ Dobânda cerută de această .casă era de numai patru şi jumătate la sută. Hm! Şi care este .numele casei.? întrebă Richard iritat. Baring, · Hope, Labouchere.? ·.- O firmă cu totul necunoscută, ;eplică McFee dezolat. Casa Rotschiid din Frankfurt. Richard .se ridică brusc de pe scaun. -Vom discuta această chestiune, după Înapoierea mea de la Cardiff. Tr.ebuiesc luate măsuri, dragul meu 'McFee. Bătrânul irlandez suspină. -. Eu nu mai sunt în stare în lupt. Am îmbătrâni!.. Abandonez ... Richard 'fşi muşcă buzele. Aruncă o privire critică asupra lui McFee. Într-adevar, se schimbase mult Se · cocoşase, umerii îi căzuseră, obrazul i se zbârcise ca o prună uscată, ia! ochii aproape stinşi, îi lăcrămau · din belşug. ..Cu cine să-I inlocuiesc?" se întrebă Richard îngrijorat şi furios totodată. Trebuie să · găsesc o soluţie. McFee nu mai e bun de nimic. Arată ca o mârţoagă care abia .se mai ţine pe picioare. Nu e de minfre că această obscură casă... Rots ... Rotschild: .. sau· cum o ·mai cheamă,· i-a .suflat împrumutul danez. Indispus, părăsi sediui băncii. Londra 1i prilejuise o singura satisfacţie. Revederea lui Francis-Andrew. Fiul mai mare ai Andreei împlinise doisprezece ani. Era tot atât de frumos ca. şi · maică-sa. Guvemanta, contesa de Vigneaux, nu mai. conte nea cu. laudele.. Un copil . excepţional, inteligent, sensibil, talentat, curtenitor, .. Contesa er.a mai puţin incântată de Gerald, prâslea, care urma să meargă pentru. întâia dată la şcoalit Avea o fire ciudată. Tăcut, închis în sine,~liniştit, prea

••

<

.VINl'ILĂ CORBUL

liniştit

pel')tru vârsta luk Era tot atât de inteligent ca şi Francis-Andrew. Dar deşteptăciunea lui nu putea fi pusă în valoare. [)acă ar fi fost mai puţin ursuz ... · -· De ce francis se mai află mcă l.a londra:? · întrebă Richard. l-aţi prelungit vacanţa? Chipul guvernaritei se întunecă. Plecă privirile în Piirnânt. . Degetele"i ftământau nervos. batista de .

'

dantelă.

- Voiam tocmai. să. Vă v0 rbesc despre ace1tstă crrestiun.e, .monşiel/r, spuse ea i<:U .un .• efort.. Vă ascult, J'vi'adame, o invită .Richard intrigat. Ceva neplăcut? ' - Francis-Andrew · a fost eliminat pe două săpfămâhi. . Richard îşi încreţi sprâncenele. -· . Hancis-Andrew, eliminat? Cu firea lui? .Ce i se repro$~az~T .. . . ·. .. . . •· Madame de Vigneaux grăi timid: -• A ·spart caput unlii copil. Richard începu să râ.dă. · -Bine că e numai atât. Redeveni serios. Gesigur, Madame. Francis-Andrew nu trebuie încurajat Prefer, totuşi, să aud că îşi bate. colegii, decât să ştiu ci'\ e un niormoloc;.. ·.· · · •. . . . 'Q · .· ... Când rbstît>e acest€>• cuvinte, Jr îugise gândulla Henry. ·. '' ·· . - c;auza pentru care .s-a bătut, Monsieur, este oarecum.,: delicată: -~----. ; -·· ·. Delicată? - Un grup de colegi ai lui Francis, zise Madame de VigneaLJx, dupa ce se înarmă cu o mare dOză de curaj, îi făceau mizerii ... · îi adresau· cuvinte grele ... L::au' .fătllt..: 'bastard. · · · Sângele s€F scurse brusc elin obrajii lui Richard. Ch'ipl.lf Andreei îi reveni În minte. "Bastard"! ·

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR .

83

······-·~~~~~~

Andreea,

plăsmuită

de

inchipuirea lui, era îndurerată. Privirile ei încărcate de imputări il mustrau tăcut. Şi conştiinţa lui îl mustra. Se simţea vinovat. de neajuns.urile întâmpinate de Francis-Andrew. SOcietatea îmbâcsită de prejudecăţi o !ratase şi pe Andreea ca pe un paria. Mohorât, Richard se desp.ărti d.e guvernantă. Se închise în camera lui de lucru, pornnci11d majordomului să nu fie deranjat. Toată noaptea chibzui în faţa focului din cămin. Căuta o soluţie. Să cumpere un titlu princiar lui Francis-Andrew? La ce bun? Nici ·titlurile şi nici milioanele nu adi dezarmat răutatea oamenilor. lncercă să-şi. imagineze· suferinţele morale .ale ·feciorului său: Madame de Vigneaux ii relevase sensibilitatea. Fran cis-Ar'ld rew... Bastard.u 1 And re ei de Montenuovo ..'. Pre.judecăţile lumii erau de o stupizenie scandaloasă. Copiii zămisl!ţi de femeile măritate se bucurau de o stare civilă onorabilă chiar dacă tatăl ar fi altul decât cei legaL Soţu! înşelat îşi asuma paternitatea şi aparentele erau salvate. Andreea rămăsese credinctoasă unui singur ·barbat, care nu fusese în stare a-i lega! iza situaţia. Pentru alesul inimii. ei, fusese pildă de· virtute şi credinţă. SOcietatea o respinsese .. C,opilul .. ei îi împărtăşea soarta. Şi el, Richard, nu era capabil de nimic.· ', Milioanele !ui nu puteau determina. schimbarea concepţiei acestei lumi. A doua zi plecă. la Cari:Jifl. Pe măsură 1;e se apropia de punctul final .al călătoriei, 1l sporea mânia. Trebuia să facă ordine. La ne,Joie, va tăia în carne. vie. Să ştie cu toţii cine era stăpâm.!l. Intră înGardiff . după lăsatuf serii. Asupra oraşului se lăsase o cortină de ceaţă grea, lăptoasă, opalescentă.

Vli\!Tl.LĂ C!)f'BUL

- La uzină! porunci el vizitiului. . Negura era atât. de (leasă, lnccon~u,cipe inălţimea Sa până la Mr. Henry a.casă. · , . .. . .· . . .. . -.." 'ţf)les! răspunse dezgheţat băiatul, ·sărind în ., trăsură: .. . -· • ~ Câţi ani ai, Tom.? Jl în.trebă.. Ri.c.hard., .ca .să mai

oe

'

'

'

'

treacătimpuJ.

· -. · Zece ani, Mister. . .· .... ·.. ·"-· z.ece an\ T Eşti·. băiat mare. Lw~rezi ş~ tu .în . rabrică? .· . • . . •. · i ,_;-:on, da: .l;a · topjtorie .. ·Tocmai . am ieşit· \.fin .schimb., Acum ...o. ,oră "a trecut ..si .Mr. t]enry, prin .atelierul •nostru, Era· însoţit ,de Mr. f;lutchinson.

'

85

DINASTiA.SUNDERLAND. eEAlJCLAIR

- A stat mult? ·_. Daaa! de căte on vine 1n atelier, stă mult cu noi, zise copilul, trăgându-şi nasul. E foarte cumsecade,· Mr. Henry. Pleacă· urechea la păsul fiec-ăru'iR Se aude- c:ă vrea să -ne ·mătească salariile. Nu mai ·spune·! Zice că o să ne reducă si orele· de lucru. . ' Asa? . ' Toţi lucrătorii î! iubesc. Afară de Dick Swanson. ·oar asta --e. altă poveste. Richard zâmbi curios. - "Os ce nu-! iubeşte nici\ Swanson? ,.-..;r'"' ,.-~,;,.., <'"'L<:lu7<;l '.•.· .•J.r· .f\.:fl:·. • Eh- ,, r·'nen',~"''' '· 'u :·r-.J, 1 f- 1'e~r: C.--'..,__,,, -''"' -.,..;;,. '--''-'' "--~·' Henry, Margery lea lăsat pe Dick. Margery e fata !ui rr'1oş

B_e'!l Terri!, car&

fucrează·

!a m·in,§.

R,.:;.,•a·t.u·,' ._ IJ·I·-.-;,7_,·.,.'".ern~'e (-~,c~~~,ţ~::. c•···..-.r+•-•'";:1 do ._._.:t }• :--' ., t:_.f ;..i:-;" -,__
d:.:~t-..•

'

,~~,

~-

L~~-d'<

~

~"-;'-"i'~-0

... 116

-

VlNTilA . . - . - CORBUl .· . '

dragoste. Nu voi fi prea sever cu el. Acum îmi dau seama, c.ă ..nu .e prea. vinovat...__ Iar cu Montorgueil, caranjez eu lucrurile.,." Coborî (jin trăsură. · - Tom, poţi să te întorci pe jos până. la tine acasă? întrebă el, scoţând din buzunar cin.ci şi lingi şi strecurându-i în palmă. · - Sigur, Mister, zise băiatul căscând ochii ia ~piesele care luceau ia lumina felinarelor. Bună seara, · Mister! · · . .Se· topi· ca .un spiriduş în ceaţă. Se temuse că bătr.ânul gentleman s•ar putea răsgândi, luându-i .banii. ~ "Îl cheamă Tom, sau Puck?" zâmbi Richard cu . yoie bună. Ciocăni cu putere în uşă. li deschise un ·valet tânăr. · .-' Mr. Henry Sunderland e acasă? - Da, Sir, Pe cine să anunţ? -- Nu · e ·nevoie să mă anunţi. Sunt Richard Sunderland. Pe unde o iau ca să ajung la Mr. Henry? _..:. Pe scări, în. sus, Sir, zise valetul. Era suficient de stiiat spre a nu lăsa să .i ·se citească pe faţă înfricoşata-i uimlre. Pe palierul primului etaj, a doua uşă la dreapta, Sir. . ... Richard urcă·_ scările. Ciocăni. Jn uŞă. . :.:_ Intră, auzi el glasul lui Henry. · . f'iic.hard desct)ise uşa şi patrunse zâmbitor într-un salon.aş, transfo1mat .in cameră dE!' lucru. Imaginea "a ·rămâne trăsnil"e prea puţin plastică, spre a sugera expresia de. penibilă surprindere aşternută brusc pe chipul hii Henry. .. - Nu te aşteptai să mă vezi_! rosti jovial Ricnard, ar.uncllndu~~t>i mănuşile şi pălăria pe un scaun. ~ Bună seara,. Sir, bolborosi Henry, uitând .~ă-1 ajute. a-şi. dezbrăca .mantaua. Vă mărturisesc, nu. mă aşteptam... ·

DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR Trazindu-se parcă din transă, fi l.uă blana grea, şi o puse cu grijă in fotoliu. - Cu ce mă tratezi, băiete? Sunt rebcait. E un eroism să călătoreşti pe asemenea vreme' ·-·Un ceai, Sir, sau un pahar de gin7 - Aş prefera un . grog fierbinte. -Aţi cinat? - Nu încEL Şi te previr'i. Mi-e o foame de tigru. Rich_ard se- adânci în_tr-un fototiu: Arunca o prjvire circular.ă prin 'incapere . . - Eşti drăguţ_ iflstalatl z_ise el frecZmdu-şi rnâ!n:!e, ca să si le încălzească. I"J - e luxos. Dai'--- 'are multă ;--.:·.·.mt1m1tate. Henry sună din clopoţeL Apoi se rŞ;:gândi. - Prefer să dirijez personal preparativele. Fără să aştepte încuviinţarea .tatăl.ui său, 1eşi pe '

usa .Richard atrib'-li emoţiei. starea de agitaţie a fui Henry .. ,.Sunt- ani _de ;câ:~d nu ne-am mai vF...z:JL E firesc să fie tulburat:' . . ._Henry se inapoie după zeca minute. Obrajn săi erau <:Prinşi. Ochii îi stdi!uceau. · · - In curând se va servi cina, Sir. Grogul soseşte indată.

Se îndreptă spre un dulap din care scoase o stk:1it . cu whisky şi două pahare de cristaL ·-. Îmi p~rmiteţi' s·ă- vă ofer mai -~ntti! un _ whisky? ::- Fie, zise Ric;ha~d bineyo't•':lr . 11 înduioşa t!neretea 'ui · Henrv. Se făcuse !Ti.ai draguţ:'. Musti'lt'! care şi-o 1as ase, ;, In dulcea expresia feţii. -.. Îţi sta bine mustaţa, Hemy .Acesta. zâmbi fără să răspundi't . După ce valetul aduse grogu!,. Richard ridică ·paharul în sănătatea fiulu; sătL. Sorbi apoi câteva .

Pf'l·

înghiţituri.

- Henry, am l(anit ia Cardiff, spre a discuta cu tine .anumite chestiuni, spuse el cu seriozitate. Le :as

VINT!tĂ.CORBUL după Cină

Până

atunci, spune-mi cât., .ceva despre

tine. Orele car13 .urmară fură cele mai penibile din viaţa lui Henty. E:ste greu să vorbeşti îndelung despre persoana ta, fără . să spui nhnic esenţial. Ochii· inchizitoriali ai tatălui său păreau să-i citească cele mai ascunse gânduri. Pentru Henry privirile acestea .erau mai .chinuitoare decât cele. mai rafinate instrumente de toliură. Se lansase într-un monolog fără cap ţ;i .fără .coadă. Un model de incoerenţă. In sufletul lui Richard. încolţi iarăşi compătimirea. Compătimire şi o dpză de dispreţ. Caracterul slab, incoerent ai lui Henry, ·nu se dezminţea. "A rămas acelaşi .imqeciUimid, îşi zise el. .Dacă nu l-aş fi lăsat de capul lui, nu ar fi făcut atâtea năzbâtii." · În timpul cinei, Henry abia .se atinse de mâncare. Înghiţea cu no.duri ,puţinele îmbucături. Privirile tatălui său· continuau să-I terorizeze ca . nişte instrumente de tortură, Deşi nu era prea cald, picături de·sudoare ii îmbroboneau fruntea. Emoţia şi teama îl storceau de transpiraţie, ca în toiUl \lerii. După cină, care fu pentru el un adevărat calvar, trecură în · .salonaş; unde li. se serviră lichiorurile. Richard sorbi, un CuraGao parfumat. Îşi sprijini , apoi coatele de masă,c împreunându-şi -vârfurile degetelor. - Şi acum, să stăm de vorbă, Henry. Ca doi bărbaţi care' nu au nimic a-şi ascunde. Introducerea era de natură- să sporească · Ingrijorareâ: fiului său, . - la loc, Henry. Şi acum, iată despre ce e vorba. Mi 'S-a adus la cunoştinţă că, în ciuda voinţei mele, ai am anat sine die căs,ătoria ta. cu Lady Sarah. . Să vedeţi... , · _, Nu ·mă intrerupe. Am fost . informat despre. starea. sănătăţii logodnicei tale Ştiu că afecţiunea ei. de ochi l'-a obligat pe contele de Montorgueil să ft

•

•

-

,

•

•

DINASTU\ SUNDEY'li.:AND BEAUCLAIR

89

ainâne data căsătoriei. Dar mai stiu că· între tirnp . ' Lady Sarah s-ti. v;ndecat. - ln -pe.rtG, Sir." E aproape oarbă. ~ Acesta. e motivu! oertru care- .te-ai ati sat cu o . fem-8ie oarec_are} ·lr:: d!spreţtJ c·uvântulul .dat viitoarei tafe soti;? ' Henry se- inroŞi- până îr; .v8rh;i -urechilor. "' f' t cu nH1Jen!, . . "(,'<' c: j • ··- !\lU ·m-am adşa ~,w, ;;....; o ca,cmn;:::;_. - :\:u-rryi place -să rr,l Se ascLH1dă odev:ăruL Nb_ le c_on_dâmn fiindcă af b legă.tură sentimentală oarecare, tn pofida obhgaţiiio·r taJe faţă de Lad'~{ saruh. t J!r:eni nl: -fţl ·pretfnde să te păstrezi imaculat până la nuntii Eu surit ultimul care aş face-O. ţ;retind însă fn r.umete decenţei · să te comporţi astfel, încât să nu te ~c-• •ora. "Cec•e·l 'he~+;un: C·om.Dr·"'"~,...,...i~; '·1 "''l'"\1... \for· reu·c..,...i ><'"-'lf. .!. Henry resp1ră adii'nc. Căpăta in sfârşit un ri'gaz. - Mi s-a · n:ai adus la cunoştinţa, ~ontinl!ă Richard, că ai iniţiat !n uzinE; O ·serie .d_e reforme, care au făcut pe mulţi dintre· colaboratorii. tlli să ·se îndoiască de integritatea ta mi:1tală. Cheltuieli ':1une pentrLf muncitori;;, -Henry . avu o străfulgerare de revoltă. - Răuvoitoni v-au informat greşit, Sir. Legea Votată de Parlament Tn i 802, din· fnlţiativa lui Sir -Robert -Peelr ne-a Impus anumite- rr:3sur! sanitare. Ateliere- vărune,. ferestre în număr- -con-vc:nabfl:, dorn1itollre separ!lte pentru ucen•c~: de se.~e deosebite, prescripti~>r•i relative la nurata :diei de lucru ţientru- minori.:--· - Aceeaşi lege te-a obligat să con:otruie.&!i locu)~te -şi carth1e ·pent:-u·~~unc!tori? întreb~- ::lt~h3f'd -c:u ton !ngheţaL - 1'-Ju rf1'-a ob:iigat legea ci o:nenia. Dacă aţi ~'J"Oa~te· con·d'""e· '"'"''eor a.\ ~·i fi v. 11 :7. ,n · "1n C"re u; ,_ rJe .... aC""-l ... '·- __.,_ 1 mine. Colibe infecte, neîncăp{:toare, pe [umătRte îngropate În părc1ânt. Bolile 11 seceră. Adeseori r:u mai ·ş"!'iu .cum să acop8.r absentele personaluiui David .

~

·~-u

.

,#

•

""v<-~•

..::.~,..,,

-~--,

c·,·

•

··~·{)'---_ ~~ ··---····~·-·-~-'-~~VINTILĂ CORBUL Dale. din fl!ew Lanark a angajat într-o zi echipajul .unui vas naufragiat pentru a-şi înlocui muncitorii răpuşi de molime şi mizerie. Vă închipuiţi ce rezultate a o.bţînut, folosind . aceas.tă mănă de lucru ... Construind locuir~te .igienice, am reuşit să zăgăzuiesc ln parte· .bolile. · · Flicl)ard aspiră. o priză de tutun. . .-· O intrebare. Cu ce fond.uri ai construit IQCuinţele? . . · ..,.., Am .reţinut douăzeci la sl)tă d.in beneficiul net. CheFifuiefile' urmează a fi recuperate din chirii.... , .. -. Cui , ai . cer.ut autorizaţie?· Gontelui de Mcintorgueil? Mie? Ştii prea bine că uzina nu este n,umai a mea. . . . .. . .. . ... Henr~ făcu un ·gest de . nerăbdare. . . .. ' -. . ~· E.ram. convins că Montorgueil nu va obiecta. · .Nici llu am avut ocazia să-i cer autorizaţie. Când am început lucrările, contel.e. :se afla în Elveţia, cu Lady Sarah:.' ' · · · ·. · Richard clătiQă cu tristeţe din cap. - ŢHJ.m încredinţ&t un post de m!'lre .răspundere, fără să mă gândesc.cănu erai înd~ajuns de pregătit.. E greşeala 'mea, Henry. NtJ numai .. că ai depăşit mandatul, dar ai semănat sămânţa unor discordii viitoare. între. noi şi .muncitori. l-ai încurajat să-şi sporească . pretenţiile.:. Muncitor.ii ·sunt ·ighoranti, brutali, lipsiţi .de· orice simţământ :Jmah. Nu-i stăpâneşti .decât cu biciul. . - Eu 'am în.credere în forţa convingerii, Sir. .·. . . !?refer forţa Pumnului, Henry ... Îr) sfârŞit, voi . restitui lui MontorgueifbenefiCiile de. care l-ai lipsit, angajându:te rn. aceste . lucrări . inl]tile. Şi . aceasta tocmai acum, -când am atâta nevoie de bani. Hm! E . !r1Util.. s.ă7ţi. vorbes<; despre nevoije casei noastre.· Nu te pricepi decâtsălegi idile .cu fetele minerilor. .. Şi să deturnezi fondmile, construind locuinţe pentru nişte ... nevoi nici. . . . )

D.INASTIA SUNDIERlAND BEAUCLAIR

.9.1

Henry. încearcă să se apere. - Cred că vă pripiji, Sir, judecându-mă atât de aspru. Nu sunt singurul care · am incercat să imbunătăţesc viaţa muncitorilor. Sir Robert Peel, Robert Owen. Bentham, Howard... ·- Robert Peel .e un parvenit, dornic să-şi asigure un· loc în. Parlament, flatând muncitori mea, specu!ându-!e votude... Ceilalti sunt nişte utopişti caraghioşL Noi n-avem timp să facem filantropi! Henrif. Alta e menirea casei Sunderland"Beauclair. Henry nu răspunse. Cu . capul piecat, fixa· ::ru încăpăţânare covoruL - Voi. lua măsuri, continuă Richard după câteva momente de gândire. Prima - o bănuie$!i, cred .este imediata suspendare a construcţiilor .de locuinţe. Banii 11 vom folosi în alte scopuri. A doua măsură te priveşte personaL Voi fi nevoit să-ţi numesc U!T adjunct cu puteri speciale, cace să te cenzureze. Regret că trebuie să-ţi ştirbesc_ autoritai:ea. Car nu-mi rămâne altă alternativă. A treia măsură Se referă la Lady Sarah. M&'ine . vom face o vizită conte!ul De Montorgueil. Tustn:îi vom fixa data nunţii tale cu Lady

SarEhh.•

.

Henr)' se ridic·ă de pe scaun. Palid, încordat, cu· pumnii încleştaţi, rosti răguşit: ~ Nu pot- să vă Jnsotesc, Sir.~ Richard ridică prlvirilf' asupra liu!ul sau. · - Nu te intel ea! - Repet, Sir. Nu pot să vă !nsoţesc. Ri_ch(lrd- Jnoepu _s"ă · c:!ocotea~că._ _ - Expresia nu PPt îml este :r;ecunqs-cută. Nu ·,_) folosesc ,şi nu o acc:c.pt nici din partea ta. Orice impotrivire e de prisos. Mâine mergem !a contele de Montorgueil. . . . . - Imposibil,. Sir, e.xclamă Henry cxasp~rat ·Nu vreau să .tnă- fnsor-.. Rrchard n privi cu asprime. ;

-

<J

Eşti

prea vârstnic ca să. lolos.esc h,arapnicui. Am . însă alte. mijloa:ce. Disperat, Henry .exclamă: - Uitaţi, Sir,· că sunt şi eu. om. -.În primul .rând eşti fiul meu. Îmi datorezi ascultare . .Dacă-'m ~ nesocoteşti porunca, te expediez 1m Statele Unite: Şi te previn că am puterea sco fac. - Sunt _în Amglta, · Jhtr~o ţară liberă! se răzvrăti Henry. Pot .să trăiesc ca un simplu particular. Richard zâmbi sarcastic. · - Şi mă rog, c~ ce ai să trăieşti? ·. "- Am ·prieteni. imi .vor da ,o mână de ajutor. ·-. Crezi? Vor face colectă? Să-ţi asigure traiu!? Eşti naiv, oăiete. Bunii. qumitale prieteni, lorzii şi corrţii de .la Jockey Club .îţi dauatli)nţie numai fiindcă. e;;!i Hul meu,· Nu.mai fiindcă aHa spate miiioaneie lui . papa; in ziua cân.d voi ridica mâna şi se va şti că nu. eşti decât un simplu· ins, vor uita că tecau cunoscut vreoclată. Ce ce~ţi vei câştiga viaţa, simpluţui meu domn! Dând lecţii de· engleză? Sau făcând,. pe preceptorui unuinăzuros şi. răzgâiat mic fard? Dacă,· bine.in"ţeles,. vei fi acceptat să fii slugoi intr-o casă mare!. -. De ce mă umiliţi, Sir! bol.borosi Henry. , - Nu te. umilesc: Îţi înfăţişez realitatea, Ca să ştii ce te aşte;;ptă ... Şi ..acum,·W ordon.pentru ultima dată Mâine mă vei .însoţi la conte.le :de. Montorgueil. Îi vei cere, scw:e: .. . - . Est-e inutil să :continuaţi, Jl intrerupse Hemy slârşiL No mă ·pot, căsători cu L"!dy Sar13h,. fiindcă ... - Fiindeâ? ·.···.· ,. -· . - -· . t··msu.ra • t .· , , . ·.,, :- ... sun , ·.In oameră ci>e',a~Jternu 'odăce~e grea,· de plumb . . Richard incremenise, cu m.âinile încleştate pe braţele totoliuîoL .Henry avea impresia.. oă se Jnvâuteş\e ca(!a cu el. Simţea un .mtue ·gol in stomac: În momentele de criză, Richard ştia .să-şi Strunească '

'

'

'

'

'

'

'

nerv11.- -l_erL Georgina ... · -azi Henry.-.. Ii .- ver;;,3a sa -Tr1nebuneascâ.- .Dar·_-se stăpânea._ Se_ stăp-ânea cu toată ,·.,l,,·:c~ -ca'm·, ,. . -a·,e· {lis+rin.~ ,-:l.i. . . .ea . . . . ·vninte.,· _.",.,,'\;;·; •o•, U· · '-• · "1n' " P-, rfţ:t;"'' <>lectr·,c·li'tc>a· ... - . .a ,." --: o"1n·_ atm~sfer~ .. !. '--.r .._ a, · ·,n"re'oii· 1L -·-şi- _·cine e nevaşta ta·? F8t-a :m.ineru!ui? - -ua, rOsti Henry ·doborât-·rte ·emoţie. -o ch~~amă· Margery. E o fiinţă minunată. Richard clătin ă uşor din cap . . - lată, dar, explicaţia construcţiilor de locuinţe. Hm! Ţie nu ţi-ar fi, ·trecutaş:a ceva prin'. minte .... Îşi. turnă un pahar d
-~·'

, L \ ,.. , , _ _ _

u.~

'

"

'

'

.

un

--

VINTII.A CORBUl ~-----------~----~

- Îmi iubesc copi!ul şLsotia, Sir, Până acum, am ascuns această legătură pe care am leag!izat-o numai · -de curând. Alil vrut să vă cruţ. Să vă scutesc .de o neplăcere::. Dar m:aţi .silit s_ă vorbesc. Aţi aflat adevărul. Penţru copilul şi soti.a mea sunt gata să fac orice sacrificii. Să îndur mizerJa, Să muncesc din greu. Să mă .expatriez. Dacă mă izgoniţi, voi găsi un mijloc .de trai. · · ---De ce. nu te faci rniner!rosti Richard .cu disp.reţ. - $i aŞa se pot câştiga bani. -- Ai dreptate.-· Diplomele _de la Oxford îţi vor folosi de minune în a(:eastă profesie.· Richard_ persifla, rănea, sfâşia, cu glasul său batjocoritor, cu privirile- sale cumplit de ironice. ÎŞi dădea seama însă, că pierduse bătălia. Era prea lucid spre a-şi maT face iluzii. Fata mine_rului reuşise să-i îrl1brobodească fiul. Îl prinsese bine in_ mreje ... Richard şi-o -închipuia diabolic de frumoasă şi de inteligentă. Numai un astfel de aliat putea insufla lui Henry curajul de a-şi infrunta tatăl. Ce-irămănea de făcut? Să-şi alunge fiul, .să-I lase pe drumuri, să-! zdrobească?... Henry era primul său vlăstar. Moştenitorul titlului şi viitorul şef al casei Sunderland. Robert, diplomatul familiei, era mai capabil?... Ori Charles, nevropf!tul?... Copiii Andreei erau ·prea nevârsţni!:i. spre a-şi afirma personalitatea. Caracterele se făuresc,. se cristalizea.ză abia mai târziu. Richard înţelesE)se de mult un mare adevăr. Nu-ţi alegi copiL. Bun sau rău, Henry era fiul său ·mal 'mare. Avea' datoria siH salveze din mâinile acelei femei. ·Va lupta ililpotriva ei f.ără să"Şi aleagă mijloacele... Adoptă o nouă tactică. Afectând o emoţie. puternică, provocată aparent de destăinuiri le fiului său, i se 'adresă cu ton ceva mai binevoitor: -~-Pot să văd .copilul, Henry? O speranţă scânteie in -ochii acestuia. '- Cu adevărat? Vreţi să-_1 vedeţi, Sir?

DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAlR

-

Băiete,

renunţ să mă· războiesc

95

cu soarta. li l.ăsa ·să creadă că era. pe ptFlctul de a accepta inevitabilul. Dacă ar fi fost mai perspicace, Henrv ar fi Primit cu ingrijorare revirimalltui tatălui său. -. Cum ii cheamă? întrebă RiChard. - Benjamin .. Richard-Henry. -· Tecai gândit, văd, şi ·la mine.· .-. Şi la străbunicul, zise Henry, care încep:.1se să se însenineze. AtenUa. îl lnduioşă pe Ri.chard ....:. Aşvrea să-i văd, Zise eL ·· Henry jubila. . - Permiteţi-mi să vă conduc, zise Henry. E în camera de alături. Richard 1şi unnă fiul int~""o lncăpere' vas.tă, cu . ferestre înalte, ogivale. În fundul camerei se alia. un leagăn alb, cu perdeiuţe de dantelă. vegheat de o fată foarte· tânără, slăbuţă, ·plăpândă, cu ocil! mari. sperioşi. Pe obraji avea încă urme de1'1acrimi. Richard înţelese că O>Otia fiului său ascultase întreaga discuţie. ~ Dumneata eşti Margery? întrebă el cu un ton brusc, autoritar. · . Tremurând, tânăr a femeie· făcu o· fo<~rte neîndemânateca reverentă. . . ' . .- - Da, Sir, rosti . ea. cu. glas sti'lS. .. RtcHard se apropie de leagăn Ridică pen:l'eiClţeie, in • vreme. Ce mama SChiţă \f1SîinCtiv . un gest netemîiriat in apararea copilului. . ,.Mă pârdeste: Hgroaica, ·îşi zise Richard urmărindrl'i c:oâda och1ului reacţia ·lşi închipuie ' . . -, .. ca yreau_ scH r·ape~c putuL .. - Câte iuhi ·are? întrebă el. întorcându-se spre Henry. · -Zece, SiL -· E prea mic pentru zece luni.· Examin.â ·critic mogăldeaţa sfrijită şi negrici.oasă din leagăn: "Urât copil", gândi el ct,. desgust. -~

--~-

cu

-~

VINŢII..Ă .CORBUL Fără să

~

.arunce o privire lui Margery, se înapoie în .salonaş:. · . - În seara asta să-mi pregăteşti un pat, jos, în syfragerie, porunci el lui Henry: Mâine. vom sta de vorbă. În orice .caz, aici la Cardifl, nu mai ai ce căuta. În situaţia actuală e imposibil să continui a colabora cu Montorgueil. Cea mai nimerită soluţie e să mă Însoţeşti la Paris. Nu te împiedic Săcţi iei nevasta şi copilul. în definitiv, ei alcătuiesc noua ta familie. Mă tem numai, că ve} regceta, într-o -zi ... ' Lui Henry i se umeiiseră ochii. ~ Nu ştiu cum să Vă exprim recunoştinţa mea, Sir. Mi-aţi l.uat o piatră de pe inimă.' Dacă aţi şti câte nopţi am vegheat, gândindu-mă cum veţi primi vestea căsătoriei inele cu... Margery. Richard se în9reptă spre uşa. Puse mâna pe clanţă, apoi se întoarse spre.. fiul său. -· Nu. sunt absurd, Henry.Aş fi p-referat, totuşi, să nu~lcipe.urmeleGoo~ihei. _ A doua zi, Richard trimise.un mesaj lui Robert. 11 poftea să se. prezinte de îndată la Cardiff. Atribuţiile sale în capitala Spaniei aveau să fie preluate . provizoriu. de către Jules Lafont. in cursul aceleiaşi zile, făcu o vizită lui :'Montorgueil. întrevederea dintre cel .doi bărbaţi fu plină de peripeţii. Contele de Montorgueil H primi cu răceală De la primele cuvinte declară că este hotărât să-şi reia libertatea de acţiune. Ofensa adusă de Henry Sunderland casei sale era. de neiertat.. Lady Sarah ajunsese obie"Ctul de discuţie al întregului comita!. .Montorgueil declară-cu. emfază că greşeala fusese a lui. N-ar fi trebuit să pună temei pe cuvântul lui Richard şi· al fiului său. Richard nu se formaliză. Diplomatic, îşi declină [esponsapilitatea, relevând că nu era vinovat de incartacfa ·fiului său. lqtenţiil~ .lui fuseseră curate ..

97

DINASTIA SIJNOERLAND BEAUCLAIR ~---~~

Militase pentru cimentarea legătarilor dintre casele Montorgueil şi Sunderland-Eîeauclair printr-o căsător'îe a copîilor lor. În ceea ce îl' privea, era hotărât să repare greşeala fiului .său. Montorgueil il privi nedumerit Marchizul de Beauclair intenţiona să se îns.oare cu Lady :Sarah? · . Richard, .declară că era. gata să Ceară · mâna Lady-ei · Sarah pentru Robert, cel de-ai doilea• fiu al $ăU.

.

.·. ridică

· formă

.

.· . . .. ·obiecţiuni.

Contele. de ·unele. Propunerea 11 ispitea. Richard facu un elocvent elogiu diplomatului familiei. Spuse că era grande de Spania şi că regele· Carlps al lWiea il decorase personal cu ordinul ."Lâna de aur". ·Pentru Montorgueil, argumentul fu hotărâtor: Când o. revăzu pe Sarah, Richard . acordă circumstanţe atenuante lui Henry. in ultimii .ani se urâţise şi mai mult Părea că timpul se înverşunase a o îmbătrâni inainte de vreme. Ochi_! întredeschişi, consecinţă a vederii defectuoase, erau subiiniaţi de. c.earcăne negre şi .de riduri subţiri, •Ca o pânză de păianjen. Nasul i se cocârjase, iar bărbia colţuroasă, pătrată, _o luase înainte, ca falca inferioară a unui buldog. Lady Sarah abia implinise douăzeci şi opt de ani, dar arăta de patruzeci. Gestul lui Henry Sunderland, care-i preferase o fată· vulgară, din popor; o 'îriăcrise şi mai mult, o exasperase. O ingrozea gândul că va rămâne fată bătrână. Tragedie împărtăşit.ă şi de Sandra, căreia Montorgueil nu-i îngăduia sa se căsătorească inaintea surorei mai mari. Sandra împlinise .douăzeci şi unu de ani. Toată gama de seducţii refuzate de natură Lady-ei Sarah, · · · împodobeau fiinţa Sandrei. · În aprilie sosi şi Robert la Cardiff. ln bagajele sale se aflau. la loc de cin.ste pergamentele ceci confereau grandezza şi colanul- .,Lânei de aur". Diplomatul nici de data aceasta reputatia. familiei nu-Ş! dezminţi ' . ~

"

VINTILĂ CORBUL ---~--~~-

S,pre ...deosebire de " - --

Henry care nu se pricepea nicioda~a sacşi, .asq.mdă dezgustul faţă de . Lady $arah; Robert fu un mo.del de~ curter:~ie. DeJa prima .sa vizită la Montorgueil Castte., captivă pe conte şi pe fetele sale. Numaiprih prezenţa lui, reuşi să înlăture divergenţele dintre cele două Ti'Jmilii. . Richi'!rd Sunderlan.d şt proaspatul caqdidat ]a .m.âna .Lady-ei Sarah, .acceptară să fie găzdoîţi la. casteL · · Până la ~sosirea lui R.obert din Spania, Richard avusese lif11P .,sii.~l'l ,;qocumenteze asupra situaţiei şi atmoslerei. din uzina. Alegerea.. unui. nou director TI dădu multă bătaie de· cap. Avea la. îndemână. doi oamenL Pe William Track, predecesoruHui Henry şi pe Herbert Hutchinson, .. directorul administrativ .. Priceperea)ui Track în .dot)leniul tehnic era deasupra oric.ărei aprecieri. Energic; întreprinzător, cu spirit de iniţiativă, ar fi fost un -excelent cond.ucător. Devotamentul său faţă de c.ontele de Monto-rgueil şi pstilite~tea abia @ghizată pe care arătase lu.i Henry, fllei,:iau însă)n defavoar4i;la sa. Richard· voia să .aibă la condi.H.:efeă. - ._,,,_. ".uzinei ---- ___,_____ "un -- ..---dt)l - .. de .credintă. -' - .Herbert Hutchinsoll hâ~bar nu avea de tehnică. Nu aprofÎJndase niciodată procesul de fabricaţie, În schimb, problemele financiare erau de domeniul său pref!;lr?t, .Richard il· aprecia pen,tru căldura cu care imbrătisa cauza casei. Sunderland. · . · ·.. . · Her6ert ·Hutchinson fu înscăunat la. con ducerea uzinei. Această.consacrare stârni gelozia şi mâhialui . . Track, carecşi. prezentă demisia. Se ştia indispensabil. Graţie lui (abrica ajuns.ese la dezvoltarea actuală. Era sigur că. Ricl;lard Sunderalnd fi va · solici.ta să-şi continue colabq~area , atât de .utilă Întreprinderii. Pe vremuri, aşa procedase c.u contele .de Montorgueil, care plecase steagul. Spre surprinderea sa, .Richard Sunderland reacţionă altfeL .Calm,· aprobă demisia, .oferindu-i spre consolare o primă de .cincizeci de lire sterline.

o

''-'

'

"

'"'•

DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR . .~

.-· Nimeni nu ~ indispensabil, rosti Richard. în 1.treme ce_ îşi aştetnea -apostila pe--cetereâ ftl!- Track_. _ii trimise, to1i:şi vOrbă pdn Hutchioson- _că -era ·dispus să-I reprimească oricând, dar cu un salariu sensibil inferior, deoarece vremuri!.e erau grele şi .. ' Impuneau econom1r. Oferta echivala cu o lnsu!tă. Track o respinse cu disf)reţ. Încântat că scăpase de un rival perie• •Jos, Hutchinson ·nu. încerca să-i schimbe hotărârea. Multutnit că făcuse ordine, Richard h.otărî să plece 'la londra în prima săptămână a lunii mai. Urma să fie însoţit numai .de HEmry şi soţia acestuia. Contele de Montorgueil. stăruise · ca Robert · siî rămf•nă ·la Montorgueil Castle .. Se temea să mH scape şl pe el din mână. Ricl1ard acceptă să-şi lase fiul zăiog. Datora această satisfacţie conteiuî, după nepiăceri!e pe care i le făcuse Henry. · De-- comun -acord, viitorii'" CU~iCri fixciră data căsătoriei la 1 iulie; .Pănă atunci; -Richard avea de gând să rărnână la Londra; Reorganizarea băncii din ·City, impusă de retragerea lui McFee, cerea oarecare timp.;.. · . · · · . · · .·· ·· · 1nainte de a pleca la Londra, Margery· făcu o ultimă vizită părinţilor ei, care se mt•taseră de curând într-una din locuinţele clădi te de Henry. Era fericită. Că lucrurile se încheiaseră cu bine. Henry o idolatriza. Mr. Richard Sunderland fusese un adevărat gentleman. Din ziua în care acceptase căsătoria fiului său rnai mare, se comportase faţă de Margery cu răceală,. dar în limitele celei mai politicoase corec!itudini. Pretinsese un <'ingur lucru" în prezenta rui şi, în lume, să se renuhţe la vulgantl dirninut!v Margery şi să se; revină la numele de Margaret. Şi Herory şi Margery se învoiseră cu dragă inimă. Li se cerea atât de puţin ... · ·· . in sânul familiei Terril, vizi!eie !ui Margery erat: prllefde bucurie, manifestată însă sobru, aşa cum se

.

1(j!) ..

VlNTILĂ CORBUL

··-·--·--···-·-----·-. o~cuvihe:.intrco casă'de puritani. Şi părinţii, şi fraţii, .şi .surorile,. ştiatl'>·ci>' mumai datorită influenţei ei ii se : tmbunatăţise viaţa.. în ziJ,Ja în care.se.. aflase in< uzină )nlocuirel:l Jui Henry. ·Si:md.eriand, consteiTl.are.a "muncitorilor •fusese mare.. . • .·· . . ..·. .· ·" - il schimbă fiindcă a luat măsuri în· folosul •nostru.:. .••• ·· · - Şi.Jiindcă .. s~a lnstJrat:.cu o lucrătoare ... · '·"· .•"7 :Să.ycedeţi. ce•o .să ·ne mai stoarca HtJtch.inson ... -• O să se revină la veche.a zk·de Ju<;rll ·de şaisprezece ore .. : -.· Şi la schimbul de douăsprezece ore•la Jurnalele înalte~ · ·. - Hutchinsbn .· n-o .· să· ne mai construiască locuinte noL. . r - In schimb, o să· facă avere. ·· '=Când o să·mai· avem parte<de un .om bun ca ·M r.. H : en~y.? ·. . ··· .. .,.-;. Efnrezi!·.Asta e marele ve>stru păcat, le·spunea Dlck Swanson care se deprinsese a-şi târî .picie>rul de lenin.• Aşteptaţi .• totul de· da. bunăvoinţa stăpâoilor: .Dacă vreţi drept(fri. daţi•le.• patronile>r. la cap şi .cuceriţi-vă. drepturile. Dărâmaţi ·castel ele, ·parcelaţi parcurile, împărţiţi domeniile., .. Ştiţi cu ţoţii ce s-a întâmplat.,.în FmnJa. Nc:ati .ţras însă nic:;i o învăţătură ... ..·-· Mai ţine-ţi gura.. DickL D<}că. te, a . 0 d oamerlii .. . .. . •. ·. • .·. ·... ' .. · · . · . 1egu ... · - Care,Jegi?
DINASTIA Sl,INDERlAND BEAUCI..AIR

. ciorba de peşte. ce fumega .in biide. lntra[ea:,aLnu înlterupse cina.. Şi Dfck Swansor. se·afla~tle faţa. Deşi fVttf~gBryJl'r~}r'iitoLSe )ne-iul -de-logodnă, Dick ccntr,.·nJa ··s··;:;:· "..."_.,;-~-<::!- ·rJi..,- ca'nd-1~-: :n.ra"tJ', c~se,· ~-" - Ci, 'V('LL''.::I: "_ ,, 1 i _ __,! c;;.,..,~ <-1', 'J ·;-' ,c;, _ ..Ţn~;--,! _. ·· f"t;; n' !ili -,..,,_)j ':"'VP."' -~i:i--s~ Marner•J :::1 " ) r.u " •• ;l•tas'e '""' • Dr-""l"""()SI"a .;;.<.:::J- .. ~ ·'-'·" <~-....,c·< ~~ ţ:; stingă nicicx:iatii Dlck era uri om dintr·o bucată. Nl; conctamnase \;!estul tinlirei fete: lsi dădea seama că ··n infi;.m-n··u·: n:n:ato 'a !n~an·a c"e· 1"__-, 'oi 1Li:•, m~·, 1; i·t·m·>asn Lo.! ,•, ,,_,,. .·f"'>v V na·-·"'ju·; t ~ ~,, \. ··• fete 'din ()ardifL Nu aprobase insă căsătarfa ei cu Henry Sunderland.. d<' ,> · · ·;.: • · - Omul ăsta nu e pentru tine, îi spusese e' intr-o ZL ·NU ·e din· ·!umei?l ta~ muncitoare. El" e domn. . JEst! ' rre"'i ... i:i o·· sa· ·c,·:.d:.ca""'eod~F> J·_"."',..·l""''·~ ·•r,:) '-'• ,;;...1- , " """" Yl vcP >;",,..,.. _ _ ,.";,::t;:~ .dJ'•·:-~n:::. . ;;,,.,, --Aş.,,rea.;;ă te facă fericită, t"''iatgery, Dcr-sunt_slgt.H' că ''.l; -,__:;::; ··<:: •<;l · ""!; 1 ,:~-ro;~.::; -rnn.4 c·Y. ~·> < ~t;>i '7··• .-.;-!"'E!"J:\2 jni - - -·...l.J .;.c.~.'-"""--"'5 v .... ,JJl ·'• -\..-,..sa ..... 5 wt·--io +-0 "',r:sa -~ ~... ""''7,n h ama - __ .-t'-L'"'·H,:; ··r--··-;:. orh.,... 'NA!. · ._._ şue 1-o. ce S'<:: .., r·-tH· "1 ~. -'-.va'.ţ.rrivi-Cv·:du.şrnănie, -iaf
-~l,

1,

-t

i

v~.

c;,,..,~-..

,.".<;J.

·-~·'"'

<

ca oră ' .

râioasă.. .

.

· ..

'

.,

':.

....

... 1-. --! ern'1 -:· ..tmpa"rt"aş1se . ··; . 1u1. . DiG?\. ~· • -,:·ş·.,._ b"' Etdanu ,_ ~em.eFiH---·· ~~-Vai de·- :biati-r-:·-~Aarge·ry! Cine stie --.ce o rr}aj . aş:te·:aptă!- &e .plânse_se ,e? într-o seara· nevestei sale. · l$ddget 11 repezise furioasă: --- AdUm-: pun le- ·şi tu pe cobit:. C,e: - vret-- -s;·Gaştepte?- O ·să--fi~- fe-riCită, 6 -să aib.ă :Dard; trăsur&, casă mare. şi mâncare din beişug. · -- Bărbai.ur e! o s-~o dispreţuiască. f\lici6dat3. r:-o să J ·1to că l\/~al"g.ory D. -fat~:\ de. ~;,-,.:lr na d";"i ;..;.J &: f>J~ ' 0 e_it \\1-rtc• !-a 1;l"'ffit-l ,F'i•nr~i (~Cl .:::>H'"'l} ,.",li faţ? r:ţ.\. el':' Î'! ,..-..Q?"fp;5 4-t• ...,, ..... .... ,,..., ""''' ·'-''1 .., ..... ....,"_,, ""'""' • . ............. • • '---""'-'' i""' U

V

., ..... ".:'.'- ·............ i--~ ....

.1

t.-..

V

,

~'

-..'-1

-•~·

>>•!,>-"

•••

1

..

.,_..._~..,._

·~

,.....;;rn-"nt"r;

;::•·q:::~

_;:.:

'"'U

.;.~.

,.;. •.",~....,,...,,-

~--"~

;;:.,_,l.,;,,., ..... -y.;;;; ;--e<·ua. :. . l>: L~l-'""' , ___; .1 ~·;,;;. V"·'"·':;i;:eyd ~"'"r-o 7f r~.;;_-r,: -,,;n::;; r"at>:.i ···);-,..-.;"'\?• (_i,p ,';:;, ....... ,.. ,a-<::: :"""'!"''t'o"';: ~"­ '·'~' -• ·...·a.\ l;'l"""' 4<> j.-'lVV<,,>; ...., V y ;_;.", '-''·''ţ.."" \.'U

_t...;;"<.:::;.,

102

.

VINTI!.A CORBUL

~---····- ·-~····~···--_...:_::.::..:_::::::;_:_:_::_:..=.;:.=.

pierdem, fetiţă; exclamă Bridget. .~ Emoţionată; băfrâna se strădliia să înghită un nod, care i se urcase în gâtlej, dându-i ghes să plâ'ngă. - Pleacă după fericire! mormăi in farfuria lui bă,trânul TerriL Auzit.. Londra!... . . . . · :-. O să aibă ·ro.chH frumoase .. " Interveni una din fete: .. o .să se plimbe prin locuri minunate. ... - Tacă-ţi gura, mucoaso! o repezi TerriL Ce ştii tu? Ai fost pe acolo? · . -. N-am fost. Dar l~am.auzitpe.Josh c.ând.a venit de la Londra ca să-şi vadă .părinţii . . -· Care Josh? Nenorocitul ăla care a zvârlit târnăcopul de miner, ca să se facă slugoî în Capitală? . Bătrânul izbi cu pumnul în masă. ·· . - Mă îneacă plânsul, Dick, când mă uit la Margery. Cică e măritată. Dar eu, tatăl ei, nu mi~am lrnbrăţişat niciodată ginerele. Şi pe copil, .abia .d.acă . !-am zărit o dată, pe furiş. M-a luat Margery la ea acasă, ca să mi::+ arate. Nici n~am apucat să-i Văd bine. Am fugit· ;ca ;să nu>dea taică-său _peste mine. Mi-era: frică de parcă aş. fi săvârşit o fărădelege ... Da: da; mi-era frică să calc în casa .fiicei mele. Judecă ·şi . tu, Dick! Judecă! Dacă· Margery s~ar fi măritat cu un ·tânăr de ai.-.no.stri,.. am fi făcut nuntă. mândră, să rămâriă de pomină. Am li băut, arn fi mâncat şi. ne-am fi veselit... Pe când aşa, totul S"a. făcut pe ascuns, de parc;ă, .le-ar fi. fost ruşine. Asta se numeşte fericire furată, Dick. Fericire ·pe apucate, Eaţă' de vehemenţa bătrânului,nici unul .din copii . nu îndrăzni să mai scoată vreun cuvânt Dick nu răspunse. Dădea dreptate lui Terril. Henry îi furase logodnica: Îi furase fericirea, după ce il lăsase olog. Simţea cum il. cotropeşte mânia. · O simţea crescând, umflându-se ca laptele care dă în loc. Îşi încle$tă fălcile şi pumnii, ca .să nu izbucnească. Se. lupta .aprig cu. el însuşi. -

•

Va

să zică, ţe

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR ~~-~~~~

103

'"~~~~~~-~~~~~~~~~~~~~~~~-~~~~~~-~~-~

Margery se întoarse cu faţa spre uşă. Voia să plece. sau să-şi ~ascundă lacrimile? ~ ~ După câteva momente de tăcere adâncă, tatăl ei rosti mohorât: - Drurn bun, copilă. ~Îşi duse lingura cu ciorbă la gură: O opri la jumătatea drumului, ·şi. aruncă~ o privire circulară~ aşupra copijlor.. ~ · - Acum să ne vedem de cină. - -,- - - - ' Sorbi cu zgomot ciorba; 'i1rmat curând de şaptesprezece sorbituri timide Şi Dick 1ş1 inghiţi durnicatul de~ pâine. ~~ ' - Va- .as cu b"me .... Câteva glasuri tinere Tndrăznirâ sâ-i ureze sfios: -~ Mergi sănătoasă.,~ - Dumnezeu să te ajuie. Apoi amuţiră. Privirea ponmcitoare a tatălui le închise gura. ~ ·_ Mancaţi! rosti el cu solemnitate. Tonul său ~grav, intr-o imprejurare~ atât de ~prozaică, nu stârni râsul cum ar fi fost firesc să se întâmple. ~ ~ Optzprezece guri sorbiră iarăşi ciorba, in vreme ce uşa se închise incet 'in urma lui Margery. ' · '

';

~-

~

'

·'

MargaretSunderland îşi lăsa !a Card!if nu numai diminutivul, dar şi un trecut~ cu. care se simţea obligată să rupă orice legătură. Călătoria la Londra avea să fie ~punctul de plecare al unei noi vieţi. Margaret era azi nora unui magnat al marei firtante. La moartea acestuia soţul ei avea să de_vină şeful puternicei case Sunderland-Beauclair. 1n vreme ce trăsura o purta spre Lond~a. Margaret se întreba cu teamă: va coresounde noii~ meniri?. . . 'Câteva zile după căsătoria ei secretă c:u Hemy. o prietenă căreia ii dezvăluise taina,~ căzuse in extaz: '

VINTILĂ CORBUL.

104 .~~~--~~~~--

-~-···-··

··- ···--·

,.Ce .fericită trebuie să fii! Te ia de nevastă fiul unui marchiz. Aşa ceva se întâmplă numai in poveşti". - De asta iTiâ tem Şi eu, mărturisi Margery, E prea frumos ca să .· fie ·adevărat. ,Câteodată am impresia că visez: ·-· Te-ai gândit ce o să zică bătrânul Sunderland când o auzi că i-ai {jeveilit noră? o întrebase prietena, pe care o muşcase şarpele· invidiei. · · · · Margery prinsese răutatea ascunsă .sub întrebarea aparent inofensi\tă. -- Henry mi-a .spus _să nu mă tem. O să aibă el grijii. Această _prefăcută nepăsare nu înşela pe nimeni. De când se măritase, Margery nu mai. era voioasă şi zglobie ca altădată. Nu se mai trezea din somn cu cântecul in suflet şi cu zâmbetul pe buze. Nu incetase să se frământe nici -- după ce Richard Sunderland !şi 'dăduse consimţământuL O nelinişte neînţeleasă îi tăia orice avânt Socrul ei o înspăimânta. O lnfiorau privirile · !ui reci, cenuşii, tăioase ca nişte cuţite. Nu se destăinuise niciodată lui Henry. De ce să-I indispuniî? Când. trăsura de călătOrie pornise Hi trap intins, lăsând în urmă pavilionul de vânătoare; în care viaţa ei .cunoscuse o cotitură 'atilt de. însemnată,· Margaret simţise o' striinge.re de inimă. Nu . cunoştea semnificaţia cuvântului exil. Dar sufletul ei gusta pentru prima oară, amărăciunea exilului. În vreme ce priveliştile familiare rămâneau. în urmă, ascunzându-se după PE>rdelele de copaci, fruntea ei· se lnnoura, ochii i se umezeau, buzele -prindeau să tremure. ~Frămiintarea ei lăuntrică era: vizibilă. Margaret nu se pricepea să-şi ascundă sentimentele. Henry · nu .·găsea. . cuvinte de mângâiere. Simţea instinctiv că acestea ar fi sunat convenţionaL Prefera să' tacă. În semn de încurajare, îi prinse insa mâna. . într-a lui.

-

DINASTIA SUNDERLAN!J BEAUCLAIR

105

· Margaret îşi ţinea 'pe genunchi copilul care tăcuse şi el, după ce o oră întreagă se învineţi se. plângând.~ Acesta fusese si Richard . - . . motivul . . oentru care S.underland preferase a călători cu altă trăsură. Henry înţelegea agitaţia nevestei sale. Lumea necunoscută, care o aştepta la capătul călătoriei, era firesc să o . intimkleze, Dar ea exagera. Făcea a tragedie dh': n_imic. Henry era c:orwi:rs că_ fl/largaret se va -aclimatiza_ uşor ia· Londra. 1n- sârn.!l_ ltHnH rafina~e ş.f artificiale din Capitală; frumuseţea Ai proaspăt;'; va face furorL Henry· se şi 11edea ia braful ei pe. străzile Capitalei. Prietenii îl vor irnrldia, femeile vor pă!i da gelozie. - Per ~-f\~arg_aret o._ va înconjura cu u:l lux princfar._ Me~ita, Numai ea ştiuse siH tacă fericit In neme · ce trăsura îi· l'l.găna, putt3C~du-i pe d(umud d_e_~ ţară, Henry visa qu oGhi~ •:leschişf ... 'ondra M"='r-~',."re"'" - r:rr•ilu·l d'2!:; rvt"'-i fL"'!f"• l , ..·•. , .i,<J;,,,, . . . , , . - Q"oa"'P-·' PJimbărj .. ~~Ferlcire ... Da! ... FeriC:li"t:d ... "- A ţ• ~ resectr:La •• · !'!nere-t• po'o~• 1 .; 1 R •IC_r~aru_-.,rxa "-·'>::""'''~a • • Sunderiand_ .Hcuse. Fi ;·amase sa toc~;asc8 taMontenuovo P8!'lce. disnory.J+it:or sai•":! lc,/\_t)! -~-'- n•·e.:;;;c 1,-!.cnr" Pot ,,·,,;-!.!, -' f" ~' ţ '-';:_o' • :l d 1 d . t' f • . .,. . " t t .. , ;:,un- er,an ş: SQ_~~a. ,ura pnmr,f au pa _oa.e reg;__;(;le nrnto··coiul•'l sr;;;-,;; ,.. . . ~ ·.. M~io··domul "; ·• . ·,;. aşt~n1
.

""'•

-

+><·

(

~

dantelă.

'i

J),".·

~

Cf 0

'

,

j.,

- . \...>

'-"V;

106

•

VINTILĂ CORBUL ~~--····--····

.

.. Ceva mai la dreapta, aştepta solemn Norman McKieely, primul secretar al lui Richard Sunderland. McKreely albise la tâmple, dar îşi purta q.J aceeaşi tinerească prestanţă fracul cenuşiu. Făcu trei paşi în întâmpinar~a tinerei. perechi, se· înclină, apoi rosti c.âteva cpl,linte de bun sosit, îh numele r:rtarchizului de Beauclair. Margâret era atât de emoţiohată, încât.nici nu le înţelese. . ·• · . F.e!TJeia îl'l rochi.e cafenie oferi Margaretei ouchetul. de'glâdiole, rostind. J.ih compliment de· circumstanţă: însoţitoarele ei 'Şi c'eie 6pt camerista făcură o adâncă reverenţă. •' McKreely îi pre:z,entă pe cele, patru femei: Mrs. Eleanor Marsh, hOusekeeper, Mrs. Gwyn Mi;c Donald, guvernanta micului. Benjamin, Mrs. Adela· Gorham, doică şi Mrs. · Fanny. Marti net, prima garderobieră. · ·· Spre ştt,Jpoarea personalului de serviciu, Margaret Sunderland dădu· mâna cu fiecare în parte. Voi să repete gestul şl faţă de · canieriste, dar Henry o împiedică la timp'. Zâmbind cu indulgenţă faţă de lipsa de savoir f?Jre a nevestei sal€), o luă de braţ. - Condu-ne'·'spre apartamentul nostru, Jarvis, ordonă el majordomului. .· Precedaţi de maiestuosul şervitor, urcară o scară semiciwulară şi se angajară într-un coridor larg, ---- _"_"_ - împodobit cu ·statui şi tablouri, de-a lungul căruia se inşiruiau uşi înalte, cu câte două canaturi. Majordomul se opri iri dreptul unei uşi. O deschise solemn.·· · - Apartamentu.l .doamnei, rosti el grav. Apartamentul domnului se află la capătul coridorolui. Margaret se uita nedumerită de la majordom ·la Henry şi de la Henry la majordom. 1· se cerea să doarmă singură in cameră? După ce se măritase? Îi venea să râdă. Aşa ·ceva nu mai auzise. Ciudate obiceiuri aveau londonezii. Hen ry se încruntă:

-

DINASTIA SUNDERLANO Bli:AUCI.AIR

107

-· Cine a dat dispoziţia aceasta? întrebă el rosindu~se. · · ' . .- . . . . · Mc!(reely se piecă ia urechea sa. - Mr. Richard Stmderland, Sir. Este dispoziţia sa expresă. Tatăl d.umneavoastră . doreşte ca Mrs. Margaret Sunder!and să se depfindă condiţiile de. · vi<W'i al€> lumii 'din care face paite, · Lecţia era .aspră. Henry nu protestăc Nu voia să-şi

cu

iridispună părintele. Va şti să ocoh3ască opreliştea.

Nimeni . nu~.i putea împiedica. să d
in

uşa.

Fără să ţină

seama de camerista, Margaret smulse înspăimânfată. din mâna uneia. din'ele o cămaşă, cu care-şi acoperi goliciun'!la. • Mrs. Gwyn Mac Donald şi Mrs. Adela Gorham fş1 făcură intrarea. Grave şi a:;toritare, 1şi legănatt

, . VINT!L.Ă.CORBUL

108

"mt;vriimi!e ilT1pozante, ca niste gâşte ce păşesc pline \de- !tnpo.rtanţăs.··,,Mf's r:Gorha:n luă· pa_ micLil _-B~nJy tn · braţe şi cu aceeaşi. :grayilate; se înapoieJspre .uşă, . l!rmată de ,,Mrs .. ·. MacDcma!d, ,;,, - Qe •.taceţi .:;u< copilul.?· strigă Margaret, repezindtH>e. în .urma fqr. . . . •· .. , . • ,· ... Mrs,. MficD.ona!ţt. o privi,.cu ,mirare .. · · ... ·. · _··.. Il . aucem .. Îrt .apartamenJur .său .. ])in . clipa . âceastâ; MrS: Gor'Ţ!am şi cu mlne răspunOem .de

•Je:o·· --- p"11. ,..• '· · -· ,;. ·•• ·.

· ··

,v,,v "'•

_,,,.,___

-"''.Be~jy rămâne'cti trertmra de emoţie, de

•-

·· •

''

,.

_,,

--

"

·. · ·· · ·· Marg:aret care -

'

minet protestă iti!) $i ae•· friCă. ·· ' • ·

•

·. ·

- Madame... · -·.·. Nu . vă dau voie să-'!· luaţi, strigă .Margaret, .în -pragul unei crize. de isterie .. · · Mrs. · Mac Donald respiră adânc, siiindc;-se siHr .păstreze calmuL : · · .. • ....,. ·Regr,et, •Muie;să înţeleg-eţi şi dumneavoastră ... Este nefiresc ca' .un. cojji)·:csă :fie ţinut .1n camera mamei sale, Uzanţele>nu permit... ..,, :: ...... J~ăr_ă- -_să tină searna -de _:privi_fiîe_- ru~;rătoere -_-·şi deznădăjduit-8

-"aJe- Niargarete!, -deSchise uşa doi ce!, ·care sal4tiL şi ieşi eu :copiluL . r-..~rs Mâ.c _Donald făcu c - rever:enfă/·si . - -- ' --adâNcă, ' l')ărăsi

camera. . . • ..... . · În. faţa uşii închise, Margaret i 'bud11 !n plâns. Plângeacu hohot13, fără să se poată stăpâni. P!ăngea fiindcă -era goală şi- o cOpfe$ea ;ruşinea, .fHndC_ă-- îi _ !uas_erţi_ --cppiJui, nindcă_ H_~liry- ~era depa_rte de ea, _nrn_dGă- se simţea îngrozitor de ·nenoroG!tă. şi de singură; Camecisfele o priveau ulufle, făcându-şi fufiş semn cu co.tu!. · · · ··· !_n- seara_Jtceea, f'liargaret cină num-aj c-u_ Henry" Se aflau Tntrco C<:)meră mai lungă şi mai. înaltă decât biserica din. sat. .

pe

'

OlNASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR

La un capăt al încăperii .se afla un somptuos'buiet. Queen. An ne cu o marchetăde ceompricată pe. fond ·• intunec:a.t, · care văd ea o accentuată inlluenţă olandeză .. Girandole de cristal împrăstiau ploaie de lumină" peste tăvfle cu mâncăruri orânduite şi decorate extravagant. · · ·. ·· ..·· ... J'apiS!'1rii cu subiecte cinegefice imbrăCau · peretH. ·Tavanul orriarfrentat ct(stticaturi aurife, sclipea· ca o uriaşă :oroşe
1

•

•

•

•

.

.

-

..

'

VINTILĂ CORBUl.

-----~---------··~---~-------~··---·

-. Îţi făgăduiesc Margaret. Cum aş putea să te refuz? . - Pe trmpul lipsei ta.!e, aş vrea să mănânc în odaia mea ... E mai simplu. Şi am să mă simt mai în largul meu. · · · Henry râse. . . . - Bine, Poţi. să iei masa în camera ta: Margaret oftă bHcuroasă, ca şi cum i s-ar fi ridicat .9 piatră grea de pl:J inimă. · " .....:. ·Ah, să nu< uit, zise Henry:. Mâine te va vizita Madame (3rillon, cea mal buna ·. croitoreaSă din Londra. E necesar să-ţi c0 manzLcâteva rochii... Şi de pălării ai 'nevoie: Mrs. Hemi Sunderlaild trebuie să facă figură onorabilă in lumea această de snobi. Să nute scumpeşti. Nota de plată mă .priieşte pe mine. La Cardiff erai .cea mai frumoasă fată. la Londra, vei 1fi "Cea· mai frumoasă lădy... . . · · Raza de 'soarifTumină iarăşi chipul: Margaretei. -. Arn să fac orice, Henry, numai să-ţi fiu pe Plac, }osti ila îricet:' Orice, · adăuga ea · cu solemnitate ;cbpilăreas'că~ Îţi .jur! ·h · ··· :-_->_:•.'7.<·;_··

-c:--

-. '•y .

·_-

..

Margaret era o preocupare ·secundară pentru Richard Sunderland, iar reorganizarea Băncii ·Angfb-Amefican ..-;. un pretext> Înlocuirea lui William McFee, ·care .lmbătrânise tot trăgând. în ham; era necesară. ·Însă in · nicr · un caz nu. constituia.·. problemă capitală. • Scopul de căpetenie pentru care Richard hotărâse să-şi· prelungească ·şederea la Londra, era aceeaşi chestiune a plaştrilor mexicani. Băncile engleze şi olandeze care intraseră în legături de afaceri cu Ouvrard nu primiseră cu pasivitate vestea prăbUşirii acestuia. Reprezentanţii lor continuau să conteste autoritatea lui Richard Sunderland.Acesta, după ce obţinuse concesiunea exploatării metalelor preţioase din Americile spaniole, declarase nule şi neavenite

o

113

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAlR

toate contractele .încheiate de Ouvrard cu firmele din Anglia şi Olanda. :Procesele· intentate casei Sunderland în faţa tribunalelor britanice ameninţau să se eternîzeze. Avocaţii lui Richard, experţi în chiţibuşuri procedurale, amânau rezolvarea proceselor la calendele greceştL Băncile reclarrante nu renunjară .la luptă: întrucât mijloacele legale nu dădeau rezultate, folosiră .Şi procedee mai dubioase. Richard observă astfel că transporturile de. piaştri î.ntârnpinau. dificultăţi crescânde. Nave de corsari ii interceptau .corăbiile care părăseau porturile Vera Cruz, Havana şi . Caracas. Escadre britanice răsăreau ca din senin în calea vaselor· sale· de transport, confiscând î.ncărcătura, sub cuvânt că .era destinată unor state aflate în război· cu Marea Britanie. Repetarea sistematică a ·acestor acţiuni duşmănoase. îl. silise să,·.suspende. .temporar transporturile de aur_ Până la data de 1 iunie 1806, .când. luase această ·măsură, .. reuşise. să treacă. Tn Statele Unite zece· milioane. de ·" piastri. ·.Două . ' . . . . transporturi de câte un milion fuseseră capturate de navecmiHtare britanice; iar un alt milion căzuse pradă corsarilor. · · · · Richard avea convingerea că autorităţile co!oniale 'spaniole nu erau· străine de aceste acţiuni. Anumiţi funcţionari superiori, in curent cu mişcările de piaştri. scăpau indiscre\ii generos răsplătite. Era limpede că unii corsari lucrau pentru firmele ·britanice şi olandeze, ce pretindeau a se infrupta din comorile mexicane. · Richard îşi propuse să acţioneze pe două .căi pentru a scurge piastrii spre· Statele Unite. • • fn primul rând, să-şi mărească şi să-şi 1narmeze putemic flota comercială. Pentru realizarea acestui obiectiv, dădu puteri depline lui Adrien de Beaulieu, incredinţându-i şi conducerea floteL Căpitanul '

·~··

'

'

. \IINTil.A CORBUL

114

.Natha.nael Fanning, care nu corespuosese acestei il)isjuni, J.u c.oncediat fără ille~ajamente. · A doua ·măsură· .era mai clelicată, căci . implica negocieri directe .cu· Cabinetul Bdtaoti:. Plimul lui J~Jchard ·• era Tndrăzneţ .. Să obţină autorizaţia guvernului de a transPorta piaş:lrii. în Anglîa, care ducea. mare
o.

.Prim Lorcf

~~

1'15

DINASTIA S.UNDERLAND BEAUCLA!l'l

!ndhtidt.Al fusese debarcat într-un port indep~rta~"g? Franţa. spre~

a fi pus astfel.· în imposibilitate de acşi indeplini planuL Tai!eyrand mulţumi · c•; . aceeaşi curtenie. Ace,st schimb de scrisori intre. cei. doi miniştri de atace~i străine • era simptomatic. "Bate vânt de pace", spuneau oamenii bine. intormaţl. . .. Richardcunoştea intenWie pacifice. ale IL!i Charles • Fox . .Făcu .deci o vizită la DoWning Street. Fox 1J primi cu amabilitate. Se cunoşteau de peste·treizecl de ani, datorită lui GerokLEastleigh. De. atunci, abia dacă se mal întâlniseră de patru sau cinci ori. Dar celebritatea politică a I!Ji Fox şi fulgerătoarea ascensiune .a luJ Richard În lumea marei finanţe făcuseră ca cei doi bărbaţi să nu se piardă din vedere. O. altă imprejurare contribuise si la realitarea unui de. ' mai . vârtos -. . . climat . . simpatie intre Richard si Fox. Resursele materiale ale acestuia. din urmă nu fuseseră niciodată la inilWmea talentului să>;. politic. Prin intermediul lui Queensberry, Fox obţinuse mai multe împrumuturi de la Anglo-American Banle Aşa cevă nu se putea ufta. . Era firesc ca in aceste condiţii, Richard să fie flscultat ~ cu atenţie binevoitoare. Propunerea lui era legată de noua conjunctură politică, favorabilă încheierii unei păei cu Franţa. · · Acceptând să importe piaştrii spanioli, in scopul decontării . lor ulteridâre pe continent, Anglia îşi .înviora propria sa monedă, recolta beneficii importante şi îşi asigura con'ctitil politice favorabile !a tratativele de pace, ce urr1au să se deschidă. Acesta era- 8spectul puh!ic a! ataceriL fv1a; ;;ira .şi · un aspect confidenţial, care privea. interesele private ale . particip;mţilor. Păţania lordu!ui · Melvil!e, trimis în juciecata Camerei Lorzilor. sub î'lvinuirea de a fi deturnat '10rhJU1"htl rl ., ~ . ''! a'ţ"11 ŞI' d e· a !.e ,. • '! . 'm. specu,_a,n ! t'' ""'m1rad d
-

-

•

.

•

-

•

-

-

-

'

.

•

.,

â

•

-

ns·

· 'lli\!TILĂCORBUL

•aeţioooze p~udentînainte de a mai face confuzie într~ l!'liau'rul·statUlui Şi>pmprilil lor ·buzunar.. . _ · ·· ·. Cu•toată circumspecţie sa;.Chartes Fox ajunse la . conOI.uzra· că atac.erea _ propus·a. de Rkhard ..

•Sunderland nu era comprpmiţătoare. Până şi intransigelltut· Pitt aprobase în · 1805 un import de . pâtrusprezece milioane ·de· .piaştri, a Căror valoare :.fu(>ese dect:mtată. pe Cbr\tilrent E·•aclevărat.• ca·. mai. 'tattiu .îşi .scl:l'imt:Jase punctul de vedere, interzicând ălfe 'nOi .transportriri;•:.·. ' · .· ...· · • • • · · Fox făgădui să prezinte şi să susţină această propunere •ta prima .. şedinţă a Cabinetului.. Spera să . · :·obţină. un 'rezultat pozitiv~ Era .evident că încheierea unui acord intre Trezoreria Britanică ş1 ·casa Suhderland-Beaucl~il'ar atrage o furtUnă de proteste dih partea băncilor din City: Darir:r privinţa lor, Fox : era'hotărât'.să lUcreze cu puţine menajamente: ... · ·· · · în •.sârîur Cdbinîltulul, discuţia •proiectului stârni Oarecari difiCUltăţi. 'Lorzii Harwick si Petty, 'fef)reierităn\ii partidului·. Whig ·- mai 'accesibil tranzacţîi!or subtil!'!'·- încl\nau. pentru o·· nizolva're fâvorabî!a. Wilidnărh şi lordul Spencer, care făcuseră ·parte şi din precedentul g~vern, se pronunţară împotriva proiectului:. Nu voiau să acorde avantaje Franţei inaintea·închei.erii păcii. Celelalte opinii nu se polariiaseră. inca Queensberry spera să câştige de partea. lui, Richard pe lordul Moira, ce reprezenta în guvern interesele prinţului de Walles si ale prietenilor · · ·· · · · ·· acestuia: ·. • Lordul Sidmouth luase, nu ·demult, atitudine împotriva. casei · Sunderland, acutâhd-0 ·că sprijină financiarmente Franţa şi Spania, vrăjmaşele Angliei. Lordul Harwick. adoptase o pozîţie .diametral opusă. Richard sunderland, spunea el,- acoraase. împrumuturi Prusie.i şi Austriei, ,itliatele Marei Britanii şi participa energic la efortul de lnarmiue al forţelor militare engleze. • Trebuia deci sustinut.· Lordul

·

PINASTIA SUNOERlAND BEAUC:;:L~A=IR"'----~~-~~~1:...:1..:..7 .Spencer . replicase .. cu. dispreţ:.;; .. Nu· pr.etin.d§lii oamenilor din categoria marct)Jzului dei;Beauc!air să .1rnbrăţişeze. -cu--.:entuiiasm şi ._Sir!cerit~te c:i-.cauză.:·, Dtn -.prtnGij)Tti -sprljfnft1_ -tabăra-_ -c:e..:i _garantează. -cele ;'m{li frumoase.ben.efiqiL ·La. nevoie, nu .se qă. înapoi~să susţină ambele taberei cu .::ondiţia, hineînte.l,es, ca şi

una.. şi

cealaltă. să-i asigure profituri ..de. ră;cboC .. Di.scutia rămase deschisă. S& căzu totuşi .de acord

'•'•• ca •·•1

·a· ·s<> +-;o,••-po+ .-;,·e· _ 'Jt;; ""'.··p'1as~.,· -·-' · ·aut·o"'za ·;.t _,!_._,,,_::; -1~41!!. . - ,t1_,

_ ..

7 ·--~Y

deschiderii tratativelor de pace, cu Franţa. Forl)1ula . aceasta îl silea pe .Richard ..să. se inapoieze la Paris. Nurr:::Ii acolo -putea Tr.cerca- sa determine>: p-_e -T~-lHeyran-d----~-1' ·ra-spunQ~;.; bl~ev\)ttpr talonărilor _de·--pace A ng•;",; !,"" ..

. 't:1 -jo ,..

·

- ,,

7 "~ Hl'r•i-'-'> , ~ 'J.I~~: •..;:i

•.!"Jc._.n .•tr.u-

::;:c::.n, <'..•>·c•,

1-r::--f,c:.Y.·:.,,t::.j:r•,0\;r,,;.;Ji·-·:",··.1 .. · 'Lin,, ~V . .; _.:..?., >:;',.___,___.

_~. :---'-~"'-·

'-"""-'J

rfzibH. -'_El, _mare· prddl;t~ătcr de- arrnant~nt, acţiona Tii_ caFtate de. ~~m1sar :.al înţ6!egerH- ·între- .popoar-(L-_ Se--_:şi _vedE;:a ._C_3~ic$.t_lki:!a.~. Te xiBrB S\4l tr~sătur!fe_ ,grOtesc ~Y~QPJ2:t 6 --i?iC tJtLIÎ r):~r~:itbAf ,"t! pi-l~!'i--r\JH-j cJ'iflCSteaU ":"-·--""~, v,~_---~~ r·'---' -_-·-, '--", ;,_'· •. <"":·;;..;'''· .--:-:.,_ ..... ;-:_h._•. __ -.Tnsă b~_ne, c.e! eate _şi~ar _f; __ :r]p:dp'.!!t_ ~a R1c~-ar_d 0 ., ; .,t s· . . \ 1- t• vUfi'l~r an~' . .ar !; '.o'.1 State-----sa, r:c.!vez·e·. cu ·~---.·-'_~-_.;;. .ţ·

1. ;..r·n' .-~ ..... -,..,." ~"'' ' ··s' n "e '::n,.'l__v .. ,j-''0'!'··:>

,

/·j • ''1" ··- ,; 0 "' .•..;'I.J.• !t:Lt.....v-

J},.~.

/f,-,.f·~1

~-

~t'Yi"~(!-,);·i·i,· '~o.>.·l .. ,,l,;,__ţ

.>0

,\,,J;;,,..~y;.~,,._..,

f':.:.-.~.!f,'c-:C: · · - 'h5,,) -.....;,;;;,

Î{j(7~;d!t;e· '·,.;;>-'"-'"'':

a•

'""-'tf,.., d.,,,;·;.

-:r.n 1'

~,.:-;;Sesiti p-i8ştr!!ot. D~1~1ă B::::.·eea, ,,să 'JiP4 prăpad~;!a, Ar ·->:;

1,

,.., ; -~pnns

l\1·: ·i\~

,.v

1

ce1

r,;;.

o

_.:.

t•c.. "1~-)r~;-~·.-.. ·;:"lot:-·::-,~ ,)_'{.;i

••-'-~'-'·':!

--~

~I..HJf!

-...:lrh.dl

-~

'','':'-'·."J,

;:

....,.~,.-__

•,-

.ţ, .;

rat:.w:P!':-:5'~;_;"

plc,--..q • ·" "='~,~-,·~ 7n~inte•" rln . . __ <:-t:, i~·"""" 1,":1,, ' ' ' ;::;,, ''•4<>1• ...,.l_. .::.c -_,-w

ce!ebHt căs.ă~cr-la. ·!ul Rohert _c~! - .. •

t

,

,

,

_.,-..

t

•

~

'

Lady Sqrar. l

.

..

iş!

~

con;po.t.:mea ':'2t.:lCJ'U, _nevc-!t s~-:}1_ ~egs ._soar~_a_ ue .o ase_!r.cnB::l · pcJc:Harrie-, dar ~nte-res-el:::; c'!nastiei r·. ..5 1,.,~, ,- '!"'<. .;. -,...,1 ·.,. .. ·• -.-~, •• , --.. .,.,_""_ ,...;.... --; vun·_:;,~î·::::-j::J-t>EJ·c:_u'-.rah e,au rr".at r-·':-y.-:;,_;,.r3 U\~ o,,"__.e-. ii"! . 1'1 ->d..>'.;, '•' "., l ..... " ""C>.--',_- ._,., .•nrno <-'''""'\ ' . . c;_n "'f'lf'l'' r<e; vv_ ·-·r·qn'J -,. '•'t-'~ ... -....1;;; ' ·r·:.-: ,...,., "'"'" ~-"''..!~-...--· \.. .• .__,_.~·~---'· --<--<.--• U·-..''· 'l

~,

n .".,""""'-

,

-0·:::.\iţ;:G:

- 4 ~ra~"'

_,tJ ..,...

t

.:::.::::-: ... a-;

ti--·~,....,

..

-...•\;~.;

-..,.i_;:

~:t>i ".;·l"'r 'a· n-~Pi~<" l'ntw.-.:.J-"<::>·-' ;~_.,,co._ r., '""'"''"...!''V 1__ ",;L...,;

,.,.:,...:,... .. ,Jt p;.,..J~ ..:~ -- '•

rno';'; • ,- .,-,'il\i· _.;;..__~

l:';;~l~

---l • ,.,-,~

as~-___,~ 1 r~ , -';;;~·-- n

11 ;.•_,f~,. ,"rln·. t-'f!"'!' ·.c-;! -;-1' '·!_;;:;t4...>-·,, ''"") --·:-...,_?~;mri·--,:. ~- ;;-"',-: '"-''•H.-d

dinastiei Sunderrand . .-t;..cesta era esenţialut · P-o1rhtit' ·rnţ~!egerF h.il Robnrt cu 0;~cntorgu q, data

cereffionfei ·fu~e~~ fi,.x~t& '~ ~- iu!fe. _"Pâf1ă ~tL!nci rriai erau două sap,amanL P!~. ,ard se temea sa nu

· VINTILĂCORBUL

118 interyină

vreo complicaţie, care .. să ·.ducă la noi amâriări. Er'a' neîndoios că Montorgt~eil n•ar mai fi 1ngăduit · repetarea ·a frontului făcut de Henry Sunderland fiicei ·sale. La 20 ·iunie, Richard primi de la Robert o scn'" soare ce"l'iăsă fără glas. "Mo.niorguetl Castle 15 .iunie 1!:!06 . Sir ·. imi permit să vă cer autorizaţia de a mă căsători cu .Lady Sandra Montorgueil. lnălţimea sa. contele ŞH! ·dat asentimentul. · · Această •·· alterare a . înţelegerii intervenită .între dumneavoast~ă. şi contele de Montorgueil; a devenit necesară; datorita unor împrejurări pe care îmi voi· îngădui să .le .dez\lqlt indată ce-.mi va fi posibil să mă prezint'.• înaintf3a înălţimei Voastre. ·. · · ,., ·cunosc sentime'ntele de afecţiune ce le-aţi nutrit intotdeauna Lady-ei Sarah. · Preţuirea înaltelor ei virtuţi; v~au făcut să aşteptaţ(cu mirăbdare clipa în care o put~ţi n,L~Ini nora dumneavdastră preferată. Dar so.arta, inaVpoternicâ d.ecât noi, a hotărât altfel. . Faţă 'de .aceasta, Sir, vă rog să ~veţi bunăvoinţa şi . înţelegerea de a mă dezlega de angajamentul luat f<:~!ă de Lady Sarah 1ngănuindu•mi totodată să cer .mâna lady-ei· Sandra. Vă asigur că. Lady Sandra. va fi o noră iubitoare şi respectuoasă. !Şi, va cunoaşte indatoririle faţă de dumneavoastră, cel puţin tot atât de bine ca şi Lady Sarah. 'în aşteptarea unui răspuns favorabil, rămân al .dumneavoa;ltră respectuos. şi ascultător fiu · Robert"

sa

DINASTIA SUNDERLAND BIEAiJCLAIR . .

119

Richard. izbucni în râs.· Extraordinar diplorrat fusese Robert. de vreme ce izbutea acE!astă maghiflcă . lOvitură. Scăpase de slută, însura cu o fată superbă şi executa totodată dispozitiile tatălUi său. Autorizaţia P<~fernâ îi era impiicit dată. Şi încă din tot sufletul. ' · . . . · Cu acelaşi curier sosi şi o scrisoare !aconică dih partea contelui de Montorgueil, care Tşi dădea· consimţămâqtul'la căsătoria fiicei sale Sandra cu Robe.rt Sunderland. Frazele erau reci.· protocolare. Sub. pojghiţa !or ceremonioasă se desluşea. totuşi contrarietatea. . . . Ce se· întâmplase? Ce anume îi impusese această~ renunţare la principiile sale stricte de a-şi .căsători în .. primul rând fiica mai mare? ln li'nii mari, Richard îşi imagina mersul evenimentelor. RObert o cucerise pe Sandra, reuşind a răsturna ordinea prestabilită a căsătoriilor. Cum orocedase? Aceasta era întrebarea! '

se.

. Richard Sunderland nu era departe de adevăr.· Robert o captivase pe Sandra în împrejurări demne să' alcătuiască tema uriei comedii. • Dupa.· plecarea tatălui său la Londra •. Robert ·rămăsese la. Montorgueil Castle. cvasisechestra! de Lady Sarah, c;are ·nu voia .să-I piardă din mână. ·Tocmai această împrejurare o deservi. Robert se vedea zi de zi cu Sandra. Frumuseţea, prospeţimea ei . virginalâ erau extrem de atractive. Robert îşi pusese · în gând să-i câş!lge iubirea. Dar spre a-şi duce planul la îndeplinire, trebuia să-şi supravegheze· fiecare gest. spre a· nu da nimic de ·bănuit contelui ·sau Lady-ei Serah. Abil, inconjură pa Sandm cu at<1nţii delicate. Nici el nu era lipsit de· farmec. Sandra ajunse să-I adore; aproape fără să-şi dea seama. Robert ştia că zeu! Amor e zugrăvit goL fiindcă dispreţuieşte ruşinea. Dragostea· timidă şi neîmpijrtăşită nu are sorţi de izbândă. Într-o seară,

IIINTILĂ

120 făcu

CORBUl

fel, încât să o întâlnească pe Sandra singură pe un coridor slab luminat Profitând de faptul că nu erau văzuţi de nimeni, lşi jucă marea carte.. O apucă în braţe şi o sărută pe g wră. Împotrivirea ei, datorată mai mult surprinderii decât pudoarei ofensate, nu dură mult. Robert îi aştepta cu teamă rea<;ţia. Dacă va face scandal, totul era pierdut. . Spre satisfacţia sa, Sandra nu numai că nu îşi prelungi împotrivirea, dar după câteva clipe de lupţă lăuntrică răspunse la sărutările lut. 1 se smulse apoi din braţe şi dispăru în camer& .eL Era ·şi timpul. La capătul coridoru!ui apăruse Sarah .. În seara acee.a, S<;tnllra. nu. coborî la masă, pretextând o uşoara indispoziţie .. A doua· zi,. însă, .se prezentă la micul dejun. Dragoste~ nu are, nevoie de şcoli !nalte spre a se. desăvârşi..·. Privirile. $andrei,. ctiiptii! gesturi_le .ei, reflectau iubirea .... Dar. această. chemar8 er<.i nurna' pentru Robert. Faţă de Sarah şi tată! ei se campc•·ta cu aceeaşi. rezervă. Din nefericire, Sarai'\ se ţinea scai. de. Robert. i\lu le îngăduia nici l.ln moment de singurătate. Instinctul ei de femeie îi vestea primejdia? Sandra se folosea de tot felul de şiretlicuri spre a strecura lui Robert o privire încărcată de dragoste, o bezea timidă, ori o fluturare de mână. Pe măsură ce se apropia data nu-nţii, . Sarah ·devenea tot mai nervoasă, mai bănuitoare. E.ra · geloasă, dar n!'l-şi putea preciza . bănuielile. Simţea in aer o ameninţare surdă, care o în

aşa

inspăimâ_nta.

În ziua când. contele dădu la scris enunţurile de nuntă,· Sarah .suferi cea mai cumplită deziluzie. De mai multă vreme, observase. că Sandra se cul.ca foarte târziu. Camerele lor erau alăturate. Pe sub uşă se ştrecura seară de seară o dungă de lumină, care . nu dispărea decât cjupă miezul nopţii. Sarah era intrigată: Ce se•intâmpla cu Sandra? De la o vreme,

OI NASTI A SiJNDERlAND IB._..E:cA_-U:_::C::::L:.:Ac:.:IR.:__ __

121

aceasta se. schimbase. !=ra mai· palidă, mai distrată, mai gânditoare. ,j..a !ntr:ebările când directe, ~ând me_şteşuglte ale !lurorei ei, Sa~dra răspundea evaziv, În sear_a -aceea, Sarah hotărâse să_ tacă invest!gatli mB.i a dând) spre a dezlega_ enigma Sandre'L V o! a să o ajute cu slqturi!e, cu experienţa eL Noaptea,_ dup,ă ce_ Sandra ~e-închtse în ::am era ei, Sa:ah se· uită prin gau-ra _chni;, sper_ând să ·_dt::_scopere firul misterutvL Îşf Văz:l! sora scr:il}d scrisoare după scd~oare. Nemu-lţumită de conţinutul tor, !\:: runea rl• .,...a~· ""o !o ..~.:.."" p;,....,ala jU :. tm,-;;"~+e , Peo-'.'""1-' ....... 'r , . '-;::~"' -.~v

_.nţo..•.

ternlina ·aproape _de miezul

·;..J.ţ1.\ln,

:1opţii. rstoviţă,-. se.-cu!că.

a.pormind cu greu, . Toată noaptea Sarah o auzi. -trâmân·tar:dq-se în pat. Perp!exZr,· căuta catJza acesteL stărT de spfiito ·· .Sarah obser1ase că. sora er asct:01sese iJifirn'n .- . '" - ·. .. . . . :rHS!"!'a ~ntr~o c2ir~e de_ ae. masa. de.scns. in zor:, cand . . S"cr:dra adormi adân-G • .Sar:;:;7t se streCută îr·. carnera p::·-\ ··a"e· · L.''l --.~;,... pa,: ..;.~ a~ce~loi'"' __ ....,~'-" a__ ....y1; <::k·"-''->d .;:, .. CAfiSo~-p~ "}\.· t-Ii .... ~ ...,.~-!1.·:1. .

.

··~

.

rând

"Scumpul meu Robert, Te . ilJbesc, te iubesc, te iubesct Aş fi in stare sa ţi-o repet -de -_zece mfi, de _o_ sută de mii -.de ori. Te iUbeScl Aceste două cuvînt9 re-flectă J.liaţa, năzuinţele, idealurile mele... · -Te iubesc! Nu mai pot trăi fă-ră tine. Când mă gând~sc că -te veî însura cu Sarah. 1mi vine să muşc per'1ele. Mă sugrumă dispocrarea. Trebuie să ii' numai al meu, Robert. Sărutările taia îmi ard şi acum buze•;, Te iubesc! Te iube.scJ Te . iubesc! _ Ţrebuie Să. rămânem v~şnic Jmpr.eună. Găseşte tu soluţia. Tu m-ai învăţat să te iubesc. Tot tu, trebuie . să-mi redai linistea . •

· 122

VINT! LA CORBUL

.c_::::_ _ _ · · · · - · - - - - · · · · - ·

··. Te iubesc, Robert. Te iubesc! Fiecărei stele de pe cer i-arn mărturisit iUbirea ce-ţi· port. Şi fiecare stea îmi clîpeştei n1ă'ihcurajează, ·îrni spune că 9i tu mă iubeşti... · Scumpul meu ·Robert< · ·Te iubesc! Am repetat vorbeltLacestea de atâtea ori, încât mă tem să nu te plictisesc. · Te iubesc, Robert! · .A ta, Sandra." Fiecare cuvânf era o lovitură· de pumnal pentru Sarah! Sângele i se urcase în cap, vederea i se împăienjenise. Mânia, deznădăjdea, ura, o strangula:u. Înnebunită, strânse scrisoarea în pumn. Foşnetul o trezi pe Sandra din somn. Cele două surori se priviră în ocht O singură clipă. O ·clipă in· care şi· u'na şi cealalta îşi spuseră tot ce aveau să-şi spuna.. . .. . . . -•.. "'- Am să arăt scrisoarea tatei, şuieră Sarah, cutremurată ·de•furie. Vom. vedea .qe o să zică; Şi eu te iubeam! ... Aveam încredere Tn tirfe!. .. M-ai trădat! ... ·. Fără să mai aştepte vreun răspuns, părăsi în fugă încăperea.

San<;lra' sări din pat. Până să-şi pună halatul de noapte; !;larah dispăru pe coridor. Cu ochii scăpărând de mânie, Sandra se apropie de fereastră . .Buza soareluL :aşternuse o pată roşie pe cerul de • un albastru. viu, ca cerneala de China. - Puţin îmi pasă dacă află tata, rost! Sandra cu ·dârzenie. Puţin .imi pasă. Dacă nu-l iau pe Robert, mă omor. Acelaşi

lucru îl mărturisi şi tatălui eL Cu o linişte de care nu se crezuse capabilă, dar care-i exterioriza · îndârjirea; îşi repetă ameninţarea.

DINASTIA SUNDERlAc::!l!c::O=-=B-=EAc.cU.::..C.::..LA=-:::Ic.:R_ _ _ _ _...:.12=3 Montorgueil .o privea nedumerit. Toate se. întâmplaseră·atât de repede, de surprinzător, încât nu ştia cum să reacţioneze. · · omor,- rosti Sandra. - Da, da, sunt hotărâtă să mă Nu c:oncep ·să. rămân fără Rnbert;. .Dacă îl obligi să se . însoare cu .Sarah, mă omor. - Joacă teatru, rânji Sarah; Joacă teatru. A citit prea multe romarre, Acum vrea. să 'le trăiască. Nu se omoarii." Garanlez eu că· nu ·se omoară. Deodată izbucni în piAns. LacrirrHle i se prelingeau pe obraji, de-a lunguFnasului coroiat, scurgându-i-se apoi în gură, ori pe bărbie. · · ~ îmi fură fericirim ... se jelui ea, izbindu-se cu pumnii in cap. N-o lăsa, tată, să· mi fure· fericirea ... N-o lăsa! · Robert este al meu! · Montorgueil incercă ·,'să lciosească argumente · blânde, convingătoare: !şi dădea seama că fetele lui. fuseseră târâte in vâr:ţejul ,unei crize care îl depăşea. · O frică surdă~ ii tăia ·parcă picioarele . .. ~.Trebuie. să fii înfeiegătoare,, Saf)dra:.,. Robert . este:logodit.cu Sarah• .Eaptul e de notorietate, publică. · · . -. Mi"e . . . indiferent·· - . .... - -- .. Montorgueil. era perplelc Ii era milă de • Sarah .. Toată. viaţa .îi fusese milă de .ea, Slutenia o ·'lăsa dezarmată în faţa unei lumi pentru care infăţişarea exterioară era aproape unicul. criteriu: de. apreciere. . --· . Pef],tru acest motiv hotărâse ca Sara.h .să se mărite cea·. dintăi Dacă accepta ultimatumul Sandrei, o distrugea pe Sarah. Din nenorocire. ş' logodnicul , împărtăşea sentimentele SandreL Din scrisoarea ei se desprindea limpede acest adevăr. În sinea ru•, Montorguei!. blestemă şi pe Henry Sunderland şi pe Robert şi . pe .tatăl său. De când oamenii, aceştia intraseră în. viaţa lui, t.oale. ii ·mergeau pe dos. Cu excepţia banilor care curgeau gâriă. Dar bani avea şi '

•

<

'

•

•

. ; ·.. Vl~"fllĂ ... .CORBUL ...

124 ~--~·

---~···

.

.5\L Ce;i m.:;;.i. trebuise .combim:tţia cu Richard Sunderland?c. ·· .... ···· ...· , --:prag? S?lndra,_ trţ:bJde _să j;.:rct:~-9!-: ia_~_rec_Et~ în ,tq~ ',

"'

,_>

~-

·---

,_. ,'

,<:nta aceast.<\ sun1. îl1g\'i,cluite;. ~c~,J;ză amarnic Sarah. Pentru Gă ţi-ai pus Tn gând să mH fl!~L,., · • · . .Se si11Jţea atât .de negorcocîtit! \(;e era. ea de. vină daE:ă Dumnezeu o lăsase Nu. meraea cu - --- . -urâtă? -- . .... inconştlenţa. până· <;~colo . în;;ât .·să se .creadă. fru-~

rnoas~.-

Dar ave~lc;sufiet -bun_ ş_i se ş_imţea capabilă a-şl

îngriji şi preţui soţuL Visa să Tşi Jnchegf' o familie. 1

1\e;·ume:zeau'ochii de, duioşie când vedea copii.· Pe l=lob~rtJtrotiea: ';;>i san'dra voia .să-i distru~ă viaţa, s2. o condamne ia, o singuratate veşhică. Q dlită Sandra măritată,· soarta 'ei va .fi p(,;cetluită. Va· mtirf fată bă­ Irână:. Supărăcioasă, înăchtă. ţătroasă, îŞi va tarî zilele, amiirândtHSe Pt' sine şî pe alţii: . .. . . . .Arunca "rivi disperate tatălpl ei Acesta se uita drezorienfat .când la ea:, când ra Sandra Cumplită în-

cu?-oătUfă:.-: -~1onţorgueo-- nU fndrăznea s~Lfac?- uz- dS ~•J+o•tt"•"a· '"a· ·ca· ar fi ·~el._ 1 • _........... - ·sa - __}-' -·terna· .: Isi ; ' - ·"i'>d<><> ...... ".,,..... se"'ma· """ • df!mic, Şantajul cu sinuciderea 'îl dezarmase: Era poate·--o:- ·simplă_ an1eninţa·re: Dar dacă Santka JŞt~JU-· nea ameninÎarea. în practică? Bunica. ei se otrăvise din dragOste;- pentru -un ,ofi{er din gard·a rega!ăi !J.: <~~

1

'

;.;._.

cumsecade,- prea'-- curnsecade chiar. ş1 patru copii nevârstnici. Preceden1ui era primejdios. sând -un

soţ

Nu se .cădea nicLsă cedeze fără luptă. Ştia că Sanih era .coh_dan1ncdă.- Urâţen·ia d ·târa _h:~ fulid -Ca o piatr5 a:g<'j.ţată de gâtuL.unui sinucigaş,.

DINASTIASUNDERlAND BEAUCtAIR ·

125

------------------~---

· Era •fori·os pe Robert fiindcă nu-r mărturisise de la început preferinţele salifpentru Sandra, scutindu-i pe toţi de aceste com~llicaţH. în acel caz, el, Monforgueil;''iwfî iriliocat·principiile ·sale, şi I-ar li obligat· să-şi respeCte • angajamentul luat faţă de Sarah:.. Era însă greu de nilzistiî'fatăculul conjugat ai Sand.r.ei. şi a lui Robert Montorgueil se socotise până · att.lrici un tiran al familiei sale. Tocmai ·În aceste momente crilda!e ·constata' că nu· era Tn suire a-s1 impune voinţa. · · •· •' Să-1 izgonească pe Robert? Ce rost avea! Sarah ar rămâneHot nemăritată. S;mdra ar săvărşi poate, un. act de nebunie, iar relaţiile sale cu Richard Sunderland s-ar compromite. De formă ridică o serie de obiecţii. respinse sistematic de Sandra.. Avu o . explicaţie furtunoasă cu. Robert, care-I ascultă .Pocăit, dec!arând.la, stârşit că ioim,a i!Ji era dŞ.rl]ită ..S<3_f1drei Montorgweil Incerci\ .zac!arntc.,.~.ă consoiE)ze pe Sarah. Aceasta .se.TilciJie .C!im!>ra !i\câl'ld ,apoi să..ră­ sy'~e castelul de vafete Şi !i!esteme, , , •.. · · · .·.·. · · In · cele ·din · ur.mă,, ~contele; S€1. 1hclină 1n faţa if!evitabl)uluî. Spre a· da q palidă satisfacţie fiicei sale mai nîar{ declară raspicat Sandrei şi lui Robert că nunta va fi oficiată în cea mai strictă intimitate, ca ln timp de mare doiiu Pentru Serah cb.mpensaţia era îluzorie. •· La 1 iulie ceremonia religioasă avu loc in biserica din Marshfieli:J, ·localitate situată ia vreo zece mile de Cardifl. Nu asistară decât contele de Montorgueil şi ·Richard Sunderland. · Îndată· după nuntă, tânăra pereche însoţi pe Richard la Lo:1dra. Călătoria de nuntă, uima să se fac;î pe COr]tinent Montorgueil îşi zicea că in lipsa Sandrei, Sarah se va consola· mai usor. . . . . . ' . La 5 iulie, Richard, însoţit de fiii săi şi de nurorile sale, se îmbarcară pe ,.Empress of ţ:hina". :Jupă un

In

ei,

126 ~··-----

-·--·-·

VINTILĂ

CORBUl

ocol până la· Copenhaga, unde discută amănuntele unui imorumut de două sute de mii de livre destinat Danemarcei, puse piciorul pe. părnântul Franţei, la Dieppe, în dimineaţa zilei de ·:3 august. La . 7 august şosi la Paris.,. ·

•

'

Capitolul

Ş

'

douăzeci şi '!IUUI

'

. '

i Sandra şi Margaret păşeau pentru prima dată în· capitala Franţei. Contele de Montorgueil ar li avut .posibilitatea materială să-şi plimbe fetele pe · continent. Dar în 17~3, când izbucnise războiul între Anglia şi Franţa, Sandra nu avea decât opt ani. La această vârstă fetiţele stau la' adăpostul fustelor guvernantei, . r:lU călătoresc peste tări şi măn De atunci, războiul. îi impiedicase să viziteze alte oraşe · decât oraşele englezeşti, să admire alte privelişti, decât priveliştile patriei. Margaret nu ieşise . niciodată din Cardiff, cu excepţia <;lrumurilor până la uzina situată dincolo de periferiile orăşelului. .Un unchi pescar o piimbase de câteva ori cu barca pe mare. Oar excursii le acelea minunate nu · duraseră niciodată mat mul: de două-trei ceasuri. Pe atunci, pescarii munceau. dm ,greu douăzeci de ore din douăzeci şi patru. Rareori aveau timp să petreacă o·zi întreagă in sânul famiiiei Şi ·pentru Sandra şi pentru Margareta călătoria aceasta reprezenta o mare şi romanţioasă aventură. Căsătoril1du-se cu Henry. si cu Robert, cetăţeni ai unui stat neutru, dobândeau dreptul de a circula pe

128 VINTILĂ CORBUL ~--------------------~

contine! fără restricţii. Bineinţeles, această formulă .ideală nu era respectată intotdeauna de autorităţile .competente. În acea epocă eroică, in care evenimentele de căpetenie erau bătăliile; şi muzica cea mai comună .:.... · zăngănitul armelor, cetăţenii neutri nu erau la ~adăpost d'e ·şicane. Nu-l încunoştiinţase o dată. Talleyrand pe Richard că FoucM, ministrul poliţiei imperiale il bănuia de spionaj? Un mare număr de agenţi îl urmăriseră zi de zi. Desele sale deplasări pe continent, în Statele Unite şi mai ales în A.r1glla, dădeau ti'resc de bănuit. Talleyrand avusese mult de lucru până il convinsese pe Fouche că Richard era om de afaceri şi că nu~l · preocupau decât propriile sale interese. Era prea egoist ca să facă spionaj din' patriotism sau simpatie :·pentru anumite state ş'i prea bogat spre a îndeplini ··asemenea misiuni ii'l schimbul oahilor. Mal târziu; Monsieur Fouche realizase beneficii · sefîoase de pe urma ·unor speculatiHericite mijiOCite · d!î Richard:Din·z:iuă in care ministrul se integrase in ~• .clfEintela gh3s sttpendiată a .Jui Richard Sunderland, ·· poliţia• irnperial&'incetase•a se mar interesa de acesta, altfel decât cu respect şi simpatie);Atitudinea şefului suprem se reflecta. in comp·ortarea subalternilor... Ca de obicei, prim il vizită a lui·. Richard după .sosirea sa' la Paris fu dedicată.ministrulul afacefiibf · străine. Monsieur Charles de TalleyrandcRedgord se afla in culmea gloriei. ·.Împăratul îi atribuise principatul suveran de BenevenL Richard, informat de această înaltă cinstire, i · se adresă curtenitor, folosind titulatura de alteţă. - Monsieur de Beauclair, zise ministrul zâmbind, Vă rog să-mi ziceţi Monsieur de Talleyrand, aşa cum obişnuiaţi mai înainte. Sunt mai puţin decât o alteţă, sau ... poâte 'mai mul.t .- . · Vorbe sibiline ce dezvăluiau· totusi unele trăsături. . ' ascunse ale caracterului său. .

- Şi acum, dragul meu Monsieur de Beauclair, vă _tcg să-mi ?mpărtEişiţi şi: mie tmpresii!e ct.x!ese ir: -_,--cufsul tJltîm-ei_ dumrieavoa_stră oălătorH Tn Anglia. Despre ce se vorbeşte mai mult 0 ·-:- :oe_spre _funera-:r--Hre naţionale are- artilraJU-!td >Nelson şi despre moartea lui William Pitt. · ;>,ng!ia a ~.ctltremurată. de emotie şi durere. Mai ·ales că (:iispa~iţia acestor băr'bEiţi eminenţi e legată de două /evenimente: TrafalgaL şi Auster!itz. . ='Trafalgar, cea ma:i str'alucită victo.rie navală a: Angliei, Austerlitz, magnifica revanşă a lui Napoleor1, - D.ezastrul de la. P.usterlitz.. a avui .pentru englezi o adâncă semnificaţî<>. Falimentul unei' fJ'Olitici. -- Ştiu. Falimentul politicii dl'l mână forte a lui .Pitt şi a partizanilor săi, zise Talieyrand. · - Cea mai mare parte din membrii actualullll cabinet sunt an.imaţi de intenţii pacifice, spuse ,':Richard, spre >! sonda terenul. Mr. Fox, cu care am stat deunăzi de vorbă, mi-a declarat că primul ,obiectiv. al politicii sale externe este inc.heierea păcii cu .Fr,anţa . .·· - Fox a fost intotcteatma partizanul unei atitudini 'prietenoase faţă de ţara noastră, .recunoscu ministru~Richard ardea de nerăbdare să aHa si 'inter.ţiile lui '. ;:Napoleon. Era însă nediplomat:c să. pună o întrebare ·;,directă ministrului, ori siH ,sugereze soluţiL ·. . Acum. câteva zile. a sosit 1
VINTILA C9A.BUl

-~··~·-···-···

-·Vă

rog să n\l interpretati greŞit prezenţa mea aîci, zise .er cu grabi.\. Nu •sunt un emisar al •· minist~r.ului Afacerilor Str.ăîne al Angliei. Peşi, vă mărturisesc; aceasţă sarcina nu rr\i-ar fi displăcut .Admit că suntoarecum filifiat în secretiile zeilor şi că încheierea o.nui tratat de pace între Anglia şi Franţa, mi-ar . s.ervi pen}w .·moment in\;;lresele. Interese, .M(JnsifJ.ur ~(,.·· Taii~:JYrand, care .sur\! iri parte. şi .ale .
m·a

o:rn

131

- Extremal.e se ating, Monsieur de Beauclair. E greu de definit graniţă di01tre geniu ş.i nebunie. Talieyrand işi examină distrat manşeteie de dan+e!ă. Napolaon, continuă .el. gonaşte ventre-iHerre, pe un drum care duce !a. dezastru. Uită că o singură ţară n1j se ·poate război la infinit cu !umea întreagă. r~!la' ·devreme sau mai târzi~1, dusrna·n~i :J vor r3.ptJrte. Richard ~ş! muşcă d;:::zami!git buzele_ · -- I!Y'q)ăratu! dumneav-'J::!S:tră:! fv1ansteur d-e ''ll""'\-'varH ,' ;:::ty·lc" t.r.:;;:;t-r}l ~o"'r.+cdi!,c, T,t~_ ;.!U, 'r';n. > '', '-"''-""-'V' ~"~""'-''"•,'o•''-'• r:~-.---.bt---~~ "'~ --,..:- .. · ·'·'nr~.ru, ra_e 1araş1. ><;;;iy<

'>-/<.1

~ iD;ţeieg.

Q'

foioseşte înt;_ita -dumneavoastr?_ pozfţie. d<1.că 1r:tpăratu~ vă _reddce fa

La

ce

va-

slmp!u! ro! de scrib af dec:zmo" -3&,te?. . - Chiar ş_i în această pos-tură vă J:tct fi de fclos. 'l·""n""t·eur de w~20.... $Ll-'-'-""" ·"'i ~ '1 r'• SU'"so k'·yr~ ~d • 1;#_1-f'~i.<::: .• . '"""" l'al ---,,.,. ,;'1-~ . . - ·:_:.•·\/ u6 r~g '~t~r~•·ot~tJ· ·~e'e ''-""' sii a nu· 1 • ln -...1 ;-"': ._. a; ,gr~~;r __ '<J''?'" C"V'"tblf> ""'-". <~ r 1 , zise Richard. Iritarea n fi:icuse să \~crbaască mat mutţ decât trebuia. Am vrut .să sp~n; că. e_ u inconştienţă să refuzi a te servi de tafente!e excepţiotta!e -ale u:·;;,.d dipJoMat pe care prov~dt?nta ti i-a scos fn caie. -- V-arl1 înţeles .. Monsleur de_ Beauc!aiL Şi pent; u a va dovedi că nu m-:a Supă,rat co.rnparaţia dumneavoastră - în parte adevărată ....:... voi face tot • posibilui să prelungesc tratativel<:'1 cu emisarul .~nglez. Voi incerca să-i dau iluzia că preliminariile păcii ar pute'! fi în ct.mînd semnate. Sper că în telul acesta plaştrH diJmneavoastră ... Tal!e"ynmd îşi lăsă fraza neterminafă. R[chard se <;;• •-

·.înclină.·.···

nemărgmitii. recunoştinta mea pentru serviciile pe care le-aţi adus în atâtea rânduri casei Sunderland~Beauc!alr. Vă· asigur că prietenia ce-mi

-

Este

. •• arătaţi nu· va fi răsplătită. cu ingratitudine. Şi vfJ. mai • rog să credeţi că dacă voi fi pus vreodată în situatia

\IINTILA CORBUL

de a alege intre Împărat -şi Charles de Talleyrand, voi .miza cu toată inima pe .ultimul. ·La aluziile tine ale ministrului, replicase cu un angajament solemn şi fără echivoc. Talleyrand răspunse cu diplomatică pruder\ţa: -- _SjJer că situajia de care aţi vorbit, nu se va IVI niciodată. Totuşi, nu p,ot decât să vă exprim, ·ra .r.ândul meu, recunoştinţa pentru prietenia şi devotamentlil .dumneavoastră. Ri<;:hard şi Talleyrandse despărjiră în ceirnai biJili termeni. Identitatea intereselor lor era cea mai sigură· , chezaşie a unui sprijin reciproc. Între Charles de. Talleyrand-Perigord, prinţ de Benevent, om politic de esenţă superioară şi Richard Sunderiand, marchiz de Beauclair, financiar de mare supnlfaţă, se încheiase o alianţă destinată să zguduie din temelii Imperiul napoleonian. Un nou personaj avea să întregească acest straniu triumvirat: Joseph Fouche, duce de Otranta, ·ministru al Poliţiei Imperiale, fost conventional, fost regicid, astăzi aliat al unui prlnţ: fost 1na:Jt e.cleziarh şi al unui marchiz, reprezentant al marelui capital intermlţional:. '

.

In concepţia, lui Richard, resentimentele sale împotriva politicii napoleoniene erau justificate . . - Omul acesta mă împiedică să duc la bun sfârşit una dintre cele mai formidabile afaceri ale vieţi( mele: exploatarea colonii lor spar;io!e din cele două Am·erici, explică el Jntr-o zi lui..C.haliais, in vreme ce se p!imba Tn lungul şi _in latul .cabinetului de lucru. lţi dai dumneata seama ce posibilităţi uriaşe îmi .oferă această co.n.cesiune7 Abia. am smuls-o lui Godoy şi lur .Carlos al !V-lea. Richard se opri în faţa iui Challais. Stătea ţeapăn, cu mâ.inile .la spate, cu picioarele depărtate, înfipte parcă în .parchet.

DINASTIA SUNOERlANO BEAUClAIR

13:'1

·-------~---··-

- Am reuşit să mă substitui Spaniei, care a pierdut virtualmente din mana controlul asupra tuturor posesiuniJor de dincolo de Atlantic. Coloniile cucerite de Spania cu pr-eţul. uncr -sayr!ficiL uriaşe sunt astăzi la dispoziţia ru::r-L ;1\urul. argintul _şl pretreie ptE>ţio-ase din Not..;a Spanie şi dîn ,;iceJegatul Peruiui, din. Caracas şi Guaternala,. din Chili şi din Rio de la Plata,· nu aşteaptă decât să intre î.n tezaurul · . caseU'?JHJderland. Şj ·tocmai acum, când sunt mai aproape de ţintă ca oricând, Napoleon mă împiedică să-mi desăvârşesc operR Datorită acestui om stupid

care Se

încăpăţânează Să

:or:tinue · războiu!· într ... un

momflnt nepoîriv;!, nu pot scoate ·din CBie ·dau? A mariei nici un sfert _dirr metal ele pretioase care ar fi astăzi !-n stăp-ânJ roa mea, dacă·- m·ările· nr fi- iibers. Chn!rais era !mpresion!!t de feşlre·a -fui -Richard. -!\,__!·J îndră-znea să-:i întrerupă -mot1ologuL .- Să . vin-ă Lafontl' strigă Richard-; care _~ierbna ca 'nc'1ns Sa"'· ··in~ ' ~~o~t• ... . , . 1'~ o . !'oc -na"'pr~snl·c "-',.;;:.,,,._ v,,,,._...._.,,: Un . "~~an Secretarii se puseră 'In mişcare-. :-Lafor.t nu era :n birour său. U:1 uşier Spuse că ~~v1onsieur La~ont nu părăsise banca. · Pe culoare, secretari! a!e;-gau aternţt_. -- tv1onsieur Lafcnt! - lvlcrJsww lafoht e chemat la Moni;fcur Richard Surideda:ridt ·_-- A10l;sietir Lafont să se prezinte de. îndritt'r la 'cabinet! -- Jules -Lafoht- _de·Jenlse un eJement indîspe-nsa.b!:_ a! m-ecanism Urui de pret1zie pe care-I reprezifttă- casa Sund.erland. · Cin ziua înscăuni:irii_ -sale ·in fr'..mtea serviciului de · f '" L af ont' r,acuse rn:nunL · · S-ar f'1 z~s · ca· •!ŞI· lf1.orma}n, descoperise adevărata vocaţie. Cheltuise bâni rr1:;lţi, dar rezirllatele obţinute tuseseră ::Jeasupra aşteptărilor, Lafont incepuse prin a organiza o reţea de porumbei călători, care t;·ansportau într-un timp ~--

~·-

134 surprinzător

VINTilĂ

COI'llllUl

de scurt· mesaje citrate de la un. capăt la c.elălalt al Europei. Cu răbdare şi măiestrie; îşi recruta.se o armată de agenţi răspândiţi prin capitalele şi marii.e centre industriale ale vechiului continent, care nu aveau al! ro! decât să culeagil intormaţii plătite după un tarif generos calculat. Interesaţi i se intreceau să transmită la centru cele mai importante şi tainice ştiri. Printre agenţii acoperiţi ai lui Lafont se numărau oameni de .rând .şi diplomaţi de carieră, soldaţi şi actriţe, eCieziastici şi lăutari, curteni şi spioni. Mai ales spioni. Organizaţia creată de el era de mare lo!os lui Richard.· Graţie ·ei, acesta· putea urmări nu numai . ' manevrele tai ni ce ale personajelor politice interesante pentru evoluţia. casei Sunderland, dar şi activitatea salaîi:rţilor rnai mărunţi sau mai suspuşi ai casei sale, aveR de asemenea posibilitatea să contro!eze ştirile publicate în presă şi mal presus de orice, să 'ntre cel dintâi in .posesia informaţiilor secrete· de mare importanţă, indispensabile speculaţiilor sale de bursiL ·Ajutorul lui Lalont era preţios şi în alte privinţe. Agenţii săi depistaseră câţiva agitatori care încerca.seră să organize_z_e munc'itorimea din Uz;ne!e de armament şi să o mobilizeze împotriva abuzurilor conducerii. După înlăturarea acestor elemente din fabrici, lucrătorii, lipsiţi de conducătorii lor fireşti, fuseseră ceduşi la tăcere şi la neputinţă. Secretarii !ui R.ichard găsiră în sfârşit pe Jules · Lafont în. tezaurul băncii Verifica mijloacele de securitate puse de curând în funcţie. Îndată. ce Lafont sosi în .biroul lui Richard, acesta ii porunci, fără nici o introducere: - Vreau să aflu neîntârziat stadiul discuţiilor purtate· între lprdul Yarmouth şi MonsUwr de Talleyrand. Suntsperanţe.să se. ajungă la o înţelegere între Anglia şi Franţa? Această înţelegere este dorită sincer? Monsieur de Talie rand s une adevărul când

. DINASTIA SUND~ER_LA~N~D~B_EA~UCL~·A..:.:!R.:__~·-----'-13:;_;;_5 declară că vrea să. ajungă la un acord cu Anglia? Lafont, nu-ţi netezi punctele pe carnet? întrebă iritat

'

Richard. ···-· Prefer să. le mernorez, Monsieur. Un carnet se .poate pierde .. - Bine. Cum vrei. Dar săcmi răspunzi la. toate . întrebărJie . .- Doriţi, Monsieur, să fiţi informat şi asupra tratative.lor. cjiplomatice purtate în prezent între ' Austria Prusia si Rusia? ~ - Pentru .rnornent nu mă interese.ază. in Europa· · oamenii n-au decât să se .bălăcească in sânge l1ân!'Ua genunchL- -R:ăzbotul purtat _pe continent t">U-mi stfnahefeste-oiHrHuile. Pe tni·ne mă inte-resea-ză .., ' ' închei.erea păcii intre Franta şi Anglia. pe mări. vreau să am· mâini.l.e libera. M-ai inţeles? - Prea bine. Monsfeur se 1nciină Laront respectuos. În patruzeci ş} opt de ore imi voi permite • · să vă spun primele.. informaţii. · Richard zâmbL Eficienţa cal mă a: !u! Lafont îl încânta. Ce zici, Chailais, de tânărui acesta? întrebă ei după. plecarea !ui Lafon1. Element excepţional, ,v/onsieur. - Fouch€ ar fi fericit să-I aibă in serv1ciui său. Chailais prefiră intre degete !anţul de aur ·ai · lornionLi!uL - 1\1-ar • fi exclus ca mctnsieur Latent să-I ; servească şi . ;Je Fouchel '

l

'

'

''

- '

"

...

Richard urmară zile de. frământare. · . Rapoartţ!le primite din partea lui Adrie.h ele Beaulieu, • noul ş.ef al flotei comerciale .a casei Sunderland, erau alam1ante. În ultimii trei' ani casa pierduse douăzeci ·şi dou.ă .de vase scufundalţl.Ori capturate .de·corsarişi · d.e forţele nava!.e be!igerante. NuFTI ai in Marea •·. Med.iterană, piraţii barb!lteşti capturaseră cinci vas_e. Pe.ntru

IIIN'!"II:Ă CORBUL

136

-'=--·---~~-····--··

··--··---

.cu. întreaga lor încărcătută.In 180.5, paşa din Tripoli semnase. un tratat . de pace cu Statele Unite, sub ameninţarea tunuril.or unej escadre americane, care îi bombardaseră oraşele de coastă. Cuminţirea paşei fusese temporară. Îndata. ce escadra părăsise lvf.editerana,. piraţii ţtipolitani işi reluaseră isprăvile. în Marea Caraibilof. de-a ·lungul coastelor· l\llexîcului şi Horidei, nav.ele înarmate ale casei S(lilderiand avuse$eră dt! lUptat cu pirqţii lui Jean !)tffite, care işi stal:)i}ise .cartierUl .general ·în. "Grand lsle dirr golful .Barataria. · Două nave. încarţa!e cu aur, parăsîseră Uma în ziua de 12 aprilie 1806. De atunci, nu se mai auzise nirnic despre ele. Le scufundase. furtuna în zona Capului· Horn? Eşuaseră pe stănci ori pe vreun banc de nisip? Căzuseră in mâinile piraţîlor? Paguba era uriaşă. . R.ichard nici nu se gândise a•l invinui pe Beaulieu p'entru aceste insuccese' repetate. Mai ales că Adrien nu-! raportase numai dezastre. În ultimul an rt;Juşise să ..transporte în Sf
137

O!NASTIA SUNDERLANO BEAUClAIR

Franţei. Dar acesta nu era decât. un inceput În ciuda stŞ.ruinţelor s.ale, Richard nu izbutise să. primească decât treizeci de milioane di!J. cele două sute datorate de statul lranc(OZ. Pentru a obţine acest rezultat, interveniseră şi Talleyrand şi .1-oucM. Alte două rnesaje neplăcute sosiră la scurt intEJrval de la Londra. Lester Woodward, directorul adjunct al BănCii Anglo-Americane, îi anunţă moartea subita .â lui Wil!lam McFee, la. masa de lucru. Richard simţi o vagă remuşcare~ Grăbise poate, sf;!lrşitul lui McFee, folosindu-! până in ultimul moment Posomorât, aruncă misiva pe masă. - N-am timp să mă amuz, vMând morţii, rosti el, M.cFee a murit. Să-i. tie ţărâna · uşoară. Avea totuşi de gând siH construiască un monument funerar de marmura neagră. l\1ăreţ, sumbru, Cl' un epitaf scris cu litere aurite. Lester Woodward va prelua provizoriu conducerea băncii. A doua scrisoare .era semnata de Georrrey \clomcastle. lnt•·un laconic preambul, Horncastle îşi exprima indignarea .faţă de purtarea lui Charles Sunderland. ·

"Regret că t.rcbuie să-ţi adu_C !a cunoştinţă o nouă ispravă a fiului dumitale.'

Ce

năzbâtie

a· mai increţind sprâncene!e.

făcut?

se

întrebă

Richard,

"Acum câteva zile, la Oxford, Charles a snopit în · bătaie pe lectorul său LesUe Pierson, fiindcă acesta îi reproşase starea ,sa de sbnetate. Nemulţumit cu această răzbunare. meschină, Charles i-a mai lras şi boneta pe ochi, până i-a spart-o ln fund. Apoi i-a dat brânci într-un bazin cu apă. Fapta s-a petrecut ln faţa mai multor .studenţi, profund scan·dalizaţi."

··-'"138:z:._.-----""-~------'"'"'II:_:I:_:N_:_T:;:ILĂ_C_ORBUL . •

.~ De: ce.· n-au intervenit in ajutorul lectorului, dacă

scandalizaţi? îşi

erau atât de

zise Richard,

.,;Charles •a fost E)liminat definitiv din toate uni.versităţile britanice." · Rich
;· :'· -

\

'

< -

"

·>·:··.- - _, datorită,

--

- -

>-, -

.. ·,;Numai in:tervenfiei. lui .Queensberry, Lesne Pierso~J a reliunţar's}hl cheme ·pe Charles îi1 judecată. Daca această ispravă .ar fl fost .izolată.• s~ar fi trecut cu ve!lerea. f';lăzdrăvăniile fiului dumitale au depăşit orice .limifă .• In tinereţe, n-am fost nici .eu stâlp de biserică.... '' - Bin.e că recunoşti, rŢJOrmăi Richard. Te mustră Conştiinţa. Acum treizeci de ani, ai ucis un om la. beţie. Ai. scăpat: cu faţa curată fiindcă ţi-a sărit în ajutor întreg almanahul nobllimii' britanice. - . -. . . .,,Ştiu să .acord circumstanţe atenuante unui copilandru . care face ştrengăriL La Charles, însă, . turbulenţa a .căpătat un caracter bolnăvicios .. Nu trece zi fără să nu. facă o boroboaţă. Folget e disperat. Cu toata prietenia pe. care ţico port, renunţ să mă ·mai ocup de băiat .. ?âr;Jă şi Oueensberry e consternat .. S.o.C:otesc· că numai prezenţa dumitalli l~ar mai putea struni. Dacă şi acest remediu V{:!\:fa greş, previziunile S!Jnt .foarte sumbre." ;Ricl:laxd prinse· imediat sensul. acestei aluzii străve;;:ii. ·Şi·· Horncastle se îndoi
DINASTIA S!JNDE!U.AND BEAUC!..Aii'l

--~---

pens1onarele şi stâlcise în şi pe acoliţii eL · Altădată, trăsese cu pistoh!i in ogJinzHe unu1 mare :"estaurant din Haymarket. Unnot de aceeaşi bafldă de t:.H·hulenţi incorijib.Hi, dăduse 0ăvaAă în cul-\se!e teatrului -Sadlerls V'/eHs, în seara unei premiere şi răpise pe actr;ţ.a care deţtnea rolul -titular, spre a da ocazie ,unei ste!~ţc dfn trupă să o Îtîlocuiasc~. i_:J}l:.:pâtWe _acestea-. şi multe. a!tel~. Yf costa_u p_e Richard şi bani şi nervi. indiferenta mar.Hestată faţă- de cOpH săi î:"' u!t;m_H anî îşi dădea roade-!e._ Le lăsase mulţi- bani pe _ mână, socotind că astfel ro:wlvase problema educaţiei. Charles :ra un dezechilibrat. Hemy, in ciuda aparente! sa~e supuneri şi · thnfdltăţt, se Tnsurase impotr!va~ ·v:oinţe! -paterna, cu O-- fată de condiţie socială inferioa:ă. Robert, diplomatul tami!iei, părda csv-a ·ma! reuşit. Se 1napo!ase -de 1a tvtadr~d 1r1cărcat cu tltl.uri şi· deCoraţii. Nu fusese însă !n stare să deloacc ·urzea! a planurilor !u: Ouvra,rd. co.re împinsese n~r nu_mai · SpanL1, dar ş1 casa Sunderfand-Beauciair la r >arginea prăpastiei. Frands-Andrew; cop!!ut Andreei ;,;:ra inteligent, di,U" pe o. sensibilitate exagerată. Despre Geraid, . care împlinise şapte ani-, RiChard e~a i:lfonnat numai din rapoartele guvemantei. · Ava!ahşa de ştiri rele cree l~i RIChard o stBre dep-roastă- C:isp_oz!ţie, de pe urma căreia aveau să svf~re toti cer din jurul s·ău. L~ :Cină se cuft.H;:da 1rtr-o t'ăcere· ·resp.ectată cu sfir:ten"Je de .cEri de faţă. Serviciqe se_ pe_:indau int_;"_-c !!nişte pe ~care nu o tulbura decât zgomotul tacâmurilor mânui!e .cu mare grijă, .ori .sunetul cristalin al vreunui pahar, atîns din greşeală de buza carafei. Richard stătea in capul mesei. Solemn, taciturn, se 1 . ·~ ~. ,. numeroase,e ' 1 •·1 prezen,~ • te servea eate pu ţ'!fi ~n1 .~eu, de majordom. localui, pusese pe bătăi ·pe patroană

fugă

i:l9

140

~

VINTILĂ CORBUl~

..--····-·--

··---··--~~· --~.::.:.:cc.:..:.::

În dreapta lui se aflau · Margaret şi Henry, în stânga Sandra. şi Robert Pentru Margaret, cina era un .supliciu. Tot timpul simţe!> alintite asupra ei prhtirile ironice ori. dispreţuitoare ale socrului, căruia nu-1 scăpa nici una din măruntaie ei greşeli: o bucată de friptură tăiată cu neîndemânare, un pahar dus la buze înainte ca şeful famiHei să~i li ridicat pe a! său, •o' stridi.e despicată cu stângăcie, un fel de mâncare exotic privit·. cu nedumerire.... · .. .. Margaret adoptase un procedeu utîliza:t de mal toţi .acei car<J .nu.. sunt deprin.şi cu ceremonialul caselor mari.. Trăgea cu· ochiul la ceilalţi convivi, spre a le imita gesturile:. · . · · ·' în contrastbuatitudinea de firească eleganţă a · Sandrei, .sfângăciile şi timiditatea ei ieş~au şi mai mult la iveal.ă. Degetele ei bătătorite. de muncă hu reuşeau să capete. albeaţa catifelată . a mâinilor Sandrei, .îri ciud.a îngrijirilof .deosebite. Nu sti a să•si poarte rochiile scumpe. În toaletele de:' gală p'ărea mai ţeapănă dec'ât un manechin de· lemn. Dacă .i s-ar ff fiermis să trăiască în interiorul apartamentulUi ei, numai cu Henry şi cu micul Benjy, ··ar fi fost fericită. Richard. simţea însă o plăcere · perversă s'ă o scoată în lume, să o pună în cele mai umilitoare situaţii.. [)upă înapoierea să de la Londra, găs'ise cu ·cale să frecventeze saloanele aristocraţiei legitiinisle din cartierul Saînt-Germain. · · Titlu!. său .de. nobleţe, legăturile păStrate în timpul Revoluţiei cu reprezentS:ri.ţii · nobilimii c 0 ntrarevoluţio• nare, dar mai ales bdgăţia sa,· îi .deschideau larg· porţile· palatelor. înşiruite de~a lungul străzilor Grenelle-SainhGerrnain, · Bellechasse, · Sain't~ oo·minigue. şi .de la· Planche. Legitimiştii intransigenţi fi purtau încă pică fiindcă întreţinea r-elaţii cordiale cu Talleyrand, hulitul renegat al clasei· lor. Richai'i:J ştiuse lrrsă a câştiga simpatia majorităţii locatarilor din elegantul carti.er, prin ajutoarele··

o

DINASTIA SUNDERi.AND BE,{IUCLAIR

141

băneşti acordate cu calculată generozitate cavalerilor

ordinului Saint-Louis, căzuţi în mizerie. Şi Richard se mândrea cu o decoraţie, ce constituia un simbol al rezistenţei legitimiste ... În această -epocă, Richard primi de !a Ne\t;,' 'tr;)r};: oveste plăcută. Georgina . dăruise lui .Adrian de Beaulieu un ffu, pe n;.;me Raymond. f1,cesta era primul nepot al.lui Richard care nu intraJn familie !je căi deturnate. Vlăstarul lu.i Henry şi copilul pe care H făcuse. Georginei tâllărui Phipps, erau progenituri de contrabandă. · Prin asociaţie de idei, complicatiile familiale îi amintiră şi de fraţii săi; De Aristotle nu mai ş!ta nimic de. aproape patruzeci de ani. Bietul Aristotle se ·pierduse îo săibăticiile vestului îndepărtat. Nici despre Patriei< nv · mai 'ilvea veşti. Ciudat se mai despa·rt dn..:fnurl!e în viaţă. ze_chariach Abercrombie, dG9st p-u~1gaş_ cu diplomă, î! escrocase pe PatriCk-, deposeQându~i de partf9ipar.ea sa fa_ fabrica de pulberi de la. Ten-ytov/n, !ri_cerce·se s·ă-1 dărâme şi pe_ Richard, ·fu:ându-i piaţa Caraibilcr. Dar experienţa costase scurr:p. Negrii haitieni.
n

qapitalurile Investite în Sai;;t-Domingue. -R!c[lard ~se afundă- în totofiL;! di~ faţa· bîroui!J~ ~~:_; înC-arc-at cu hBYtiL care aşteptau să tie _i:ezo!vaţq. Cu ""~rivirlle- oierdt.;t9 în ual, lsl trecea viata h revistă. !"'_ '.., • • EforturJie ILJi /;.1Ses~ră TncunLtn[jte· de succ·ss. Şi nu aju~jse-se încă. !:a capătul dtu_rnuh.._:L , . lşi am·intea ziua în care debarcase ·pentru in:âia dată pe pămiln!ul ;:l.ngliei. Emoţiiie. tinBreţBa, lipsa de experienţă, visurile, idealurile lui .. Călătoria cu diligenţa .de la Portsmouth la Londra, lordul Sheiburne, Benjamin Franklin, apoi anii petrecuţi la

Oxford, Eastleigh, ·Patficia, duce!e de .Queensberry,

VINTILĂ CORBUL

142

care jucase un rol atât de important în viaţa lui, sir James Wythburne, comandorul Jones şi atâţia alţii... O galerie de oameni.. care direct, sau indirect, ii serviseră -lnteresefe, dându-i posibilitatea să urce, treaptă cu treaptă, scara· .succesului.. .• .De foarte mulţi nu mai ştia nimic. li pierduse pe drum. , · _ .Ce se întâmplase cu Randolphe Boyle, asodatul fir_mei" Jones and Boyle, English Steel Company,-.cr
· · "H6tel des Affaires t:trangeres Paris 1 august 1806 Scumpe marchiza,. Sper că veţi răspunde afirmativ invitaţiei .mele. Ar fi de altfel in. interesul. dumneavoastră. Vreau să. vă -· . prezint pe contele ·de Mettemich, ambasadorul · Austriei. Sub aspeCtul unui gentilom avid de petreceri se. ascunde un diplomat de înaltă clasă. Pentru dumneavoastră va fi. o cunoştinţă utflă. Şi Impăratul

DINAST.IA SUNOERI..AND BEAUCLAIR m.ă

va onora c.u prezenţa sa. Veţi întâlni şi pe lorzii · Yarmouth si LaLJderdale. care în cursul .unei co.nvorbid mi-au declarat ca au cinstea să vă cunoască

Al dumneavoastră. Charles ele Talleyrand.'' Richard zâmbi. . Ministrul' Afacerilor Străine al Franţei il ruga să .participe la serbarea sa. Dacă satisfacţiile postume sunt permise. desigur c.ă marchizul Henry de. Beauclair se roteŞte ca un păun pe aleile paradisului .. Josiah Sunderland . ar manifesta.• scepticisnr. Ar prefera să-şi vadă fiii conducând împreună atelien.rl>. · de cutite. Richard era intrigat lmbătrânise. de vreme ce începuse a se gândi fa .morţi'? ,Sau i .se apropia. si lui. ceasul din unna? Se simţea totuşi viei şi zdravăn ca · la treizeci de anL · În orice caz. nu trebuia să moară înainte de a consolida patrimoniui dinastie! safe. Criza prin care trecea casa Sunderland era grea .. Rezolvarea ei cerea . nervi tari, o . excepţională . abilitate şi o mare " 'îndrăzneala. încre.derea în steaua lui nu-! părăsise. La capătul drumului, . 11 aştepta izbânda .. gloria. Gloria?.... Ciudat . .De la o vreme, gloria îl preocupa mai puţin. Avusese în viaţă tot ceea ce işi dorisec Cele mai frumoase femei fuseseră ale .lui ..Oameni de. stat, regi şi împăraţi ii solicitaseră bunăvoinţa. Ajunsese la· zenitul puterii. Numai setea aprigă de .bani nu şi-o putea potoli. N'u era acesta: un semn de îmbătrânite.? · Evidenf, la vârsta lui se putea socoti. iocii în pfină maturitate, Dar primii'fulgi de zăpadă de .la tâmple eral.l pre/U'diul iernii,·ai.bătrâneţii. care nu va întârzia să vină.. · .·· ·· Faţă de iuţeala cu. care trec: anii, avea obligaţia să mediteze adânc asupra apusullli . vieţiL Mai .ieri

"

)4~

VlNTI.lĂ

::.c._:_ _ -~ --""-~"---""~---"""

CORBUl

avusese douăZeci de" anL Timp!)( zburase" FllozoHa âc€)asta ieftină, ascundea tptuşl o tragedie eternă, pe care 'o .trălsedi, .o trăiau şi aveau să o trăiascl! generaţii după generatii. · · l3ătrâneţea, aşa cum o coocepea Richard, nu avea ni.miC placut" b aş(epta cu teamă şi dtlzgust Nu voia să <;adă" îh nici unul. din păcatele ei. Dorea să păstreze până la adâncl bătrâneţe· măcar aparenţa iînereţik f\lu a acelei"tinereţi" ridicole "!rborată de unii băttâni gtqteŞU, de o vetustă eleganţii., Se boiesc, îŞ:i cam:lnesc trupul incorsetăndu~!· atât de' strâns, încât sim.f că"Je.iese sufletul pe gură $1 le strălucesc ochii pe stradă după pulpele fetelor de cincisprezece ani. .Richard voia să-şi păstreze tinerewa minţii, a concepţiei, a înţelegerii. Dacă va reuşi să-şi conserve şi trupul tânăr, cu .atât mai bine. Dar in privinţa aceasta, nu îşi făcea iluzii. Viaţa. lui .fusese atât de. zbuciumată, încât era imposibil sa nu se resimtă mai târziu ... Gândurile acestea triste, care. îl .asaltau de la o · vreme,· li lăsau un· gust ·de "cocleală. Maf târziu ·, ajunsese . să-I identifice .cu gustul de ţărână. Nu pusese niciodată ţărâna pe limbă .. Cu toate acestea .avea senzaţia că era familiarizat cu gustul ei. Poate fiindcă din ţărână. se zămislise şi tor în ţărânâ îşLva încheia ciclul vieţii. Şi

Henry şi Robert Sunderlan.d Primiseră invitaţii din partea prinţului ·ae TaUeyrand. Ministrul Afacerilor Străine .Voia să pună pe Richard· şi pe fiii săi în contact cu societate înaltă .a Imperiului. Monsieur Gharles de. Talîeyrand"Perigord, înălţat la rangul· de prinţ suveran de Benevent, ·prin augusta bunăvoinţă a Maiestăţii Sale impăratul. avea nevoie de. aliaţi in mijlocul a.cestei lumi pe care se pregătea s·ă o ·trădeze. Treptat, Şeful diplomaţiei franceze pUsese m.âna pe una din poziţiile cheie . ale

DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLA!R ....

145

~·~- ---~-----~-

guv.ernămăntulut

imperial. Prin departamentul Afacerilor Străi!Je trăgea .sfori din Culise, păstrând · legături cu adversarii din afară ai regimului, sub paravanui relaţiilor diplomatice. Prin Fouche, creat duce de Otranta de acelaşi prea încrezător suveran, controla poliţia şi întregul apara! de spionaj· si contraspionaj a! statului, Prin Richard Sunderland-Beauclair 1$i asigurase .un. suport financiar puternice . Mărinimb.s, Ta!leyrand lăsa armata ia dispoziţia împăratului. Ştia că manevrele saie subterane puteau anula efectul celor mai . spectaculoase batilJiL Aristocratul Talleyrand. nu ierta parvenitului Napoleon. .· -Bqna'parte fuigerătoarea hJi tiscens.iun~._ ·-îi ~răda pe impărat, aşa cum tr.ădase pe Barras. ~~ Revoluţia, aşa cum înaintea ;or trădase pe regAle Louis. "Când Monsieur de Talleyra.nd nu conspiră, face iraf!c". · spunea despre el Chateaubriar.d. Numai Napoleon :-,u îr.ţelesese acest adevăr,· care avea să-I coste. foarte scump. Pentru Rioh~rd SunderiaFld. balul prezenta un dublu interes. In .primul rând avea să schimbe personal câteva ·cuvinte cu lorzii Yarmouth şi Lauderdale, emisarii Angliei. Fără îndoială, că ace9tia vor fi reticenţi. Richard va şti totuşi să le smulgă informaţii interesante. In al doilea rând va in.tă!ni pe Napoleon. Era nerăbdător săci c.unoască. hn;:;aratul Franţei se ·număra p·rtntre puţrnn suveran! al Europei. care nu~i solicitaseră încă imprumuturi. George de Wales, prinţul de. coroana al Angliei, îi datora o suta de mii de lire sterline.. Regele Prusiei, împăratul Aus~tiei -~şf regele Spanle1 ti conteriseră propr!u n?c:tu .• , .. . şr. uecora;n-, ... '.. -m . .. ' "' ' '" ' . ! lt.un .:.3Ctilffif-;U, spnj:r;u,:.J' ·sau ·financiar. R~gs!8 :Danemarcei se ?nfn:Jţ::iase ?n r_epetate randut! din credrto!e- acordat~ de _casa SUnderJand. -Evid-ent Şi dcb.Sr-zJ~e- erau :aprec!~bi~e.

illi;ITILĂCORBUL

Franţa mai ·datora casei· Sunderland o ·sută doi.l ăzeci· de 111 i!ioane de franci. D.ato.riile COhtractate d~ sfat erau achitate ln tran9er .mieL şi la intervale inqepăr;tate. MoiiJen, ministrul fi.nan!elor, făgăduise lui' Cllallais ţă va accepta lichidarea· debif<;llor î9târ:ziat(). Richard spera să obţină din partea împăratului dispoziţia de a i se onora creanţele .la· · termene ceva .• mai aprol>fate... . • Balul era aşteptat . cu' .nerăbdare şi de . Robert · Ş!lnderlaQ!:J .si de. soţia,sa. Robert avea însfi\if$it ·prilejul s~Şi ornete pieptul . cu foe~te decoraţiile · · ptirpite în Spania, ·. iar Sandra să :apară. in toată · splendoareataaleteî de m
14:7-

DINASTIA SU!IIOERLANO BIEAl!ClAIR

.-.~~-~

obrajii, de mâinile care intârziau să câşt!ge ca!ifelare& ele<;~antă a femeilor lipsite de orice. ocupaţie. · Intr-o seară, ln vreme ce se afla pe o terasă, auzise· din dosul unui baschet de arbuşti,. tot ce se discuta. pe seama ef în ssJonuJ cu -ust!e-f.erestre !arq deschise.. În limbajul tipic al lumii. elegante, care amesteca franceza şi engleza în proporţii aproape egale,· -câteva femei tfne·re,- reprezentante ale inalt~! -.•..;,_U ... ,.<::)!ţ;; ...~~- hn .... -::.-},., -~-,11... Va "'"'..lll'e ,;;;.;:v . 0:.['"·1sto· Gl• b · re·gai,;;>tc . ' • ..;- • ..., 1 ·f;:;,,.,.e""''' ,h·~z d. u;> .;;ft.l,..,'~"'n:~ret· pf!•.t,A"" nrol-r.dr..m:;_nntl•f' Ca n-.1 fQr>O.f-ool v· , - gi ,• ,,":;,;·l "-" t,o> <;;;;. ,,.Q., - Râdeţi de ea, dar cât::: din voi n-aţi vrea să vă _ţ;ălăclţi -în aceast~ ·mare de.aur,_-·spuses·e-o dat-ă-tţiriăra ~::,-..

'-'"""{:7Cq.C~4

~j!

~

~

contesă de [\ioailies. Margaret<Sunderiand duce o viaţă fmperfa!ă. Are zeci de- !achei. .. - Mai. grav e că li are şi în familie, intervenise

impasibii · ducesa Ermesinde de Chavreuse ... Nceţpte - ds no·a-ptel _ !d:trga;:et îşi. plângEHt nqnoroc!rea.- Singură Tn :.:lorrn1Jon..d :.:!f pe care n~-! mai împărţea cu Her.;y -- c&c! aşa 1mpu!'feat; în ~i'if"'ere ~'dâ.'""-rl rrr hcr'mi-Co n\'.P.nior~·.o.Jn "'-'t"..... -~~·fer::::..~-,_...,.. ;lie[t)!r.ti. ' . ,. perna 'i.rrl!J000 ' b'rta~ CU cfar,tSfS. • ~lata~1 €1. Ş!' LJ{Cl\ ~. ' . " . .... -;_ .. ;::.. ,' ;: ... ; o preverusera ca Sf? va srm)î "'tf2h11a :n SoJ1U nod t;.1 familii. Avuseseră dreptate. "Când· -lţL dat seama că ai făt;ut o greşeală, caută -să o repari" rostise in ·cursui unei predici rc:rverendu! Tyler. Cuvintele acestea se întip8riseră în mintea Margar:eteL Greşise. Din ~efcrtcire, greşeala ~eJ nu ~e­ mai putea îndrepta~' Era condamnată să. urce până la · capăt calvarul. ... !I

'-"-

...,.Q

•.

-'-"'""

".,-~-.

, - --"

··~

~- .....

·'-

•••

~

Richard işi făcu. o intrare spectaculoasă. în marea sală de bai paJatuiui GaH(fet,_ reşedinţa nilnistn~!ul

a

Afacerilor Străine. Spre deosebire de ceilalţi invitaţi care soseau individual, cu soţiile lor, Richard apăru înconjurat de o adevărată· suită. - Marele senior urmat de vasalii săi, observă cu răutate un duce autentic fa urechea vecinului său.

VlNTiLĂ CORBUL

1411

Nobleţea şi finanţele! Ce hibrida împerechere! şico fi îngăduind omul acesta să derogecu atâta

· Cum . "t a.e t ... senma - Hm! DrefEjtu.rile sale la marchizatul de Beauclair . sunt îndoie.lnîce. După câte am fo.st informat, în -vinele Jui nu curge decât 9 optime din sângele adevăraţilor marchizi de · Beauclair. În vreme. ce ·Richard Sunderland săruta mâna prinţesei de taiiE)yrand şi schimba <;âteva cuvinte cu .ministrul, majordomul .. anunţa riu mele însoţitorilor săi: - Contele de ·Challals.. . ·- Monsieur et Madame Heriry Sunderland. -··Contele .şi contesa de Castejon y de· Valdejosa de la Reyna.

- MonsieuL Titlul spaniol trecut printre numele .însoţitorilor, îl ·făcu pe Richard să-şf încreţească fruntea. În vreme ce Talleyrand şi soţia sa intâmpinau alţi .oaspeţi. Richard, urmat de. suită, .străbătu ·cu pas .măsurat sfjla, · îndreptându-se spre . o fereastră deschisă, îri preajma . căreia se. opri. · Prin lornionul. de aur privea . cu supeîioC~r.ă nepăsare lumea din jur, in vreme ce însoţitorii făceau înapoia. lui. un. respectuos semicerc. Dinadins, Richard. se izola de .. ceilalţi invitaţi. Voia să accentueze poziţia sa deosebită. de a restului societăţii imperiului. · Deodată, . se }ntoarse spre C.hallais. · - Challais, am impresia că ia intrarea noastră, majordomul a. anunţat un nume şpaniol. Gontele,ridică din um.eri.. . -.:. Am remarcat şi eu, Monsieur. - Majordomul a rostit titlul meu spaniol, explică Robert. · · Richard il strivi cu .o privire încărcată de dispret: - Titlul dumitale SI'Janiol?.. :. Eşti ~idicol! ... Crezi că ai fost invitat aici findcă esti . conte de ... cum naiba .

.

DINASTIA SUNDERI..AIIID BEAUCLAIR

149

spune? Am reţinut ca 1n · titlui dumitale figu(ează şi cuvrntele de--la R~ynpL Vrei sa ară_ţ1 t'..:rr!i ca regina Spaniei, ale cărei năravuri sunt -arhicunqscute·~ ţi-~a răSp!ătH virtuţile de o arF.:m!tă .. Ti

mai

·n"t'·ra"' >,QV• l

-""rtrTf,"ri;>dt'~/t''t V\--_,_C:.I.!, .. < ,

~r.:;:jndPlZ!3-'?-T"'l'toryb'.i }:J--'1 '-' 0::4, L··~"Î""''-'

,-;,-').--: '-"'-' Cl: ·,Jt!rt.rl j·<•••~·

·de St:rnderlanO este ;:; ;:;înste pe tare ar)reb~! s-ă- -o pr:e~uieşti rna1 mlJit decâ.! toate ce!ei3ite titluri de nob!eţe. Mâ tem. Robert) că rifplomatL/1 !ami!iei c mai n~mele

prejos d.~ repu-taţî:·l pe care ~~+-o câştigaSe -în ochii mer.

Apoi -îi intoarse ·spatete, 'H!sâr;du-r ruşi'n_Jit şi ·confuz. Sandra can=; se b·uc:.:rase de nou: ei titfu, se uitB nedumeritfi când la Robert când ta soc(ul e'i ~'l:.l mai înţeleg_e·a. nimic. În acS_ea_·şi c!fp-ă, :\!Jonsie~~-:r d-3: Tar!e_yn:r:d, j:Jstiii\::ând parcă vorbel8 leii Ric-hard, ·se apropis de .. acesta, urmat de Montrond. - În sfârşit, Mo'nsieur de Beauclair, până la sosirea îmoăratului. sunt al dumneavoastră. - Onoarea pe care mi-o taceţi. m·a copleşeşte, 'v1onsieur de Ta!leyrar.d, se incl:nă Richara. Sandra ·era ui"mftă. PrtnţJI de TaJ!eyrancA §' rnarct:izu! de--B~auc!air stăr~tau să facă' ·abstracţie de titlurile· lor . nobiliare şi •.!le foloseau de neutrtd Monsieu'.. Toate credinţele· ei
...- Monsieur de Beauclair, v"am făgăduit să vă prezint câteva personaje ale societăţii !rnperiale. Voi începe cu arhicancelarul Carnbaceres, un jurisconsult pe care Împăratul 1-a creat prinţ al imperiului şi duce 'de Parma .. Montrond, unde e 11/ionsieur de Cambaceres? -. 'Arhicancelarul se arhipreumbiă prin saloane, 11/iansieur, e;xplică interpelatul. Tâlleyrand izbucni în râs. - Montro11d nu pierde ocazia să nu persifleze grandomania .lui Cambacerâs. -·· Să-mi . fie cu iertare, MOnsieur, replică Montr.ond cu seriozitate. Spun numar adevărul. Acum câteva zile, llt1onsieur. Cambaceres . vrând să-şi manifeste bunăvoinţa faţă de secretarii săi, le-a declarat cu condescendenţă: "Numai în public să•mi spuneţi Alteţă. în. intimitate. v.ă autorizez să-mi zice.Îi Monseniore ·: - Montrond, ai o gură nemaipomenit. de rea, râse Ta!Ieyrand. Sfâşii!... i>Aonsieur de. Beau.:;lair, in aşteptarea arhicancelarului, îmi voi permite să vă prezint pe Monsieur Moret, secretar de stat şi şef de cabinet al împăratului. lată-! .se îndreaptă tocmai spre noi. - Se spLine că Împăratul îi va conferirangul de duce d~;J Bassano, zise .Montrond. Aceasta e cea mai fnaltă cinstire adusă prostiei personificate . . Sprijinindu"se de braţul lui Richard, Talleyrand se plimba prin saloane. Cu aleasă politeţe, împrăştia în dreapta şi In stânga complimente, zâmbete şi glume, fără a uita să strecoara. Jn şoaptă însoţitorului său, caracterizări asupra personajelor înt~lnite. - lată-1 şi pe . mareşalul Augereau, duce .de Castigiione. E fiul unui zidar şi al unei precupeţe, Azi îşi poartă . cu trufie. titlul ducaL Şi-a. uitat cu desăvârşi re obârşia. Uriaşul Augereau se mândrea cu un somptuos. costum de curte ..Haină de catifea verde brodată. cu

; DINASTiA SUNOERlANO BEAUClAIR · 151 =~--,---_;_::__c

, aur, pantaloni de şatin alb prinşi sub genunchi cu . catarame dtl aur, ploaie de decoraţii, atitudine marţil.llă, ocheade aruncl.lte femeilor .frumoase. ;, -· Acum câtev.a săptămâni mă aflam alături de >mareşa!u'l Augereau, la un banchetoferit de Monsieur de. C&mbareres, În faţa noastră. se .afla o blondă $uperbă. .,Femeia aceasta are un păr magnific", 1-arn şqptit rnareşalu!uL ;,Tunde-o la piele şi ai să. vezi ce-i mai rămănedin toată frumuseţea", mi-a răspuns el... :Ah, Monsieur de. Beaucl.air, aş considera .că nu mi"am îndeplinit faţă .de dumneavoastră obligaţia tfe' gazelă, • dacă nu v-aş prezenta pe cea mai. amuzantă pereche care in seara aceasta im! onorează casa. Maresalul •· Lefebvre şi originala sa consoartă. Mareşalul Mac.Donald mi-a povestit despre Lefebi1re o · întâmplare savuro.asă, ln '~797, Lefebvr{l, -pe atunci sub comanda lui Augereau - a tost invitat la Ko!n la un spectacol dat în .cinstea generalului ef? chei. .Se · juca "Brutus ·sau moartea· lui Cesar" de Voltaire. Trigny, comandantul ·militar .al oraşului cedase trăsura sa lui .Lefebvre.. în speranţa că acesta va oferi un loc cetăţenei Trigny. Văzân.d că Lefebvre nu se g~ndea să facă o asemenea inv.itaţi&, Trigny Îndrăzni să-i sugereze ideea. Răspunsul căzu ca t;n trăsnet: .,Dă-te. în moaşă~tar Rostul-mei aici nu e să insotesc · îemei la teatru. Dacă nevastă-ta n-ar avea sănii atât de tle$căiţi, mai treată-meargă.. ," !n sfârşit, Lefebvre ajul')ge la teatru, aplaadă cu entuziasm după fiecare ·. act. la un moment dat, face cu cQtu! semn lu.i MacDonald, care se a·fla în stânga lui: .,la spune, cine · e şmechecul care a făcut piesa asta? E in. sală?" ... jar.gonu! e brutal. Dacă l"aş deghiza, !mbrâcându.-1 în •· expresii elegante, ar suferi adevărul istoric ... Richard cunoscu pe mareşa.lul Davout... c.ăruia ·. che.lia şi ochelarii îi dădeau aspectul.unui dascal, pe. •.. mareşalul Mortier, un colos cu alură de luptător de · Cir.c, pe Murat, care-şi purta c'u prestanţă· şi

152

lfiNTILĂ CORBUl

cochetărie uniform,a muiată în aur, pe Soult, care a,vea o înfăţişare impunătoare de. proconsul roman,

pe Perignon, c,are se mândrea cu o cicatrice vânătă pe Craniul. cheL - O doamnă mi-a. m ărtmisit cu exaltare, că această cicatrice 1i evocă o întreagă (3popeoo;, spuse fa!leyrl'!nd zâmbind. Deodată,. Juies Lafont apăru ca din ,pământ în stângială. Primiţho cu toată încrederea. · Mâine de diminea(ă voi yinde ref) te de stat. Nu aştept '

DINASTIA SUNDEALAND BEAUCLAIR

---

'············~··~.~ ..

153

· · · · · -.

.să S\3 anunţe oficial .mobilizarea Prusiei. Bineînţeles, le v.oi răscumpăra la preţ scăzut în .preziua victoriei armatelor franceze. ·• - Sunteţi atât de sigur de victorie? - În conjunctura actuală,' da. Prusia n-are sorţi dCl i7bândă. !\lap:>leon, care ·a infrânt coaliţia mari Iar puteri, nu va avea: ce alege din. acest .mărunt stat german. · - Aţi uitat de. Friederich al ti-lea'? ··~ Un .Friederich al IHea se naste c dAtă intr-un ' secol, Monsieur de · Taileyrand. AGtualol rege ai Prusiei nu se compară cu marele Friederich. Dealtfel, nici unui din stJVeranii contemporani nu pare să fie la înălţimea epopei! pe care o lrilim. George al III-le<~ este un demeni care şi-ar avea locul la Bedlam, f1U pe tronul Angliei. Carlos al iV-lea, încornoratul rege ai Spaniei este llll monument de imbecilitate, care :tolerează senrn- desfrâut regioeL -Impăratul Franz al i Hea al Austrîe,i nu e preocupat . decât de ceremonialul curţif şi de unifOrmele ofiţerilor din gardă.· .Obtuz, solemn. atins .de on ramolisment precoce e un simplu manechin regaL Gustav al !V-lea al :Suediei este un rris!lc că".ut pe mâna taumaturgilor. Mă indoiesc .dacă isi va mai purta multă vreme coroana. Fernando 1 2! Neapolu!ui este o biată marionetă in· mâinile Mariei-Carolina. Ţarul Alexandru f e paricid. Se sp,tme că e precedat de asasinii .bunicului sau, ÎnGadrat de asasinii tatălui său, şi urmat de proprii săi ucigaşi. Louis al XVHi-lea, SuveranuJ Pribeag, aşteaptă ca providenţa şi bunăvoinţa duşmanilor cranţei să-i redea tronul, de pe care fratele .său a fost catapultat dirqct sub tăişul gh ilo!ihei. Taileyrand se sprijini şi mai hine pe hraţu! lui Richard. lată pe ambasadon! Prusiei şi AustrieL N-ar strica să schimbăm c.u ei câteva cuvinte. Ţineam să

lilf.!Til4. CORBUL

vicJ pr~zint pe ~contele de Metternich. Vr.ea să fie un l(ulpoi bătrân, deşi nu~ are decât tre.izeci şi trei de ar)i. Să fii atent Sub aspectul unui arbitru al eleganţei .ascunde o şiretenie SLJbtii~L Contele. de Metternich, :.spre deosebire de tatăl său -.· mediocritatea personifiqafă, · eSte un ;diplomat înnăscut. Are tal.entul de a. te face s:ă vorbeşti mai mult decât trebuie; . ... · . . ·• ·· - • Monsieur, stiu să nu ;mă. ras tras de limbă, zise HiGhard. ;<\m cunosccit intr-'o )fT1pt.ejurare pe cancelarul thugut, care ni-a delecfil't cu. un aforism ve(inic ~arabii: ."bintr~o .Sută de cazuri, regreţi de nouăzeci şi n.ouă. de ori că ai vorbit .mai mult decât trebuie. şi o sirlgură dată că ai tăcut in loc sa .vorbesti''.·· ··-~ 'Monsieur de ·aeauclair, cred că aţi fi. fost un bun diplomat. - Posibil, Monsieur de Talleyrand. Vă cunosc de .atâta vreme, încât e firesc să fi. Învăţat ceva de la dtÎmneavoastră; replică Richard, căruia îi reveni brusc .în. minte o caracterizare .ge care mareşalul Lan nes o făcuse .ministrului afacerilor străine: "Dacă-i dai lui Ta:lleyrand un piCior în spate, chipul său rămâne neclintit": · -.• Să• mergem spre .grupul de. diplomaţi, zise mi,njstrulc lnforrnaţlâ pe .dire crni-aţi furnizat-o îmi oleră un marl). avantaj asupra ambasadorilor prusiei şic'RusieL Gr;a'ţîe dumneavoastră, cunosc un fapt pe ca:re ei .cred îl 'Ignor,,, f)m, diplomatia, dragul meu. Mohsieur de Beaudlair., este intotdeauna. joc de-a v.~aţi ascunselea .. · · Talley.rand se opri 'în faţa unui grup de bărbaţi de toate vârstele, .acoperiţi cu ordine străine şi qroderii ,de. aur.. · . · . • '".Richard aprecie pentru prima d~fa. decoraţiile pe care i le .conferiseră suveran ii .. Marile Cruci si ţordonul. carEi"i bara.cpieptul îi permiteau să nu se

ca

un

_D_iN_A_STIA SUNDERLAND BEAUClAIR_ _ __

155

inferior· faţă de aceşti diplomaţi de" car!era, ce-şi .eţalau decorMiile cu aceeaşi cochetărie cu care femeiiE:i frumoase îşi expun diademele şi rivierele de diamante. Gloria se măsoară cu numărul decoraţiilor, frumuseţea .·- cu abundenţa bijuteriilor. Evident. simtă

regula aceasta nu e in1uabilă. Sunt şi nuiltăţi ;>atente care Se încovoaie sub greutatea h1signeior şi femei·

urâte pe care perlele şi briHantele se revars" cascadă. Ricnard avu ocazia să cunoască pe contoia Toisto_i~

ambasadorul ·Rusiei, un p.ersonaj pHn d-e

morgă şi de decoraţii, pe care-I preocupa mai vârtos

Operei, decât corespondenţa diplomatică. · Ambasadorul Prusiei, contele Luchesin!, era un corpul de

baiat al

dipi-orriat de modă veche. Nlăestrsa -cu uşurinţă '.H1

· madrigal sau o epigramă. Aceasta nu~l impiedica să fie viclean, când nevoile o cereau. O mare impresie făcu asupra lui Richard contele de Met!ernich. Ambasadorul Austriei la Paris nu avea decât treizeci şi trei de ani. Câ!ld Metternich prezentase ia Tuileries scrisorile de acreditare. impăratul se mirase de · tineretea sa. "Sunt de vârsta· pe care a avut-o Maiestatea Voastră când a câşHgat bătălia de la Marengo", replicase ambasadoruL · __ Ca să pară rna.i bătrân, îşi pcd~.a păru~, deş~: mod.a aceasta era :Pe cale de disparitlEL- je- ··a eleg8riţă desăvilrşită, păstra o aiitudine mândră şi totodată.

binevoitoare, asa unei . . . cum se cuvine reorezentantulul ' mari puteri. Privirea ii era calmă, zâmbetui amabii, QesturHe măsurate. l\.iietternfch -~se-·formase· fa şco~ lalui Machiavei!L Ochii şi expresia feţii nu trebuiau să fie niciodată oglinda gândurilor, Richard era un bun. cunoscător al firii· umane. Trecuse prin ·. atâtea. încercări, se lovise· de atâţia. oameni, încât ajunsese să le simtă instinctiv fondul caracterului. În Metternich desltglea multe trăsături fizice şi sufleteşti comune şi lui. lndrăzneală, lipsă de

VINT!LĂ CORBUl

155

~~~~······---·~~~~······--·

1ncreder.e oarbă în propria sa valoare, confi.rmată adeseori de jocul . norocos al evenimentelor. ·- Monsieur le matquis~ eram nerăbdător să vă cunosc, spuse ambasadorul Austr.iei. În complexul de forţe, care dirijează azi destinele. Europei, jucaţi un rol important.. Se zice că prietenia dumreavoastră .poate fi extrem de preţioasă. AlUzia lui la relaţiile financiare dint~e Tallevrând Si Be.auclair era străvezi.e. - tvtonsieur le comte, replică Richard .cu amabUitate •· uşor :ironică, .îmi permit să vă intorc complimentul. Tot atât de preţioasă poate .fi prietenia tânărului ~eprezenlant al şi mai tânărului Imperiu AuMriac. · Lui Metternich nu-i ·'plăcu aluzia· directă a interlocutorului la ruşinoase pace de Ja ·Pressburg, care răpise Kaiserului Franz al il-lea străvechiul titlu de împărat Roman, ,atribuindu-i numai pe acel de împărat a! Austriei. · _ . Era încredinţat că marchizul o făcuse dinadins. li dăduse o lecţie. "Acest Monsieur de Beauclair ~ . conştient de propria lui. putere, ·de vreme ce îşi permite să-mi vorbească pe asemenea ton. E un .individ periculos. Trebuie menajat. Austria va mai avea nevoie d.e împrumuturile sale." '" 'Raţionafrientele'acestea se desfăsuraseră cu viteza fulgerului. Răspunsul lui Mette.rnich • sos1 ·fără întârziere . . -'- Moitsieur Je marquis; întinerirea diplomaţiei austrfece şi-a Imperiului Âustriac·este, într-adevăr, cel mai frumos compliment pe car·e-1 puteaţi face. Ridicase. primul steagul' arrriistiţiului ·În timpul aces1a, un S(,lcretar se apropie d<:J Talleyrand şi Ti şopti câteva vorbe. . -·· Messieurs, spuse ministrul intorcându-se spre Ri.chard şi spre grupul de.,ambasadori, îngăduiţi-mi să vă părăSesc pentru câteva clipe. les în întâmpinarea scrupule;

0'

~

-

-'

-

0

-

-

'

-

..

DINASTIA SUNOERI.AND BEAUCLAIR

157

Împăratului. Trebuie să sosească dintr~un moment

într-altul.

Salută. apoi plecă şchiopătând. In sală se. iscă o

uşoară agitaţie. Urmară câteva clipe de încordată aşteptare. Deodată, în josul scării de ono.are, se aU71 un .glas puternic; ca_re anunţfi solemn:

- Impăratul! 1n sala in .::are se afla Richard se lăsă o tăcere adâncă. Pe măsură ce corteg_iul imperial stn'!bătea saloanele. vestirea de rigoare se repeta. crescând în intensitate. ·Lumea îş' ţinea parcă :espiraţia. -·· ÎMPĂRATUL! Din sa!on.;l alăturat parvenea ~gomot de paşi. foşnet_ de mătase, clinchet de arme ... -ÎMPĂRATUL! ;Jragul dŞII apăru Napc!E·on 1n simpla lui uniformă de colonel. Era urmat da împărăteasă si de · in

principesele imperiale, de TaHevrand. de doar:1nele · de onorea si Toaletele strălucitoare si. . dB sambelan' . untfon_ne!e somp!uoase ale însot:torifor conlrastau cu simp-litatea mi!1tărească a împăratului. r'iapoleon străbătu cu pas rapid sp;"iţiul larg, desChis !n ·calea_ sa de curtenn pfocoo!ţi pănă 1a pământ. fndreptându-se spre o estradă arnenaj,.tă h 1 r'l" J:otr>•:-l• ('\::~ aQe o"-~ •of~r Cap (;'1"t"l v ,· sa'l;f 1., ;:).".. . y -7 a' p-r::. '-' ,-.~.!11 .ief .,1 f 'n-1;.~11, el;: ,L\.,_J~ _.,,.,_ljjj ; din sti!nga sa împărătesei. După ce_ urmări uşoară rHcUseală baietu_: ..Anotimpurile" interpreta! de balerinele Operei, coborî printre invitaţi, Ca de obicei, se, lntre1inu :nai 1"" _..-.,- feme:r.-~ " 1._ 1:nf'4-,_t.." t'U "!n+r~·b·a,·"~re s~do 11r"Ste m , 1' ~lt '--d , __ ,: J,v, _,_,!(..h ..,.t~ IQ '"" :,t C fl, ~ l:.u"" ~~ ".., • - f\veţi copii? Nu?... Păcat. Orice femeie care îşi -cunoaşte rr:enlrea, tr8buie să ofere ·vlăstari _Fra-nţei . ~ Sunteti" sot;a qe~n .. ,..,;,,j!'l' \iiJI~main? n':'·i;::o:· .,~ ~dt·~"'' ~ .,., "-"--. ' . Rrav ,.... . l'"' ' Atl fiiicut o frumoasă alsgen3... După câte vad, nfci J.

cu

,,

'

1!'0>

-..,1

VI~!TILĂ CORBUL

·generalul nu, a

admirabilă.

pereche -

Sunteţi

tânără,

voinîcă ...

O

..

Gâţi ani aveţi-? ... Treizeci? ÎmL place să sunteţi

sinceră, Arătaţi

.-

_-greşit.

Păruk

nuanţă

rnai

tânără .

dumneavoastră

vie!. ..

Spuneţi că

rosu e · natural? Ce ' nu l-aţi vopsit? Un diplomat

·\t-ar răspunde_: "Vă· Cred, fiindcă ri1i-o- -spuneţi. Dar nici dumneavoastră nu credeţi". . Napoleon se opri ŞI îr1 dreptul grupului de diplomaţi.

· Îl .şi luă în primire pe contele LUchesini. Richard b.ănui-

că.

Talleyiand -informaşe_ -pe- împărat

de

mobilizarea Prusiei, după atitudinea ironică a .acestuia. -Aţi mai primit veşti de la Suveranul dumneavoastră, Monsieur l'Ambassadeur? -

În ult-imele zile nu am primit- :-nimîc, 1\Jlaiestate.

~"~

- F'l!ici o grijă. Veţi. primi mai curând decât credeti. . ' Apoi îi întoarse spatele. Se opri in faţa· contelui de Metternich. - Vă simţiţi bine, în Franţa, Monsieur I'Ambassadeur? .- Minunat, Maiestate .. E o ţară care nu poate sa nu placă. ..· . •. . ... . . . - Şi mie ·. mi"a · plăcut ..ţara dumneavoastră,· Monsieur I'Ambassadeur, deşi . vizita a fost fo&rte · scurtă. .. .. . . "Încă o ·aluzie rău'voitoare la adresa Austriei. Hotărât ..că pluteşe ceva în aer'', îşi zise Metternich. Napoleon întoarse priviriie spre Richard Sunderland. - Pe dumneavoastră nu vă .cunosc? întrebă el. .· . .:. Rog .pe Maiestatea Voastră să-mi permită a-i prezenta pe marchizul de Beauclair,. interveni Talleyr:md. .

DINASTIA SUNDERLAND l:liEAIJCLAIR

159

~ Aha, MonsietJr de Beauclair! Vă cunosc totusi

din. rapoartele miniştrilor mel. Impăratul zâmbi, apoi adăugă: Am avut în.totdeauna groază de financiari:. Richard se înclină adânc .. · ·-.Maiestate, din partea invingătorului Europei vorbele acestea sum mai mult decât un compliment Napoleon râse. -- Vom. rnai sta de vorbă, Monsieur de Beauclair. Trecu .în dreptul • contest;Ji ·de Souza, soţia ambasadorului Portugaliei . ...:.. Mi se ·pare că. abia aţi .sosit de la Beriin. C.e se mai spune pe ac.olo despre .noi? Prusacii iubesc Franţa?

- Sire, la Berlin Franţa e tot atât (je iubită, ca şi o femeie tânără de ;ma bătrână. împăratul arunc.ă o privire sem.nificativă contelui Lucneslnl. . - Aţi auzit, fv!onsieur !'Ambassadeur? - Maiestate. adeseori nici sotii nu se iubesc din . .' primele zile .ale căsătoriei Cu timpul ... -:Se îndrăgostesc, sau ... se incaieră, completă impăratul. Deodată,

privirile lui căzură asupra unui print· german Jn uniformă de lelrJmareşal. - Iarăşi dumneavoastră? ... Prinţul, căruia i •se luase micul' său stat suveran, pentru a fi lncorporat în regatul WesHaliei, proaspăt creat, bătea. la porţiie tuturor miniştrilor; solicitănd siH. fie redată ţara, · · · •- Monsieur de. Talleyrand mi-a vorbit în câteva rânduri .de dumneavoastră, re!uă Napoleofl. În sfârşit, ce doriţi? · - Sire, .statul meu ... - Veţi . .fi. despăgubit pentru pie.rderea suferit ii. $tiţi prea bine că .prir1cipatul nu vă mai poate !i retrocedat, Nu credeti. că un înalt comandament in . . .

.1!11\!TilĂ C.ORBUL

160 armată,

un comita!, un ducat în !taiia, ar constitui o

indemnizaţie .pNrivîtă'?. . - Sire, vreau s~cmi fie înapoia!ă .ja:ra".

sa

, -. Ţineţi vă comportaţi ca un rege... Ei bine, nu ne, rămâne decâtsă ne tăzboim . DUpă Găle ştiu, .aţi pl!rHcipat cu .o armat.a de•trei soldati la Confederaţia

Rihl.lllli...

.

.

. . Fikă.s& maLaştepte răspunsu(pripţişorului, amuţit .de. imparatul trecu.. la .alt grup., .• . . această •ripostă,. . . . ' .. Margaret. Sunderland stătea singură p\'l o canapea. Lumea, ·dansatorii, jocul de culori, uniTorrnele, sclipirea tlîamantelor, anirnaţia din sală, fi încântau · ochiul.. Era mulţumită fiindcă nu se afla nici un cunoscut·prin preajma ei. Nu mai avea, nevoie să se supravegheze, să-şi cyntroleze fiecare gest, fif;lcare cuvânt.. scăpase pentru câteva. momente de cenzura aspră a ochilor socrului ei, de. privirile mustrătoare ale lui Henry şi ale lui Robert, de ironia reţi.nută a Sandrei.. Sacretarii:marchizului .nu o mai oboseau cu prezenţă lor, mai supărătoare decât o gardă perm,anentă,

Henry, Robert, Sandra ·dansau.. Secretarii se topiseră la bufet. :Pe socrul ei il pierduse din vedere, Maryaret se strecurase neobservată Jn acest salon, .din .care cuprindea cu privirea sala. balului, o ·galerie şi o parte din siml. Se 'bucur& de un spectacol frumos,. fără .ca nimeni să o .tulbure. O doamnă plină la corp, cu obraji roşii, ce olesneau de sănătate, cu ochi strălucitori si mi scări bruşte, se lăsă să cadă pe canapea alături de Margaret. O alfă doamnă, rnai tânără rămase în picioare. Dansase, căc(era imbujorală .de cătdură, şi 1$1 făcea viinf cu un ev<mtai br.cidat cu fir de aur. - Ou-te, dragji,, şi bea un sirop, să-ţi maf stingă focul din măruntaie, .spuse doamna care se aşezase, •

'

<

'

'

'

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAiR 161 . ·~---~c_·~-·.

~- -~--~--~-~-~-~----~-~--~-----~-~··~~·

tinerei sa!(7 )nsoţitoare. Eu am băut o citronadă. M-a mai răcorit puţin.· ·~ De ce nu folosiţi evantaiul, scumpă Madame Lelebvre? ~.Dragă .Madame Junot, mai rău mă îf)călzesc tof dând din mână. Eu aş, desct)ic!e toate geamurile ... · ~ &ar T!!Ce cur'ef!!. Şi ar răci ,lumea. ~ Ei 'Si'? baciîfandositeieastea ar' mai ptJM mâna pe igHţe, say ar mai cârpi ciorapii bărbaţilor, ar uita de răceli- si .de -fasoane. Nu sâr\teti. părere, - '·. de. aceeasi ' li/Jadame? zise ea .înto~cându-se spre Margaret. - Cred că... aveţi dreptate, spuse aceasta lu.ată . prin surprindere. Puternicul ei .accent b}'itanic o .făcu pe interlocutoare să încreţească mirată. sprâncenele. ~· Sunteţi englezoaică, Madame? 1ntrebă ea. ~ Sunt măritată cu un american .. - Şi cum v.ă numiţi? -. Margaret Suf1der!and, zise ea surprinsă de insistenţe. JJecunoscutei. - Soţi'! lui Henry Sunderland? ..,-- Da. 11 cunoaşteţi? • - ·o:n auzite. Numele meu e Catherine Lefebvre. iţi prezint şi pe prietena mea, Madame Junot. Nevasta generalului ,Junot. · Madame Lefebvre se uita cu simpatie la Margaret. Dezagrementele conjugale ale tinerei doamne Sunderland .erau de .notorietate publică. ·- $i .bărbatul dumitale te-a lăsa! singură? ~ Dansează. · - Dansează?... ŞI li îngădui să facă pe păunul • pr,intre dansatoare?' -De ce să nu-l· îngădui? ~ Dacă bărbatul meu m-ar iăsa. să prind rădăcini pe C
VINTILĂ CORBUL

162 ' '

mendrele, te~ai ·. curăţat, l?ocneşte•l, !nainte de a f.i prea târziu. · Margaret făcu ochii mari. - Vai,. M:adame, .cum .să îndrăzoesc ... - Şi mă rog, :de ce n"ai indrăţni? o · ......: Soţul meu e fiul marchizului de. Beauclair! stele verzi.

·· ···• ....c:

Dac.ă"l

să,si

lasi

E.i si?

lac.ă

·

Mârgar'ef zâro b.i <;u sfială. . _: Madattle, irhi:"Cunosc lungul rîasului. Sunt fiica urJUi simplu miner; Jar Wmry ... - Şi eu, Madame\ · inainte ·de a fi ajuns mareşaleasă, am spălat .ruie pentru burlaci. Asta nu mă împiedică să .fiu foarte .mândra de mine. · Margaret rămase· cu gura uşor întredeschisă. Mirarea .ii luase graiul. -.· Ascu.ltă•mă pe mine, fetiţo! reluă Catherine Lefebvre infierbântânducse. Chiar in seara asta, să,i baţi cu pumnul în masă. Pretinde.~i săcţi acorde tot respectul datorii unei tovarăşe .de viaţă. Un. bărbat care nu,şi respec:tă nevasta, e un ticăl.os. Să ştii de la mine. . -·~ - Madame, exclamă Margaret Sunderland · înspăimântată. Henry nu e un ticăj.os. Mă iub.eşte. E adevărat, socrui meu nu mă prea. are la .inimă ... ·. - fh.ţeleg, rosti Catherin)9 Lefebvre cu compătimire .. Marchizul de Beauclair şi molâul său de fiu îţi .fac zile fripte. · -· \fă. asigur, Madame ... - la spune, •ai copii? întrebă man:)şaleasa, fără să ia in. seamă întreruperea. ·· · - Am. Un băiat. Dar. .. - Chiar în seara asta să-i spui·soţului să-şi bage minţile în cap, că de nu. pleci la părîn.ţii dumita!e, cu copi! cu tol. · - -~ Vfii, -Madam_e ... ~ Vai, Madame! o maimuţări .catherine Lefebvre. E singura cale ca săcfi câştigi liniştea căminului: '- '

"'

'

- '

---

'

I-

f-

-

-'

-

•

•

DINASTIA S_U_NDER!..AND BEAUCLA~IR:___ _ .._._1_63 Dacă bărbatul dumitale e lasă-li Nu merită să mai

incapabil să-ţi la apărarea, stai lângă el. .. - Faţă de cine să~mi ia apărarea? Ni:neni fHJ mi-a -'~esat vroo "Orba·· wa"ta- . V1c·1 sn~·"l ~;,..; "'lmn<>!i'i a u. ~""' .. ;..:; ''\\ -•. d """' \'li'-~-; "~' .; ;._, .... -. Dar te lasă, cu toţii, sa stai singură într-un colţ. Acasă nu fac la fel?.· · - N-aş putea spune că nu... însă... - Nici un însă. Nu-l mai lăsa să te umilească. Ai să te întrebi, poate, de ..ce mă amestec In viaţa dumitale? Ce vre.i? Aşa sunt eul Când nu-mi place ceva, o spun fără 'înconjur. Nli e obligatoriu, sa-mi asculţi povaţa. Dar dacă ai s-o urmezi, n-o să-ţi meargă· rău.- P..1i-am· ruat 11bertatea sB-ţ~ · \/c.wbesc sincer, fiindcă suntem• între noi, femeile cin oooor. 1 ' ,. Deşi azi sunt nevastă de rnareşai, nu ua ca arn fost spălătoreasă.. Dac·ă bărbate! meu şi-:ar- bate joc de mine, i-aş sp·arge ·în· cap o oglfrdii, .un vas. sa~l în sfârşit, orice aş găsi la Î;1demână, apoi m•aş irmpoîâ ia spăJătoria mea. Da, dai M-aş ·î11&poia fără. regeste . Cu fni-ntea sus- şi piept_.;; iqainte... Ochii ~Aargaret se umeziseră. Obrazul ' se invăpăiase.

Cathenrie L.efebvre ::>e fnauloşă. !i h1ă ·mann îr.tr.,.a ei şt 1-o mânga1e cu bi ândeţe. ~-Să nu te superi, draga mea, că sunt atât de brutală,. Viaţa care nu fost prea blâhdă cu f:lirie,

a

învătat să r~:i .merg pe drumuri· ocoiite ... Să :;u socoteşti literă de eva'lghelie tot ce ţi-am spus .. Dacă într-o zi ve! avea nevoie totuşi de un sfat prietenesc) să vii ia mîne. Să nu te tJândeştf. că

;n-a

suntem de aită naţie. !ntre spă!ător!a mea ş~- mina tatelui dumitale e o trăsătură de unire: munca... ,,,i să mă găseşti- u_şor. De altfel te rna1 caut eu, Nu scapi lesne de mif1e ... Catherine. Letebvre 'se ridică de pe canapea. - Te las. Am şi alte obligaţii. De când am ajt..ns mareşa!easă, am de făcut tot soiul de co:-vezi Era

164

~····-

_ _ · · · - - - - · · · - - - \f_llllTILĂ CORBUL

. mai uşor pe vremea când mă aflam în bivuac, alături de . soldaţii . soţului . meu, pe care-I . urmam cu cradinţiL.. La revedere,· fetiţo .Îi întins.e mâna şi după ce o mai privi o dată cu simpatie, plecă însoţită de· Mad<Jme J.tmot · i\~argaret rămase singură. Întâ!nirea .!!c.easta fusese atât de. surprinzătoare, atât de minunată, .încât părea de domeniul irealuluL Acum era iarăşi singură. Dar ntJ se mai simtea izolată. În Parisul acestamare, găsise a; .prietenă..:G prietenă ciudată, czgomotoasă, mult rriai în •vârstă decât ea, dar pe Care se putea bizui. Ceva nedesluşit, 11 spunea acest luâu ... .

In marele· salon, mâreşalif Junot şi· Augereau stăteau răsturnaţi în fofolif şi urmăreau evoluţiile s!'liante,.şi .aMJcîale ··ale .u(lui . cadril. . ·• .·_Ce faC:em? Mai stăm? întreba Augereau. stăpânindu-şi un căscat. ş,a făcut târziu .. împăratul a pJecat de mylt. Cât. S'ă fie ceasul? . . •. • . Junot SCOase din buzunar un ceaş :d~ii'!Ur emaîlat, incrusta! cu· diamante. - Straşnică moară! ·exclamă • Augereau cu admiraţie. Îrllotdeauna aifost dafdracului de elegant, Juriot. Eu ncam.ai(ut niciodată ·un orgoliu ca asta.. Dar am să-mi cumpăr u.(lu! care să-I taie pecal tău ... Ei, ce mai aşteptăm? Hai să ·mergem! . · · .- Imi aştept .muierea să termine cu dansul, zise Jimot tare persorrifica răbdarea. -. N-ai pecât. Eu m·am săturat să fac galerie, rosti. Augereau · riâicându•se din fotoliu ·şi întinzânduc'Se · de. îi pârăiră ·oasele. Uite-o şi pe ·nevastă-mea. Cine dracu e .·filfizonul cu c;;J.re dansează?

-·· Mcnsieur de· Saint-Aidegonde. · -

Aha, .Saint"Aidegonde.

DINASTIA SUNDERlAND B!AUCLA!R

155--~··-···-

Când evoluţiile cadriluiui aduseră pe madarne · Augereau cu partenerul ei in dreptul ,maresai"Î'J' ,, ' '1 •"-' ' ., acesta o strig;'\. - la fă:...tf~ în(..Oa, fel'1:3iei ~\r1ai Haidem acasă.' Pic de somn. Aruncându-i şaiul pe umeri .. c împinse înain.rea lui, îndemnând•o cu. eleganţă: · - Hai, Cărei! ... MonsÎeur de Saint-Aidegonde incremenise în miilocul salonului. 'Richard Sunderîand asistase această scenă. Abia se stâpânea să nu pufnească în ras. Talleyrand. care se afla alături .de el, ii spuse zâmbind cu îngăduinţă: · - MoCJsievr de Beauc!air:, aici n-ai să găseşti h.Jinea foburgu!ui Sah1t-Germa!n .. C'âte ur; conte· autenti9 se mai _strecoară şi pe. -la noi. Dai·-n1ajoriiatea nobililor fac menaj aparte. Nu. va tiece însă mult şi se va reaHza şi ·fuziunea di:;tre vecheţ,t ar!sto·craţie regalistă şi ·noua aristo~raţie irrtPerLa!ă. Prfr: ·,f::.ifţt [/ !>:Ffl .. r'loY

la

l

~

...,, ..... 1 '

' •

-··Dacă

Da~ evenirrmntele se pn::cl;)l!atăi dep;)şin·::f în mare măsură prev'iziun1~e ţui -R[chard. 'in< l-' w'rmelc 7;1n ,~~la f<Jl ...... e.-..t.--::,mh ... <-::. l ;:;,fon• . . :.,c,,.-r,; ! ."",. "",)'0_ '>'"" .<.~! Q -t--~'"' .. !Ji!':.., ,__, :<~ •.••.'."-'" -.. !'··-.:A._

trntalivefe of~(;i,Jase dintre 0rri!sarif brît3ni"Ci Şi f ' ' f' .. . t 1 reprezen ! antn.. ;~r,qnţe!,. -.useserae:;') 1r:rnv n:;p e. ,_J)rou; ' LaUderdafe se înapoiase u; ~~ngHa raport-3nd ;::a Ţr;:pătştul_ nu urmr3.r\9d .decât să câşt~at-:. tîrnp per.tru a~·şi · -desăv&rşi Tnarrnarea.- PoHt-ca de pace a lui Char!-;3s ·Fo.x :dăduse faliment De:~arnăgirea aceasta. fu pentr·u el lovitura de graţie. În aceeaşi lună, căzu la pat Şi după o c:riză scurtă, Tşi dădu sufletul. O dată c~: -_ef fi.! înmdr:mântată şi . Ua:mri', sperarrtă a ;'nche!er!l unei păei intre Anglia şi Franţa napoleonian ii ~

J

•

VINT!I.Ă CORI:lUL

166

~--'

Septembrie avea sii vadă încă un eveniment spectaculos. ~ Izbucnirea războiului intre Prusia şi l!pperiul Francei. Cei care-şi puseseră nădejdea în invincibila armată prusacă, exa!tată de spiritul lui Friederich c.el Mare, se aleseră · cu· o mare dezamăgire, La 14 ocţombrfe, trupele comandate de <.:!ucele de Brun'swick fură zdrobite la Jena. Trufaşu! dw:;e, care dăduse în 1792 celebru[ Ş'i orgoliosul manifest care tăgăduia nimicirea Parisului ·Revoluţionar, pbni pe câmpui de bătălie. ia ljuerst§lE)dt, ul!imele unităţi ale arrriatei prusace plecară. steaguL Tpate fortăreţele regatului, Hameln, Spandau, PrE>uzlow, Stettin, Magdeburg, Custrin, căzură pe rând în puterea ·invadatorilor. La 27 octombrie, , Napoleon îşi facu. intrarea ln Berlin. R6';Jele Priederich-Wilhelm al III-lea şi regina Louisa ~;~căp"ră ·cu. fuga. 'Statul Prusac încetase a mai exista. In Berlinul îngenucheat. Napoleon semnă la 21 noiembrie 1806, faimoasa·· proclamaţie prin · care ordona .blocada Angliei. · Dispoziţiile erau draconice: 1. Insulele Britanice sunt declarate sub stare de blocadă. 2. Comerţul

şi

orice

comunicaţii

cu Anglia sunt

strict'-<-·interzise. 3. Este interzis. a se întreţine corespondenţă cu Anglia. Scrisorile redactate în limba engleză, vor fi distruse. · 4. Orice cetăţean englez va fi socotit prizonier de război, oriunde s-ar afla. 5. Toate bunurile cetăîenilor englezi vor fi _confiscate şi contr<Jvaloarea lor va fi plătită acelora · care au suferit pagube de pe urma războiului cu Anglia. · · 6. Nici o navă, fie ea neutră, nu -va fi autorizată să pătrundă în porturile imperiului, dacă soseşte din Anglia, sau din coioniile engleze.

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR,_ __

167.

7. Comerţul cu mărfuri englezeşti .este .şi rămâne riguros interzis. 8. Orice persoaQă. care va ·deţine sau asc.unde măr,furi englezeşti ori l;(roduse de or.ice.Jel ale acestei ţăr.i, va fi trimisă .în f
VINTILĂ CORBUL

168 . -··-~~·

~~···-~-···---·~·~~

decembrie intră triumfal in capitala Poloniei. Venise râr\oul ruşilor; aliaţii Prusiei. · • .La •Eylau se dE!sfăşură la 8. februarie 1807 cea mai ucigătoare bătălie din cursul tuturor campaniilor napoleoniene. Mai bine de o treime. dih combatanţi pjerirăîn luptă. Spectacolul oferit de zecile de mii de morţi, te însângerau. ttoienele de zăpadă, era 11"\grozftor. NM de corbi .înnegreau .cerul piumburiu. Rezultatul bătăliei> •.rămase. nedecis. · · . ·· UL 14• ii.Jnie, ziua ahiversării victoriei. de la.. Ma'rengo, armatele .ruseŞti, comandate de generalul Behigsen suferinSI o cumplită Îi'Jfrângere. Un armistiţiu de. treizeci .der zile acordat de Napoleon, puse capăt · ostilităţilor. Pacea .fu semnată la Tilsit, în memorabila ii de $ iulie. 1807. Tratatul. consfinţea înfrângerea Prusiei, care pierdea jumătate din teritodi!e sale ş[ desch.idea o. eră de. prietenie între Imperiul Francez şi Imperiul Tarilor. Succesul !ui Napoleon era totaL 1

·• Rich.ard fixase ia 15 mai data plecării sale din Paris. Cu o Şăptă!nână înainte, se petrecu însă .un fapt care îi dădu peste cap planurile. În dimineaţa ziiei de .8 mai Margaret Su.nderland. nu se prezentă la micul dejun. Ritualul inflexibil ho.tărât .de Richard, impunea tuturor membrilor familiei $underland să ia în comun micul dejun, prânzul ţ;i cinl3. Aceasta era una din nenumăratele mizerii pe care Margaret trebuia să le îndure zilnic., · ·· In dimineaţa .c.u pricina, toată famiiia se aşezase în jurul mesei, cu excepjia lui Margaretc Pentru aci. sublinia întârzierea, .Richard ordonase rnajordomului Să nu servească micul dejun, până ce; aceasta nu va sO.si li! masă: Dar·câncl întârzi.erea. depăşi un sfert de ora, Henry, din ordin_ul tatăl.ui său, trimise vorbă sqţlei sale să se grăbească a. coborî, căci . era aşteptată.

DINASTIA.SUNOERLAND BEAUCl..AIR

169

----~~~~----------~

•. Servitorul · se înapoie peste câteva minute, · anunţând că doamna nu se afla în apartamentul ei şi · nici în restul clădirii. O femeie de serviciu o văzuse în • zori, plimbându-se cu copilul in braţe prin. grădină. . Ora n păruse nepotrivită pentru o plimbare, dar nu dăduse importanţă faptului. De atunci, doamna şi ; copilul numai fuseseră văzuţi.· Palid; Henry se ridică în picioare. Richard îl privi cu .ironică miÎă. - .E atât de greu să' înţelegi? Şi~o fi găsit la ·,bucătărie vreun prieten.:. $i. .. şi-a luat tălpăşiţa .. In 'locul tău, Henry, aş·· face apelul servitoriicr. · Explicaţia era atât de insultătoare, !ncât Henry · . simţi că i se urcă sângele în cap. -Văr rog să nu uitaţi, Sir,· că vorbiţi de soţia mea1 .,...~ Te plâng, Henry. Decât ţi-ai pierde vremea certându-te cu mine, te-ai duce mai bine s-o cauţi ... Vei. C ... f~r~i'h·i "'2i"i' , a sa- mai , . o;;;;H-.> ;.o:.; ;:).CLy ,d, fr~-rt:t! t-·t~!!rÎ t:i-'->U; Won"'J le.;! :e::;şt··-:-n "Ub ""'0·-.-~Gor"""'d·"" ,.-;,._ "e!"'-f" !!...-11J Î!, ·f"O~ <~ ' f'Jr·r\,;-:•....,. • ,.,/f,~,.("; ,~,::,j,_\;/•!';:1.1,.t;:"~';:;'i."" ,'...},• prezenţi. · . -'- Bastien, serveşte micul dejun, porunci Richard majordomului. · Nici Robert· si' nici Sandra nu secaseră vreun . . cuvânt. Tensiunea era atât de înaltă, încât preferau să . .tacă. Calm, Richard reteză artistic oul prins in ghearele .bogat ornamentale ;o;le copei de argint Uniştea sa :·::·:era aparentă. Disparfţia lu1 MarQan3t TI Tncurc~ ."socotelile. . . "· Fuga aceasta risca Să re:nvie focul dragosit:i iui ·.· Henry pentru soţia lui. ln ultiMa vreme, stângăciile, iritabilitatea,. instrăinarea ei treptată, Începuseră a-1 "obosi. Tatăl său manevrase astfel, încât să scoată în :evidenţă deficienţele educaţiei lui Margaret. Această •. ,~:t:_,.,t

';,;;..;Jt"!'

~.,.._,_,._,,

~VINT! lA -~

-~····

CORBUl ·~-~··~·

·persecuţie .continuă o înrăise, o înde.părtase nu .numai

de no\.la .ei familie, .ci Şi de Henry. De când sosise la paris, îl. cunostu;;e, Jn adeyăr:ata lui. lumină .. Timid, nehotăr:~t, ego"ist, laŞ. Manifestătiie ..lui oe voinţă nu erau decât crize. trecătoare. Tirania tatălui său îi Şţrivea personalitatea, îi anihil~ tendinţa ·spre .b.eatâmare, fi.rească .oricărui om ajuns în pragul . h)atutităţii. dasăto{ialui ci.J M!ltgaretfusese. rezulfatul il hei astfel d'e maoitMtăr[br!.l'şte de ypinţă. Mai târziu, 'n.IJ făc.use .nimic. 'Pllhfni>a-'şi. c'onsblida căSnlcia .. '/' ' ,; - o ---- - - ..;:,· Margaret îŞ:l ";daquse seama ca; sfar~itul era în funcţie de tfmp. ·Cu tenacitate de cârtiţă, socrul ei făcea tot c'ecJ .stătea tn putinţă. P.entru a o micşora in ochii lUi Henry. Convorbirea ei cu .Madame Lefebvre îi deschise.se ochii. Trebuia .să plece, îoainte de a fi izgonită. în. acest chip, va ieşi din scenă cu toată · demnitatea. · · ... DI.JPă' balul de la. palatul prinţului de. Senevent, se întâlnise .de câteva ori c.u celebra maresaleasă. De fi(')caie .dată, aceasta TI insuflase înc.redere.în propriile e'i puteri, îi întă~ise curajul. .·· · -·. ·Fugi! E singura soluţie. bacă bărbatul te mai iubeşte, va alerga: după dumn;:Jafa. în ochii lumii, dumneata vei. fi a,teea ·care al rupt punţile, care ai refuzat să te mal lasi c.ălcată în picioare. Dacă nu reacţionezi, ·eşti pieroută! Fugi, fetiţa.· meal Fugi! Înapoiază-te în mijlocul .al.or tăi:. A celor care te iubesc, şi îţi preţuiesc însuşirile .... Margaret îi urmase ·povaţa. 1-l.lgise în Anglia. Deşi; blocusul lnsulelor E!ritanLce fus.ese proclamat, contrabandiştii care. )mpănau .. coastele Europei continentale,, ·•· .de la .Brest şi până la Kof"ligsberg, o ajutas!'lră si\ traverseze . Canalul . MâneCii.. Era un•-.trafic primejdios,. dar care continua în ciuda.. restricţiilor in)pet'lăle. · · Henry făcu încercări disperate spre a~şt ·regăsi soţia şi copilul. Ceru chiar o audienţă lui Fouche, -i '

-

-

-.;;-

-

---

-

111

OINASTIP, SIJNOERLAND 9EPJ.JCLA!i'!

-·

ministrul poliţiei. Îi imploră să dea de urma fugarei. Poiilicos distant, ducele de Otranta făgădui să facă imposibilul spre a-i servi. Dar nu se mişcă. Comploturile ss ţineau lanţ. Regat! şti şi· jacobinl, h":J.'' d .. ~ l'?\i 1 • annrt!IŞd -ş! ven eeru, JUrasera moarte lU! ;'7apo.e:::;n ş1 regimu,ui imperiaL ·Pentru a dejuca numer:Jase!e coi')juraţii, Fouchâ_ .avea,- nevOie de V armată de p6!iţ1şti. Nu-şi -permitea să-şi- descotnplsteze fctţ?.~l\9 .. -~l1d -~a.~~'.,Q:, .,.",:::~,;"":>: age,.....~-;. ...,.n&:""~ d 6 ropras'l~,..,_o'..q v ,._ ţ Hl-\~; p·, L.td. :•!)! p·~ """ '!""IN"!"' ~ tu.O _S;.r~;>:o\ fânărului Sunderland. Aceasta cu atât mai vârtos cu cât Richard Sunderland îl rugase ln taină să nu i.a nici o măsură pentru regăsiraa ft!garei. · · Richard spera că ttmp~-;! va -::::icatr!za rănHe suf!eteşti ale fiului ;;ău_ Despre~ vlăstarul acestu~a ~u se slnchisea. Cor:siiierii să~ Jţ.•ddici 'lOt găs! 'n rr::îj~0c ~~ro .... ~,""

Sa--1·. ' prorrnît>!\ c. ' f l Q

l plo .. d rn:~ro{,hll #'.!.

l

a

u 1

Î~"'~l.:itu~, ~ d>..Q, "' -·

~ ~

-

f'l'rr\ 6i

'-"

......

J'1i\!:"!rd tor--''·''"'' -,

f,am<,'l'to,i "'· ""'

r.c

r-''--

0

rv1a:garet ; err~-li indispunea că trebuia si=i-şi am,:iJle p_!ecarea !~: "'e'' 'fork·.• 1n ,vv.. rll!i';L-. ,.....,..e· . .~+!:} H~· r g.::c::(!SA i<,".a·.. ş't 1~ \!\ , , """·u~-;-'''V .,, c,~v, ,-..-ny a;_,\-·,{,, .suficiente resursa ~ăuntrtce spre d. pune pic!o;~u~ h prag. Richard regreta că accesele de voinţă a.!e fiu;ui său erau atât de prost a!ese. Era exclus sii.-1 .lase în Europa. De îndată ce Margaret .ar afla că socrul ei a plecat în America, s-ar înapoia la Henry. Reconcilierea ar fi înduioşătoare. Henry ar cădea iarăşi · sub influenţa lui Margery. Şi Richard era hofărât să împiedice acest lucru. · _ Şi contele Mettemich. il sfătui să-şi amâna plecarea. Ambasadorul austriac, prevenit de Talleyrand in favoarea lui Richard Sunderland, 1i declară în cursul unei intrevederi că zilele de glorie aJe' lu1 Napoieon era:..~ rurr1ărate şi că armate'le :useşti vor zdrobi trupele franc'"ze. Discuţia avu roc iraintea bătălie; de ia Friedland. Înfrângerea ruşilor lui Benigsen şi pacea încheiată la Tilsit . sH1biră HudHe hli . Richard i'n Jeg-ătură cu invincibilita!ea ţarului Alexandru !. Raportul prezentat 2:,

tlH

172

VINTilĂ CORBUl

de Ju!.es ·Lafont asupra tratativelor secrete purtate ele cei ~doi: împăraţi Ja_ Tilsit TI intăriră- credinţa că_ Napoleon avea să mai diriieze destinele Europei. ·.··· ·h cadrul primei . (or ·îl}trevederi, Alexandru desc1Jis$se disculfa cu următoarele. cuvinte: "Si re, urăsc pe eng.lezi to.t atât de mult ca şi dumneavoastră". Napoleon răspunsese prompt: "In cazul acesta, pacea. este ca şi înclleiată". .· Pentru Anglia, aceste fraze sunară caun clopot de înmormântare; Tilsit impunea o concluzie. Războiul abia începea. Ju!es Lalont; nepreţ(rjtul Juies .Lafont, mai J.ăcu o surpriză şefului său,· punându-i pe masă copia textului convenţiei secrete încheiate la Tilsit între Napoleon şi' Alexandru. Acest tratat, care urma s.ă răstoarne ordinea politică europeană, .avea să rămana mai bine de opt oe;;:;enii inaccesibil canceJariilor europene, c.u _excepţta ministerelor de Afaceri. Străine a te Franţei şi Rusiei, care urmau să . păstrE;ze găte un exemplar sigilat. fn tainiţe!e lor blindate. In -atpră de Napoleon şi Alexandru, numai regele Prusiei fusese informat asupra unor arti.cole can:> priveau. dire.ct ţara sa ... Tratatul avea în. eseri.tă _._!:(r:M·ătdeire!e_·· pb3v6oSki: Franţa -şi RuSfa --!Şi- "tuau ~iig;Îjamentul săcşi acorde reciproc spriîin în orice · ?cţrune _ ml!Hăl·ă, .p_e t:are- una 'din părţi at'întrep~inde~o -frr~potriva ~itel _p{;teri europeoe; ·statul -vţzat era A:ngHa. O C;aută irnpqrtantă prevetJea- _â şe :impune -·oanemarcer. Suedie'i şt· Spariieî să rupă- re!aţHhs comerciale cu Anglia. In. sfârşit, Austria va fi si filă. a ·ss alătura acestei coalitii .. lntâia măSură practică avea --să ne- îrichldereaJv1ărli Balti' ce pentrw nave!e britardce. In Gazvl decll;l.nşării osWităţilor, flc·la daneză va fi folosita împot(iva Angliei. Ricnard citi convenţia, .·apoi ;se intoarse spre Lafont: · • - Eş;ti sigur că îD afară de Napoleon şi de ţar, nimeni nu mai posedă textul acestui tratal? Nimeni? Nici .Monsieur de Taliexrand?

DINASTIA SIJNDERLAND 6EAUC2L::cAcc:IRcc.~~~-~~1~73

i'VIonsieu,c de ·T3_118yrand şr nlc: prinţul Czaf1orysk-y, mihistrtil d·e e:.:terne !al Rusi eL. cra_uze;e cu Danemarca nu !e- cunoaşte n.!rnenL ·-Abso[t.~t nimeoL P.ichard rămase impresionat - de .et;Cienţa lui Lafont. · . .,,. . . ·. .·. . . .. : ... -· Challais îti va înmâna cursul .acestei zîle de franci. ŞI acum, încă o suma· de cioc/ sute de Jntrebare: Cum .ai ajuns in posesia acest~>
!\HCî

mH

in

le

b1rotL

.-

~

·-

Robert, vreau

irnportar.tă.

să-ti încr.ed\nţez

o rnisiune ft>avte

--'--··~~~··--~~~·I.NTILĂ .CORBUl

174

Cu gesturi studiate scoase din buzunar copia tratatului. .- Vezi tu documentul acesta? . Are o poveste lungă ... După ce-i istorisi chipul în . care ajunsese în posesiasa, f!dăugă: ·. . . · . · ·- Este imperios' necesar ca dOcume>ntul să parvină în Anglia. LIJ Londra. Ţi-am,. mai spus. Misiunea este grEla, Dar trebuie îndeplinită. Robert se· inclina. · · - Sunt la ordinele dumneavoastră, Sir. Mi-aş permite o •Întrebare, De ce nu-l folosiţi pe Lafont• pentru această misiune? Pentru el ar fi floare !a ureche să trimită documentul la Londra. - intrebarea e justificată, spuse Richard. Am să-ţi răspund. t:ra imposibil să mii adresez lui.. ·-.. De ce? Lafont este seful serviciului .. . . dumneavoastră de in'forrnşţiL În această calitate ... Richard suspină adânc. . -. Lafont este. şi . francez,. Nu~i putem pretinde să-şi trădeze \ara. ,Este suficient că nu mi-a cerut să-i spun ce §tm.de gând să faccu .documentul. · · Robert clatină. din cap în semn de incuviinţare. - Vă înţeleg, Sir. Documentul · va ajunge la "

d!;lstinaţie. După câteva

'

'

'

'

'

clipe, adăugă: - Mult trebuie să iubiţi dumneavoastră Anglia, de vreme ce it puneţi la dispoziţie copia unui tratat d.e o importanţă atât de vitală pentru existenţa ei. · Richard luă de pe ·birou· un coupe-papier de malahit, pe care !l'lcepu să-I învârtească între degete. - Crezi că iubesc Anglia'? .... HmL Nu o iubesc de loc, Robert. Englezii sunt o naţiune de neguţători rapaci, care pun propriile interese O:Lqh.presus de orice: Lumea intreagă poată să se duca de râpă. Numai lor să le meargă bine. Robert schiţă un gest de mirare.

DINASTIA SIJNOERLAND BEAUCLAIR .

175 -·~----

·~.Atunci? ·~ Şi eu. sunt

egoist şi rapace. Nu servesc Anglia, el ;Interesele. casei rnele. · · ·-Ale .dinastiei Sunderland-Beauc!air, zâmbi Robert. -. Exact Tu mă inţelegi mai bine, decât Henry. . Richard lăsă coupe-papier-ul pe masă, şi .se ridicâ în picioare. · · . . . ~. Q dată ajuns în Anglia. vreau să treci .şi pe lâ •. . Cardift .Aş .dori să ştiu dacă Margaret s 0 a întors lll. pări n'ţii eL . . · · .· · - Prea.· bine, Sir. Când trebuie să plec? -· Mâinfi în zori. - Ruta? . - Prfn Spania. şi Portugalia. -Pe această wtă vei pierde mult timp. - Nu e prudent să traversezi Canalul Mânecii pe un vas .de contrabandişti francezi. Dacă ai fi pr!ns, ai fi trirnis îrt faţa Curţii Marţiale. Robert r.âs.e cu nepăsare. - Sunt deprins cu riscurile, SiL Nu uitati că am parti.cip~t le, debarcarea din Saint-Domingue. Richarg puse mâna .pe umărul· fecioru!ui său. -·· Eşti curajos, băiete. Îmi piE~ci. . -. Încerc să vă semăn, Sir. -. prefer si\ pleci prin Spania.. - Lăsaţi-mă să trec prin Olanda. Cihez documentul. Chi"r dacă sunt prins, procedez astfe! încât să -nii compromit pe, rr!menL Ga,s·a SunderJand-Beauclafr --trebuit:Y s·ă rărr:ârră deasupra oricăror IJiîmiieli. - Dacii re-uşeşti -să duc~ fa iH1i: sfârşit aceas~ ă rnisiuni'1, casa Sunderland-Beauc!.air îşi va as'g;.•ra, pentru un oarecE:re tirnp, recunoştinţa. guvernului britanic. Recunoştinţă care-mi va. permite să exercit fără stânjenire, negoţUl pe .mări. -Numai pentru un oarecare til}îp?

- Oamenii politici au. memoria scurtă, Robert Nici men;roria mea nu. e mai durabilă. Azi prietenul Angliei. Mâif'le. s~ar putea r;ăd fiu duşman aprig. Totu.l e În funcţie deinterese ... Da, da. De multă vreme am renunţat la sentin:u:Jntalisme. Nu mai cred în prietenii eterne. ·Nici in jur.ămiilte. Nici în ·oameni. Îi· dispreţuiesc .. : Dar rnă servesc· de eL

: f\liml'jni din a!Jtura]ulluF Richard Sunderland nu lu Tnfbimaţ.de plecare'a IIJi Robert. Sandra $tia doar că soţul ei urma să facă o Inspecţie de câteva z:He la fabrica de armament. din. Nantes:. Richard era conştient de primejdia la care se expunea fiul său. Acţiunea aceasta era însă absoiLJt necesara. Guvernul englez era indispus de sprijinul financiar dat de casa Sunderland Franţei şi Spaniei. .F'abrica de armament de la Nantes fLJrnizase armatei f~anceze puşti .. tunuri şi muniţii, folosite împotriva aliaţilor Angliei. Armamentul navelor de război care înînlntaseră flota britanică la Trafalgar provenea din uzinele aceleia;;r ca
DINASTIA SUNDERlAND B.EAUC=-l=A-=:Ic..:Rc__ _ _ _ 1_7_7

Internelor. i'n schimb, primise demnitatea de Vice-Mare .Elector, bogată. in onoruri, dar fără influenţă. politică. Ostilitatea lui faţă de rsgimul ·· imperial nu mai era 'o taină pentru nimen.L Oup!icitatea .sa era însă atât de. subtila, încât· neiniţiaţii nu luau in s.erios atitudine.a sa opoziţionistăc O socoteau o simplă fanfaro.nadă. În cursul intrevederii sale cu Richard, .faţă de care. se deprinsese să vorbească deschis, T!!!lleyrand Jncercă să-şi justifice comportarea: - Mi-e. îngăduit să asist pasiv la .ruina ţării mele;'? Nu am obligaţia mor.ală să încerc. a .salva tot ce mai poate Ji salvat? Franţa merge la .dezastru •. Victoriile:· împăratului sunt tot mai scump plătite. E•Jropa a ajuns un imens c;imitir. Condiţii!e imppse !nvinşiior sunt atât de draconice, de umilitoare, încât în ele înşile se zămisleşte germenul revanşei. În loc să-şi consolideze · r;;lgimul, Napoleon 'şH subminează cu bună ştiinţa. Ambiţia lui nu mai. cunoaşte margini.. Se socoteşte .omul providenţei. Are o încredere nemăsurată în geniul lui: Această incredere TI împinge la prăbuşire. Unii_ :mă învinuiesc de: trădare. Sunt totuşi împrejurări în care trădarea este o datorie patriotică. Ştiţi ce i-a spus .deunazi Napoleon .lui Metternich 1 "Un om-ca :mine, nu ţine .seama de viaţa unui milion d.e oameni." Richard fu ispitit să-i vorbească despre misiunea încredinţată fiului său, dar se abţinu. Se mărgini siH asigure pe Tal)eyrand de toată simpatia şi sprijinul s·ău .. Cl,JYinte mari, care r,u angajau 1n-să !a nlmic. - Regret, Monsiflllr de Talleyrand, ..că afacerile tnfi sfieSC sa plec 'fn ·statele lJnitR i\.ş ff preferat sa rămân al.ătLJri de dumneavoastră. Din nefericire, evenimentele mă depăşesc La Paris, îmi va ţine locul fiul meu Robert. A primit mstrucţil'ni exwese să păstreze cu dumneavoastră acele
lfll\ITILA CORBUL

178

. pană acum şi pentru dumneavoastră şi pentru mine. ·. ·pe Jiul meu s.ă ·vîLbizuiţi ca şi .pe :mine însumi. .. . · ·.·.. în'ainte ,de a pleca în sta:tele Unite, Richard mai ··făcu un dementpe Jângă ministrul MoiHen, cerând să i se achite c.âteva ·crean.ţe· întârziate· in valoare de . zece milioane. de franci. · · ···.·· •7'· Mă :rog 'să remarcaţi, exeelenţă, că aceasta e nurnai o •parte din< sumele ;ce~mi datOrează statul · francez: . ·. · ·· .. : ·. . ; · • . · . • MpHiert li ţinu un adevărcat discurs, încercănd să~i demonstrez€1 .·cu. 'lux de cifre; imposibilitatea momentană de a achita chiar şi această sumă. Pentru pt:lma oară Richard îŞi pierdu cumpătLll . .Ridică tonul, .izbi .cu pumnul .Jn masă şi ameninţă •că va reclama împăratului .refuzul ministrulUi. - Franţa: nu este un particular pe care să"ldeclar in încetare· de plăţi, strigă· el fără să mai ţină seama de .1na'!ta autor(\ate aJui Mol.lien. A sosit momentul să restabiliţi încrederea publicului 1n finanţele statului. ; Mi-aţi ceruLarmament. Vi l-am livrat. Achitaţi-Il Nll '.mai: sunt dispus să 'fac eoncesii. Ministr.ul încreţi · sprâncemire, făcu o mutră ofensată, apoi. se ridică în picioare, lăsând a înţelege că socotea audienţa încheiată. Când v.ăzu că aceste mijloace rămân inoperanta, .schimbă tonul. şi cu aerul scârbit al. unui om dispus să admită:orice, numai să scape de prezenţă inopodună acceptă să plătească şase. milioane. . .Richard părăsi furios biroul ministrului.. · ·După ce se urciLîn trăsură, Lafont, .care TI însoţise la. minister scoase .din buzunar un carnet .si' TI desfăcu tacticos. . . . . ..-·Cum vreţi, M.c:insiet:Jr, ca Mollieh .săvă achite milioanele datorate, când numai în cursul acestui an a piăln 26.3 000 franci.• mareşalului Bessi€nes, ·· 1 2541 945.. luf Berthier; 450 ooo. .lui Cambaceres .. 200'000. lui Coul;:;.incourt, '100 000 .lui Champagny, '

'

"

'

'

,'--

179 910 000 lui Davout, 198 000 lui Mortier, 728 000 lui ' Ney, 162 000 lui Savary, 305. OOO.Iui Soult, 270000 lui Duroc, 500 000 lui Massena, N-am făcut decât să vă spicuiesc câteva cifre. Dacă le totalizaţi, veţi constata că mareşali! şi înalţii demnitari ai imperiului costă multe milioane. Napoleon le cumpără scump devotamentuL Cum vă închipuiţi că ·Ney, ivlassena, Davout sau 8ernadotte ar accepta supremaţia u.nul om care·-. în definitiv -s-a ridicat din rândurile lor, dacă nu ar fi atât de bine plăti.ţi? Lumea s'-a deprins să vadă in · mareşalii lui · Napoleon nişte eroi încuimna'(i de o aureolă de glorie. Eu văd o mână de . aventuricri, setoşi de bard şi de succese .. Richard se uită uimit la interlocutoru< - sau. - N-u ta ştiam atât de ost!! actualului tsgrm Lafont lăsă privirile să i se' piardă în goi. - _-Arn âVllt trei_. fraţL fv1onsteur. _Unul a .murit la Rivali, altul la f\usterlitz şi ultimul ia Eylau, .Cred că nu mal e nevoie de alte explicaţii.... '

'

'

La în~eputu! ~ui septembrie, Richard anunţtl luî Henry dBcizia de a pârăs! Parisu: la 15 a!e :unii - Dacă= p§nă la acea dată r:u găseşti pe fv1drgaret, ;f,p s;:;,i ,.. sa- ·O _ Cal__ ...... prin · · " -;..-.r"o.nt'l!. ai:jc-, a .. Ir"t-,., orlr
răspundă.

- Pentru mine nu mai e decât .o aventuriera, rosti Richard sec:. În ceea ce te priveşte, . dacă te încăpăţânezi să rămâi la Paris, o faci, pe propria ta răspundere. Bineînţeles, nu vei întârzia să suporţi şi consecinţele. Prerogativele tale vor trece asupra lui. Rabert. După moartea mea, el va rămâne şeful casei Sunderland. Vei deveni un simplu particular. Potrivit

VINTILĂ CORBUL

testamentului meu, nu vei mai avea dreptul să te . "'· ~ ameMeci in conducerea afacerilor ·casei noastre. !ţi voi fixa o compensaţie bănească pentru drepturile pe care le pierzi. Şi cu aceasta încheiem capitolul.. Pe HEinry îl încolţi spaima. Nu era plămădit din :aluatul acelor oameni .care renunţă fa ·o coroană pentru. fiinţa iubită: _- N"am spus, Sir, că refuz să vă urmez ia New York ... -. Cu atât mai bine. ·Şi acum să schimbăm subiectul. Avem lucruri ma:i importante de _discutat. Nici Lafont nu făcu nimic pentru regăSirea lui Margaret ·Primise în .acest sens dispoziţii categorice din partea· lui Richard Sunderland. - Henry astepta cu groază ziua plecării.. Era mai Jridrăgostit de•'Margare! ca niciodată. Amorul propriu rănit, datul de copil, amintirea primei lbi' dragoste, c0ntril:lu1au să aţâţe jăratielîl unei h:ibitl- care în iJHimui timp rllO'cnise sub cenuşă. '···· .· · în'âcetâsiJimp/RichiJrd primi vestea ---hombardării •'·''·'--, , •,,,.,_,,.,_,_ , ' -.. , ' , ' ,oraşuTui Copenhaga âecătre flota de război britanică .din Marea Baltică. P!Qaia de ghiulele ~ăzus~ asupra c.apitalei Danernarceipatru zile .de-a riindul. Pieriseră rnii de\oameni. Mai mult de jumătate din oraş căZuse pradă. flăcărilor. Flota danetă, pe care Napoleon şi . All9xandru intenţionaseră să o folosească impotriva · Angliei, • fuses\9 capturaiă de englezi. _Această energică ac_ţiune militară dovedi lui Richard că. fiul său }şi: îndeplinise. sarcina .. Lumea, necunoscând ded_esubturile acestei operaţiuni, înfteră actul de vi9lenţă al Angliei care, în tlispreţul legilor internaţionale atacase o ţară neutră. Opinia publică se revoltă până şi .în Marea: Britanie. Lordul· Malrnesburry, subsecreta:r de stat, demisionă în semn de protest. Lordul Grenville admise că Anglia '

---~-.·,I~·'·.-·.

DINASTIA SUI\IDEALANO BEAUCI..AIR

181

îşi

crease o situaţie Imposibilă. Făcu totuşi rezerve, declarând că sosise timpul ca inamicul să fie combătut cu propriile sale arme. Ambasadorul Angliei la Copenhaga, Jat:kson, care declanşase acţiunea, dând un insolent ultimaturr; Danemarcei, fu primit foarte rău .de regele George al !11-lea. - Te-ai preze11tat şi prinţului de Wales? întrebă regele fără nici o introducere. - Da, :Sire. :..... Cu ocazia acestei intrevederi, unde se afla· prinţul? In capul de sus al scării? - Nu. Slre, replică Jackson surprins. Se afla la parteL - ''0'0 ,! u,~l ....:,,m,·~ale ",..""'!;-.... ;:; ,...oroe'e r..,...,..a· aş •·1· ~-: 'lj-;,.1. ,,. ' ..~~'}""'"'d 0-v~ • • . l.,l~\.,e fost Tn iocu! lui. ţi-aş fi dr::t un picior în spate, ca să te f,-.. : arunc pe t.rep,c !rt ,os, .. Secretarul_ de stat Canning, care ordonase bOff1bardarea Copenhagăi, lăsă treacă furtuna, fără a ·încerca să sa · disculpe. Făgăduise lui Robert Sunderlana ca n.u va dezvălui nwmeie ;;elor care-i tran.smiseseră copia conventiei încheiate ia ·, ' . .secrete . T!lsit. lşr respectase angajarnePtu'. Taina FJceasta avea Ş"§ o ~ia C 1,! ~~ r~ ~annfln( La 10 septembrfe_ ....;;:,.,_._1 ~r::; 1 '"' ortrfq îc-r fo"..., ·~e n,.+ ........ ;.... f.a-ra- ~"'J~a· R·ob~rt· ""'"'
,_

~

sa

'

'

~-

\

J

·

ca~m.

·

- Foarte bine. Aceasta s In tofosul nostru. In prezioa .plecării, Hemy sorbi până la •und pa· harul cu venin. În prezenţa părintelui său, semnă o -

•

1

•

VINTilA CORBUL

1Bl! procură

prin

care

autoriza ·pe avocatul Gilbert Radiguet să deschidă acţiune de divorţ impotriva lui Margaret Sunderland . .La 15 · septembrie, Richard şi Henry părăsiră ParisuL debarcară la New York. . . iar ia 1 noiembrie .

Capitolul dou(izeci

şi

doi

V ~ar~l~~~~arsă. foc peste marea de un albastru .

violent, tropical, peste ţărmu! plat, nisipos, cu dune alungite, deco!orate ... Vera Gruz . Un dig de piatră cenuşie, înfipt ca un pinten în Grupa netE!dă Şi Strălucitoare a mării. case joase . cul:luri .galbene,. trandafirii, roşcate ... Două insule, apropiate de ţărm, ţin de urât portului. Insula Sacrificios, pe care se Înalţă franj urile palmierifor şi stânca pe care face de strajă străvechiul fort San Juan de Uloa. Cita.delă măn ară, fortăreaţă şi temniţă tc>todată ... Ziduri.le masive au văzut debarCări de piraţi,. cicloane, . bătălii navale, . serbări pitoreşti, · flote de galioane, corăbii cu pavilioanele cele mai feluri.te ... . Cerul arde., Arde şi. plaja de .chihlimbar... Valurile se rostogolesc, răcorind nisipul... Rechinii bântuie apele golfului CampeChe. Îndrăzneţi, se .apropie de iărtm,. Aripioarele lor dorsale lasă o dâră subţire pe .învelişul ernailat ·al mării . In dreptul fortâreţei, stă ancoratâ<:J corabie cu linii sLiple, alungite. Pe punte, lorfotă, Se fac pregătiri de

V.INTI!.Ă CORBUl

plecâre. La provă scapără în şoare liter? de alamă: "The Royal Dragon". · În zgomot de lanţuri, ancora - care a muşcat Jîână. atunci oislpul. submarin e· .smulsă ain adâncuri şi ridicatlf fa suprafaţă. Pe puntea de > comandă, căpitanul dă ordine sd.urfe: Pânzele. se · ·. desfăşoară, orbitor de albe, sub potopul de raze .flerl:jitîţî. Dinspre larg · suflă un vânticel răcoros. Pânzele, asemenea ·unor udaşe scoici, .adună în · găoacea lor boarea umedă, se umflă. şi fac să se. · urnească nava... · În cea mai jncăpătoare Şi mai frumoasă cabină, Adrian de Beau li eu stă în faţa unei hărţi a celor două Americi. Îl interesează .în special Mexicul, Guatemaia, Grenada, Peru şi Rio de la Plata. Urmăreşte pe hartă wtele navelor •care încarcă aur, platină, diamante şi argint, de pe coastele occidentale ale Americii de Sud.. Buenaventura şi Guayaquil, lquique şi Antofaga:sta, Coquimbo şi Vafparaiso, sunt porturile din care. pornesc spre· S.ud corăbiile îngreunate ale casei sunderland-Bea:uclair,. pentru a ocoli Capul .. Hom şi a urca apoi .spre nord-est, .'Pe 1ângă insulele , · Falkland. Merg parale! cu coastele Audienciei de Buenos-Aires şi ale Braziliei, şi pătrund în apele veşnic albastre ale Mării Caraibilo(. Pentru toate aceste nave, Vera Cruz este un punct obligatoriu de trece.re. Vera Cn.iz este. centrul în care se depoziteaZă aurul şi argintul scos din ruinele Noii Spanii, · dublonii Şi· piaştrii ridicaţi di.n visteriile din Mexico. Vera Cruz.. serveşte de antrepozite pentru rnetalele. preţioase,<şccase din mărunta:ie.le munţilor din Guaternala şi C:aracas. De .la Vara Gruz, corăbiile. casei Sund.erland"Bea.uclair transportă la New York ·. aurul Şi argintul. .Pivniţele . bfindate ale Băncii Manhattan au ajuns neîncăpătoare pentru deie treizeci de milioane de pia~tri de argint pentru cele douăzeci şi d.ouă de rrlilioane de dubloni de aur şi

DINASTIA SUNDERLAND BEA=.U.:::C.:::LA:.:.I::.R:_·-~---1"-'6:.;;_5

pentru barel.e. de platină; aur Şi argint, in valoare de treizeci şi cinci de milioane de dolari, pe care Adrian de Beauiieu le"a expediat de la Vera Cruz. bouăz.eci de milioane de pjaşhl au luat drumul Spaniei, şi alte cincisprezece au .. ajuns iQ Franţa. Adrien de Beaulieu a reuşit acest magnific tur de. forţă trecând peste blocusul ordonat de Napoleon, p<;lste Ordinul. Consiliului, aplicat de Anglia drept repres~lii, şi peste decretul de la ·Mi lan, ultima. măsură fuată<de Franta materie de maritim ' in . .comert ... . . . .. ,;Căild se bat dUlăii, .e vai de pielea căţeilot" · glăsuieşte. un .bătri\n proverb;· Acea~!a era situaţia ne.utrilor în timpul epicei riizboiri . dintre Ml'!rea Britanie Şi Franţa imperială. Blocusul lnsulelor Britanice, declarat de Napoleon . la 21 noi_embrie 1806, interzicea accesul pe continent ,q Mărfuri_ lor de _prove?"i6:1ţă - englez·ă,_ prGcum- ~,1_ 'ntr·""rc.a 'n por""•!>-i'e Frcin+ol· ş·,_ ;:;tl'O. "" 1"" -""-r!·ar='rv"""·1· 1 a ;;, {"!_-"'<: ;,, L\..-.1·,! !:ih-_f 1 lF._,, f'J 1"n' vr::>•'""' nc·:c;s"";'' "'~'"a d, '""·r c::~ ·a~rala·· •.. t c;.,,,,_ v·as __ ""i.C>!:i·;,.:"_;·..-..+; .. ,.,,.- S6 i:i~.hi''"-'':'1~.,_,j;""'<'•· \'""'"'L";'.-.-· '"8'J\f8 , -~ ~a"'A-~J-~""n'"' .. ..., de' 1 .;;\l_i-(fj,lb -ln_l ,· '::Z.;:>\_1io....n !1 ., 1 ." l;âHd,Q: nl'n'ra în ···or+·-•"'';:~ .. ",;;:.,,."~a!"' ,.""..,_re'""t' ''"' por't p lUtd;-<- C""~"'-rl'r -~11~ d l l '-" SQ V Vf-l C\'-", î>"li·y_, ' ' " ' '-
...__

i.,

••

,

;1-....

Vli\l:fllĂ CORBUl

piardă

treptat t.oată flota:·. corn,erc;ială. bacă se · re;;emna să.· păstr~ze legături comerciale numar eli urtu.l dintre bi:lligenihţi, se ·expunea la. represalii din partea celui!ah.. .. ·. · În aceste, ccondjţii vitrege, A.driEm de Beaulieu t~uşise totuşi. să expedieze în Europa. piaştrf şi. · <;Jublo\TL ObligaţiileJl.fate de. RichardSunderland faţa ct:e Spania etau îndeplinît~SJ' cu rnarl dificUltăţi şi cu tot · atâtde 1)1ari ·intătzieri Dare rau Jnqeplinite: Şi aceasta . · răroân~a· cea r:nai.fnsemt~atil re
DINASTIA SUNOERLAND BO'AUClA!R

"!61

Dar Adrien de Beau!ieu nu avea să prezinte numai rapoarte trandafiri;. De la o vreme observase o agitaţie îngrijorătoare în sânul populaţiei din coloniile spanioie. lndiehH, ·care secofe de-a Tât1dul_ murH~t~eră în mi net în condiţii inumane şf fără să 1ridrăznească a crâcni, începuseră să dea semne de nemulţumire. La Rioja, Santiagc, Jiron, BuGaramango! Loja. ·Er Cc;J!:ao,San Luis Patos!, Saudia, «Vuses.er.& ioc tulbură'L ce-i drept, uşor reprimate, dar care constituiau totuşi un ~r:tdiciu- asupra _stărH dE-} spirit cHn- cc!onii. !deHe Revc.1uţfei r~~nCe:ţe .·nu ·erau străine de această stare de efervescenţă. 13iccuS!J ~ co·'1tinenUH, care izolase. Spania de _coloniile el din cele două Americi, contribuise de asemenea ia slăbirea autorităţii Metropolei, asupra supuşHor de p::ste mări. Generalul venezuelean Franc1sco de Miranda, care deţiriuse c-âteVa înalte comandamer'tte în armata Franţei revoluţionare, încercase În 1806 să debarce pe teritoriul Venezuelei in fru;1tea unui detaşament de eliberare,· cu scopul de a smulge puterea din mâna căpitanului general al · Caracasului, don Juan de Casas. Deşi fusese sprijinit de flota an1iralului englez Cochrane, · Miranda eşuase. Acest general, despre care Napoleon spune că e un "Don Quijote căruia ii· lipseşte numai nebunia", avea să-şi încheie cariera :r. temniţa unei fortăreţe spaniole. · Lupta lui găsise însă w1 imens. ecou in America latină .. Alte evenimente _politice şi militare aveau să de,văluie cr.eoiilor din această parte a lumii conştiinţa propriei lor forţe .. Englezii, care după bătălia de ia Trafalgar obţinuseră stăpânirea necor;test<J!ă asupra mărilor. se gândiseră să profite de această împrejurare, pentru a acapara coloniile spaniole. Organizaseră trei expediţii de cu.cerire: una. în Chili, alta în terito"iHe viceregatului Rio de la Plata şi ultima, in provinciile de nord ale Căpităniei Generale a Caracasului. Toate

188 VINTILĂ CORBUL ..0::::::,..-----------.~~·

trei

expediţiile eşuaseră, faţă

de

•

rezistenţa dârză

a Co!onişliior. Aceste succese obţinute numai cu resur-se proprii, şi fără njci un ajutor .din afară, _tr-azi_:seril In-·· .minlea ·lc_ca!ntcifdr veJeităţi de independenţă. Autorităţile spaniole încercau să .înăbuşe această tendinţă, dar valul/de fund ,care se puse'le în mişcare era mai puternic deqât mijloacele de represiune. . . În acea epocă, America latJnă amintea Jrămânţârile un(Ji vulcan gata să erupă.. Această fierbere fusese încă 9 stavilă .în. calea misiunii .lui Adrien de Beaul.ieu. Raportul pe care urma să-/ pre:zinte so.cwlui s.ău avea să. înfăţişeze toate aceste aspecte bune sau rele ... '~.-a_ 1 c1ecem-une~ '- . _A'" . wn_ens-os1. '~a tNew ·v. or,k__ l.... a .2::~ decembrie se ţinu· la sediul Băncii Manhattan o şedinţă care avea să rămână de pomină în anal.ele . casei Sunderland-Beauclair. De faţă erau Richard Suoderlali9-r.-~· _JkH s-ău .tfenry! Wi!bu r-. rvtorrlscn ş_î pricipalii lo.r colaboratori. Asista şi Charles Sunderland, 31 treilea· fiu al lui Richard. ca•e sosise New, Yo·'· ~vp··,·e•e a dnV C"r~»rl d.tt...l .,a ."' < , --~~·î, -~~ :,>. u·m" ! U 1 - .,·~v·l·~•'~· 1'1, !.U'j~'-<"J.·,,t;;,_~ acestuia. . . ·. ' . .. .··.. · .Scrisoarea prin care tatăf său îi "'chemase. _ m ~t?. """'f--,..,1 !11. - b.-, şi să te !napoiez[- în Ame_rica~ A sosit vremea să dau o întrebuinţare practică firii taie prea clocolitoare. Ţe voi trimite fie ia New Orl.eans, unde casa noastră ere interese, fie în Noua· Spanie, unde vei lucra. sub ordinele cumnatului tau, ,<\drîen de Beaulieu. Ţin să-ţi . relev un dicton cu multă circulaţie în Su.d: «Bărbaţii .din New Orleans trăiesc mai puţin decât femeile". Vi

>..>

'

•~'

'

'

,, '

'

'

',

'

~--

~ ~·

:ceva.

-~•·

-\

DINASTIA SUNOERLAND .....E!EAUCLAIR ..... ~----

189

~----

că ai priceput despre ce e înfierbântă atât de repede, încât

Cred

vorba. Spiritele se pistoalele încep să tragă, mai !nainte ce oamenii să fi avut timp a cugeta. t:xact ceea ce îţi trebuie. În Noua Spanie, condiţiile de viaţă sunt asemănătoare. In această atmosferă de '''O!e·nţa~ S.l b•t·Jt~litQ'e··ie ve'l·sim· Q,~,Gl.t. , .. , F'1n ;,! '· ol-'rTl<>nt•d '·' o.:>t· ,_;1~'>0·• tnu L~ • To ,. ..__. previn însa că vei avea. de-a face cu adversari care vor reacţiona altfel decât inQfens•vul le.ctor de la. OXfâtd. -Care -te-a-,făsat-' să-i' îm-brâncesti în baziriul cti apă:' -·tă-ră a schiţa·- ·tin ·'geSt de-- aparare .., a: . Cnarles răspunsese cu . entuziasm la chemare'a tată!ui s·au .. ScriSoarea nu ~um3i c~i nu ll t!morase·, dar îi ascuţise şi mai vârtos comtJat1vitatea. ·Raportul .lui Adrien de Beaulieu nu îi făcu o impresie deosebită. lnşiruirile de cifre îl obosiră. în schimb, numele localităţilor citate, sonorităţiie lor spaniole, atnmsfera. exotică . pe care o evocau, îi treziră curiozitatea. Deşi împlinise douăzeci de ani, Cnarles visa numal aventciri, parcă n-ar fi ieşit încă dhi vârsta copîlăriei. ' · · Richard il privea cu îndoială. Era firesc să nu-i inspire încre.dere acest roşcovan masiv ca· un· taur, vi olent.: fluştu ratie,. ' afemeiat; 'biZar,· arţăgos şi incapabil de a gândi profund.· Chârles părea destinat să nu~fie decât o anexă a fraţilor săi. · Până şi culoarea roşie a pănilui său era un subieet de· mirare. ln copilărie, Charles fusese· blond. Gu timpul, părul i. se închisese, .luând o nuanţă roşcată, ce amintea aurul vechi, c;;~ mai târziu să capete tonuri de un roşu aprins, ca flacăra. La Oxford era poreclit ·Hercule. Ca şi iegendarul locatar al Ollmpului făcea isprăvi care lăsau cu gura căscată. pe colegi şi profesori. Puterea lui era atât de extraordinară, încât nici un boxer profesionist nu se. încumeta a i se impotrivi. Cu o . lovitură de pumn aplicată lnhe · coarne, culca la pământ un taur. indoia cu degetele cele mai mărunte monede, ie~r potcoavele le răsuc.ea ""'

,

.

1·

de

\i'lNTiLĂ

CORBUl

în toate chipurile~ Lupta, folosirea forţei, devenise pent(u Charles· o a doua natură. · Pasajele din raportul lui Adrien de Beaulieu, care relatau extinderea şi âgravarea tulbw rărilor !n coloniHe spaniole, fură .pe placul lui Charles:wcare îş'i zîse că. acolo 1· se va găsi şi lui o întrEÎl:iu1nţare. Acelâşi raţionament îl făceă şi Richard. Evldi:lnt; faţă. de 'amploarea qpenaţiiior întreprinse, era 'necesar să i. se încredinţeze lui SeaUiieu un personal sporit ş{ credite superioare . .Pe Charles il va trimite în Noua Spariie. în · Mexico, temperamentul său exploziv va · face.mai puţine ravagii decât la Londra sau la. Oxford. Răspunderea ce-i va apăsa umerii, ii va mai potoli c!ocotut' lăuntric, cuminţindu-1, aşa CU!TI se cuvine unui tânăr care a .depăşit vârsta adolescenţei... . După raportul lui .Adrien de Beaulieu, .ascultat cu atenţie încordată, după dările de seamă prezentate de Wi!bur Morrison, directorul Băncii Man~attan, şi de James Sfewart, directorul adjunct al uzinei de armament de la New Schenectady, luă cuvântul Richard: . · · ·. Când se ridică din jeţui prezidenţial, se făcu linişte ca într-un templu in care marele preot apare ln îaţa drept credincioşilor pentru a oficia serviciul religios. Patruzeci de perechi de ochi în.cercau să descifreze expresia de pe chipul. lui Richard Sunderland. Patruzeci .de directori, de consilieri 'tehnici sau juridic!, aşteptau cu respiraţia tăiată aprecierile şi hotărâri le sale. . . Era .prima•şedinţă de acest fel. pe care Richard. o prezida după nouă ani de lipsă din Statele Unite, In capul · mesei, marele patron stătea drept ca o lumânare, tâmplele ·albe îi accentuau atitudinea de o demnitate elegantă, dar tOtdeodată dârză. Toţi îşi făcuseră. cu prisosinţă datoria, Toţi luptaseră pentru izbânda' casei Sunderland.

DINASTIA . SUNDERl..AND . ·. BEAUCLAIR .. Rezult~tele

erau deasupra. oricăror elogii. î ntr€Jprinderile din State.le Unite, .controlate de Richard,.· crescuseră, realizaseră beneficii uriase. Evident, aceste izb'â,nzi, fuseseră ()bţinote, dat0~ită. d.irectivelox marelui .patron. .Dar munca încordată, p(iceperea~ destoiniCia, devotamentul :Cqiaboratorilor .şi sllbalt~;nilor săi, tontribuise~ă !('{ mare măsură lil egjl(q;;~fea sJccesuh.li. vrem€Î. ce în Anglia şi îri Fl'an.ta, casa· Sunderland-Be;iuclair înregistra o . .· stagnare . a afacerilor, o .criză !atentă, susceptibilă. ·. oricând a lua proporţii, în .Statel.e .Unite ascensiunea • era continuă. Cei patruzeci !li . . . de oameni, conducători . unor întreprinderi ce tota:lizau un capital. de peste o sută de milioane de dolari şi care. ţineau în mâna lor . soarta a zeci de. rnii de mu.ncitori de uzină, de marinari, mineri; 1uncţionari, ingineri, economişti, aşteptau cu legitimă n.erăbdar.e un cuvânt de mulţumire, un elogiu, poate chiar gratificaţii si recq mpe.n se, . .Şi )';li(;hard vorbi: -. Genflemeir, am ascultat rapo.artele dumne13voastră. Rezultatele. obţinute îndriluiesc un optimism moderat. Ne aşteaptă înCercărigrele. Foarte grele .. Sper că veţi reuşisă le faceţi faţă. Mâine după amiază, la şase, va avea loc o nouă şedinţă, prezidată de Mr. Morrison, care vă va comunica hotărârile mele. ·aeot/{lmim, bună ·seara! · . · . . . ' . . l!iclină uşor .din cap, în vreme pe colaboratorii. u!uiţi . ·se ridicară în picioare. Urmat .. de Wilbur Morrison şi de fiii săi, Richard părăsi sala consHiului: După plecarea lui, cei rămaşi se privită consternaţL · Les.lie .Glinton, consilierul. econqmic pentw afacerile americane, un tânăr, dar capat•il lauroa.t ai Universităţii. t::rincetob, scăpă o re·m;:;-ţ_,rcţă ce vc1a să fie ·. ·gi"'11eata~. . . ,- ' - .. Marele 1\!logul şi-a spus cwvantu!!

fn

~

~'

.

VINTILĂ .CORBUL

t!l2 -~------~---------

----'-.--

Nimeni nu.:i ·relevă .spirituL Nici un surâs nu destinsa expresia întunecată a chipurilor celor cprezenţL

Ce voise să <spună Rich.ard S.underland? cl.acionismul său .era .îngrijorător:... ,;Marele Mogul şi-a ;,spcus cuvâhful!''. Apia .. acum rerimă 'şi ultimă. instanţă, :tjiră <să .dea.. nici'' o '§ototeală · -. -... ... Vi:l:irilor . ....~ăi. ·._ '

,_

'-''

"

"

_._-

l(l noaptea ac,eea avu loc o şedinţă secretă de lucru în -biroul hJi .Richard Sunoetland din vila sa de lângă Battery. Nu chemase decât pe Wilbur Morrison, pe Adrien ;de Bealllieu şi Pe James StewarkHen ry şi Charles asistau de drept, potrivit COI'lcepţiei llli Richard, care voia să-şi iniţieze Vlăstarele în toate secretele. Se .ma1 afla de· ,faţă şi Norman McKreely, primul secretar, care.avea misiunea să înregistreze în scris discuţiile purtate şi hotărarile l.uate. Ric.hard. era întunecat şi gânditor.. OLlpă '.c.e aruncă o ultimă priVire asupra. colaboratorilor, înbepu cu voce egală: . ~· G.entlemen, v-am adunat spre a vă co.m unica . h6tărârile mele· .şi;' a vă/expune motivele care lecau justificat. Ţin să Te cunoaşteţi, fiilîdcă ne îmbarcăm fără voia noastră într-o aventură foarte riscantă. Este bine ca un comitet restrâns să cunoască mobileie şi linia trasată de mine, astfel ca siHni poată continua opera, în eventuaii.tatea 'că aş fi Impiedicat din diverse cauze; Introducerea era Ciudată. Nimeni nu îndrăzni a face comentarii., pouă evenimente de. a importanţă capitala pentru existenţa casei Sunderland-Be.aucl.air m-au determina.( să iau măs_urile pe care le veţi .asculta ·şi dl.lmneavoatră. Prin:ru.l .eveniment a avut loc in Europa. Un raport cifrat, sosit acum două zile de la ·Paris, mi·a.. adus Ja: cunoştinţă semnarea la '

.

'

'

-

'

-

DINASTIASI:JIIIDERLAI\ID BEAUC.LAIR .

·---·---·---···

193

Fontainbleau ·a unei convenţii secrete între Franţa !)i Spania la data de 27 octombri.e 1807: ObiechJI oficiiil ·.ah aceStei convenţii .este împărţirea Portugaliei, care .. trebuie· }1edepsită .fiindcă a ·refuzat să adere la l31bcus.u! Marii Britanii, .ordonat de l'Japoleon. Scopul . ascuns;al convenţiei ·este altuL Impăratul Franţei vrea • . ca trupele lui să ·se infiltreze fără zguduiri în Spania. ,la lilbrnenttlloportun () va declara ocupată. Prima consecinţă Va .fi. răsturnarea dinastie! Bour;bonîfor şi , insta:(Jrare:a .unui re.gim aservit. f=ranţei. Pi;!ntru noi, .'· •· ac:est eveniment poate .fi bogat ln unnări funesţe. · ·. Noul regim nu va anula oare concesiurHie acordate · nouă de .actualul rege al. Spaniei?. Trupele franceze, .·.comandate de mareşalul Junot au $1 intrat în Spania. După' informaţiile de care dispun până ln prezent,. regele Carlos şi Prinţul Păcii,, nici .nu bănuiesc că asistă la ·o ~invazie pacifică a ţării... Pentru orice ·eventualitate, trebuie să. grăbirn, .curăţirea colqniilor spaniole de tot aurul "şi argintul fezaurizat Nu se ştie ·cât timp vom mai ave13 mână liberă din partea guvernului spanioL.. Acest eveniment este primul •· despre care v-a111 vorbit, gentleman.· Al doilea · eveniment nu.: Sca .produs încă, dar nu va întârzia să se producă. Şi acesta complică ingrozitor lucnlfile . .Preşedintele Jefferson, adept al politicii struţului, · Jntenţioneatil să impună Senatului şi Congresului o · lege fără•· precedent in istoria acestei. ţăr(_ O lege ; antidemocrafîcă, · o lege · arbi.trară, care loveşte · proprietatea iDdividuală, libertatea de iniţiativă a .: cetâţer~ii6r ·americani şi drepturile garantate prin . Constituţie. 'Potrivit acestei legi, un embargo va împiedica pe timp nedefinit orice 'Comerţ cu străin ăta!ea.

Wilbur Motrison, ,Beaulieu ·şi J.ames · Stewart se . privira uimiţi. - [)a; genl/emen, Preşedintele Jefferson vrea să impiedice navele·americane de amai circula pe mări,

--·-

CORBUL .VINTilĂ ·. . . .

pentru a evita astfel ,orice :conflict cu beligeranţiL în padmsmul său prostJhţeles izbeşteîn efect; în lo.G ,să îhqtepte cauza, Votarea acestei)egi. e susceptibllă .şa dţlda ·la r.aina casei SonderÎaqd, .Dflcă'nu luăm măsuri . dif1. tfrnp,; flota noastră comercial<'j, va putrezi în · · p6fh.lrile ali;leril.-;:ane, .'prod!]sele uzi.nelor noastre vor m(:Îq(lg:ăiîh âr'i.trepotite, ciîci cqnsumul intern, da pa .Cum Ştiţi)şl dumneal[oastră riu este încă .safi<::ient ·~·e irraie .pentn.l\. a înghiţi I11treaga productie anuală, AurUl şi ad]intul acumuîat în pivnitele BăncH ·. Marjhattân v.or fămi\'11e. n<;!productivei Iar băncile din · Europa controJ.aJe de npi, vor avea existenţa periCiit~;~tă din cauza rupedi legăturilor financiare cu . America.· · · James Stewart nu s~ mai putu abţine: . - Sunteţi sigur., Sic că .preşe.dintele: intenţionează... . . .. . . •..·-. Când fac o ~firmaţie.w. Stewart, spnţşigur .de ,(la; replică .seq Richard. Să. continuăm, Există .şi· • soJuţîi. capabile să . cnrijeze, in parte, cel puţin, efectele .d<;!zastruoa'se ale erhl:lar:oguJuL în primul rând, să discutăm problema flotei noastre comerciale •. Toate navete ca;>e(Suriderland riavighează sub pavifionul Statelor UM.ite. l"iwi !iOrîu 1 ac(l'sta, care până . mai ier.i era, pentru .'noi o mană cerească, d.evine o. povară. Corăbiile 11oastre trebuie·· să adopte· alt pavilion. Câte vase'·cuprinâe· în• prezenr flota noastră comercială, Beau!ieu? ·. · ·-· Dori.tf .o. cifră· globală, sau pe tonaje? · · · · · · · ... - Globală:. ~ o sută optzeci şi cîpţ nav(l, dintre care. o · su.tă tr.o;!i afectate :t:rilficului cu Amer(ca de Sud şi cu Antîlele, .·. şaptezeci şi patru peQţru Europa şi unsprezece pentru. t.(,)me~tul cu .Extremul. 0Jient. Pe ·. santier€) avem douăzeci !ii două de nave,. dintre 'care . zece gata de lansare. .• .. . · .· . •Richard fâ'cu un semn secretaruloL

de

· DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAJf{ .•.

.

1!15

··~---~·~·

.-·.. McKreel)<, ia notă. Cindzeci. de- nave vor li r· . vandute. ime.diat unei societăH de navigaţie britanice, pe care o Vom înfiinţa !of .noi, cu capitalul nostru. . .·Căpitanul Gochrane.va dirija această flotă. Cincizeci· . de nave vor trece sub paviliahul altu.i stat neutru. Ce pavilion prdpui, BeaUiieu? · ". - ., -- .·-- Adrierr zămbi -- - -.. - ··încurcat: . .·.~Vă mărturisesc, S.ir, pentru moment nu găsesc .o formula;. T:oate.. statele .europene sunt angajate în 'aduătul conflict... . . . . .·:·· .. - . . •~ Ce . părere ai de Haiti, Beaulieu? • ·-· H.aiti, Sir? ·-· De ce. · nu? Ha iti e în prezent · ll~. · stat ·. independent. Singurul stat indepen(Jentdin cele două Americi, cu excepţia Statelor Unile: - Rolul nostru,· Sir, în expediţia lfcsnceza. nu a fost ·tocmai favorabiL. actualilor guvernanţi din · Hai ti... . :-·Oamenii politici au memoria scurtă, dragul meu, mai .ales când îi ungi cu aur. După căte ştiu, Haiti are în prezent doi stăpâni. Preşedintele Petion ··•în Sud, şi regele Henri-Christophe · în Nord, zise "Richard, accentuând cu dispreţ titlurile celor două căpetenii. Cazi l.a învoială ct; cel mai maleabil. Ace.ste ycincizeci de vase vor trece sub comanda căpitanului Maclaughlin, În sfârşit, restul vor rămâne. provizoriu. sub pavilion american. ComaRdantul .lor· va fi căpitanul Townley. Vtlţi proceda: în aşa fel încât în <porturile Statelor Unite să n;.;. se afle .niciodată mai ~>mult de .zece vase ale casei noastre. Nu vreau ca . . 'aplicarea embargoului să-mi surprindă multe. corăbii ·în Statele IJnit&. · .... · Adrien d.e Beaulieu părea trist. Flota pe care el o "spori se, o reorganizase, o dirijase, îi scăpa din mână. ·Mâhni rea lui nemărturi.sită nu scăpă lui Richard, •

.

;

~

'-. Beau!ieu, adăugă el; conducerea supremă o . 1 păstn:J:ii lot ou.trm!'lâta: MacLaughlin, C.ochrane şi to111(nley îţi vot e){ecuta ordiniiile•. Rolul dumitale capătă, ·ati azi înairite,himportan1ă deosebifă: FI.C>ta comel'cială .esţe în ITlomentul >ie faţă. coloana .. ' vertebrală· casei i3unaei'lancf..l3eliuclair. be buna ei ..• ',,prg:&niz(irt3 şi .:de.f~iul curn va ,;-{;utge spre "·?',, \!era "•C.rut , __________ , ____ ----·------------.-

a

ţauru!;şi·

argi ntoLc.oloniilot spaniole; depinde .existenţa

·no
Informaţiile

lui Richard Sunderla.nd erau exacte. ·

La 22 deceni6t.ii'l 1807:Gamera .. Reprezenţahtilor şi Senatul,. la .t;grerea''confid!;)nţială a preşedintelui Sta.tel.or ·. ·Unite;: votafă cu mare majoritate legea · embargoului. · ·. · ., La. acea dată, 'Richard SE!.afla,Ja New York, Adrien de Seaulieu ŞF CbarJes pJec&seră la V era Cruz, iar. Henry Stinde!'lapd ~ta. în dri.H11 spre Angli!l. · ···Potrivit inst(utiiJiliior striife ale lui·. Hicnard, nurnai noua v.âse. :sun'dedand"Beauclair fură - '\' ''"' ----- ale/casei _,, - -----' --" ' ;sur!)rin.sa.:·în !iorturile Statelor·•vnite.Ja' .intrarea în .. vig~ă:re a legltemb?rgouil/L Până if'd(ien de Be~ll!iel.[,fuţr~se intefls, Navele .saleJransportaseră zi ·... şi .n~oaptti înuJărn!l]câ. produse Jnoustriale, arrnamei1f .. , · şi, lţlărturfp(O\feliite diq intrep(indetile controlate de ., ···.· Richard. '!"e;.întreagfl;sdora't<ă.a .embargoului, .Jamaica. · ·. !1Ve.a: ,sa .s;erx1Jast:a.. drept. ..l.l'otrepozit al :•c.a,se!. "

"-

'

atuocL

'

SunMrîâod-:seâuclaiH . .. - '

-

-

-

· ·

··

197

D.ata de 22 decembrie avea s.ă rămână de porninii jn !!nal.ele Statelor Unite_ . Din ziua· aceea, toate porturile 111..ari!ime fură !evite de paiaii:iie. Ca !o . "Povestea Frumoasei din Pădurea Adormită", nave!e de-a lungul cheiurilor In !<::ieu! ..ingreineniră . ., - --, 'deşart<:l. ' activităJii de furnicar din ajun, se aş.terno nemişcarea .. • Jn antrepozite nu mai intrau şi nu maueseau mărfuri .. ·.• Caselor d.e Jmportcexport nu lerna.i rămâne;1 decât să. tragE( ot;.loari.l'iJJe. În ~irourile arrr\a(ori!qr, funcţionarii 'a$leptau groază concedierea. lv'!arinarii fără angajament se întrebau cu ce vortrăi ei şi familiile lor >în iarna care .se ânunţa aspră. Hamalii, scrutau largul mării, aşteptând împotriva evidenţei, o navă care să folosească bcâţele. c;ârciumile, tavemele,: care până · ·• mâi ieri făcuseră afaceri de aur, rămaseră fără clienti. Băncilor spedalizate în finanţarea comerţului maritim, nu .le rămân.ea decât să-şi închidă ghişeele. Cine îşi va ,mai. achita datoriile, sau cel puţin, · dobânzi le, când toate izvoarele de căştig ·. er:;w · temporar secete? Oam.enii de afaceri, spetulatoril, ' marii. industriaşi şi bancheri se frâmântau, cuprinşi de •· turbare. · · . .. .·In cercurile ar;matorilor şi ale . marii finanţe, · Jefferson era acuzat de . dictatură, tiranie, 'incapacitate. Prinţre Ci'li 'nial Înve~şunaţi duşmani ai . preşedi[it~lui s'e nurnăfa şi Ricn·ard 'Sund.erlând. Spre detiseb([e de.·· ceilalţi' oameni chf afaceri, care se 1Y.e(je'l:u )ri)pinşi iremtîcliabH la. ruină, el. dispunea în, $\ilfe].e Onite; de · {:aţlîtalun · qprO'ape ,nelimit~te. ,.Atacu'r,ile il<~Je Jmpptri\'tr lui Jeffetr;oil r1u se mărglnlră ·· 'la''.'ct'ftici ' JÎ!\'r6ale: Cttmpără tr

cu •

-~

VINT!LĂ CORBUL

,.DICTATORUL> JEIFEERSON . ÎNCALCĂ US:ERTA• ŢILE CE'I"AJENEŞTI . SECULARE AlE POPOI'U.IL.iJI

. •'AMERICANi.. . . . . ••·· PRI;ŞE.DlNTE!.E

SECÂtui!:~TIE VISTIERIA ŞI PA-

f!ALIZEAZĂ'ENERGIA.NA.ŢIUNII .. , · . • > EXISTEi\IŢA RE~UBUCU E AIIII.E.N.INJAŢJi••; > O EXP!::RIENJ:4 tlEZASTRUQASA A. PREŞE;OINTE-

•l:UrJEFFERSON"'·· .. .···· .-•. ··.·.. . . ·: -<---, _____.. -_-______ ,,,_, __ /.-.·: · <-. . _.· ._•. · Ui'\M,l\R.IÎ.i.E.. •(;.iÎI!Ei' l"QiiiTICI FAI.JMENTARE1 MI:ZE· R!A; FPAMETEA Şi.$OMAJUl. SUI'i!T HĂRĂZITE.·A:ZI ·. STATEtO# UNITE DE UN GU\IERt~ CORUPT ŞIII\ICAh·T~---

·. PABU...!' •····•·.

..

.

..

. .·

.

.

într"ur! artioOl/de o vîrulenţă extniordinară, WiHiam Gordon Drake, Şeful g[upulul de ziare controlat€. de .Richard, l<arisă .uh ataC furibund pe tema discursului . inaugural ·rostît pe Jefferson la intrarea sa în funcţiune.

"Îmi iau în primire misiunea, apăsat de. presimţiri nesigure şi grozaye, .pe care măreţîa funcţiunii. şi. · !slăbiciunea puterilor rri€lle .le inspiră în mod. firesc." Acestea sunt .cuvintele textuale ale prt:lşedintelui Jefferson, scria William Gordon. Drake .. Le-am citat, fiindcă ·au· fqsf profetica.· într-adevăr. Presimţirife nesigure ale preşediQJelui s-au, indeplinit .Statele . Unite .se ,află azt.pe mafgioea prăpastiei. Preşedintele 'a mai vorl:lit despre slăbiciunea puterilor sale. Ar fi fost mai potrivit să :vdrbească. despre i rJcapacitatea •sa. în aceeaşi ci.lvâritare a făcut apologia guvernării ·democratic;e .. $tiţi A.r;. ce constă. guvernarea .democJatică peÎ ·care \ a glorificat-o fn discursul inaugural? Tntr"o tirani;îodioasă, ce aminteşte epoca • ;guver.ratorilor trimişi deAnglia,sp~e aîmpila popprul · american ... '' · ..•.. ·

sa

Articolul continua brodeLe pe aceeaşi temă, in · trei coloane etaJale In prima pagină a ziarului. în seara apariţrei.• năprasnicului atac. Mr. . Drake tu

DINASTIA SUNDERLAN!J'BEAUClAIR · · - - · - - ··-·-·· .

.

·. 1!19

convocat la reşedinţa din New York a !uî "liGhard, care-I primi în cabinetul său de lucru. Nimeni nu mai er<:r de fată la acaastă audienţă. Mr: Wil.liani Gordcn Drake era un bărbat de statură mijlocie, zvelt, brun c.a un· spaniol, cu obrazul măsliniu şi ochi vicleni ce-i jucau în cap. Hainele îi .erau croii!' după ultimul jurnaL Culoarea. lor vie îi .dăd.ea însa. o înfăţişare vulgară. Lumina lămpH de pe birou cădea în plin pe .chipul ziaristului, Richard 'rărtrânea în ,u nibră. · .--- -ţV1r_ - - Orake, :eşti -priceput tn meseria d~Jmital_e~­ N•am făcut o alegere proastă. Ziaristul se înclină. Căuta din ·ochi un scaun. care întârzia să i se ofere; Richard ignoră acest gest. În schimb,. arătă oaspetelui său o foaie albă, împâturită, aşezată la. vedere pe o tăviţă de argint. - Un cec. la"l. E pentru dumneata. Drake il luă cu delicateţe, apoi il strecură în buzunar. - Nu esti curios să citesti suma? ' ' ... Ziaristul zâmbi, isteţ. · -· Dacă. nu vcaş fi cunoscut generozitatea, nu v-aş fi oferit serviciile mele; . -. Eşti abil şi inteligent, Mr. Drake. · .;_ Aşa: spun şi alţii, Sir.Richard rase. fi plăceau camenii dezghcfaji. -. Mr. Dra~e. Imi .plac arlîcoiBie qumitale şi ale •oamenilor dumitale. A$ •rrea :SiHi pun fnşă o 'intrebare. Nu te temi că violenţa lor ar putea să l(.ă atragă neplăceri? · - Avem ·câte un redactor responsabil pentru .fiecare ziar, explică Dmke. Riscurile sunl ale 101'. A.m mai luat o măsură. Îi schimb des: Daca unul. va fi .urmărH, voi face în· aşa fel încât s·ă dispară la timp: Ascunzători sunt destule. Până trece furtuna ... - Înţeleg, Dacă vei avea totuşi .neplăceri, să iei contact cu. consilierul meu juridic. John Sanders ... ·Încă o întrebare! de ordin personal. '

'

'

',

lfiNTILĂ

200

·~=----~-----~ ~---

CORBUL

·- Vă rog, Sir. -.Dumneata Crezi in ceea ce scrii? - Când sunt p)ătit' bine, cred. - Am o părere din. ce în ce mai bună despre 'dumneata, Mr. Drake. - Vă mulţumesc. ~ Da, da, cred că vom face treabă bună împreună, îşi continuă Richard raţicmamentul. Ziarele . pe care le~am· cumparat cu scopul un1c de a-1 piscredita ·pa Jefferson micau dâî h idee. Voi crea o reţea de gazete, dare să-mi sprijine acţiunile. Depinde numai de dumneata, Mr. ·Drake, ca să obţii conducerea ··acestei reţele şi ·acum, la revedere. Poimâine să mi te prezinţi ·iarăşi. S-ar putea să-ţi dau · instrucţiuni noi. .. Prea bine, Sir, zise. William Drake, părăsind fără zgomot încăperea. ·· · După plecarea ziaristului, Richard rămase câtva timp cu privirile pierdute în jocul flăcărilor din cămin . .Muzicuţa unei pendule Louis XV din porţelan de Sevres cântă arg1ntiu de unsprezece ori, smulgându-1 din gânduri. Sună clopoţelul. Un tânăr imberb apăru ·în grabă. · · '

--

- - -

-

-

...

- '

--

-

""

<

- s·1r?..•

Lawsonl Să intre Mr. Monison. secretanll de serviciu ieşi. Câteva .secunde mai târziu, directorul BânciHvlanhattan îşi făcu intrarea în. cabinetul .lui Richard .. -.la loc, Morrison. Avem .de •vorbit. Nu te reţin .mult; :fiindcă sunt obosit. Se adânci în fotoliul său, apoi Jş i plimbă mâna .pe frunte. Reg retând parcă acest semn de slăbiciune, se îtrcordă brusc .. Este vorba tot de legea embargoului, Morrison. Legea aceasta ne"a căŞunat mari .pagube. Dar nu depinde dec.ât.de. noLca.'sâ scoatem· beneficii 'de pe urma ,ei. ....:•sertefidi7 , · ....c.

DINAS'"{IA SIJf\IOERLANO BEAUCLAIR

201

- Da, da. Embargoul va ruina oameni şi întreprinderi. ProducJia anuală a ţării depăşeşte nevoile pieţii interne, Aceasta .va determina scăderea preţurilot. Împrejurare de care trebuie să. profităm. În. curând, numeroase fabrici vor ajunge în pragul falimentului. Minele care furnizau materia primă vor ~fi nevoite sa-şi suspende aciivitatea. Şi unele şi altele vor fi scoase la mezat. Oferta \la fi uriaşă Şi cererea minimă. Npi dispunem .de capital uri. Vom cumpăra pe nimic. întreprinderi indus)riale şi miniere, pănă rnai Ieri inaccesibile ... Am nevoie de îier. De . . . mult -fier,._, . .Morrison. Uzinele noastre de armament consumă fier. De ce să-I cumpăr de la alţii, când aş putea să mH procur din minele -mele? Cred că. m-ai inţeles. - Perfect. Sir.. Vom cumpăra mine de fier.· -.Şi terenuri metalifere, Morrison, care nu au fost încă puse !n exploatare, dar asupra c'ărora prospectorii au ind.icil precise că ascund zăcăminte Importante. Leslie Clinton să-mi prezinte un raport amănunţit în această privinţă ... lncă ceva, Morrison. -Da, Sir? - Vreau să profit de actuala conjunctură spre a lichida un concurent Fabrica d.e arme de la Terrytown a c·umna!LI'ui meu, ·zechariah Abercromb.ie. După câte sunt inlo.rmat, Abercrombie, exporta în vremuri normale cincizeci la sută din ,producţie. Embargoul îl va împiedica să-şi mai desfacă în străinătate armele. În curând va intra în qriză de supraproducţie. Aştept de multă vreme această ocazie, ca să-mi achit o poliţă veche. faţă de Mr. Abercrombie. lată· care este misiunea .dumitale, Morrison. Fabrica noastră de armament va anunţa o. scădere bru.scă şi masivă a preţurilor. O scădere atât de masivă, încât Mr. Abercombie nu va mai li în stare să ne ţină piept. Spre a-Şi acoperi cheltuielile, va fi . nevoit să. caute credite. Vei cumpăra toate poliţele ~-

··,::c20-'-'2'--.----------~VIN:riLĂ CORBUL

semnate de .el. în ziua când vei intra în posesia lor, îl voi sugruma pe Mr. Abercrombie .. · - Şi P,ierd~ri!e .ndastre vor li apreciabile. Sir. -· Mi ie îngădui; Marrison. Am capitaL Vând .in pierdere, ·până în iilia rn care îmi voi zdrobi . concurenţii .. După acee;3 voi. urca preţurile atât de mult, încât săc.;mi scot paguba; E limpede? .·-. Foarte limpede. ·.-• Deci, ·prima fază. Scă.derea preţurilor până la JicQi<;larea cor;rţl!rentei. A..dou.<:! ·fază, majorarea pre'ţLrrilo!".va urma în cQip matematic .... RicharGi.!ăCu o pauză. i
DINASTIA .SUNDER!.AND BEAUCLAIR ·

203

Richard se aşeză iarăşi în fotoliu, Trecuse de· miezul. nopţii. Sună din clopoţeL - Lawson; să intre Mr. Stew.art şi Mr. To'Nnley .. . Se răzgârrdL Să Intre numai Mr. Stewart. Mr. Town!ey să mai aştepte. · Directorul adjunct al uzinei de la NeW Schenectady intră în cabinetul marelui patron, •sanctuar în care nu pătrundeau decât puţini aleşt ,Stewart era emoţionat. Simţăniântui. acesta îl încerca ori de ·câte ori era primit de Richard Sunderlan'd, . James · Stewart ·nil depăşi se patruzeci de ani. Capacitatea şi energia sa îl desemnaseră pentru .inalta funcţiune de directe~ adjunct. în realitate; asigura conducerea uzinei din .ziua in care i\drien de Beau!ieu primise funcţia de director ai flotei co.mElciale a caseiSunderland. T0t atât de pretenţios faţă de subalterni cât şi faţă. de el lnsuşi, Stewart era un model de exactitate şi eficiel')ţâ in serviciu. Richard îl aprecia, fără să-i socotea!ică tol!lşi un colâborator de prim rang. - Stewart, zise Richard !ndată ce ramaseră singuri, după înapoierea dumitale la New Schenectady, vei dispune scăderea preţului pulberei şi a armelo.r uşoare cu cincizeci la sută. Ochii lui Steward se rotunjiră. - Cu. c;ineizeci la sută, Sir? Nu credeţi· că: .. - Nu cazul. să intri în 'oanică. Stewnrt. . . Hotărărea mea este bine cântărită. Vei întocmi un, prospeCt, în cincizeci de mii de exemplare, prin .care Ifei anunţa noile preţuri. Prospectul va .fi trimis în special în regiunile de .frontieră din Vest şi Suct totoda:tă, vei lua legătura cu Mr: Wiliiam Drake •.. directorul reţelei noastre de ziare, şi-1 vei ruga să publice o serie de articole în legătură cu această redu1:ere de preţuri. Mr. Drake va sublinia că noua măsură .este o expresie a .interesului şi solicitudlnii arătate de casa Sunderland-BeauclairVitejiiOr pionieri

e

care, cu preţul v.ieţii lbr; împing Spre Vest fruntariile .Şt;:;telorJ.lnite, asiglrrând \.!pâ.rarea existenţei paşnice . .a\americanilor .din regiuriile de. Est. Pentru a le da . . pqsibilit!Hea să eşi dl.lb(e:te puterea de. foc, fără să dE')burseze niCi un:centînplus, PiiSa)Joastră a hotărât ·· . să•:· facă 1ăt;est~ im~brtllnt.:i sacrificii [riaterlale, şti[nd · . · ~ăs:serveŞte .il~iffel câuz<~ întregului popor a.meriean ... · Ai.]eţint!t to:fdl, Sle-i<art( 'Cred }:;·ănu'!Tlai' .e nevoie să repet· ·. ·. · :...·. ··.· .. ··.•· · · · · · ·• · ·· ·

. ,., .Vărogsă avei1toat'ă'incredere~SiL IJlispozitifle ... d~'rnnefi\loast{Î'Î vor'fi 'execl.ltâteîpttrcrnai. Numai. că ... ·- Numai'că? repetă Richard din Inaltul supremei sale poirfţii.

· . ....,. S.e.... se. vor executa. intocmai, bâigui Stewart, uitând ceea ce voise. să spună .. La ieş}re, fu .gata să se impiedice înfr~un. pardalnic de covor, aşezat parcă dinadins d~-a . cur(neziŞtit drumului!. Pardon, ~una searâ, Sir!.... · · ·· · ·. . · •· .• · · · · · Dispătu pe aşa pe care o închise cu grijă în. urma·. .

sac·.· .:-· Neindemanelicul!. ·rosti · .cu .dispreţ Richard. VoJam să~l fac dire.ctor plin. Nu merit$ ... G.lopoţelul intră din rtou în funcţie. · - La.wson, ·să.ihţre )'l!'lr, Tqwnley,, . . . . .Căpi.tan.uJ ... Tbomas Towhle.y, proaspatul. comandant al flotei' 'comercfâle de scib pavilion

Jr~ttâ njalţiaL în. ,uniforma. sa. f!OUăchouţă .. So~dp<;; cu'faţ<jrotu'ndă; striaţâge yfnişoâti> f()şii, era

arnericalk

rriuş!::'I:H şi>de f)ervj d.e oţel: C~pifanul ToW,[lley \era ;ţjpul.· i!Puhii.~d~ .rf1areYiMtorîtar,. Q'rutâl, .

.. lin pachet it@;

r

• Inzestrat eLI' un~· dezvo]taf simţ

fii'

propriei ial.le ·

/e~pons(lbilit)iţi, păstra$@ de la latăl său isteţimea şi ·· Şîrefenia'Pi6nierufui .care şi~a ascuţit instinctele şi ·• sirn'ţ1.WI~> în .i\Jpta•heostpifa: împotrlv,a săloăticiunilor ·

·Vestului, a indie)lilbr răzhoTnlc!l, si a .naturii neîmblâAtite, Rict\ard îl. plăcea p·eTown.ley: Vedea î~

Olfi!AST.IA SUND_.ER_lA~ND l9EAU_C_LAI_If!_ ·-···-··-~··~:·205

-el. ~:n orn __ hotărât. gata __ să treacă prin ·toc, .spr_'a a duce.la. bun sfârşit misiunea încredinţată. · · . ~ ·cum te simţi, oăpitaoe, ln. noua clum.itale funcţiune?

..... · ~ Nevastă-mea, Sir, se simte foarte bine. 'importanţa· noilor mele c!tribuţiunr a făcut să•i .}spp.reasc$'şi ei j')restigiui în .sânul cong•egaţiei din . . <pafe fape parte. N~a trecut o .săptăf(lână de i.ă. .· n11rhirea mea $1 Mrs. Towr>iex a fost aleasă preş~;dlnţtl . •comitetului local- ,-de bir.eracerfL · · ,._. ----- '- -- -_ ------! • • .-".: Te' ·rog să-I trânsmiţi felicitările·,. mele, .râse 0 1't. D~r· •Ric"-~~·d"'ll1''~"" d"mne~t··"'· "'"m· fl"'8!'a· ·1 ""m :•.- • }!r.n -Y-'-'.;;;,c;;;;,_:, -~ ţ;; '-'~' c;:. d ! . , . Pv:lr "'-,-_,_ , 't<> _v. __

Sifilţi?

•· ·.-· Ca peştele în apă, Sir. Deşi, ;drept să vă 'Spun,• 'mi.·.ar plăcea să mă] am sub picioare duneta vechei

mele

cqrăoii.

.-·.• E mai plăcut să dirijezi optzeci şi trei rlş corăbii :decât .una !>ingură. Nu~i aşa, Townle}l? ~ Evi(jeht, Sir. Dormi însă . mai. liniştit când ai ,grija unei singure..nave. .. · ·-. Ţi-al' plăcea .şă dormi mai liniştit, Townley? ~.De felul meu sunt un agitat, Sir. In marină nu · prea .ai ·Ocazia să dormi după voia inimii.. Prefer însă. liniştea pa c.are Wo inspiră o pungă bine garnisită . .Câl'ld n-am bani, nu pot dormi liniştit. Grija -zilei de mâine îmi taie pofta de somn.· . . .. ~ .Acu.m nu )e mai poţi olânge. de; lipsa banilor, T'oWp!ey.. . . · -·· Slavă Domnului, Sir, rosti muc111it căpitanuL .• _,.Atunci, ·să trecem Ja subfedul care mă. Interesează, 'şpuse Richard. Şi ariume, \a posibilitatea ·~lucl.ării legijembatgoului pentru anumite produse şi mărfuri •ale.casei noastre, care trebuie. să iasă.din Statele Unite. Vreau ,să cunqsc în ăceastă priyirţă părereaAl.lmitale.

..

·

. .

'

·

c

·

.. · """;E~istă .. o asemenea. cale., Şi ro Bineînţeles, nu e · lipsită de primejdii. •

, ~ PFimejdiileJe:vom discuta ·mai târ;ziu .. Care este . calea? . · Căpi!anulTownle,y tuşi, spre. a-şi drege glasul, dar :ll}ai ales pentnr a::Jăsa ·să treacă un timp, care să .zgândărească ·ŞL mai ·ml.llt .int!lresul: interlocutorului. ·. •,· ... - :L:E')get; nu \li;Zează; vaselE> ce lac cabotajul .Ab'esteâ:sunt :singurele nave•oare au-permisiunea de a. :mai cirot,~!a: Bif1eînţeles:·, .cu. ubHgaţ[a. de a nu "P'ătrum:le altE!' porturi, decât. în cele .. ale Statelor Uilite. O
în·

vase?

· ·

sa

- Cât mai curând. Vreau expedie:z: armament la Vera Cruz. Vei folosi, ·Townley, numai vase rapide. Să llu poată fi ·vânate ~ae naveie'miÎitare de coastă. Dacă prin imposibil, s-ar vedea situaţia de a fi ajunse elin. urmă, să arunce din timp Jncarcătura în mare: - Prea bine. Sir. . · Bicnard scoase .din I:H:JZuna~ tabachera de aur şi o · oferi deschisă lui. townley. · -·· Dă•mi voie, comando re, să te tratez cu o priză de tutun. - Vă· mulţumesc pentru înaintare; Sir; zise Townley;. s.ervin.âu-se cu ·Vădită 'satisfacţie Richard începu să râdă. . ~ Nimic nu te pririile nepregătit, comahdore. · __, ln serviciul' durtmeavoasttă, Sir,. nu e îngăâuit . să cădem în asemenea greşeli.... . . · După plecarea lui Townley, secretarul îşi făcu elin nou apariţia.. ·

in

·-:- Mai aşteaptă .cineva, Lawson'? - Nimeni, Sir. '- În sfârşit... ' . , ·-.· -. Am descifrat corespondenţa sbsită •de la Paris, $1r. . . ., -- .E ceva interesant, Lawson, sau mai poate ·sa · ăştepte? · . . . Mr. t.,afont vă aduce l.a cunoştinţă că la . 29 ~oi~mbr)e, t,Jsaboria a fost ocupata de trupele 'tr'a!1oeî:e ale MateŞalului -Jun()t. Cu câteva cre mai il'l'fi.inte, familia regală a Portugaliei S" - Napoleon a reuşit să-i tragă pe sfoară şi pe r!)gele .Carlos.şi pe Manuel Godoy. lnc;ă o.ţară care îi cade in palrT)ă. După Portugalia, Spanla ... Care mai. . v.io.e la rând?

. =

~

.· ... Richard stătea în faţG~ f.eresttei cabine.tului să.U de _llicru şi privea gânditor oceanul cenuşiu ca şi cerul .dîn .care se Gerneau fulgi de zăpadă, spulberată .de vântul puternic. Pe întinsul întunec.at al apelor nu se zjirea pânză de_ corabie. Furtuna şi embargoul •izgoniseră. în. port toate navele • Rictrard er<1 adânc it ·in gânduri. .Libertatea navigG~Iiei pe mări, pentru c-are luptase cu

.:ma ···~··~····-· înverşunare,

-~-·~·····---~·~·

VlNTII.Ă

CORBUl

fusese iarăşi· stăvilită. De data aceasta; de guvernul State.lor Unite..Lovitura era grea. Planurile sale, atât .de minliţios elaborate.. erau ·iarăşi date . p$ste .cap. ·
DINASTIA SUN~ERI.ANO BEAUCLAI::_fl:___ _ ~-~~Gallatîn cunoştea

pe Richard încă din epoq1 !n care Alexander Ha{l1illon conducea destinele economiei Statelor Unite. Ca~ şi ,lef.!erson, GaHatin era un aoversar al politfciî de ~mână forte preconiz~tă qe H~amilton. Deşi făceau parte din tabere pclitice deosebite, Rîct.ard şi l;al!atin ;Yăstraseră relaţii de~ ~poHteţă. F{ichard r'rLI ~concepea să rupa punţile cu oam.eni politici de frunte ai unui partid, oricând (japat)il <Să cucerească puterea. prin jocul de ecllilipru. al .alegerilcm Gallatin, pe. de a.ltă parle, refuza să ignoreze- un personaj atât de. important în viaţa financiară şl bancară a Statelor Unite. Relaţiile lor se îhăspriseră abia după aplicarea legii embargoului. · · Insotit de Lawsoh, ministrul intră în cabinetul lui Richard . .~ Vizita dumneavoastră este o cinste pentru casa mea, spuse gazda .cu o politeţe îngheţată. · ·~ Eram în drum spre B.aston, .Mr. Sunderland, N-am conceput să trec prin New York, fără să vă fac d vizită. Richard oferi vizitatoru!ui un fotoliu în faţa căminului. După plecarea lui l.awson,.scoase dintr-un dulăpior. o sticlă de whisky şi două păhărele. · ~ Îmi îngăduiţi să vă ofer un seotch. Abia l-am primit di.n · Anglia, spuse Richard, âccentuând că , băutura era intrată 'Prin contrabandă. , ' Ministrul privi în lumina flăcărilor .din cămin, lichidul opalescent; ~· Frumoasă culoare. Şi gustul .- minunat, ·adaugă el după ceH savura cu pricepere.:, Constat câ. . sunteţi bine . servit Whisky din · Europa, în . plin embar.go, .. - E firesc să fiu bine servit, replica Richard. Casa Sun.derland posedă o flotă .comercială • de. aproape două ,sute de. nave. De zece ori mai •mult· decât flota militară a Statelor Unite. , Se pare că ştim să . ne administrăm mai bine treburile decât alţii.

··2JO

VINTILA CORBUL

Albert Ga.llâlirf sorbi . in că o gură de Whisky,

. .. .- Este o aluzie .la felul cum sunt administrate · treburile statului? · · ·· - E mai mult decât o aluzie, zise Richard cu • ironie .· · · · . ·. . SeGretafu 1 de Stat râse, . . ~ Nu se poate sp,Uf!e că .sunteţi darnic in ~.complimeQte faţă de administraţia de stat · ..... ~. Formula. ol.r!11neavi:Jast(ăeste.prea elegantă faţă , (je adevăr~tele :mf:\le a))nlcieri.,, · ·· · . · .· . -' .1,'\rn avut oclizia să cunoaŞtefn aceste aprecieri. Ziarele ,,New York F'ost'', "Boston Herald" şi ."Evening. · .i\lews'' ne bombardează zilnic. cu amabilitati. . -•··. Regret, Mrc Gallfatirr. Dar adE!Vărul nu poate fi ascuns. Ziarele pomenite de dumneavoastră, nu scot in evidenţă de.cât adevărul. . SecretR~ru! de stat .puse cu grijă· păhăreluf pe rnăsuţa. Adelphi din . .Preajma sa. · · . - Sunţe~i sigur, Mr. Sunderland, că .acesta este · adevărul? Nu .credeţi că vă orbeşte patima? .· -··· Mr: Gallatin, ar ftcazul să intraţi mai olfed în subiec;t. Nu-mi închipUi: că m"&\i 'Onorat cu această Vizită, numai .p'entn.! plăcerea de a mă S!!ll.lta · Gallatin îşi sţoase d.in buzunar pipa, şi o îndesă cu tutun. O .aprinse. ·şi trase cu voluptate ciiteva fumuri.· · ·· 1 · -' Aveţi 'dreptate, Mr. Sunderla:nd. E preferabil să discutam .cu cărţile pe masă Cre.â că .in felul acesta, ·am ajunge ma:i degrabă la o înţelegere. :_ Vâ. ascul.t;: · .·. · ..• · · ·-·· în mai mvlte rândl.lfi, ziare.le dumneavoastră au '·.• acuzat":pe' Preşedinte şiicabinetl.ll său', că au instaurat un, regim.detitanie,. di'rteroare,. c;ă încalcă principiile .. •.democ(ati.ce .şi.Const!tuţil'i, că submineazâeconomia · . stah:Ji.ui şi prifnejduiesc însăşi existenţa · ţăriL. · or ·. dumneal(oasţră; Mr. Swderlamf, •Ştiţi mai bine decât oricine că nu :ace.sta este ădevăruL Dumneavoastră

.·

.

. aţi sprijinit pe .Afexander Ham il foi' fiindcă vedeC~ţi în • el> pe, un apărător al intereselor marelui capital, pe e,xponentuf unei. oligarhii care să se bucure de toate );;-_ţ>~_htH~gHf~, /ih~ vrEţn'lf.l ce -rnţ;:icl(orH, termiedi şi toţV •'•aGei.carecşi câştigă pâinea tn)dlnd cu mâinile, să fie .· ••plătiţi numai .atât t;:ât să-şi poată duce zill;ll\'l ... L-aţi. ~:hulit•peThomas. Je#erson. fi.indcă a .fost campionul·.: ,d'(i)mooratiel, apărătorul· săracilor ·şi ;:luşmanul

,;e~ploatării capitaliste.. !·aţi reproşat că şi-a trădat •;,cl;:îsa.: Preşedintele ;Jelfetson a. primit .cu mândrie :'!această acUi?aţie. Deşi •era •un aristocrat prin naştere, \,si-'!l ridicat tmpotri:va• marilor latifundil:lri, fiindcă nu ·· \tqlera·.abuzul'i!e. unei .inegalităţi ~ociafs, .consfinţită·de · :teileraliştli !ul.Hami!tomrr prin legi .·anttde!l1ocratice ...

·· A.:! invinui pe Tllonias Jef.ferson de dranil3, este. tot .. afât ·de absurd ca şi a. învinui .soarele că ucide viaţa ... · Gallatin se însufleţise. Ochii ii străluceau .. Uitase ·.de pipă, pe care o trântise pe măsuţă, .alături de ·,· paharul cu whisky. -·· L-aţi acuzat pe T_ohmas Jefferson că subminează .economia tarii. Imi pare ciudată această · afirmaţie din partea dumneavoastră; .cu atât mai mult ; cu cât posedaţi desigur idormaţii precise asupra bugetului Statelor Unite; Numai 1>' 1806, veniturile · ţării au crescut la .14 500 000 do!ari, ln vreme ce ·• the!t~;ieHie au scăzut la 8 500 000. Când s-a mai ·.văzut un. surplus de 6.000 000 dolari, sub guvernarea ··federali şti lor? ·· '.· - Dar 'cu ce preţ, Mr. Gallatin? replică Richard, ·• lndârjlt de filipîca oaspeteluL Azi, ·când flăcările .războh;lui • ameninţă să cuprindă intreaga omenire, ati' redus cheltuielile de inarmare la o •. dumneavoastră . . . . . · cifră ,rid.lcolă. Flota militară a Statelor Unite cu;:;rinde numai $'ase. fregate. de primul rang, toate construite •· pe vremea f'edera!iştll_or şi .douăsprezece sau •· treisprezece nave de, mic tonaj. Anglia posedă, in schimb, o mie .de vase de război.

VINT,ILĂ .COI'i.!SUL

.212. -;şi credeţi <;ă

ar fi mai intelept să. he ruinăm · finantele, construind ·b ·flOtă, eate cu toate· străduinţele )li saprflicile p 0 astre riu va li niciodată în ştare să. egâleze forţanavaJăa Angliei? Nu uitaţi, fvlr. ..•..Sunderland, ca Sfatelîs Unite nu. au de gâ11d să întrepfindă> vreo • actiune l}lilitară împotriva Marei. Britanii. Ţara not~stra d.uce o consecventa politică de .. pace. ..Preşedin'tele .· cot1slderă că. naţiunile pot. să •·· ·.Jrăiast::ă 111 .bună.îtiţ!;ll('lgere şi Câ ·războiuL .treouie i. def)(Îitiv lhlâturăE.Aceastăconvingere 1-<} îndemnat.s.ă Vâr!dă.,la '[nezat'\{asele• de ..răzpoE Să reduc,ă f6rţciocniri cu vreunul din beligeranţi. . ·· ·· .s~ .numeşte. politica struţului, Mr. ...., ,_,_,.....,t~.ceasţa -- Gallatin, zise J'!i<;hii"d :Cu ·făţiş. di.spreţ. ,...,. Evident că tna.~rnarea <;:u orice preţ. v-ar fi con:.tenft mai mult, rosti tăios oaspetele; Beneficlile uzim~i- dumneavoastră de armament s:arJi. decuplat. :·.,, - --·"· '· '-"-,_' ' .. .:-. GreŞ.iţJ, ll/lr, ... Gallati.n, ptotestă Hichard. El.l nu · preconize~ un ră,zboi Jl'l. i:are să Jie târâte Statele Unite. lrit~r:ese.le mele s.u11t mondiale. in momentul de ·. ţat~,·S!sinelf!J)~Ie de; !rrmament din· Franţa. Şi Anglia :execută .. pen.t(U' beligar'ar~ţi c?ri1Je Jn Valoare 'de peste · ;Cincizeci de.rT1iHoane.ide dolarPanual. Eu hu vreau decât; să ma buc.ur de libertate ele a fabri.ca arme şj "

)---~

-'

.'-

':DINASTIA.SUNOERLANO BEAUCLAiR . ··-·-·-··~···-··~.:;o.·::.:::... -

...

. 213 -~

·•. de. a-mi Vinde 'prddi>!sele statelor dispuse să mi le plătească .... Am nevoie de: ·libe:rtatea mărilor.. ~·l::mbargoui dumneavoastră îmi ..strică soc.oteli!e. De >-_,aceea, '\:of lupta -_cu u!t!rna En:rerg-ie_ ·î'm_patriva- _:uL uitaţi că această lege :sreprezer!lMţii :poporUlui american.

; ')

-·. Nu

;is!idaţ1 autoritatea!

a fost \/'o tatii de Nu încercaţi să le

.

-··.'Este o ameninţare, Mr. Gallatin? .~. Nu! Nu e o ameninţare. A.m venit la hdu:rruneavoastră spre. a vă. intinde o mâna ;••prietenească, spre a tace ape! la sirntărnânhil .'dumneavoastră patriotic. Ţara trece •printr-o mare !criză. '·.Dacă nu . puteţi sau vreţi să colaboraţi la : rezolvarea: ei, abţineţi"vă cel P>Jtin, de. a ·o complica. {Nu rnai e.kacerbaţi nemulţumirile inerente în aceste vre'muri de mari frărnântări, prin campanii .deşănţate ': ln presă, prin discunmri incendiare, printr-'o atitudine ostilă. guvernului. ... · · . ·- Regret, Mr. Gallatin, că nu pot da urmare . invitaţiei dumneavoastră. S.unt .cetăţean american şef 'nu înţeleg să renunţ la libertăţile pe care ·mi le •garantează

Constituţia.

StiCretarul de sfat se ridică în picioare. •- Constituţia nu vă garanteaza dreptul de a abuza de. libertăţiler dumneavoastră. · •-·. Nu vă .înţeleg,>riposta Richard clf'; răceaiŞ .... .. . .- Legea embargoului preveâe sancţii~ni pentru •-·• cei · careq ·. îrH::alc<'f dispoziţiile,· Socotiţi' că aceste ~.san·cţiunf ·sunt aplicab,ifeiiumai oarn'enitof.~ ..de rând'l . .. ' Ahie'ninţl'\rile ri'p • mă ~pati!'!, Mr.' daU atin . ·· ·_ Beg~et Mr.<$Linder!and. Nu vă ameninţ. Vă . .• atrag 'doar· ·aţeriţia ca legea se aplică. dedpotriva şi .; celor mărunţi şi cetor. puternici. 'Contrabanda nu are '·o den.umire rnai elegantă, când săvârşită'de oameni <,.cu suprafaţa ..dumne.avoastră. Nu cred că ·ar fi · · recoman(tabil .să apăreţi în faţa vreu(lei · comisii ser(atoriale care .să vă cerceteze activitatea, ilegală: ···

e

IIINT!LII. CORBUL

214

,ce. nu?

Tirania ·actualului guvern e atât de f~ţi.şă;•:încâtm~a:rsocoti .onorat să. fitr chemat in faţa· ·unei âstfel·de coinisii/;Vă asigur,.:Mr. GaHaHn, că voi 'ş!t să m~ .. apăr. · · · O . rece străngere de mână încheie acea•stă intrevedere nereUşită. .. . · Secretarul de stat al trezoreriei, Galla~in, plecă ferm convins că niCi o - inţEHegere nv era .posibila. -- ·. Pi<JcUţja cu Richard sunderlăn.d ii sporîse a(ltipatia peQtru î:> 'categ'î:>rie de Oamerri, .care îşi. inchipuîM că stăpânirea banului îi plasau deasupra vulgului Şi le. asigurau imunitatea. faţă de legile ţării. PuterE!1l.. lor trufaşe trebuia ·zi:!rdbită. Richard Sunderland .se plimba•furios prin cameră. Puţin îi păsa.· de Jefferson, dE! comisiile lui senatoriale, de .Gallatin şi de toţi colegii lui de cabinet. Avuses& .de-a face cu oameni de stat..mai primejdioşi, fără să-şi fi pierdut cumpătul. După ce ttecuse prin pârfolul Revoluţiei- din Franta. nu îl mai speriau crizele de isterie a!e lui Jefferson şi ale lui .Gallatin. Nu neglijă însă a-Şi lua' câteva elementare măsuri ge apărare ... Apoi alte evenimente îi atraseră atenţia. Rapoartele lui .Jules Lafont devE!neau tot mai îngrijorătoare, Regele 'Carlos, îndemnat de Godoy, înCE!rCâSe să. imite pild!l f.amiliei regale portugheze şi să fugă din Spania. Dih ·.nenorocire peiltru el, .înţelesese- prea târziu că Napoleon abuzase. de. b.una sa credinţi\. O' revoltă pUsă la 'cale de Femand6, Prinţul de Coroană, dejucă _planurile lui · Manuel Goodoy. CâriOs aiiVCJea;încolţlt, fu silit. să abdice, în vreme ce moştenitoruLtronului se proclamă rege sub numele de Fernando âl VIHea. Ormă o comedie, in _care suveranul ·detronat, povăţuit de Murat, îşi retractă abdicarea, -Spania avea acum doi regi. Napoleon SCJCOti că sqsise momentul să pună capăt cortfedieL

. -· .De

'

'

'

'

'

'

'

;

·· DINASTIA ...... ' SUNDERLAND . . BEAOCLA!il --.. . . . ~

~

_

215

· ConvociLia Bayonne şi pe C!lflcs ai !V-iea şi pe fiul Săui. Mai de voie, .mai de nevoie, cei doi suverani răspunseră la chemare. La Bayonne avu loc deznodământuL Şub. presiunea ameninţărilor, Fernando declară că renunţă ia drl'!pturile sale la •· tronul Spaniei. Tâtdeodată; Carlos al. IV-lea abdică în • f;lvo!lrea lui Napoleon. Casa de Bouxbon înceta să m;ii ;domnească în Spania. Astfel se prăbuşi în chip blll;lesc o ·oinastie .ce. dirijase două .secole destinei.e imp!;1tiului . pe teritorii.le căruia soarele nu apunea riiciod.a'fă... ·. , . . .Fostul rege.. Carlos, MariacLmJisa şi nelipsitu'l lor Godpy, se sţabi!iră pentru un timp .la Compiegne, apoi se ret.r.aserii in Italia unde aveau .să mucegăiască p:ână ia rnoarte, dispretuiti de o lume întreaga. Mai - ' ' -. demn. Şi deci mai primejdios. Fernando ai V!Hea fu internat în colivia aurită a castelului Valem;ay, . proprietatea lui Talleynmd .. . La 8 Îl.inle 1808, Napoleon dărui. coroana Spaniei fratelui său Josephe,. care avea experienţa domniei. Înainte de 'a-1 crea rege al Spaniei, imperia!ul său frate îl înscăunase pentru un timp rege.al NeapbluluL Josephe Bonapa1ie îşi luă numele de Jose, iar ia 22 iulie întră triumfal in Madrid, sub protecţia baionetelor franceze. Populaţia îi făcu o primire penipilă, huiduind cortegiul şi pe n.oul lor Sl!lleran.. Îl .porecliră Pepe. Botella, Pepe Gldndirul Mărgini ţi la minte, madrilenii nu reuşeau să conceapă că Josephe se transformase . .in spaniol, printr-o simplă spaniolizare a n umefui. · Poporul duse atat de departe ingratitudinea faţă. de noul suveran cu care-i · fericise Napoleon, fiiuritorul de regi, încât dezlăliliJI L!n sângeros război de rezistenţă impotriva uzurpatorull.i şi a francezilor l1uliţi. · · O j:Jiită ·c€mfrală se constitui sub condur:erea octogenarului conre de Floridab:lanca, luându-şi .. "

"

.~~i~.6_.------------~------~~V~IN~.T~ILĂCORBUL atribuţiuni

de guvern provizoriu, pe timpul lipsei din ţară a suveranqlui legitim, Fernarido al VU-Iea, În vreme însa,; ce poporpl lupta cu disper.;;.re; pe baricade, i!.dunarea se vjăguia în discuţii steril\3, fară niei.o .legătură cu razbOiul. de eliberare şi cu jalnica ··situaţie economică a .ţării,. .. · Corîdiţijle geografice ale Peni.nsulei lberice şi 6aracterul. de cruCiad
. 6a

. Vera Cruz .. , . .in cabinetul de lucru al .lui Adri.en de Beaulieu. domnea. p~numb.ra. Perdel.e groase acopereau .ferestrele. Adri~n,avea)luzia. ·.că împiedicând lumina · .crudă soarelui să păttundă în casă, răcorea aerul.. .Sudoarea îi inunda. faţa încinsă, gâtui, pieptul dezgolit. Îşi smulse se ~ravata, . şi îŞi deschise.~e larg cămaşa ume~dă şi fierbinte de. parca ar .fi fost scoasă 1::\in. etuv!l. ·•.· . ·· . · .. .· . .In vreme. ce· citea qocumente.le. adunate vraf pe . • irtas'ă, îşi f~cea vân( cu un evantai de frun.ze . .Din · • când în când •• sorbea apă dintr-o cană de cristal, plină .p.e jumătate, în care st6n;;ese lămâie şi portocale. li îrlr1ebunea zăpuşeafa grea, lipicioasa .

a

DINASTIA SUNCERlANO BEAUCLAlR ~--~-··

217 ··-~~---··

Adrien de Beauiieu era tulburat. Evenimentele din. Spania TI inspirau t.emeri serioase. După. ce îşi va . impune autoritatea asupra Spaniei, Josephe · Bonaparte nu va anula oare concesiunea acordata de · Carlos al !V-lea casei Sunderland? Adrien ştia că . socrul său săvârşise greşeala de a nu-şi asigura ; leg,ături cu anturajul noului suveran. Nici la Paris, F\iţbard nu mai avea susţinători puternici. Prinţul pe Tâlleyrand căzuse .în dizgri!ţie, iar Mon.sieur Fouch9, mlhislrul Politiei, era într-o postură grea .. Un singur argument părea să finiştei!SCă întrucătva temerile lui Adrien. Coloniile spaniole refuzall să accepte autoritatea uzurpatorului. "Sau regele Feroando, sau · nici unul" strigau mexicani! cu înverşunată ură. Era limpede că Josephe Bonaparte··· nu se va resemna să accepte această încălcare făţişe a prerogativelor sale~ Din fericire, Napoleon nu dispunea de o flotă suficient de puternică, spre a pedepsi coloniiiE;l.. Daca în această privinţă Adrien îşi • ingăduia .-pentru moment --să fie oarecum liniştit. · se întâmplau însă alte fapte bizare, care îi dădeau mulţ de gândit. Agenţii săi din porturile mexicane îi . semnalaseră d.ebarcări de arme la Tampico, Tuxpan, Tlecatalpan şi Campeche. Armamentul era adus de . corăbii sub pavilion britanic. Şi _la Vera Cruz, Adrien surprinsese un intens trafic. de arme. Cina le furniza? ·. Cine le comandase? Se pregătea un pronunciamento, · sau toate acestea se făceau cu asent!f'lentui .· viceregelui? Adrien era..perplex. Potrivit contractului ·de com:esiune încheiat .de socrul său. cu Spania, casa Sunderland-Beauclair avea obligaţia să furnizeze In . · exclusivitate arme. trupelor spaniole din colonii. Această. obligaţie fusese îndeplinită fără înfârzieri. Ce rost aveau atunci· .debarcările acelor ·arme de provenienţă

necunoscută?

. 218

VINTILĂCORBUL

)ntrarea oavelor britanice în porturile \iicere'gelui ·Noii Spanii avea o explicaţie. Anglia devenise ai iata Spani~i, ,după 'trecerea a.cesteia In . tabăra osli.lă lui . Napoleon:•Hestul.rărnânea însă. nebulos. Acest r:nister · trebuia d!!zlegat. ·. · În actualul .stadiu al afacerilor. sale, Adrien avea nevoie de o .situaţie pol iti că stabilă in Noua Spanie. 'Numai în .asernehea condiţii exploatarea. min.elor se outea• 'fac.e norrllal si .cu randament relativ ridicat. • . ~Aclrieih~vea o•explli';abi lă !()bie. !mpotriva oricăror ·tulburări cu caracter pblltic: În antrepozitele sale din V era ·Cruz, Mexico şi San Miguel de Santiago, acurnulase mari cantităţi de aur şf. argint în lingouri, pe care IJU :le putea expedia în Statele Unite din .cauta em bargouloi. .Atâta timp .cât iingourne se affau pe teril'oriul .mexicari, Adrien nu.::şi găsea liniştea . . Ar fi fost totuşi o soluţie. Prdfitând de faptul că .nav\'l!e britanice puteau pătrunde In porturile Nqii •SP.ariii., .sâ expeqieze a.urul şi argintul în Anglia. Din ·. aceasta cerea tir:rip. În primul rând trebuia să obţină autorizaţia socrului său, iar in a! doilea rând să mobilizeze un 1}1are număr de nave pentru executarea transporturilor. · · · · !şi ;::bemă secretarul căruia ii dietă o scrisoasive âe arme În Noua Spanie. "Servipiul meu de informaţii, continua el, nu este la înalţimea .evenimentelor. fn ţara aceasta în care. mişună spioniii Franţei, Angliei şi ai Statelor Unite, .am nevoie âe o. reţea de agenţi care .să-mi furnizeze· :infonnaţii de primă .rnână. Socotes.c r:~ecesar să trimiteţi în ·~oua Spania pe Jules Lafont, lncre.dinfându"Î. misiunea de .a reorgamza serviciile noastre de informaţii.

.

.

DINASTIA SUNOEFILAND BEAUCLAIR Ştiu

că,

După

ce term!nii tllctarea,

Europa

219

rărnâne

pe primul plan al preocupărilor dumneavoastră.·. TotuŞi, importanţa pe eate au c.âştigat"o coloniile spaniole in complexul a:facerifor dirijate de casa noastră, impune un interes sporit, şi o vigilentă permanent trează. .Ar fi .condamnabil să ne lăsăm .luaţi prin surprindere. Aştept ordinele dumneavoastră." bău. pe nerăsuflate

o

cană de apă. Îşi şterse cu batista sudoarea ce-'! imbrobonă iarăşi faţa şi

gâtui. -· Cifrează scrisoarea şi expediaz-a prin curier special la: New York, porunci el secretarului: Anunţă. şi pe ML Charles Sunderland să-şi facă bagajele. Mâine .în zori, plecăm spre oraşul Mexico. · · Secretarul ieşi fără să. rostească un cuvânt. Ştia, din experienţă, că iui Beaulieu nu-i plăGea să i se vorbl')ască cneîntrebat. .Rămas singur, Adrien trecu la fereastră. pădu la o part\'l perdeaua grea. Lumina albă, crudă.. a soarelui mexican, reflectată în zidurile . . . · albe, portocalii, roşcate, 11 făcură să închidă câteva clip!> ochii: Strălucirea aceasta orbltoare, de .. metal ţopit, era insuportabi!ă. Abia după un răstimp se mai lami!iariză cu văpaia torentului · de. raze fierbinţi. Apele golfului Msxii:'. erau de un albastru· 'Inchis, rnoarat cu tonuri violete. Peste întinsul mării o putere nevăzută aşternuse o roCă de mătase grea, cu luciri jucăl.lşe şi scăpărări de soare . .Pânze!e albe ale câtorvacorăbii, ce se indreptau spre intrarea portului, păreau brodate pe fondul albastru al golruiui. Arcul de cerc al orizontului despărţea ca o muchie de cuţit apele albasţre de cerul învăpăiat. Pe. Adrien, speptaco!ul acesta magnific li !âsa indiferent. Preocupările lui · erau de altă natură. Călăt.oria fixată pentr:u ziua următoare; cădea într-un · moment foarte nepotrivit. Problemele complicate,

·:::.~2::c0:_·._________:..____e_ --~-.VINTilĂ CORBUL care i !>8 ptJpeau :zi de .zi, cereau o. dezlegare rapidă, o prezenţi3. continuă, .o atenţie îocordata, Potrivit instrol';ţiuniJor date de. Hi.chard Sundedand, ţ;oman.dorul To\liinley şi căpitanii Cot:hrane şi !)!lcLaughlih nu li.Jziu nk:i .o .de(:îzie importantă fără ' să-I consulte, Flota comercială ..1hreoistrată sub . pavilion oaitiali Îi procuta num~r bătaie de cap. Autorităţi le. insull•~r îi· tăceâu .· difit:1.lltăţi. · Ori cia.fităţile, .• · Jr]cepănd cU îniJ!ţiidemrihari şi terminând cu ultimii · yameŞr,.. pf!efindeât:l>'cad6uri .propofţionate cu rangul ·lor. Af>fl. .;nări, .pa;vHi;:mul haitian. !)l.! era respectat: Combinaţia

. aceasta se dovedise ·.

puţin:

n!in:tabilă.

Adrian era hotărât să treacă toate corăbiile casei SiJnQerlar;Jd sub controluL societăţii britanice .da naVir,Jaţie recent înfiinţată la Londra. · Pe timpuj absenţeisaJe din vara Otuz, Mc Laughl in avea ·s.ă-i ţină locul. JIAarinarul acesta priceput şi desţolni c, merita. toată încrederea.. Adrien ezita .să~l ia şLpe Ghar!es Sllnd.erlanţl . .în oraŞUl Mexico: Tâniîrul !icesta zurt>agiJJ era o· adevărată. pacoste .. La. Vera . .Cruz se ti Dea •numai de chefuri, . de. femei şi oe · scandaluri .. în fliV.EJrnele din poti şi i::artiereie rău famate, era mai temut decât ciuma. Se înhăitase·cll.o ceată de til1eri t!raolî pierde-vară,. cu pungile veşnic do.idora, care sub îndrăzneaţa sa conducere; băgaseră spaima Şi în c!:)i mai aprigi bătăuş] drn Vera

în.

6~ut:• ,,Gumifi!eş,fe~te,'băîefe;>:îl povăţuise Adrier~. Mă

tem să ntr& termini cu d.!'l cutit în spate''. Chărles răspundea Cil n;oip:ăsare: .,;Nimichl.l mă poate atirJge~ tvHmi.'scălcJaf în sângele balapiului ucis .de sregtfied: ·

• Am avut

grljă ·sa"mi\ungcşi·ufl)erii şi călcâ.iete'''·. AdrieQ nrî mai c av'~ă • ce 'răspunde. Chartes îi :tnchlâea gutai cr.r atoti\lme şi 'pilde mitblo>tii:e. se ale\lesf> cu ceva. de la Oxford. DeŞi n.ăzdrăvar1UI său

q

~Cl;JrlJ,f)?ilc'ÎÎ .eta poVar~, Adrian socotise că cel .mai 'intelept era ;sîl::'J ţif)ă s.ub dire.cfa sa supraveghere. • DtiCă i.s-arSiitămpla ce.va .băiatului, cutns~ar justifica . faţă. d.e. Richard. SundE!rlanq?~ .. ·... ·

221

~~····-.

dimineaţa. unilătot:)re,

caleaşca de călătorie. _po-rnr --_la drum encortată _de o: ceată_ de tr_eizeci de -s_ervltori- Jnarm.B~ţi,. _p~ drurra..:rfre ac-~sJeGt nesigure,- n_ic~: o ·precauţiune nu era de prisos. Şi Charles îşi luase -:o_ameniL -Cinci· indhdi! c:u -mutre- patir.)t!lan:;, carearătau mai vârtos a bandiţi decât a slugi de casă . mare, . ' Primul,
ln

corn

'"

-

.__

'-

',o

"

-

-;--

"

'

-

'"

----

-

.-_-

"

,-,-

,·-.,,,

-

' ... - , _ - -

••

o

---

,._,_,,

----

__ . , _ • ._,

VINTilĂ .CORBUL ··îşi: .ucisese ·fratele inr.olat. în armată. Gomez; ;;:~!. treilea

: metis, fusese paracliser la 'Catedrala Santa Prisca din Taxco. Nesternatele carEî împodobe»u fruntea şi ·•· :vEîŞmintele.Sf.inteiP;risca şivasEîle .de aur şî argint din • altar .îl obseoau cu sttălucîrea lor. într,o noapte, nu \.c~naiduses.e capabil săi!upte împotrîva ispitei. Furase · :llr1.ţolier de ro bine deipegâtul sfint;;li şi Lin artofor .de ·•· .aur,.:care.C:ârrtiirea două.;kilogranîe şi jumătate, apoi fugise îii'cotro,'\îl dusese :mintea. După felurite ' pe(ipeţU;riimetisî(la Vera Croz, unde·vânduse·cupreţ buttc
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCî..AI.R

veri.dică salvatorilor; înapoiat de Vera Cruz, stătuse

.. ascuns. un timp. Când socotise că primejdia trecuse, scos.ese capul la lumină. Pe tOţi patru Charles Sunde~land îi luase sub protecţia sa. La rândul lor, Pancho, Zavala, Gomez şi paquito iijuraseră c;redjnţâ veşnică. Aveau chiâr de. gând să-şi respecte jurământol, atâta timp cât noul lor stăpân ;le va asigura un bliq cu .mâncare, o hanţă de spinare şi doHrei g'Oioganiîn buzunar. Marile Lor s.ombreros care le umbreau tafa arări'lie, poncho-vi p('lstriţ .prun'cat pe umăr, vestele. brodate şi pantalonii. strâmţi; îi făceau Mt· semene ca nişte fraţi gemeni., încântati .de hainele lor nOi, mai frumoase decât . ale slugil-or lui Adri<:m de BeauHeu; câlăreat.Hntr-un· grup aparte, •dându.•Şi aere şi cântând P.e întrecute, când praful ridicat de trasuri şi de propfii lor cai, nu Je închideau gura. În trap lhtins, cortegiul străbăt.ea jungle joase, din încâlceala cărora. se înălţau palmieri. •stufoŞiv· bananieri, hiblscuşi cu flori roşii căscate ca niştl! boturi-- de crocodil, frangipani!')ri acoperiţi- cu flon înstelate, asemenea unor podoabe ·dE!~ Crăciun. Păsări mari, cernite, zburau perechi, în văzduhul aprins. Nori răzleţi, zdrenţuiţi, pluteau singuratici la mare înălţime. Aerul era umed şi ln'ăbuşitor. Î.n zare, munţi albaştri ca apele mărilor îşi înscriau piscurile danteiate ţ>e cerul .alb, de plumb. topit . ~ .~ După căldura de etuvă din zona maritimă, răcoarea regiunilor de munte dezmorţea trupurile calatori lor moleşiţi de zapuşeală. În harliJrile \n care poposeau. peste noapte, li se serv<~au mâncăruri exotice şi dulciuri. cu · gust ciudat. Tortillas; ertchi!adas, tamales"'. Tot atât . de exotice ca şi numirile 'lor, ·lasau în gură .. un parfum care stăruia. multă vreme.. .Parfum de piper, bananţ>, ardei roşu, de · agave si de porumb indian... Pe măsură ce drumul se. căţăra pe c.oastele mun ilor, a
-

1

-

-

-

-

·. VINTILA CORBUL organisi'jlele peprinse cu ;ză.puşeala din preajma m-ării .. în, depărtare; se vedeau vârfuri semeţe, care•{inteau cillmile;wăzd!Jhului: .Odi;iioară le împroşcau .cu lavă, pietre înro.\)îte. în, tac, şi tromb'e de fum şi sc.ântei. Riscurile aveau nume cântătoare,<· . ca o melopee 'aztjl'că. Ciflatepetlr Cofte 'da Perote, Popocatepetl, . c~xtacihuatl .. · ···· · .. ··· ·.··. · . · ··· · . ·······'.• Prăpăstii: adânc!; hăudfn.tunecoaseşi reci ca nişte . guri ·de.•m(}r,rnântse.deschideau!aniargine.de··drurn. De cealaltăipart;i.ser.idicau:zidud stâncoase, abrupte, · de> care se ,agăţă(J .arbuşti pitiCi, ce•al/eau de •furcă uneori cu vânturi năpnisn'ice, stârnite din senin. · · bwmul şerpuifor coborî ;'lpol · spr~;; Val.ea .ce adăpostea 'str:ă\le.chea capitală a .aztecilor, Tenbchtitla.n. Pe ruineie acestui oraş pusese conţhistad:Orul Fernando, Cprtez temeliil.e. noii capitale, denumită Mexico. In incin.ta templului aztec inaugurase o piaţă .centrală, .înconfurată de case măreţE;) Şi, dmninată de .~difit;:iul impunător al primăriei: Jn partea d~ nord, pe amplasarnentul •.. ;•piramidei Huitzilopochtli, du rase o cat~dra.lă cu pi~tre · . cioplife ·din idolii sfărâmaţi .. şi din templele aztece; dărâmate în cinstea religiei creştine victorioase:. MexicoL .. Oraş spaniol .durat pe ruinelerunui oraş indian, Palate .cu laţaqe sobre, ·întunecate, care oglindesc trufia spaniolă) sute de biserici şi QaU~drale; c;onstniîte in cel mai tn'florit sti.î ·baroc; case verzi, .. galb)'lne, rbşiî. sânge'i portocalii, albastre, cu· acoperişuri plate, ferestre zăbrelite :şi potţi ferecate;. pieţe adormite, străjuite•de arbori gigantici; mânăsliri cu ziduri groase; ca nişte citadele,.cu cuf\i interioare,. . . răcoroase şl.arcade împodobite cu flori de. piatră; · :.Qrădlni luxurlan1e care. îşi, împrăştie cu profuziurie ·... 'parfum!.lrîle tari, necunoscutB' europenilor; fântâni 'decorate cu moti.ve arhitectonice de .o extravaganta· .fant~zie; apeducte de x.piâtră, străzi. pardosite . cu piatră,. statui de piatră, cruci de piatră .. , Piatră din ·. belşug .•.. Ph'ltră :şi ap;;L:, .

.

_I:)INASTIA SYN[)E~L~ND BEAUCLAI!'l_·_____________225.

Mexi_co e· un oraş lacustru. Ca Şi Veneţia. Tenochtit!an _ a fost dumt Îf1 mijlocul lacului Texcaca. Spre nord,· apele sale. se leagă ·o.e lacuri le Xaltac
226

',.

· VINTilĂ .CORBUl

'

nepoată de treisprezece ani, despre a cărei ,frumuseţe se dusese tairna. Manuela era un tip de

avea o

anda!uză>co . forme încă neîmplinite,

dar ·care · promiteael comeri de voluptate,,Contelui de Valdi.via ii plăc(lau fru.;;fele ver,zi. Era bogatşi d.eci capabil a-şi .satisface capriciile. Oucele de Montefrio poseda mai >rnul~e titluri deciit banl Beţiv şi ·cartofor, risipise la . masa verde doll}enii uriaşş, palafe, mine de aur, ·· · zăcăminte,încă h~xplt>lltate, Hul său,,.văduv după ' primuLan:de căSătorie·,'.;pierise·ucisde un peon căruia ii .seduse'se nev~s!a. M1muela ră/năsese să legene bătrâlleţele. ducelui. Dar acesta prefera să fie legănat de braţe mai puţin inocente: .· Curtezanele care-i plăceau lu.i costau scump. 'Foarte .scump. Şi punga ducelui nu prididea să acopere pofrele de bani al~:> curtezanelor şi lăcomia nesăţioasă a meselor verii C.onte.le de Valdivia, ceruse mâna Manuelei, făgăduindli-i ducelui în schimb o magnifica rentă . .•. . Acesta nu se îiWofse numaidecât la târgui propus. ·.•... Prea era mare ţliferenţa de. vârstă între Mânuela şi can.di~atul ei, prea scârnavă. era stricăciunea acţ;lstui!l" Dar. şcrupuleJe nu rezistaseră tentaţiei. Căsătoda se .făcuse cu mare pompă. Granzi de Spania, înalţi. d.emnitâri . şi mari latifundiati. luas.eră parte la. cere;'flon ie. Căsătoria fusese consumată în ciuda \u~r:stei (r<)gecje ;a feWi. Dispensa acordată de Papă. îngăduise. îndeplir]jrea ob.liga\iilor conjugale. În sfârşit, •.contele de Valdiy'ia avea o nevastă tânără,· frumoasă. şi aptă aci dărui .mai târziu copiL , Filozofii Spun Că tericirea nu e la îndemâna muritorilor: Contele de Valdivia. se socotea fericit. Poate că tocmai aceasta stârnise mănîa zeilor. Cert · este. că:Ja şase luni după căsătorie, TI izbise un atac -de apoplexie. .. . Potr.ivit tes'tamentu!.ui său, toate .bunurile rămăseseră vă,ăuvei. La patrusprezece ani ne împliniţi, contesa d.e \laldivia,se vedea • stăpâna unei averi

DINASTIA SUNDEF!I.JU>lO BEAI.JClAlR ·-

·--~-·-·-·-·-·---·

227

necup.rinse. Bunicul ei,. duc.ele, primise. cu mare !:iucufie vestea mortii soţului ManueleL Se şi vedea în fruntea uriaşei averi, de care'. va dispune .după bunul său. plac .. bar spre. marea lui. surprinde~e •. Manuel.a înţelesese să:_şi păStreze independenţa. Ajutată .de oonsilferii juridie'i, lăsali . cu ,.limbă. de moa.rte de răposatul cante, administra aversa cu o uimitoare Şi precoce înţelepciune. .Bimicul <Si rămăsese. ·st;~l3i\ ronlăie tep.ta. stabilită de bunul său amic şi s'a deplâ.ngă ingratiti:ldinea nepoate!, ci'!re •. uitase ca ajiJhSese fabulos de ;bogată• ntlmai .graţie. :{uf. . ··Până la douazeCi Şi patru de ani, Manuela de Valdîvia .îşi· păstrase cu credinţă văduvia, Nu din iubire sau respect pentrcu memoria fostului ei soţ,· el din scârbă pentru c?s.nicie. Scurta ei e:q;erienţă conjugală o dezgusţase de .dragoste şi de. bărbaţi. Respinsese nenumărati candidati. la mâna şi laaverea. ei. ~Printre !lceştia figura şi tăpitanul general. al Guaterhalei.. . . . · · · ·· · · · · · ' · · ·. ·. · ~:·· o• . · Dar &os. se pricepe să joace faSta şi celor mai invulnerabile virtuţi. lntr-.o seară; pe promenada El Paseo, din oraşul Mexico, Manuela de Vakfhria întâlnise pe Adrien d.e Bea'L11ieu. Mi:muela se ·afla în trăsura domii liiez de Alvaradd, pe' care· Adriel'! o cu.noscuse fa o recepţie oficială. Beaulieu călărea un superb cal alezan. La apariţia chipeşului cavaler, dona lrtez oprise trăsura. Sc'himbaseră ·saluturi •si complimente, Dona lnez il prezentase Manu.elei. Când privirile lui Adrian. se iritâlniseră cu ale tinerei contese ·. un fior !e electrîzase fiinţa. Sunt oameni care nu cred in multcârit.atul coup de foudre, folos.it atât d.e ·des 1n romane.· în iubiri le acestea ·· fulgerătoare, işi au totuşi obârşia cele mai adâncî şi mîstuitoare patimL Dragostea dintre ManueJa. şi Adrien nu inflorise în umbra boschetelor de trandafiri. şi Jrî .sunetele. melodioase ale s.ererîadelor nQcturne. Nu ·schimba$eră mesaje. de ·.dragoste şi nu se plimbaseră prin parc sub clar de lună.

. · ;.pol'lte că'aJ?stioenţa'Vi.ftuoa!lă·'l:l:il:itătiuelei 1nceptli!.t;J'' •·• :rsă~l· iipE!SE!;' ptea. grelil; #mariLe Poate. că. momentul· iTâse!i.iF~r!Ei.lnic. Şigur er;·. f?ără falsă. :pudoare; ···. tăra · etiz}e .de ..

. :conşiH5tâ;;şi•.ftără'~st;!Jnzişl!fhf) .· , . · · · •.. ·• · ... · • ·.· ...•.· ·:,A,·:klo~a .zic'.>dt:ipă:•'a(niazâ'} El ~aseo; Adrier:~· ·• ; fîlJ>eŞe iăzUt• iîh ·trt);Stlta: .:Cqpte:SeL Sucpriză, ··. .vâlvă ...

Pe ..

·. ;· comilnf~J,ţil, . hăr.feiL..:•>Sen'in~; rnândră, Jliî;pret~ind .·.·. qpipi a Pll ţmcă, MaMe la .se; â tii$, a alăhJri de ,arrn:mţ. ·. ·.. $'tiîî"căcffrăînspff!tDar (11a)'ştia ..c~ iut:Jir,Şa-lot 'atât

era

de

put:efnfcă: .încât~;ac!:ist obstacol nu prezenta ·rm·· po"'an'ţ· <. •' ·. ·.:·: .'." ·· · • · .·. · · . 1.' .·a· •.. . · .· . 0 lunâ întreagă zăbovise'Adrien ln .oraşUl Mexico. :Şi ace_asta numai perlftu :~~şi petrece ziiele şi nopţile în braţele iubitei' .sale~ 'Pasiunea lor Şe d~zlănţuise pe n.elişteptate, ·ca ur ural;J~n. Dar, Si) re deosebire de urâ'gan'E!, ·'trecăto,ar,e prig d.efini}ie, forţa şi .ÎI:rtpetuozitatea iu l:lidJ :'16'( . pareâ ~a se· .eternizeze. P"Eintr~ lvH~ndSia o orgie··oe !limţurf. . Batrânul <:;ofite 'L.Ie:tl"eiise imper'le~ti.şi.· p'fEia cietimpurtll~ARoi îl"ldelu.ngata :lor cotnprimare'; ·sub preslunaa cqoye.niei'iţelofşi'a uhef bl'ţare temeri ..de necunoscut, le· (mprimase.;
era

de

OINASTIÂ.SUI\IDERLAND BEAUCLAIR '

'

:- '

~- -

_.

1nd.,ra _, __ ' -"'\ - "

'

_.

~~· ~

--

y

--

-

-

-

-

-

n;cl· nu·' s·e 1nc:"n~ta oa~c'. cu "l·~·~~rul __ J,- ••• - ' · ' • /:,4,•-- --~~""--'"" 1 .', daa -""' - -""' ...", !,.(• ---

}:{~~--ţi-_ -~-~~r
de·

o

feme1aţ."A;'tei
i;i:>iŞl

de; al;lr

f!)::UţTj!Jlilse .,Q~ c~nd;.).LIC~~';:'$ul:l paţrcmaju! ~u)'fjii:;~ard '-'q:ili:· t%.rflţ{"' ''!ii#~i?-1Lfi,ŞtQ·ar~:~:·:_-sprE:t~_-" --~;i ·Jh{Jă.di!~t :- 6_. --~I,at~ _ r...,-,:,+;;~,..,--.;..o.·;;·'"'tn~n.li

:-l,~(';(~lf~!--~J~;.rca._

f'P>-;-~<

)'::!'·--a·:; ..f:::.n:·r.·; ~ ,}.J~ctL_! -""'

"' ~ ·A- 4 """'il~

11.

,""-~"'"''>,rt:::

,___. __ ,_, __ tt.J.l_

,_

ct~·

v·

~~K~!!'~~,:;2:~~~l~ ~ţ;i~·t;i;i~,t~i~~;e~~~~ !~rg~ . 1

9

pc\=Jitltut g:atn:~le. pr;efl.OEliJ~. s.coas~, dn? 'Ţlarunlal'!
p_orunQ:!Ie_ -J.u.il îl pasionau _până _la.___ J:rxtaţ. MiirlCci--,·;: ·. aceasta titanică, danipectacuroasă, cli3ver;ise o parte il)te.grantă .a fiinţei fuL Raţiunea de a. ti: · ·. · . Pe .de altă parte, nu. co.ricepea. nici. să. renunţe fa Manual!,!. Pien;!ere.a el ar. fi .echill§l.l~t Sl! pn :::J>tf!Pl.i§l]l, Şj ea Illr:~ţelesesec Pentru
din .Mt::xico., ,şi . P;ici , patate!e "9~:1Tinit?ti:.n;or:'·_-;sp-Şili'q_IJ-::~_ .;,·;c,;-·_ :--~ ·---:~··:· ----~~,:~_:- :_;.-:~---~---:~).crP,ol!lgr

b.qgaţi

>·

_

__ ·-_, Pf'tfZetta ~_;ii; :AcJrl$n o. ~~-~ţ;.ţ·ro.PErJisa cu. -p_rh:toSlnţă de_

to

u _o-~ - ·ra~m;;,,_ ~·a-t i •.Cj••O ..y_

·~·a· ~c~s•e ·p· ~rrv~t'nn· ·~· p·,5.·n·r· tv "'c;< 1:;:( __ 1.. _, .' _.u,l~----·-: .. _-..d i ,

n,,,·l ,,, ~u'1· 1o.u ·.:,."

- - in ·aprOpi_eretl_ .luj, _îŞi StabiiiS~ r~$-e(,Hnţ-a în oraşul :: ·tv1_ţ:xJţ:o. UneOri i1 Jriso{ea ~la· Veta _C~-u~:-:~:~·tmostt?r8. _~;Qiedă:. . .de ·jun_g-iă,_ ti:9_-pe· soriSta ~Jb!fufui ·ca!J"'~pe_che, : ; -nu--r Prfa.-· ·pt;:,Prfhs-ă ·cu....aerv! cti'rat- al ·înă!ţlmi!Or, c_L; vecinătatea munţ[lor ,~cu răcoarea văilor u.date d.e ape -_ .năvaJni,ce •.. nu -ţ:Upora:ta atfrlosfera, de_- ett.ltiă dE !a Yera_ "' _:c-ru:z:. Rareor! maJ găsea _tim~ să îş_i ins_pect,ez·e •. domehiil.e .•.ll..dministratorii, lncur~ aţi de această.lipsă ', de control şi siguri .de impunilate, începuseră să. o •.. •. ftire. Ea nu lua nici o· măsură. Iubirea pentru A.drien

1. era atâtde i.

Şi

exclusivă, )ncât nu o

mai .interesa altceva.

<::u Adriel) se petrecuse o schimbare. De când o ···.cunoscuse pe Manuela, nu mai părăsise teritoriu: Noii

VINTILA CORBUL

230

~~

Spanii. Sub pretext că V era Cruz era un. centru din care putea: dirija mişcarea flotei comerciale din emisfera ·.occidentală,. încre.dinţase căpitanului. McLauglilin: comandqruiiJi Townley şi lui Leslie •. Clinfon, .consili~rul p!'lntru · afacerile americane, · misiunea •a$ a. inspecta periodic fu inele dî.n America de Sud. 'De$i era însoţit de ChadE>,s, trase şi de data ••aceâsta tot la palatuiValdl\lia. Manuela H primi cu :'ef.uzil:me. ··. . ·..•.· ·• • ·. .••.•• · ·· · :ctrarle~Cl:luodertandînţelesemwinaidecăi:. CiiJic, nlJ manifestă. nîd •0 dezapr0bare 'faţă de preferinţe . acordată ..de. Adrlen unei remel. străine, in dauna Georginei. Nici cumnatul său nu-şi tăinui legătura. Mapuela de)Jalt:livia făcu o .putemică impresie asupra lui;.Charll'!s~· El nu~şi •exterioriză admiraţia datorită .prezenţai..lui Adrian şi unui rest de decenţă, .pe care Mal,'ll.lela .ştia s.~o impună, în ciuda situaţiei ei false. ~ }~"'seara, .Cit:e<;~a, 9azc!a .. le. oferi u~ pra~ni_? ;mparatesc, Vmunle, toatec ;de provemeoţa spaniola, erau 'neîntrecute: Spre ui.m'irea luiAdden, Charle& nu se. d}idti .o:>a de ()bieei il? .spE:Jctacqt, Se m!lr:gini să bea moderat,· astfel, încât .să-şi păstreze Juciditatea şi·. prezenfa de .spil-:it, Ceva mai m0h, fu un model de po 1iteţe. . . ·· Se ridicară de la .masă, abia după miezul nopţii. Lui .Charles i se pregăti .un aparta.ment'cu ferestrele spre .grădi.qa it\.terioară a palatului: Pal:ru camere mari, ..cu . per:etH cVăruiţi, c.u bârne aparente, afumate-, .. cu ·mobiie grele, scu!ptate şi cd co.voare adânci şi moi. Patul latg, cll deleane ~ăs;:~citE! Şi perdele de . •·. brocart îl .încântara. După .drumul lung şi obositor, odihna pe" o saltea pufoasă era un (jar al cerului. .Adrien rămase să imparta patul Manue!ei. Nimeni din casă nu se mira 'de .acest obicei, .intrat 1n viaţa de toate' zi lele; .. · · c

.

..

A doua zi după. amiază, solicită o audienţă viceregelui Npii. SpMii, don lgnacio de lturrigaray;

DINASTIA SUNOERI..AND BEAUCLAIR '

'

231

' Mai fusese primi! şi altădată de acest înalt personaj, În epoca sa de glorie,, Mar. uel Godoy recomandase lui don lgnacio de lturrigar.ay ;;ă acorde tot sprijinul .,, casei SunderJand şî reprezeotanţilor săi. Viceregele, o supusă,creatură a prinţului Păcii, îi executase strict <po.runcile. Mare fu deci surprinderea ltli Adrien când Gonza,les Guerrero, directorul de cabinet al lui .'clon . .. . ,cJon lghacio,, îlanunţă cu regret că excelenta sa nu îl po<,~te primi, deoarece e reţinut de importante tre,buri

.

i:le staL Adden avu impresia că în jurul lui se ţese o ·•. urz'Sală bizar~. 'că i se pregătea o capcană. Bănuielile qi erau alimentate de fapte. Armele de provenienţă ', necunos,cută sosite în Mexic, mişcările de trupe, .,agitaţia pe care o observase în. sânul populaţiei. Ce ;ise pregătea? Agenţii săi pluteau încă în vag. lMormaţiile erau contradictorii şi adeseori fanteziste. '. Se vorbea .de independenţă, de ameninţarea unui {pronunciamento, de o efervescenţă · populară "·inspirată de revoluţia .din Franţa, Se mai zvonea că >Napoleon crease. o mare· flotă de război, menită să >Ocupe coloniile spaniole. Alţii atribui au Angliei aceste ;.intenţii. · · Ac!rien sperase .să obţină de la lturrigaray unele .-lămuriri. În politeţea rece a directorului de cabinet. se. )declanşase o jenă stranie. Don Gonzales Guerrero C$tia mai multe decât voia să arate. Adrien nu se. ·dăduse .învins. Declară că are să comunice. 'yiceregelui chestiuni de cea mai 'mare imponanţa, că. ;nu poate .zăbOVi.< la .infinit în capitală, deoarece :;'urmează să execute un turneu de inspecţie fn ·''cregiunile miniere din nordul şi sudul ţărîL Va mai. 'i]ămâne totuşi .c.âteva zile în oraş, în care timp !nădăjduia să. fie primit de excelenţa sa. Adrien aveâ :'.'temperament de buldbg. Guerrero r.emarcă această qtăsătură de caracter.

-- Vll\ITILĂ CORBUL.

232

--~-~------~~ ~-------~----c-~~. -~-----~-------

- Unde vă pot .găsi, Senor conte, spre a vă_ · anun.\a h_otărârea exceiEmţei sale? întrebă directorul de cabinet. · . · - · ,:.:_ ~unt găzduit Ja. palf.ltul Valdi\lia, răspunse Adrien după o ul;>oară ezitare.. • Don ,(jcinzales Guerrero zflmbi. For.mulase .această intrebare oum)li -spre .a-1 pune.. pe Beauiieu într-o · po~tUră~ delicata, Ntic_! mai menaja. Era iniţiat in . anumite< taine,. care> vesteau o .apropiată eclipsă a casei Sunoei:âlld-Beă:Uclalrr ci;L puţin în âceastă pă:ttEl a 'lumîl... . ··-•• . · . Adrian se 1napoie Ja palatufVa!divia, într-o stare de iritare lesne de. înţeles. ·· · -- }l.rn impresia .că lumea întreagă s-a c_oalizal împotriva noastră, spuse "el Manuelei. Se pregăteşte ceva.

·

·

-- N:.aş putea. să-cţi fiu şi eu de folos? - Adrien îi m'âng.âi~ înduioşat mâna. ---~ Cum s_ă nu. lnsăşi prezenţa ta îmi este de· ·-
DII\IASTIA SUI'!DERLANO BEAIJCtAIR

·-·-·--

233

tleaulieu era hotărât să nu plece din Capitală, .până nu va fi dat ochii cu viceregele: f;lu avu însă mult .de aşteptat~ .Două zile după convorbirea lui ·c.u DQn Gonzales Guerrer(), primi un mesaj elin. partea acestui a. "Am plăce'rea să vă anunţ, Senor. conte, că •excelenţa sa Vicerege!e. v-a acordat eudienţa · $Oiicitati!..Mâine dimineaţă la era unsprezece, sunteţi •·. aşteptat la Palatul GuvernamentaL · Al dumneavoastră serllitor Gonzales Guerrero." ÎngandunH, .Adrien puse plicul pe masă. Va căpăta mâine dezlegarea enigmei? În aceeaşi zi,· Manuela . primi o vizită neaşteptată. Bunicul ei, ducele de Montefrio, care nu mai fusese la ea de multă vreme, se prezentă la palatul Valdlvia .însoţit de un. nepot, Don Antonio de. Vermo. Manuela se afla cu Adrian în budoar, când majordomui o anunii:! că cei doi vizitatori o aşteptau Tn salonul maur.. .- Cobor îndată, zise ea. Până atunci, serveşte-i ~ .' cu racontoare. - Cine e acest don Antonio de· Yermo? lntrebă Adrien cu gelozie, de îndată ce majordomul închise .uşa. . - Un unchi cumsecade. -Bătrân?

-· Patruzeci de ani, replică ea zâmbind amuzată de iritarea crescândă a lui Adrian. - Nu-mi plac unchii tineri, grăi el, izbind ritmic cu degetele în măsuţa de la capătâiul patului. E însurat - Nu e cazul să te temi de don Antonio. . şi are .doi copii. - Şi eu sunt .însurat. Am şi eu un copil... Totuşi. .. --'-Totuşi, e o diferenţă. Uite, ca să nfJ mai fii îngrijorat, vei coborî împreună cu mina. · .

-~ VINTILĂ-CORBUL

- Absurd! Ce rost are să mă înfăţişez în faţa vizitatorilor tăi. .. _Se vorbeşte. d.estul pe. seama noastră;>· . . '

'

.

-· · Ei Şi?Nu-mi pâsă de clevetiril Nu am să dau nimănui soyoteală. - Totuşi ... Bunicul tău ...•

-ce.- BUi'HcuJui. meu-, mai puţih .decât oricui. puyele · de Monteffio, nu •. e burricuţul drăgăstos şi devotat

n-&poţi{pr din poye;ltile.pentru copii.

Coboară cu

-t!line,. fără tearnă căii vei ofensa principiîle moraJe. · ·--'- Dar don Aiftonio? · · -•·- Lasă·sctuputele pe seama mea. Sunt destul de .coaptă la minte spre a Şti cum să mă port. Haidem, d~~u~... .. Manuela .nu gre,şise. Pe duce.le de Monteftio nu-l impresionă apariţianepoatei .sale la.braţul contelui de . Beaulieu. Se vor.bea .atât de mult în Noua Spanie despre bogăţia acestui om, încât nu"i supăra prezenţa lui în casa Man·uelei. .· S-ar fi. arătat însă foarte .scall.dalizat, dacă Manuela .s-ar fi indr'ăgostit de un · '. toate-goale,. ··· · Du cele de Monfefrio era încă verde, deşi împlinise şaptezeci de ahi. Drept ca o lumânare 'şi de o elegap,ţă juvenilă, părea. înzestrat cu o fprţă miraculoasă; carecJ ingaduia să îşi scuture. umerii de povara ce_lor do[Jâzeci ;de ani a.ctJmulati de vreme, peste cei cincizeili mărturisiţi. . . . . . în silhimb, doo Antonio de Yermo, nepotul .său,. era tipl.Jl omule\Lilui oţelit de viaţa, de muncă şi de vicisitudini. Faţit îi •era .în ăsprită de vânt şi de soare. · Era 'imbrăcaf în alb, asâ cum obi'snula să umble pe înt insele · s!lle ·-· plantatii de . trestie . de ·zahăr din regiunea Guern.avaca. .Ca şi ducele de Montefr'io, don Antonio era .un autentîc,gachvpines, adică un spaniol · născut şi ctescu't în Metropolă~ Deopotrivă cu· ceilalţi gachupines, peA:aŢe îndatoririle militare, politice. sau afacerile, îi._· aduseseră• în Noua· Spanie,. avea un

'DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLAIR ··-·..

de creoli, de metişti şi tie indieni. Pe toţi ii pur,ea pe acelaşi plan de interioritate. Duce le Roderigo de . Montefrio îşi întâmplr, ă cu braţele ·deschise nepoata.. - ManueJita, pe zi ce trece, te faci mai frumoasă. .· .Se cunoaşte . că eŞti nepoata .mea. Priveştec-te In oglindă, Ai să"ml vezi pp.rotretţJL Eram pdn trc:cere . prin faţa casei tale. [\IlHim zis: Trebuie .să mă opresc;, A>ă'dau bineţecrrepeiateL Fiindcă. eram· însoţit de don · Antoniq, l-'<~11'1 t~as. şi pe el după mine. :Antonio Yermo o Privi .c;u .simpatie> .-· Nu-mi pare rău el§ am intrat. Bunicul dumitale .. are dreptate. Te-ai făcut frumoasă. Foarte frumoasă . . ~ Don A,ntonio este. îndeobşte ·zgârcit .îrr complimente, interveni bătrânu! duce. Dâcă Tţi spune că. eşti ftumoaşă, să ştii că nu cai pereche pe lume. Adrien se simţi stăpjenit în mijlocul acestei scene de familie. · Manuela, făcu prezentările: · · .- Bunicule, iată pe contele .Adrien .de Beauiieu, ' , uli · bUn prieten al meu .. --"-- --~>:fnc_ântat ·- îrîcârtt-at. ro!ztî ducefe_ cu· __Jjfăn~aţăcondflscender)1ă. ·· ·. · · ·· .· · · . . ··, . .Adrien se .. plecă. ceremonios. Don'Antonio .saiută cu o bruscă. înclinare. a capuluL , , - Nu mai .e mult până. la cină, spqse Manuela.Jmi •·· veti face, sper; plăce!1'la să rămân(tţi !a masă! ·· · .· ·':""'De c.e nu, de ce nu! replică Jovial ducele, care ';obişnuia sa .repete cuvintele. După dnii am putea <.prelungi agreabil seara .la .o pal'tidă de fato. Nu eşti 'de acee~şi părere, Monsenior /;; Comte? Antonio, ; •sper că dumneata n-ai vreo obiec'ţiune? · ~ N-aş. vre.a să o stânjenim. pe Manuela, spuse el, . ·-· [3unicul Şi unchiul ei s-o stânjenescă? Ce idee, 'ce idee. Vom. petrece In patru o seară agreabilă. •. · ~ în cinci bunicu!e, Mai avem un oaspete. Senor·
dispreţ faţă

235

de

.•. ,Du~e!e ..OA!JivL.au ~adrnJratie. .. .. , _ . . . " ·.·. : .Fi'l~î • r'O' ·~:ase. fata:•meât:. Fâei' rtf're"e!'Până ,_.-.,_

"'•

'''

,,.-,.'

o:·,-:•-f•,

~--·,,

·'

._,"'·-·-

-

---

'"·"-

--·---

.•·!JfrA~ '~'~j~(f!i, t~S.~w~~~ ~&~~·~n ~Ji'â\;'W~~~~;?'iÎÎf, ~~r,t!~· A(lt?ZI,,<:l.ilŞf?EtţiiJiJI, s.'!rţt.JS>.WTIc~~~r~i).·s~';to:şÎ... ·. ~\~~ ...• . • . . . . ·.· •· :.'~··. ,,c:esab;. . Q,l~a

·

t~;.s
}l~t~gerl~t ;v~\J(i.ăJh

ti!;

alb; l:iu

.. 'btifEl!%î: fnalte: în~atcate'cti~ ţăQi;~câr~fi:; Şi ~((!lpe qe. a!)r . ,.,_, "rl 's""v'r't"ri iJ•··'r'd!A' _ .,v1''"""·'--""'',-- .v._______··m·e"l.sl· t , ...",e. 1;1,-_!'1 o.':"-- •a·.l _. b"' v '"""t?~•' ,u-r.; ila_u, _·p~··r•t"''",.d. u __ 'pe •!fpsii 'ele argir{î h1as1\i,: c;efi:l 'fuai (-$'!\irit'$· ~i' mai '?ix('jftee :'mâhc?rl.l;:ir Vf'r.l}rile de''Alicaflte,'•· 'MâC!ls'îrii; ;::t;J

1

iv1alaga .$i copono, ff!ijl!in'eaLJ' ic@; sgvoarea lor. un ·

meniu d~~ o~ magnifică• iopolenţiL · ·· ' rlfl ·timpUl 'Cmai, du cete' 'rle 'Montefrio S(JSţinu Gi:înversaţia·cu neobosităcvewă: Don i!intonio era mai pUţin volUbiL Adrian .de.Beaulieu abia \lacă scotea un . eu vânt. Prezer;ţa .invitaţilor Man\.lelei îl indispunea, · .~rlest!ISrinde~1ahd. l'Jra ·şi · ma.P tacut Dar .spre ·.· ·.· :deesebi re · de 120li Arit6nio' si • d~ Atlrien Beau !ieu, m~nba'•$l"Jbea ;cât.şapte: Dupa dn ă, frecurăAa ·masa .·. de joc. Îni,iinte ):le a'~i i.ct'lcupa JbciJrfle, dueei !il• .se 'âb'(6pl'e Adrian.: Neobservat de ceilalţipartene'ri, n şopti cu non$olanţâ: • ., .· . ·. •~' ·.- Co.nte, fii amabiî şî împtum'ută,m ă cu o mie de A

V

-'

,'

--'

V

V

('

"

'

<,

'

'

V

'-

v

'

V

V

V

de

.i;>J.a,şt\J,.l\bia acpm arlJ.,băgatde~eama C:ă "puflg~ 'a{;'qsă'

inb:un &rtat·

. !\;tâlf'le.:.tn' zori, îţiJastitui . suma. . · • · ·~ BucUros!
jucau cu

patirr!ă:

Manuela, port Antqnjo

Şi

Adrien

erau mar moderaţi. Ou cere se. pTicepea să co:rrjeze norocul, printrco abilă.Şi nevăzut!:~ m;huirE) a Căfţilor. · Gnartes pierdl.l jn. primele rn_inute.df)joc cinci sute de .· piaşfri, Adrie:no sutii; iar donAntonio optzeci. Mi~zul '

'

'

'

.

.

· .· ::.•rra·'v'erele'. Atitien Jilca:•.tara' :

· entozjasm ..·· Sătrârilll duc~·.oaŞtigase:•ooţta':mrf -'de•;· ·.•· .piaştri. Adrian nu se ridica de la ·mtrsâ; '~îlre a mtliJ'; .•. ofensa p#'bonle. Nicldon Aritdnio !l'iJ'e!'âfnapiHe~luk Adeseori •răn:liinea. · pe {lândi.tr'i: •Numai • :ducellf . îl /' re'adiicea la ceatitate; hătândll-'1 pe· umăr. · · · · · · · /•-'''VJl'lde~\f'r'fl!g •.gârii;Jurile, Antonio1 .Joaca-'~i· •••.. :cartea> Ţf"â;; venit rânlll aş· vrea să te deranjez :cu • .preze!iţ?< lor, .·•Manuela, ,spase·.don· Antonio,, . ,. ·. . .· .,,,, ,,... , ,.. ·, ,,_ .. ·Prieten~k·dumitale·,. ,onc.hiul.e," :.sunt:'•. p;ri.etl!nii Casei Valdivia. Barfolome, porun.ci ~ea majordomului, .pofteşte aci pe cei doi Senores. . Cplon.elul Gorrales. şi maiorul Vasconcelos .·. apărură, zărrgănindu-şi marţi al. pinten ii, Uniformele Jor, epoleţii cu franjuri. fireturile şi decoraţiile, le .. · dădeau un aer războinic: Salutară cu galanterie pe .Manoela şi ,pe ceilalţi oaspeţi. · · · ·.- Vă .. cerem .. iertare, dona Manuela, pentru .. , •·. ·. îndrăZneală. Cu riscul de a fi inoportuni, am intrat. •. 'Avem o importantă com;Jnicare pentru don Antonio. C L~am căutat prin tot oraşul. Datorită unei intâmpli:iri, ·,,am aflat că se află Ta dumneavoastra. . .. ..,-, Ce se petrece, colonele? întrebă don Antonio .... ;, făcând câţiva .paşi în rntâmpinarea. lor: '

'

'•

2311 .

VINTILĂ CORBUl

·- fn cursui. serii,.s"a afişat .în oraşordonanţa prin · care viceregele a .convocat într-o reuniune comună., ·· audiencia şi• ay.untamientoul Noii Spanii. Asemenea . măSu(i ·se ..iau. nl.lm!'li în 1mpreiură.ri .excepţionale. . Oraşul ejn fierbere, DifUib cte lf!lex_ico a scos· o ediţie. specială, prin c:ate cere să se pi'"belame ll;dependenţa statului mexican; .. . ·. . ·.· . ' . : '-. D€)faŞameb'îe din regimentul de gardă al : .ViceregelUi au :ocupat' edifi"ciUe pu bllce importante, pieţele.şî pbnctele de accesîn·o~aş, explică la tândul .'•:sau. \f;asconcelos: Cete~i:le creoii·....(:t.J steagurf;şftorţe ·. :Oefifează
D!NASTIA SIJNDERLA(IID BEAUCLAIR ~--~-~-~-

::!39 ~-~~-~

Dan Anton(o fierbea~ - Pleava şi-a ridicat fruntea! S-a dezlănţuit stradal t:he, îi· va da~ de furcă lui lturryagarayL. Scâr,bit, reintra~ în salon, urmat de cei doi ofiţeri, cu care începu să discute cu voce joasă~ Când Manuela Şi invitaţii ei se înapoiară la rând(fl lor in casă, don ~Anto.nio ceru permisiunea ~să se retragă, -~ $i partida!~ Ce facem cu partida? întrebă indignat duce!e de Montefrio. N"o să întrerupem jocul pentru câţiva mâHani loviţi de· istericale. LasăC:i, Antonio, sa defileze cât poftesc~ . ~ ~~ < - LucrU ti le suf'lt mai grave decât crezi dumneata; ~unchiule, spuse don Antonio. D~acă nu punem botniţă · derbedeilor, vom sări în curând cu toţii în aer.. ~ Antonio de Yermo părăsi încăperea, urmat de cei.~ doi ofiţeri. Ducele ·de Montefrio îşi înghesui câştigul în pungă, ;>i după ce îşi luă rămas bun,~ plecă la r~âhdul .său, uitând să mai restituie lui Adrien mia de piaştri

îrnprumutaţL

în dimineaţa următoare, la orele~ ;zece şi jumătate, Adrien plecă pe jos spre palatul guvernamentaL Era ~ atâta mulţime şi efervescenţa pe străzi, !ncât trâsuril~e ~nu mâi circulau~ Pe pereţii clâdirîlor, mâini neîndemânatice scriseseră cu litere neregulate: Ubi>rted y independencia! Viva e/Mexwo liber.o! Viva ~ Jturrygaray1 Palatele spaJiio!iior şi~ ale creolilor bogaţi erau ferecate ca nişte citadele. Patrule militare, care fraternizau cu~ populaţia, 'circulau pe străzi şi prin pieţe, Palatul guvernamental era înconjurat de . cordoane ·de soldaţi. ~ un ofiţer ,de ~serviciu ceru nl.nJ'lele lui ,1\drien, apoi intră în ~palat Peste câteva minute se 1napoie, ~ îngăduind lui Adrien ~să intre. Arit.lca.mera viceregelui era :goala~ Câte un curier în uniformă mi!ltară o str abătea când şi când ~cu ~pas grăbit:. Adrien nu aşteptă mult Un secretar îl ~îndrumă în cabinetul ~

. VINTILĂCORBUL

240·~~

vlceregeluL Don !gnacio de lturrygaray stătea calm la · · •biroul său ..Avea ·părul alb; obrazul supţ bătea în galben ca • fHdeşuJ. vechi; purta haine cenuşii de .călătorie. În mânr> dreaptă, cu degete subţiri, prefira .un $irag· d.e chihlimbal''. Adrien .se înclină: adijnc. \/iceregele .Îl .răspobse cp bUnăvoinţă la salut. ··~·de vănt te aduce,, senor de .ţ!eaulieu? întrebă .dori lflnacfif tâmtiind .. ; . · .. ·•. Pritlllrea•aceasta risipHn parte tţ:1mer,ile tui Adrian.

: \l(i:etegele

eţa

. amabilitatea . pe:rsonificată

. . .,...'.''BegrE;f, exceienta, că rni-âiiT permis să. Vă .tulbur în aceste momenţe. Fiindcă;tlmpul .excelenţei voastre este preţios, vă voi expune pe scurt motivul audienţei. După cum Ştiţi, reprezint interesele unei case care a încheiat un acord economi.c Şi financiar cu Maiestatea Sa Regele Carl(.)s al IV"iea: În ultima vreme însă au intervenit evenimente, care impun o limpezire ă situa\iei casei . noastre; Am observat, de piJdă in porturile de pe coasta golfului Mexico mişcări de n.ave .şi.debărcări de arme de provenienţă · 11ecunoscu!ă,. dr~ potrivit acordurilor încheiate cu Maiestatea Sa, numai, casa SurJâertand e autorizată şă furnizeze armament coloriiilor spaniole. ~ &mor pe Beauliei.J, voi încerca să vă luminez, cet· puţin atât cât îmi îngăduie atrîbuţjjle, Acordurile durnneavo.astră .t;Ju fost încheiat~ cu:.regele Spaniei. în mor:nentul <;te faţăinsă, regele Sparifei este prizonierul împ'ăratulllr. Fra:nţeL ·Autoritatea lui a .devenit nulă. Destinele teritoriilor .spaniole, care .nu. au fost încă .ocupate de invadatorii francezi, • sunt ... conduse în prezent .de două junte, care îşi dispută întâietate.a. dunt.a din Sevillâ. şi junta din Oyiedo. Această eclipsă a autorităţii Metro.polei asupra col.oniilor din America. are o influenţă>nefastă: De cine să ascultăm? De regele FernaQdo1al Vllclet;~, întemn'iţat in Franţa? De .regele Carlos ~aiiV~Iea, care a abdicat, a revenit

DII\IA_SŢ~IA~:S~Ufi!DERLAND. BE::_A::::Ucc:C""'l'~A-"-IR.c__ _ _ _ _ _ 241

asvpra abdicarii, ca in c~le din urmă să cedeze oficial tronul împăratului Franţei? Să dăm ascultare juntelor .fantomă din Sevilla sau d'in Oviedo, căzute sub influ~nta Marei BritaniiL Noii Spanii nu-i rămâne decât o singură soluţie. Să-şi proclame independenţş, folosindu-se de pi)âă şi experienţa .Statelor Unite, Şi. sa inau.gvreze o pOlitică de neatârnare şi demnitate naţională; alături. de celelalte state lîbere ale. lumiE Această:.schimbare; Senor de Beau! ieu, nu. se va face fără Zguduiri. Noul stat mexicân are nevoie ,de cantităţi .sporite de arme, .pentru a-Şiapăr:a exiştenţa .. lată de ce
VINTILĂ CORBUL

242 ~noului

.stat m~xi.c<m .lJor .fi îmolaţi zeci de mii de · oarnehi, care vor avea nevoie de. uniforme, de .Jncălţămillte, .de hra1:1 L'. Casa ,dumneavoastră ne-ar . putea furniza, cu titlu d\'i împrumut. desigur; fondurile _,_necesare. .. . · ,<\drien simţi ţrrimejdia . .-· Capitalurlle:;.bancii noastre din NeW York suQt imol:;lilizateJdln oâuza emhargoului. ·. 'Expresi~ feţiLviceregelui nu se clinti. Prevăzuse l'efuzl.lliul BeaU!i~u. Îfî .mâna Joi aloă;. şiragul de >'thil'!limbar,.era ..pr$fil"at\ aceeaşi· incetiReală. -· Nu mă .referam la banca dumneavoastră din New York, zise don lgf:Hicio, ·ci fa aurul şi argintul depozitat la Vera · Cr\lt, Mexico şi Sah Miguel de Santiago, Potrivit informaţiilor de care dispun până în prezent, valoarea !>Cestor nietaJe pr~ţioase se ridică la două ~ute de milioane, de piaştri. .. . . -·.. lngăduiţi-mi ·.• să :vă explic, .. excelenţă,. · că în aceste artt[epozite se află depuse şi lingourile sosite \;din America de .SUd, pe. care l'lU le~am pUtut expedia ·în Statele Unite ·din cauza aceluiaşi embargo. -. Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, senor. De aceea . nu vă cerem decât o şută douăzeci de milioane de piaştri, .·pe. care, bineînţeles, .vi-i vom restitui de îndată ce vom fi .În măsură·să. o. facem .. . Lui AdJien i se umezjră fruntea şi palmele. Situaţia .era disperată, Viceregele avea''toate atuurile de piutea -· / ·! . . . sa. - lnaihte de a vă ·da. un răspuns definitiv, ·excelenţă, îngăduiţi-mi să .reler .marchizului .de .Beaulieu, seful. easei noastre. -· Mă tem că. nu vaJi timp, replică .don lgnacio. în vremuri excepţionale, Senor, S!:J impun măsuri

cu

.excepţionale,

Mintea lui Aârien lucra .febril.. Trebuia să obţină un termen mai lung de gândire, astfel că înlăuntrul lui să îmbarce pe corabii!~ sale, cel puţin aurul depozit la

DINASTIA SUNOERlAND BEAUClAIR .

-------··--~--

.

Vera Cruz .. Îl va expE;dia în Ang!ia fă(ă să mai aştepte autorizaţia lui Richard. Riscul acesta era preferabil confiscării deghizate· pregătită de vicerege. · . - Acordaţi-mi, excelenţă, o săptămână de · gândire.. Caut o formă legală, care. să•mi îngăduie, a vă transfera lingourile fără să. suport consecin'ţe pentru vina ,de a-mi ti> depăşit mandaţ(JL Vă daţi seama .că pot dispune făra.fc.rme·de aurullăsa('ln păstrar.ea m.ea. • .. . · - !m.i asum răspunderea, rosti.calm .lgnacio, Veţi com.Un[Caîn st:ris'marchizului dE! Beaqlieu că .aţi Jost. pus ·în' fat
nu

::t'~"i't<

. ·':5:·~~l~;;;'O,

>.••, . , ; '

;

:cV~l)îLĂ,COJ!i8Ut:;'

N!iîftiJnijiţit;g,acb.Viplniits.şt!lllati.i·Jor; l::feolijbogaţl., .· · )ptrţts~tş :pat,că•''îl1:;;p'ăfl'lifut,
·.;i

'

'

' '

'

\

'

'

'

'

'

:.,:.$'6\ th~'ată Jtn:'•domeniu! :frecutl'lili~.

x

·..

•;,;! )l,i):~~siai~Gnda!tlefltala:>şcbiîTil:>are

.:

'

·

.;

....

n!J se.putea fac-e '".:f~ra.f~ăm ărit~ri .eşi .•di.Serisiuni 'grave::'Audiencia, .care ·, --c.uprin.dea;pc{ ceiJ,n)âi n0torii' .gal;;'ftu}::rines.'.din Notla·· '" ---- -- ---- ,_' ---" --' · ·. . ;§P'aQi$, şi iG.a'r~/ay(larolt!lunei qprţi•qe apel;juoiciare ·· . şî. a'tiî]'i:/i'j::gl;lsnf(j''s4Prertf'adrnihistrativ; f'Yronurîţă pentru r~ctinoaŞtEirea âutorifăffl juntei spaniole !:l.in Sevi,lla. îri ciuda: p'resiuilifor exercitate der vicerege; · .· r!':lfuza:se sa accepte ruperea relaţiilqr .cu Metrapola:. · tos ..ayuQtamientos, care reprezentati consiliile .. l)luniOipale; şi. cuprindeau ca atare elementele cele .mai 1 democr~iţ~/ ale arm~turii gl!\iernarnentale, se (jeclar;i~;,il,.:per)tru,.cr!?.!lt(:la uhei junte creole; care sii' proClame. in!:lepel;lderiţa. 1\ile)ţi.cului. Conduca_torii ..· Qise(icil, Jtiarcă :f@ş .atifo'(llne împotriva rupturii cu •··Şpaflia;·· qen'ţ~r\ţâ6d t;lrept ereUce Jemfinţale·de a se ;reţup.qa~te1 . suvetnitate"f!JE!stectdn chestiunH. e ppliti~e. lnf~rzisEi .$i clerului de a mai lua atitudine în problemele de sfat. Totdeodafă, .convocă un congres <.al cteolilor, car.e .avea. să decidă as.uRra ·viitorului . stati:!L.af Me.i
'

-~

'

'

"

--'

'

'

,-_

'

se

'

Q,I!\11\Ş!tA}'.tV.N!'/Ji:!'ILAND BEAUCLAIR.. ""-'-''• .' "''''

~-">•'1,,,,,,,,',-"

m

..

-~,

.

-·~•-•

- .- · · - - - ,

· 9hitp(1je d.~ ,mân~·i;Fl'!S9JTI!ile ţja.Jtn.goun '!iJLu:tate cv.i'!tata"truaa.)Din

_ Ştfitere~,_-:, GD i t8~~-' ··:rni:·.·: ·sâ.-.. ,_:aS_-ie,J:f-8:} t~{- :..616.G:~uâ~f ,~~-1,-UtHţ;, :1"''"-'t\C,"

,-0;');

V'<'

1

'·';

'-·•<·•·o<-{\••'~-t::.1>,q

'

,·<··

· · / • 0-
.Prşsedin'!e,ş J.tff.erilon.· respihses!r cererealuf''Ridî ărâ · ~:V1)1:cter,!ai:lt;~ ~.a 'proteŞta oricigl Jmpoţr,iya âl:iuiurlfor'săvarşlt~:qe~guv.ern:UJ, J'.IQil şp@ii .împqtri\.t~ .,

'·'"'-

••

''-·'·'""'•

-~---

,qe .. se __ , "

-

,.,

-:-·.,

·i-

---

;~--

•

-'--

·-··-'·"

'·'

:ţ/,HM.~iJ9.h ,u,n()l·~c<:;t~t~~J. i!l!;i)~~~<:~r i ,, i~.IT\~~(\lr:n.i 1;

Ţ,aşpu r;se .. i;<~eŞe·~~n 'Eî!e,, ,l!~.es<:J, apllcat tol:l'm'' '/i - : ----~~-- - :~ro ---;,,.... ,_ ~-- ~ -~~,, c- -;'" j< !~5- '"rif;!~(" --- <•' "- ' ...:-.tf•-j..t._ _şe .p,v_.t~--- .rtngr,..,~rnt;;:;::r: _Sţ~ .. ""~ot -.un.._;;:,0 ,}! n.-' •._un _ ,cp_,~ILk·J ::·-n'------.. r...:, ·t- > r:-· t,;·i.;;..;--- -- ,.:.-;;·'· "'~i--- ;··-,:,...· ~-,_-- , ______ -;·----t"·--:"~

{f~l~-,:Y;-;~""':Yo.a > 1.)},tt-~:-; f~ţ ţH~J,1\:"._ , c:!, .t-aG:~SttrL:." _i.it-!)1 {:;ontil'luă Merg ţii!~, lpt so,mt\it;::,WE.?., C9 ;;I~Ei,'.şt~ţe: .c;J~p -pe- -p·r,qpn~ :lor /~şpun:qer~.-, J'hi')î\.n;l}~t ~at_~r- :t.:fS}-'-vQr_ Ji,

chema~ Şf în faţ:;. ,comisiilor .sen~fo(iare; spfe )! rŞs,p.lmde: JlBntrli .încăl,caref! flagdriită a legi) embargoulJJi... . . . . . .. ..... · · . · , . . •. . . · · . ·· .· . Rlcli.ar.d .era cohsţernat. . E'mbargoul Il. imobili;;:a ÎQ Statele .Unite uriă:şf! C,apiţal\ld, rămase. neproductiV!;.,! '/ --9--;3-f ~_el~ ,L.;,!-'>-<<'l. ___ •s· , tr'""-~-1-)·-,_--_!\ :'i'""::,'_ · ?"~";j_,}•~1

:;;

-

'-

--:

'-

-

,,_-

·--

-

<'·~--.

,-

pe .~are ihţşnţionăse a~r,,tdmife î;:i ,Ei,Jro~~­ }VJrien JuEse··:m Ş~;Jrf PBhlr"u- i:t opr:i ?n'tr8ie_?i'1rt:· M_8;((66 _â mct~'le!O,?-':Pr:eJio_aSe e·x~raSe din i;rneripa de sUd~ '3UfUf

·Transpqrturile fu·ş;eseră 'tranzitate·; ·sprs -· Jaro-aic8', _·uimâod--. c.~"_.d"e, :acofo ·.:s_ă -fie ·yn~r.epfate ,.-:Spţe __ -.-~A.~gna~ prerd.or.ile si.!fedle 1n . Mexico $.rau jriiposibrr. cre · compensat Aurul. şi argintul acumllff\tînrăstimp dE;! un an se pulveriza5e, zbura pe fereastră, fără ca <

. Adrien

să poată stăvili

jaful«.. Acesta era cuvântLJJ potrivit, scria .ar socrului său Casă Sunderland-Beau.: --C!-air 'e'ra ;,lefuităH âe lturrigar:::!Y 9I --de codfe·u-Jndependenţei. Mexitu!uL · . Conjunctura politică nu-i îngăduia .deocamdată lu.i Ri.chard · Sunderland si\ pună fn mişcare forţele · militare .ale unei mari :puteri, spre a pedepsi mişc~rile de. neatârnare ale co!onii!or. Expediţia. din Haitf nu o

VINTU.. Ă CORBUL

mai. era decât o tristă amintire. Lui Adrien nuci rămânea decât să .. IUpte cu propriile sale mijloace, care, eraw o.arecum in adecvate: .Dispunea de o flotă cqmercială .respectabilă, care Ja nevoie putea fi înarmată şi •de o mare .cantitate de arme şi muniţii, depozitate ÎQ Jamaica. par flota era răspândită• pe Joate mării$; iar. armamentul nu era bun .la nimic, .dacă•nu existau soldaţi ,care săcl folosească. Soldaţii · tr.ebuiau scoşi 'din .pământ. Neîntârziat Înfr"O dfn)ineăţă,. vorbi 1\ilanuelei despre _grijile şi supă(ărJie . sale. în general ;>tia: să-şi ascun.dă supărările .. 'Câteodată; însă, cei mai taciturni oameni, simt nevoia să-si sufletul. În Manuela avea . . ' .descarce - . . . . incredere. Devotamentul eli era în afară de orice discuţie, rv'lanuela. TI asculta atentă fără să-i. întrerupă. După ce Adrien termină.'totce avea de spus, Manuela· rămase câtva timp gânditoare. · -.·De contact cu .don Antonio de .. . ce. .. - nu, •· iei . . Yermo? DeunăZi, bunicul îmi spunea că partizanii Spaniei QU. stau inactivi. N"au reacţionat până îri prezent, fiindcă au fost luaţi prin surprindere. Nu şi-ar Ji închipuit niciodată• că însuşi viceregele; · · emisarul Coroanei, ar fi în stare sătreacă de cealaltă parte a baricadei. Partizanii Spaniei sunt numeroşi. · Toţi .înalţii ·.· def)'lrlitari, generalii, marii p!antatori, .neguţătorii şi be!ncherii au numai de pierdut dacă Mexicul îşi câştigă independenţa, Îşi dai seama că de îndată ce creolii vor pune mâna pe putere, vor ,el(pulza pe spaniolii devotaţi MetropOlei. Ideile .Revoluţiei din Franţa au pătruns şi la noi. Deci, nu zăbovi! DU-te la don Antonio de Yermo! Vei .gasi poate acolo, dezlegarea acestei probleme. Eu sunt alătUri de tine. Te. voi sprijini cu toate resursele mele. Făci o vizită chiar în· seara aceasta. . Adrien prinse ideea din zbor. N~ar fi e.xclus să-i furnizeze don Antonio carnea de .tun necesară. Pe înserat se prezentă la reşedinţa lui don Antonio din . . '

DINASTIA SUNDERlAND BEAUClAIR · ..

~~···~ ···-~~··~··--··~----~--~

2.47

Plaza Reale. ln.aint~ de a .bate cu ciocanul în poarta grea, remarcă o mişcare vie în preajma clădirii. Intrau şi ieşeaLJ oameni .cu chipuri ·preocupate. Unii purtau uniforme militare. Un servitor bătrân îl. .întâmpină încă d.e ~la poartă. -: Nu ştiu. d.aoă don Antonio vă poate primi, zise el evaziv. Se pregăteşte să iasă fnc oraş. · . ~ Anunţa::i numele meu şi sp\Jne-i că vreau să-i vo:rbesc Jnfrco .ch.estiune loarfe. impyrtantă, care nu · suferă îr\târzi.ere. · .· ·.. . Servitorul îi îngădui .să intre Intr-un vast vestibul. Uppi câteva momente. Adrierf îşi omori aşteptarea, uitându-se distrat la pereţii văr.uiţi, încărcaţi cu· panopliL · Servitorul se înapoie .de grahă. ~· Urmaţi-mă Senor. Înălţimea sa vă aşteaptă. Adrien străbătu Câteva încăperi cu tavane joase şi ferestre strâmbe, zăbrelite, ce lăsau să pătrundă o 'lumiliă săracă .. Urcă o scară cu tnaptele late, afumate, traversă un coridor. în care se. aflau c'âţiva. ofiţeri ce-l · priviră bănuitor şi. intră în camera oe lucru a il!i .don Antonio de Yermo .. Gazda se afla in faţa unei mese lungi, -acoperită cu hărţi. -· Bine aţi venit, Senor. îl întâmpină don Antoni.o. Luaţi loc, vă rog. · După ce se. aşeză intr-un jeţ cu spătar de piele, .Adrian începu fără introducere. .- Tin să precizez Qă demersul pe .care-I fac, mi-a fost sugerat d.e contesa de Valdivia. Pot să vorbesc deschis? . - Sur)tem .gentilhombres, serior.. E tot ce vă pot răspunde. Contesa de Valdivia e o garanţie sigură. - Don Antonio, vreau să iau legătura cu căpeteniile partizanilor Spaniei. · - Nu vă' înţeleg Senor, rosti. gazda lncreţind din sprancene, - V-am făgăduit că voi discuta deschis. Contesa de Valdivia. mi-a vorbit de dumneavoastră. Ştiu că

-~·V.INTILĂCORBUL urmăriţi să răsturnaţi

pe Don !gnacio lturrigaray. Sunt gata să vă acqrd .tot sprijinuL Mi~aţi spus la . începutul acestei intrevederi, ·că dona Manuela . reprezintă o garanţie sigură. · . .-.· Evident,· -.Senor, .dar chestiunea pe care aţi ·· ridicat-o este· de o gravitate excepţionalâ · .. ~ Chezăşia ·b!.Jnei mele credinţe, don Ahtonio, <este a!lrutcâsejp~care o reprezint. Aur pe care don "lgnacip şi4 însuş'eŞfe ii\ momentul .de faţă, printr-un

.tabuz>de jJOlere:

'.•

/.

.···

.•.

·

00n Anf0nio ;..:âmbi enigmatic; -· ·Garanţiile, .dumn'eavoa~tră sunt suficiente, seoor... Interesele no.astre şi . ale dumneavoastră coincid, deşi cauzel.e diferă. Ou c~;r ne puteţi sprijini? - Contaţi pe patru milioane. de piaştri, aflaţi În casele de fier ale agentiei noastre din Vera Cruz. sani de care pot dispune îmediat. lrr plus, vă pun la di::;poziţie· ·arme ·,şi muniţie pentru o armată. de minimum cincizeci .de Q'lii de soldaţi. Armamentul vi-I livrez în'brice port desemnat d.e dumneavoastră, .în ' .cel<'mult douăzeci de. zile de la~ această convorbire. · Ni;rvos, Adrieri îşi lovea ritmic cu cr:avaşa, cizmele galbene, . D<;>n Anton ia se ridic;ă din jeţul său. Gânditor, făcu câţiva. pa$1 prîn, cameră, apoi se opri în faţă. ·lui Adrie.n.

·

. - Ce 1mi cereţi în schimb? ····.- .(;onfitmai'ea contraCtului încheiat între f0stul rege Carlos Şi senor Richard Sundefland-E!eauclair, precum şi restituirea lingourilor ridicate de don lgnacio Jturrigaray din antrepoziteie casei noastre. - Ce se întârT1pjă' ·cu lingburile transformate. de. .yicerege in bani? · · .. - •No.ua Spaniei cuprinde destule mine de aur, pentru a acopet' aceste pagube, Cer să fiu dezdăunat În Jingouri. ·, . Don. Antbnio îi întinse mâna,

DINASTIA SIJNIJERLAND BEAUClAIR 249 =.::__ _ ._ _ ____..::..:.::.

- SUnt dff acord, Senor. SocofHi necesară. . . . . .. incheiercra unei conven!ii . . . de acest sens? - Precizarea 'fn scris il cond'ţiilbr a·cestei J(Jţelegeri .11-ar putea fi decâi f.o!ositoare ambelor părţi.

.-·.Atunci, senor, îmi voi lua îngăduinţa să Vă prE\zint . genera!u!Oi · don Pedro de Garibay, :şeful nostru .. Bineînţeles cartierul său generai se află în afara oraŞului. îmf permiteţi să păstrez încă secretul. âsupra loca]itf\ţii Jn care il yom găsi. .· ·· - Vă înţeleg. Sunt gata .oricând. să vă urmez la Dor\ .Pedro de Garibay. · - V"ar stingheri cumva. dacă am fixa întâlnirea pentru .ziua de mălne? - Câtuşi de pu.ţin. Vă stau la .dispoziţie. - În cazul acesta, mâine dimineaţă, la orare şase, să. mă aŞteptaţi la palatul Valdivia. Trec să vă iau. Să fiţi pregătit pentru un d;um anevoios. în noaptea aceea, 1\drie~ nu inchisa ochi; JCJcase t9~Ui p·Er.-O carte./· -0 mişcare ·gre-şită şi îş;_ pierdea capul. Fără să fi avut autorizaţia i.ui Richard Sun·derlahd-, - se -av·ânta într-o averrttFă bogată Tn primejdii. CSi care Tîn_~nţează-_Şi insrtnează o mişc3re antiguvernaman!al ă treb'uie . se aştepte la ,consecinţe, în cazul unui insucces. Cliibzui 1nde!ung asupra oportunităţii unei informări a lui Charles Sunderland. Tânărul · ac:esta fluşturatic, preocupat .numai de petreceri nu-i inspira deloc încredere. Trebuia ţotuşi să~i vorbească. Era fiul marelui patron. Reprezenta pa tatăl'său. In această calitate TI dator~ explicaţii. · · La. orele patru din noapte ll chem ă în camera sa. :; · vorbi fără ocoluri. Îşi motivă atitudinea, explicând că nu avea altă. alternativă. Charles se arătă entuziasmat Ochii îi sticleau, corpul i se încordase Şi i se ibârlise coama ca la animale. în vreme ce. Adrien îi vorbea. Charles umbla dintr-.un capăt în celălalt al camerei

sa

250

VINTII..A CORBUl..

~~~~~-----'-

exclainâcrd: ,,Splendid!" "În.drăzneala e prima condiţie 'a succesului!" "Bravo!" "0 saci aratam noi lui lturrigaray!" · ·.••• Entuziasmul lui .Gharles era caraghios. Îl .re.t:onforta şîpe Adrien. A. doua zi, când plecă la .dtum, i!)soţind pe don Anton ia Yermo, nu mai er<.~.ros de înddieli. ·.·.. · ·

·····.Nopţi. • de~i'l

'de. căpitanul r./lc.l..aughlin.şL.deiCI;larles/Sun(jerland; care ţinuse •să ]:l'articipe personalla această expediţie, debarcara în puncte neumblate. de pe ţărmurile golfului Mexico, arme si' munitii. Oamenii lui dan Antonio de Yermo le . .. - ' -- -.ridicau în tăcere, tapindu~se cu ele în junglă. Gătre sfârşit, un transport căzu în mâinile soldaţilor viceregelui. De-a lungul întregii coas.te se· dădu . alarma. Patrulele fură .întărite. · Vigilenţa forţelor guvernamentale crescu. Măsurile era însă tradlve. Un număr Impresionant de asme apucaseră să intre În ţară. De atunci; însă c.ontrabanda de armament . <deveni fOart~ anevoio.asă. Los· gachupines îşi organizau forţele cu tenacitate. Erau hotărâţi să .lupte cu disperare pentru apărarea privilegiilor lor. Trei secole de~a rândul despuiaseră Mexicul .de bogăţiL Pe băştinaşi îi aruncaseră în . sclavie. Adunaseră averi incalculabîle: · Nu le mai lipsea de.cât. nemurirea p;;ntru a se socoti zei, în această ţară· de robi.· Don. lgnacio lturrigaray, tr~dătorul lturrigaray, îndraznea sâ creadă diprintr-o . simplă trăsătură de condei putea anula drepturile imprescrfptibile ""--. mai mult decât atât: sacrosancte · -. ale spaniolilor, .urmaşi direcţi ai mândrilor cpnquistadori. jn aqtlnările lor secrete, /os · gachupines atacau cu .înverşunare pe vicerege. - .. A trecut departea..creolilor, îr1 speranţa că nu va mai fi silit să dea socoteală pe;ntru abuzu riie şi · delapic!ări)e .sale•.. rânclul, oavele

"

dlrij~te

'

DINASTIA S!JND.ERLAND BEAUCLAIF{ ~

251

A jefuit visteria...

·· -. A acumulat o avere. uriaŞă, vânzând funcţiile .la licitaţie. Preferă pe cei mai ,darnici. candidaţi... -· S-a ridicat împotriva Metropolei, fiindcă ştia .că junta din. Sevilla TI va destitui, de indată. ce-şi va r:ecâştiga ·autoritatea ;asupra coloniilor răSculate ... · • ~ Vrea ..să ajungă p~imul rege al·. Mexicu!ui. ; independent. Regele lgnacio l~uH CaraghiosCll! · : - Regatul .lui să fie .o celul.ă subterană ·. din fortăreaţa. San Juan .de Uioa! - Săcf ;trt!J]itern.. acolo Jmpreu!)ă 'C:U toţi sfetnicii

-·· Şerpii care scot capul la drum tr.ebuiesc striviţi! . Creolii . care ..au îndrăznit .să ne• înfrunte, să sufere aceeaşi soartă!

- .Moarte lor! - Moarte. lui lturrigaray! · Don Antonio de Yermo organizase o puternică formaţia de şoc mi.litarizata dertumitik,,Volun!arii lui • Fernando a.i VII-lea'> Unităţi(e. acestei formaţii aveau · să constituie coloana vertebrală .a .forţelor spaniole .. R;~gimentele răm~se C{edincioase Metropolei . . constituiau l!"l ,doilea eşaiQrL Los .gachupines nu lăsau ··nimic. la voia intâmpjăriic.. . ·· . • · .. în ace;>t timp, populaţia Capitaleitrcăi!l o..nesfârşită . şhdelirantă sărbătoare, Lupte de>tauri,. cortegii, jocuri . d
·Ji,yoc.llJI.Jt "\l!!Xdad, .si .. ;profesorul. . Ta !la r:nan !e,S. , . iQ.ţe1sct;4ali , .ll:l<~a!lsl4· , cu •.. icliilf ,.îQatma't~;,, ....îm;!<s"ieau · ,.\. '·"', ·'-'·'->'••,'' -·"· -~.'_'.•' •• "'1'-'f~-' ->-/.'•~ ·,. !Jf1"1tlfflc~~"jS,J.,li!JJ;.,·•~r~fri!{ţigr J\![@,9~îJf11••ce,nsţ~tC~,ţl'? - : - J~-~~~j_t;;_U_:{Q,h;.'~?~:i?,§t~}_;t:L·:-·; _) __-g- ". _:;~'/"::~_ ;_,_./::! :-·;:,:J ·;_~-~) ') -- •----- --' '-- ;._ ·:_ ,~,~·

•> 0 •/;l~cJ,"o""-<,•<-J'.">'>.•-"•''

;,-•,oo. • ,

.,,

"'-'

-"•-•.,A,

.·. ;·. :J

'•''

c,.•,•,

'',O<•-

,•,

''

-

••,'•

'''''•

1\.-','!-C

_•,,,._)',·,,,.,;;•,',

!fi!.. ,;Qf{?.ri().•, ~'!,i,•/i1~)fJ?:0 ·;.. ~.l?.~~~~{ui "''{1;. Ilf?;l~Ti~t!Ji

.·· ţ:ariR§tcMftpa cje•:o,qs,ţ~~j'lr:lt%l<$~rţ;c,:a~p~:fr~Ri' 1 ş.G~c,f\.\l; •· •· se•. ·c~lte·.p!=i~ !ăur;jj~4fţo.rJ~I,ş.f
- · :fitA9hi!:Pih-_fi§_:i ;:8::JE(t}.;-.Q.!3zJ;ffrh~t.ji;:Jl~s-~_ih:8-ă.t!§11?X9-ff~"~-- );1--Lu:n qţ-: -~; _·apar~nta.:. ·Pentru- :-:prev~.nJrG-~tJWJPJJf f4HQJ~·i:$e: Jfh ~.J.fl~-~ ~-o:-_,-_,.__ -' \.:-·•- ;;.'--------- x-·--_., r-•' <"·"··-··-· •

",'C'"•

--_.,..

,,-,-

<'-

'

-"

'•o'o'·''•',•'•,'

-

-

-----

,

--_,-.--<,•Co'""'•"-'•"-••'":;,-•,,

,'

")

,,• __.-,

o"

od,--

1

•

··· {<;~PJ!~Z:iJ.ÎÎC)SlJ§tţll)x}ljl~~fifiD ~~!l;,r~ "fi,ă{.ţj[l'IEJXjca ;11 !o r,

r Af~~~ă-;.C~~:~pa,--n!ş;)-~_jx .V~ţ!~tî.:d'n ac~astŞ_ _ ţar~ ;f;1lA.fn~i.:pentru jaf

şi )rnbogăţire.

··

·

.

,

, ·· ~Deşi lonut · articolelor~ er(l ·gandilocvşnt, .· foncful 1rnpresiona. Cr!"olii n'lco.maodară vic:eregelui .o pofltÎCă·;energfc<'),, Spre' <J. prev.eni SL!fpfizele, Într-O proclamaţie adresată fărîi, don lgnacio de iturri.garay invită populăţia să .nu· dea ascuitar!'l' agenţilor provoâit0r~ · 'ln~eresaţf' în"'de:zJănţuite
la

u,n

· . WH:~fi>i'ii'.;;laţti· âiegefil6(~ig

sfât'ŞitiJifunlf septerr,bŢi~, · ' . bdh'<~t'{IOtl-!Q-:: 'fH~- YE! r(hh; \~f" dQfr 'J?E10r9-~de Gad i?.~Y erau hotăcâtl- cr~:, împ_iedicef--:ai~g-~ri_i~.-- dÂre '·ar fi 8ât :;diej cr:eolilor să devină conşti\:;rJţi. de propria lor

,.,",,;; •.e·

ţ... ;,..;-i,"~-1-

.

•

.,.n

;

_

·,.;~r~r··u· y· . '!.'·

-.-..-~

,

u·nol' v_

··~··e··a· ."·. .-.s·e·cr·."·te ·:ţi_ ._ ·,n· __- .-·},.:..-. · ....,_.

a

C>

conctucătorilor:mişcării cootrarevofuţionare, s~ decise ca osti!itaţ11e :să fie deziănţl.(lte in zorii zilei de 16

septemb.rie. ·· .··

. ··;

.· ·· .· · Până aluncimai rămâriea o. săptămână. In tabăra .lui dan Anton ia .de Yermo pregătirile erau febrile. Unităţile fuseseră <J(ganizate', armele, distribuite. Comandanţii. regiml;mtelor credinci.oase Spaniei primiseră . po(uncă s.ă fie găta de .actiune~ , în dimineaţa ,zih~hdtl. 'i5septemb:rh9, Charles Sundetland. se Înapoie )rr zor) Ja palatul Val.d!via. Noaptea Şi-o petrecuse în ·:oraş. t'limeni .n:u-'f cunoştea aventurile

_.. -··· -- -· ...-.--"--,_

•'Jibttarne;,; 'll1•'•1oc ·,să •intre, .in,; ap!l:li'amentul

său,. ~se• . ·

··•·îndre'ptib'sţ>f:e;.;6arr:ietac.de•:cUiţ!'!(e a•.eManuelei, unde. ···.·~râ•că;işi•.\la\găSJ cumnatul.··lntrarea;lui·intempestivă, ;. ttezicbtusc, pe cei doi. 'limapţi, ..care.adormlseră~foarte ' târziti:.;. J\II!!nuela· ·şE Adt\en···'erau·livi;::i ,de spaimă. ln ; prim(ll'tr\bment avuseseră im~J,~esia::că ~n·cam!'!ră.

'')l1trâseră· solchiţi veniţi· ~ă.-'i aresteze; · . · < · ·.•. ·. •>-. Ce cal1ţi aici, la .ora ace.asta~ Gl'larle.s:?• îh repezi' . .•. Adrien, du!Yă ce se dezmeti,cî. Fară să baţi .la uş.ă,. qaL ·.. n ăvafăqh camera ti hei femeL . . ·· . . ... ,;· •"""'"-• ·sa 1ăS.airr tâsoa'nefer·. rip<;rstă grăblt·Charlest Am·. · '. venit, fiindcă ştiam X}a te găsesc acL Trel::ii:iie 'să-ţi ,;.·. ·.. vorbesc neîntârziat · · · · ·• · ·. · • -·. Aşteaptă-ma dincolo,· până mă, imbrac. N.u · putem rămâne aci Manpela.,., · . , ... . · · · · · ~ Spectacolul u(leffemei .în Că\11asâ.de noapte nu, mă .il)1preşionează. · Da.câ. ar t.l. goală,. m,ai treacă-meargă... . .. ... , '· · · · · .~· Cnarle~. ce. înS('J(l.JTlnă Hrol:!iilut, aceşta? . · '· Tânărul S,~Jnde~lanq .făcu ud gest d~ nepăsare, ca 'şi ·cum ar .fi. mătUrat obi(olcţiunile cumnatuh1L ... · ·..... ·~ ~tiLd!? cu(lde .. vju?< iflfrebă el Cu (j .. seriozft'ate care dădU dţ!.înţeles că irit'rarea aceasta malil)ală nu

!'!fa

lipsită

ete · rO'st:

• - De und.e vrei să ştiu? -.. Ei bine, să-ţi spun eu. Mi"am ·petrecut noaptea m palatul vic)'!regelui. , - Eşti nebun? Ce-ai căutat .acolo? . - M-am lăfăit în patul nevestei directorului de .cabinet cton Gonzales Guerrero, .care a plecat: la·Vera Cru:z într-o misiune secretă. · Adrien simţi cum i se urcă sângele în cap . .. · - Şi .pentru asta mă scoli din somn?.· -:::. Ai răbd.are. pripitule. Mai binfl. întreabă-mă cum ·.. am ajuns acolo. -::- Ce mă î.ntereseaz.ă ;:>e 'mine treaba asta? ·.-· Te va interesa, când vei auzi amănuntele. Îi va interesa ş1 pe dan Anto'">ro de Yarmo. Te <>sigur:

VINTILĂCORBUI. ·

Adrierf

suspină •.

.-.· · F.ii mai -el(plicit 1 băiete. - Ascultă!' În momentul de faţă sunt posesorul·

l)r1€li chei' pe cat.e mi•ac .îrîcr.adin'\at"O consoarta lui Gonz;:de.s Querrero. Ch~ia s~ potriveşte la· cr uşe .· dosnică, [iepătită~ pr'in dare se intră direct in apa!ifaine11tul _dii:~ctoru.lui de. cabl.net. · ,--' Ei ;~i? -·· ••.·.•· • . . . . . . ... . ··_· -'-·Dacă Yermo·; ·ar .avea ·această · ._._·- ----- - -_dorg -- Antorrio / .-. de. -- •_:·'·;"') --- _------·····.·cheie, tlf;;putea;.intra I)ElStingfle(if:în·'palat, Î(r)f)r8Ună cu o ceată de partizat\L Povestea Calului Traian .. Iar pe do.n fgnacio fturrigaray lcaHsurprinde in -!)raţele lui Morfeu. Cu o expresie mai Vuigară l~ar lua din oală,. fără ca .ostaşii .din gardă să. prindă de veste. Adrian se trezi de.•a binelea. Operaţia în sine era atât de·. uşoară.;încât. părea de domeniul fanteziei. · · - 'Gharles, v.orbesti serios? · ~'Foarte S(;!(ÎOS. l~ta cheia, .iise el. scoţând-o din . .· buzunar.'şi at!Jrrcând~o pe. ,cuvertura de mătase.. Manuela asculta cu atâta ·interes vorbele lui Ghafles;cîncâtno obse.rvasecă un umăfevadase din cărnasa de aântelă: . . .·... . ...•.. . Spectacolul îl · fiicu pe Cbarles să ··ridice buza. întrcun rânjet, l::xpresia: ochilor lui, care .o d.ezbrăcau cu iî(;!r(lşinare, o. imbujoră. Cu· o. mişcare rapidă îşi acoperi goliciunea. Gitis!J'.1n ochli.lulo dorinţă.atât de aprigă, •de. p~tfrnaşă, •înciK o Jnc.olţise spaima. · .Adrien nu remarca-se. nimic. Perspectiva zugrăvită .de Cnarles. ff absocbise. Nimic nu mai exista în momentul· .acela pentru el; în afară de eşafodarea unu.i. plan 'de•.acţiune 1 menit sii• năruiascâ opera lui lturr'igaray;. fără vărsare. de sân·ge; Rămase fără şef, trupele credincf.oase ;_vjceregelui .vor depune. armele. Adden .ar •fis.iost 1ni:ântat să evite un răzb.oi. civil. Exploatarea!Tlitrelorde>aur şi argint nu se putea face în condiţiile dezordi niro.r i.nerente unor grave frământări lăuntrice. · · ---~-:-

DINASTIA SUNDERI.AND BEAUCI.AIR

..

.

255

·~·-----=

- Charles, zise el· întrerupându-şi şirul gândurilor, aşteaptă să mă 1m.brac. Mergem imediat la· don Antor~io. la şi' cheia cu tine. În vreme ce Adrien sări din pat, lndreptăndtH>e spre un je\ pe·careîi erail' aruncate hi!inele, Charles întinse rnâoa după .cheie f:ără intenţie aparentă, atinse piciorul Manueleî. Cl privi în ochi. Rânji iarăşi. - Mă ierţi,. Marruela, că Ji-am tulburat somn:.;!, · ·. rosti el .su.av. · . E;xpresia dură, Jâ.i'Omă a ochilor Săi, dezminţea ' dulceaţa ÎIO:rbelor. .Privirile l.ui o dezgoleau ... În n(japtea de 15 septembrie,. don Antonio d.e Yermo facu csă se năruie, în mai puţin de o oră. visurile de libertate ş·i independenţă ale creolilor meţicani. •. · · În fruntea unui detaşament alcătuit din trei sute de ..,voluntari ai lui Fernando al VIHea", înarmaţi până in dinţi, dădu o lo11itură. de stat care avea .să rămână de pomină. în analele Mexicului. :în vreme ce două sute cinciz.ecf de membri ai .detaşanientului manifestatJ in faţa ,palatului · guvernamental, atrăgând într,acoJo ·. atenţia soldaţi lor din· .regimentul de gardă, dou.âze.ci •.. de ,;voluntari", sub .conducerea lui .don Antonio; se strecorară printr-o uşă dosnfcă în apartamentul ••~ directorului .de cabinet Guerrero .. Alti treizeci de ,;voluntari" îi urmară .. De îndată ce se văzură in palat, uciseră sentiţorii şi sentinelele întâlnite in cale. IJrcară in pas alergător scara care duceaJa etaj, unde se .afla apartamentul viceregelui. Jriumfători, năvălirâ în camera acestuia. · În câtev<~ .. clipe puserâ mâna pe don lgnacio, ii legară mâinile la spate şi sub ameninţarea pistoalelor, > îl scoasetă .iri stradă.•. prin aceeaşi uşă prin care :. Intraseră. În confuzia iscată in palat nu •se observă •. disp.ariţia. viceregeluL .Se schimbarii focuri de· armă, ·,. căZură. răniţi şi morţi deoparte şi de alta. Bătălia era

256

VINT!I..ĂCORBUL

însăvirtual pierdută

pentru partizanii independenţei. Capturând pe vlcerege; don. Aotonio de. Yermo ·• decapit.aşe mişcarea i;r<;~.OiiJor. T.upele guvernamentale, .rămase. fărlt şef; se predară. .. .ZOrile găsfră'.p!'ilat;JI )ri mâinil.e ,;voluntarilor" lui ' .t:Jon Antb.nio., [Je (jimineaţă, populaţia oraşului ;; Mexibo află cu stupoare că don,.lgnacio Hurrfgaray, vicefegele .Noii Şpanji, ·fuse.se :arestat din ord.inul •·.• :MaiestăţiF;.sale Rege(e Fernando. Sfetnicii . săi., în ;,frunte. cl1 avocatul Verdad şi profesorul Taliamal'ltes, 'li impăct'ăş~au soarta.lJ se instn;J.i un sjmulacn.l de .proces. )'erdad pieri . în cursul·cercefăfHor. Opinia publică 'âcută pe anchetatori că l~ar fi .otrăvit spre a scăpa de. anumite . mărturii compromiţătoare. Tallamantes muri de frig!J.r:i galbene în temniţa .fortăreţ~>i San Juan de .Ulmi. Alţi şapte creoli, care j!JCasefă un rol de seamă Tn cursul ultimelor evenimente; se văzut.ă condamnaţi la· pedepse privative de liqertate Pe te~rmen lung. Don Jgnacio de lturrigaray fu deport!!Un Spania, <1 se .confiscă averea. Juntâ dih Sevillâ n cohdamnă la moarte. ·. . Audiencia,. Căreia\ don · lgnacio incercase ~ă-.i limiteze puterfle, se intr\,Jni spre. a numi un r..ou vicerege. După o scurta dezbatere, desemn.ă pe don~ Pedro de Garioay~ Don Anto.nioAâe Yermo. preferase să rămână în umbră. Puterea era însă în .mâinile lui. Armata reprimă sângero.s câteva răzleţe manifestaţii populare iantispani 0 1e. În pulql!erias se cântau .corida$; în amintirea lui lturrigaray. Grupuri decreoli unelteâ!J .împotriva .guvernului. Deşi fuseseră înfrâhţi, nu
Don Antonio de 'i'errno îŞi respectă integral angajamentul. De îndată pe· puse mâna pe putere,

257 retrocedă

casei Sunderiand-Beauclair depozit ele .de. aur din Vera. Cruz, Mexico şi San Miguel de Santiago confiscate de don lgnacio de iturrigaray. Tot deodată . reconflrmă·concesiunea acordată .de Coroana Spaniei ..Jui Richard Sunderland. Reusita lui Adrian de Beau/ieu era desăvârsilă. In .;t(Jamna' şi în iarna anului 1808 expedia în Anglia aur {'î;-i varo'iii;;, de. o. sută..douăzeci de mil.ioane de piaştri. •în primăvara "lui 1809 trimise aur până la concurenţa •'sumei de nouăzeci de milioane plaştrL Laolaltă cu i1aurul şi argintul extras .din America de Sud, făcu să ,intre în Marea Britanie peste optsprezece mifioane de ··livre sterline. Această revărsare de aur dădu un 'eonsidf!rabil avânt băncii Sunderland din Londra. În '(;cursul anului 1809, ·.împrumută guvernului britanic
','

1111\!TilĂ CORBUl

2511

C:âştigaseră un · apreciabil . avans, trecură iarăşi pe

. pianul al doilea. · -··• Richard Sunderland-Beauclair a căzut din nou în .picioare, se .rmitea
·.

.

DINASTIA SUNOEALANO. BEAUCLAIR

259

Dezbaterile căpătară treptat un. caracter de poiem1ca. acerbă. Unii membri ai comisiei, ostili lui R.ichard ş: marelui capital, pe care .acesta îl reprezenta, îl ataceu cu -ihdărjire. · - Aţi violat pre'Jederile iegii embargoului. Vase .comerciale ale casei .dumneavoastră au cont;nuat să străbată mările. şi d;lpă intrarea în. v:goare a acestei iegi. · - Este adevărat .că vasele comerciale ale casei mele au continuat să efectueze transporturi şi după intrarea în vigoare a acestei legi. . - Vă recunoaşteţi deci vinovăţia, tună preşedintele comisiei, senatorul W.arrens •. reprezentantul fermierilor din Tennessee. · - UR moment, Mr. President. Nu-ml recunosc nici o vinovăţie. Vasele în cauză nu au naviga! sub pavilion american. Cea mai mare parte a flotei mele comerciale.·este înregistrată în Marea Britanie. Posed dOc!Jmente. - Restul? - Restul? Restul putrezesc în porttkile Stateior Unite alăt!Jri de alte .sute de nave, condamnate să mucezească, de-a lungul cheiurilor pustii. Datorită · politicii falimentare· a· preşedintelui. · ,_ Vă atrag atenţia, Mr. Sunderland, că vă afiaţi in faţa unei comisii senatoriale menită să ancheteze activitatea casei dumneavoastră. Aprecierile pe care le faceţi la adresa preşedintelui sunt calomnioase. - Mr. Preside•1t, sunt cetătean liber al acestei ţări. Potrivit Constituţiei, am dreptul să ·c:ritic politica ·· guvernuluj când aceaată politică este contrară :,intereselor ţării. Afirmaţiile acestea nu sunt numai ale mele, Mr. President, ci ale unui întreg popor. In New. , England, • în Delaware, în' Connecticut, în Rhode Jsland; .lumea protestează împotriva. embargoului". -::-: Nu vă ambalaţi, Mr: Sunderland. Nu v-am ,.,chemat aici. pentru a vă consulta asupra curentului de . '

_opin'ie- .ostil- !egîi _embargoului, -ii -întrerupse ttios senatorul- Wanens. Preousii dum_neavoastră au săvârsit '

<

acte

'

<

:de----contrabandă. nu,..,! :iaceţi ·r&spunzăt'or

, ---.De ce pe ~v!r. .r:;a!iat1n, -sacxetaru! lrezorerieir pentru delapidăr!!e comise de vreun Tterceptor bdrec3r:e din Geo-rgie.- -sau 1<en·tucky? Când -actele:- prepţJşi!or me! sunt săvârşite în contu~

"est"e-- Hdlcol --();; rnj' se ~b-iht!j'e "'"(;-L;:::;; c!re·o ,, , , ... a .1. ~·~''""';.! o.t!~· "· ,.,,;e'''-'. o,···"" ~"""'r~ sP -"'::.""~ui 1'<·e c"C\ l ·~sr•on~;;·o· -U ..l -vu:.,.... .1.1 -;,...,,.:J. 1'11·"a+e· -f\~u a" . "-' ba ,-1,·, aCtete· tncriminate- ·ar fi Jost tăculEr di.tl o-rdinul, -·sau cel

<jt1V

'-···.

p·t~nnr·i·,· ' '.. r''''"-·

<:;,

~

1,

puţ·in

,

;;.<

• "

, '-"""-

d~n

-:inderonu! m'etL ~ Vom. re.verd Bstei ·dTestiUni,

-:::·Jn<{""r!~nd .V!, .UC:•Il::1, ,

fvlr.

'OS"': >m_ · J,."·o;·lr:o ;,u, on·; U ~'!-J~"'I'
:

dH,:;ât s~ vă felicit pentru feiuî. în care- ·v-ati instruit 111'rnic ''.' , . _ - --· Banul să-. trăiască! înterv9~îi· sarcastic senatorul 'h. omsAn ninQ: '"1ArcenQ· . .~VE'~ ,. , ....,, -.L.t• O'n'o , , --""·~:u·a ""'""''"" _''"" _.,a--:· v--, :_...,, c .,_, rr,-Pre __ antipatie- pentru at~cBriştii _ d}n Est. -- Prctestez · ÎiTOotriva acestor _1ns!nu8ri, rosti • Richard_ -cu indig.nare _bine juca1·ă. ~;.~,v.,a 'h::.rn;;~-~;-"..-c.r.î 1 ~--~w

~'-'-'

...

,\l,ul .., ...

l"'lJ d

.::::~-;---

y.lt'

.4.

·lşi

p. er'~,,,·tea '

c-6 '"""""'

ra:::.·<'pu·na'6 ·(:q"OC•»n'"' • •-; ,, """ !;.,\. :::-;~·· • •

jumătate din~ merr1brH ·comisiei

f;J!nl' -~~ .. ~

!'Ylil•'* '"'·'

~

r1'~

"

__,

-îi erau binevoitori .. ;

r'e· 1' · m~l· -r:"'lJ!t,'d'Q.t_;n,eau pa,..._,i-;ajn,'t::l! '-'<:>Qtl·' ''="In '"'·""->::! 13 1 . ..._. !J, f "·" ,...,. 6 '--'...,. r •J'tLÎ . , u.·-..Sunder!and. Restut p-rtrn!ser-ă -~-·sub diferite forme -,cadouri costisitoare. Senatori intransigenţi erau puţini -ia: nun1Şr: Warrens şi Thornpşon, care se re marcau prJrr 1nverşt;narsa for slnGerăf er.eu miraţi de !lpsa-.de cooperare a, colegilor elin comisie. Încă .un ar.gument .îl făcea pe Richard să înf;·unte riscurile unui conflicLdeschis pu senatorul Warrens. Legislatura lui Jeffetson se apropia de sfârşit Se Ştia că. nu· va mai candida la preşedinţia Sta!ei!Yr U;iite, O dată cu plecarea lui va cădeâ Şi legea ·embargoului. Richard nu-şifâcea griji nici în privinţa atacurilor dezlănţuite de presa controlată de el impotriva lui Jeflerson: William Gor,don Drake, şefui grupului său de. Ziare, avusese grijă să . desemneze redactori "--~

u-v~·

·~

•-·~..,.v

ccD_ciNc::Ac:.S:::_T:c.lc._A:_SU_N_D_ERcL::_:A:..:ND-=B~E:.c:AU_C_LA:..:I::.:R:___

responsabili care să suporte primele descărcări ale trăsnetelor guvernamentale. la momentul oportun. redactorii dispăreau. Alţii le luau locul. .._ - Marea finanţă este o plagă care ~rebuie să dispară, ·rosti în cursul unei şedinţe 11 com1s1el senatorul Thompson. -~ Vreţi să faceti lumină, pornind de ·la idei .preconcepute!.· replică Richard. Uitaţi că marele .. .. . cap'ital cf'eeaz.ă condiţii favorabile per;t!·•J prosperitatea economiei. . h momentele de grea . cumpănă, marea finanţă susţine statul prin -. . împrumutwi!e pe care i le acordă ... - Da, da! Marea finanţă susţine statul,. aşa cum susţine frânghia pe spânzurat Senatorul VVtHrens 'făcu mare haz~ R!c!1anj Sunderland strâmba. din nas. Senatorii acesti .. a care miroseau a iuft il dezgustau. După o săptămână de investigaţii şi audieri sterile, comisia îşi suspendă dezbaterile. s·enatorui Warrens deznădăjduise să~t înfunde pe \

Su11der!and.

ca ~ta'~,_;J;t,:::; u;'

"":~'""'

fi:O.r-'-.~a~

v:•J•.,.to.l

t:;!

'.:.·'

,,~~r

~·'"-'

să

rnai

,..n--·' >::Jmc'-·'""' .. '•r-'..J;.t::.: ..... n

.,.;~,.J<;;+i 1'>;!, 1 4•'"--·""''':('-'HC'"

1'!1""

(«

otr.,....... noa_..n ,., ..._;,:a O•"
mnrr!h~"'·t'J .; t;· .;_,c: .. !"' "''-•··"··""'"'' l "';-~;,.r.. 0--.n.(.rt• ".._,,,.,,:tt;;""'---,-·/;Y,t\..-. 1 ::.-.t'> '· :::n...,c.;:;;vlet-,

ft-;;::J

'·roh 1·'·r:.'"''r': trv'-.<,.;1\.-
.... ,.,a-~·,-··1 lJ,_".•".:.:

,1

d~

\_;;,

•~

;;;.

dr-:.C"y;...-.e ·r:;n .. ,.;.-~.::>. ·.r . L..1.,1

:;enoro_ci:'Y?, actuala lag1si~He nu 5:: suficier;! de se"lE':rR cu indivizii de teapa lui RiGhard Sunderil'!rH:L Câteva- _z'iJa după a·ceas·tă aec!araţi.9_ Jettc<.. son

a·· -~r::- -c-~,-a

ro-~~ .... <'h,d1HJ,

.,.... __ l,.~Jt;H-;:;

.

'.~ ..",kr.;.rar:ulni·. l'l'-'" -;::.~- """'

·0

·sa,~•a'"n!;;~;:,. -. ţ-J~ " · < l i l < '

r'"" .•--~.' •'-'-'-

, târziu, părăsi -Casa Albă; - in-zlUt". rn care ,Jumes}.Aadis0{1,<nou! p;-eşedinte a! State!cr :,Jnît9- !şi h~augură in1:rarea 10 funcţie; !8gea embargo:JIL
VINTILĂ CORBUl

Richard Sunderland resp1ra, în sfârşit, uşurat. Noua lege era lesne de eludat. Nimic mai simplu decâţ,să declare că nava pleca spre Rio de Janeiro. Pe drum, îşi schimba destinaţia, indreptându-se spre Europa ... ln iulie, sosi la r~ew York Jules. Lafont, însoţind pe cei .doi copii ai Andreei, care potrivit dorinţei tatălui for, urmau să-şi petreacă vacanţa in Statele Unite. Francis-Anclrew împlinise patrusprezece arii, .Gerald - zece. Richard ii primr la debarcader. Când îşi văzu copiii, simţi o legitimă mândrie. Francis-Andrew era portretul maicăcsii. Calin, drăgostos, se ifpi de tatăl său şi-1 sărută pe ·.amândoi obrajii. Gerald era mai reţinut. Ochii lui aveau o expresie de seriozitate ce · -· contrasta cu vârsta. Încântat, Richard îşi plimbă odraslele prin locurile cele mai umblate din oraş. Voia să arate tuturor ce mândreţe de copii îi dăruise Andreea. Merse până cacolo. încât îi duse la Bursă. Apariţia lor făcu senzaţi~. Bancheri!, agenţii de bursă, speculatorii, îl salutau, zâmbindu-i larg şi complimentându-1 pentru drăgăleşenia copiilor. Un. broker se plecă la urechea unui coleg: - Tigrul a venit cu puii. li deprinde cu mirosul sângelui. . Gerald părea foarte .interesat de forfota şi gălăgie din incinta bursei. . Îl amuzau strigătele broker-ilor, cifrele înscrise cu creta pe tabla neagră diri capătul sălii, agitaţia. oamenilor ce urmăreau cu sufletul la gură saltul capricios .al cotelor. - La ce foloseşte bu.rsa· aceasta, .Sir? întrebă el pe t.atăl său . . Richard se uită cu mândrie în jur, ca şi când ar fi spus: "Vedeţi .ce întrebări..inteligente •pune fiul meu? · Îmi seamănă";• însoţitorii .săi se min·unară: ·

DINASTIA SUNDEHLANO I'JEAUCLAIR

-

Ce precoce· e .JuTtiOd Îl interesează bursa, deşi n-ure decât zece anil ~ Extraordinari NemaipOmenit! -. Bravo, Jun1or! Richard Sunderland se simţea obligat să d)'la o explicaţie care să lămurească pe fiul său, .dar c:ml să tit> valabilă şi pentru galerie, Trebuia să răspundă iQl<>l1gent, în aşa Jt?l încât explicaţia l.ui să fie repetată ... din gură în gură, cu aomiralie pentru prezenţa• sa de . · spirit. · .---.Dacă :am o mie de -:actruni sun_dei"landSchenectady, pe care vreau si!\ le transform in bani, n-am decâfsă intru în biroul oricărui agent de bursă, d.in .oricare oraş al lumii. l le încredinţez spre v·anzare şi, clupă o scurtă· aşteptare, primesc suma corespunzatoare. Dacă. n-aş avea bursa la aispoziţie, ce m-aş tace? Cum mcaş descurca? Ar fi aproape imposibil să găsesc în lumea aceasta mare pe omul amator să le .cumpere, Apoi, cine ·ar stabili preţul? '' , d ecL, G era.ld , --ca. t est e- d e necesara• o 'oursa. • v -ez~._ pentnJ a _pre·schimba fn ba:1i, orice -_fei de actiuni_

.- ·-şi ce este o

acţiune?

' ... d zarrt01 ' ' _,-;u mcJn,Uf111f8. ,.._ R l'CH_ar - ~ă-"ţi .·expHc_ ·$.i acest ;ucn.L. O ~

acţiune 9Ste

o bucată de hârtie, care rer,rezi'ntă o p_ărtick::ZL din cqpitalui unei ·întreprinderi: Această bucată de hârtie este însoţită de. alte bucăţi •mai. mici, denumite Gi;Jppane, pe care le tai periodic şi care reprezintă ,. bani. Bucata cea :Y>are de hârtie. este ia. rândt•: ei o '!Hft:Jare care creşte, sau s_cadE;:. refiectf:nd --'a.fa--.::ttrj!e bune~s~p ·teie;: -1nchaiate_ de îr-tr6prind8r-ea -respecti\'ă . .G_ers!ct asc·pit3 cu .atenţie lncordată; în_c_et"cand să Cl.ipdndă

·căpşoru!_ Său n(y_._ţiun!tf:. . acestea, ne.c.unos<~Hi~ _rnu!__tor o:ameni mari.

tn-

- .Se .pot hârtie?

-câştig·a

ban t cu

bucăţile.

aGes·tea_ --d.e

'264

VJI\!TB..Ă CORB.i.Jl

'-'----'---,..-------~-~-···-···

Desigur. Dar n.umaî .dacă ştii să te joci cu ele. Altfei, pierzi. . · Gen;!ld increţî fruntea, şi după o gândire profundă,· urmărită cu .exagerată atenţie de însoţitorii tatălui · său, declară .cu hotărâre: . - yoi învăţa şi eu jocul .acesta, Sir. imi place să câştig bani. Cu pani, .faci ce vreL ~ -,$trrtşoică fHţ)zOfiâ Jn gura- unu_i- copHl se adresă ·în ,ş·o·aptă cUn ageht de pe·\.:el.\., •'-'. -'-"'-''"~,_!V '-'• um/or captivant. . Cum era şi firesc, în jurul împăratului rranţei se ţeseau cele mai multe comentarii". Războiul din Spania, care 'căpătase caracterul unui măcel, ocupa de asemenea .centrul interesului convivi!or. _, lncontestabil, războiul din Spania este o .greşeală, atât din punct de Vedere politic, cât şi din punct de, vedere 'militar, spuse Lafont Felul În care · Napoleon a abuzat de buna credinţă a suveranilor Spaniei fi pune .într-o lumină defavorabilă. Mtmsieur de Ta!ley.ran.d a criticat cu. severitate gestul împăratului. Somat de acesta sii se explîce, i-a declarat fără înconjur: "Când un om de lume tace , nebunii, îşi schimbă amantele, îşi .neglijează nevasta, işi nedreptăţeş!e priet!lnii, societatea îl blamează: dacă e bogat, puteroic, abil, este tratat cu oarecare indulgenţă, Dar când •. acelaşi om trişează .la joc, lumea buna il exclude ,din sânul e.L Aşa ceva nu 1 se iartă niciodata'',

OlN_A_ST_IA_S_UN_OEiU.AND BEAUC::_:l:::A.::l::.:R_ __;__

-

265

Sp!erv.iidă re;:dî_!;ă! eAQlafT'ă

Richard admirativ. -din_ partea orietc;!:;J!td

~=xact

la ·ce· m-aş ·fi aşteptat meu, TaHeyrand _ - N-as cred~ t""h ~si J ~n TOs+;..il de- P<.uturt " . ' - e~:Jiscor-• ... era cel mai ~nd:-cat ·spre s fac·e rnoral3 -!ul ftayclec-n '-

'

-~"'-'•

~"-"~'-'

1

d ::~'"~n•Q· •J•'·'-'' .i -~'-'""" 1 ·PP.rt+ru· ·rmp.:sr~~d·! :Rî'Ch_arcl ae încruntă uşor. ~o""'t.--:.7;.,. ,.....':l!c,; _, f', ;V n"' u*.-l.::<· -!-le_: O'_ """"'rir:.t·oru' vco;Jtî • _; d: -~~-·'·

_.., ...... <;(

AUf.l"I'MO"f V .-Ci C\l, tz c;; 0

~ Ci

fosturui _său rnkdStr~ de a~cce_d- stră!ne. _..D:,JJ8nd într--0 "Zi -că duce!e de San C.tlrhJS, un per:son8j din SUJ'ta regeJur t='ernando t~l vn-_lea, se. bucură de favorul"ileintim·e afe prinţese! de- TaHeyrand; !--.a Jntrebat pe ,,.&a,..,. f"C r'\l! -_<.o+··l ... _ '!I'C~rno··ct • u __ ·: c: , "'e u_ .r.,...t~ le,,_... ("' ,.,_,1 ·;..vo·~t.;; __ ;:.,; c;. ...... v<.Af t:>:;>.:.:t, n De ,_,,_, 1''""' mi~ai spus pân.ă acum că ducele de 'San Carlos este ~u

j~rltul ooţl'ei ,...11 d'';-·i4-t:
fpl"{·~-;-;_"..1~

",_,,_;;;;.}'

~. ud

d

'"1

~iri"';\

%'•.Vţ

ri:!.-.e~ro .;;..ţV;f;<•i.A,

,~_:::;; t"ţ':lpl;;"'-~"' "-"

~"''1 rn,

' " '. . v-.cZ

H-",,;_::1,~. ">-~--.,

închipuit că această noutate ar spori cu ceva prestigiul maiestăţii Voastre, sau al meu personaL" Lafotlt .se străduia să mk:-şcreze person&.iifate<::: împăratLdui ·ştHnd c·ă ·tăcea pe pi_scu~ patronului său. · înainte de a p:eca !a New York am stat de vorbă ·cu conte-le de MatternH:h, continuă: eL P:·intr:e altele, rni-~ spus textual: Jn Franţa •Stau taţii in ta;ă do_pă tabere .. diStmetral opuse, În ~fruntea :cefei c.U;;tfii s~ află- 1mpărahi! -ş1 militarH, -care urmăresc să îng,erlunche' lumea prin forţa armelor-,· Pentru Napoleon~ -FrDrr~a este o ret!ecţie a p~rson-ulităţ11- sa!e, iar Europa un fief .ai Yah-:ilie~ ÎUL" j.i_- dous tabără cupdrfde_ mare_a rrfasă a nat:~,nHl ma::ră inertă ş1 !ipsiiă de ·maleabilitate. fn ·fruntea nceslch.1 se află fv,~t:nsfeur de ŢaHeyra:1d" i\1on·skrur Fouche .ş! toţi ·acei- care- ma! - t reaza" Wl. res~' ve "' .uCICJI.a ' "-''! t e PO!ldca ,.,. pas . 1

d

-

(Jontele Metternich este un .om inteligerlt. L-am preţuit. de la prima vedere, zise Ri.chard sentenţios. Sper\ Lafonf, că fiul meu Robert păstrează relaţii str~nseî' cu Monsieur .de 'JaJieyrand şi cu Monsieur de 'Metternich · · . > - Mortsieur d~ Ta!leyqwd este magistrul său, iar 'fJfonffff;ur de l\lle'tternicff. îi este pdeten. . . - Robert pare .să se .descurce f:line, Lafont, .nu.:i aşa( zise.. Richard.. 9u părintească. mândrie. ·. ·.. ·''"' ..',. ----". Sir, .Mr. Robert Suriderland face cinste. numelui ,, ·• pe care il .. poarta. · Ri.cbard r~e. - Apropo, Robert se mai . împăunează cu titlul ac_ela caraghioq, .conferit•de regele Spaniei'? Conte âe Castejon y Vald€'L. Valde.... cum naiba îi mai zice? ., - Castejon y va'idejbso de !a Reyna, Sir. Nu. Nu lcam mai. auzit f()losindUcse de acest titlu. - Foarte .bine. Dacă vrea, n-are decât să păstreze într-un sertar documentele de înno.bilare. Să .le arate . mai târziu ·copiilor -săL. ·. · · · - Cred ca acest moment nu va întârzia, Sir. Mrs . Sunderland va deveni în curând mamă, .Robert -- ,. De ce nw rnicşi spus"o mai .demult, Lafo.nt? exclamă Richard ·.in culmea antuziasmului. Se ridic.ă in :picipare. şi înălţă paharul. . · ·~. ~ Gent!emen, . o. Ct:JPă. de şarnpanie In cinstea Sanorei . Sunderland, imi ofera prilejul sa. deyin. pentrv . .a .. patra, oa;ră .bunic, .. · CohvivH îi urmară gestul, goli11du-şi .pahan:ile; .. ....,_ Lafcmt cvm d.e Jăsat săAreacă atâta timp, fără să-mi vorl:)e\lti de acest evenim{;'rit? îi reproşă Richard qu prefăcută .şeveritate . .-·. Mr. Robert Sund.erl.and v-a scris personal. •. ·-·•· N-am primit nimic. Nici. nu e de mirare. Cu acest octips erribarg 0 u, ·Mr. .Jeflerson ne.-a caşunat numai neajunsUri. Bine ca s-a. înapoiat la MontiCello. ·Să sperăm ·că Mr.. Madlso.n hlJ-i va călca pe. urme ... "

'

' ' ,' ,'

'

'

'

'

c.ar<J ai

DINASTIA S!JNOERLAND BEAUCLAIR

·--.C-...---

•

-". ,.

, ... A

267

,

Spr10 sfârşitul lui ai!Qf.;~f, .~drien de Beaulieu so~i la: New 'Yorlc spre a•ş1 '}Jrezenta raportuL Richard 11 făcu o primire ·lriumfală. El, care nu se entuziasma u.şor·,

declară

în

pHnă

şerH_nţă.

a

cqnsilh.dui _de

administraţie, că priceperea, hotărârea şi spiritul de iniţiativă al. lui Adrîen de Beaulieu, au scos casa Sunderland di'l impas, dându-i tot deodată prilejul să cunoască o 'inf!qrire nemaiintâlnită. Cu abilitate diplomatică, Adrian declară că această realizare arti fost Imposibilă fără participarea directă a lui Charles Sunderland, care a jucat un roi nemijlocit în răsturnarea lui dcm lgnacio de

lui Adrîen pentru_ iurnin'a frumoasă in care îi plasa fiul, Richard ii acordă o gratificaţie de două sute de mii .de do!arL Lui ·crlanes ii oferi .numai zece mii. Steaua lui Adrien. de Beau li eu începuse a străluci puterr.ic pe lirmamentul c:asei Sunderland. Printre iniţiaţi circuia zvonul că Adrian va· fi urmaşul marelui patron · După şedinţa consiliului, Richard oferi un dineu in cinstea ginerelui său. Participau cincizeci de invitaţi, aleşi pe sprânceană, printre care colaboratorii cei mai importanţi ai casei sale, precum . şi câteva figud proeminente ale lumii politice conservatoare. Statornic principiului său, Richard păstra legături strânse cu Camera Reprezentanţilor. Mai puţin prieteneşti erau relaţiile sale cu cabi'letul presedintelui Madison, din · ziua în care acesta dec'iarase câ va păstra pe Albert Gallatin la Secretariatul Trezoreriei. în timpul dineului, Richard avu o atitudine · .deosebit de afectuoasă faţă de ginerele său. -· Sper .că ai să faci o vizită şi la New Shenectady, 'ii spuse<el·la un momentcdat: Georginei li .e .dor de dumneata. Adrien se feri să-i r.isipească iluziile. N-avea nici un rost să•l amăreaseă. sentimentele sale. faţă de Georgina ·nu se schimbaseră: . -Hurrigaray.

Hecunoscător

268

·.

VINTilĂ

CORBUl

-. Îţi acord un concediu de dou.ă luni. Vreau să il petreCi alături de soţia dumitale, adăugă Richard. M-ar bucura să.:mi dăruiaşti şi o nepoţiCă. Până acum, dumneata. şi·bâieţii .mei m-aţi răsfăţat numai cu nepoţi. Îmbătrănesc, · .Adrian , Am nevoie de o prezel(ţă feminin/ă Îi't preajma mea; De o îngrijire, de o mângâiere. La vârsta mea, oamenii.serioşi nu se ' mai însoară. . . .. . . Leslie Clinton,.. care Inr!9gistrase aceste declaraţii, S!9 placă .la urechea. lui Wilbur Morrison. ·- Dacă Mrc I3eaulieu îi va ·dărui o nepoţică, mart3le patron ii va mânca din palmă. ·-· Mr. CJinton, formula· Beaulieu e la mare preţ. Nici unuLdintre feciorii marelui patron .nu-i egalează. -. Aveii d'reptate. Mr. Beaulieu a devenit un personaj care trebuie cu deosebire menajat -· Previziunea rm te 1nşeală, Clinton. În capul mesei, Richard continua să .se înt retină ' ' cu Adrian pe carecl aşezase la- dreapta sa; Cinsti rea aceasta era cu atât mai. remarcată. cu cât în stânga marelui patron.· iusese plasat un invitat ·de mare suprafaţă., .Mr. Robert Smith, Secretarul de Stat al preşedintelui. Smith era rivalul ;::leclarat al.lui Gallatin, ceea ce n făcea şi mai simpatic lui Richard. · ~ Mâine ·de. dimineaţă. Adrian, .la . orele zece precis, să te a11i rn .cabinetul meu. de la bancă. Vei ·· asistaJa o scenă amuzantă: După cum vezi, î.ţi rezerv şi spectacolele, distractive... Richard se arăta· atât de rar amabil cu colaboratorii săi, încât. Adrian · ~~ aprecia· cum se cuvine .bunăvoinţa. Vorbele socrului său ii treziră curiozitatea, , fn dimineaţa următoare, la .ora fixată, .se prezentă primului secretar, care•! introduse de îndată în cabirfeiUI lui .Ritl:lard. ' ·în· afară<de. marele ·patron, se mai aflau de faţă Wilbur fvlorrison şi consilierul juridic John Saoders.

o · -1 .. o.. c m '" · CD L ~ ("''

:J

.. (j)

~:.n

. .. .. ""''" 'R o ·~· · " C

•.•. .. """'

~

"

ffl (') >.y

•

-' ~~,

•

rY~

u:1 c;.

"'

ro , . . , ·_-, ...+ -·· ~· ' ) -.. ><"'>' ""' • ,,.) • "'";> ' " .... -o '"") '"{"" ':1 ""- '""" 3 ~7: . :& ro "'"- -·~?; [;_ z ro <5' t"J ''"' '" • .':'"~. -Y?. r~·~ (/) ·-· ., c: ;.:';';j (/.! ::J ,,,, p. ' ....~o:::: 3"' .,_., ~··

,.,...

cr cn

:'" • ·~ ,•.,

"' ;..,

~-

'"' ·-•~

iCi ţ}.l-

_,

"'

,...,

,. ,.. ,._., i)

-

(f!

ţe<,

i

.I""J """" - ~ """ţ m o
,. .,.

, ...1

{y

...wl ..,. ... '• ,J"'

...

b!" ·-· '~'

'"' r .. , '"' ;r} - - ••

:J (O "'~ · . '

ro

J.-"'

-

()

. ..,, 1-" ..,.,

"'' (i)

0

~:u •

tJ ~r: 1:\) -

~"fJ ";;,. ':' '

11.1<

"""

·~

' ·~

(f)"" 0} ' ' ( ) ""'

.J t1lc '-'"" }J• -~

m

. . ,~~. t)

,._

(J

,",

~'

b

~·•"t>

.... .,_

~r'l

,,... M-· ;n : . : . :.: • ( '-·· F. ;

u·"

n> ,.,~

··- '""'

.•,.,

~~

;.;t. ,..-, · a~ ~o

~..

l' ~

'ca

\,!)

:1

~..

r~.

,,

,.::,

<'''"

("LI

'<

•

t':j

•o _,.; ""' C'! .ro - r_ _·· n
(J)

f""

" "'r -, · -·· }U .....

-;

-•

ţp . ::l ~· (C2

.

c,, ).k·

D)

.,l ·-.

""l:

"'~ '··"' '

•

•"> ,,~ ";

·~·

i") "

_J

M

"'"'\

""l -·

,- .,.,, . T1 ··5 !.:'Z· ••

)A'(


:~~-

"'' -

:J " :"""1 ~·-'· '.,,) /')" O O> c: '" {ti ~· " . ""'1: ..,":",' 11 ;l"f"'' '*' ·':;) 1.;1 :l1 "O r.n , ..... ~ c~. K• . -t' rt'

r"

}:)

·~ -· "" a --.:. ·~ .ţ':' .::.

1'~ -

(j)

...

' ' ,....

'" "'

'~.

"" V

f·) "''

"'~

(".'! '

.... ""'!

'"' ......

,:;;~

-

:"";:

""T·

F"'f·

,_.;.,

~"

.,..

~-. "·" w ~"' ·y ;.,} ('}

'") ~·

:'") '() 'l:J -J:O•

il' .:

ffi< });H

c ,·-~"

'•)

~.,

1" '" t,\

~

h~

-·j

....

1")

~:

·c~

o

. ~"\

.,~,

~~·

)

{):;

......

'--·

,;.3

o

·'.

-::•

<j

, .;.

ţ;)

;x,.

"' . ~

. ;:;

~-)

("")

~,

. o

-

,_".,

/)", c vr ..,

~/'>

~.,.

"1:'

..

[·)

c

...._,~

'-0<' t:J

' ' ::;,· .. t"")

;;o ·~·~

'

~:.:. ·iiJ

()

.~

-

.

• ...,_:

~~ , .

, ..,.,. ;l.'!

,.. "

•

"

.,/4:::::

. "'·

"tf ([/ •

·~' ):h

''-·

;:::-1.

:"(

~,,

·~">

·-· "":J ("':

. ::

~ruG~

).\)\ {1,

\i

~·h

···h

'"' (1) 1" \ 1

·o

C) (/'

-·

;)

~"\

'

'«

~

_J

"~

-

.J

~..

•<

() c .

-

'

-·;...'"

-~

~"C

·-r-- •= • ,

;:;;

"'7:h :)'

"-

;;:·: ••~~ ([f m: (Li """- ~ ~···· -.~ ...-·1' -::) ··1:

::"

~')

(])

~~i

-·

~:;;, '"'t fJJ

...:

...,, ··1

ro -"'' (D

""

... """ ,,_, ~ ' -~ .. '""" o _., 1"-$ :)h (') -m ·,-~:;· ·"~; .-~."

""' 3· '"' ·o _ ... ·". ~:;,~

0J

(fj

tl

o

..

,_·.:~

()j

~

i"t' :::::{

.,." •• -.~ qda L.

<)~lli

C'j

',

d( ""'

···~

:J

-::":

'""'·'

"4-f:. .;j:;t~

,.! '"""

"'

to

· ::·~-

< " -n ~-·o .. .... '"'t ,'',• ... •-' 1 (r"• "'" f, '., (' r. (Q [ .~ "''( .L: ~- . - 1 0 ,.~, N .·~·• 1 1" 1 -·--· '"·'' "'\ ·"-" •'") ' ·~, ...... "" · (J.) ' (''fj; ~ m•co .•• r '1' ~ ····~. _ "'! ~ ~"""' ""'~ ,; '"·•· ) '""'~:. ,_..;' '"' '"'Tl ~~ -~- :3 f\1' ~ :,. "'"'o :::::;; . 3 fXl :- ::::~ ·.:J r~, ro r: ·::::· 1 ~11- tu c .mc~~-·-~--~=~~~.YD~-·Pm.o~ r.: o' :."' :o..,. m ::::.:~ ~, tl) ,.. · q~ ro -"' c o v,~ ...., o -..~ c~ 9·::i f:i)' "-~ r-_,. p)t -; ~-···""!"< ;:"' ~·,_), -·· .... · -- . '_) . • ::1 f), ·~ (t }~ ~f 1-i)· f1. ~' Cl '~~ . ~:') ~> E?. ~ ~~ •"" ··•"' l' ·-· :;;.; ~:\! P.1: ·=:--' <"). ;::: -.!~< . '!}, ;: t"D (tJ- m .- .•1 ~<"' -:Tt .-.<· v,· 1'! "' 1 't . ( ":! ~· (fJ. ~· ~""" ->["'~ ..,;-, "'~ "') "-"'.. Q;;;:. k~.; 1 ;.e --+ ·.\.,. ' ~·: j;:) {/) ' ,, • ,.~ ;'\) :y. ţ_\); """"" - · -: i:'" <:: " ; '},1 \,_ """ ,,, ~-· .: ""': '"\. o :::l '"}r . ·."''1" -"' !'1-' .. _ ....-"·,., --, .., · ... !'l • ,,J C1 .... rn' ·." r·· •·1" '"""~ m ... , .~\.. ·:} ,-~ 1·:> ;tr 'JJ ~'' ;::v-· ") .;'i""J n li:! 0 V;\); 11: '"() ;'\'; '",: <)J -r:-• · ... c: . , · Oj

;;> .........

-J !:\:1 CI> - ") ' ,..{;o "' "!· _;} : •• """' î.:r1 -, ·::'"' •• ~:::. c.l ţ\)( e ..,. ;"... :::t """ -· ţ;: C" ..... f.:J., @ 0 P> () :J)r o~ t;') ;'!\" t) '' " Q_ ~( (t\ -"'~ q ~? () -·"> '.,, ' (1) ·-. ··:.n ,,,J 'j~ ((; ~-· (() ~-?{ ~ C'' (", ,> (t) ~' --· '"""' ·.,) ""'' -·+_~·_!) .:.. ,}, (i) '"' '-' ,:;:, ""'! ' :· ' "'"' (" "·-· '""' ·~~ ·•~· !;.; (XI ' 1>'

(/}'

o. ··.. (tJ

~~.) ;;t ><

(O

f'r) ··;~

ro '""' ,.;• - 1 ~7

.~· J

{4."7~

.-·-

, ..

·r L,."} ..

.~

1

'

"'·•

-\

~t :::J

'-"

j;>

,1>

11

\ f:;

.

''"'..V ""'5 1 ""'-''

Tfi :~~j

~

A~<

··1

r"''

·sa. gr 11~ -~~- :::;;§t ~!. ~12? ~~- [:ţ ~ §: ?;. .ft ~- ~~ f~ EY ~~; ::Jrn '" w """ :7. ::; t'iJ ID .,., N ::~ iJ1< •

'

,...,

(

,,

'-' _,..i, :::::: ......

l'h

\!~

(")

7~· ::l

·fx .•.:,

, ... !):,\

-···

';.1

~

' "'"' fj.)

o.

('.>

fXI ;:;

P,) (f:)

:::.r -

~

' :l

'

.•} :;.:~

"''

(\

;a

....'" (T ::J o jl)< c );))·

~

~·,

r.: ,.

o:~

'

·~·

-·-· ""'"'. .. ··"' ........ ' o :;r '·. o· "'-) ~· __ -:: -.. /

""

"'(."l ~~

th

,

"" " .. Cs, ;"l

:.>;;

il)

(1

/<0

(!)'

~)!

~)

'"•

(;)

r

....

'''" IT• --~· l 1• •U

'

,""..

.,.,r

~''"

..

.....' -

C .r 1) ~~"

•

:3

:. ;l ··~ "" A)

""" ( ,

~... ""

/"'{

:.::s .._, ."..., ·c· ... ~ ....,.. , , /) . .,;'), (1-, :.2, .,~:::. 9!~ )) ~!..,'' \1

··"(1, o-- ~·:-')r•c"" '"' ro ,•·) ·-· ;:r, ,._,,. f'\; I.•J l'. "" " ... :: .." ·... } :::h '"" · ·1

'""

~"""''?,..!

~

rv ·,·.:";

-'1

-;

~~"'·'

·- ..

~~;

"""~ t"") " ..... -. '·' ...~~ ·•:~lO~~"" -...r... "'•1

'

{•)

(" V

;"J

PJ

"""'~"

··o>

''c .•,.," (t) j;ţ,: .;<..

'

.}b .t'l;)

"?-•

'ce') """'

"'>'

fi)

-

.,"

...

~~

"3

-~-·

..;.",

...

,,

1"'

!!;) ' ~ .. '

"'"~

,. -

-· ... o

!

!3~

·.;

p;; '

·~

i:h

..,

~··· t-, !':J.1, ""~ :.; ' "''"

~::-u·

' ., 'cj tt•· " .,., - {"> 4··' tu· ·~ "" """" .:..,_ :.-:. ::i :·::~ (:J

':"•

r-1 .

..,., '•L•

'"'"' "-~ '· . ""'

"X!

/\

~'1

..·~ !,\) "- ;-' ..:;:,:. ~~; ~~,. (

"-:# "

1>-'

'''"'

~·_:

~·'

'·'

'"'~·

') "' ......

,-1

•'-'.;;

o

,..

(f• "" f'), -.. --~, f)

~·•'.'(])

:.:_;:

:~>

,...

f '""~

~·p

' i'"'' 1",,,

l !:~~

' ;p;:ţ

.;:·;. ·.•C' ~~

;j)

••'f-1

o:;:,

,;.~

':lJ

' 1 ~'ti

·o ;:i,

,...,. '"l ··~ ' "'' ....,( •"'-)' r""") ..{() ··-;; ~::;- {} ::;1" ... ,. ;: nl ·cz. .,i.1 ·:, -.-.··:

, r:-. "j

.....:

),<

;")

"J (') ~:> : r~1r.o~ '• "

.-îj} --~·

.•-.."...

c:n

: :J

·-·-·'· . ,· " .... , '1" f) ~·

-·

(""'

'" -

-(,:.

, ••.

;\\.'It

~:..""..

~-

~."

,ry

';:-')

'.'5 ... ,.r;~ ,.. )· ~., , j '... ,.~,, ,cr ..... ~. :: '. ~~' ::1·) <"''•" , ..... f') ' 4 ; ;,.':h !"'

'""" .. ,.."

f".1 _....[);1l "O ..-

,,~

·-

i ''6· ;,..!>

_ "· ,..,, ·c• · · ·.u

.~ ..

<,q'

. •.

"""

(jJ

o

' {') ~~ ('' .;) ' _,) ) "1 {j) ~-; ~

""':<

~- ~ 0) '""' .-;;

(!t ·~·

-···' - ! .. "'·•

r·.

! !<J '1

,ţJ)

'f.J')

210

-····· - - - c e - - - -

. \IINTilA CORBUL

-----·········-·····

În tim pui nefericitei· legi a embargoului, Richard profitase de împrejurare, declarându-l război; împingându-lla dezastru. Fabrica de la Terrytown nu rezistase asalturilor repetate ale casei Sunderland Beauclair. După o luptă disperată, Abercrombie plecase steagul. Verea acum la Richard Sunderiand, care avea să-i dicteze condiţiile sale .... · După ce se aşf;lză pe un scaun, oferit de Morrison, oaspeţeJe se pregăti sufleteşte pentru .a înghiţi până ia fund cupa cu venlnul fnfrângerii .. Richard, care îşi savura victoria, intârzia înadins execuţia pentru ca aşteptarea Să o faGă şi mai. dureroasă: - Nu mi-ai spus, Zechariah, ce face Hannah. ·rosti el cu binevoitor interes. · "Te bl.estemă!" fu Abercrombie isp.it să-i răspundă . . Dar se abţinu. - Nu o duce tocmai bine cu sănătatea. :._ Vârsta, dragul meu Zechariah, vârsta! A .. îmbătrâni! şi ea. A sosit momentul să se odihnească. Ştii ce ar trebui săfaci •. dragul.meu? Să-ţi cumperi·o casă la ţară şi să,ţi petreci in linişte şi contemplaţie · restul vieţii. Ah, cât' te invidiez pentru odihna pe care ţi-o vei permite în curând! · - Odihnă? Eu să mă odihnesc? Nici nu concep. Sunt încă în plină· vigoare. / - Nu, · drag·ul· m.eu, replică Richard cu solicitudine. E mai înţelept să te laşi de afaceit Ca să te poţi ocupa de sănătatea soţiei dumitale. - Cred, cumnata, că .sunt cel mai în măsură să judec ce îrni rămâ.ne de făcut, ripostă Abercrombie. Simţea că îşi pierde răbdarea. - Cât eşti de nerecunoscător faţă de grija pe Care ţi-o.arăt, suspină .Richard. Uite, spre a te elibera de o. mare greutate, am hotărât să-ţi cumpăr fabrica de la · Terrytown~ -.Ce?- fabrica de la Terrytown? ,..-- Da, da, fabrica. be ce te miri. Sunt gata să-.ţi

."

DlNASTIA SUNDERLAND BEAI.Ic=C=LAc::lc..:Fi_ _ ~----'Z='J~î,;

'.-., Nu vând nimic! strigă Abercrombie. - De ce nu? E cea .mai elegantă ieşire din impas, mai eşti de mult stăpi)nu! fabricii ,durnitale. Producţia de arme a scă;>:ut cu şaptezeci la sutii. în . depozite ai. o cantitate de arme care si-au pierdut •peste. cif)cizeci ia sută .din valoare, datorită noilor preţuri ale' pieţii. · . - Rreţuri pe care le-ai impus dumneata, cumnate, .scrâsni. Abercrombie. __;",Eu sakl a.l!ul, ce importă? Rezultatul contează, .·Numai· în c;!'ti:mil doi ani, ai semnat poliţe în valoare de trei sute oe mii de dolari. !ată,fe!. adaugă el, scoţânc.fu"fe dintr~ un sertar şi aruncându-le pe birou. ·Cu alte cuvinte eşti .dator. vândut. .. · · · Abercrombie se ridică de pe scaul"l, ca aruncat de un resort. ,. · - Ce .catJtă. poliţele mele la .dumneata? -. După cum vezi, ie-am cumpărat Nute spena. N~am de gând să ţi 1!3 protestez, fiindcă sunt convins că' vom ajunge la o învoială. · . · · · ·· · · - Ştiu ce înţelegi dumneata prin "învoială" .. ci. spoliere josnică. . · .·. . . ... · . -. Vai, ce termeni .vulgari foloseşti, prietene, .deşi .. ai intrat de atâţia ani !n familia mea, nu te-ai cioplit. loc. ·. ·. . .·. · . . . , . · Abercr()mbie Sp!Jmfi),ga de mânie. Vfn~le gâtului i

Nu

de

s~_- \~rP,f~a~~ră-î_',-

ochu_

· --. -----.-_ Nu· admit

\~-, .f4i_:~!npau. -flăc_~r~~-

... să-:- fiu insu!t~t. _Nu. tldm"it!", ;',fu admit!..: . . • · ...•••... .· ··· '"i' __ ,___ --: li venea să plângă. lşi dădea seama că·;si,tuatiş lui·.· era disperată,' că se afla în faţa un,l! om necrutator. · Era pierdut! Dar .rezista. încă, ni:\t:lăjduinci 1ntr·o . minune. . ·. · ..· . . . . ..... -.Vrei să mă nenoroceşti! M-ai utmărit o viaţă înkeagă! Ce-ai avut cu mine? Mi-ai fur
,j;.-

---

-

'·

',

--

--~-'

---"-·'-

---~

·

_b_ yzele; s_G --

----

.,,.

,.

"

-

-

-----

--

'

'

VIIIITILĂ CORBUl . .

-Aşa cum l-ai .furat tu pe fratele meu, de partea~

sa din .fabrica de. la Terrytown. Abertromble începu să râdă. Râdea tu hohote, ca un. clovn. Pântecele îi sălta, ' mâinile i se înclestaserâ . . . ' convulsiv . .- Şi tu, Richard Sunderland , te erjjezi în apărătdrul fratelui? Tu? .Ah, ce glumă bună .. 1:-lohotea fără să se. m.ai poată opri, în vreme ce Rjt;hard il privea cu linişte şi curiozitate, ta pe o vieţ(Jitoare ciudată. Cu încetul, hohotele lui Zechariah se fădră, transformânducse într-un fel de vaiet, ca de bocitoare: ·· - Ce ţicam făcut, Richard Sunderland? M~âi [Jrât din ziua. în care ţicam intrat în neam. Blestemată fie ziua aceea! . ·_ Te înşeli, Zechariah Abercrombie. Nu te-am Urât .niciodată. ·Erai prea mărunt, prea neinsemnat ca. să te urăsc. Ţe-âm dispreţuit. Acesta e .adevărul. Dar ţi~ai semnat singur sentinţa in ziua in care ai îndrăznit să. mă înfrunţi. Nu-ţi aduc;i aminte? Să-ţi împrospâtez memoria .. În Saint-bomingue eram .pe punctul de a obţine ·o importantă concensiune de la Toussai.nt-Louverture. AtunCi· te-ai repezit tu, pigmeu le; să mă ton cu rezi. Mhai smuls concesiunea. În Saint-Domingue, am pierdut mulţi bani. Numai din cauza. ta. Tu însă ai pierdut mai mult. Căci de atunci, am hotărât să te distrug ... Am aşteptat ·momentul prielnic, Abercrombie, ,iubitule. În. ziua când arn so.cotit că ti"a sosit sorocul, arn lovit. Richard se animase, ·obrajii să.i de obicei. palizi, prinseseră culoare, glasul egal urcase cu un ton, mâna lui aibă, cu .degete îndeştate, ca niş_te gheare, acoperi poliţele semnate de 'cumnatul său. In ochii !Ui .Richard, Abercrombie Jşi citi condamnarea. Orice . rezistenfă era zadarnică. Puterea îl părăsi deodată, lăsâni::lu-1 dezumflat, ca o minge spartă. Căzu pe scaunul său. '

DINASTIA SUNDERlAND BEAIJClAIR _ _-,---~2=7--=-3

- Cum· po.ţi să .fii atât de rău, Richard Sunderland? Mă înspăimânţil ţ$ti mai .neîmblânzit de.cât. o fiară.! Fie!... M-ai învins. lnt!lleg să îmi plăte~c greşeala de a-ţi fi devenit .cumnat. lţi vând .fabrica. lţi vând, dacă vrei, şi hainele de pe miilE,!, numai să scap de tine şi de neamul tău h.ain. Vând! Vând! Auzi? · Vâf]d! BuCură-te! · · R.ichard îşi recaştigase slăpânirea de sine.

-.Cât?

·

•· .~ Cinci sute de mii de dolari, grăi sfârşit P,bercromb.ie. - prea mult, rosti sec, Richard. Prea muiL Mai. puţin.

Patru sute de miL E ·ultimul meu preţ. Cincizeci de mii de dolari este o l!mită peste ciire nu· trec, zise Richard neînduplecat. Şi o fac numai pentru Harmah. Dacă ncar fi fost ea, te-aş 1! zdro.bit ca pe C~n vierme. . Abercrombie se ridică iarăşi de pe scaun. Oct;ii li ieşiseră. din orbita, Cu gura la;·g deschisă hăpai aerul. Se clătina, de parca I-ar fi lovit o măciucă în moalele capului. Richard se întoarse spre ayocat: - .Mr. Sanders, prezinti\"-i contractul spre semnare. . - Cincizeci de mii de dolari... cincizeci de mii de dOlarii _o ~zlnă care face un milion?-- bo;borosi Abercrombie livid. - Semnezi? întrebă Richard cu aceiaşi asprime. Dacă refuzi, pleacă! Într-o săptămână pierzi totul. Abercrom.bie părea un beţiv care m1-şi mai regă$ea echilibrul. Pendula ca o 'tresfie bătută de vânt. - Dă-i pana~ t.iforrison ~ pOrunci Rţch,ar::t Directorul Bă.ncii Manhattan. muie in Călimara cu vulturi de aut o pan.ă de gâscă, pe .care o d0ri lui Abercrombie. Năuc, Zechariah luă pana, şi cu paşi· impletici.\i se îndreptă spre măsuţa pe care avocat>~! Sandeffi rânduise ·contractele .spre semn an~. -

VINTILĂCORBUL

274

· . Abercrpmbie îşi zgâria numele in josul primului C()nfract. 11 semnă11i pe aldoilea. Deodată, se învineţi la faţă, • ochii .i se. căscară, ogfindind parca o necuprirrsă ·spainfă, mâinil.e-i începură să bată aerul . . Trase un,hârăit în piept, apoi ~se .prăbuşi ca un copac trasnit · · · • . Sanders îngenunche tepedeJângă corpul prăv,ălit pe-a curmezişul unui covor .chinezesc, cu flori mari, •roşii, pe fond galben. li desfăcu•cra\l.ata, iî>descheie ; :ţ;ări)a;>a. Instinctiv îi pipai pulsul. După câteva• clipe · •se ridică îrl
'

·'

'

'

. În timpul sederii lui /~drien de Beaulieu în Statele Unite, sosi 'la New York· un. mesaj din partea căpitanului Mclaugh!in. . · "în august, producţia .de aur .a l'(linelor spaniole a scăzut cu. patruzeci [a,.s~tă faţă de.lun11 preced!'Jntă. Producţia de .argint· înregiŞtrează {')·.scădere şi mai .. p:fonunţată: cinci?eci .şi;..cinci .la,.sută,}Mf: O'Bri.en, şeful exploatării m.inelor spaniole, mi-a .. declaraţ ;c.ă tu.l.burădle r,ecl:lnte · d.in re§i~flile minie.r:e au d~terminat. aceast1l.scădet~. ŞaptE!.ş:prezece valle .sunt·, imobHizate,;la Veni ·Cruz din ,ca,uza ;crlzei.~' ( c

..Veştile

să~şi

-~-

~rau g.tal(e~ LiJi./>.drien nuci rămânea decât

întrerupă, qo,ncec!iul, "fucru. pe care~l făcu bucuro.s.. Săptăman·a petreţută alături .de Georgina fusese un •Cf.llvar: Mai .m.ult ca niciodată, îŞi dăd.ea

seama

că.

o

convieţuire no.rmală

cu

soţia

lui nu era

DINASTIA SUNDERl.AND BEAUCLAIR

275

posibilă. Georgina işi îndeplinea obligaţiile conjugale sîlrfic~ ca o corvoadă. Plecarea bruscă a tur Adrien o încântă şi pe ea. . Singt~ra lui plăcere în timpul acestui concediu fusese prilejuită de revederea fiului său. Raymond implinise trei ani. Era lr~:muşel şi nebunatic. Adrien nu se mai sătura să-I audă gângurind. ·

·-.. Când o fi mare, să-I faceţi senator. Monsieur, opinase guvernanta, o franţuzoaică vese1ă. şi spirituală; · La 20 septembrie, Adrien sosi la Vera Cruz. Pe ·. chei il aştepta Pat .O'Brien şi ·Charles Sunderland. Şeful exploatării minelor mexicane era . foarte tulburat. . - Producţia fnre.gistrează o prăbuşire vertiginoasă. Indieni! refuză să mai muncească. Până şi sclavi! li imită. Sţau şi nu se ating de unelte. 1= ceva nemaiauzit~ Nu ştîm ce măsuri. să mai !uăm. Adrien se gândi la vorbele lui dan Antonio de Yermo, ,.Dacă nu punem botniţă derbedeilor, sărim cu toţii in aer." Incercarea neizbutită a lui lturrigaray · imbătase cu fumurile emancipării, independenţei şi aie libertăţii pe creoli, pe metişi şi pe indieni deopotrivă. Dacă nu se luau măsuri drastice împotriva mexlcani!or îmbătaţi de aceste idei primejdioase, totul avea să se surpe. - Ce aţi făcut pentru a--i readuce la ascultare? întrebă Adrien. · - Amenzi, pedepse corporala, închisoare.. Se pare că aceste. măsuri nu fac decât să-i îndârjească. Los coregidores au primit ordine precise să ne sprijine, dar nu reuşesc să-şi impună autoritatea. Charles Sunderland, cl)re ascultase discuţia fără să scoată vre-ur. cuvânt, interveni cu patimă: - Te plângi ca o babă, Mr. O'Brien. Lucrurile vor. merge din ce .în ce mai rău, atâta vreme cât vă veţi rezuma la jumătăţi de măsuri.

-

\W\ITILĂ CORBUL

Ce --vreţî sa maţ_ facem-? e_xc_!amă 0 Sden, ofensat de comparaţia puţin miî.gulitoare. La cererea noastrăt guvernul- a tdm~s trupe- !a- Oa1::aca· şi ia San fc.,1iguf3i pe-- Santiago.- _Rezuftatere·?,._ . .f·Ju!e-! Ofiţeri-i au 1

~-·+"'..;."">"'"'"t~} :QIU ~(- 'Yr~~ -a.Jrv tll<}<.J>t-, a. _ _.,..._Il-'.,.""" :_: .._;_--•.-.tr·-a~ -><_a;:; seo·JF'"' 44J:-·GJ ~~111_ ;::"",..r c:H·.;. 'ndt.an'li ,_,_-,c.-,_!, 1 $!---au r-!'?-!tJat !uc:_;ruL Di..!pă plecarea· :trupefor au aruncat'

iarăSi O,

une~1:€}a. '-

~ ~

•< '

~

•

~

'

•

<

~

- fv1r. O'Bnert ra-te ,;;:;alugarf slnga Ghar!es. C~J 0 "r.cos '·' sa' <:::!.1 ~•· ,o~ a··~ ma' '"•li' ._,._,,_, ' __ V&, ,- -:O.I ,..,_;:,\1._1:; • i · 'll!o. '"'" • P·ed.l''le· ......__ Şt tu ct;: :propui?- H. între.bă_--Adrien. Nu e deaJ_uos n'

'

~

,-;:1- f"l'it,:,-.,',· ,_~

rl

'

·'-""% ..... '

----

Dă:·mi

,.

·rnie. autorit&tea

._,-;·,..,~. -~"...,:::

.-

··---~..:-.

-S~l

t:.ezoiv criza.

~-

~

De,că

In

""'-~ r>"<'•-

Ol.:.oo. ~ai.:Haiflăl1L-hu ~B;...;y~~~~..or _sa rna ,l"urc.~.;, f--'f... ,.~h1\,'j în: r~sf. Căiu-Qăr:eascŞ.. · n .. .-:~ ..... n;' m''! ct~o,oJ:;;.~;' --'1'"'.0· 4_-f>":(.!:)rl .,•.• l"'ln~s~ _ , L..la::J<-il f fd,_ :.,_._,)~:.~ ..... ,_,_, tt: ::fv · 1--'",.\..l! ·~-, 1 l• ""• '''~··--'-•' "i·"~rl-o.,..;u...,~ ..-ţCnur·",..g".., c:l 1 .....,t îr>c•e'..-'>-+a'· ..... ""nu 1l.". e v~' o···~-: LUC_:::OJ !h; ,.:;;?" t.'t!,IG:. \.J .l!~ '·'··" <..hl!> l "-'a. c! -t. }--
t .•

"1"

••

';'.,..,!••:

....... ;

1

,q,·.,.,-..e-o ·..;r,V ,'j<;;•-.. - Attiricl -aiipHşte.;tB_ Şj tu corylLii de bocitoare. ~âr la- sfârşit_ui lunii ·raport~~z;:~ ia Ne\Ai Yod< c?,. producţie .,~o:t..,., _~-~,·--ă?a~t; ..,d!lu~_ 1_ 1

-··Lo !\.1"' 1/"~~u --:....,: "-'--',·11"''9'"'F'rl· _,._._._;.;,;>..! ,,,_..;U ·>Vd + 'i'·-sa··,!! J l!l'GI

a m~ii scă.z:~Jt cu-- cinci?:eci- la ,sută. Da~ lucru riie Contirruă i'n aceSt .rltrn nu ne răm~ne decât să strân.geffl bagaj_aia. Ceea ·ce n-a itbutjt vicereGg~le fi_ut"rlgaray.- săvârşeş'te --o· ceată d~ se:iavt -ir.dieni .a'e"'·""PIF7rk~"AtiirtYe:t ''""'""">' ~# '(· "-·'·'''CU"-'"'''!(·· 1

_--·

Ţ.•re"-u'ic U ...,_. -_sa'

<Je n"11 -''·Y'l ci ;j4• .\.Jjl;, .,...,

,

'~ _!·~.-

""'"'ini...,_

\)ţ. Il ~.d:

Y"i-1;1-..F~--~ j..c,.,_.Lioi\~U

, ·"ios · Cn ',CU.>;;<'" - Opinia .p!Jb!ică? P;Jţîn Jffil pasă de opinia publică, Marile averi nu se îac .cu respectul opiniei ·.publice. Nu am de gănd să mă aleg deputat în Mexico... Ce 'S-ă .rn_ai -lungi-m vorba. Dă-mi carte blaiwhe şi toate vpr reintra în .ordine. p-o garantez! - Dare lădi .complicaţii, Charies. · - Şi !u .şovăi, Adrian? Dacă ţi se va. cere vreodată socoteala, să declari că instrucţiunile tale au fost ·depăşite şJ că răspunderea este numai a rnea. · -. N-aş vrea să .mă înţelegi greşit . Nu fug c!e răspundere: Am făcut faţă unor crize rnai ·grele. Mă.· tem pentru tine. Tatăl . tău rni te-a dat in primire.

DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLAIR

277

-.Crezi că sunt une poule mouil/ee? Nu şlii cu cine ai de-a face, .Adrien! Dupa câteva zile de cior::wăieH şi cHscuţii. punctd său de vedere tr[umfă. Charles pnmf ~ţ;utari_ dep!!ne._ F3ră întârziere~ 9lecă le- --san Yl!goef -de SanHago. Gf"ncized de -despet8.doS recrutaţ! de ·către :'angho 1 Zavala, G·umez ş-i Pnqâito, 'a~c-ătuiau - o es~6rtă heteroclită, care amintea mai degrabă o ceată dE;

!n turneu p;.oJesionai. In ;;reziua plecarii, Cha.rles cjnase cu Adrien si cu M'lnuela. Adrian fusese· intrco vervă n.eobişnuită. ·- La noi 1r. F'ranţa, spusese el, se cântă:

bandiţi,

porniţi

!V1arlborough _s'en va-t-:..en guerre! Să--! ~.câ·nţl -şi tu, Char!es.•.• Spune ·.drept · fţi dai searna la ce te-ai mnnm3t ~ -- O ,h o, cvm sa~ nu·. P'1ec sa.. ra:. ŞI sa• spanz:~_;r, - Chades! -excJamas_e l'
'

-~

-

1'"')

rla-

o~ <':t, U , Tf'Ab!TS;:; ,, .., ,...,.,

c>i:i ,)v.

l8"Ses·c U.., i.A, , -d

C'•unr{;::'>;--l....,nri ,,.._",,.,:;<.,,'-, ~-".f• _,_.J

',...~

se -·~ntocirce.- rlecâ.: sub seu~ sau pe s.;u~.-­ Chades- n~r făctlse ·o făg8:du:aL1 (~eş:artă. l:=ra hot.ăr-;:,t sa' ,· izhăn,'easca' "'"'- rl' tf.!z,.,....,. .-;:,..,o -:--~ "-nt.:Sir··· ,, ,.;c; • ,s~î -u. O<:;: ,:; oct...il -!;, _,. _său: carţ: n:a-1 socotea bun de-· nimic. N-e~ fl rost cap&bii si~ rezolve O -criză pe căi- ::Hplom'\.;;_tice, aşG Cdm se pricepea·: Roberi_ ··Şt rr~i -să se- descurce :rt___ dle "!!"'' h6n...-..: ,":;, ""'' v~"m·r.Hc~tc'!e· .... ''!"'" o.._, 1·e~·~~.J,.".._", ~ -0!wl0 -Q.ti<-l, ·"*eov-.r"'"' ,_ i-'c..t~'''-';:;t. ~';.ha

~-

~u~•-·'-

;;A

·rnetL;~;IttS' , •.,,_"..,.. V

1 f -·H•:'-"...l"'V . ..,, 'Y•

-!;;,,

• • ...:-

'-i'..l

::;

·r::_c,:utiJ' vfolar)to ;:an=:! t•.c.roa;: <w > r ,.",_..\;.c;;;l -· V<--.e.v ,"' ~

hotărÂre, for-Vi şi f:,:le·a!ă, se·sccotea Insă neîntrecut_ P~im:JJ iuf :d:-u.m a.ve;a sa· ,e spn:t regitJrtHe m:nrers 1 rc'o· "+"";-'n-ord i f'(l (, ..._,;;;d e:.c,..:I·">:4Se ·tnJ~'PY~ri -,'t.-~ 'i'3 u,L 1r ~ ..• ' vVI_ .-...,; ':-' Ll,,,, ... , 1 f9atru ---.ştBb·,·J·; _--·· 1 'C"t~H•"'ru·,j n ~:'"" ,

gA'ît:~rnl -~- _,,.., ""·

l" ,.., S··•rr . __ r .. , •luFtJ,Jr;:.f "d':::>, _,_

ct~"---::"~'11"\+!!:v··-o· ·-"' _,..::;~ .. ,_;-"'~ •

De acolo 11 va fl uJŞor să se deplaseze până în cele mai excentrice puncte ale 1'egiunti. La San Migu,:;l de · Sahtiago avea să lie irostalat regeşte. Localitatea aceea de la picioarele munţilor Sierra Mao re se aria pe una din cele mai bogate şi întinse haciende ale Manueiei de Valdivia. La 'douăzeci d.e kilometri nord de San Miguel de Santiago se 7nălţa conacur acestei

278

li!NTIL.il. CORBUL

~~-------------~--~.

latlfu11dii, unde Charles - la invitaţia Manuelei -· avea să locuiască aproape un an. ·.· · Drumul lui Chades era luna si . . anevoios. Străbătu ţinuturile calde, de coastă, tierras calientes, ctl vegetaţie. luxuriantă, tropicală, apoi ţinuturile temperate, tierras templadas; din. centrul platoului mexican, şi ţinuturile reci, tferras frias, care cuprindeau zona marilor înălimi. Vara Cruz, Jalapa, J...lanos, Tlaxco, Pachuc", Queretaro, Lyon, J\guas Calientes, Guadelup'a, Sombrerete, Durango şi în sfârşit, San Miguel de Santiago. Drum cu privelişti dezolanta sau fermecătoare, monotona ori de o feerică variaţie. Drum încântător pe care Charles I-ar fi apreciat din plin, dacă preocupările 'legate de misiunea sa nu i-ar fi indreptat gândurile spre alte făgaşuri. · Singurele privelişti. care ii smulgeau strigăte de admiraţie COj)ilărească erau cele în care cactusul constituia unicul element decorativ. La Londra, în sera palatului Sunderland din Grosve11or Street se afla o. colecţie de cactuşi spinoşi,, cu forme bizare, caraghioase. Cactuşii aceia pitici, care ar fi avut loc. intr-un pumn, căpătau în Mexico proporţii uriaşe. Mii, sute de mii, milioane de cactuşi, alcătuiau păduri fantastice, în. care enorm ii candelabros îşi întindeau · spre cer braţele înţepoşate şi paralele ca tuburile unei orgî. Cactuşii luau cele mai fanteziste şi mai stranii forme. Obeliscuri ascuţite, înălţate trufaş spre vămile văzduhului, piramida verzi. ,in care ţepii• se încrâncenau duşmănos, monştri. vegetali, mai fioroşi decât zmeii şi balaurii din basme şi mai bizari decât coralii submarini. Pe aceste plante diforma, .de un grotesc tragic; străluceau uneori flori de o frumuseţe de vis. Albe,· purpurii,'violete, pestriţe, roşii sânge, . erau câteodată mai încântătoare decât cele ·mai superbe orhidee, alteori mai· dezgustătoare decât ·reptilele..

-

.

DINASTIA. SIJIIIDERLAND BEAUCLAIR

279

Antonio Pitaya, gl;l!dul, un Indian mărunt, explica lui .Charles particularităţile fiecărui .cactus 1n parte. · - Maia mujer, s:enor, zise el .arătând o plantă ·. st~ania., cu braţe in cal cite, ca un cui !o .de şerpi. .. tntepătlirile ei sunt tot atât de primejdioase ca şi muşcătura tatantulei. lată şi cande!abria, sfeşnic pe care pământul Mt'lJ:<.icului !-a zămislit pentru glcria !Ji Du(Ţmezeu şi a lui Que\zcoatL .· In mintea lui Antonio f'itaya, dumnezeul albi lor şi
- Macabru gust! .. -- Pitaya. e: Sl : OLimale- meu. _sp~Jse ghtdL;i _.c:J ~ .·A·ntox·uc • .,..,. - ' C' ~ -,r '• - manfHIS:'-. .. .. . . . t""t1:J3:vru- our,a .r:umos>J-=: .. . . .JJrecnSL-.. Ţep!i Ct?.!Cti..t:şi!pr lăsau~ ~srme insân:gorate p~ cnipe~e şi pe gâturile: cailor. Nici oamenii nu seiipau de muşcături!e flarilor vo.tace. de ascutişul d€' .pumn ai ai ghirnpBor Jun_gi, ca un deget, şi rncd--tăipşi ~ţ~ f::r~qi~1L Deşi era .către. sfârşitul lui octombrie:, soarele • . frjgea ca în ;mijlocul lui iulie. Pe cerul alb .ca argint
J

'·

-~

II!NTilA CORBUl

.280

de iarbă, ardea ca pereţii unui c<ţzan încins !a sec. Atmosfera era uscată. Praful se ridica în pânze subţiri, Care se strecurau pe sub haine, în gură, în nări, pudrând părul şi obrazul cu o tentă roşiatică-cenuşie. Spre seară, pădurea de cactuşi se rări. Trăsura iui Charies .urcă o pantă inceată, care puse la grea încercare maduiaraje îr.sângerate ale , -cailor istOvit/ ·d9 . drum. ' . . "~

·,: fnainte de

a-·

.se _Jntuneca, •

A

-intJrHlere --_p~sntâtă cu -agave. ln-

_străb~tură ,

d:ep_ăr'tarel'

· o mare-

se prcfHau

pe aerUl roşu ::munţi ascuţiţi, :cu culmi purpuriL Orăş8Jul -.San Mig'lrSJ- de santiagc întâmpină pe· c2iători~ _qHp!nd- din_ sutete de- ochi ai ferestrelor ~uminate, · Ncaoi:ea si răcoarease -lăsm~ă fot JtUH de repede. î' _._ -. - .nnoptam la San Miguei! de Santiago? întrebă. ghiduL - Nu, Mergem inainte. Vreau să ajung în noaptea aceasta ia conacul senorei Manuela, · · - Cum porunciţi, senor.. Ulti.mii douăzeci de kilometri îi parcurseră în două ore. Caii abia se maî ţineau pe picioare. Charles stăruise :Să ·înnopteze pe haciendă, deoarece conacul se afla aproape de una dintre cele .mai importante mine de aur din nord. Acol0 îşi va face ·Ucenici a. Era nerăbdător să dea ochii cu .indienii. 'Spiritul său războinic il îmboldea să caute ceartă. Era atât de obosit când sosi la conac, încât se culcă de . indată, fără să Cineze. Administratorul, care primise în scris poruncă a-1 primi cu toate onorurile, îl . deschise cel mai frumos apartament'. Personalul conacului era alcătuit din douăzeci de servitori. Charles domÎi până în zori, când se trezi înviorat, şi cu .b straşnică poftă · de mâncare. Don Porfirio · Pacardo, .administratorul, maiordomui si -.. . . factotllmul cont esei de Va.ldivia pe. această imensă haciendă, ţinu să asiste personal la .micul dejun al oaspetelui.

-înfrupta dintt
1•"-'1..--0""'l:'''-~; -' r~r ; ".-: ! (\ r,",,._.,,:;;! • r:\ ~ ""'

lucrf;Zf;_ -E Q. 'fr:t::en:::-~t f"f";';ţ"''""'"rin.m, -"'-"''"~''1>3"""'-

,U'\Q'>.:
.~...-..' .r:,!.,-

!;:.'\~~"·

r.'"' """!·1 Ji;;l •:.~

:.

·'·""""

;';\j"i;

••-··

C\.

;,.-;

" '

;..,_;.-.,.,; 0;:. ·C!fh""l";~.,""',;::; !JJst,;".,

.•

, '.\!11~ 1p.

"'(').{"'!~-.··.

C,l

!·"""""'--"·-v y•

_t'!ţ;,j '-t;"'"''' ._::rp 'r.: .... ~ ,~tP• · "-" v<.., ;,;~.,..'\/

"""1 ~;L

~-·

?Tt.SJl"tH~ ''""'


G'.~--i',

..r_,;_,,,

·r'i: •;:::1n f • if'"'An:::·i'i l-', '-"'--"' 1, --w'-"'·"'C'~'-'•

'7~~;:; , •'-<';;\

,;:. · .

';"'_1

~.

'

~· n:•;,.;·o""f"'-,4-;' '>v.'-><''-'o_ţ

n

-

._1'/"-"

•

f.:-ă:"'i

?"~1 -;

1 • .;;t_l•

--~

.'

.---~~",';..·.-.~-",•{'·

.f~.~'~'"·'-···;..,,

-o~

numai de ochii supraveghetoriior. Randamentul " scăztit tu şaptezeci- fa sută. :Cheltuie!Jie depăşesc venituri!?. Dacă cfiz-a va continua~ ··vorn 1~i sHiţi -să inchidel'h minele. Charles se uită cu luare~aminte .la administrator. Don Porfirio Pacardo atinsese şaizeci de .ani. Era voinic, făriLa fi gras, alb la tâmple, trandafiriu la chip, cu mâini albe şi haine impecabile de soia ecrue. Tipul omului trăit bine Şi deprihs cu belşugul.. După aprecierea lui Char!es, do'1 Porfirio fura ca'T! ·patruzeci la sută din ven~turi!e haciendaL f~anuola de VaJdivia nu mal căfcase .de trei anr pe- aco!c..:. Era timpul să-şi r"~a; arunce ochii şi .pe: regfstrole: administratotu!ul. - Don Porfirio, zise Char!es, am venit aci ca să pun iarăşi treburile pe roate. Am mandat.să mă ocup şi de mt1ele stăpânei- durn1taie. n .... -· .... udn ·.porrti'iG avu .o tresanreC8J-:e nu-- _scapa .i\Ji ~t·

Charles. -· N_u

-Şi}~I

da-că

!n

ceşa

ce-- .priveşte mjncf(3

proprietatea senorei contes.:;, ar avea rost..

282;

.~2------~~------~----~-

VINTilĂ CORBUL

-· Are rost, don Porf.irio. Are rost Dacă vrei să te cohvi ngi, ·citeşte scrlsoâ,rea aceasta . . · În mână adrninistrato:rului un plic pe care acesta il desfăcu după o scurtă. şovăire. Porunca scrisă a stăpânei era clară. Contesa Vaidivia îi ordona să acţioneze ·SUb ordinele directe ale lui Charles . Sunderlanq, care. obţinuse mână · liberă în toate chestiunii~; legate qe exploatarea mineior de aur, proprietat19~1 eL .· ...·. · •.. · · . · · · ~ bOdţl să vă pun !a dispoziţie. registrele? întrebă don Porfiri.o, înghiJindll"şi cu greu amărăCiunea. Era dureros să fie plasat sub ordinele acestui tânăr cu păr roşu ca blana vulpei. . . -.· · Da .. Să tac comparaţie între producţia di.n trecut- si. de._ azi · · . cea . -· .Prea. bine Senor. C.ănd doriţi să le cercetaţi? ·- După ainiai:ăc Acum, vteau să inspectez o mină sau două. Să văd la faţa locului cum stau lucrurile. După · ce îşi termirră micul (jejun, servit în sufrageria vastă, cu mobîle grele, in stil baroc, ieşi în curte.-Conacul haciendei Va:ldivia era o. clădire joasă, , în stil-maur; cu un 'Sigur etaj. Arcadele, curţile interioare,· balcoanele, ferestrele zăbrelite, ii dădeau un aspect- pitoresc, p{l care îl accentuau plantele e.xotice din grădina 'înconjurătoare: Con acul şi parcul erau, imprejrnuite: ClL un zid . gros, crenelat, ca .. de cetate, capabile reziste unui ·asediu, · Ceva mai departe de conat, ast.fel să nu-i tulbure liniştea şi arisfocrata izolare, etau•răspândite fără. nici un .sistem ..pavUionul admini.stratorului; birourile, locuinţele servi.torilor, remizele trăsurilor,. magaziile, hambarele,: ..colibele sclavilor, o rafinărie depulqUe, · coralut cailor şi· al vitelor, magazinul. cu· pr?duse destinate .peoniJor, · cantina.· şi · pu!queria acestora. Toate se. întindeau pe vreo două sute .de hectare. Biserica .în.'stii'batoc care-şi înălţa spre cer turnurile încărcate eu sculpturi, . dădea de departe acestei

sa

1~-ttl9în9rări de ·Clădiri --aspectul _unui era întărită. şi de faptul că pe .hacienda pe alte mari l:laciende, se afla o fierărie, o .cizmărie, o brutărie, două potcovării, un atelier de reparaţii pentru trăsuri şi căruţe, un depozit cu măriuri necesare personalului domestic, in sfârşit, tot ceea ce puteaasigura o completa independenţă faţ>i de lumea -......

u!f1

~

-~

arara.

Charles rămase i~presionat de .efictenţa • ·• " •r organ1zarH,-,O'"ana atunci,' socotfse ca" ~nan:e: ţlroprielă\i funciare din Ang!ia repre7entau un m"m '!n a"east" p•i•Jir,•ii "'"''!eul 1!· fa·· ~a--~i Sl/m _ ,, d,u, "'< _ 1-V" .,:c_.,, _ - cu .:> y. schimbe părerea. - Aceasta e sinaura haciendă a contesei de '"" ---._Valdivia?. întrebă el pe don Porfi rio. - Senora contesa mai . stăpâneşte încă patru domenii. Trei dintre ele sunt mai întinse decât acesta. -- _Acum să vizttăm m1nele., zise Charlos: Mă însoţeşti dumneata şi cei cinci oameni ai meL - Cu trăsura, Senor, sau călare? - Călare, fireşte. Pre.a mă crezi comod, don · Porfirio, râse el in colţul gurii. Charles încălecă pe un armăs9r a!ezan care cabra, juca in loc, scurm a pământu! cu copita, scuturându-şi coama neagră, ondulată. Dor. Porfirio voise să-I pună la incercare pe tânărul Sunderland, dar spre dezamăgirea sa, acesta îşi struni cu uşurinţă calul care, după,. câteva nereuşite veleităţi ~e răzvrătire. îl recunoscu 'de. stăpân. · Mândri de isprăvile hipice ale lui Charles, Pancho, Paquito. Gomez, Zavala şi ghidul Antonio Pitaya, stăteau ţepeni în şa, aşteptând să pornească la drum. Toţi cinci purtau arme în bandulieră, şi pistoale ia brâu. Don Porfirio · încălecase pe un roib cu forme . SL~ple, de felin. Era aproximativ nouă de .dimineaţă,. când Charles şi însoţit0rii săi porniră la drum. După o jumătate de. oră de mers, ajunseră la mina Moreno, cea mai apropiată de c.onacul. haciendeL -

~

f

~

,

_

~

~-·

284

==-----····-··~-·-

V!NTI!..Ă CORBUL ··-··.

· Charles, .ea re ştia cum se exploatează în Anglia o mină de fier, rămase uimit de mijloacele rudimentare folosite în Mexic .. Vechii azteci se mărginiseră să culeagă metalul pe care-I găseau la suprafaţa solului. Mai târziu, spaniolii foraseră puţuri, dar zăcămintele erau at~t de bogate, încât njrneni nu se preocupase ·să îmbunătăţească metodele de extracJie;. Secolul al XVIII nu inregistrase nici o perfecţionare . a· acelor mijloace perimate. Se săpau numeroase puţuri mici, sep"ra:te, în loc să se toreze p\.Jţ(;Jr1 unice, legate prin galerii. Apa provenită din inlilfraţii era scoasă cu ga!eţi de piele, trase da scripeţL Minereul era ridicat la suprafaţă de lucrători·care ore dE?•a rându! urcau şi coborau pe bârr)e c'u trepte, ce ţineau loc de scară. În ciuda metodelor primitive, randamentul anual ·era în general mulţumitor. Aproximativ .două milioane de pesos către sfârşitul secolului ai XVI-lea, iaţă de treisprezece milioane către sfârşitul secolului al XVIII-lea. Dar această creştere era datorată bogăţiei nesecătuite a solului şi nicidecum priceperii exploatatorilor. ·După nereuşila. tentativă ·a lui lturrigaray, producţia. anuală scăzuse brusc.· Rezultatele promiteau să .fie ma·i slabe in cursul lur1iior următoare. Indieni! lucrau cu relativă iuţeală. La intervale regulate, ieşeau ca nişte cârtiţe din puţQrlle adanci, purtând in spinare coşuri cu. rr,;inereu, pe care-I des.cărcau Tn movile. Slabi, subnutriţi, cu ochii in fund tii capului, 'piperniciţî, eczematoşi, âcoperiţi cu. zârer.fe, păreau o armata de cerşetor! dintr-o exotic:ă . şT '.stranie Curte. â Mîraco!elor. - Se grăbesc, fiindCă suntem noi ~de faţă, explică. . don Porfirio. După plecarea noastră,·· vor încetini . iarăşi .ritrnliL Supra:veghetorii nu Ştiu .·cum s"o mai scoată la capăt. Nici bătaia nu mai di\ rezultate. ·. Charles îl asculta dus. pe gânddri. Un zâmbet r'ăl:l îi schimonosi faţa, Zărise un lucrător îmbrobonat de

ciol

. a;

Du

'

',''! '1

•Î-'J.;-

~.-

c:;;r {

'-~~\.,\''*"'•'

Prss.upur;

'! 1 •

.'

"':r-;,., i '>dtl..•'11 ". '!

r·:j

-?'ie,

• -af! Cum

·r:,""'-"'7fn , i"T!:.LL\..J r;~r.<:·

VD,t -...,

•• '"' "f

r~""~"'"'"'t~r!~'"'...,-.-;

va ,...>1

<">.r-

·~...,

""Îmn"u ,

i\;-"r<·-'"""l"'"ţ·! ~

-i:'.,Lj~l.

a '..,.Vpll,i\,<0 '""'"'""''"' """""" ''-"

!,-,-;·-:::wy~,·cs:•~.; ••. ~-.;;;.,...,_, ""1·

...,_"","..: J 1,

~,'""i·r:::r::t•J '-<'-"",.'·"'""'""

...

,-,di'C:-JiG\

'

-~:,< -1'

'~

.. ..

·>a.~,_.,.,..,_,,..,,=

<'--"'•''--C'I.z\7

p ..ţ;'..n
ţ~iscărn să provoca:n tulburări sângeroase". repi!că

Cha_.rles- calrn. Re.Drlm:;re

-- Nu \ta' ras

Chiir1'9s Hr~::au .li'.""' ...

-""- .. ~'1'~""-"''""e }1':::1::..:.· >tvd'...-- , r'o•· -1 " ~ezistRnţB_ pa,gi·Jă, tc_rtând o

\'""'··~-"'-"'•<"'""" __,;,..-,u~cn;

Te

Hchklez

care s-·o -Nu vor

,,..,...,.,..; -•n•

criza pe

r: ,.,_,,I=j i ; ''-t...!<~> - ·

1n

ft..:-''il!zăm afi:·n,en~r.t: si ~r~n;e -·~-' ;;;·'··--"'

'

c8 Yn. ţ.sJ'a EH._:;e.asta, f;actusul e cel -mai oun >'·:'''; ,,,,,· V:l·!,J._,..t,

n .._

1-->:~r,--·:::t·::i -0,,.-_,.t:.< r::~

mustoasă friptură

;"·1~ '4~::;

""'"''~-,~h1n

'·"'f-'L<'cL/'"':~

""r;--··-î-a F'-"G-'-'

-;;.·, _.,

sau o salată răcoritoare. Pitaya şi tuna, fructele Cl.lC'!USU!ui SUnt gustoase ŞI le găseşti r! '1 ' pe +,oa t e uwmun.e.

Vil\ITILĂ CORBUL

- Şi acolo unde nu sunt cactuşi? - Mexicani! sunt grădinar! pricepuţi. Cu!Uvă fasole, cartofi, pătlăgele roşii, dovleci, pepeni.· - Nimic mai simplu decât să trimiteţi cete de oameni înarmali, care în miez de noapte să .dea iarna călare prin gradinile de zarzavat. După o astfel de îngrijire sui generis, îţi închipui cu ce recolte se vor alege peonii dumi.tale. Cât priveşte cactu$ii, n-am auzit că uf'L om poate. să reziste îndelung unui regim alcătuit .din friptură şi salată de opunthia. Charles făcu o pauză. Veţi ap!icaşi alte măsuri. Căpeteniile şi peonii recaleitranţi vorfi supu?i unui regim special. Vot face cunoştinţă cu ·mângaierile pisicii cu nouă cozi . ·Ştii despre ce pisică vorbesc? · - Vă mărturisesc, Senor, că nu am idee. - E un bici cu nouă. cozi, folosit în Sfatele Unite, .pentru .a linişti pornirile sclavilor negri cu sânge " aprig ... lţi voi mai sugera şi aite măsuri, don Porfir[o. Până atunci pune-te pe lucru. Mâine seară adună-ţi oamenii de încredere. Vreau să stau şi eu de vorbă cu el ...

Don Porlirio execută fără crâqnire instrucţiunile primite. Oamenii săi se abătură ca lăcustele peste satele indiE:milor şi peste aglomerările de colibe ale scl<';!vilor ce lucrau in mine. . In miez de noapte, călăreţi necunoscuţi treceau in trombă prin terenurile c.ultivate ale peonilor, făcând una cu pământul recoltele încă neridicate: Gospodării intregi luau foc pe neaşteptate, din mai multe colţuri deodată.. In acele regiu!)i sărace în apă, incendiUl făcea ravagii', întinzându-se de la o cladire la alta; până mistuia întreg satul. Colibele, m.ai toate ~onstruite din material.e uscate, prelucrate din cactuşi maguey. şi candelabria, ardeau ca torţele, inroşind cerul şi punând. pe fugă bufniţele şi liliecii. Aproape nu trecea noapte fără cacbande de oameni mascaţi să nu ridice cu. forţa din .case, câte: un cacic sau peon,

DINASTJA SUNDERLAND B.EAUCLAiR

211.7

căpetenie de răzvrătltL Târâţi pe câmp, nenorociţii erau bătuţi până leşinaii Rudele îi găseau plini .de sânge; tumefiati, .c.u coaste rupte,

suspect de .a li

impotriva acestor atacuri brutale, indieni! nu puteau să riposteze. Lipsiţi de arme, de organizare, jnfometaţi, însetaţi,. izgoniţi din case, stâiciţi în bată!, )Şi

mâflia neputincioasă, exasperarea, deznădejdea. Sclavli erau torturaţi, bici uiţi, însemnaţi cu dangaua inroşită in foc. Când fugeau, zăvozf dres~tlîi p.dndeau qih t,~rmă, Jnapoic~t!u-Lin infemui di.n care abia scăpaseră . .Barbaria aceasta organizată avu erectul dorit.. În .mine, producţia crescu simţitor:. Indieni! munceau de frică să nu fie ridicaţi noaptea, pcăpădiţi în· bătăi, fnfometaţi. Rezisten(ele sporadice . fură zdrobite . . usoL. Au!oritătlle nu · se amestecau, Nici. nil a11eau împotriva cui sa ia·măsuri. Nici .una din .victime nu fusese în stare a ind.ica numele agreso.rilor. Se ştia că atac.urile sălbatice erau dirijate .de undeva, de. sus. Dar cine să furnizeze probe? ~ Aic vazut că pisica cu nouă coz'i face .mir:uni? spuse într-o zi Char!es I:Ji don Porfirio. Treptat,. se vor domesti.ci cu toţii. Oar ca să ajungi aci, trebuie şă-i baţi. Da, da, băteţi-i, siluiţHe femeile ş' fetele, înfcmetaţi-i' Acestea sunt măsurile potrivite. Dacă se răscoală, avem· ctl.·ee. ele .veni .de,;hac.;;t:• Ct;aries,,nu vorpea,fn van. Două transporturi de arme 11i mllniţii şosixă la conacuh Valdiltla. Oamenii. să.i, e~au straşnic . înarmaţi,· . •. .. . . . · · .· ; .",.Bice J:?t arme.;ct;sta e lozinca 1'1:1ea, spunea .!'li cu . lf1dârjită. stă(uinţă. Loviţi! Loviţi fără mH,ii! Anim.alele . • ,. . d ., . • sa ş,;e · .e . n:::a. Metodele .acestea cts _teroare fură eJ;:tinse si in -regi·uni_le JimHrofe.- _'!ndienii djrr :Zşcatecast- -D;;rnngo, Chlhuahua, Sinaloa; Sonora; cunoşteau . pe rând rigorile mijloacelor de intimidare ale. lui · Char!es Sunderland. Se întâmplă însă un fapt pe care e.l nwl rumegau

.

288

\IINTILĂ CORBUL

- - - -

prevăzuse. Nenumăraţi peoni luară drumul munţilor, îngroşâlid cetele de refugiaţi care refuzau să mai

îndure.· călcâiul spaniol., De acolo.. din creierii mas.(velqr stâncoasil:, .grupuri de indieni înarmaţi cu fiinte străve.Chi, coborau sporadic în văile. mănoase; d.âhd foc cor;~acelor şi trl'!c.ând prin . .tăişul sabiei pe supraveghetoril urâţi de inoarte. Sârfgele cere sânge, E~pediţii!e. de represiune aplicau represalii de · o .crUzime .sălbatică. , \ · . · .· ; M.inele dădeau:Jnsă .\.m randament mulţumitor. Cbarles iş'i Tndeplinise misiunea. Producţia anuală de aur avea sli atingă iarăşi nivelul ultimilor ani de . belşug. · Primăvara. il găsi tot la San Miguel de Santiago. De acolo, făcea dese incursiuni până in cele mai îndepărtate puncte din nordul Mexicului, in care se aflau mine concesionate casei Sunderlancl. Aceleaşi procedee le aplica în sud .Pat O'Brien, dar pe o scară mai restrânsă J;>i cu mijloace ceva mai blânde. O'Brien nu era un om slab.Îi repugnau .insă'metodele tari' ale · lui Charles Sunderland. Nici Adrian de Beaulieu nu le aproba fără rezerve. În mai multe rânduri, scrisese cumnatului său, .recomandându~i moderaţie. Dar nu stăruise. Rezultatele obţinute de Charles erau atât de strălucite; încât a-1 infrâna,. insemna a compromite bunul mers al afacer11or casei Sunderland. Nici Charles ii-ar fi îngăduit să fie cenzurat. Succesul îi fnăsprise si mai mult 'firea. Încrederea sa in eficacitatea mijloacelor violente era neclintită. În sfârşit, i se găsise o intrebuinţ"re pe măsura . aptitudinilor sale. · ln camera in care Chartes işi bea· de obicei cafeaua, se afla un portret in picioare al Manueiei de Valdivia. Pânza n1J era ~;;emna:tă. Po.rtretu! avea însă o Îl)altăvaloare a.rfistică. Era limpede că piclorullusese îndrăgostit de. model. Penelul mângâiase parcă pielea

.

DINASTIA SUNOERLANO 8EAUCLAIR ~··-··~·~··

/

~9.

··-···~·--···-·-··-·7--·-·~-·

catifelata, uşor trandafirie, cu tonalităţi calde, in care se topeau paiele de aur. Redase cu voluptate galba umerilor de o netezime marrnoreană, supleţea gâtului, rotunjimea'inspirafă a sâni lor care .se ghiceau · sub dantelele fine. Pielea aceea palpitândă, cu. prospeţin)i .de fruct abia parguif, exercita o bizară atracţie -asupra lui Charles. Portretul Manuelei de Valdiyia era un poem deoicat frumuseţii triumfătoare, · feminităţii,· .graţie!, far:mecului, Charles .se . aflase de multe ori în preajma ManueleL Câteva săptămâni se bucurt'!se de gătdulrea ei. Revelaţia farmeeului se.nZ"uat at acestei• femei .i-6 prilejuise însă numai acest portret pe care-I .admira ore întregi. Manuela era o creatură voluptuoasă, .cu .ochi languroşi şi surâs lasciv, care evoca 'o bacantă: desprinsă din pânzele lui Watteau. Charles aJunsese să-I invidieze pe Adtien. De ce nu s-ar bucura ~~ el de trupul acesta superb, a cărui · imagine îl urmărea şi in somn. Adeseori îşi spunea că · ar fi. fost mai firesc ca Manuela să .fie a lui. Adrien era însurat Avea un copil. Doi ·- dacă punea·· la· socoteală şi pe bastardul junelui Phipps. Pe când el,· Charles, era liber. Liber ca vârîtul, liber .ca vult.urul ce ··străbate limpezimile văzduhului. · În visele lui, se vedea in braţele Manuelei. Îmbrăţişările. acestea imaginare îl puneau.pe cărbuni aprinşi. Când ajungeau să..:l .obsedeze, •pornea călare . pe câmp. Galopa ore întregi, respirând cu nesaţ boarea şerii. Numai aşa îşi mai destindea nervii. in · cursul unei astfel de curse o văzu pe Marina, care se · înapoia de la fântână; cu un ulcior în mână. O mai . întâlnise şi altădată. De când fântâna din apropierea satului fusese imprejmuită şi accesul ei interzis peonilor, femeile şi fetele parcurgeau .zilnic câţiva kilometri până la. o sursă anemică de apă dintr-o văgăună nisipoasă, din. apropierea cona.cului.

-~.----:......... -~-~---._,--.".VINTI.LĂ CORBUL Marina era fata lui Otmis, c·aci.c al indieni lor elin ,satul P:urua.nhuata. Părljl ei negru, cu reflexe albăstrii, :.tăsat.:Re uinE)ri; şe. armoniza .cu .tonurile calde. ale tplelii •,satrnate:• Gorpul ~v~a legănărl ele lelină. '•Şoldurile l se legănau ;voluptuos în ritmul .mersului. .J'Zitfe>arele.lurigi bronzate, erau acoperite de o pulbere albă ca .argint~JI: • •··. . . : · ·. . > tltclorul: îr :amJnti lui Chatles qă.. îl chinUia setea. Opr} .calu!Tn dr!3ptul f~te.L Îi ceru{cle ibăut. Marina il privi îndel!;lng,. ca.ocliii' ei întunecaţi.. apqi îi întinse v•Yiclor,UL Chipu lei· reflebta·Uri dfspreţcare-1 i_nclispUse. '·Era .greu să [)ea Stand călare·.. Armăsarul sălta .·neastâmpărat: Descălecă. Bău .lacom:. Apa îi răcori pieptul înfierbântat. Voi să •restituie ulciorul, apoi se răzgândi. H puse jos, şi se apropie de Marina. De .ce . n-ar săruta-o? De tnulţnu se mai apropiase de -vreo femeie: · Sfidarea pe care o citi in. och'U ei il enervă. Fata .aceasta de indian cuteza .să~l privească de sus< ii va ' frâ(lge e.l tru.fia .. Marina îi' desluşi prea târziu , gândlirile, Gâ.!id dădU' •să fugă, mâinile · iul se şi ' 'fnfîpseră'!n 'Q.arne: 'Ztlătu deznădăjduită. Braţele lui · · Ghlliles d 1neleştatl ca nrşte cercurFde oţeL Marina .îşi aruncă privirile. în jur. Câţiva cactuşi şi un vultur; tare plutea pe aripile .îhăltirnilor, erau. slngudi martori. Se zbătu ca o fiară prinsă in laţ. !"utereir .lui era însă 'copleşitoare. Şi ..acolo, în mijlocul câtnpului deş1;1rt, o

se

stăpâni ClJ. l:ir.Utalitate·canimalică,. . .

.repede ac?S,t incident o ră.zmen)a tzbucnit'ă .din '-sen·in în; mina. -PH15hu :nee:esită ·câ-teva · -, -zHe :-spre_ ·a tf 'tnfrânt_~t -_:cu_- a9af- -;ldlej, -Ch::uie·a. se _ : fntrec,.x -:Pe .slri'e;-- 1n -ff_untea -une} .·cete ·de· -o -sută· de _:_: .o~~:ân-en& friarri:i.ţiţ/" ·n,ce-rcă &ă Ja. ;cu·- as~it ri:-irla în- Care Char!es

uită

--lnd-l{?l'JH: .;:re ·baricaoa:Ş_e-ră dup:ă- ce îş_~ uc!seserră :supr_ave·gn-et_O~rr. Pati·U atâcurl :tura respirH:fe. cu pierderi grele tie ambet!) părl;L

O.INASTIA SUNDERLAND BEAUClAifl

291

A doua zi, Charles aduse lntărirL Don Porfirio sosi cu un detaşament de două sute de indivizi, mobilizaţi·. in. grabă de la alte mine. Armamentul superior al atacanţilor seceră o sută cincizeci de indieni. Ziua. doua trecu fără ca răsculaţi! ·să dea vreun semn că ar avea de gând Să se predea. Un atac nocturn fu iarăşi respins cu marL pierderi pentru oamenii lui Charles. Abia. în a treia zi. Charles .reusi . să. ia baricadele. cu asalt. lndienH, Cărora li se terminaseră muniţiile, se , luptară cu cuţitele, cu răngile de fier, cu parii, rezistând până la ultimul.· Numai cincisprezece supravieţuiră, dintr-un număr de- trei sute. care ridicaseră armele .. Cincisprezece răniţi grav, care n-avuseseră nici puterea să se .sinucidă. Autorităţile spaniole interveniră în.ultimul moment, trimiţându-i în judecata.Simulacrul de proces dură o săptămâAă. Dezbaterile se încheiară cu o sentinţă de condamnare la moarte, care cuprindea pe toţi cei· cincisprezece supravieţuitori · · · Cincisprezece cadavre .se legănară zile deca rândul 111 cincisprezece spânzurîitori, pe care Charles le ridică la marginÎ!la satului Puruanhuata. Vulturii sfâşiarâ stârvurile, .care fură îngropate abia după o săptămână de pilduitoare $i macabră expoziţie. Disperata răscoală a indienilor din mina Anahu avu răsunet în intregu.l Mexic. Charles restabilise ordinea: Acesta era eser]ţialul. · Represiunea din mina Anahu stârni emoţie şi in rândurile creolilor. Autorităţile spaniole descoperiră un complot la Valladolid, pe care-i reprimară sângeros. Altă conspiraţie fu descoperită la Oazaca. Los gachupines, · alarmaţi de recrudescenţa comploturilor, inlocuiră pe don Pedro de Garibay, cu arhiepiscopul·l:izana, un partizan devotat al lui don Antonio de Yermo. Intre timp, cele două junte rivale din Spani.a se unificaseră, constituind un guvernământ prezidat de trei regenţi. Dar autoritatea

acestora "'erq. ii'Ozorie, Francezn ocup3seră în mod prgctic între~ga· -Peniîlsulă '!berlcă.. ArhiEtpiscDpu·I

tlzana--_fefic!tâ ns: Adrian ds 8eau!ieu -sf r:.e Char!es . -. -' ' Sunder~~nd pentru ·enero!a ce --care --lăcuse:-ă fată -,-

tăzrnedţei ihdien;i!or- dlii -~n1!na -

-

)

'

-

-Anitli ._

-

·

- -CharJes _-îşi- -putea- acord;i- ;:~âteva_ zi_! a de ocHhn~1~ h1ai'l1te --de. f.sce Ur! ,-nO-u tUtrrBG :,ae_ ir'sp-ecţie in·mii'"[" '"" nh·__lhu"··h·•J'' 1 - •s:;' V 'Ull. 'r"'"l'tl"';'IA C';::! .. 1,I '-J • .a" u: ~~· Y. •C::!n'n'~ ....,tJoo_--"H;z: , -, _CâJ _--erş. -z_iua ---de -~ţi_h~J"ă., stă1ea ·-tdlfihft_;p-a···q sofa iri· -sa!onul !rrfrumusetat -.de- -b'6rtre-tu-~ - f;iicHTtle!6!-' ·ds Yiard!·iia. C!t6ct- r6tf!ane~ ·.-b-e·a· -Cafete s{ v!s'a. :Se visa dictaL~·r a! ceiot-- - două Ame.rkL Câte Caoe-te ar- re·teza .' el dacă a> dobândi outerea supremă ..Ar instaura o ordlne militară. Nimeni n-a.r mai crâcnL Tncepând cu·

a

-J-

'

prlm_ul _,ministru, şi. term{r:âr::d cu ul~irh,JI ţB.rânoL · · Chafles · se. mai· visa şi amantul· Manuelei . de Vald.ivia. Acest ebiectiv ·· era mai . usor de . atins. c61ibŞtea 'cifagoatea el' nemărgil'lită pentru Adrien . .Piei:lica. fi - fost totusi de netrecut era ',._ - ,,_ - --·n-ar - - - .. ' - - -- -- - --- Charles - ' ·- deprins· a stăpâni trupul femeiî. De' sentimentele lor nu . îi păsa, . Nu punea .preţ pe iubire. Nuîriai posasiUnea''barbă, »nimaljCă; itlnteresa. Seara, căhd răcoarea cobora din mUnţi,· izgonind roiufile. de musculiţe _şi îriviorând atmosfera, . Charles· ieşea· în "'

'"

Qr~d~~~.., _,lnt_ins . pe.

un_ şezion;;:k -asc~ua cu· --'deJ!.ciu susunil' unei fântâni arteziene, care clipocea într-un

baiin·· .de granit Îi plăcea ·să lermvească. ·. r~umai în chiptd aCf:;sta ,putea s·ă .. vlseze _!n Hnişte~ creând în închipuirea !ui ce!e mai e!ucubrate -şi năstruşnice

situatii; .

·-·lntr-.:.o·--seară, se afla ca -de -6blce! în- preajma fântânil preferata. --Se ţ{ii'tîdea , la Mahueia, Un fâşâJt suspect_ într:..un---t~fiş _-stufos dinapoia s-GaUnutui s'ăU 11 făctr să -sară:· îry- picroatB.' " -

Ca_· orice-, Offi:" prltnar,· .-i:JU- ·instîr;cte!e pulern_ice, reacţiona ·fă~ă preparaţie lninta!ă. Se ·temeâ de şerpii

293

DINASTIA SUNDERI..AND BEAUCI.AIFI · veninoşi şi de ·loviturile ascunse ale Auzise că indienii· îi juraseră moa(tea.

. duşmanului. Amer:injarea nu-i speriase .. Tn.·ţe-i_egea 1nsă a f~ prudent Scpast:c p_ist~lu~ Pf! ca re-f p-ăstra perm-anent ta_brâu şi desfăcupiedica. b1 •...... .• __ v d. _-n;;_;}, ..,..._, I_U ""'s·t-i ',;1'i , .:_>::.""--'-a ;:::u.n-J..;: .. 1-".,.;J m iubire, -~"iar!ne., r:\J _peDtru mo}1rte_ Sau vrer să spuf că Mqartea şi luţ)irs·a se··8tr3.g ... Râse ~arăş}_: Etot atât de

!dJof· iU.n p.'lr_tea -mea

să

Tac fHolofie, pe .-:;ât

din .partea ta să faci pe eroim1. Ai un grumaz prea fr•Jmos · '"'" sa"~~• ."'""'1'-': ,.,. ·~·tncta" ·~ţlJ'1. s~a-n-.,r~tori; . __, •. '. • .• :-1 ,f'1 pa"c~t """' o .. , !-g }·' , .t:.u o ... O apuc~ .în braţele-i de fier şi o sărută cu patimă pe B

~

VINT!LĂ CORBUL

buze.· Bralele Marinei grumazului său. · -. 7

~e

'

se

incolăciră

în

jurul

n · 1 T · · 1 1 u,wero .... . e qwero .... ,e qwero .... T

•

În noaptea aceea, Marina rămase la conac. Abia de dimineaţă plecă spre casă. Chăr!es reuşise să o .stăpân·ească. Gândul f.ăzbunării sa transformase într-.o iubire necuprinsă. Iubea! Iubea nebuneşte pe duşmanul poporului ei. Pe uc!gaşul·celor trei sute. de indien!•care rid.icaseră armel.e spre a cuceri prin luptă o viaţă mai bu.nă ..· Mari.na era fericită şi totodată c;opleşltă de ruŞine. Ferlcită şi· umilită pentru că işi . trădase poporul ... În noaptea. următoaJe, puţin după asfinţitul soarelui; Marina reveni la conac ... . . . Fata aceasta avea să salveze viaţa lui Gharles în împrejurări dramatice. Trăia cu el de. două luni. Neştiută de nimeni, părăsea casa ·părintească după miezul nopţii şi se înapoia in zori. Tatăl ei cacicui satului, !noercase.să-i afle taina, dar nu lzb'utise. Îi vorbise cu duhul blândeţli, o învineţise cu lovituri de bici, o târâse in faţa preotului, o dăduse pe mâna vrăjitoarele să-i descânte.. Zadarnic. Nimeni riu reuşi să afle .unde pleca Marina . după căderea nopţii. incercaseră să o urmărească. Ea $!ia să dejoace pe .cei mai abili spioni. Dispărea ca o umbră printre cactu~ii giganţi. Noaptea o îrigniţea, mistuind•o în pântecele de .smoală. · - A· căzut in robia stăpân ului nopţii, spuneau vrăjitoarele bătrâne şi slute, clătinând cu ciudă din cap. Descântecele noastre s·unt neputincioase. Trupul ei cere· a fi jertfit lui Tezcatlipoca ... Când sângele Marinei va înroşi altarul atotputernicului zeu, stăpânui nopţii îi va părăsi trupul. Nici rugăciunile pe care le~am ri.dicat Sfintei fecioare din Durango nu i-au· fost da folos. Numai Tezcatlipoca 6 mai poate scăpa. · Batrâmile vrăjitoare amestecau în incantaţii!e lor pe zeii păgâni ·şi pe Sfânta Trinitate. · Dar nici zeii

.DINASTIA SUNDERLAIIIIJ BEAUCLA!R

295

indieni lor şi nici Dumnezeul spaniolilor nu izbutiră să facă vreo .minune. Numai TezcatHpoca ar fi dezlega! .bJestemul Dar autorităţile şi mai ales. inchlziţia, pe,Jepseau cu crâncenă asprim·e sacrticiife ·. sângeroase · a.duse lui Tezcaţlîpoca. Cu câţiva ani . inainte, tr-ai vrăjitoare şi doisprezece indieni, invinuiti ·de a fi participat la un sacrificiu ritual, .în care . imolaseră o fecioară,. fuseseră traşi pe roatâ, apoi arşi pe rug ... . Fii.ndcă. •nu puteau. s-o jertfească lui Tezcatlipoca, se ,resemnau >Să repete descântecele inofensive, însoţîndu-le de jertfe, în Care •nu piereau pe altarul .zei.lor decât păsări sau animale ·domestice mărunte ... Înlrco noapte,- Marina 'Sosi agitată la conac .. Nici îmbrăţişările lui. Charles nu reuşiră .să-i astâmpere tulburarea. -··Ce. te munceşte? Spune-mi? o întrebă Charies intr"un târziu . . Ochii ei scăpărători, gemetele-i necontrc!ate, spaima care i se .citea pe faţă, îl intrigaseră. Abia după o indeHunga-tă $oVăire.," Marina hotărî să vorbească. . -.Vor să te ·omoare, iubitule. Vor să te prindă îri .cursă şi să te ucida. · Charles încreţi sprâncenele. - -De asia te temeai? Credeam .iă e ceva mai grav. Fireşte. că vor să mă cureţe. De mulfă" vreme şi•au pus .în "gând să mă omoare. Vor rărnâne însă cu vrerea neimpliriită, - lei lucrurile prea uşor. Douăzeci .de oameni, in •frunte cu Cho!ula Tlaxco, cel mai dârz duşman ::!1 tău, au plămJit să~ţi:a\ie cal.ea .în ::recătoarea Panuca şi să te ucidă. . -. Prostii! De unqe pot ei să ştia când .am de gâ11ci să trec pe acolo. · ~.Ştiu. Au cumpărat un servitor de al tău, cu unei .ulcele de aur. · ..preţul . .

296

··-···-··--··----------,

~

. VINTILA CORBUL

.Un. servitor de-al meu? Eşti sigură? -::- Oa, da. Unul .din cei patru mexicani care te însoţesc pretutindeni. Charles încreţi spcâncenere . . - Cholul.a a aflat de la servitorul cu pricina că la sfârşitul acestei săptămâni ai de gând să. pleci pentru două sau .trei zile. :1a San Miguel de Santiago, continuă Marina. Drumul treqe: pri!Î Panuca.. · ·- Adevărat, rosti Charles: 1\Hii aflat care din ~ervitorii. m~i m"a .vândul lui ChoiOia? · - N'am/putut să aflu; Oamenii din sat nu mai au încredere îrr. mine de când se spune că surit roaba stăpânului nopţii. Jntâmplător, nii-aU ajuns la ureche planurile lui Cholula. Tot ce pot să-ţi. spun, e că tu şi însoţitorii tăi veţi. fi ucişi până la unul, de îndată ce veţi pătrunde în trecătoare .. - Dar seMtoruL. - Va rămâne în urma ta, sub cuvânt că 1 s-a ·desprins chinga de la Şa. Gharles zâmbi ciudat; - Aşa". M-a vândut indienilorL.. .Pregătirile de drum ale lui Charles fură însoţite de suriE(şi !rompete.. Toată lumea află că sâmbătă în zori avea să plece la San Miguel de Santiago, escbrtat de zece oameni, printre care cei patru mexicani·din Vera Cruz. Fără zgomot, Charles. l.ăcu. ~şr alte pregătiri.. Din. ordinul său, Don Porfirio postă in. juri,JI trecătorii in că din seara· de vineri, treizeci de ·oame,ni aleşi pe . sprânceană,. care să împresoare la momentul potrivit p;:l.indienii lui GholuJa. Cei patru ·suspecţi nu fură informati de :aceste preparative. În zorii zilei de sâmbătă, Charles porni la drum . .· Gomez, Paquito, Pancho .şi Zavala, mergeau la câţiva 'paşi , în urma lui, laolaltă cu ceilalţi servitori. Când ajunseră la intrarea trecătorii Panuca, metisul Gomez, !.estul .paracliseral bisericii Santa Prisca din Taxca;,

PINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

297

·-·-·-·--·-·-·-~-

sări

·de pe cal şi începu să meş!erească ceva la .chingă . . -· Ce-i cu tine, Gomezz li lntrebă Char!es, care nu-şi pierduse din ochi servitorii. > .- s~a slăbi! chinga. Trebuie să o strâng puţin. Vă .ajung eu din urmă. ··· · Un zâmbet rău urâţi gura lui Charies. - Ţi-a slăbit chinga, ai! repetă ei cu ton bizar. Îşi ·2oprise caluL Ceilalţi servitori fi: im.itaseră. Te aştept, .Gomez. Terminăcţi treaba. · · · Gomez se înroşi până în vârful ·~rechilor . ..·. - S-a rupt catarama, Senor. Am s~o prind cu o ' sfoară. Nu mă mai aşteptaţi. Ar li păcat să vă prindă ' .soarele pe drum din cauza mea. Ziua .ameninţă să fie ·: foarte călduro.asă. . · -·Vino aici' porunci Charles. Speriat. Gomez execută ordinul. .~·Încalecă!

-· Chinga, .Senor... ~ Încalecă!

Gomez. pământiu de Spaimă, puse piciorul în . .. scară .. Se codea totuşi să se arunce. 1n şa. '.' •-·· Încalecă! porunci iarăşi Charles; scoţând pistolul şi indreptându-1 spre servitor. Broboane de : sudoare apăruseră pe fruntea Şi pe. obrajii lui Gomez. - Senor... · -·•··.. Privirea lui .Charles era atât de cumplită, încât pe ·· ,Gomez îl trecură fiori. 1 se uscase limba. ,;Să mă fi trădat cineva?" se: întrebă el încolţit de disperare. __

În.călecă.

mergi alături de mine, scrâşni Ch:c~rles. Deodată, GO.mcz dâdu pinteni caluh.Ji, care cat>ră . ha verticală. Se răsuci în loc şi porni în galop spre· ' h.aciendă. Charles trase. Calul lui Gomez iovit!r plin, se poticni, rostogo!indu-se cu călăreţ cu tot - Puneţi mâna pe Gomez şi legaţi~!. porunci el ~:servitori!or. · -

Ai

să

298

Detunatura. pistolului fusesa şi se!Ţim!lul pe care-I aştl;lptaseră oamenii lui Don · Porfirio. Intre indienii lui Gholula, luaţi prin surprindere şi atacaţi, se încinse o luptă scurtă, care se 'l.ichitlă cu ,.trei morţi şi un rănit din tabăra lui..,Ghoh.JI<~.. Cholula. avu ne norocul ·să · scape neatins. Moartea prin împuşca re ar fi fost mai· uşo_ară decât sfârşituL.pe .care H pregătea Ch.arles. • 1r:fvre.rne. ce Pri:~:onierii erau împinşi ca .o Wrmă în jostll treţătoriii; Chatl.,s.se ,întoarse spre sei'V.itori.i săL . · · _:_ Parniho, .•Za\lala ·şi Paquito, se adresă el celor . trei mexicani; \r~ăr:n păr'luit de t(ădare.. Nu ştiam că G.omez este viMVatu!.• O:acăam fi .Intrat .în trecătoare, ne-ar fi curăţat oamenii lui .Ch()lula Tlaxc.o.. Prietenul vostru Gomezne-a vândut pe o mână de aur. Pentru vina aceasta .îşi .va primi pedeapsa. Şi pedeapsa pe tare am hotărât"o este moartea. Moat!<Ja o va împărţi cu Cholula şi c.u toti indienii aceStl!ia. Am zis ... în ziua următoare, drumeţii lnspăimântaţi văzură de-a lungul trecatorli'Panuc!l şaptesprezece cadavre de' irîdi'eni, spânzuraţi de ramurile copacilor; în ochi! lor larg desctîişi !;lăteau înfiţi ţepi de cactus. ···. Moart(!a lui Gomez fusese . şi mai cumplităc Pai'lcno;'zavala Şi PaquHo. n legasera fedeleş şi sub ochii cruzi a} stăpâriuluî, TI tumaseră pe gât aur topit. Apoi îi ti.\iaseră .capul şi l1 înfipseseri.\ In vârful· celui mai înalt brat al unui cactus Clilhdelabria.:.. În Mexico oamenii ştiau să tacă. Autorităţile tare anchetaseră .atrocitaţiîe din trecătoarea Panuca, găsiră numai guri cusute, privirl'impasiblle şi ridicări din . umeri. Cercetările· t1u du rară muiL Capii i!Utoritaţilor, · mai toţi gachupires, nu erau ·ostili măsurilor' îliolente de represiune, care constituiau după părerea lor o. foar!e sănătoasă politică de i·nthnidare 11 · elem.entelor vrăjmaşe . dominaţiei spanrole. .. . În intreaga regiune de nord a Mexicuiui, Charles Sunderlahd era mai de. temut de.cât stăpânul iaduluL 1

DINASTIA SUNDERLANO SEAUCLAIR

.se ·atribuiau ·puteri supranaturale. Nimeni nu-şr închipuia cum aflase e! de completul lui Cho!ula. Ccmp!otişrii fuseseră !',Ieşi numa! dint•e rucJe!e indienilor masacraţi la mina Ar.ah!.L .. D-on Antanjo- de Yefmo ·tr~m!~e. o scriso\irB confidenţială lui Charles Suh.derland, priro c<1re li recomanda o oarecare moderaţie. "Politica de intimidare a reuşit, scria adevăratul stăpân al Mexicuiui, indienii ount ia pământ Sii 11\l Întindem însă coarda mai mult decât e necesar. ~:;xistă o lege a echil1bruiui. Acţiunea atrage . reatţiunea. ~Represiunile excesiv de severe generează contralovituri neaşteptate. A. sosit momentul să inaugurăm _ o _poHtic·ă cevn mal 1hgăduitoare._ Cel puţ{n de ochii !umiL Până în prezent aţi fost un preţios auxîliar al guvernământuluL · Niil1ajduirn că şi în vi.itor veţi rămâne acelaşi bun ;Jrieten ai ţării noastre ... " · <::~ . . b' ;; D A t -· V ~vnsoarea era 8'11 .gua. on n.o .. 1o oe . er ~ ..,o• . se pregătea să pesc;uiască fn apă tulbure, ca ş; rău inspiratul vicerege lturrigaray? Îi trezise oare lăcomia aurul casei Sunderland? nupă câte era informat Cher!es, don Antonio de Verme, cât şi ceilalţi î:1alţi demnitari. ai Mexicvlui, in frunte cu arhiepiscop!.,JI Uzana, primeau generoase SIJbsidii din partea lui Ac!rien de Beauiieu. Charles nu îşi bătu .mult capul cu această chestiune. Diplomaţia financiară şi manevrele de culise nu erau specialitatea lui. Către inceputul lui. august, primi o scrisoare de la Adrian de s:eaulieu care îi vestea apropiata sa vizită la San Miguel de Santiago. Adrien urma să însoţească pe Manuela de Valdivia care hotărâse săcşi inspecteze neg!ij,.tele haciende din nordul Mexicuiui. Acesta era numai pretextul. Vizita· lui Adrian urmărea desigur alt scop. Charles avea să-I afle· la momentul oportun. Il .bucura apropiata . revedere a Manuelei. Admirând tabloul,. ajunsese să se.. îndrăgostească da model.

VINTILĂ CORŞUl ~-~~~·

La 15. septembrie, Adrien. sosi .la San Miguel de Santiago, Tnsoţind pe Manuela .de Valdivîa. Din ziua sosiri.i ace~:>teia, .Charles n-o mal primi pe Marina. O ccincedie cu brutalitate, făriLsă-$i motiv.eze hotărârea. Cu asprimea-! caractet.istică îi porunci să nu mai calcEr pe la conac, adăugâhd că legătura lor durase destul. Apoi o uită. Marina placă chinuită de .gelozie. Între izgonirea ei şi sosireaManuelei de Vaidiv[a. nu era greu de făcut o legătură. Fără îndoială,· Charles era· indrilgostit de contesă. Marina îndurase. o mare

Dar se va răzbuna. $i răzbunarea va fi crunta. Pentru Charle.s :sunderland, acE!'st gringos cu părul roşu, îşi vânduse ea neamul. Nici o lacrimă nu umezi ochii tinerei fete. Dârză, cu pieptul scos înainte, cu fruntea sus şi cu pumnii strânşi, mergea în noapte printre cactuşii .giganţi. Sufletul ei era .mai uscat decât pietrele colţuroase pe care călca. Vânticelul care suf!& dinspre- munţi îi mângâia faţa. bar ea nu-i simţea răcoarea. Focul din sânul ei nu putea fi stins nici de zăpezile veşnice de pe Popocatepetl... · umilinţă.

- Spania de azi, rosti

Adri.en de 13eau!!eu, nu mai 0 Spania lui Cari os al· !V-lea şi a lur Manue! GOdc:t. Falnicul regat al. isabellei de Casti!Ha şi ai lui Fernando de Aragon a fost redus la proporţiile unei minuscule zdrenţe de uscat. lnsula Leorî. ReStul ţă~ii, inclusiv·· Portugaliac e ocupată de francezi. Guvernul acestei minut>cule SpanH ·are ..neVoie· mulţi bani spre . a duce mai ·departe războiul împotriva lui Napoleon. Şi ele unoe. vrei să ia •a;:;eşti bani, dacă nu de !a noi? Concesiunea pe care . ne-a acordat-o Carlos IV-a a fost sodoHtă oneroas.ă de junte. După câte sunt fnformat, gu\(ernul fantomă dininsu!a Leon. vrea să mâna pe ?Urui. şi argintul. nostru, innoind procedeul lui lturrigaray. Cu don Psdro de Garibay şi cu arhiepiscopul Uzana ne-am înţeles,

de

puna

f':l:j ~p-·r,JO""'tP ~'"'·:--~•

·z~

-_

;J

Jm'· ri'otr-"·l'fi ;;?Qb.Q:·'{~i -_,..:;rj· :-r;.'l~·l ,,-~t::'<~-4 <:""A r·~o.n.7. ~i' ··~~,~ "'-- '-·'""'~-·-- , __ ,._,,. ,..;;.~_.-c. tl-_, ~·'-'""' "·"'

a~-.....

ret--·,retintăk

menţfrfEih~T~-

âs-~trvkfr tvlexi~l:1lul

etUtoritate·a i\4etr0p()tei, ntJ-'-!' .fn(·;-'ădu~-e- ·să·

·faCă

sub

ooo;dtic

-i)e

-:tdg~nti!or· di_f'r Ji1Sd!a·--t_e_On. ·nifuzâJ~d '$ă ~CcePtGnOtH vf'ce~_ege.·-preSupUn -că>_o d&tă CLJ- ?ns·C:-ă~n,ar.sa· !ul Venl:i~as-,

-putetea fur-· d9G: Antcinip· \{i:r'-'inth::r in ·fleQHf!,

~"""'.-;,,6 -s·;:;~(·,;L/.,_-_iC.!, : a.";,

""''l

'""'"'~.'::\p· h c<,.,.;..,

·>n..:~"'

\i -U -u. <>cr.i''î">h.:5ri e· .~l~ţ>O:,-ÎP.t'\'~----~y...-.n,-?i -"" :--o;;"";:;:t ,,_ h ,_.,.,.,r-·t, _'-'-·'::to.·~· f'l.nlifi'ra- -rle' A-'""...,A"'~.--·:-{-,r';;; l:l!";:ft ,.-"''""''··-'"" __,_..,V"""~_,.,n_,,".,_~, ,nn;.;,._ -

;-11_.

,_,_.,""-" ':.C'O.'I.t~-L -

.. t;z ·;t::,Cd>

'

r:·h,:,rj~t";:' ._,.,., c-•• ,,<,.,_,r s~ _u

n~Yo:,._( vf...·e<;; ...,.,

"•'''--

·-"a U-v

"-a;~--:::-'"'"""a"'-'-•l.,.Z';(v --

r,:--xm. ·) ,_,,.,..'<...1t"-d:l•, "-._.,_4 ....

r,)f'llt"'"~ '<J..,..;:-el>li38. .•-::
-:·"--'-"--·

n;;:ţ '-""'

"a fi-- l-or>-n4-e~ "'"11~'" ~· •Ct. ~~_, H"'·m·-·~o•,tit-::·14! •-~''··_ '"' ,,._-.",z,, q,:;ţ";, _;;...•, $f"l'-'::inlm 1"'''; ·-"'·'> -a""'"' ... -ţ<."; •.-·.,.·.:· 1-am- -sprifinft _pe- doh ~'~ntonfo ·de ·Yerrno ş; pe fantoş-efe iui.- Dacă--creeaZă' neajunsuri; face·m c ~.. to·'r~e·<> de· d:;::- ~>-n+ 7 ""C~ "' 0 ·('l'?
ne

7

"-"""'"'-

~af.:'ra,...._ .. , ....... !"~"Aot-.iF1r ..,,,'-" • -...- .. :

\".'

a--~:ndf-~·n,...rrlt..:';,•';+rs:r--' ·;-:,·x'l-h:),-ld ...... yo_-~,.-.;;· .. 1-v _,\\J1""'."...., _ <•· ,_

--- · 'fia't'·:·p,--o · ",.., ..-, .. •;;<.

sn--,--·-r-··1;..-;' ;i;, -.~,n \.-t Z',;)·t,;_>:).~-·?-c' :~i-;::.·---c::;vU.f.J.l-h-.... .• 1-.,; .•..,., . :' "ato.-r ~a""""D>·,...,.cta' ·, .... t~"~""'''-r•owe dCJ-;.",-~.-'r~5 .. t:.r\-: - . - 1'\ll lGii•1 1"." O.'VYd.il 'l·.--c~:.H ~-...,, .tt \,t-0L\i::.. --".;,y,;-.b 'fF.~"-'-~·' de grade va fi greu de. executat Sprijinul pe care !-am acordat lui· don Antonio a fd$f preâ' făţiş, ca adversarW lui, creolii, să mai alb'! tncred!Ore in noi, Deşi nu sunt diplomatul iarniliei, şi ou am nici .experienţa ta; gâr.desc că această.l::lruscă schimbare . • • V • ne .va casuna. 1nao.• G!"f'tcuJ',a~L · --·,. d e. ·onEmiare Din ultima frază, desprindea c.omp:!el(u! . ue inferioritate Pe cfl.re H .cre2se. tatăl .sflu. flicharc: .sunderland dlspreţuîse întotdeauna inteligenţa !ui P''l"'~:rdOs--·~ f;.._,""'

""Y

,-

SP '-'

-

..>:;J;

'

,

'

\

'

se

:charl6s-.

_:_'EVident Că această '$Jjh~mba;:.9' ia- fată nu se 'V3 Y:ac6--- pâs_ts iîbapte, -iis-e Adrien.: In ·p7ffn~!.51 ·r~;n sa f'} • ~"' --ua< ~',.-;f-i,.-..,. n·a' \#...: "-00 aa' î ".. ,", :rin_-:-.1.1-c.~ .- -?.n ;..ţ Ve-_,~,(')~ -;.,., . .,,, '-"···i!oU ·'f " U.Vt''..t; .! .,.rl IV,.,; ""• i>; G.> U"" '-'W c.,< h,.o, .Vom- căuta . -c-~fâa- cSă· -mai _potrivită pentru a G-8.i)ta ·.îriCt€rd8rtHl- - c·r9oiilo-r; -a-sttei ca ;_111· e\rSnţuantatea \;:c~o· r1'_e-1' lr· .. r,·pc,,~,·..,ul- in"..-f.l!,:\·"'•e· ';1d.ont'-; sa" ·ne 1'e'l.nn· ,.v:a .. ;;:;s·-...:a· ;_ Vl 1 ;,.!..".. ..... _ • . • ,uvj-..1' ! v '- :inh3grat -c-Oric6sfunea âcordată dE{legâ!e Cad Os. -

<

~~

~-'·"·"

. VINTILĂ COFUIUL

302.

. Discuţia aceasta se desfăşura într"o patio cu o . .fântână bogat sculptată şi boschete de plante exotice înflorite. Arcadele .unei galerii joase o Wrconjura pe cele patru laturi, dând curţii interioare un vag aer de mănăstire. .. ---:· Când am plecat din oraşul Mexico, Venegas era aşteptat să>sosească dintr-un moment intr-altul. Neam rămas să-i văd chipul . şi nici săci ·admir cortegiul. Nu mă interesau fizionomia lui şi nici mutrele .rungi ale partizanilor lui .don. Antonio. Mai important era să di.scut cu tine şi cSă .pun bazefe unei politici adecvate .noii situaţii. Pentru· a preînt · - Nu· ne .rămâne de ales, Charles. Organizează convoaie puternice. Slavă Domnului, ţi-am trimis arme ·şi munlţii să îndestulezi o armată.· . . - Riscurile sunt mari. - Trebuie să le facem faţă. E singţJra .cale de· urmat . Venegas reprezintă în prezent cel mai mare pericoL' Tocmai 1iindcă nu-i cunoaştem gândurHe. - Poate că dracul nu e atât de negru pe cât pare. - Informaţiile ·primite din Spania ne obligă să luăm măsuri de prevedere. N-ar fi exclusrea .indată după intrarea· sa în funcţiune, Ve neg as să ordone confiscarea aurului. Trebuie să· lucrăm!... Evenimentele depăşiră însă previziunile lui Adrien de Beaulieu • .Nici ef şi nici V<enegas. nu avură timpul. să•şi pună planurile în practică. Două zile . după· .

303

DINASTIA SUNDERLAND SEAl!CLAIFl

intrarea în

.funcţiunea.a

noului. vicerege, un preot de ţară, Miguel Hidaigo, dezlănţui un război civil care in· cătevasăpfămâniavea să incendieze întregul Mexic•.. Spre a-şi ~ărt>ători ziua de naştere, Manuela de Valdivia anunţă o mare fies!.a pe nacienda ei din Duţango. Motivul nemărturisit er<1 altul. Voia să mlli descreţească. fruntea iui Adrien, să-i mai smulgâ:din ndianul grijilor. care de la o vreme se abăteau grindină ăsupra !.lli. · fiJes'ta i.Manvelai de 'l(aldivia avea. să fie prilej d~ petrecere, .dans. şi praznice, atât pentm· ..marii hacendados din împrejurimi, cât şi pentru peonii dl;l pe domeniile eL Manuela avea un principiu. Pe peoni săci tratezi ca pe copiL Să. te ocupi de ei, să~l îngrijeşti, să le asiguri. un trai bon. bineinţeles, in timita posibilităţilor: Din când în când ;:;ă le dai jucării. Fiestas, chioihane, procesiunl religioase, lupte de cocoşi şi sângeroase corrÎdas. Ca şi pe copiL să-i baţi când se obrăznicesc. Peonul să. se îrîchine lui b.umnezeu şi I!Ji hacendado. Această dualltate spiritUală· şi părnânteasca deţine ·puterea supremă. Preoţii şi birocra\H. sunt slujitorii şi intermediarii lor ·.sfinţi Tn carne şi (lase ......: care trebiJi
~r<:>_· 0 IA Q

?ic'!O v i.,..,.H---l ~;;. ~fi"'
""''""~·,. .... ;~;; t.._.....-.-...V':n'•·"'

orfţşe1u~ui :...,(o!Î_,...,-,.."-:: !l'""'-;";'r

~"'-(!!'1.'-o;r<''-:n_..,.j ~_"

.Snn

tvH-g~Jel

'?""CÎ'"•'·""""-'' i-ft -
-CY''" >0'0

-:-"'1~

'V'"'"'>"'''-"::;'• f.--!v

?"\J:;J•>''za"..,;;;,n- .,.., .. ,.... ... ~-!.)_ · :1'1-.",r:;-,p • ;--.•.rx ~---·ci::n.,.,: 1

"""''·

·1~-u

_,-.,"'~a-..;H,·~

i;iţ'

,,,o

,--,•"·rir;:;-,

--~zr,~-

~P f '"'Y''if?). -rl·l" ':!',_,. , __ _;;-<".,.: v

d(; Sant!_a:;o.. Sp~rdoh; ...,.""-""f.:<'::l:"'-) ;;:.n ... VvP~ţ$•

)"''"'t.··--••"~;4.-,:;.!>; -'""''":dH..li;;t·::Jţ>

..:..,.,.",".,,,,·r-,;;;l-t\.;H;;P, ,_.,o, .,.{"..,

~·d

:;_t

'"'''""'-tΕ·•

cv:~"~"·':"'.

C",...._,..;;,-ft:~ ~'?VHlţ;;A

f-r··~--- 0 J:w--:.',H.~'S'··--

n,~,<:;> i h: 7? f"i".,·l'-":''-r;t 6- n-d·!· ln ţal vi r·!; 1 ~• Viffl. i+14 ;ţ.; ~,e: "-'- -~P ~ :t";; ;·,Fie-r """"'~'Wr·'·"· ·.\c<-",:;.•\-;;u ,_ ~"-"U-1 if"'-",·_•<;;'"•'-'- n -.,..,.q.,,"''"m••

r·"-"""''-'-'·-;;L

t_~r:dc:,;_ \"":V-~f"<;l':;o-ir:c ~ ftce~'!!~~l·ofif'!r~~~'.i,:; ·p~' C---r!'
:car:-]"-,"";-· ;S, t"'..,. ,,...,o ,~faA ""~{-; ; ; tar-r.;ro..'rt .,...;,t=;; f":-,-._·m· n,.._~tr-s.i ,' ~ n o~.,.;·or-·" , : • v·v . ._,;;.:.,_. -.,~, "'""'- ... vp .... "":..., ....-""', \""'.._,..,.~ ., ;;;.., 1"""'~ '-'"-"• 1 j,..ţ,• t'!''l',..,'"'""'Î !"'8•· f:': """'k---j'~--- ~-·- Mc'\ ,..,r,-t!• Qi m~~v:.,.· P·""'-j'·' •"'-·l ~ U.,C~iH:.;;. va.::. •iH ".,."\.d•l/-·LS":!'
populează

1

calendarul

catoHc. l"uleri.le supnmatU'ale

VINTILĂ CORBUL

304

atribuite· moaştelor( relicvelor şi medalioanelor sfinte ·nu .reprezentau ih realitate, decât o supravieţuire a strihrect:lilor dturi păgâne. Preoţii importaţi de conquistadori sfărâmaseră. idolii mexicani. .Creştinaţi, indienii ·• nu încetaseră a fi păgânî: în locul lui Huitzi!apochtli şi â lui :Texcatlipoca, venerau acum sufe de sfir:iţl. sau mai precis, chipurile lor cioplite în lemn, .împo'doblte cu ;nestemaţe; Şi teoretic înzestrate c,u puterea miraculgasă-de a vindeca bO!ile.şi a 'dirija elementele naturii. Se schimbase .doar firma. ·

H!liŞismui

rămăsese acelaşi.

· Sfânta fecioară din Guadelupa era patroana Jndieniior. Sfânta Fecioară .de. Los Remedios, adusă in AmE!rica de un ostaş al lui Cortez, simboliza dominaţia spaniolă. rntre cele două sfinte exista o . . rivalitate deschisă. Riturile religioase catolice îngăduiau indiger:iilor să~şi manifeste emoţiile particulare rasei lor prin dansuri nemaivăzute. în ceremonialul creştin. Purtau căşti' (je pene, coroane efe flori, şiraguri .de mărgele viu colorate, măşti monstruoase şi jucau în ·cerc, izbind ritmic păm'ăntul şi rotind deasupra capului lănci, săgeţi, bâte. Mîniau .astfel ;războaiele dintre mauri şi spanioli. ·· Clerul catolic nimicise nenurnăraţi idol.i şi dărâmase mai toate. templele păgâne. Călugării francîscahi s.e. lăudau că în mai. puţin de şapte ani sfârâmasera douăzeci de mii de idoli. Alte zeci de mii .de idoli. stăteau însă ascunşi in colibe, în adâncurile pădurjlor, în creierii munţilor, in peşteri necunoscute spaniolilor. · · · Din când in când, lnchizlţia ar.dea pe rug câte Un păgân impeflitent, ori câte un eretic. Oferea acest .spectacol numai pentru edificarea masei de credincioşi, care trebuiau să simtă tot timpul o sabie · suspenaată deasupra.. capului. După procesiunea religioasă, care deschisese ·fiesta, urmară spectacole laice, tot atât de colorate.

DINASTIP, SU.NDERLANO. BEAUCLAIR . ..

·-~·

· - - - · - - - · - · - - ·- · - · - - ·

305

Mare entuziasm s.târni printre spectatori un rodeos în care !os vaqueros îşi arătarâ maiestria călărind cai' nestruoiţi şi doborând la pământ vite, ca şi când ar fi trebuit .să le însemne .cu dangaua inroşită in foc. O luptă cu tauri şi o fiesta în aer liber. cu dansuri. şi praznice îmbelşugate, la care se .serviră şi . iepuri fripţi, păuni, curcani şi iguane la frigare, precum şf. băuturi tari, chic;;a şi pulque; încheiară prima zi a serbărilo.r.dE)sfinate vulgului. A doua :zi, urmau să sl) desfăŞoare întreceri de cai, lupte de cocoşi şi o nouă .corrida, · în prima seară, o · mare serbare fu oferită la . conacul Valdivia în cinstea nobilflor hacendac;Jos din. vecinătate, cât şi a celor sosiţi din alte colţuri ale ţării. .Majoritatea invitaţilor erau. creoli bogaţi. Los gachupines erau puţini la. număr. În nemăsuratul lor orgoliu nu catadicseau să participe la petrecerile creolilor. · .~ Masa lungă, de două sute de persoane, servită în . marea ·sufragerie a conacului, oferea un spectacol magnific~ Feml;!ile se mândreau cu bijuterii .care ar fi~ făcut . cinste. colecţiei de nestemate a .. Coroanei .. Britanice.· Bărbaţii inveşmântaţi 'in catifea, purtau butbni, nasturi şi catarame de diamante, lanţuri groase de f!Ur şi broderii complicate. Mâncăruri.le' erau neîntrecute, vinurila spaniole străvechi, iar fructele .gustoase şi extrem de decorative. Convivii rnâncau, beau, râdeau, glumeau, fără nici ~o grijă pentru ziua de mâine. Câţiva bacendados aduseseră vorba despre tulburările din Queretaro. şi din regiunile învecinate~ Se ştia că .Hidalgo, un obscur preot din satul Dolores, ridicase steagul răzml;!riţei şi în fruntea câtorva mii de peoni pornise să elibereze Mexicul. · - Nu va fi acest Hidalgo mai abil decât lturrlgaray . . ·-.·Armata îl va qa uşor peste cap.

- Se spune că peoriiî 1ui Hidalgo incllndiază . .haciendele, uCid pe spanioli, golesc temniţele: .. ···· -.Eh, vorbe. Un fo.c âe paie,•care se va stinge :dela sine după câteva•.ziie de efervescenţă. ·~ .S.ar Qutea .să a."eţi .drepţate. Totuşi ... -·· ~ici< o grijă, Peonii sunt nişte copii. Se vor 'cuminţi d.~. l.a sine: Toţi copii fac. zburdălnicii ... · · -.Nu trebuie să.ne 'lăsăm luathprin surprindere. . . ·~ Nici să fim pesimişti. ·. . · · ;•. ,.._. Sen6rl3!s, .. Seriores; scnimbaţl•vă rOg .subiectuL •;oe ce ·să ·ne inclispun~m? · · ·-'- Sravo! Pe :âlfă data preocUpările serioase. - ln noaptea aceasta •să bem. şi să petrecem. -. Vii; a condesa. ManUela. de Valdiviat - Viva! - Viva, viva! Un cor de ovaţii făcu să răsune sufragerie. Pe bUfetele largi, masive, .tăvile de aur aliniate . · luceau cald, împrumutând lumină elin flacăriie miilor de. lumânări.• infipte în fustre şi candelabre de fier forJat. Adrierf ele Beaulieu era uh)1it de incH!erenţa " acestorcciedH bi:)gaţi; care îrilăturau cu un gest . preocupările neplăcute. Ned\;lmerirea tol .m.i ~căpă . vecinului .său, w:i trufaş .hacendado, care purta un costum tipic m<Jxican: jachetă de caiitE~a brodată cu aur, .PântaiC)ni verzi, cOianţi, deschişi la genllr>Chi si Jrnpodobiţi cu nasturi de aur şi cizme, cu pinteni de .a~gint. . · . -· Să m.1 vă mire nepăsarea noastră, Senor conte. Sun.tem depriiJşi' cu. prezenţa conţihuă_ a morţii. Tara ,aceasta ne ...a ·:c:ăiit:cu ·uragahe~e, Cu seceta.- Cu bO!ile ei .tropicale, cu cataciismele vuicanice. Moartea. nu ne înspăimântă. j\le place s'ii d întâmpinăm cu ;;Jemnitate _şţ 'eJeganţă. .Gâ:nd ne .:.dăm ui_ţ!nrul su:f!U, ·C fa_c_em .resp.ectâtid conven!en:ţele: estelt!c;ş.. i\ifirosul sâng~lu·i din arene ~~ pi:)ate influenta: ancestrală a ze!lor a<;teci ns..au fflh1Hia_i:;z3:t ·cu irnperlat it!1_ Hades-"'.

Invitaţii zori. După

Manu.elei de Valdivia petrecură până in câteva ore de odihnă, participară învioraţi ia întrecerile de cai. Strălu.cirea fiestei fu brusc întunecată de veştile rele .aduse. de,câţiva ofiţeri .din Zacatecas, sosiţi aproape de ora. prânzt.llui. lntârzierea acestora se datora dif.icultăţilor întâmpinate pe .drum. Nu găsiseră .cai de. schimb, iar la Fresl')il!o, abia scăpaseră să nu fie ucişi de o ,ceată de indieni beţi. · · . - A fost o adevărată minune că am primit · autorizaţia de a părăsi . garnizoana. Comandantul regimentului se aştepta să primească dintr-un . moment într-altul ordinul de a consemna in cazarmă ofiţerii şi trupa. - - Situaţia e chiar atât de gravă, încât să necesite asemenea măsuri? - La Queretaro, Hida!go e stăpân pe situaţie. A arestat pe toţi spaniolii. Corregidor-ul şi o parte din. ofiţerii .creoli au trecut de partea .răsculaţilor. lndienii,. înarmaţi cu bâte, prăştii, topoare, cuţite şi machetes, au pornit • in marş forţat spre Guanajuato ... . . ln ziua următoare, veştile rele începură să curgă. Agenţi ai. lui Beaulieu, refugiaţi din Ceia}'a, îl inlormară că Celaya şi San Miguel căzuseră în mâinile răsculaţilor. - La Celaya, indienii au jefuit şi incendiat casele spaniolilor şi ale creoiilor bogaţi. Hidalgo şi-a luat titlul de Căpitan General al Americii. · Mâna lui dreaptă e un ofiţer creol, lgnatio Allende, care a reu.şit să antreneze câteva unităţi militare. Lucrurile se complică, Senor Beaulieu. Suntem tăiaţi de oraşul Mexico . .Ştirile smulseră din toropeală pe mai toti invitaţii Manuelei. O mare parte părăsiră conacul, plecând spre haciendele lor. Fiesta se sparse in chip jalnic. Numai oasp.eţii. din .vecinătate .rămaseră.să petreacă la conac şi a treia noapte, potrivit programului fixat.

VINT!LA COiUilUl --

Pentru -_ei-~ -tu_iburărrle dln Querefrtro _erc:u cttât d-e îndepărtate, · încât nu rneritau atenţie. ; rau încredinţaţi- tră- vice-regele -Venegas cztele flămânzilbr neobrăzaţi...

ştl să 1rffi~ângă

v-a-

··

-_Cina ,-se_ scurse -:.-totuşi 1htt-c atmosJar_~;_rn-turyecată, O<~speţii, vreo cincizeci la număr, mâ:ncau în silă, b8au _tărE ·pOftă _şj --'·Păstraţl --o tăce:·e- _de ·rău ·-augut< Câ~teG'eJe; Otchesfrei-- ,adt.i"Se -dtn ort?iŞ-~-~ _1v1exlco nu _ reuşeau şă împrăŞtie indisppziţia g~nerala. - --_-A_ dqu·a
rHlvoie, va străbatcă · revolta lui. HidaiQp câŞ!i\fif · ~er{3:i1;' .t~~J urma. acestui descrei'era:t', '· sp-aniolii' ·.PI~tesc ··cu·.: viaţa , :Crimele· conquistaâoi'(tor, al~)ni::hiziţiei, :ale.ltHAivaradq şi ale lui Ninode Guzmâ'ri. on··abscur oreot
de

pe ·

•

~-:

-

'

-

-

• -

"

ţ

'

-

-

•

sa

ManueJa. ,-;rncerca -s_ă ia- hJcrwri!e "Jn glumă, l'!şa. cum. se cuvine unei ciazde politicoase. :neş_i

era

·-îngr_ijorat_ă,

DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR

309

- La ieşirea din .San ·Miguel de. Santiago ne-au atacat cete de )Qdieni înarmaţi. .~m fost nevoiţi să tacem .. cale întoarsă. În trăsuri sunt câţiva răniţi. Cel ..care h.ia8e cuvântul, era. un hacendado cu barba şi păru!. alb. în ciuda vârstei .stătea drept ca o lumânare .. Glasul Ii tremura nu de frică, ci de mânie. - Şi pe fiica mea· au rănit-o. Manuela îşi împreună inspaimăntată mâinile. - ln<'!zi ;:)per că nu e nimic grav, don lgnacio. - Nu-mi dau încă seama. Nu e vreun f11edîc pe aci? Medic? Manuela aruncă o privire intrebătoare asupra invitaţilor.

- Nici unul nu e medic! Noi, femeile, · ne pricepem ·puţin să îngrijim de răniţi. • ·Fără .să mai aştepte încuviinţarea lui don Jgnacio, ieşi in fugă din sufragerie. Ceilalţi invitaţi se ridicaseră de la masă. Un scaun căzu cu zgomot. Abia acum realizară liniştea niormântală care-i acoperise pe toţi· ca un linţoliu. Orchestra tăcusec Servitorii încremeniseră.cu tăvile î!'l mâini: Oaspeţii se · priveau cu îngrijorare. Don lgnacio îşi muşcă buzele. Cu mândrie- tipk spaniolă safută pe· convîvi. . ~ Regret c~. v-am tu!bur:ar ·Cina. \fă cer iertare. Cu. paşi· tenţf, ·ca ·de procesrune; părăsi fa :i:lndut s.ăw· sufrag~ria.

!n noaptea aceea se Jnapofară şi alţi oaspeţi,

· • ' f't .. u1n ~· 7 • D 01' d'rn t re ~ al. . pnrhre care ŞI· o.1,em _aca.ecas. erau răniţi. In privirile tutur.or .se citea o. uimire 0 crcarl ..:i- l.rd:"'0!"71::i.-nl'niti5' .... ~ i'n...!'l"n': ,_ .. Nu , _ '"'''~ne~ .G ".,_._ -..,ct S ";.,; l,'-! '" 1l, acp~H C9pÎL .vâr;7tnici~ t::lJfezaseră a se r}~zvrăti împot"riva stăpânUor lor fireşti. "S-arăstuma• !um.ea: Robii au ridicat capuL Suntem incerct;iţi. incercuiţi de nişte ·des curti..." · · · ' - ·· Apro1Jpe cje miezul nopţii sosi un agent al fui. P~t O'l3rien. Transpiraţia H pătrunse.se prin stofa ,,,..-,,,a.,~

~

~ -'~

~•";.:.

-·-·~zc-

VINTII.Ă CORBUl

310 .

'

Gâfâia ca după o cursă îndelungată, neburiească, disperatii în ochii !ui se citea 6 spaimă dementă,. ca şi când ar fi dat ochi cu moartea. Tremura. Bu;(:ele il. erau vinete. Elolborosea cuvinte .neînţelese şi se clătina ca un om beat. . Adrien îi ofer[ tin pahar cu vin tare. Cutierul îl dădu peste cap dintr-o înghiţitură. ·--' Mai vrei unul? · · -. Mulţumesc, bâiguî el, dupa ce se mai linişti. .Cred că mi-ar prinde bine, . . Zâmbi. Un zâmbet palid, trist, care abia lăsa să i se vadă· dinţii albi. . .- Cum fe ·cheamă? 11 întrebă Adrien surâzându-i ·şi bătându-! uşor pe umăr . . -.David. David O'Neil. -American? . - Da. O'Neil aspiră adânc. Viu din partea lui Mr. O'Brien. Vă aduc veşti. Mr. O'Brien mi-a încredinţat şi o scrisoare recomandându-mi să o distrug dacă sunt -·-. pnns. ·. · . . ~ ·-O mai ai? - Nu. Am distrus-o. Aproape de. Fresnillo, unde am căzut în· mâinile indienilor. · ·. - Aha. Îi cunoşteai conţinutul? - Da. Aurul din oraşul Mexico e în siguranţă. Mr. O'Brien a luat măsuri să-I transporte la Vera Cruz. Se crede că oraşul Mexico va cădea în curând în mâinile rebelilor. . Charles se ·apropie de curier. ·-'--·Situaţia e atât· de serioasă? . . ·- Guanajuato a fost t:.ucerit de rebeli. Spaniolii, autorităţile şi .o parte din creolii bogati s:au baricada! într-o· mare cl·ădire, Alhodinga · de Granadidos, folosită până atunCi penftu depozitarea grânelor. Gu !'lrtileriade care dispuneau au tras asupra indienilor până şi-au terminat muniţiile. lndienii, fără să ţina seama de ghiulelele care~i secerau cu sutele, ripostau . cu prăştiile lor ruclimentare. . .. .. . . vestonuhîi

colbuit.

DINASTIA SUNDERLAI\ID BEAUCLAIR -··~·

···-···-··~··-··--··-

311 ··~-·-

- întocmai ca şi aztecii lui Caauhtemac, :nterveni un .hacendado în care Adrien recunoscu pe creol ul .care~; vorbise despre nepăsarea mexicanilor în faţa morţii.

- I;Jn miner din Guanajuato s-a strecurat printre gloanre, până la poarta clădirii, dându-i. fo.c, istorisi O'Neil. Pe urmele lui, indieni! ·au năv.ălit in Alhodinga ucigânâ pe toţi spaniolii, fără. deosebire. Apoi au .jef!Jit prăvăliile, cârciumiie şi .casele bogătaşHor. A doua zi au cucerit .oraşul \l~lladolld. Expunerea sumară, seaca, era mai impresionantă decât cele mai ample comunicate de razboi. -'- Şi noi suntem izolaţi ac!! rosti Adrien. Dacă. spre sud drumurile sunt tăiate, să folosim o rută ocolită. Prin nord, sau spre vest N-o să aşteptăm aici sfârşitul răziJoiu!uL .Să organizăm detaşamente care să cerceteze celelalte ctii de acces. Propunerea lui fu imediat acceptată. Orice formulă era preferabilă inacţiuniL în afară de cei şaizeci de invitaţi şi· de cei două sute de oameni ai lui don Porfirlo Pacardo, intendentui haciendei, Char!es Sunderland se. putea· bizui pe optzeci de oameni. Dacă· adăugau la acest număr şi pe cei două sute de supraveghetor! ai minelor din regiune, ·ar mobiliza Cinci sute şaizeci. de bărbaţi valizi. Cu .armamentul modern de care dispuneau, ar rezista cu succes unei armate de· răsculaţi superioară la număr. Această trecere în revistă a forţelor de apărare îşi dovedi în curând utilitatea. Detaşamentel.e plecate în recunoaştere, se înapoi ară. cu veşti îngrozitoare . . În· Zacaiecas, indienii .se ridicaseră în masă. Uil călugăr, llerrera, luase conducerea indienilor dm San · Luls Potosi. Că:lugărul îşi ilustrase însuşirile militare, cucerlnd în câtf!va zile întreaga provincie. În Ja!isco, un ţăran analfabet Torres, cucerise 1n fruntea peohi!Or săi, Guadalajara. Sonora,. Nueva U~on, Ţexas, căzură .pe rând în mâinile rebeliiOr in mai

312

VlNT!LĂ CORBUL

----~·~----·----------~~~~

.de o lună, viceregele Venegas pierdu Centrul şi f\jqrdul Mexicului. In Sud, prima scânteie a. insurecţiei se 'aprinse în munţi. în. apropiere d\'l Acapulco ... Hebelii luâu cu asalt oraşele, ucideau pe spanioli, ori. H aruncau în. temniţe. şi le confiscau bt,Inudle. Păstorii de turme, contrabandiştii, briganzii, bântui;w călări las sJerras, atacănd hac;iendi:He, capturând . convoaiele Care transporlau aur Şi argint şi caravariele cu mărfuri ale nf',lguţători}or gachupines. În .te.ritotiile. ()cqpate de. rebeli, tlidalgo restitui ·· indienilor pămanturile însuşite ilegal de marii hacendados. Scuti de imj:Joz:ite pe săraci şi împărţi turm.ele de j:Je domeniile spaniolilor şi· creolilor ·bogaţi. Această.po.litică de justiţie socială, menită să-i. atragă mase.le largi ale j:Jopulaţiai, exaspera pe /os gachupinf'S, care hotărâră să reziste pînă la ultimul puţin

.

om.

Hacienda Manuelei de Valdivia rămăsese o oaz.ă de linişte într•o mare de flăcări. Minerii şi peonii, intimidaţi de. represiunile sălbatice ale lui Charles .Sunderland; nu îndrăzneau să atace vizuina lupilor. Dar forţele ior se organizau. Ciocnirea era irwvitabîlă. Faţă de iminenta pericolului, Charles' renunţă să mai asigure ~paza minelor. Supraveghetorii fură rechemaţi l.a h.aciendă. Puţini însă se prezentară la apel:· patruzeci şi trei, din .cei .două sute, pe care se bizuia ''.Charles. Restul dispăruseră fără urmă.·. Minerii· .începuseră să•şi facă dreptate. O problemă grea se, punea .pentru Adrien de Beaulieu şi pentru Charles .Suridertand, O problemă rămasă. până. .a tunel ner&iolvată. Ce era de făcut cu aurul şi argintul depozitaLîn 'Sar) Miguel de .Sa:ntiago? · Sra evident .că lingou riie vor trezi interesul bandelor . lui Hidalgo, avide de bani necesari achiziţionării de armament din străinătate. Nici briganzii care bântui au provinciile .învecinate nu vor .rezista tentaţiei.

'

DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLA!FI '

'

313

·---~·-··---·--·~·

Adrien era perplex. Să lase aurul la San Migt.iel de Santiago, unde era păzit de vreo patruzeci de oameni .bine înarmaţi, sau s.ă-1 aducă la .conac? uacă-1 lăsa în ora$, soarta ii era pecefluită .. lndienii răsculaţi ar fi exterminat pe cei patruzeci de o.ameni. Dacă încercau să"l transporte la conac, convoaiele puteau fi atacate îri trecătoarea Panuca. În cazul că .transportul ar fi fost e!ectuat cu . succes; conacul ar fi devenit un obiectiv obligat. atât pentru rebeli, cii.t şi pentru bt'iganzi. Charles opinase· pentru aducerea. aurului. ·._· Şi într"un caz şi într~altui, hac1enda va fi atacată. De~ ce să nu ne folo.sim atunci ;;i de cei patruzeci de gardieni ai aurului. Tolodată, punem .la adăpost şi lingourile. Punct!JI lui de vedere triumfă. Uneori, Char!es ştia să fie convingătar, Adrien, care se .temuse să nu o expună pe Manuela unui pericol sporit fusese potrivnic acestei soluţii. Avusese -o discuţie furtunoasă cu Gharles, ·care într-o explozie de .furie, il învinuise de laşitate. Adrian .se ingălbenise. Ripostase: - Nimen-i nu m-a Tnvir:uit până E~cum _de laşjtate. Te las să procedezi cum '!ei crede de cuviinţă. Responsabilitatea acestui aci nosă.hu!t cade însă pe capul tău. Ieşise -apoi-- din.- 9a·mcră, trântind uşa. Acccptase formula lui Charles· fiindcă nu voia să fie acuzat :;ă şi-a neglijat ln.datoririle. Potrivit planului lui Charles, aurul urma :să fie transportat de do!Jă convoaie. Primul avea să fie dirijat de e! personal. A! doiLea de

-r;;1anuela de Va!divia nu se împotr'ivise. Invitaţii ei, care )Şi preiuhgiseră fără voie şederea !a conac, nu ·fuseseră întrebaţi. Un călugăr s.osit din San Miguel de · Santiago anunţă .că oraşul. era în fierbere. fnd•enii Circulau 'în · grupurL compacte, amen1nţând pe sp-anioiH zâvorâţt ?!1 casele lor. Gan-fî:zOana,. -Gicătuită

3.1.':'4_ _ _ _ _~ -

······-····~.-·

V!NTilĂ

..

CORBUl.

dinlr"o companie de puşcaşi, era. consemnată în cazarmă. Burghezii instăriJ.i şi· neguţătorii tremurau. Se zvon.ise t:ă fa:imosul Mndit Rafaer lharte năvălise cu .bandele sale îry San 'Luis Potosi. Sub pretext că opera sub or!:Jinele lui j,ii(Jalgo, mas.acrase pe Los .gachupines; pe creol.ii oogaţi ş1· Pe l)~guţătorl, fără .deosebtre ţie apartenenţă politiqă. Jetuise. apoi miJtadic casă dupa,.casă. Ridicase 'tot ce gasLse de preţ, începând cu vasele< sfinte aur din altarul . ;qatecJraJei. ţ.ocâlpi~ii care jndrăzniseră să se opună · . fusesera împuşcaţi. Trei zile bandiţli jefuiseră,
oe

~

.

DINASTIA SUNOERLAND SEA.::U..::C..::lA:.::..!..::R'--·-·-~ '

:mi

Adrien. Şi cum gărzile haciendei "'rau alcătuite din oamenii săi, lui îi revenea ultimul cuvânt. ln ziua de 10 octombrie, don Porfirio însoţit de cincizeci de oameni plecă la San Miguel de Santiagc, pentru a: asigura paza celui de al doilea transport de · al)r; La 11 octombrie, către ora prâm:ului, aurul trebuia să parvină la conac. · · · in dimineaţa aceea, cerul se acoperi . de nori. Trecuseră sase ani de când nu mai căzuse picătură de ploaie pe păm-ântul incins. Vegetatia se uscase. . . ' Numai cactuşii rezistau eroic. Charles se plimba nervos pe espiana.da din faţa conacului. Aştepta sosirea convoiului. In ciuda bravadei sale era asaltat de temeri. Către orele unsprezece din zi, se urcă pe culmea zidului de împrejmuire a grădinii. Cu o lunetă încarcă să scurteze zările. Pânzele de aer înfierbântate tremurau impiedicând vederea. Deodată, norii se sparseră şi soarele apăru la zenit. Spre trecătoarea Panuca, un miraj năslruşnic înălţa culmi albastre de. munti, ale căror poala se . .scăldau în apele limpezi ale· unui lac, lucios ca o pânză de mercur. Deodată, se auziră . dintr-acolo detunături de armă. La început rare, apoi îmbulzite, răpăiloare ca grindina. Zece minute dură duelul, apoi , se. aşternu liniştea. Livid, Char!es mobiliză douăzeci de oameni cu care se m•ântă călr.~m spre trecătoare. Adrien,. care urmărlse scena, zâmbi: ,.lmbecilul nu e lipsit de curaj: Temeritatea lui 'le va costa însă· scump". Era ora prân:wh.Ji. Ora la care don Porfirio urma să intre cu convorul In curtea conacuiui. Dar convoiul întiirziil să apară la orizont ~.;u se ;:.ărea nici ceata 1\.. i Charles. Abia· către ora unu, Charles se înapoia la c.onao,. in fruntea .unui jalnic cortegiu alcătu't din O;imenii săi, care c?rau pe crupa .calului Câte un rănit . mânji!- de. sânge şi. ţărână. De convoi, nici urmă. ·•. Charles descălecă în faţa scării. Adrien, însoţit de căţiva oaspeţi, îl .aştepta grav şi tăeut.

\IINTII.Ă C.ORBUL

Pancho, strigă Char!es pe unul din oamenii săi arată acestor Senores ce ai găsit! Indianul Pancho descălecă. Purta în mâna stângă o basma p!itată de sânge, in care Tmpachetase. un obiect rotund. Pancho urcă legănat scările, apoi desfacu basmaua, lăsând să ·cadă la picioar<'lle privitorflor îngroziţi, Capui. decapitat al lui don Porfirio, O.ch.ii erau .căscaţi într-o expresie de nemărginită groază. Obrajii şi buzele supte de sânge, părul răvăşit, •beregata sfâşiată, oiereau un spectacol ,je pahopticum.. · -. Arată-le· tot, p.ancho! porunci Charles întunecat. Să · ştie. ce ne .aşteaptă, . adăugă el cu sălbăticie. · Pancho scoase de la brâu o basma albă, pe care începu.· să o desfacă tacticos. - Am găsit-o lângă_ capul i:.Ji don Porfirio, Pe basmaua. despăturită, scria cu litere de sânge, stângaci meşterite: "Aşteptaţi-mă.

Sosesc. Rafael lriarte."

Se lăsac:e nc•aptea. lntunecarea br:.Jscă luase iocur ~~;oarelui, L;Ş::l~ CUrTI _Se Întâmpf~ la- tropice· .. 0 ·!fnişte adâncă, de n:mtmânt, pogorâse as.upra .conacului. Ai fi zis că în Clădirile acoperite de linţoliu! nopţii nu .se 2.f!a. sutret de. om. Nici .o luminiţă ra ferestre. O hienă d~s1'J stridc:'ll şi macabru în tăcerea _grea a .. nopţii.: Se f'''Zi şi nechezaluF ner.vos al. unui ca!. Apoi liniştea se c<şternu iarăşi. · · · .. Ceru era spuzit de ·stele străli.icitoare, limpezi şL at?it de joase, încât s-ar .li cr.ezut că pot fi nimerite .cu o aruncătură de băţ. Impotriva aparenţelor. conacul ;;u era adorm-it. .. La fiecare fereast:r:_ă_ stătea .-de- strajă câte un o_m, ...cu arma pregătită de tragere. fJ!nfaro.nada lui Rafael lriarte îşi făcuse efectul. Toţi 1 aşteptau marea ciocnire . •

..

' q-;:1 ;:, ~ApărătoriJ - c:on·acull.J; erau !8 n'·'-"·'~""'· ·1\ili::·fJno>::< ,r,._,,._,-..., ; 1 -:n·-~~~c;.îta~· ~ li•: ·,..-.:_...,;...., Pu~'"flr ··o :::;:c-:--olc~i~·,:,-<;} _,....,.·; Jl,,;,)_,_,,_,_.<;<; 1 ,_.. t-<> '-'·'-'·'• '' 1 0 ""'\' ;_,t., 7 ,_ #

'-''-'::..

•-

.-,··ele:. rierd""-r'--hm""'"..6Ş+t' .t'':n,,·~,;::;r<-1 ,...,.., 1)~""'1~-1·1 !·.J c·-",·:::: lv.~J; .;;;,, v;tH;;;l"-· -L" \.,.d ~,~-..... vt t,JQ t;HI ţ:;cj ,.1(;".·-_•:<1'~ se adăut:au- r-.·-'2trUzbc! si 33tJtG-- de.- aa-+"dleqi . ai d"..,,..,07·,ţ .. ,:,.J· -le. l::!:l!'' MJ"" San M;r<>!ol o'-- ~a··~-'-;'""MO "'~-~e· '-''::p· ·--
Q

decât

să

'

rezk;te p-fi'"iâ- ·!a

r:rerf"l:u·>ia- !\il v_·r--_, 'î ,.._-_.-.<.n-...,. • . • naecJu;8.nL

e~eganţă·

,

T

--'

u!~tmu!. A!i:ă a!tern3t:vă

~Pnl·-

-,.,~ '-~

r/0rif(-;..Q!' --''--"7'.· -y

;:;::.::i

~o

era

-.,-""t~înp•na

<~~L ..

•

,,,~,

,-.,, _,__.

Şi

deli'Pitrite :nofl,rţea::" ·ţ:"razn aceasta ajti'i\S-ese·-:·-slf.:..f obse-_deze pe l"drîen . .!:•_p3r&tcrli .co~ia~cu!ui afiş·au un cafm şi .o napasare tota;a.~ Adde·n--·îş'F-venfîcă pe·- pipaite· ail;'!a şl' rh;_;;dţia: Unlş_tea aceast-a arr,c;ninţătoare -er-ti impresionarită:

1n

sa;---Adhen · -trecuse·-"·DriD -··-momente · ·rJ-fi::!·e. . ' ---- :-. .... Revoluţi·a ·din Franţa şl expec!iţia :din Saint-Domirrgue il puseseră adeseori !aţă în !aţă cu moartea. Dar niciodată nu~i simţise prezenţa ca acum. Era un presentiment? O umbră s·e <"->nrf rPnoă re.! "' r-' • ' '-'- ;;;; • • Arlr 1 ·!3,... ,;.r~-"""·""·1 1- sa·.. 1·--. vrtr'~~s;~-

viata _,

.

.,

'""'

-,._.\',

............ ___c

•

•

,,.,

....,..:;·

..... .

1 -·"""'"' .....,e·s· c;;. •d ' '" - ';,..,,.,...,.. :_-.e·

.\..c'i)Cl!,

.:.i".'i\((J,;"">

·-·- -Îmi cf::1u .seaMa că încăpăţânării mele am pierdut aproape o sut?! de

3111 •.

. VINTILĂCORBUL

.oameni. Iar aurul adus la conac· e o tentaţie. in plus pentru lriarte. lartăcmă Adrien. Beaulieu mi întoarse capul. Continua .să privească pe fereastră câmpia vastă, peste care bolta înstelată arunca o lumină palidă .. - Mă auzi, Adrien? . · •· . Charles.se ruga ca un copii râzgâiat, care.după.ce. · s-a izbit cu capul de. pragul de sus,apucă.să-1 vadă şi pe .ce.l de jos. · . - Tu nu ai fost laş, Adrien; Eu am fost laş. Abia acum B.eaulieu il privi .Îrî ochi. -. Ce vrei . să. spui? - Ieri, când am alergat cu oamenii mei in ajutorul lui don Porfirio... N-am îndrăznit. să urmăresc pe bandiţii lui lriarte, care se îndepărtau cu caravana de aur: !=rau p.rea mulţi. Peste o mie... · . - In cazul acesta, n-ai fost laş, grăi Adrien. li era milă de disperarea fui Charles. · - Ba da, Trebuia să-i urmăr.esc, .. am fost un las. ' să-i provoc Ja · luptă. Cavalerei;ite ... - Nu ·ne. aflăm pe vremea cavalerilor feudali. -Eşti generos, Adrien. Vrei să-mi minimalizezi !;jreşeala. Trebuia săcmi ·.asum· în intregime responsabilitatea pe care mi-o luasem trecând peste dispoziţiile tale .. Să incep lupta şi să pier ... . - Ridicol. Ce-am fi folosit dacă te-ar fi decapitat .ŞI .pe tine. Charles inghiţi in sec. - Crezi că mi-ar fi retezat şi mie . capul? -· N-am făcut decât o presupunere. Probabil că aşa se .comportă lriarte .cu căpeteniile vrăjmaşilor săi. - Poate că ai . dreptate ... in.curtea interioară. se auzi un zgomot înfundat de copite. După 'fuga sclavilor şi a majorităţii servitorilor, caii fuseseră aduşi in patio spre a fi puşi în siguranţă. · - Ce c:rezi, .Adrian, scăpăm cu .viaţă? ....:.. Ştiu. eu1. '

.

'

DINASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR

·-·-·-·-·-··-·-·-·---

319

- N-aş vrea să mor. Sunt încă. tânâr. Adrien râse uşor. Un râs în care fără voia lui se ·· desluşi o nuanţă (le batjocură. · ~ Mă dispreţoieşti., ri~l-i aşa? şopti Charles . .. · · - N·,L.. Iau pe fiecare om aşa cum e. -·· Esti filozof, Adrien. Poate vârsta.... Beaulieu .zâinbi iarăşi. ·Îi .părea ciudat să i se · •vorbească :de vârstă. La treizeci si."dOi de ani nu se ··.··. considera biUrân. · · . · ·..··- Tu nu regreţi nimic? confiriuă .Charles dUpă o · pauză. · · - Nu am ce regreta. Mi•e teamă doar pentru Manuela. Ncaş vrea să i se întâmple ceva . . Maşinal, mânui .iarăşi trăgaciul armei .. - Charles, aş· vrea să-ţi cer o favoare. -· Orice, rosti Charles cu grabă. Cere-mi, dacă vr.ei, şj Viaţa. - Dacă mi se întâmplă ceva, să ai grijă de Manuela.· Charles. râse, ca şi când ar fi vrut să-şi încurajeze curtmatuL · •.', . . ,_~._--:--Nu"·ti ·s·e va fntâmph:f rdrni_C Adrfen:-· AJ să trăieşti până la adânc! bătrâneţe. · ---_, ---<: Î'mt._ f'tlgăduieşH- că· vei· fac·e hnpbsibjf;Ji pentru Manuela? · · · · ..,..:. Îţi •răgăd!Jiesc, rost; solemn Gh.arles. Îi- părea ciuda( qă îrl ~mor1entele ac.estea cruciaie, Adrfe:n nu-i ·vort'e::t de..Gecr:.J~na* or; de- Gopi!L s;1i. Un coiot urlă Tn. depărtare. ,._ -- Vre;;n ~emn&J? :se îr;trebă t,:drie/1\:·.Se -acnes·ă t\1'1 nou cumnatu!ui său .. Ocţ~p8-te oe butoiaşele_ cu :praf de puşc,;i Să nu se întâmple o nenorocire: ~ ·N•_ci c grijă, Adder'" Apropo, să 'fHl- uit ţ,rr. ;:::orrfunicat ,oamenH.~r mei c-ă hl .·:::·o! ~re:uq~ ·corrducerea. 1

__ Chafles

se

îndepărt:ă . .:,Fuge dr?- răs:-punderel s·e

îfltrebă· AGrfen, sau îşi regretâ -_gr&·$ea~.aJn Îi făcea -10\

D

ViNTii.JI: CORBUl totuşi

plăcere că i se recunostea .autoritatea. Două .. , .se apropiară fără zgomot .

umbre .- Eu sunt, Pancho, .senor, rosti un glas grotesc, cu tonUri de falset Paquito şi cu mine suntem agenţii dumn~avoastră de legătUră. Senbr Sunderland a dat dispoziţie. ca to.ată lumea să execute •ordinele

. dumneavoiistră. Porun.clţH Adrieri'·avu ;,enzaţia·Ca e prins într-un vârtej care4 înălţa pe . culmi •riebănuite. E:ra . ca o. beţie de · marijuana: Îi crea,•o state de. ~xaltare bizară~. Jn momente ·de criză, tot lui i se adresau oamenii. Va fi · demn de încrederea. lor. - Bine Pancho:. Rămâi lângă mine. Tu, Paquito, pofteşte pe Senor Sunderland. şi pe invitaţii senorei contese la o cC>nsfătuire de război. Să să. adune cu toţii în camera cea mare, care răspunde în patio. Acolo putem face lumină fără a fi văzuţi de afară. Porunca lui Adrien fu executată. Oaspeţii Manuelei. de Val.divia îi .acceptară conducerea, deşi printre e.i se numărau. foşti militari, ofiţeri activi, mari hacendados şi personaje cu suprafaţă politică. Era firesc să. fie de acord, cu această orânduire, din moment ce marea majoritate a apărătorilor conaGului era alcătuită din personalul casei Sunderland. După primirea rnesajuluflui Iti arte, cei rnai mulţi serVitori ai Manuelei de Va!diyia şi ai oaspeţilC>r se topiseră pe .nesimţite. Preferaseră .sa. îngroaşe rândurile indieni lor şi metişilor lui ltiarte;· decât să-şi verse sângele pentru .nişte. creC>Ii trufaşi, care nu se pricepuseră niciodată. .să le·. câştige devotamentuL. · Adrien işi împărţi C>amenii .în patru detaşarnenfe de .câte cincizeci d" oamerli. Restul de treizeci şi cinci aveau să alcătuiască .rezerva. Primul detaşament era comandat de Chatles Sunderland, al .doilea de don lgnaciC> .Sşltillo, hacendadb şi fost colonel activ, al treilea de maiorul Vincente CC>rbna, iar ultimul de colonelul Jose Escobedo.

DINASTIA SUNDERI:.ANO BEAUCLA!R -----

321 -------~-

-· R_ezerva rămase la dispoziţia lu-i Adrien. Consiliul - de război dură până în zori. Totul fu pus Ja punct. .Adrien avea cap de organizator. Până şi militarii de soare-răsare, observatorii sem.nalară· mi_şcări i
322

='----'--~---~--~----·

II'INTII.:JtCORBUl

-·--·-·----~·-··

dreaptă ca ci imensă lumânare. Adt'ien explică• măsura · Si! şe!iloc d_e detaşame11te,

--· Am dat foc. clădirilor, fiindcă f'lu le-arn fi putut . apăra. Dacă ar .f.i fost cucerite de oamenii_ lui· Iri arte . . ar fi .constitu_it peotru ei.o. poziţie cheie, Putem lupta cu .oarecare sorţi de succes, numai dacă pământul e (as io )un.;kconaculuL La adăpostul zidurilor lui, vom tezisf~ un timp Yndşluhgat, provpcând piefderi grele ,bandelor..·. · · . ·.• · ·_. ·· _ ··_ · ·_ .·· De pe o .în~ljÎme, f1afael Iri arte, . înconjurat de locoten.eh'ţi) sili 'unri.ărea gânditor progresele incendi_u 1ui. - Los gachupines nu sunt proşti, rânji e!. $tiu să se apere. Dar unul e Rafael ·1 riă'fte ... Ochii pătrunzători de linx, rnustaţa neagră şi lucioasă, -cernită parcă, obrazul ·. măsliniu, buzele cărnoase, cur bate într~un zâmbet rău,· dădeau· obrazului. său o. expresie de vo[fiptuoasă cruzime. lriarte era replica fidelă a lui ChariE;s Sunderland, pe carE; îşi promisEîse să-I întreacă În sălbăticie. În preajma şefului se aflau, in afşră de locotenenţii .săi, căpeteniile câtorva sate din împrejurimi, care se învoiseră a lua parte ,.cu oamenii. lor la nimicirea Cuibul.uL de năpârci efe pe hacienda Va!divia. Şi minEîrii. din regiune se în·rolaseră sub comanda lui !riarte, · Aveau de închei! o veche socoteală .cu _stăpân fi hadendei. şi cu Vtiipoiu( cu păr roşu. ~ . Şi Rafaeî Jriarte fusese miner, Pe ~piriarea I!Ji .se încă urrnelEî Cicatrizate, lăsate de . deslus.eau. '- -harapqh;ele .supraveglietori!or. Dar el era plămădit pin .alt a_luat .decât, iqâienîi fatalişti şi ._blânzi .care_ lucrau. în mine. lntrco seară, · îrrJunghiase doi supraveghelo(i beji eate dăduseră buzna în Colibă pentru a•i batjocori nevas.ta, o femeie tânără şi frumoasiL Ap 0 1luase drur,nul munţilor. Lupta ilegală · era, singura cale deschisă peonilor .care nu mai voîat.J să indurl'i. tirania stăpâni lor ş( a slugilor acestora. '

'

,_

"

--

,.DINASTIA SUNDEflLAND BEAUCLAI.I'l.

.323

, Rafael lriarte era inteligent şi 1ntreprinzător. in câţiva ani, ajunsese· şeful cele.i mai ţjuternice bande de peonî răzvrătiţi.. De aiUnci, plătise ·multe poliţecc Tos gachupines şe temeau de 'el. ca de dracuL Pentru :Jef}umăraţi spimioh muŞcaseră ţărân,~. ihjungl}laţi de Rafa1;3l lr~arta, care săvârşea singur a2est rit, .continyg!}cj' lradWa sacriflciilor slingero.l'l:se aduse zeilor aztect Ctiar!es SilQderlal;!d era grtmui :·:grfng_os -CătLJia_ hinrte- ·n .jurase ·pî§)irp;;:L; Gân:-0 _Rc·esta--v_ăZu- flă_cărl!e._ care_ m·istuiau dăd!c!le· servîtorirnHhaciendei 1i .fulc:eră o. ·idee. -· . . .:__ La adăpostul perdelei de fum să dăm un atac O să aflăm astfel pe Ce forţe se bizuie IC!:s gachupines .si frumoasa cont8siL · -- ·'· ' Atacul-sondă fu. pornit cu trei sute de oameni . :Atâta titnp cât 1naintară fer!ţ} de ·pa
~

1""'"' \_ ,...;-,..[ll"!Or "oa--·;.;tr'".l "' u'ol·cn";:; _..;·e CM ,_'V -G'l) lă_Vl ,,,;, ,.f ;:;; hG f ·ar·~·ln Q;_C. ,\...1 '-)mpuşcăttjri t-e_ -zăQăzlJi n·H;Jrsui. · Găzură douăzecl ct·e_ 4 1'fl(Jp- ·•"tac;·~t :.->Q~ffiB""l_j. i'1!Î ..... ~ta'rt'Î c-a·· rQn Ct;·<> 1..~a__ ;.·CI• !""!,, jr1'·"rte 'Ci, J~o" _,,;;;, '-' U~\·---~ t:l~ -.t>. ·y~-_.. .. ._; ti'J''; .; ~»

,avea de

făcut .Asediaţii

dispuneau de o putere de foc .,impresionanta. Zidurile înconjurătoare ale curţii :conact~!ui erau .anevoie de escaladat In timpul 7i!ei.· Cţ;Joapt\78. .se putea însă. face o încercare, .. Prirha zi s.e scurse, fără ca asediatorii să. fi dezlânluit un nou atac. Tn conac, Adrien îsl ;,'- --- - -'' . . ' desăvlirŞise planul dt> apărare. Nu. lăsase nici o ';Ipoteză nestudiată. Sfaturile oliţeriidr îL fuseseră de 'Jolcs. Pregătirile de luptă. continuau şi de o. parte şi ''de alta. · · · ·· ;.·. · Adrlen .prevazuse un asediu lung ..Stabilise raţii de !/:!rană, deşi proviziile erau înde.>tuiătoare: Un puţ din )in1eriorul curţii le a:slgura apa de bău!. Se lăsă -_c:--,'

'

noapt~a.l:Jn' cercetaş trimis

.in ajun la :3a[J Miguei

d~ ..

;:)antiago l<'l .adusese . zvonul · cif in aprppiere de (luanajuato> se. tlesfăşiJra .() bătălie .CHmplită intre .. •·· wb~lii .lui);ildalgo şi trupele guvern(lmen(ale. După ·. ;c:âte:se ştl~'în o~ă;ş-; spaniplii etau.stăpârji pe.situaţie. · .•· ·. · ·l.n.:Sar).)Migll,eJ de Şlantiago\ indJenii .puseseră in· · •· •.. r:nod pJ';:lctio stăpâr)ire pwqraş, Cojtlpania de puşcaş\, .. menită să; tl,sigure ordi[lea, .~ra virtualmente .asediată .· ·.· în ~cazar.mi'i' Nt:l.se}sc!Jirtibaseră- înc'ă 1ocuri. E:ra.Jflsă ·.· ..•.evigei'\t că• 'sd.l.daţil.n).l putea· v.eni Tn ,ajutorul . ·coriacUIJ[ 8ali:JiYiJl.' fără a sparge, cercul de. indieni, •.. suprinzător de . bine înarmaţi: . . . . Aproape de rfliezul.nopţii, Iri arfe declanşă primul trra.re atac.. DouiFrflii ele oameni, precedaţi de genişti cu scări' de asediu, meşterite în timpul zilei, se apropiată fără zgomot de zidurile curţii con acului .pe care nădăjdUiau să le escaladezec. Noaptea fără Jună era favorabilă unef lovitur.i prin surprindere .. Vigilenţa asediaţilor nu se deţmJnţL Când oanienii · lui l(iarfe .ajunseră la .circa doUăze.ci .de metri .de · ziduri, se dezlănţui un foc · uCigător. Apărătorii nanckmdei dispuneau .de ·. muniţii din bel;>ug. Îşi permiteau lux\.11 să nu facă e.conomii . ·lndienii !ui l.harte nu cedară, deşi. Cădeau ţu Z(lcile. Străbătură în pas alergător ·distanţa p'âna la împrejrnu'irea conacului. Rezemară scările ·de ziduri şi cu i r)lpetuozitate fan ati că pornir'ă să .escal ad eze .ziduri 1e . groase, JrJvrerne ce trăgător ii de. elită ţinteau siluetele apărătorilqr pr.otilate ;pe parapefe. lndienii izbutiră să se .catere pe culmea zidurilor, unde,se încim;e 0 incr1mcenaiă luptă.corp la corp, Ou preţul u[lor eforturi disperate,· apărătorri respinseră elem.entele înaintate ale lwi lriarte . .lndienii ucisi se prăv~leau peste cei c<'!re urcau pe scări, anttenându-i în cădere. O jUmătate de oră dură lupta. lriarte wdonă apo) retragerea. .· · .Bilanţul prin1eizilede luptă se încheia cu piţ;rderi grele: p~ntr.u .. ambele> tabere. Culmea .zidurilo.r era ---

"----

-"--

'"<-,"',_

_,

- -

-_-/

-

vor.

~

'

'

-

-,O>

-

--

-

'

-

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!R

. 325

presil.rată cu ca.davrec

Indieni şi creoli,. înfrălili Tn aceeaşi cumpii!ă moarte, zăceau r.Jaie·peste grămadă, 1napo.ia P;arapetuiUi mânji! de sânge şi cioplit de gloâriţe., In ·josul unei scări de piatră, pe care încrei)lenise(ă intr-o suptemcă încleştare asediaţi şi asedi?târ;i, dc>n !g!)acio Saitl!lo descoperi trupul lui ·. Aclri!'r\ .>:le Beau[îeu; care palpita lnc'iL Abia respira. 'Dof 'br(l'fwardieri îl trensporhnâ In conac. · ·. • . · .A!Ţ!uţită de durere,. lividă,. c.u ochîi mari, •• ~~dJmel'\ţi;•••ManueJ~ de ValdiVla TI. instală)n patul eL ·· Sârl.gele care se scurgea. dintr-o rană adâncă, •·· deschisă..1n partea stângă a pieptului, făcu o pată mare pe pernele şi cearŞaful de mătasţJ •• Adri.en •·· horcăia,. fără. să-şi fi recâştigat cunoştinţa. Dona !:Ivira Saltillo .şi dona lnez de Castro, care posedau vagi noţiuni de medicină, îi !ăiară haina şi cămaşa, ii spălară rana .şi îl. pansară. Nu-şi făceau îns.ă i]uzii. G!onte.le pătruns·ese în plf>mân, sfărteoându-:.. Nici o. intervenţie .chirurgicală nu)-ar fLputut salva. Umbrele morţii pluteau pe chipul lui .pământiu. După. ce îşi lăciJră datoria; cele. două ·femei plecară la alţi. răniţi. Manuela rămase singură cu Adri.en. C,u mâinile încrucişate pe piept, îl privea cu o . expresie de consternată surprindere. NicJ ·acum nu era în stare să înţeleagă adeyărul. Deodată, o cuprinse o disperare nemărginită, sălbatică: Se aruncă la picioarţJie patului şi zguduită de plâns, imbraţişă genunchii lui A.diien. · Nu concepea: să-I piardă. Mintea .ei refuza 'să admită · despărţirea. Cu fruntea rezemată de dosul mâinii !ui, se ruga fierbinte de Sfil.nta Feioară .. să. i-i cruţe ... Afara se . !.'\sase iarasi Pnistea. ' . . .Dacă nu .I-ar :1 avut pe Aarien în faţă, mărturie a !uptel.or cumplite car<'Hibia se terminasera, ar fi puUt _.crede -că tohd J1:.J era decâf o pff3smuire a ·mm·ţn e·;,

.

Zorile o. găsiră prosternată la picioarele unei .statui·· de lemn a Sfirrtei Fecioare cu Isus în braţe. Tonurile

·-

1/INŢIL.l COR.BUL

d!l roşu, verde smarald şi .:aprui care învăiuiau într-o. ITiagnlficŞ poliQrornje veşmintele. Mai.cU · Domnulu~. !>trăluceau şi• ma:i viu 1n ll.Jmina Jrnprăştiată de .două 6ii:!ldelat5re de .aur !'rJ'asiv. ·Splendoarea acestor piese, e)(pl"esiă de,o blândeţe: ahgelică. a sfintei, jocul de wr:bre si lumirli, scoteau Şi .mai mult în -evidentă sd.brietatea şj gr<.l\iiţ;i(ea Jlplc spaniolă a ·mobileibr ·(lrele,:c;u l.ini.ls.irnple;·a p::iţdbselei•de marmurii verde,

.•·

a pereţ{lqr goi, mdnastidi.. • •. •·· •· · . . ·. • in lihiŞte~ in'ipozahtăi de ca.ted~ală, se f;!uzea n!.HT.ai' glasuiiMahlielei d.e ValciiYia? care reciti:! cu

·.. eXCaltaYe

fu!Jă61Un~ă

mur\bunzilor. S<:\ ruga• nu numai .. pentru Adrien,
de

în

ftirie.

·.

·.

·., ·

•'. •

·•

. ·

·

· Se .ridică .de lângă pat şi după ce aruncă o ultimă' f)rlvire asupra lui Adrien, îi'bi în goRgul de pe măsuţa

.. DINAST,!A SUNDERI..AND BEAUCLAIR

de la picioarele patului. Apăru o cameristă nedormita, cern.ilâ la ochi, înspăin:îiintată de gându! morţi• -· Maria. trlrnite pe cineva după, Seaor Char!es Sunderiand. . Glasul ei abia :se mai auzea.. lmpuşcălurile făceau un zgomot infernal. Manuela le înregistra automat. N-o mai impresionau; Adrien murise. Restul nu mai li\Vea importanţă, Moartea lui îi sfărâmase ultimele resorturi sufiE!teştiiViata nu o mai interesa. Moartea..îi inspira curiozitate şi simpatie. În s.anul ei va. regăsi liniştea. Dacă exista o viaţă dincolo de mormânt, îl ya întâirii pe Adrien. in veci vor rămâne .împreună .. . ln primE!Ie patru zile de luptă,· Hafael Iri arte. pierduse Şapte sute de oameni.. Focul intens al · asediaţilor făcea ravagii. Era evident .că dispuneau. ·din belşug de arme. şi de muniţie. Zvonul luptelor ce se desfăşurau în jurul conaculul Valdivia se dusE!se din gura în gură până la cele mai îndepărtate unghiuri. ale provinciei. Cete dE\ peoni înarmaţi cu furci, bâte şi cuţite, soseau zilnic, îngroşând bandele lui. Iriarte. În curând, pierderile fură C9mpensate, apoi depăşite de valul de recruţi .care cereau să lupte sub ordinele· luL !riartel c.a. orice mexic~m, disPreţuia:· moartea. Dar .prudertţa şi responsabilităţile sale de şef suprem rtu-i îngăduiau să asiste impasibil la măcelărirea '.oamenilor care îşi puseseră încredere în· el. Trebu.i.a să găsească o cale spre a forţa capitularea asediaţilor. Un trat!s'tug s~~it de. la conac: îi _aduse -veşti îmbucurătoare. Adri.en. de Beaulieu, qăpetenia şi lni_ma ,ap_âră:r:n, căzuS_e în- prim-ele _ore. o·upă -~ref __zi:e de agonie lşi dăduse- sufietu!_. Deznădăjduhă, contesa Maouela de. Va:ldivia .··se spanz.urase în preajma c.adavrului.

VlNTil.A CORBUL

Sunderland luase comahda. NOul. sef era .Charles . .. . . . 'hotărât reziste până la capăt. Avea muniţii şi nu-i

sa

lipseau nici •prov!zille. lriârte întruni un consiliu oe rătboî. Loc 0 tenenţii săi erau nehotărăţi: Conacul pă.rea o fortăreaţă inexpugnabilă. În vreme .ce sfatul 2.ontiriua •fără "rezultate, fată tânără. ceru sa fie primită de ltiade. Avea să-i S:pună lucruri de cea mai mare însemrtătate: ·. > · . lriartl;l .o primi îhdată. · ,..:.:_ Cine ~şti tu?'întrebă el, - Marina. fiica lui OtimiJ>, cacic al satului Ruruanhuta. · · -·Îl cunosc. Luptă cu ai lui în rândurile noastre, E un Viteaz. Vorbeşte! · .-· Vreţi să cuceriţi conacul, spuseea cu hotărâre. Vă dau eu mijlocuL -· Să te ·auzim. ·- V-ar fi de folos să daţi foc porţii de la intrarea prinCipală? · - Desigur, replic;ă Rafael lriarte. Am da năvală în conac· şi am învinge prin forţa. numărului. .Dar nu putem ajunge la poartă. Te-renul ·!;) descoperit: - Cunosc o cale ascunsă vederii celor din conac. lriarte fu ispitit să o întrebe: ,;Cum de o cunoşti?" Dar se abţinu. Era mai înţelept. - Pe lângă conac trece valeâ. adâncă; dar strâmtă şi · râpoasă a unlli râuşor; secătuit mai tot timpul . anului. Câţiva .oameni s~ar putea strecura prin această albie, f.ătă să fie observaţi de pe ziduri.le de împrej mUir'e ale c'a[laculuL Daca s-af căţi:\r;a noaptea, pe mal, ar ajunge la poartă, $i i-ar da .loc. · · - Băieţi; iată'o fată vitează şi mintoasă, care v-a luat-o înainte, se· întoarse el spre locotenenţii săi. Adevărul e :ca. nici eu riu m"'am •gândit;- la SpţJne, 'letico, .ctezî că nu, o 'să pierdemo"arÎ)enii pe degeaba? . - RăSpund c.u caj:>U! meU, senor! .. .

o

DINASTIA SUNDERlAND BEAU CLAIA

329

Era atâta duşmănie şi înverşunare in vorbele ei, încât lriarte .înţelese că merita să o ia în serios. - Mâine noapte, aproape de mijirea zorilor, când îi e omului somnul mai dulce, facem încercarea. însă nu dăm foc porţii: E un procedeu vechi şi greu de îndeplînit O. aruncăm în aer, ca un butoiaş de. pulbere. · · . pupă cplecarea Marinei, 1riarte chemă pe Pablo, un · metis cu o largă cicatrice pe obrazul stâng. Pablo era un om de incredere. - Urmăreşti pe fata care a plecat de la mine. Vreau să Ştiu ce e cu ea. Povestea ei îmi pare · · ciudată.

Când pleca de ta lriarte, Marina era în plină euforie. Ad.ucea o contribuţie ia cauza pentru care luptau oamenii dtn rasa ei, şi se răzbuna totodată pe Charles Sunderland .. În drum spre casă, entuzias.mul ei scăzu brusc. Îşi amintea îmbrăţişările lui, dragostea pe care ea i.-o purtase, sen:z:aţiile încercate. Cu feminină inconsecvenţă,. începu să regrete actul pe care-I săvârşise. Atâta vreme cât se aflase în faţa lui Iri arte, gestul ii păruse înălţător. Acum îi era odios. Îşi trădase iubituL Chiar dacă se despărţiseră, dragostea · pentru el nu murise. Poate că într-o zi s-ar fi 1mpăcat. Pe când aşa,. rupsese toate punţile. Datorită ei, Charles Sunderland va muri, laolaltă cu toţi oamenii săi. De aceştia nu-i păsa. Se aflau printre ei hacendadi:Js şi femei care huzureau,. dispreţuind munca. Aceştia n-aveau decât să piară. cCharles Sunderland trebuia. să scape. Mânată de· un ··. impuls puternic, se opri din drum: · Privi in )ur. Se întunecase. Lupta incetase de.. mult. · Peste fire coborâse iarăşi liniştea, Se .auzeau râsete în tabăra lui lriarte. Se 1nfiripă Ull cântec d.e chitară. Timid, apoi pătimaş. O voce caldă .cânta o melopee de. dragoste: Mirosea a ţărână. O adiere plăcută 'îi ·.răcori fruntea. Marina se uită pe furiş în jur. Era · singură cu stelele şi cu adierea.

Deo(jată, o lUă Ja 1ugă ·printre cactuşi. Tălpile ei goale .nu făceau zgortmt·pe pământul nisipos. Marina

aJerga spre' conac. N.u putea fi văzută. Era o umbră ţ)rintreumbre .. Pe cfrumu.l numai de·.ea ştiut; ajunse la 'poarta ·principală •. Cioc.ăhi cu emoţie şi teamă. O pri.rni un metis cu raţa înnegrită de explozia unei · încărcături '(je pistoL Când Marina .îi .spuse c~ vrea .să 'vorbească 'stăpânului, el o prilti .bănuitor, apoi o lăsă .să ihtre. · · · · . . Charles.o primi râzând cu toa'fă gura. Marina era b-inevenită. femeie în. plus nu· strica. Ea îi spuse că ll'iart.e va încerca să ajungă la 'poarta principală, folosindu~se de albia râuşorului. Charles o îndemnă .să se înapoleze fn tabăra lui lriarte. Voia să. aibă un spion. Marina ar .fi preferat să rămână la conac. Moartea alături de Charles. ar fi fost dulce. Nu. cuteza [nsă a se împotrivi voinţei lui. înainte (je mijirea .zorilor, plecă spre sat Se strecură nevăzută. până tn liniile lui lriarte. Cel puţin · aşa credea ea. :1 ocmai câQd trecea pe lângă o sentinela, care moţăia cu capul Tezemat de armă; se simţi apucatij, de braţ. Un bărbat cu chipul brăzdat de o cicatrice, rosti.· poruncitor: - Vino! O spaimă nebună. o cuprinse. Încercă să se smulgă.din încleştarea degetelor d~ fier. Peste.câteva minufeajunse ih faţa luilriarte: Pablo vorbi' în şoaptă şefului·, .care-I as.culta, aruncând Marinei priviri ciudate. Marina tremura ca o trestie. Cănd Pab!o l.nce.tă să mai vorbească, .Rafaei lfiarte chemă câţiva oameni. - Spânz!Jraţbo! porun.ci el Să fie pildă tuturor acelor pe care i-ar .ispiti gândul trădării. ·· Câ'nd soarele .răsări învăpăind. culmile copacilor, Marina' tu dusă. sub nimurile înalt\';l ale unui platan. O urcară pe tm cal. Tatăl•ei, Otmis,)i petrecu ianţur .de gât. 0 lovitură. de bici şi calul zvat;ni înainte. Marina

o

DINAS1'14 SU!'lQERLAND BEAUCLAIR

331

icni., ~pai rămase să pendl)leze de. braţul gros al copacului. care-i servise .de. şpânzurătoare ... Rafael lriarte tl'!nunţă a se mai folosi de planul Marinei. Puse . aitut la. cale, Mai sigur. Ati ase că unitatea militară din. San Miguel de. Santiago dispunea. de două tunuri si de câteva sute de ghiulele. Pehtru el aceste ~iese ar ti fost mani!l' cerească.

Peonii din oraş, ajutaţi de un detaşament (l.l său, alcătuit ·diP .opt .sute de oameni, luară .cu asalt

(;at;anta. AsediatorH. pierd:Ură două. sute da oamMi, dar puseră mâna pe tunuri. Oe îndată c.e intrară îrt staoânirea lor, le duseră lui Rafael Iri arte. Acesta le, orimi bucurie. Piesele de artilerie avea.u să pece!luiască soarta conacului, scutind '"numeroase sacrificii omenesti. . După ce instală piesele în P<JZijie, chemă pe unul din sc·rîbii ~săi, şi Ti ·ordOnă să Scrie un mesaj sui generts, cu: litere ·mar!, fli_lun-gui une·i fo_i ~e pânză·, ds· c-Zttva -metti -Jungime. . _ in .timpUl nopţH,- mesnjtd Ju ?'fihat de dcl cc~ctur;i .. rl 1 b . 'f ~JflC>f:H '• sa - poa~-a. f" .,., d e ase d'm,L t' ·c_an'-,e a na: BCL\9 -~ Clth. Cân·d_- -96'-a.na :dJ~nineţl·! se. ridică, ~·Jsipirid Tntuger~cul~· apărători! _conecului ctt~rA cu UHl!ire, panca~ta înt~nsa· 1a vreo cincizeci de ·metri de zidul J...,·r·H·eimnl't-o;n~v- ~·- "" -, ',

cu

"Fredafi~- 1;;; _ _Orice r"eziste,nţă e zadarnlca. Făaă-duiesc să -las li. beii pe toti . -n.cei care --,ror oer,.",u;J(:J

·

~

-arrne!e ·- până :mâine-- dimh··eaţă · la orele -:;as~r c:J f'Q\>f'i-1'-\·Îa
''-"••

-----

......

_...,_..,.

<-0

Stupefîa1i, asediaţii 'cu ştiinţă c!e carte. cite<jll şi reciteau. ultimatumu.l. lndienir şi metişii care luptau ir1

'

<

'

-- ' ,,

tabara lui Charles.Sunderland se priv;'Jâu întrebători, t;~eîndrăznind să-Şi .mărturisească gândurile. Şi ,Charles citi mE;sajul .t.ui. lriarte, ·Cunoştea 1 rHde(l.j\llis limba sp~rtjolă.spre .aJnţe.lir(tqh oll()ar'ei •ŞJ:al cavalerismtilui, erau gata să lupte pânăilâ uttilţlul. NicL!)u concepeau să•l predea · pe :senbr· Snm:!ertaod: •în privinţii lor;, Chart.es • era · sigut Oisc_wtabilă era pol:'iţia iridienilor, care n•aveau motive să~şi pună. vi'aţa · in· prirrrejdie pentru un ·gririgos car.e riu .mai ref}rezet)ta nimic pentru ei. Chârles îşi dadu seamă că se afla în mare 'pericol. Fanfaron, luă în batjocură mesajul lui .lriarte . .Dar ilohofele lqi .de râs sunat.J · fals .. Vorbele sale nu co nVi ngea.u pe ni me.n i. .P ân'ă la expirare a ultimatumului trebuia să ia măsuri. Schimbul de focuri .incetase.. lriarte era dispus să aştepte, De ce.să iros.ească muniţii şi vieţi omeneşti, e.ârid duşmanul şi comoril.e lui aveau să-i· cadă· fatal în palmă. Era convins că mercenari! fui Sundertand nu Vor rezista ispitei. . Aşa cum luptaseră · pentru el, de ·dragul arginţilor, trădându-şi neamul, aşa vor întoarce armele, de dragul altor arginţi, nimicind pe fostul lor stăpân. Pe Charles. il Încdlţise spaima. Bănuia pe fiecare om. Se temea si:de.umbra toi. Nici ln Paquito şi în Zavala nu .mai. avea încredere. Îl puteau trăda, aşa cum îl trădase GcJmez. Trebuia să fugă,· Avea nevoie însiHJe om pe care să se bizuie. Pancho ar .li fost cel mai •pottivit,Părea mal devotat. decât un •câine. Charles nU lăsă .lotuşi nimic.•. la voia întâr:npiării. Pe înserat,. 11 Ch!lmă în taină, în camera sa. Îi făgădui c.incize.ci de mii de p.esos, dacă îi va executa orbeşte ordif]ele. Pancho clipi des, uluit de străluCitoarea ofertă. Ct1arles r'euşise să-i recâştige .devotamentul.

scapara

un

..DIN_~~!I~A~SU~N~D~ER~L_A~N_D__B_E_A,_U~C_L_A_IR~~

În aceeaşi npapte, cu . complicitatea iui . don lgnacio Saltillo şi a ofiţerilor. îşi pregăti doi cai. Unul pentrq el, altul pentru Pancho. Copitele cailor erau .înfăşurate în cârpe. să nu facă zgor:not. Charles Sunderland şi Pancho ieşiră pe o poartă dosnică, Îi urmau doi ofiţeri creoli. care hotarâseră s;l.. !e urmeze. .soartac Prib aloia răului. secătuit cei patru oameni -pornlră Îll'avar. Sperau să străba,tă fără accidente încercuirea. Pătrunseseră adânc in liniile lui Iri arte, . Căfld un orrt de' veghe dădu alarma. Charles eşi însoţitorii săi înf1pseră pi!'ltenii îrL burtile .cailor; avântându"se în galop spre libertate. . · ·... ·· Gloanţele . porniră să · şuiere. pe la urechile'. fugarilor.. Un ofiţer se prăvăli din şa. Calul lui PanchQ; lovit 1n plin, se poticni, rostogoltnducse peste corpul călăreţului, ale cărui oase părâiră ca un coş de n•Ji.ele strivite .. Până să se dezmeticească oamenii lui lriarte, Char!es Sutiderland şt al doilea ofiţer se lopiră în noapte. Perdelele de cactuşi giganţi le rrolejau fuga...

.. Capitolul. dauiizecl ·:

f

. ·-

'

şi

-_-' -

'

.

.

.

tJ'ei

-·

n dirnineaţa acee.a de ianucrie, Richard se trezi din -~- somn întrco stare de excepţională bună dispoziţie .. Ceasul de bronz de pe. cămin ci!ntase ora opt Avalanşa fulgi lor pufoşi de. zăpadă, care se hârjor.eau - cu. vântul_, izl:>indu~se pe geamuri, tăcea să pară şi mai Plăcută ·atmosfera _-~Cafdă._ :-îrit:imă-, dit) dorn1itor. Rich-ard nu era. ··matii1-fi!. Spre ·ct_"eosebire .de -eiţi .oameni ;.deopotr!v·ă_. ~de acţivi, dimîneaţa•

îf

plăcea· să ieileveasc-ă

în. pat Niciodată n.u se trezea înainte de ora. opt .Cu mâinile cruce sub cap, medita cam o jumătate de. oră asupra che~tiu ni lor .pe care le avea de .rezolvat în timpul zilei apoi îşi suna valetUL Toaleta de dimin~aţă şi-o făcea· în cadrul .unui adevărat ceremoniaL Un servitor .li prepara baia, altul îl. bărbie rea, în vreme ce vatetu 1 său personal ii. pregătea costu'riwl p
de

OINASTIA SUNDERLA~N~D_B~E~AU~Cl~A_IR_·~~ ~---335

acesta, secretawl de serviciu îi recapitula programul zilei> Câteodată, Richard ie1 pnmea lniimii sau colaboratorii apropiaţi, cărora ne~. le oferea rHciodată să-i împartă masa. Ca şi Regele Soare, mânca singur, in vreme. ce asistenţii stăteau respectuos in picioare. Nici copiii siU nu. erau exceptaţi de la această regulă, la orele ,zec.e Richard pleca la bancă, Uflde îŞi stabilise cartierul general. Când apărea in holul clădirii din Wall Street, subalternii săi, începând cu directorii şi termi_l)â.l:ld cu ultimu.l portar, simţeau un fior de teamă. In drum până la cabinetul său lntâlnea. Au mai oameni •. ploconi\i, rupţi de şale. Urmat de o suita de secretari, urca scara de marmură, traversa holul
Lui Richar.d îi plăcea acest .ceremonia!. Nu era un democrat: R<jţioninnentul său avea ut: caracter net ·r:eactionar. "vu-~gu! trebu;e educat tn sp-iritul venerării şefilor săi. între conducători şi <::onduşi nu pot exista decât relaţii de oarbă disciplina:·• · Când Richard intra în· sala de consiliu, zeci de directori, ·consilieri şi tot felul de personaje de prima r)lărime, îl aşteptau în picioare, 1nfr-o linişte absolută, Marele patron li privea cu gravitaţe, apoi răspundea scurt la salutul. lor. În acele mome(lte încerca un simţământ de intensă satisfacţie. -· Am impresia că ln cu,ând ''oi repeta cu t<::>ată convj-ngerea CU\'intele· lmpăratul:.ii Vespas1an îrr ultimele sale. clipe: "Simt că incep să deliin Zetl".

VINTlLA CORBUL c;,'

· Richard căzuse .în exagerările fireşti ale oamenilor îmbătaţi de succes şi glorie, Nu admitea să jie contra;cis, Strivea cu. personalitatea lui şi pe .colaboratori şi pe membrii .familiei sale. Dispreţuia mplţimea cenuşie .şf trudnică, lipsită de perspective largi, măreţe.. "Toţi sunt viermi, pigmei. Destinul i-a aruncat 'la periferia vieţii> Eu fac parte din puţinii aleşi. ProŞtii, bwtele, • spiritele mărunte care !lll:::ătuf\3SC pătl:Jra.Îargă !l, omenirii, .nu sunt decât O ·trambulină pe(ltrLF. noi, •··· 13roii. N-am să dezvălui ni'dodată oamenilor de .rând care mă înconjoară g'ândurile şl.sirnţămintele mele. În .imbecilitatea lor sărmană, m-.ar socoti nebun s.au cel puţin megaloman, De aceea niă închid în mine şi nu îngădui nimănui· sa"mi cunoască gândurile .. Dar mă port ·cu .toţi astfeL încât să simtă că ne desparte o distanţă colosala, ca· de.la stea la pulbere .. ?' · · În dimineaţa aceea Richard era mai bine dispus ·ca niciodată. !n ajun Henry, fiul său mai mare, sosise·de la. ţondra, li întâmpinase cu. răceală: · .-· Sper,· Henry,. că s-a pronunţat divorţul tău . . Henry plecase posomorât capuL -·.·Nu, Sir, nu s-a pronunţat .Richard izbise cu pumnul în masă. - Cum e cu .putinţă? Stewart Howlandso.n n-a fost în .stare să tac.ă nimic până acum? Pentru ce l-am făcvt<prlm consilier 'juridic pentru Anglia? Dacă .este incapabil il concediez. · · · Her\ry ridicase asupra tatălui ·său o privire înCărcată. de durere şi reproşuri mute. · · ·- Nu e nevoie.. Cazul a fost. soluţiona! spre satisfacţia dumf)eavoastră, de forţe superioare: i\llar:garel: Sl:Jnderland a ·murit - A murit? Sunt încântat. Eră şi timpui.Pariez că nll a inurft {lin :dragoste pentru dumneata! · · -. Aţi câştigat, Sir. Adoborât~oo boala de piept. Urrnareca. unei.raceli contractate .în timpul.f.ugii de la Paris. · ·

DINASTIA SUNDERI.AND BEAUCLAIR

337

·-·--·-··~~·--

. Richard tuşise, spre a,şi drege glasul. --Foarte bine. A pedepsit-o Dumnezeu, fiindcă si"a părăsit bărbatul. .. ·· · ·-·Care se pregătea să o părăsească, întregi Henry. · . -· Sper că nu ai :tulburări de conştiinţă! Lasă responsabilitatea morală pe seama mea. ),ppi îşi concedi.ase fiul. - .Acum du-te şi te; culcă.. Eşti obosit. Mâine îmf vei da: raportul ,aswpra activităţii dumitale la Londra. Până ;atunci ai tot timpul să~ţi limpezeşti mintea,; Supus, Henry salutase, apoi se îndreptase spre iesire. · · Richard il chemase din urmă. - Voi aviza şi asupra situaţiei durnifale personale, Bineînteles, va trebui să te -însori. · Să iti' creezi o - familie. Să ai copii legitim', nu de contrabandă. ca până acum ... - Ma iertaţi, Sir, dar... Tatăl său il întrerupse cu lln gest. - Obiecţiile păstrează-le pentru dumneata. Poţi pleca. Bună seara. , Henry ieşise, înăbuşindu-şi plânsul. ..Omul acesta e un monstru. Margaret abia a muri(· şi el îmi vorbeşte de. însurătoare. E odios!. .. " Richard se aşeză la biroul său. Îl aştepta o corespondenţă voluminoasă, triată pe. probleme. Primul. secretar avea dezlegarea să desfacă şi scrisorile confidenţiale. - La ora unsprezece •. Sir, aţi convocat. şedmţa consiliul.ui de administraţie al băncii. ·· - Mă tem că neam să o pot prezida. La unsprezece şi jumătate . am. un rendez,vous cu secr.etarul de stat şi cu senatorul Forbes. In aceeaşi clipă, Norman McKreely; primul secretar, intri\ grăbit în birou. Pe chipul .lui ·era zugrăvită expresia. unei adânci consternări.

.

'

,, -

1(11\!TilĂ CORBUl

338

-· Ce e cu mutra aceasta de înmorm.ânta(e, McKreely? il întrebă Richard zâmbind, Sir, am primit chiar trcum un mesaj din Vera Cruz. ··.- Ştiri tele? înţtebă Richard întunecâridu-se, .-·Foarte rl91e .. Primul secreta; pus~ .pe biro.u. o scrisoare . deschisă. • "' .···•· .Richard r.ecunoscu imediat scrisul. lui Charles. cu gesturi măsurate; luă scrisoarea şL o parcurse . ."Vara Cruz 11 decembrie 1810. Sir, Îmi re\line sarcina penibila de. a vă ·anunţa moartea Jur Adrien de B.eaulieu. A căzut vîtejeşte, cu arma în mână, luptând pentru ·gloria casei. noastre .. :" · În pasajele următoare, Charlesc SL.Jnde.rland r.elata condiţiile tragice în care cumnatul săl.l îşi găsise sfârşituL Apoi continua: · · · ... ,,Eu am reu;:; it să mă salvez ·:;lin hacienda asediată. După miLde. peripeţii, am ajuns teafăr la Vera Cruz. Faţă de situaţia creată prin moartea lui Adrien de Beau lieu, am · :Soc 0tit de dator.ia · me<~ să preiau proyizoriu atribuţiile· sale. Războiul civ.il a cL.Jprins·•întregul l\;llexico. Reb.elii .au·. incercuit capitala în jurulcâreia se dau lupte grele ... V era Cruz este. în ca în mâi·nfle ttupelor guvernamentale. Se spune .câ sp'an.iolii vor trece la cbntraofimsiVă'.. Îrr)i Voi permite va ţin la. Curent CI.J evenimentele politic;e şi mi.litare. EXploatarea minelor d.in Mexico este in· mod practic suspendată. Pentru a evita orice complicaţii, nave le cu aur din America de Su.d nu mai fac:' .escală. la Vera Cruz. Al dumneavoastră pre.a plecat .fiu Charles Sunderlan·â."

sa

PiNASTIA SUNOERlAND BEAUClAIR

339

-----·

·Richard Împături gânditor scrisoarea. Simţea îo suflet o mare durere. Cea, mai mare durere de la moartea AndreeL -_-P:rJvirHe-l căzură asupra ogli0zU ;JnStQJat-a între -c·:Ha. dpuă ferestre CLI 'gt1Hotinâ, dh faţa biro:L'U•. O f?Jasa·şe

a<;Oip pe_nttu- a..-şi -conrr-o!a -în -porrnan~nţă:

reacţiile .leţeL

'

· De data aceasta oglinda reflecta tm chip impenetrabil. O mască pe care nu se c)tea nm1io: Fără voia lui, Richard simţi satisfacţia pe care un c,omedian •o are pentru mirf!'Cll.>. sa. Educândn~.şi . nervii, stăpânlndu-şi muşchii feţei şi expresia ochilor, atinsese perfecţi Il nea. Wilbur .Morrison, · McKreely., tP..!pa de secretar: aşteptau· reacţia marelui patron. Cu liniste nlacială Richard se adresă lUI Mckrge: : - Te rog să fe-r co~tact cu secretaru! de stat ş! cu serYatorut- f_orbes. ·Să Je -. co:nuni_ci _ că even!mer-te neprevăzute· mb. -- ohllgă sB- am an î'ntâ!cfirea r:xată pen_t((l astăzi· VBţi alege, de cc:-n_Lif! aCord, altă dat3 1 de p'referinţă. ·la începutul săptiimânii viitoare. Se ?ntoa·rse-spre Morrison: Mr. M6rrîson, te-ro·g să-anunţl conSH~ukil de adnii-nlstraţ!e_ .şi_ , p_ers·on(i!Julul băncii moartea c.ontefui Adrien ·de Beat;fieu . .Pentru c!r:st~rGa- rriemotiei 'iul, azi -se· s.uspev;c!ă serviciuL Richard se ridică ln DiDioare. • i ; - r·Jianfaua, ·Lawson, -porunci' s-i .unuia secretari. - Să tragă trăsura la scară, Sir? -· Nu, plec pe jos. Vreau să. fac puţină. mişcare. Îmbrăcă mantaua imblănită, îşi puse mănuşile, pălăria, apoi îşi luă ,bastonul cu măcjulie de aur. -Plec !a locuinţa ·fiicei mele, spuse el lui Morrison. Vreau să~i .anunţ personal moartea lui Adfien. ~ Nu doriţi să vă însoţească cineva? A inghetat. E polei. ·· -

>1

-

-

--

-

'

• JC-

.3:4.0

- Mulţumesc, • Prefer. să fiu.; singw. Bună. ziua, gentlenfen: . Cop.leşit de gântlqri, părăsi: banca: De multă vreme . •nu mai•' umbtase;pe jOSi Văzute cu ochi de pieton; străzile păreau matjargi;:;'C,~sdle 'mai. înalte. Trecăto(ii . :se .indiVidualiza(L Nu se mai. pi.erdeau .in turm,i( aşa • ţum H vedea el .când trecea ciltî'ăsUra ît:r trapul.întins ..aJ•câilor·. • · , , ·: ·. · · ·' . · ·. · ·. · , > întâlni .pe .drurn. mulţi oameni. prost .îmbrăcaţi, • :;c(lehrăn"iţi 1 ,straveziiL eate ;tremurau de :frig. Richard ufta;;'e căîn)'iume.rnai·eraş! mizj')ri~':Auxulîi crea,se o nouă optică: Galcu.la numai în .milioane de dolari, de franci francezi, de li vre sterline .!lau de piaştri. :Grija zilei de mâine,. procurarea .hranei. a îmbrăcăminţii care pentru. mai b.ine de trei sferturi din populaţia globului pământesc constituiau probleme adeseori insolubile; erau Jnexistente pentru .Richard. De garderoba lui se ocupa o•armaUi de valeţi.Hrana care .i se prepa·ra atingea rafinamente demne de .masa lui l,.ucullus.. Palatele hJi, GOiecţiile de. tablouri, trăsurile somptuoasa, nu •mai erau un lux, ci.un decor integrat în viaţa de toate zilele. Îri faţa· intrării. bi.seriCii Trinty . vă;w o femeie bătrână grotesc \mbrăcată, in jurul căreia. vreo zece copii făceau cerc, str~mbându~SEf de râs. Bătrâna purta o palarie bizară, îf'hpod'obită cu toi..!el,ul .de flori artificiale, o t;aină de catifea roşie, murdară, şi o etolă . de oposum. Vopsită ca o mască,. femeia îşi .arăta gingiile ştirbe într-un. ras.et tâmp, . ·-· Nu l·aţi . .Văzut ~e Zechariah, copii?... Hai, şpuneţL .Trebuie> .saci iiltâ!neşc. ·•• Bătrâna s.e uită. zâmbitoare la. Richard.· _· Poate că dumneata l-ai văzut pe Zechariah: Te rog, spune~mi, unde l"aş putea găsi? Consternat această apariţie tragicomiGă, Ri.chard rosti masinal: · · - Hannah... Hannart. nu ·mă. recunoşti?

de

-- ' . DINAS.TIA S!JNDERlAND BEAUCl.C.I.R

;'-

'

. -- De. te mă laşi să mă frămâr;>t?

li

caut pe Zechariah.;. Bag de .seama că nici dUmneata nu ştii tlrtde ee.

·

Dezamăgită, bătrân a 1' ·întoarse spatele. îhdepărtă, urmată de ceata de copii .gălăgioşi. Hecare trecător îl intreba:. -c--_Nu l~aţi văzut pe Zechariah? Ah,. de-ai $ti când. îl c.aut. Su.nt. Jr.ăntă de obqsealiL .

S
Rfc;hard rid.ică gulerui mantf)lei şi· trecu ,·departe. ,Hannah, sora lui, arunsese clovnul străzii. .· Umbla~ sulemenită Şi imbrăcaţa c;a a sperietoare de · ciori; lntâlnirea îi impresionase .penihil. . . . ·. Îşi promise ca pe viitor:să nu Mal IJmb!epe jos. \la> evita spectacolele nedorite. Trasura merge repede. Nucţi îngăduie să vezi toate nimicurile. Grăbi pasuL Locuinţa Georginei era sillJată in apropierea •Primăriei, · Ninsoarea se. înteţise. Văntul se porn1se sa oată inghefat ·dinspre mare.· Richard nu simţea frigul. Mantaua îmblănită cu z~belină I-ar fi ferit si . de gerurile csiberiehe. Îi părea ciudat că tocmai azi . când aflase ·de moartea lui Adrien o întâlnise $i pe Hannah. Nimeni nu-J inform ase pănă acum de starea eL Nici nu i-ar .fi trec.ut prin minte că sora lui ajunsese intr-o asemenea stare de decrept1tudine. Nu se preo~upase -de sddrta/:e!r fiîndcă o _ştia ~a adapost de-orice î:{}St:rL Cei cincizeci de mii de dolari, rămasi de pe urma lui Zech.arlah. ar fi trebuit sa-i ajungă .până la moarte. Mâine . va da dispoziţie lui 1\,icKreely să facă investigaţii asupra bietei nebune. Avea datoria să-i poarte de grijă. Nu se cuvenea ca: sora lui Richa'd 'Stinderland""Beau-c!Bit· să se- fac-ă· -de râs pe străzi!6 :Jew Yorkului-. Cea mai potrivit§. soluţie ar li să o interneze într-un ospiciu. Gurile rele il vor înv·nui di dUpă ce făcuse de pe.\recan.i.e iui Zechariah Apercrombie, îi băgase şi nevasta după zăbrele. . . '

.

.342 ~Richard înjură

printre dinţi. O nouă complicaţie. Ga şi când moartea lui Adrien nu i~ar fi deajuns. Şi .în privinţa lui, conştiinţa nu-l dădea pace. Adrien îi salvase. viaţa, Rlch.ard nu uitase încăierarea · iŞcată de prezenta sa în. taverna lnfectă de. P€l Rlve D.roite. Cum îşi recomperisase salvator.u.l1 lni:;redit,ţâridu"i cele mai primt.ljdloase misi.uni. Jnsurându""'J .cu , .o femEile care h.Jbea alt .bărbat. in\iitându-1 săcşf>insuşească P"ternitatea -bastard ului · .ilui Fi"anck Phipps, Richartt îi aslgurase • unele compensaţii, Il Jăcuse .bogat, puternic; temut Dar · acestea puteau precumpăni o viaţăintimă ruinaţă, o căsniCie ratată? Dăcă ar fi rămas îr1 ·Franta, Adrien ar . -- . . ' fi ajuns (jesigur o.fiţer Tn armatll împăratului. S-ar ti .acoperit de glorie şi de. galoane, căci era Viteaz. Ar ti avut toţi sorţii Să .cadă pe dimpul .de luptă. Moartea lui ar ti găsit atunci o motivare.. E înălţător să te jertfeşti pentru patrie. ., Richard încerca să-şi izgone,..sca gândurile negre. li creau o stare sUfletească neplăcută.· Era hotărât să-şi răscumpere greşelile; cel puţin faţă .de Georginfl. ·când. âjunse îrf taţa casei lui Adrien se" opri şi privi îndelung faţada dantelată, de un· baroc strident. Georgina preferase acest stil încărcat, ostentativ, de ţipător .prost gust. Educaţia ei în domeniul art.el lăsa de Horit. · La mai toate. ferestrele perdelele erau lăsate. Numai câteva camere de la. etajul întâi erau locuite. Richard depJârrsese întotdeauna înc!inările burgheze ale BeorgiMi, câre se încăp.ăţâna" să· nu folosească d13cât; patru sau .cino1 servitori. Ricl'Jard ura meschinăria sub: ..Orice formă. Din ner)orocire, aceasta era una .din trăsăturile fundamentale ale firii Georgir.ei • .Nick .după. ce devenise contesă de .Beaulieu, .nu-şi .~chimbas.e felul de viaţă. Se simţea maL bine în bucătărie< ·cu o tigaie fumegândă . .în mână, decât in salon sau iht~ ,.., l.oiă de teatru.

DII',IASTIA $UND.ERLAND ISEAUCLAIR

Richard ·urCă cefe şapte trepte ale intrării. prinCipale, şi bătu cu .ciocanul in. uşă. Dupa o aşteptare supărător de lungă, o femeie de serviciu, intre două vârste, şi cu şorţ alb, scrobit ·-. tipul· servitoare!. din casele. burghezflor mijlocii -· ii des.chi.se fără grabă uşa. Când il reCI.moscu, tresar[ speriată. ·-. Acasă

e doamna?

E acasă, ·Si~.

-

Portiţf,

vă rog, zise ea,

.retrăgânducse stângaci din .calea vizitatorului. · Hichar.â ii încredinţa• pălăria $i mantaua, apoi urcă

.la etaj. Georgina era singură in camera eL Lucra un gobelin pe un mic gherghef. La apariţia lui Richard se (id.ică repede de pe scaun şi făcu o reverenţă. El o pofti să ia· loc. · -. Scumpa mea, rosti el cu ceremonioasă gravitate, îţi aduc o veste tristă. Soţul. tău a murit. A căzut, luptând. vitejeşte pentru gloria casei noastre. · s·pre surprinderea lui, Georgina nu şe. transfigură de emo(ie, nu se corigestionă la faţă şi nici nu izbucni în plâns. "Se stăpâneşte .atât de bine? se întrebă el cu admiraţie .. Qe revelaţie! Îşi ascu.ndt:l magistral durerea. Îi repugnă vulgaritatea exteriorizării zgomotoase şi vlo,ente a --simtămintelor." . . -Imi _place comportarea la_ dcH11nă, -Georgina. Ştiu că durerea pe care o incerci .este cumplită ... .Expresia Impasibilă a . obrazului . ei îl dezorienta lo•u·s'l i,· 'ts·t·or'tsi -î..-.- cil+"'n;n ,-u\':,.;·te· ·-;-..,..,CfP.;r•r-ri'"'i!n ~, '""~V'O'.(L ~" '-'~'', _.>;> '(...., "! care Adrien. îşi găsise sfârşitul, Subliniindu-i err:is. ' muL ~ Amintirea lui va trăi yeşnic în sufleteie noastre, if)cheie .Richard cu patos'. · Dacă ar- -~i fost cioplite Tn -piatră, ~(ăsături1e Geor9inei nu şi-ar f! p_ăst"at :mai bine ·nacHnHrea~ Richard ihcerc:8 O mare r·~edum.erireo D_e_odată, Tn mintea lui se iăcu l.umină. Georgina nU 1şi stăpânea

.

<

•

•'

_

'·'!

,\1

>.!'\.

"'jd·{,.; _

344

VINTILĂ CORBUl.

durerea. G<:;orgina primise cu nepăsare vestea morţii tui Adrien. O revoltă bruscă îl făcu să clocotească . .· - Nl,l ai· nimic de spus, Georgina? · ·-. Ce aş pute? :Să. spun? Să-mi exprim bucuria. că sunt in .. sfârsif Hheră'? · Richard tămase fără- glas. Cinismul fiicei lui îi tăiase respiraţia .•Nu ştia ce să mai răspundă. După un rastimp care păru foarte lung amăndorura, rosti în; g heţat; · . · · ··. .- Am irr)pre;:;ia că riu te înţeleg deajuns ... - E şi ·.firesc! Te-ai fi aşteptat să plâng, să dau semne de disperare, să leşin! Şi nu se întâmplă nimic din toate acestea. Socotesc .Că· mcai inteles foarte bine. Sunt· decentă. şi nu-mi manifest ·adevăratele ·sentimente. Regret că. •a murit, .aşa cum regret moartea oricărui om, fără· deosebire: Dar mă si bucur fiindcă mi-am recâştigat. libertatea. · · · · - Splendid. epitaf din partea unei soţii, rosti i=lichard persiflant. Ar trebui să te audă poeţii care cântă sensibilitatea .feminină .. Georgina surâse cu
- Pentru binele meu? Ar trebui să râd, tată. Dar subiectul e prea dureros. Pentru binele meu? Spune mai bine, pentrll' vanitatea dumila!e, pentru ; con'Jenieflţele lumii în care te corn placi Să trăieşti, pentru aşa zisa tradiţie a familiei Sunderland-Beauc . . clair. Richard nu se tulbUră. - Nu cumva vrei să-mi aminteşti şi tu că tatăl . rneu a fost tău rar de. cutite? ... Şi că bunicul meu trişa 'la cărţi? ... N-ai fi al1ginală decât în măsura in care •.oacestea vin din partea propnului rneu· copil. Georgina strângea cu · putere .rama micului ...gherghef, căutând parcă un sprijin. · • - N-ai fost depri(ls să ţi se spună adevărurile in . faţă, tată. Nici nu e de mirare. Te înconjuri .numai de linguşitori. de slugarnici. Richard se răsturnă comod in fotol>ul său. - Continuă, fiica mea. îmi pJace să te ascult. Îmi ·· dovedeşti că ai avut întotdeauna personalitate. - Greşeşti, tatii. Dacă aş li avut personalitate, nu · · m-aş fi măr.itat cu Adrien. Aş fi fugit de acasă. Dar n-am avut tăria s-o fac. M-ai despărţit de Frank. De singurul om pe . care, l-am iubit · - Om? Cuvântul acesta nu i se potriveşte. A tt ·. om, este o expresie cu ·accepţiune înaltă. UnJhs care · seduce o minoră nu merită acest calificativ. - Frank este totuşi un orn, tată. Frank. m-a iubit . dezinteresat Pentru .mine. Dumneata nu concepi iul:>irea dezinteresată. Nu eşti in stare să intelegi •.. acest lucru; .. . .Richard o privi cu. ironie. -.Vorbele tale nu mă supără, Georgma. Îm1 dau seama că treci printr-o criză. Durerea, pe care dintr"o mândrie.ptostinţeleasă, refuzi să o 'admiţi, ţi-a rătăcit. ,' mintea, · ·-·· Ţi-am mai spus, lată. Mă bucur. Mă bucur, . ·fiindcă sunt .liberă. Lanţurile aeestei; căsnicii s~au '

'

'

'

'

·~~--:..~·=VINT.IlĂ CORBUl sfărâmat Întâmp!area a fost mai puterniCă decât orânduieiJie · rostuite. de dumneata. Un glonte a nimicit totuL Ac.um sunt liberă! DaJ liberă! Şi înţeleg să profit de .Hbertatei'l mea, Chiar mâine voi părăsi ;;ci;!astă casă. Plec la Frank! · · Lui Richard îi reveni în. minte o situatie. asemănăt>}are. Hotarâr'ea disperata cu· care doc(lu 1 .·i:Jehry 11 .înfn.mtase, din dragost~ pentru Margaret. . încăpăţânare a o CE!găsea acum la Georgina. NU erau ·. ·pe•.f:ie);leăb Riclia(d îŞi pregăti o ripostă .puternică~ Datorită :ei v;; rămâne stăpân pe situaţie. · ~ Foarte bine. N-ai decât să pleci .la iubitul . dumitale. Poţi săcţi iei şi bastardUl. Copiii lui Adrian, fetiţa pe care nea, avut .parte s-o .vadă, vor ramâne în. " ' .. mgnwea mea. ·.Era lncredinţat că argumentul. acesta va zdrobi .rezistenţa Georginei. ·spre mirarea sa, şovăirea·er nu dură mult. · · .·~. Fie. .Îl iau numai.pe Hora ce. Bietul copil, destul a fost surghiunit prio mansarda! Va fi mai fericit lângă adevărat.ul său tată. · ~. Magnific! .exclamă Richard: lată în sfârşit iamili.a Phipps reuniti:!. Ţin numai să-ţi atrag atenţia, Georgîna, că socoteUie tânărului Phipps nu se vor' împlini. Te cfezmoştenesc. ÎLiipsesc de zestrea pe care a vânatco cu atâta sârg: ,, Georgina râse cu milă.·· · ·-,Am avut dreptate. Vezi totwl numai prin prisma banilor. Sunt gata să renunţ în scris la toate dreptUrile pe care eventualle"aŞ avea ·asupra vr.eu.nei porţit)ni din. averea familiei sunoerland. Richard s.e.ridică fără grabi). din fotoliu. - De aCOţd~ În cwrsul ăţ:estei zile, vei primi vizita .avqcatulu.i .Sar:iders·.. Îţi va prezenta spre semnare .actele. de renuntare. . ' -·' ,_ .F.ără mafsaluta, Şe îndreptă spre uşă. Inainte de pe dgnţă, se întoarse iarăşi spre fiica sa: a 9-păsa . ·. '

'

'

'

"

a

'

"

'

'

3
D.I.NASTIA SUNDERI:.AND BE=-:A=U=C.::L:_:A.:.:.!R::.___ __

- Sper ci! r:-.ai să ta :ătgândeşti' Apoi ieşi, '1nchizând uşa ...

nu

. Georgina .se răzgândi. A doua zi plecă .la Wllliamsburg, luându-1 numai pe Horace. Pe Raymond şi · Cyntr:ia. copiii l,ui Adrien îi lăsă in .'primirea contesei de Vigneăux, care se prezentase !a :··BSaulieu House îr1 nurilahs- ~uf --Richard Sondedand_ -.· · N:u 'îrycerca_se. MH reţină, deşi despărţi>ea c: costase mult. lşi cunoştea pr:ea bine' tatăl. Ştia că :__.·aţ;est~ ar ·_f.~:,- :răsturr>-at 'lumE:'B --~en:tru a-i :P_ăstra in _:preajma '!0-L-~.N~- --d_ht- l_obi(e pe"ltru ,·nepo{fhiăi,>tî pen_tn:..r · acşi pedepsi flic:?. · · · · Richard instală. pe cei doi copii intr-o aripă a casei Sunderland, transformată 'In nursery, Raymond avea cinci .-arii, --!ar Cvnthia câteva:- ·luni. Sub orcHnele cqntesei de Vigneaux, car.e dirija şi educaţia lui Gerald, fiul Andreei 1 se mai aflau .patru preceptori, :>~e--\,alet-1 ·tre·r·a.,ve· rn~nte s·r "'"'tiriie.; S,·~-.-.
·''

_

..,'·"'

.>

.-

(':l.;

,.

_,

-

f

....

»

AvAB. s?>-i ·LI~""! ;;;;; ,__ ,_, 1:1 • •i~se o ;, timo --·-! ._~:'=! .......-c,....,n·,""{:;.""'erod v •. '""'-""'
~

~·

America. -de Sud. ,~ Sec.ătu:i.:-e~L te_:-nporară a !zvoar_:eior je_ -al:r Ctn M_8X._1c·o nt~"'l -afectă .nest(-: măsură. !-n u'~tirna vremtt

Mexico

·şi

prO:duCţia' -de-·>metare ·prf3tk>ase dJn ·;Peru -,~n3scuse. ~; in America de Sud erau semnaiate tul.burări care

pr.evesteau un război civil, poate mai pustiitor decât .cel diri Noua. Spania. Richard 1ntampina cu seninătate 'li ace.astă perspectivă. Lingourile de aur tezaurizate în bancile .din Europa şi Amerjca atinseseră cifre. · astronomice ..

Îmi;lwmw;turiTe acbrdate cu d.iscernămârit .·.diferitelor .state beligerante, ca:pitalorile ·masive .investite in industria de .armament, în îotreprinderile miniere :;;iJn fl@ta; s.a comercială li :prpcurau imense. · beneficiLNuseput~aspuhe c.ăYi mergearău.NuJ.Nu - _',-. -__>:._::· _-- -_,_ - .-· ->· L.a.l5 allgu~t11111 ..r ţnuri Patrick !';underland; O - --,- - - - - , - -., .··• _c~iză ·catdîaCă Îl fl.llgerasejl} pllnă.activitate. Căzu.se ···.····~e oâl)i;'uf.ci:Jr\uild$r'atot~·în vl'erne i:rexplica ut{ri.ou ·.. proded~H.; de strut\jire a rnetalelor: Medicul, Chemat la atelier, nu făcuse. decâJ. să-i. constate moartea. Sicriu! lui Patrick fu purtat pe umeri cje cei patru li1 ar sili, .bărbaţi voinici şi falnici. Văduva sa, Rebecca, şi fiica lor, Matilda, îi urmau cosciugul. . · Patrick SunderJand fusese un om modest, cinstit, muncitor. Cei trei feciori mai mari,rărna:seră să ducă mai departe atelierul, 'potrivit· tradiţiei familiale. Prâslea, o fire indf3pendentă şi cu vederi mai largi, se · făcuse funcţionar de banca.· Bine văzut de şefi, capabil, cu spirit de iniţiativă, părea destinat să .ajungă departe. · Maidă~sa, Rebecca, îşi pusese·. toată nădejdea în fitil ·acesta atât• oe deqs_ebit de .mediocrii ·săi fraţi. Ambiţioasă, suferise· toată viaţa din cauza "ihcapacitaţii lui Patrick de a se ridica deasupra modestei_ sale condiţii sociale de !aurar de cuţite. Cu încrâncenată, dln nemărtur.isită ciudă, urmăris"' neîncetat fcirrn:i'dabilai ascensiune a lui. Richard Sunderland. . t::a,Jiic
te

'

'

'

DfNASTIA SUIIIDERLAND BEAUCLAIR ·

.349

-~··~·~·.

c.ontinue. Viaţa atelierului, care fusese .sufletul ·bunicului şi .al tatălui lor. · Samuel era făcut din · aU aluat· în concepţia 8ebeccăi el. avea să. urce ·spre·. cuirhi. prestigiul fami_ltei, atăt.de nedreptăţile până-atunci 'de soartă ... Richard nu. asistă la inmor;mântarea Jratelul său. N~ar rost s'fer't de nu isi mai. . fi avut rîiei un . . .De un . - . .secol . . ·. vorblseră., ... . '-. La o.săptămană după moartea.luiPatrick, Richard .· primi. de laGLondra b scrisoare ·care însbţ~a un cblet de .proporţii respectabile.. ; ' scrisoarea era de la .Queehsberry,.. ducele cu chip.. de satir. "Queefîsberr\t .. ' House London

.

~

Dragul meu Ric:hard, Simt că nu mai am muli de. trait. Medicii care m-(;)u- ·ConsUltat -afirmă cu toată cOnv{Oge·r~a că am· un organism robust şi .că voi atinge centenarul. Dar eu am semnele mele, care nu mă .înşeală. Cugetul mi-e liniştit, deşi nu sunt umblat la bisericii Am trăit ca un. păgăn sibârit. Am gustat din plin toate plăcerile vieţii. Ce mi-aş mai dori? ~ ·Ţi-am trimis. un dar care să~ţi ami_ntească de; băt~ânUJ .tău prieten, Căderea Îngerilor de Bosc'i, pe care al. âdmlrat-o odinioflrti în .salonu! . - . , . . . . meu.. Piinza aceasta,. care reprezintă prăbuşirea lui Lucifer~şi a · cohorlţ~IOr sale de part1zani înaripaţi, să-ţi fie. îndreptar în viaţă. · · · în locul acestor personaje diavoleşti,~_blestemata pentru neif\iţiaţi şi care .se relietează. pe fondul negru al tabloului,-'- culoare care în concepţia aichimiştilor si.mbol.izează tenebrele infernului aş, fi putut :să-ţi trimit galeria strămoşilor mei. Ţicar fi. facut acelaşi serviciu. Din nenorbcire, tradiţia îmi impune să o las

VJNTILĂ .CORBUl

350

unui moştenitor, pefltru., care nu am decât foarte puţină stimă, Prietenii ţi-i alegi, nu şi rudefec .. Dacă vrei. ei'Hi întreg eşti colecţia de demoni, cump,ără şi .alte pânze alel[uiBosch. îţi v.ei crea un ff}l dţj gale~ie a străbunilor, · care te vor· face , săcţi aminteŞti .de .. unul. d.intre cei mai buni .p,rieteni · şi sfătuitori ai dumi.tale: Cha:rles Qouglas •. duce de. Queensberry.

.s~;iei '~ub p'ote~ia

. . . P,S. TeS,rog dumitale . pe
în

capab:fl, în care cred ca şi tine: ln ultimii trei ani a: fost secretarul meu pa:rticular. Nu am avut niciodata· a mă plângE\ de ei. Sunt încredinţat că îţi va fi de folos. ,~DO" v. . ..

.· Richard lăsă scrisoarea pe. masă, Se adânci în rotoliul său .. Lăsă gândul să"i zbo9ra '" Queensbeny, ducele 9u .chip de ·.satir.. Omul c.are ·fusese pentcu el instrumentul providenţei. .$au poate. providenţa însăşi. Mesajul acesta erâtof atât de ciudat ca şi personajul care il scrisese. Flâridurile erau tr<>sate de o mâ.n'ă sigură care nu şo.văia.. .. . .· .,Oueensberry va atipge vârsta !ui Matusalem. gândi Richard cu simpatie. tylel.al'!c(jlîa acestui mesaj îşi .are desigur izvorul .în cine ştie ce înfrângere sj.mtimentafă.~~ ...· . Cât priveşte t~nărul trimis .de duce, îi va gi\si o întrebuinţare.' l-1 recomandase cu atâta căldură, încât se intre.bă dacă Mr. Temple nu eta vreun copil .din flori al lui Queensqel"fY· Alungă acest gimâ. Ducele era prea cinic .. pentru .a ascunde acest lucru, R.icha.rd •una. · · • - Pofteşte pe Mr: .Anthbny Temple, porunci ·el ,, setrefarulu i.• "

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR ·. . ··-····

351 ··

.~-~---_c.;._c

Mesagerul lui .Queensberry nu se lăsă aşteptat: În cabinetul lui Richar.d .pătrunse replică a lui Apollo din Belvedere, in haine moderne. Frt1musetea !ui era ' - -· 1hsă rece, orgolioasă, ca şi strălucirea ;lngheţată a Luceafărull)L Noul venit salută cu · eleganţa şi degajarea unui autentic gent(ernan · Ric.t'lard se văzu pe .er însuşi când' se prezentase lui Charles Bancrott, recomandat. de acelaş·i QueensbE!rry. -·. Mr. · Temple; spuse el, prietE!nu! şi mentorut meu, ducele âe Queensberry, tni".a scris despre dumneata în termeni ditirambici. Sunt convins .că greşeşte. Din clipa de faţă, să te consideri angajatul meu. Am o singură nedumerire. Cum a putut să s·E; dispenseze de serviciile dumitale? . . · Ducele de Oueensberry a murit, Sir. -·· Nu se poate! exclamă Richard. Când? - La 12 iunie 1811. ft. doua zi după ce v-a scris acest mesaj. A murit .la White's, în timpul unei partide de faro,. După înmormântare am plecat la New York, potrivit instrucţiunilor sale exprese, Anthony Temple vorbea cu glas egal, plăcut timbrat, şi cu eleganţa căutată a unui diplomat al. Unîversltătii . ' ·din Oxford. . Richard era uluit.. într-adevăr, Queensbefry nu se înşelase: Murise, în ciuda pronosticurtlor optimiste ale.. medicilor. . Anthony Temple <;lra .care reprezen!ao'.ul ducelui pe lângă Richard? Inima lui contfnua poa:te să bată in pieptul acestui tânăr, cu. care .... într-adevăr -. se asemuia. Sau imaginaţia ii sugera. l.wi Richard o

o

'

nu

'

an.umită

asemănare.?

:în ·scrisoarea ducelui- Jr:t&!n!se. câteva cuvinte pe-.

care şi ei le rostise nu, de mult. Prietemi ţi-i alegi, nu .Şi rudele. Ace13stă apropiere .îi păru uimitoare, Raţiona in acelaşi chip cu Queensberry. Şi mentorul ŞI discipolul îşi dispreţutau neamurile. Ciudat.·

VINTilĂ CORBUL

352

JU.decau în acest mod, fiindcă erau prea deosebiţi de restul oamenilor. Poate că ducele i-1 trimise pe Anthony Temple .pentru .. aci înlocui pe Adrien de Beaulieu? · · Mesagerul lui .Queensberry avea o înfăţişare stranie, care Tngăduia orice .supoziţii. Frumuseţea lui era atât de. perfectă, încât părea ireală. Natura nu creează indivizi după canoanele zeilor, Chipul său cu trăs.ături superbe, avea. lotuşi ceva demonie,. Lui .Richard îf. plăceau oamenii. Ieşiţi din c;:omun. Darul lui · Queensberry era .la înălţime. · -· Mr. Temple, nu tecam într.eb.at nimic despre antecedentele dumitale. · - Nucmi cunosc 'părinţii. Ştiu doar că du cele de Queensberry s-a îngrijit de educaţia mea. Am fost crescut în casa Lady-ei Mar'y Clinningham, o rudă a · ducelui. Mai târz.iu. am fost adoptat de Sir William Temple, 'of.i.ţer .de. manna, vărul ducelui de Queensberry .. Tatăl meu adoptiv a căzUt la Trafalgar. Mi"am făcut studiile la ,Harrow şi Oxford. Diplomele universitare sunt singura mea avere. Sir William Temple n-a avut nici un .fel de venit în afara .lefii sale ·de .comandor. -· 1nţeJeg, rosti .Richard.· . BănuiaJa că Anthony .era un copil din flori al lui Queensb.erry .căpăta tot mai. mult temei. Afară numai dacă nu ·asa îl- mistificase acum -- îl mistifica, ' - cum 'treizeci de ani pe Sir James Wythburn, pe care 11 lăsase să .creadă că Richard, era fiul faimosului ginere al ducelui de Marlborough. Richard lăsă pentru maitărziu dezlegarea enigmei. - Mr. Temple, de azi înainte, e$ti secretarul meu personal. Vei avea un salariu care te Va scuti pe viitor de orice griji materiale .. Secretari.i. mei ·personali la - Sunderland +Jouse. Dacă doresti să-ti·· locUiesc ' -' păstrezi . un apar,tament 'în oraş, nu am nimic. '

"

"

împotrivă,

'

'

353

DINASTIA SUNDERLAND BEAti'ClA!R

-· Voi fi fericit să locuiesc la Sunderland House, Sir. · -· Perfect~ Primul meu secretar, Mr. McKreely le , va. pune in. curent cu atribuţiile :dumitale. Sună din nou, LaWson, comunică majordomului să pună la ·. dispoziţia lui Mr. Tempi€J apartamentul pe care l~a ocupat Mr. Jules Lafont. Mr. 'Temple, te dau în primirea lui Lawson. azi intr-o săptămână, iţi vei (Juă serviciul in primire. Până atunci, te vei ac!!matlza · ''cu. felul de .trai am.ericar;.... .. . După. ce filmase singur în cabinetu.l său, Richard · se cufundă iarăş, în gânduri. Ajunsese la un tlotar de · viaţă. Moartea lui Patrick, a lui Queensberry, a lui : Abercrombie, pur:e.au parcă o lespede asupra ' trec•Jtului. Se stingea o lume care fusese martora perioadei sale de ascensiune. Ajunse în apogeu . .Aproape nici.unul din cei care puseseră umărul la eşafodarea prodigioasei sale cariere nu mai era de Jaţă. Murise Benjamin Franklin, murise Wifliam ·. McFee, murise Adrien de. Beauclair, murise Ophelia, ,,murise Andreea, murise ccnventionalul c•·,abot. .. . . . Plecaseră pe drumul v.eşniciei şi lsabclla şi Josiah şi m
De

.

Îmbătrânise.

Mai erau in viaţă câţiva colegi de facultate. · ·· Horncastie, Phipps, Wragby, Eastleigh. Auzise şi de . Fortescue cif ajunsese un demn şi sever membru al ... Camerei Comunelor. Afemeiatul şi beţivanul '.· Fortescue de o,dit·Jicară era un stâip ai Jntrarmigenţe! .politicîî externe engleze .. Pe East!eigh n;J~I mai văzuse . de peste cincisprezece ani. Horncastle şi Wragby i se

VINTILĂ CORBUl

354 ---~

al)pîseră după ce păşise ţiragul gioriei. Phipps/fusese însă

un intrigant. Nici de Patricia nu mai ştia nimic.. , . Fizîcul luiAnthony Temple ii evocase frumuseţea lui de altădată. El.•. Richard, nu mai ~ra azJ decât un .bărbatirt)pozant, serios, care insufla resp.ect şi teamă. Era şi Qaturar.. La cihcizeci Şi şapti;l de· ani nu mai ·putea cuceri i'n imi le femeilor, Cu aur.Je .cumperi! Dar .· iubirea cumpărată nu are. Jarmec. •. . . gândise lâ clipa îl] care va ajunge .să · ... Richard fie acceptat l:le f{lţmei numai pentru aurul său. Pe vrem.dri nimic mFi păros~ mai ridicql de'cât postura .de amant de interes, în opoziţie cu amantul d~ Inimă. Din fericire, apetîlul .lui s.exual nu mai era atât de imperios .ca odinioară. După moartea Andreei, renunţase. la capitolul femeL Mai avusese câte una d.in acele aventuri 'fugare şi fără .urmări, pe care frar;~cezii le. numesc passades. Unui ~:!unic nu-l stă .bine să .nîaimuţărească pe i'ndrăgostîţL.. ·

!;e

·~.

Anthony .deveni în curând .prietenul şi modelul lui .Francis-Andr.ew, care îl diviniza. Acesta ii copia felul în. care se piepfi'\na, tăi~tura hainelor, cutele savant .orânduite ale cravatelor, atitudinea degajată, podul mândru al capului, vorbirea. preţioasă, gesturile .domoale şi .elegante. . . . . · . Atribuţiile lui Anthony îi. l.ăsau. destul .timp liber. Şi-1 consuma colecţionând cărţi de artă, citind, ori plimbăndu-se in afara oraşuhiL Atitudinea sa .distanfă, rezerva din care nu .ieşea niciodată, amabilitatea uş.or· ironi.c)l, .gusturileci deosebite, atmosfera de. mister care-I înconjura ii făcură o reputaţie detestal:!.ilă printre colegi. Preferinta pe .care .. Richard i-o •arătase încă .din primele zile nu era de natură a le dezarma ostilitatea. Se ,purtau faţă de el cu o răceală fătise. Evitau să-i adreseze vorba, in afara ' chestiunilor ostentativ ..-. . 'de .s~niiciu, ·incetau - . . .să '

'

DINASTIA .SUNDERLANO BEAUCLAIR ·-·

mai ..discute răspundEîau

când

el . intra 'in

birou

şi

abia

ii

la salut

Anthony .se prefăcea că nu c~e observă manevrele. Se .comporta cu aceea;>i amabilă superio:·jtate, lăsându-i uP.eori .Să înţeleagă spre marea ior ci.udă .că li privea cu .milă îngăduitoare. Într-o. s.eară, toţi secretarii f~1ră con,cocaţi d<J McKreely, pentru. a d€îsclfra .. nişte volumjnoase şi ilt1pbrtante rapoarte s()site din. !:u.r,opf!. L'.!cra!-1 :lic. Îl amuza atitudiri"l.;t . <;le co.coşei · arţiigos il lu.i Francis-Andrew. · · · ·_ Regret, Mr. Tample trebuie să termine rnai intâi ceea ce are de făcute Vă rog să .ne i ăsaţi. Avem de lucru. Fran.cis~Andrew se înroşi. - Nu. sunt deprins să fiu concediat. Atitudinea dumitale este .insolentă. De data aceasta. (McKree!y se .învineţi de mânie. -. ·Voi aduce la cunoştinţa Jatălui dumheavastră · .felul cum vă purtaţi faţă de mine. Şi acum, vă rog să ieşiţi din acest birouc · Francis-Andrew. voi să mai spună ceva, dar se .. abţinu. Se răsuci pe călcâie .şi ieşi .pe uşă ca din 'praştie. Con,gestionat, tremurând de enervare,

cu

" --

·. .<. .:-.:- --?} <"

·~~~. s·t ·' . .· -;'h.,:c: . ··.·"'· -.-". '-'-

V'INTILĂ .COR!lUL

- - .--~-~._ __._;_::.:_:_:=c::._:::_:_:.=

'McKreely îşi reluă rucml. Secretarii îşi aruncau pe

furiş priviti triumfătoare. În cameră nu se mai auzeau qecât tgârietl..lrile J:>enelor de gâscă pe foile de 11ârtfe.

o Tlimă1:ateXde oră după •plecarea intempestivă a

lui

Frahcis~Ahdtew,•uşa se deschiseşi în;pragul ei apăru WilburMorrison .. După expre!1ia'jenată a chipulyisău '!>·~ved~a· <:ă avea.âe îndeplinit o misiune neplăct.ltâ.

.,· • ~. Mr: ,Mc.Kr:.eely, veţiiîhgădlli. iu.i Mr. Temple să îfl~oţească. • Îl) seara aceasta pe . M:astef .franCÎS"

.iin.drew, · .•.•.·

< . ...·.

·· .. ·•· ·. .

..

A . McKYeeiy se rif.Hcă brusc de 1~ biroul "său. - Ce autoritate pot să mai am faţă de subalter.nii · mei, dacă... ... ·· -·· Autoritatea pe :care · v:-a,: conferit-o M r. 5under!and·,. are limite, 11 îhtretup.se Morriso.n .. Autoritatea dumneavoastră nu se extinde şi asupra persoanelor din afara secretariatului. · · · ···' 'Figurile colegiJdr li.H •.. ;A;nthony se IOI"Igira. . -·· Mr. Sunderhind, . continuă clirectorul Băncii Manhattan, 'regretăieşirea fiului săi.l, Socoteşte însă

·.. că Şi

aţltudJ.neîi ..·. dumn!;avoastră' .. faţă

de Master

â~ib'st cel puţin. i(everenţidaSă. Mâine . .de dimineaţă veţi' primi noi •ordine. . .· . ·... Morr.ison se întoarse· spre Anthony. ~ ~ Mr. Temple/ vă ofer un loc trăsura mea.

frands-AndreW

în

}vlilster Fn!ncis-.«rtârew

vii Mteaptâ Ici Sunderlând

House. · · · ·· După pleca.riJa. celor doi biî.rbaţi;' se lăsă o tăcere adâncă, penibilă, pe· ~'e nici .rinul· din cei opt secn9tari nu în<:lrăzni să 0 întrerupă, McKreely .era

pămânfiu. \li Mie irunţiii se umflaseră •să .se spargă. · Up nod i se. înţepenise în gâtbupă douăzeci de .ani . de muncă devotâtă, era tratat ca un servitor. ·1r venea··. să plângă. Se s/mŢtla umilit. CEH ·râmârtea de făcut? Să~şi facă o ;J!tşire demnă din. scenă, dâ.ndu-şi ctemisia, sau să plece fruntea? "Patron u~ nu-1. apreciase niciodată. Altfel, cum ,erau . de explicat

·

.

357

DINASTIA SIJNDERI.:AND BEAUCI,.AIR .

.

.

-·--.-~·

~·--~·-~-·--·~--···

,•

ascensiunea Jui Beaulieu ori .a lui Lafont, care lucraseră sub ordinele lui dar care mai târziu îl depăşjseră? , . ·in noaptea. aceea lucra. ca un automat. Înţelegători, .secretarii nu-i întrerupseră gânduriie, Descifrau dqcur:nentele intr~o linişte rnormâi1tală. Abia.. î.ri zori, pl)sera pe masă pene)e de gâscă, întrucât nu primiseră ordine expr.ese care să' le. ore. de odihnă,. rămaseră bîrou in ''îngăduie . . .''' '·. c.âteva :- ' . . - ·, ·- contmuare. .-. -· . ·• .La ore.le zece l\jlcKreely plecă .spnha se .prezenta marelui patron, Lipsa lui se· prelungi Secretarii ·ti aşteptau intrigaţi. ·· . După vreo oră, McKreely se tnapC>ie, însoţit de Wilbwr Morrison şi de .Anthony Temple. Mcl
'

'

'

la

'

'

'

în primăvara anului 1812 Ric 1ard.·făcu însemnate schimbări în conducerea întreprinderilor sale din . St<~tele. Unite. Henry Sunderland. trecu fa direcţia fabricii de. ârma.rrent de .ia New Schenectady. O săptămână după înscăunarea sa în noul.post, Hichard ' ..

îl însură cu Susan .Forbes, fiica. senatorului Randolph ForbeS. Această· alianţă matrimonială se incheiase fără a t:;e cere acord.ul tinerilor. Capacitatea de a iubi â lui Hen!)' murise o dată cu M;ugery, Ce! puţin aşa CIŞJ închipuia eL . . . ~. . · ·· · · James Stewart, directorul adjUnct al u:~;in.elor de la ·.. New· Scheriect;loy fu t(ansferât cu aceiaşi ·grad la ·. fabrica de la Terf.Yiowo. Ch.arles Sl.lnderiand .rămase •· să·dîrijezeexploatările aufifere'di\'î.America .de $ud . .(Cor(landqful· To)liln!ey obţinu com(lnda flotei comefpiale' din •Atlantic. Wilbuc Morrlson . păstră dfro;!cţia Băncii Manhattan. Meritele sale 1ndt.itulseră această recomandare. ·• Anthony Temple căpătă o atribuţia suplir;tentară. Conducerea expioatări i zăcămîntetor .metaliiere din Stat<Jie Unlte. Post de răspundere care implica asigurarea furnizării de mater!J prime u:zinelor de la ·i'leW Schenectady şi Terryfown, a .căror producţie de .armament era In plină creştere.

·

·

·

Uzinele Dupont de Ner,lours, d€) curând înfiinţate )H .Stat~!e U11ife cu sprijin financiar francez, nu erau fncâ in stare a concura pe piaţa americană produsele industriale ale casei' Sunderiarld-.Beauclair.. Era·· paradoxal. Embarge>ul, ·.împotr-iva ·căruia Richard se ridicase cu atata vehemenţă îi servise prodigios intere~e.l€1. interzicerea importului de <produse ihâustriâ!e t!i.n Anglia şi din Franţa, .dădus.e un ,. extraordinar uzinelor . .casei sale, care . . . . avânt . -. . oâştigaseră .ţpată clientela. americană, pierdută de indusţriile grele din ,cele două state europene

beligerante. ·

·

cursul lunii apri!ie.sosiră fără veste la New York Mr. Lester W.- Wocdward. -treroetsoane,simandicoase, . . . . - . directohi! Săncii Ang!o-Amerlcane de la · Londra, cont4:li.e Amaury de :c~allaîs, .directorul Băncii Sunâeriano .de la Raris şi .Jules · Lafont, şeful

In

.

serviciului de

Informaţii ,•

ai casei Sunderland.

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

359

Woodward venea să ceară aprobarea lui Richard pentru . acordarea unui nou împrumut de cinci milioane livre Marei Britanii. Nu îndrăznise să-şi asume responsabilitatea înche.ierii acestei tranzac\li; într~o epocă în care Anglia se afla în pragul crizei . economice.În 1810 această ţară exportase in Europa · septentrională mărfuri în valoare de 7 1000 000 livre, iar împortul se ridicase .la 9 160 000 livre, In 1811, · aceste, cWr.e scăzuseră · respectiv · la 1 500 000 .şi 1 960 000. Exportul spre Statele !Jnite coborâse de la 11 300 000 livra în 1810, la 1 87.0 O. . .· 000 livre în 1811. sută patruzeci de vase de comerţ fuseseă captu raţe de francezi, iar Suedia sechestrase .încă o sutit Acestei situaţii dezastruoase îi pusese vârf o gravă criză industrială. Blocusul continental nu dăduse rezultate extraordinare în primii ani după aplicarea sa, dar căpătase cu timpul eficacitate. Produsele industriale pe care Anglia nu le mai putea vinde 1n Europa. şi în America se stocau în depozite, provocând prăbuşirea prejurîlor. În aceste condiţii Woodward nu era . favorabi! acordarii împrumutului solicitat Socotea Marea Britanie in preajma dezastrului. .Uriaşa expediţie pe care. Napoleon o pregătea împotriva lmperiulu: Rusesc, crea perspective întunecate pentru vrăjmaşir Franţei. . - După câte înţeleg, dumneata consideri Anglia bancrutară, spuse Richard îngândurat - Nu merg atât de departe cu presupunerile, zise Woodward. Totuşi, o prudenţă elementară, .. - Poate cij ai dreptate, Mr. Woodward. Totuşi, un împrumut acordat astăzi Angliei ne-ar a.duce beneficii · uriaşe in · cazul unei eventuale înfrângeri a lui Napoleon. Livrele englezeşti sun,t depreciate. Dacă \Anglia ar obţine victoria, împrumutul ar ti restituit in livre revalorificate. lti' dai seama ce diferente am ' ~

obţine?

VINTILĂ CORBUL

. :JSO . . .

. !:.....0~~ g~~ă

şi aliaţii

Marea Britanie ei vor fi zdrobiţi? · Napqleon ne-a deprins cu victoriile sp(;)ctaculoase. Nu iiăd de_ ce scar întoarce Vântul. La Grande ·_ Armee cuprinde aprpâpe o jumătate de JT)Îiion. â(;) oameni. S"aU mai pomenit vreodată asemenea. efecti\!e.? Dintre adversarii lui Napoleon •numai ţarul. Ru~>iei ·a rămas in picioare.· · ·· ---· Şr Anglia, Wyodward; .•- Evident: Şi· Anglia, Dar cu ce preţ? ·Marea . Brit1cm1e e asetnena unui boxer groggy, care abia se !liai ţine•pe.picioafe. În vi.rtutea inerţiei mai izbe$te cu pumnii in aer. . . . . - Dar Rusia? . - Un Goliat care şi-a găsit pe David. Argumentele lui Lester _Woodward erau puternice. Richard se feri să ia o hotărâre, înainte de a cântări bine situaţia.·· · . · ·· · · Două .zile după această discuţie sosiră la New York C_hallais şi Lafont. D.irectorul Băncii Sunderland din capitala Franţei prezentă marelui patron o sctisqare confidenţială a conteluiMetternich, care in nUmele guvernului imperial ·austriac solicita un împrumut de m~.i Sllte milioane franci aur. intrec convorbire pe care Challais o avusese .cu prinţul Schwarzenberg, arnb_asadorul Austriei la Paris, acesta· ceruse ca negocierile referitoare la imprumut să nu fie aduse la cunoştinţa guvernului franCe7; Acest lux .de precauţiuni, după cererea. de împrumut formulată de Anglia,· permitea -cefe mal v.arlate pr~supunerJ: · Faţă ·de raportul sumbru prezentat (je Woodward, Richard .ezitase să de.a .o aprobare de. principiu. Ghallais se. arătă mai .qptimîst, dec!arând.u-se în . . . .favoarea împrumutului a_ustriac. - In momentul de faţă, zise el, ImpăratUl Franz.al !Hea foacă..un .rol de prima mărirme pe tabla de şah europeană. Paflsul şi . Viena sunt legate printr-un

.

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

361

tratat de alianţă şi prietenie, .cimentat de căsătoria dintre Napoleon şi arhiducesa Maria-Luisa. în actuala cpnjunctură polltică guvernul austriac prezintă .garanţii de solvabilitate, chiar dacă situaţia lui financiară nu tocmai strălucită. . '· Înainte de a da un răspuns definitiv,. atât !.ui Woodward c.ât şi lui Challais, Richard hotări. să aibă o convorbire între patru ochi cu Jules Lafont, singurul în măsură să.-i fumi;ţeze date mai precise .în legătură cu " această chestiune. · · : ---' lmpreună· cu şeful serviciului de informaţii se închise în cabinetul său de lucru, o'rdonând să nu. fie deranjat. Oferi lui Lafont un scaun, apoi scoase din dulapul cu băuturi o sticlă cu stotch şi două pahare de cristal. Onoare pe care. Richard nu o făcea decât intimilor. Trecerea anilor nu-l impovărase pe fmncez. Deşi depăşise patruzeci de ani, nu arăta să ii atins treizeci. Îndeobşte, oamenii care urcă scara anilor ş! a funcţiunilor de mare răspundere; devin grav!, tacitumi, se înăspresc la fire şi .la mentalitate. În afară de ninsoarea de la tâmple; nimic în aspectul .lui Jules Lafont nu sugera adevărata sa vârstă. Mai neastâmpărat decât o veveriţă, cu ochi viol, în care jucau scântei~ veşnic vesel ş.i de o politeţe· neîntrecută, oricând gata să istorisească o anecdotă, ori o glumă •bună,. părea un nepreţuit tovarăş de petrecere .. Această infăţişare de bon viveur inofensiv; era cea mai bună carte de vizită în lumea pe care o frecventa el. După ce-Şi umplu paharul, Richard se adânci în fotoliul său. -- Lafo~nt: _să-mi fac! un tur de orizont asupra .. situaţiei din Europa. Mă interesează în special poziţia Angliei şi a Austriei în actuala conjunctură. - Poiitica europenă, Monsieur, evol.uează după bagheta unui singur dirijor. impăratul Napoleon. Unicul om capabil a i se mai împotrivi azi e ţarul

e

:

1/INTILA CORBUl

Alexandru. Anglia, Austria, şi celelalte.puteri, mari .sau mici, nu sunt decăt compar;;i în această, măreaţă .dra(llă cO două personaje ·principale. între Franţa rrapoleonianii Şi R~sia ţari!or .se pregăteşte un. mare dl:l.el. În. actuala cdl}junctură, Anglia are o poziţie mai · grea decât . .Austria. Dacă Napoleon va reuşi să măture J~e ~~:.~şi elin <Europif, Mărea Britani.e nu va îbtârzfa să se prăb'u(lească. o. eventual~. înfrângere a ţaruluf Alexandru ar. afeCta mai puţin Austria, legată de r=ranfa pfintr•uo ttataf. d.e âlianţă. Dacă Napoleon ;,ia fi înfrânt de n;Şl, atât Anglia cât $1 Austria vor >intenie.ni sp(e a~F . da: lo\iitura de graţie. ·- In concluzie, nu risc mare lucru dacă acord un împrumut Austriei. -.Evident. Austria va trece alături de înVingător; oricar.e ar fi acest&. .~ ee-ai• .de spus Îrl privinţa A11gliei? .- D.acă Napoleon· va fi. doborât, Anglia va juca 'iarăşi un rol d.e. frunte. După ce a făcut opoziţie Fr:mtei, va face ppoziţie Rusiei spre a menţine e'chilibrul .european .. E cunos.cută tactica basculantă a diplomaţei britanice. . - Înţeleg, .rosti Flichard .. Ce te face să crezi c.ă răzbOiul dintre Fr!)nţa şi Rusia e. inevitabil? Lafont desfăcu mâinile, Jntorcând palmele in sus, întrcun .geşt care voia să spună că explicaţia era fOarte. simplă. · · ·-·'Pregătirile de război ale Franţei sunt uriaşe. Vă .reîafez un, faJ:>t,.-care la prima vedere pare mărunt. Începând din decembrie, Napoleon a comandat în secret o serie de studii asupra geografiei Rusiei şi în special .a provioCiilor baltice, Râuri, drumuri, pădUri, regiuni mlăştinoase. A acl).izi\ionat numeroase tratate · geograîice, topografice · şi .istorice asupra Rusiei· europene, ·Istoria ~campaniei lui Carol al Xli-lea al Su-ediei în Polonia Şi imperiuJ Tarilor este în mom.entul .de. lată lectura favorită· a ofiţerilor din

DINASTIA SUNOERLAND BEAUC_LA_IR~··--··-·~·· 353 .

.Statul j\'lajor al lui. Napoleon. Ceva mai mwlt. ambasadorul Franţei .·la Petersburg a sustras dln . .arhivele secrete ruseşti, plăcile de arcamă gravate.. cu oarta ofiCială a Imperiului. · Este o minune cum ·.. această masă de metal a putut să 'ajungă până la paris. AcokJ, denumirile .scrise .cu litere ruseşti au fost ·.în.locu!te cu caractere .Jatrne. Hărţile au fost di.stribu.ite In taină ofiţerilor şi unltăţilqr mi!ifare, ' Rlcl:l,ard.·asculta cu u.imire informaţiile lpi !.aforit .-·· $1 rl.lŞii ·.stau cu miHnl!e ln sân? ·· · . . ..:...: Nicidecum .. Parisul e Jmpănat de spioni ruŞL 'Şef·'' "~r"'" •"cA , _ t.sJ ·l·o·' ~ e v·. c···olnn<>Jnl ""''- "' Y• Cetnlcev·. ,_, • _:>_...,a"" ;cr .o;;; ·cf•~·!os· ,,v _ p~·t·e· """' ,. t!ln personal[!! mHi\.ar "11 am[:)asadeL Csrnicev ţine Q strânsă legătură cu adversarii regim'.!!ui imperial -,frEmci~z. - P-t~nfte ·ap·eşi:i_a se i·,iJtnără ,Vfonsisur -d~ -T~-IIeyrarfd,' -mareşalul Rern adotte, ţrErrwrfa~uf .);~rninf şi alte personalităţi po!iti.:;e şi mi'ltars. GeneT!3lul ·Savary,- mrrHstruf politiei- !moeria1e .c.are nu e:;- chL~J· ?tâLde limitat pe cât HcredunH, a adus la cunoştinţa Jui- Nfrpoleon bănuiAHie sale 1h ·legătură cU acii\rrtatea lui Cefnicev. · LmpăratuL care e .încredinţat cii ·c···e·,n· o un· '2f':l"'""'e· 'ia"'" ..... },rh,;·t__--'~:" ._ l·c-o.v v_, ""-. ·J_,,;:.n'-'tH _1., nrr.:::oo"'!"a',f. rr·,,.,_ ,..,,,_,. 'p·"c-;,.).t"A_,..;"""""i "--.;;-.-_,-__ <,A;J; i>·'cl_,,,. d.. e· -~-~C4•i _,..;;rf·i-''r.t l'C>;;. ,.,.",.: '<'<·V~'d. ""~''""----­ S, -1 de ;v _ 1_ ,- ~ pn?"·-~"'Jc:r~·-:1·1,!: --".. _,,0··""-'' --~~.--~Q"""f""!··~ •.n:;,'J-~ :'!,.,_a;;;;;;;; _ de· ~ae -ches;tiuni mar afJ:ătOctre. i'e rtffr.istn;i ·po!\t~e~-1-a iritat raspunsul Împilratru;;Ji. "Nu mai lipseŞte ·deca·t· ~•·-"l'~ul ~a- furn·l7ez. '~fo•ma•n 'u' ".,_.;,.,r _,_,_. ~ • . porso"'al \,;_ ;! -10; ~·d \-" ' ' .Gemicev: Împăratul e de o nahritate revoltătoare."~ - d. . L... ard .c.,-.. a~ma - m cap. R'rh - S-ar putea să ·ai dreptate, Lafoht. Tot ce-mi spui dumneata indică O- stare de spirit favorabilă declanşării unei acţiuni .militar.e. împotriva . Rusiei. • Totuşi, .să nu tragem c.onclutii pripite. Statel.e Majore întocmesc îndeobşte diferite ipoteze de război. -· De acord, Monsieur, dar pregătirile Franţei sunt de o mare amploarj'!. înaintea plecării mele d.e ·!a Parts, Împăratul. a avut o convorbire cu Fouche, fost111 ministru ai poliţiei. ,;Dispun de 800 000 de .oameni cu ·. v~~

ţ__;J.J..--d.~-.,,

V.LNJI.L/;.·.CORSUL.

cMe pot îng!'lnunc;l:îea EJ;JFopa, a ·spus Jmpă!'atl.ll. .forţa imea e atâLde mare, t11cât am?poslbili~atea să qh::tez' ll.lmii întregi legile 111eJe. oestiriul meu nu Şi ca ·găsit . tnhă,fmplinih,ia, Vreau . să termin wea ce. am înc;liput. Ne trebljje1.dQ h.generf!IU1pi:Tomass 0 v. Pe. de altă'. parte, în, c.(llise se .duc intense tratative diplom)itice. Austt:iâ şi Prusia, care au semnat tratate de alianţă eLI Franţa imperiala, · abia. aşteaptă să

I:)_INASTIA SUNOERLAî~!J BEAUCLAI:c_R_ _ _ _ _ ~·· 365 tn'lacă

de cealaltă parte a baricadei.. Alexandru şi-a asigurat şi concursul SuedieL Ben:radotte,. riva!ul lu.i. Napoleon, auitatcăe francez.~ A dai p,oveţe preţioas'e ţarulqf "Faceţi astf<;l încât războiulsă .dureze cât mai mult; evitati · marile bătălii; istoviţi inamicul prin · mar~urt . şi· contramarşuri. ln caz da insvcces, fi\i perseverenţi. .Retfăgeţi;yă, dar ou. p"ierdefi cur;;~jC~I: f',lapoi!'JOf'l va.sfârşLca şi Carol al XIHea la Poltavtl''. Pentru a-Şi ,asigura spar('lle, ţarul negociază)n. prezent pacea· cu lmperiul.bt&man. Da, da, MonsÎeui;, ·se·. pregăt<:~şte cel mai formidabil. război pe •<::are l~a cunoscut Ol')lenirea vreodată. Napoleon se va. prăbu$L · E cu neputinţă să· lupţi Împotriva llll')lii -întregi.. . .Rictiard era impresionat lnforl')laţiile lui Lafont · meritau un studiu aprofundat Francezul -acesta Îl . uimea. Adeseori· Richard sa întreb.a dacă şeful· serviciului sau de informaţii nu juca un joc dublu, Nu încerca însă a adânci această chestiune. Lafont îl servea de minune. Marginal, n-avea decât să-şi cu"ltive şi micile. lui interese, Atâta timp cât aducea. pagube casej Sunderland activitatea aceasta putea continua· .nestingherită; · · · ~ Lafont, eşti încredinţat că Napoleon va fi infrânt? . · . :..__ Da, Mi:msieur; sunt încredinţat. . Propria lui nebunie :;>i trădarea multor colaboratori apropiaţi ii · duc iremediabil .spre· prăpastie. . .- Eşti sigt.Jr că Monsieur da Talleyrand trădeşză? ~ BanJi pe care .contele . de Nesselrode ii furnizeazăjn numele ţarului, tre.c prin ban.ca noastră de la Paris.

nu

-

Hm.1

··.

.

.

- Şi Cernicev are contul_ lui, dincare ridică. sume mari, dispropor:ţionate cu cheltui_elele lui personale. -- Se poate trage concluzia că Cernicev foloseşte aceşti. bani pentru a cumpăra documente mil.ilare franceze? · ·

. -Desigur> ,.. " -·· "E ur1 joc periculos, Lafont CnJar şi pentru .noi.. ·. ·,, ·- .be ce?· baeă ·lrnparatul \nsuşJ protî;ljeaiă pe G\3rnice\l, de.ce. am refuza noi să-l.serviiri? De ce f>~~am amesteca .în ătriouţiile mirjisftuluf ·Poliţiei? . Richard se (iclica de•. (a biroul şâu, Gân;:litor, ~iicept:J să pjjr)ibe pf:ip .fâţa lui .Laforît .

·• ·" ·._· Voi

se

:apto ba Ir:flprumutliL austriac.

Ml:lttarnich e tin c:Hplornât .. ii'bil Şi .. un m.afe. opdd.unisf. iponsiqere;ltele .quf!iiiale sunt .fu$te. imperiul austriac \la îmbrăţişa cauta învihgatorulOL• Nu voi ridica obiecţiunl rliCi i1J privinţa imprumutului britânic; Anglia dispune de o flota cşre ii v
-·. Cifeste~n . Lawsori' îşi aruncă ochii pe Jnnegrit;i! de slbve...

foaia

de hârtie

.. "Un agent a! coloneltiltli Cerni(;ev a· fost surpins pe cânţl .. îtimâna jQO franci ·urft!i funCtionar din Ministerul de Război, pe nume Jean Mii:MI, de la .care primise un pjic cu documente.friilitare secrete de mare 'însemnătate. Agentul. )n ches.tiune şi .funcţionarul fraopez. a.u .fost arestaţi. )n urma raportului ·· gt>neralului Savary şi a oocumentel()r comprqmiţătoare>găsite. asupra celor doi indivizi, . împăratul a.ordi.m.at arestarea. colonelului Cernicev. Dar ac:est~; a te uŞW să se făcă nevăzut Se pare .că a fost Informat de. o anumită .persoană suspusă. -

-

-

-

--

ooo. --

f

- -

-

DINASTIA SUI\IDERlAND BEAUCLAIR

367

··~·~··

Ancheta' in jurul acestui caz se face iri ce.a mai adâncă taină. 1nl'ormat de. acest act de ;;pionaj săvâ.rşit de un ofiţer din antOraju! ţarului, împăratul Napoleon a .ordonat să se publice în presă un artiC.ol vehement.prin care denunţă opiniei publice mondiale complicitatea actualului Şuveran .al Rusiei în asasinarea. Ţarului PauL Impăratul Alexandru iritat ,de .aceste atacuri, le-a calificat drept .calomnioase. $e pare .că a:tacerea Gernicev va avea urmări. Vă voi ţir\e ia curent cu mersul .cercetărilor. Gaspard Bertaut" '

'

'

'

- Cine e acest Bertauf? întrebă Richard . .- Noul şef al reţelei de informaţii din Franţa. Bertaut e.. numele sub care ligurează în corespondenţa noastră. În realitate se numeşte Charles de. Montigny şi este fiul unui senator. Richard zâmbi. · - Ştii să-ţi recrutezi oamenii, Lafont. - în serviciul dumneavoastră. nl.l mi-e permis sa dau greş~ .. ·_ Să trecem la afacerea Cer'licey. Nu crezi că banca noastră de la Paris va avea neplăceri? - în registrele noastre colonelul Cernicev figurează sub un nume d? împrumut. Compli;:;aţilie sunt excluse. - Să dea Dumnezeu. La1ent să nu te îr.şeli~~ Grami diner ia Sunderland House. În saioane se .aprinseseră luminile. Mai era a ii.Jmătate de ora până. 'Ja soSirea invitaţilor, În marea sufragerh:î c -nas·a_ lungă. ornată cu·crfslale şi flori aştepta pe cei o sută de convivi. Va!eţl şi Iache! cu peruci pudrate !er.minau u!fimele pregatiri, În camera sa, Richard Sunderland se Tmbrăca -·1·r,af11te.a oglfnziL COatoruf îf orârtduia ·artisitic cute!e păru.:tJi ,alb, cu reflexe argintii·. Primul valet H ţit,_ca"

368 ···-·-····--~

.

'

--

···-

·-·

1/lNTILĂ CORBUl .

fracul de catifea verde cu nasturi de aur. Pantalonii d.e satin alb prinşi sub genunchi cu catarama de aur, cămaşa •de mătase.·cu jabol.l şi manşete de dantelă, ·. etau de o croială si ·de' o finete fără rival. .. • Richard (r(lplinişe cincizeci Şt.opt de ani. Eleganja vestimE)ntară rămă$ese una din marile lui plăceri. In Ciuda Vârstek 'nu pă~ea ridiCol. Silueta lui păstrase afura tihereţji. Părul aJb pătea pudrat. ·.... Amaury. de Chaflais purta un fra6.albastru. Stătea Ope uh scau.ri Şi urrr)Ş,r.ea, i;unoscŞtor;·toaleta "marelui /tîogul''. PHnde vervă, iriŞira anecdote savuroase de la Curtea irrlperiâliî. Spre a face plăcere şefului său care . nu-şi ascundea aritipatia faţă de împărat, îl prezenta pe Napoleon in culori întunecate. - ... Şi . acuni să Vă istorisesc o întâmplare care ,zugrăveşte mai· bine decât orice, parvenitismul ,;l"nareiui'' Napoleon. Nu. de mult, a invitat la o Vânătoare pe <::ontele de 'Metternich. Prânzul urma să fie servit în .pădurE!: Pesbh.alul de serviciu întârzia să aducă mâncărurile .. Napoleon era nerăbdător. Se mai aflau de faţă frâţii săi, Louis şi Joseph, precum şi Murat. Ca săc.Şi impresioneze invitatul, împăratul a chemat .fa un moment dat pe louis: "Rege al Olandei, te rog. informează;te de ce nu suntem serviţi?" Louis a e~ecutat supus. ordinul. După <::âteva minute a revenit, anunţând că prânzul va fi servit de .îndată. Un alt şfert de oră de a(lteptare, Napoleon, impacientat; a poruncit: "Rege all\leapqlului, ducte şi spune-le să se grăbeasc"!" Murat a plecat până la bucătăria de campanie şi s-a înapoiat asigurând pe împărat că serviciul nu va mai întârzia. Iritat că minutele continuau totuşi sa zboare, Napoleon a ordonat lui · Joseph: ,.Rege a! Spaniei, pcn,mceŞte să se aducă de ·îndată. ceva ce se poate mânca" .. Acesta a aieJgat la .bucătărie, şi !:h:i inapoiat in sfârşit in fruntea cortegiului de . Jâchei încărcaţi ,cu tăvi pe care Jumegau' fripturi apetisante. Metternich a rămas atât

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!R

--

369

de impresionat de această "scenă," încât în aceeaşi seară a declarat unuia din secretarii săi: "Este într-adevăr extraordinar acest om care îşi permite să trimeată 113 bucătărie trei regi spre a-i aduce prânzul". Richard râse. - Parvenitism imperiaL În aceeaşi clipă uşa se deschise în .cal_ea lui Jules. Lafont care iinea câteva foi de hârtie. -"· Mă iertaţi, ;Mdnsieur, se adresă el lui Richard, Chiar în acest moment am primit un mesaj de la Paris, în legătură cu afacerea Cernicev. · - C"ernicev? întrebă Challais. Colone!u! cu ochi languroşi de orientai?.Se zice că nici o pariziani" nu·-i " poate rezista. -" Chiar el Monsiewr. · Lafont se întoarse spre · Richard. -· Nu cred că ar fi potrivit să citesc textul acestei note în faţa personalului de serviciu, spuse el in limba spaniolă, "spre" a nu fi înţeles de slugL Chestiunea e oarecum delicată, Monsieur. Richard ridică" din umeri. Îşi concedia· totuşi servitorii. - Cu ingăduinţa. dumneavoastră, zise Lafont, voi trece la lectura acestui raport, care aduce noi şi. .. hm... interesante preciziuni în legătură cu afacerea Cernicev. fiichard se aşeză pe. un .scaun. · · . - Să te auzim. Sper că nu e prea lung. Îmi aştept invitaţii.

Lafont începu să citească: "Afacerea Cernicev a luat o intorsătură senZaţională. După _ eniiteres. ·ordirnAu1 de arestare 'mpotr'v' m· ,,! il>"'>'l~tr•,·i r,n;r·H~"'>! , , o. co'C\"'c'"tf•·!' -1 r :t,:;;o:..: .,., v'"'~rn:,....e" .... ,_._,"-' :'='· u •" imperiale generalul Savary, duce .de Rovigo, s-a deplasat personal :a domiciliu! acestuia, . pentru a opera o percheziţie. Din primul moment, atenţia i-a fost afrasă de Lin mic bimu, în care, după spusele ."ţ

~>

~-•yl\,;,

370

VINTILA CORBUL

.servitorilor, colonelul îşi păstra corespondenţa şi tlocumentele. importante. Vă închipuiţi • stupoarea ;~ucelui de Rgyigo, c,ând în· locul pieselor compromiţătoare pe care se aştepta s.ă le descopere. n-a · găsit . decât câteva pachete cu scrisori de dr:ago.ste, legate cu panglici de. diferite culori. Qerriîcev, eate hu.pierdea ocazia să dea în vileag .QlimeiŞ (jdamnelor.ce-i acceptau omagiile, lăsase la .dispoziţia .mjliistruh.!i poliţiei· tqate: scrisorile primite :qe la. numeroas~le· hli •armmte: această ocazie, ducele a a:lfut pe\)iQHa surpriziisă afle Că .ducesa .de Rovigo îi Pt!_sese, .niŞte .podoabe cornoase de toată frumuseţea: Intre() serie de misive înflăcărateadre.sate colonelului, dLicesa aplica. soţului ei cele mai injurioase epitete, printre care bădăran, panlenit, imbecil, maimuţoi bătrân şi slugoi al lui Napoleon. Singura satisfacţie a ministrului poliţiei - dacă •aceasta se poate numi .satisfaCţie - a fost să constate. că mai. avea numeroşi tovarăşi de suferinţă printre marii demnitari ai Curţii lroperiale şi printre reprezentanţii inaltei societăţi pariziene. Dintre pachetel~ cu s.crisori de dragoste adresate colonelului t;ernicev, cel mai .volurhinos era cel primit d.in partea unei(joarnne, al cărui Rume aş fi preferat să-I trec sub tă.cere dacă însuşi impăratul nu I-ar fi dat in vileag, Persoana in chestiune" este Mrs. Sandra Sunderîand. Mr.. RoberfSunderland, informat ulterior printr-o indiscreţie. a uo.ul personaj de la Curte, s-a adresat generalului Savary, ~care nu a facut decâtsă-i confirme tristul .adevăr"~ " Jules Lafont făCu o pauză. -· Să continui? întrebă el, puţin jenat, ·~ Te rog, il. invită Richard', .care se congestionase . uşor, Jn viaţă nu calci nurnai pe trandafiri. ,,La Paris, acest aspect al afacerii Cernicev afăcut . mare ·vâNă. Persoanele compromise nu mai îndrăzneso:: să .apari!, irî societate.· Bineînţeles, acest

Cu

Olf\IASTIA SUNO.EA!..AND BE'AUCLAIR

foc de paie se va stinge treptat. Va fi deajuns ca •Jn .alt scandal să aprindă opinia publipă,. pentru ca afacerea •.Cernicev să fie data uităriL Voi ·reveni cu amănunte.

Gaspard Bertm;tY Urm'ă 6. tăcere. gr?;îa, · pe .care. nici Lafonf. şi nici. ChaHais nu cutozară să " o. tvibure; -- -- Richard <ăsucea pe degat !a;1ţu! de aur Ş:i · ,'

· lornicnu!uL · ·· · · --_- -JntereSant, fo~rte int8r~Sant; rosti' -el· dUpă câteva clipe de gândire /\ce:st Bertapt pare U'l tânăr cu resurs(l. Se ridi_c_ă- de pe ·sc~Un şi s~ apropie de LcrlOnt, pe care-I: bălU - pe U_măr ·Cu . a.fectată -~iOioşt~. - A'1 - co"'ho· '"•'ni 'n '"" __ ,c;...., _•atcr'r u_ ..1. .. ,, 1 dr·a~u·• m~1· _ ... , , ~o~-· ,.,,.;,, -. prh/e-şh!f'·sp·ţl'a_ fiuhii_ ·meu R~Jbert,_ voi :.:av~z:a. Si -âcum·. să :coborâm. Primii .oaspeţi trebuie să sosescă .. ~

--~ --'-"-~

~

~F

c...~.-

""'-....~;.>a

-·--

Câteva :'?ne dUpă -i.3_Ctura raportului con-ftdenţiai al iui· :Berta:ut;. Richard pr~::--d-- o -·Scrisoare-- dln partea. h~i Ro'bort su··n..;e,;~·nct'' . Se '··ser~se· ·u·n· ·lac· h"'U <\J • "'"'l'ndoa Iumânări!e din girandolele d.e pe Cămin. Riohard desfăcu încet misiva. presimţea că . Robert îi scri.a despre nenorocirea sa conjugală. Nu se înşelase.Pe primele pagini scrise mărunt şi nervos, diplomatul familiei îi' relata unele aspecte .ale ..afacerii Cernicev. Pasajul referitor la adulterul Sandrei era redactat în termeni . moderaţi. Printre rânduri se citea. însă că aventura. amoroasă a soÎiei sale îl .costase multe nopţi nedormite. Catre sfârşituJ ·. scrisorii, Robert ii vestea hetărârea. sa irevocabilă de a obţine divorţul. · · · · ",ubirea mea pentr.u Sandra s-a stins. Nu mai am pentru• ea decât dispreţ şi scâ·rbă. ·Vă fac o mărturisire. Am ajuns să mă intreb dacă. Howard şi ••

'

-...,.

.

\.,;;,III;#

<

_

-~lf

,

Q,

_'

'

,~

f,.!~.d

1

'wl

V.INTilÎtCOFIBUL corespondenţa şemnată de soţia mea, şi găsită lâ coronelulccCE?rn.icev reiese Că lel,gătura lor .~ura.d~itrei anLVă>d9 să'-'rril încredinţaţi

trl:S sunt copii meL 'Din altă misiune;. rvfi~e

cu

f"\eputinţă să mâl·rămăn 1
Am .. senzaţia că pe'strada, in sa16ane,. la birou, sunt urmăflt de .p;riviît pa.tjociîritoare. · .· ·. . Aştept cu legitimă nerahtlare dispoziţiile .dtimneâvoastră. ·. · ··' · · · •

Robert Suoâerland." ',>

-- -_,--

-

_:_- ---

_:-:t; --

- - )_-

- -

· Richard împături scrisoarea. O aruncă · întrcun sertar destinafcorespond!mţei personale. DiplomatUl familiei .o himerise prost. Era de necrezut. Robert se bucurase întotde;wna de. mare succes la femei. · .. Sandra jcf preferaSe•totuşFpe colonelul Cerl'iicev. Era . ··. di:r ·presupus.. că numai :exotismul. acestui ins o cucedse. ~Uniformă . militară .reputaţia de irezistibil. · .Don Juan, dulceaţa fructului oprit, contribuiseră la . · .capituJareil Sanctrei.. Bineînţeles,. ar.· f.i perrit?il .ca bănujelilf:llui "Rob~rt în ceea Cî' privea. p
Viena;• •

"De multă vreme intenţionam să.•creez o bancă)n ·

Gapifala.Jmperîului Austda. Ct;laHals îţi va pune Ja dispdziţie capitalul• necesar, Monsieur de Metternici"' Tţi va fi d.e. folostn a<;eastă Chestiune, GU atât mâi vârtos GU câţ guvernul austriac mJ-a solicitat de curâmf un ililpwmut. ):e · alitorizez să GomuniGi

373

DINASTIA SUNDERLANO BEAOCLAIR . ··--··-·····~

personal prinţu!ui Schwarzenberg că cererea Austriei va fi satisfăcută . .În ceea .ce priveşte hotărâre<~ ta de. a ir)!enta. acţiune de divorţ; socotesc· cii nu e .cazul sa te pripeştL în lumea noastră virtutea este foarte slab . cotată. Afară de aceallta; despărţirea ta d.e s.andra .. ne•ar pune .într-o situaţie critică faţă dţ Montorgueil. Continuarea unei . colaborari ar fi periclitaHt Interesele noastre sunt strâns legate de ale lui. · E pre!en.lbil să. ajungi la ·o 7mpăcare, sau cel puţin la un mo.dus viv.~Jnf:Ji c.u Sandra. Pe viitor să fii mai vigilent. Nimeni nu te împiedică să-.i plăteşti infidelitatea cu ac(:leaşi monedă. . · . Sper să ne revedem în curând. Am de gâno s.ă vin în Furopa în· toamna acestUi an. Până atunci, ,temporizează: Las'ă vremea să netezească.asperităţile. Mâine .ai să priveşti. cu filozo(ie. gestul Sa~JQreL Curaj, Robert! Nu lua hotărâri pe care mai târziu ai .putea să le regreţi. N-ar fi fost m!'!i bine să U cu .Sarah? Mediocritatea fizicuhJi ei te--ar fi însurat - - - - - -. - - - --- . - ferit de neplăceri le întâmpinate alături d)'l.Sandra ln sfârŞit,. acum . trebl!ie .. să f;3Ci b6nn~J mi.ne pour ...

te

/'

tnauvais jeu;"

.

··. .

·

. ·

.

· · ·· .·

După ce. incheia scrisoare, o sigiiă şi o increoinţă primului curier care .pleeli spre Europa•

•

'

''

Capitolul. .douii:r,if{Ci şi patrtu .. . . '•

-·

'

'

'

· .pe~tr~ ~l?l:iard timpu~. căpătase aripi .. Zile!e, saptamamle, tomle, an!l chiar se rostogoleau cu . iţlţeala crescândă:, ca ·o avalanşă pe pol(âr.nişu! .unui

muf1te. '

.

'

..

• .

'

•·•··· psjh()logti spun că scurgerea vremii pare · v~rtigin()asă .oam(;lnilor vârstni.ci şl relativ înceaţă tinetiio( Consta.t'area are .un grăurite de :adevăr . . Pentru copli.qn an face cât Şaptezeci. Timpul e leneş nu numai pentru c()piiJ .nevârstnici, ci şi pentru tinerii pare pti\ISl;C cu nerabdareispte orizOnturile Unui Viitor mal îmbi.etor decât Fata Motgana, Oamenii maturi, care se potichescjn prag tiriie tot mai anevoioase ale vieţii, se conving că aU alergat după un miraj. Unii se descurajează şi t(lnunţă, la luptă. Resemnaţi, se cufundă în rutina unei existenţ9 ce nu le mai poate oferi nimic. Alţii se zbat, înoercând să mai realizeze · .ceva din .idealuri(e ].or. Dar şi pentru unii. şi pentru al.ţi.i, n.eastâmpa.r·u 1, .nerăbdarea se tocesc. D<;Jziiuzionaţi, fără. a rnai aştepta mare lucru de la. .viitor, se .ingroz6llc de .trecerea timpului, care·.le .fuge c.a nisipul printre degete, făgăduindu-le doar bătrâneţe şi neVoi; Bătrâl1ii privesc cu drag îl] urmă, .

..

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

375

-=---~--~

căci

trecutul le aminteşte tinereţea, epoca de aur a viejii. În schimb, îi înspăimântă viitorul care se identitic·a hidos cu moartea. Richard făcea parte din categoria puţinilor aleşi care .îşi realizase aşteptările. Dar şi pentru el timpul se. scurgea repede, Avea atâtea de îndeplinit intrco singură zi încât nt.[ era în stare a .le prididi, intre răsăritul soarelui şi .miezul nopţii. Când ridica fqmtea ·de. deasupra maldărului de hârtii ·de. pe birou şi i$i , arunca priVirea asupra . penduleL rămânea uluit de/ repeziciunea cu care so depăna !Irul timpului. Richard nu se temea de moarte, fiindcă .ocupăţiilt; nu-i lăsau răgaz a face speculaţii ·filozofice asupra vieţii şi a apusului et Nu se deosebea de acei oameni care refuză să conceapă că ii va secera moartea, deşi ştiu cu precizie că orice început trebuie să aibă si un sfârşit

De la o vreme îl apăsa o oboseală grea, ciudată. Nu se lăsa înfrânt 1şi dădea sem a că. o singură clipă de slăbiciune va fi urmată de .altele: Şi .nimic nu e mai .greu decât .reluarea activităţii, după o perioadă de repaos. Somnul şi câte .o plimbare matinală constituiau singura lui odihnă. Banchetele, recepţiile, spectacOlele, călătoriile; nu erau pentru el. decât obligaţiuni pe care şi le impunea in folosul bunului mers .al afacerilor. · · .. . Numai colecţiile lui de tablouri şi de cărţi rare îi mai. procurau bucurii. Agenţii săi din Europa achiziţlonau. pe întrecute pânze de valoare şi tomuri cu care s-ar fi mârîdrit si biblioteca Vaticanului. ' . In ultima scrisoare trimisă lui Robert îi tăgăduia că îl va vizita in toamnă. Proiectul acesta nu mai era realizabil. RicHard .nu putea pleca în Europa, tocmai acum, când Statele Unite se aflau în preajma '

-

războiului. Belici.Ştii Keritucky şi

din Congres în frunte cu Henry Clay din Felix Grundy din Tennessee, preconizau

.::.37:..:6:.....__~'--------...,.-----c=VINJILA CORBUl

imediata descliide~ea a ostilităţilor impotriva Angliei. Motivele invocate de· ei erau în număr de..patru: înrolarea forţată a. americaoilor pe vasele de război britanice, hărţui rea. cabotoarelot americane de către crucişătoarele engleze, .blocusul coastelor europene virtut€)a Căruia englezii capturau arbitrar .orice vas care naviga •pe mări· sub pavilionul .Statelor .Unite şi, .in. sfârşit, ordinele· consHil.lluL . Pc serie d,e incidente ridicaseră temperatura opiniei p\:lt\lic<:;: · Năva britanică ele război · "Leopard" cu cinci:leci (le· tunuri, orâon~e·. fregatei americşne ,;Chesapeake", cu tr€)izeci şt şapte de tunuri, să predea câţiva dezertori englezi, inrolaţi in echipajul acestuia. Faţă de. refuzul americanilor, "Leopard" ·deschisese . focul, înec.ând În. sânge puntea lui ,,Chesapeake", care plecase pavilidnul. Ceva mai· târziu fregata Statelor Unite, "President", cu patruzeci şi patru de tunuri, bombardase corveta britanică "Little Belt", cu· douăzeci de. tunuri, redu când-o la tăcere după un sfert .de oră de luptă. Revanşa fusese salutată cu entuziasm de poporul. american. În faţa Congresului, Preşedintele expuse un raport amănunţit in care enumera peste şase mii de cawri de înrol.are forţată a americanilor pe vasele britanice, · . În răstimp de trei ani.· Mai .erau şi alte cauze. care pledau pentru intrarea Statelor Unite în război. Colonistii din . .. ' . .teritoriile . . nord,vestice sufereau necontenite atacuri din partea indienilor. lui T!:!cumseh, încutajaţi. pe .sub mână de agenţii .. britanici din Canada. Pe de altă parte, anexioniştH din.· Congres Visau să invadeze Canada britanică şi Flori da, aflată încă sub· stăpânirea Spaniei, aliata Marii Britanii. · Cel de.-al doisprezecelea Congres reunit in · decembrie 1811 era de.osebit de cele precedente. Majoritatea membrifor ;erau elemente tinere, care condamnau spiritul de fmpăciuire şi temporizare al

in

.

.

DINASTIA S.UNDERLAND BEAUC.LAIR . înaintaşilor.

Her.ry Clay, speaker al Camerei Reprezentanţilor, cerea Congresului să spele onoarea ţării şi să îmbrăţişeze singura alternativă posibilă, războiul. Numai federaliştii, conduşi de Josiah. Quincy se pronunţau pentru pace. O conflagraţie, susţineau ei, ar împinge State.le Un.ite la dezastru. Preşedint;3le Madison, o ·fire pacifică, încli.na să adopte punctul de vedere al federaliştilor. Alegerile prezidenţiale băteau însă la uşă. Dacă ar fi militat; pentru pace şi"ar fi instrăinat voturile.. democraţilor lui · Clay şi Calhoun care .deţineau majoritatea în. Congres,. compromiţăndu-şi astfel realegerea. · Şi ţara era divizată. In vreme ce Statele din Sud şi din Vest favorizau războiul, New YOrk. şi in special New· Eng!and, acţionau cu energie pentru menţinerea ·neutralităţii .. Richard Sunderland Simţise dinsotro bate va;ctul. Din informaţiile obţinute, reieşea neîndoios că !ab:>ra belicistă va avea ~!timul cuvânt, Federaliştii n•aveau sorţi de izbândă. In războiul de opinii dezlănţuit ln Statele Unite, Richard dădu dovadă de ;,: m'are duplicitate. Cea ma:i răspândită ,gazetă _a sa. ,1 Evening 'News", SL!Ştînea făţiş- caUza Jeqeratiştiior-, altatîî lui de totdeauna. În felul acesta îşj m·anitesta p_ub~_ic stato.rnicia poiltică faţă de partidul cu care co!aborase pe~te două.zeci şi cinci de ani. Toto):latâ îi menaja pe englezi cu care. avea tot interesul .să menţină relaţii de. prietenie. Ziarele .,New York Post" şi .,Boston ·Herald" controlate în taină .tol de el, milîtau cu înflăcărare pentru război, ceriind a se grăbi înarmare?< ţării şi a se constitui noi unităţi miiitarE!. Calculul lui Richarţj era simplu. O ţară care se pregăteşte de .război are nevoie de arme. Qri uzinele de la New Schenectady si Terrytown erau_ perfeet uti!ate pentru a faGe faţă eforturl
378

VINTILĂ

CORBUl

drapel cincizeci de mii de militari. r.otodată, autorizase lansarea unui împrumut de· unsprezece milioane dolari. >.Richard ·ar fi datdov:ad.ă de lipsă de abilitate, .dacă n~ar fi. prins dili zbpr această ocazie de a recolta noi ·bene.fi.cii. Ziarele sale·· ele coloratură belicistă dimunţau qpiniei . publice insuficienta pregătire · militară . a fării. il) artfcol.Ei violente, conda.mnau pblitiga.ecbhomică•gezaS;trgqâsăia fOstului preşedinte· ";Je!fer.s.on $1· a lui Gallati.n, .s€lcretarl'll său de stat .la tr'etorerie. Trupele.StştelorUnite cuprindeau in 180.9 nt.JmP.i trei mii de oameni, secondaţi de o miliţie .nepregătită şi neantrenată. Flota alcătuită din şase fregate de prim rang, era incapabilă să asigure pa;;;a · intregului litoral. · in primele zile ale. lunii mai, Richard primi .la Sunderland Hou·se o vizită aleasă. Ambasadorul Angliei, Sir August John Foster, v:enea să-I salute în nu.mele primului ministru al Marei Britanii, Mr. Perce~tal. Richard .cunoscuse pe premier în casa ducelui de Queensberry, Vizita• nu era decât un pretext. Sir John Foster voia să stabilească legături. personale cu cel r\lai de .seamă reprezentant Iil marii . finanţe .americane. .Richard nu fu prea încântat de onoarea care i se· făcea." Nu-i convenea să afişeze sentimente anglofile în .acele momente de înaltă tensiune politică. Primi totuşi cu cinste pe ambasador. În salonul veneţian, scăldat în lUmina candelabrelor de Murano, cei doi. bărbaţi se întreţinură amical despre" cunoştinţele comune din Anglia, despre . artă, muz1ca, literatură. Cu tact diplomatic .Sir John se ferise să atace problemele politice la ordinea· zilei. Abia după o oră de Conversaţie mondenă, socoti Că sosise momentul să abordeze su.biectul care-I interesa.

OINAST:IA SUNOERLANil i'lEAI.lCLAIR

--"-'-'-'-"----'--~

--- Ce păcat că atmosfera cordială, pe care am întâlniho_ 1n casa dumn_eavoe~stră, nu domneşte in prezent şi între popoarele npas.tre, suspină ambasadoruL -Bir John, vă împărtăşesc regretuL Sun.t încreditlţat ,că _relaţiile se vor ameliora. Originea _noastră cornur.ă ne-ar îndrltui să avem şi interese comune, - ---- D_ac.ii toţi corn patrioţii dumneavoastră ar fi tot

oe· clarvăzător!.-

relatiile ,dintre•.Statele Ur)ite .sl Marea Britanie n•ar fi _atât d~ încordate. V?>., asigur'1fvk. Sundedan·~. am sosit pe pămâiHul .acestei ţări cu _atât

inte_nţla-

· c_utată de' ·a -umpezi- CHverf}'enţele care-- n·e despart. Aş fi fericit; aoaugă diplomatul, după o pauz~ -savant calculată:, dacă m·-aţt -sprijini în aceasta 'Jperit :Ser:vicWe pe -care_ le-aţi adus -pân'ă în p rezeni'f'1.ngnei, a do_ua ·durnneavoastră. pat-rie, mă fac sli cr0d_ Că

-nu

·mă· ,, veţi

refuza.

Richarcf se înclină. - Voi face tot ·ce-.mi va sta în putinţă spre· a va t)şura .misjune_a: ·Din nenorocire; Jn aCeactă tară Anglia are muilf duşmani. 1\J•aş putea s_ă afirm că arg!)mente!e lor sunt i.n intregirne neîntemeiat?. Libertatea mărilor, pe care Mar;:;a Britanie refuză să o re-sr.iecte,- 'i:.. a c:-eat- un cu retU -de opini~- osfiL Ambasadqru! işi muşc.'l uşor buzele. - _După_.. -_câte ~Ştiu, na\/Bie darnne:avoa:stră, Mr. -Sundedandt. nu ·aU-· avut rnuit de ·suferit de pe urni a blocadei c:_oasle!or Europ<~"L- Avantajele de care m-am buc.ur.::!t. Sir ,John, s-au· -datorat unu{ -'SCh}mb ·de- ·-:senrfc'i'L Am furnizat Angfiei tmprurnuturi .·de stat~ atmament, i"nformaţî! şL .. aşa mai departe. Richard . precizase astfel că nu i se · făcuse ocâncesie ca ambasacto·ru! n.u trcbui·a s-ă-! . ·•si soco!eas.că obligRtu! Ang!iei. Sir Joh.rl · prinst3 a~Uz1a. lnterJucutottJ! său ;ş1 dezvăluîa spiritul mercantil. Do ut. des. .,

-

tragă.

Ar fi straniu ca. vasele de. să ., .. .. razboi americane -

asupra vas.elor britanice, folosinducse de tunuri· ·. furnizate.•de dumneavoastră, •pfietepui.Angliei, spuse diplomatUL . · · ·.· · · ·. ·. · ·. Richard 1$i mijng:âie Cfavat<) tl.€! fÎ1atase aurie . . : ' s(r Joh9\•Yziriele'.mete .de la'CătdiH au turnizat Angliei şi aliaţilor ei armar)i'ent în Valoar.e de patruzeci ,Ce rniliqane Jivre .. Pe:<de a(tă [parte, ar fi absurd a. mi sil Gf!teba uzÎqeJe.mele d~)a New Sch_ehectady sau . '[tlr(ytqwn să bq ~~.l"l"liz'eze ab:n a.mentcfbr.ţelort.ni 1itare· şÎrJ'ericaile,· Ma~e'ă' fitÎanţă şi matea' industrie, Sir . JOt)n, ku.· dfÎpăşit stadiul· lngrădirilor naţionale. Ambasadorul·· f(lcu uri gest ·blaza.t. . · .-.· N.u vă, .contrazic, Mr. Sundeiland, v-aţi pus vrepdată •întrebarea: ce scar inţâmpla.dacă vreunul . dintre staiele în chestiune v-ar aplica represalii · •·· · . fiflldţă•ii înarmaţi duşrnaqii? ··.··.·.·. - Repr<Jsalii? Ce.:fel de represalii? 'Faceţi aluzie la •p.Psibilitafea. t:ontlsqării ·bur:>Urilor rrrer~ de,pe teritoriul ••· Angliei?. · ·· · .• ·. , .•~ Ipoteza .rHtr .· fi. exclu!>ă; Rit:bard râse. · . ·-· Guvernele. t~13C, Sir John, marele capital rămâne. îrrplin secoJal XIX"Iea nu ii~d guyernulcare s-ar încumeta - să intre În conflict.Cl!'marea finantă. . ---' - ' -· Fără aurul mw saU al alh:~r·t:apita:lişti, multe. state ar fi intrat până ac;um în bancrLită. Anglia nu face excl'Jpţie . . Ambasadorul apcecie că. mersese prea departec Hict;rard Sunderland. nu trebuia indispus. "Reţeaua lui de . ziare putea să intensifice oriqând campania •. ;împotfiva ·AngHeL fY!area Bi'i.tahie eraprewangajată în cqnflictul cu Napoleon, câ<.să rnai aibă nevoie şi de alti dusmani. • · , '. - Mr; Sunderland, ţin să precizez ·t:ă ipotezele pe care le-am discutat au ·avut .uh caracter pur teoretic. '

'

'

'

'

'

;.

'

'

'

-~

'

3111

D.INASTIA SUNDERLAND-B.EAUCLAIR

Nici nu le-am. dat altă: interpretare,. Sir Johh ... in seara aceea,· Richard. si ambasadorul Marii Britanii. se despărjirâ ca doi · bun1. prieteni. Îş1 -

---- Jă_gâdu ira să. _-se :r'evadă.-

h··

re·aJitate amâridof -.erau

n·em--t.dţ-'u·rnilt,- -A-mernr1tăTl:fe_ }:itju~-rzn~e aLe c · ambasador,Jiui inc!spuseseră .pH R1oJ:mrd, i'l' poziţia

··. rigidă a ac.estuia ir;itase pe repreze11tantul diplomatle; ·· ·aJ Marii Britanii · · · · • . . I11 ac.eeaşi seapl ~ai primi uh oaspete. · · Randolph ·Forbes, cuscrul său, dorea s.ă"i vorbeasct, într-o chestiur:Je ·deosebită .. Senatorul american şi ambasadorul britanic se incrucişaseră pe scara casei Su11derla1'1d .. ·se. safutaseră distant, tără să se . oprească. Diplomatul ·se urcll.se în trăsu1 ă, iar politicianul pătrunsese în vestibulul .clădirii. RJc.hard primi pe Forbes în. acelaşi salon veneţian, în care discutase si. cu Sir · John. <Senatorul se răsturna ' -- într-un jeţ. . - Un pahar de Madeira sau ·de,Porto? întrebă gazda: deschizând .dulapul de băuturi. ··-·· ;Vrei să fiu.sin:cer? Aş prefera ceva mai alcoolic, replică .senatorul. Un whisky ar fi cei mai potrivit. -.Cu apă? ' · · -. Fără. Să miL reconfortez .după şedinţa furtunoasă -la care am· asistat· - Purtunoasă? . ·-. Furtunoasă e puţin zis. Clay, Calhoun, Cheeves; . Sevier şi · Lowndes, au pretins ruperea re)aţiilor diplomatice cu Anglia, în cazul că ordinele de Consiliu nu vor ii retrase de îndată. Ori. ultimele informaţii. de la LOndra indică o .înăsprire poziţiei Marei. Brita.nii. Apropo de Marea Britanie, la intrare·. m-am întâlnit cu ambasadorul Foster. ·-·· M"a intrebat 'de sănătate, ~eplicăRichard senin, ·fără a m.al aştepţa să i se· ceară explicaţii suplimentare. ln felul acesta punea capăt une1 chestiuni pe care nu voia să o qiscute.

M;;

,'

a

··V.I,..Tli.;ÎiiCORBUl

~~~~~~~~--~~

.. Senatorul înţelese lecţia, ·. Captil său masiv de proconsCll roman, se profila pe fondul aimiu al unei tapiserii ce ·rntăţişa o perspectiyă veneţîatră. • .:c__. Vin ·direct .de .la 'Casa. Alba, .zise el. Duoă şedi11ţâ am avut ;o ~onvotbire cu .Preşedintele, Strict . coflfidenţiala. ,Forbe§îşi luă !ln atlf important. Azi sun! emisarul; său ' ' · · ·. ... ·.. .···•· . · ·· . . · .•...•__.. rvfr.l\lladisO:tr.mă df)oi:&ază .cu.un mesaj? rosti Richard .cu; uş.oa.răJtoiJie. ···. · . ; · ·. .• · •.· •.. .<. ··-.· Da; Pieşedinfefe sotfcita "spriji.nuL •" . : -·. Js;./e riel/crie (J"e vrSl.lH 'împrumut? . . · •-· El no. Dacţi!!ra are. · .-• Şi pentru aceasta era nevoie de un mesaj din partea Preşedintelui? .· ·-. De ce 'eşti răutăcios, Sunderland? 'întrebă cu reproş senatorul. GuvernuL a .lansat inca din martie ul"l împrumut de. unsprezece milioane .dolari.· Până acum nu s-a subscris nici iumătate. Richard umplu eLi whisky paharele: -·Nu m1f intereseaza rmprumuţuriie "de ră?boi. .Sunt partizanul neutralităţii. ·· Forbes -ridică paharul în sănătatf;a gazdei, apoi 9H goli dintr-o sorbîtură. ·· · · -. Ştii blri.e . că şi preşedintele. e uH pacifist convins. Dar evenimentele îl depăşesc; Ţara vrea

*

război.

Care. ţară? Galhoun, · Clay şi.· compania? · ·-.Aceştia reprezintă :ţara, .Sund.erlar\â. .-. Nişte ener!jumeni:, Abia.· ie"a. miji( ·mustaţa, replică sec Richard. ..: ·..t.. · - Preşedintele nu ·mal. poate da inapoi. Trebuie . · să. meargă cu ţara. Foarte bine. :$i ce. nevoie are. de mine? - Face apel .la spiritul. dumitale patriotic . .-.Eu. nu sunt· patriot, Fo.rbes. ;Sunt financiar. Senato.rul tuşijenat. 'Mai'sorbi o înghiţitură· de whisky.

383

DJIIIASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR ----~

~·.· · E

vorba de împrumut, Sunderland .. Dacă al . s.ubscrie ş.i dumneata o cotă, cercurile financiare care îl privesc cu neîncredere ti-ar urma pilda. ~.De ce aş .restabili increderea într-un imprumut care nu mă interesează? Forbes îşi ·drese glasul. ~ Ar trebui să te intereseze. Milioanele acestea Vor fi. folosite pentru aţhziţionarea .de tunuri, puşti •. muniţiL. Şi dumneata eşti unicul mare 'furnizor de armament din Statele Unite: Deunăzi am· stat dii vorbăcu Secretarul de Stat de la RăZboi. fvll"a vorbiti . ·. . . . de programul de înarmare. E într-adevăr vast. Bugetul militar pentru acest an prevede 11 817 000 dolari · ·pentru armata de uscat şi 3 959 000 pentru marina de '

război. ~

Târziu, Forbes .. S-au trezit dm amorţeală abia acum, când războiul bate la uşă. Cine ar putea livra în timp util .armele şi muniţia de care au nevoie? Nu uita, dragul meu, că suntem pe punctul de a declara .război unui stat pe care nici Napoleon n-a fost in stare să-I înfrângă. ~ Important e să obţii comenzile, Sunderland. Răspuns.ul acesta, rostit cu cinism,. surprinse plăcut pe Richard. . • .. ~ Forbes, te.Jog fii emisarul meu pe lângă Preşedinte. Te autoriz să-I încunoştinţezi că voi sprijini împrumutul. Nu pot încă preciza cu ce sumă. Asigură-! doar că intervenţia mea va fi spectaculoasă.: Forbes bău până fa fc;rd şi al doilea pahar ~ Bravo, Acesta e limbajul care îmi p!ace. De ·contractele. cu armat.a voi avea eu grijă. ·- Nici eu nu voi uita comisioanele ... Rămâi să cinezi cu mine în seara aceasta? lntâmplător sunt singur. Henry şi 'Susan sunt invitaţi la o .recepţie la Clinton House. · · ~. Rămân bucuros să iţi ţin tovărăşie. Vreau să , be.m în cinstea înţelegerii noastre.

sâ

VINTllĂ

CORBUL

Cina servită împărăteŞte făcu impresie şi asupra lui. Forbes, deprins cu belşuguL · , ' .~ Qeun'ăzf, .pe culoarele Senatulpi, se vorbea de dumneâta. Senatorul Pinkney pretindea. a şti că vrei să înfiinţe:zLo linie .de navigaţie .pe Hudson şi alta pe MississippL · . · · .•. • .F!ichard surâse. . . ~ E.bi!)e informat, Ziiel<:kacestea voi lansa prima navă .fluv[ală;cu vapori, d).nlr~o serie (le zece. lnvE!nţia l~i Fulton deschide· perspeetive eJ?trao:r<:Uhate navigaţie! comerciale. · · · · -•· Ştiam .că monopolul navigaţiei cu vapori pe Hudson şi pe Misslssippi e concesionat societăţii Livingstone and Fulton. · Richard gustă din salata de raei. - . .În procesul Qgden-Gibbons, judecătorul John Marshall . a dat o hotărâre care a. desfiintat acest ' monopoL Forbes clătină din cap cu îndoială. - Nu cred că •hotărârea lui Mars hali ar trebui să te bucure. în prezent, dumneata deţii în mod praCtic - monopolul fabricaţiei armam~entului greu.· Precedentul creat de judecătorul Marshall va îngădui. oricui săcţi slărâroe acest privilegiu. ~ Richard îlliQişti cu un gest. - Dti!gul meu· Forbes, legile sunt făcute pentru c!;iţei. DUlăii .se bucură de un regim aparte ... Delicioase stridiile acestea, nu? '

La 1 iunie 1.812 preşedintele .Madison trimise Congresuluf disCUrsul său prin care cerea să se de.clare .neintârziaf război i\llarei. E\ritanii. Declaraţia invoca numeroasele casu.s bel!i provocate .de Anglia. în· ac!3eaşi perioadă şi Franţa săvârşise o serie .de .abuzuri grave. PreŞedintele .socotea .însă că a declara .simultan. război Angliei şi Franţei, ar echivala cu o sinucidere. Afară de aceasta. Imperiul napoleonian nu

prezenta un pericol imediat Flota sa militară fusese spulberată. .de Marea Britanie, care îşi asigurase o ;-_ -cva.sistăpânire a mărilor. _ La. 18 -iunie, Ccngresu; votă cu :::arş _majontate J:ţ'ecî_araţ~a Pre~~dtnteiuL Din a--::ei morneht stare.a de --: r'i>?b~-~ :-->-;.- -•_;

evl's•~ ,;o ,u.

~,----,~"". 'h~!::.

A

r-rdf".. l''\•ic:::t•d:::;

"'; '\"'l

_·,'S"-rtf·"'!'.'l Lr..nOI\4'

u-""; ...

!'; '~"'a' L./\,,lţ.<'

.0

_ ;;:tv,

de Fnît,uziasm, amevican~i &dJra ;\:tiepl~cerea ·să constate că această campanie militară >t~m departe de a căpăta aspectul unui marş triumfa!. '" · Senatorul Forbes, unuL din promotorii războiului, .se intunaca pe zi ce trece. Ştirile primite de pe teatrul 'operaţiunilor militare nu dădeau satisfacţie. tViajcritatea geneta!i!or er.s;u incapabili, ofiţern nepregătiţi, trupele neantrenate. Într-o dimii)eaţă Fbrbes intră consternat în birou! 'lui Richard: ' -·Dezastru! Catastrofă! O pată de neuitat pe obrazUl armatei noastre! Generalul Hu!f s-f\ predat cu :t9o.te trupele saJe, -fără să fi tras un foc de ar:l\ intreg !eriţorfu! MichigB:n ~ căzut f2râ luptă 1 în ,mâinile ina'micuiuL - Firesc, replică Richard. · hiull e. un bătrân zaharisit, lipsit de experienţa comenzilor superioare. L-aţi pus în fruntea unei armate, numai fiindcă a ' ajuns la gradul de colonel in timpul Hăzboiului de · . Independenţă. -·- BFne!nţeles, lucrurile nu se vor termina aici. Il :·:j)rimele

- rvc~ '_f'\

'rl'rr;
; ___-_--r· C.,.,-, f.."."p -,"";,--.;)~-

_

zile

~1i...,

f~+a ,;5~

r. >-.J\I!i' 1-.... f!:

r -'l~.,,-;·i-:'3 ·~",~1

Tr~rio•"e~ -'--''--',) Q

·'''·~'j-·Uit"::,·;

~1 ,

;,,,;

,,." \'(.<

6 ,ru'l'ped~n~'? ___ , -~i...-~-~:.~,

~-ip ''-'-"

0nn-f;n·"...,~,;c<+l '"'"'''''-lil'"-;_\;•

;·rflfda"eo;:; ......•. ).-""

r>t: vw

;.--.r--'.1""'-:.r;-·11+{;.)~

1

llil""-'·i.'k4vt-w;.~V'-.-,

-1-:::c• [..,,_,.._.

!l,e~matic. V~na nu e a ger.era!u!ui Hull, cf a voastră. Ati îngăduit lui Jeffarson să dezorganizeze

Richard_

'

Jofţ_:?.ie de apărare ale ţării, prin economii absurde ...

-·- - jn- ziua următoare, senatorul Forbes ·.. descompus la faţă. -

/

apăru şi

mai

cu

'-_ -

386

VINTILĂ

COR!lUl

masacra! întreaga garnizoană. E de neconceput Fortul· Dearborn e azi o imensă hecatombă. Când guvernatori! din Massachusetts, Conneticut şi Rhodes-lsland refuză să-şi mobilizeze contingenteJe de miliţieni, nesocotind cererea Preşedintelui, la ce ne putem aştepta? - .. N-aji pregătit·indeajuns opinia publică, Forbes. Sunt neajunsuri inerente. După Jefferson, care ducea politica struţului, Madison, Clay, Calh.oun şi ·. compania au trecut fără tranziţie ia cealaltă extremitate ... · Războiul naval inregistra, din fericire, câteva succese americane, anu·nţate cu lux de amănunte de comunicatele mil!tare. Se .menţiona superioritatea · · artileriei americanilor. - Se cunoaşte că tunurile au· fost fabricate de mine, declara cu patos Richard, ori de câte ori i se · aduceau la cunoştinţă astfel de comunicate. Pe uscat însă continua seria .. neagră a înfrân gerilo r. Randolph Forbes aducea mereu ştiri alarmante. - Ai noştri s-au predat la Queenstown Heights. După o luptă înverşunată, miliţienii generalului .. Renselaer au fugit, refuzând să intervină în ajutorul trupelor regulate, comandate de gl;'!neralul Scott.. Ce spui de asta, Synderland? Am ajuns s·a cred că americanii sunt un . popor de! laşi. .. Peste puţin timp veni cu .altă veste: . .. . - GerJeraiul Smyth a fost degr13dat. E,9 pedeapsă meritată. La inceputul campaniei a .dat o d~;!Ciaraţie grandilocventa, tăgăduind că in scurt timp va ocupa .. Canada'. în loc ·de ocupaţie, n-a ştiut cum să manevreze ·mai bine. spre a evita ciocnirile cu inamicuL. În. cursul ... acelui an americanii înregistrară un singur succes în luptele terestre.· Fermierul quaker

DINASTIA SUNOEfii..AND BEAUC_I:A_IR_ _ _ _.: .:38::.:. 7

Jacob · Brown, In fruntea unei· formaţii de voluntari, puse pe fugă. şapte sute .de englezi la Ogdensburg. Alternanţa de succese şi înfrângeri navale stimulă SpirituL patriotic al· .membrilor Congresului: Aproape îrt unanimitate votară construcţia a patru vase de linie de primă clasă, a şase fregate· şi a. şase· corvete .. ·.· fnfrângerile terestre . lăsară însă un gust, amar americanilor. Negustorii din 'New England şi N€lw York, care sufereau pagube de pe urma sistăriî C0merţului ·maritim, cereau cu vehemenţă a se tregocia pacea: Şi ·în Parlamentul britanic· răsunau voci care preconizau încetarea războiului. Succesele navale .ale .americanilor 11 făcuseră pe George Canning să declare cu . întristare: "Nu .ne rămâne decât.să dep! ângem spulb.erareâ mitului invincibilităţii marinei britanice". Anul .· 1813 cunoscu însă o serie· neagră de înfrăngeri americane.. Puterea ofensivă a rtlicii flote americane· el'.a definitiv epuizată. Cordoane de vase britanice blocau golfurlle Chesapeake, Delaware şi estuaru! Mississippi în vreme ce formaţiuni puternice patrulau în permanenţă apele teritoriale ale Statelor Unite, incendiind şi jefuind porturi şi localităţi de pe • coasta Atlanticului, Congresul ripostă, autorizând 'două sute c:ncizeci de corsari americani să străbată mările si . oceanele, spre a captura sali. scufunda navele ·de· comerţ engleze. ·.Rezultatele raiduri!or depaşiră aşteptările. Câteva sute de nave comerciale britanice fură incendiata ·sau capturate. în timpul acestor acţiuni flota comercială a. casei · Sunderland .suferi mari pierderi, Vasele sale· de' sub pavilion britanic . erau vânate de .americani, iar englezii urmăreau navele . lnregistrate în porturile Statelor· Unite. Corăbiile scutundate sau capturate , erau greu de inlocuit Şantierele navale din Statele. Unite nu puteau fi folosite din cauza blocadei .

.338 briţanicE;,

:V!NTit.A CORBUL

.iar şantierele din Jamaica şi Bermude, deşi construiau î(l r.itm aceeleraţ, .nu parveneau să echi.libreze pierderile. . Supărarea lui. Richard ,era ::;porită şi .de alte cauze . .colonii le spaniol!:) idin . cele · dquă Americi. erau zguduita (je năp(asnice r:ăzboaie civile, care făceau aproape imposibilă continuarea exploatării minelor de aur şi argint In Paraguay, Buenos-Air~s. Chile, Venezuela, NO:~:~a. Grenada, 1v1exico, partizanii independenţei se răsculaseră împotriva . spaniolilor. Luptele er<1U. de o yiolenţă sălbatică. ·. ·Lipsa de informaţii, datorită .cordon ului izolator ridicat de flota britanică în jurul State.lor .. Unite, contribuia de asemenea .să-I irite pe. Richard. Ştirile primite din Europa, pe căi ocolite, erau incomplete şi adeseori contradictoriL Campania .din Rusia, .declanşată. de • Napoleon la .24 iunie H\J2, nu-i era necunoscută: Richard aflase, de pildă; că. la Grand.e Armee trave.rsase .Niemenul, adân.cindu"se .în teritoriul rusesc. În marşul ei triumfal mr întâlnea decât un imens pustiu. Sate şi,. oraşe incendiata, .lanuri pârjolite, puţuri otrăvite. "Mişcările trupelor mele .i-au. derutat pe ruşi, spunea Napoleon. intr-o lună, îmi vor 'cădea .în genunchi." Richard auzise de. ,ocuparea VitebsKului, de sângeroasa bătăli.e de la Borodino, .şi de· intrarea francezilor: în Moscova.· Apoi ,nu mai primise ,nici o veste. Se lăsase parcă o perdea. grea, inexpugnabilă, .·care izolase America de restul lumii.. Abia în· prill'lăvara anului ·1813 u(l dezertor.· din armata canaâiană răspândi vestea că Napoleon ar .fi suferit o inare înfrângere în Rusia. Că ar fi fosţ luat. prizonier .. şi că Parisul ar. fi căzut în . . mâinile ruşilor ...Câţiva marinari englezi de pe un vas cdrsar sosiră cu. alte ştiri, diamJ')tral opuse; Cică Napoleon .· ar fi cucerit Rusia,. lodia şi Imperiul Otoman, iar pe ţarul Ruşilor, pe sultan si pe Marele

DINASTIA SUNDERLAJI!D 5!i:AUCLMR

Mogu! i-·ar fi :-închis ca pe n!şte ani'rr.aie---sâlbf:ţice. In câte. o cuşcă de fier. cu gratii. Un spaniol fugit dir! .Mexjcq împr-ăşti!~ zvonu~ că Lon(tra ar fi iq J!Bcâri ,şf cE: Vi·ena- fusese- rasă. de .ChS. f2ta oământufuL ' ' Veştile erau a:ât .de fantastice, de contradicwrii, încât nici un- om- cu m!ntea Jntreag·ă nu le-er fi dat crezare. Richard spumega de mânie că nu .putea cunoaşte realitatea. Îl ingrijora soarta întreprinderilor. lui. .din Eur.opa. Nu mai stia nici. .. . . . nimic . - 11ici . de Gerald, de Francis,..Andretv~ af:aţî î'î Ang·Ha !3 studii. lot in prim!ivara anulu' 1813 senatorul. Forbes făcu o nouă vizita lui RichRrd, rugându:l să sprijine ultimul împrumut de şaisprezece milioane de dolari lansat de guvern. Senatorul fntâmpină însă un refuz sec şi definitiv. -·Nu SUI1t dispus să sprijin incapacitatea !ui Ga!:t0tin,- -.·dedafă RiCha-rd ·cu dărzen·~e. \Jiei u:1 h ' $ J't , UâC2 ~ ' p. reşeuif~_.e . ~· t ,.e vEl:_'ipilOr f;U-l' va_ 8C0t~d B_ Ci::.?Ul n n ..r rta b an;, ii .... -'vl-.: s·a' re n"nta· ...,-.,-::,:.. J_ 1\nau!s::~n are nevr: '..{"' ,;o;;;~~~>u •.~ ·--lc 'i'r:t;~i la. s8~vic'li~ secretan. dui· T:-ezoreriei. fv'lernoria lui Sundedand era vi·e şi resentirr:enteie spre- greu de stfns. Discutia Trnrerdnc1tă pe care o rq•rtast:" J-.di~l·Q~,...;:; C 1' ~:::<J'i'at·i~, ; Se gr!H:ase '1n rll;'"..,l" ~J<..I;. ~ ...:::.1 ...1 ;'-~" <;~, -- C'ondH·;·,·,..,. ..... . "';''t':: -,·m-p''lll'1"ftr~l,; ,,, \ l . ;,_;,,,,,1..<1 Sl''"'~ "''t arl,..,...!"...a·h;J ;._!;\;;·;·, r-':'>or;~~a· F··...,".h!:ls ru-·.na·n-;a·· "<:1"'0 la -r-, da··. Bon"l.:r_~ rl;:;, u '.'"f~I:V · ;.d ''"":' • l..-'-• • "''V~'il V'-"'-' dOlar Se \.i r1"1r-+,.:h•no. f':'l r-~~
\.J
U

,j,

U

o

,

'

,,

'·

C..i;l•i''~

1'""'

'-'!

_

•

,

'

-..

••

'

'

"

~

~

h

'''

390

..VJN!!LĂ COR.BUL

··---··--

Încârttatî' de acest succes, banctierii subscriseră la . împrumut. Noul sec(etar rle ~tatal Trezoreriei era un · bun prieten· al senatorului Forbes, şi un simpatizant af bancherilor:. Îndată după acoperirea împrurnulului, Richard primi o mare comandă de armament: În august <1Bl3, ·statul emise un nou imprumut .de. 1 500 00 dolari, iar în luna. martie a anului .următor, un ~:lltul de, 25 000 000 dolari. Dirt.momentui'ffl care Richard constată că cea mai mare pJ:irte a acE;stor fonduri luau ·calea uzinelor de armament,. deveni· un· aprig susţinător al împrumuturilor. Daqara era secătuită. Un al Cincilea împrumtJt de 3 000 000 dolari' atrase puţini . suhscriitorL Spre ·a acoperi nevoile crescânde de numerar, băncile de ·emisie inundară piaţa cu bilete de bancă în valoare de douăzeci .de .milioane de dolari .. Creditul public scădea Vertigios, Statul, era· ameninţat de Q;'!'ncrută. Paralel, . . războiul continua cu furie: .. '

'

~

'

.

.

.La 1.0 august 1814,. Richard primi o convocare din partea secretarului de stat al Marinei. Era vorba despre o anc.hetă ordonată . de comisia militară . a senatului, asupra unor tunuri .care explodaseră în timpul tragerii; ucigând pe servanţi. Piesele fuseseră furnizate .de fabrica .. de armament. de la New Schenectady. h prima fază a anch.etei •reprezentanţii Uzinei declaraseră că exploziile se datorau neglijenţei servanţilor, care·Încărcaseră tunurile cu o cantitate prea mare de pu ibere. Repreze11tanţii armatei · susţineau . că vina S"ar datora constructorilor, compoziţia fierului nef.iind corectă. . Pentru lichidarea litigiului, se h.otărâse a se face o · tragere. experimentală, cu ·câfeva tunuri luatec la intâ·mpJare, ·spre. a·•se•· constata. comportareîa · materialului ..

DINASTIA SUNDERLAND BEAUC!.AIR

391

-------··~---~

Richard fusese foarte afectat de această nedorită reclam-ă făcută. tunurilcr sale. Spre a în:?!buşi scar.daiuL puse în mişc8re numeroase personalităţi influente din Washington. Dar tocmai când se credea pe punctul de a reuşi să muşamalizeze afacerea, ur: Ziar din New· York:- informat da un senator ost'! Gasel Sunder!and, decu~nşă o vfoientă campanie de presă împotriva :ui Richard. ,Apărătorfi ţării noastre nu au de iuptat r;qma! cu mamicuL Fabricantii ue arme necinstiti furnizează 'vnarin8i tunur( care explodează în piină .tragere, împrăştiind IT)Oartea printre servanţi. Setoşi de câştig aceşti indivizi făril scrupule nu se preocupă de calitatea arrJlamentu!ui pe care TI fabrică. Non rr·u!UJ,rn sed multa este varianta iozincii lansată de ei. Poporw! american cere să se ia măsuri drastise Jmpotri·;a acestor monştri.'' . Primele articole nu citau nume. Se mărgineau să pregătească opinia publică. Când aveau să considere. că temperatura urcase la maximum; numele !ui Richard Sunderland şi al colaboratorilor săi apropiati trebuiau să apară cu litere groase pe prima ·pagină . . ţ,poi alte gazete din Baitlmore, New Yori( si Phi!adelphia porniră divulge manevrele de culise ale unor bancheri eu si;-npatli federal.:ste, ,care !:1 loc să subscrie la frnprumuturBe lansate de Juverh, împrumutau bani inamicului, cumpărând ln tair;ă bonuri de tezaur britanice şi vânzând provizii canadienilor, în ciuda embargoului aplicat iarăşi de către Congres: Richard 1nţeiese că era ţinta unei campanii organizate, care urmărea să dea o lovitură dublă, compromiţând atâţ partidul federaiist cât şi pe flnanC:arii care-i sustine-au. iv1ai înainte .ca scandaiu-; ' să ia proportii, se impunea ca ancheta ordonată de comisia IT)i!iiară a Senatului să prezinte un rapori favorâbi! uzinelor de la New Schenectady:

sa

392

'VINTILĂ CORBUL

t-a 20 august Richard plecă ia Washington. in că de la Philadeiphia. îi ajunseră la ureche ştiri alarmante. Englezii intenţionau să dea o lovitură puternică Statelor Unite, debarcând torţe masive pe coasta de Est. La 22 august .Richard părăsi Philadelphia, pornind spre capitală, In aceeaşi zi află că trupele. britanice debarcaseră ia Benedict, pe râul Patuxent,. la ·aproximativ patruzeci de mile de Washington .. Richard primi cu îngrijorare ştirea. O debarcare la New York i-ar primejdui depozitele de aur din pivniţele Băncii Manhattan. Deşi serviciile aduse Angliei îl îndrituiau a se aştepta la menajamente din partea acesteia, îşi dădea seama că un tezaur de patruzeci de milioane dolari aur ar fi ispitit pe invadatori să-I confişte, fără a mai aştepta autorizaţia . LondreL lot usi, Richard nu. făcu drumul întors. Voia să . termine o dată cu comisia de anchetă. Un raport nefavorabil nu numai că I-ar fi compromis, dar ar fi generat un proces cu .consecinţe incalculabile. Î$i propuse să ajungă la Washington în seara zilei de 24. Tot atunci avea să afle şi adevăratele proporţii ale debarcarii britanice. Cât de mult regreta lipsa lui Jules Lafont. Şeful serviciului său de informaţii TI deprinsese sfi-i dezvăluie cele mai ascunse taine ai.e ·guvernelor europene: Richard greşise când il trimisese din nou în Franţa. Socotise că prezenţa lui va fi mai necesară acolo, decât în America. în asfinţit ajunse la ultima stalie de poştă care-I mai despărţea de Washington. In vrerne ce i se schimbau caii de la trăsură, auzul său prinse un bubuit îndepărtat, ca de furtună. Pe cerui de :un albast~u limpede· nu se zărea însă zdreanţă de nor. -· Englezii! rosti laconic căpitanul de poştă. Toată ziua au bubuit tunurile. · îngdjorat, Richard. ordonă vizitiului să dea bice ·caii ar.

393

DINASTIA SUNDERLAND BE:AUCLAIR

Când soarele se cufundă dincolo de linia orizontuiui, aţrărură :n Jirecţla capitalei cofc;::fne negre de fum care ţiJlleau drept spre vămiie violete ale vazduhulu!. Cete de refugiaţi cu boarfele încărcate claie peste grămadă în tot soiul de vehicule, pornlră deodată să curgă dinspre oraş. iro ocr:n !or se - ·t -- pamc:L ..... ,R'tc "' • 1;;_-:::tM,j,,n. '"''. O nme,}"'____ ).;; nau"'"''l ., ·"";ţ·1 C!~ee:... .. er_d ce1u: trecură mai departe, 'fără a~i 'răspunde_ Ai tii ii strig ară ne!ntrebaţi:

-..: VVashi;'1gton u!

a:de! l-au dat foc engiezli 1

- i\i r.oştri au fast zdrohftl! r)reşeCli1tPLe a prlzonir,;r. Camero. Reprezentanţilor e în f!ăcăr;; ~· 1e nava,et ' . .Aro. şr. şan:~ere

C astt-

căzut

•l!j" ,..d' l-\!0a t:tr .e:

Presedint<:le a fost ucis' Întreg· cabinetul a căzut in mâinile englezilor! Fugiţi! Nu mai e timp de pierdut! · Vai nouă! Richard renuntă să ma1 continue dwmul. se . ' . , •• -· ., ..•• k mapore 1a stH.ţ:a t:te ;:oş.ta r-.;~1 •na1 gas1 ca1 Ci(i: scrH~u. ' .. • . .. "'' "' h. ('; ...d.Jr:eru Si . un,~atne rnw:are 111 ,recere n:c:,t:~~uonasera toti' ca!i. Se. .cărea că emerîcAn\: erau \n iJH:"' 2 derută. -

.

~

,.......

·~

.

,..

.

~

'!-'

~

~

. 'd

L:F"!SDre ca;;H8.3 s-e re·vars::t OU\-IOi . e •

'

'

,{;

"

....

r~>-uO'ia~L V'

'

La lumfna tortelor p;_:rtat.e de oBmer<;:_ staţiei, F::chard recunosct; întc~c trăsură· chipuf cr!spat a! '<e~qtr··""· ·!•-11' r:...;u,"'l"~S """ ,..,,.;c:\+en ..-.! ;. ·'1 r::~""no•~h .., (J.., ";~'-'·'-. -V"''n"-" , '""'i fJt>"il. ~-' CL ;U ! :'"~''"" •:tJ>• Forbes. EdcNarrl::; îi relată emoţ\vnat condiţli'·a în care ·capitala căzuse -în mâil":ile eng'-szilor. Z:.-or1u1 că preşedintele muri_ se s2. 1J că ar ff ·fost !uat pdzor~er nu corespundea realităţii. Madison • izbutise să fugă împreună cu fntregu! său Cabinet. Apărarea oraşului fl;sese deplorabilă. Miliţienii fugiseră ca iepurii. Trupele r~Jgulate fuseseră covârşite. Richard se îndreplă spre Philadelphia. În cursul călătoriei _remarcă nervczitatea popJlaţiei din oraşele de coastă. Era de presupus că după acest prim

I!I.NTILĂ ~ORBUL

3!14 · ·

;::.:::...:-~-- ····- ··---'~ ···-···

succes, englezii vor ataca şi alte localităţi din Est Temerile americanilor erau întemeiate. Scurt timp ··· dl,Jpă incendierea Washingtonu[ui, englezii organizară. o expediţie pe Potomac .. Debarcară în oraşul Alexandria; trecându-1 prin foc şi sabie. fără efect. Americanii . Aceste. lectii. nu rămaseră .. . . . val.izi din oraşele de coastă înţeleseră că trebuiau să pună mână pe arme şi să se apere singuri. Autorităţile militare, de acord cu pri(Tlarii, reorganizară apărare;:r ·porturilor, Datorită .acestor eforturi o nouă încercare de debarcare a, inamicului la Baltimore se încheie 'cu un eşec. Numai New Yorkul. fu . scutit de neplăcerile războiului. ·

.

În prima zi a lunii decembrie, Richard primi vizita . unui. emisar al lui Lafont care izbutise a se .strecura prin. cordonul naval . britan·ic. Agentul, Charles Bidault. reuşise acest miracol, folosindu-se de serviciile .celebrului pirat Jean Laffite, care cutreiera Golful .Mexic. Anti.lele şi Marea Caraibilor, războindu-se şi cu americanii şi cu englezii. Bidault obţinuse sprijinul lui Jean Laffite, prin intermediul comandantului unţ:i corăbii franceze, care intretinea relaţii de afaceri cu căpeteniile de piraţi. . Bidault • aduse lui Richard ştiri senzaţionale: Napoleon, invincibilul Napoleon, se prăbuşise. După dezastruoasa campanie din Rusia, se reconstituise coaliţia marilor puteri ostile Franţei .. 1812-18t31814 ani grei, sângero$i, înregistr.aseră un şir· neîntrerupt de bătali[ Aliaţii smufseseră lui Napoleon provincie· după· provincie,· ţară după ţară, împingându-1 inexorabil spre Paris. · "Leul n-a · murit încă!" spuneau. les grognards, după fiecare bătăile pe care Impăratul reuşea să o câştige. Dar succesele lui erau puţine şi Jmpo,rtanta lor disproporţionată .cu formidabila putere a·coaliţieL

DINASTIA SU!\iDERlAND BEAUCt.AIR

martie capitulase Parisul. Trădat de · mareşalii săi, Napoleon abdicase. Vu!turu! imperial, care atâţia ani umbri se Europa, se prăbuşise lovit de moarte:· Ludovic al XViiHea, sprijinit de baionetele străinilor, se urc ase pe' tronul strămoşilor săi. La Viena se întrunise un Congres al Păcii. Un Congres de o amploare . nemaiintâlnită Îfl aniJiele diplomaţiei. Capetele încoronate, principi, suverahi, miniŞtri, înalti ecleziaşti, m;;w~şali, se întâlniseră spre a decide noua orânduire a !umil şi .insGăunmea un.ei păei menite. să dureze o mie ·de ar;i ' Paralel cu Congresul de la Viena; se desfăşurau i.a Gand tratative de pace intre americani şi englezi. Discuţiile .erau spinoase. Dar ambii. beligeranţi erau sătui. de un război. care nu le adusese decât mizerie, moarte · şi oistrugeri. Randolph. Forbe's · n ţinu se pe Richard în .curent cu tratativele de la Gand, ln m·ăsLira în care Washingtonuf era informat· de mersul negocie,ilor. · Trimişii americani nu erau· pe .Placul lui r~ichard. Albert Gallatin conducea delegaţia, compusă ·din James. A. Bayard; Henry Clay, Jonathan Russel şi John Quir)cy Adarhs, despre caro se făceau pronosticuri ·în legătură cu ·.viitoarea alegere ia preşedinţia Statelor Unite. Tratatul de pace semnat la 24 decembrie 1814 era mai interesant prin . ceea ce omltea, decât prir; cuprinsul său. Nici una.dintre ţările semnatara nu era obligata la cesluni teritoriale. Tratatul stipula restaurarea frontierelor da la 1773,. stabilind de' asemenea· condiţiil19 păcii cu indienii Anglia şi Statele Unite îşi mai luau obligaţia să lupte cot la cot penttu des!iinţarea. sclaviei. · In vreme ce corabia care . aducea americanilor vestea păcii infrunta eroi·; furtunile Atlanticului, !n Louisiana, generalul englez Sir Edward f'ar;,'J,Jharn, ·cumnatul ducelui de Wellington, dirija a::'lltul irur,:ai:~ La 31

britanice împotriva oraşului New Orleans, apărat de generalul · Jackson. în luptele crâncene din jurul lortilicaţiilor ridicate în graba de americani, englezii pierdurâ şapte sute de morţi şi o mie Cinci sute de răniţi. Din rândurile· apărâ\orilor nu căzură decât optzeci de oameni. Printr-o culme a ironiei, americanii câştigasera>cea mai strălucită victorie din întreaga. campanie după ce starea de. război incetase a mai exista -oficial între Anglia şi Statele Unite: · • .Comunicatul ·asupra acestei bătălii >si vestea semnării tratatului .de.. pace, sosira la New York în acelaşi timp, stâ.rnind un entuziasm· indescriptibiL În- cutsul unui dineu oferit !a locuinta sa, in cinstea încheierii razboiulUi, senatOI'UIForb.es ţinu o cuvântare. de un înflăcărat oPtimism. · - Americanii il!besc pacea..Când nevoia o cere, ştiu sâ s.e şi. bată. !n aces.t.război am pierdwt treizeci de mii . de oameni si o sută de milioane de dolari. Deprecierea monecîi-Îi a fost atât de accentuată, încât ··a pus în primejdie .interesele industrJale Şi comerciale. ale. ţării~ Multi arner'ica')i · ati condamnat politica guvernului. Dar au greşit In anii războiului am invatat să trăim fără a mai depinde .de Europa. Ne-am câştiga! independenţa Comercială. Ne-am maturizat din. punct de vedere. politic. Am ·rezistat onorabil celei mai rnari·puleri nayale de pe glob. Am câştiga\ dreptul de a fi res"ectaţi de Jntreaqa omenire. Sfat ele Uniteau trecut' definitiv în rându] puterilor de prim . rang: Ridl
..

l:a 1 :ebruarie 1315 în cadrul unei şedinţe -a c;;ur<:'liu!ui de administratie . al Băncii Manhattan. .

DINAST_IA S.UNDERLAND BEAUCLAIR _ _~ _ _ __;3..:.9~7-

Richard îşi. anunţă·- inte(lţia de a pleca 1n t:uropa in primele zile ale acestei- lunr. Deprins cu deplasările rapide în cefe mai îndepărtate puncte ale globului, îndurase cu greu sedentarismul 'ia care-I forţase războiul.' Cinci _ani stătuse la New York, în'gadulnou-şi doar scurte t;!epiasări până_ fa NeV\1 Schenectady, Terrytown sa_Ll Bermu_da Hundred. De două ori fusese la Washington şi de trei ori la Phifadelphia- şi Bostoo În tot aces,t timp _avusese Jmpresia că mucezeşte... Obişnuit cu trepidantă, pe care multiplele sale activitatea. intensă, . ocupaţii i-o impuseseră pănă atunci, nu concepea să se lege de un oraş sau de o singură întreprindere. Ca şi cititor'i pasionaţi care de la o anumităvii~stă nu se mai mulţumesc cu lectura unei singure cărţi, ci frunzăresc mai multe volume deodată. spicuind din fiecare· câte un pasaj interesant, Richard nu· se mai simţea elementul lui decât conducând simultan ma:i multe întreprinderi. Acum, după încheierea. păcii.- putea. lua iarăşi 1n mână dirijarea întregii reţele de bănci; întreprinderi industriale, miniere şi de tr<Jnsp.ort maritim, răspândite ·pe cele trei conlinente. Se bucura !a gândul că va călca iarăşi pe pămân!ul Europei. Era dornic să· hoinărească pe cheiuriie Senei, să · cotrobăiască prin prăvăiiile antîcarilor londonezi. să audă' clipocitul apei pe canalele Vencţiei, să rătăcească printre ruinele impozante ale ·Romei. Richard era un cosmopolit Moştenise. de la bunicul său spiritul de aventură, setea· de orizonturi· noi, neastiimpărul· care nu-i "fngăduia să pcindă nicăieri rădăcini. Nu se simţise niciodată american in adevărata accepţiune a cuvântului. Ment;,litatea lui, concepţia despre viaţă, principiile sale amorale, nu. se impăcau cu pLiritanismul :;;i severitatea moravurilor americane.

In

\IINTILĂ CORBUL ' ' '

'

,,La New, YOrk tFăia retras. in afara legăturilor sale de ,afaceri, ,evita orice contact ,Cu societatea, în care, în mod firesc ,ar fi trebuitsă se integreze. Nu uita şi­ 'nu ierta afrOntur'ile înMmpinate de Andreea în acest, •

oraş.

, Rece,pţille oferite la ,int,ervale rare nu aveau decât , menirea să"i
'

'

'

'

'

,

DINASTIA SUNOERLANDJ3iEAUCLAIR

399

scump, capitalurile casei Sunderland-Beauclair erau providenţiale.

În societatea vieneză Robert ocupa un loc de frunte. În cercurile bine informate se şoptea că tân.ărul bancher ajunsese sfetnicul financiar al cancelarului, care îi oferea fn schimb i~formatii de ·primă mână. Team~uf Ct1orjes Talh=1vrand - R;Cnard Sunderland "era reeditat în c3pftala /\ustrie!= ri~ alianta ·R~be,·:· <::und""a~d· -· Jo~chlrr: 'e· P<>Her··,;,,h .,... ~ -'•-' 1 <.:i-1,,1; ''-•.•_>.• H \...\ ,\ffv•.~ '''''"' • Preaâtlrile sale. de călătorie erau terminate, ~;Ei-rlprăss- 'of China-" trebuia să rid; ce a·ncora in prir:1a duminecă a lunii februarie. Richard nu se mai temea de lurtunile care frământau iarna AtlanticuL Cu trei zile înainte de plecare, prirni însă o veste atât de ciudată. încât în primele momente crezu că va fi nevoit să-şi amâne. plecarea. Un mesaj din New Schenectady, semnat de Henry, îi anunţa iz:Jucnirea unei greve de mari proporţii, ccnseclnţă.a re~uzu:ui administraţiei de a spori salariile unor categorii de muncitori. Uimit de această cutezanţă, Richard convocă pe Rando!ph Forbes şi pe consilierii săi juridic!. La şedinţă asista şi Charles Bidr:nJt, .adjunctu! :~.d Jules Lafont. Bidauit era specie'list ;n prob!omele muncitoreşti În uzinele de la Nantes spârsesA o grevă, aducânc muncitori din a!te regiuni ale ţării şi arestând pe căpeteniile greviştilor .. Ş~dinţa- se .ţinu cu- uşile. 'nchis~. - i\iă surprinde această grevă _într-o uzină dirijată d>l fiul meu Henry. Da bună seamă, că muncitorii nu-şi cunosc interesele. Simpatii!e fiului meu pentru ei sunt notorii .. Dacă muncitorii aveau nevoie de o sporire a salariului, trebuiau să o solicite CLi sfială şi respect, aşteptând totu! de la bunăvoinţa noastră. Dacă cererea lor ar fi fost rezonabilă, .am fi luat-o eventual în consideraţie. Deşi rn aceste vremuri grele. nu văd curn am fi putut acordasporiri. in nici un caz nu sunt deprins să mă Tnciin în faţa ameninţărilor, a

VINTILĂ CORBUl

şantajuluL Capii grevei trebuie arestaţi, iar cei care

le-au urmat povaţa -- concediaţi. Slavă Domnului, avem la dispoziţie m-ână de I!Jcru abundentă; Sper, M( sanders, ·se adresă ei-PrtrnU!tiC.corn.\i!H:;r""jut"idjc, c?legiuirile în vigoare -ne îngăduie să pedepsim cu asprime pe .recalcitranţL - - Avocatul John Sanders îşi drese vocea, apoi rosti cu ton doctoral:_ -- Avem ptecedente in care justiţia a pedepsit 13e grevişti. La 12 iulie 1810 s-a judecat l.a New York _procesul unor lucrători . crzmari, învinuiţi-- de conspiraţie. Au· pus la cale o grevă, spre a obliga pe patroni să le· mărească salariile. Tribunalul i-a condamnat să_ plătească fiecare- câte un dolar · amendă, plus cheltuiell!e de judecată. O sentinţă asemănătoare a fost dată la PhjladeJphia în 1806. Motivarea era următoare.a: "Chiar 1dacă un fapte legal in sine, prin conspiraţii) _devine ilegal". Richard. înclină: din cap în semn de încuviinţare. - Perfect Motivarea e justă şi pe placul meu. Pedeapsa imi pare, însă, prea mică. Ce se întâmplă dacă muncitorii refuză să ·execute sentinta . ' tribunalului şi continuă. greva? - . Se expun a · fi· condamnaţi şi arestaţi de instanţele penale. - Mr. Sanders, te rog să îndeplineşti formele legale pentru acţionarea in judecată a greviştilor de la New Schenectady, Dragur meu Forbes, se adresă el senatorului, nădăjduiesc că vei interveni la Washington _spre· -a

obţine

concursut

autoritB.ţilor.

· - Poţi să te bizui .pe mine. Sunder!and .. Richard se întoarse iarăşi spre Sanders. · - Legile- lări'i noastre sunt c·ondamnabil de blânde. După câte îrni amintesc, legislaţia britanică e mult mai severă. . - Aveţi dreptate. în Anglia, asociaţiile muncitoresti sunt .strict î nterz!'se, deoarec_e. au fost

.

--~401

asimilate

grupăril_e

cu

=

"J,I"i'i,...".,-~:z~rt.::)"" ._, ~~~.t..•o:lli (', _vUI

o,

;,.-..r--·:drlp..-::-;",a" '-';,.;,;,.,",l"l''""

':;:>

vo!cţionore. ar.v;,.,~,a ·"""'il""'\ir.'""!,; -'/ţi>)\''""'"'"·'G:u.

pclttice

r

Orice muncitor afiliat la un trade union, sau care a participat la- grev_e) e pasH",:f de a fi jud?Cat poţdvit une_i proceduri sumare ş! condamnat fa trei Iuru inchisoare. Patronii şi autorităţile mai dispun de o armă puternică. Aşa numite!e combination laws care asimilează cu complotul oricG asoCiaiie cu scopuri ilegale. În baza acestor legi, sindicatele sunt declarate asociaţii criminale, iar membrii !or se expun !a pedepse. tot atât de aspra ca şi participanţii la un complot. In 18i0, mai mulţi muncitori tipografi implicaţi intr-un conflict industrial, au fost condamnaţi ia _câte doi r:tnl de ?;r:hisoare. Richard lovi cu palma peste mesajul primit de ia •• 1 11u. sau. - Legi de acestea ne-ar trebui SI noua. Numai 1 aşa_ arn pune- botniţă: munc1tcri 0f. ExigAnţeie ior, rrn"":errtc."' ~~. !.n,,,~en"t ~-::;;_ .._...,i · .'1'l,...,a1·;::\ is'\r"'::.! -'''"'"'"''vCl-'-' ,.. .;;bda-~a :q ' ţ';· -teov1 ,-r..-.~ -r, 1>0 i1: b,:;>.•.,<Jr··l,..;:; r:"'< f;;-,•:~a ...o!:r •a''---"'~ liL• t--'~w•~ \;.;·ln..L.<~' "" --·'•"-' '""• ,,,
yU<~

.t

cot !a cot cu patror1i. Char!es Bldau!tl Gare până 2tunci ascultase cu •:a''rilf, . .;._

·am•Jz~m<>n' -' ,,_,._.

se -nrc.c::)l c_,_..,,,...~--

d'r-c~~+·Ja . ;;:;. '""" ,

L,; ,t .. l

p;r-:t..nn-l "'"''L~, .....

- ;.,-~torităţf!e fre!nceze, !~rfonsie;r{, sunt cefe n;td ex::--ed1tive. Grev;';}tH B:_.tnt aresh.::ţ; ;::e ioc, reţ:nuţ1

t;1r:c~·.,terdents,.

c:, Y'

'~ ";;;"'· 0"'1.;; ...... ,....

'· r'.,,, f.

f'"PV.,.... "fp-{'; 1""""-,n··~'-":;•;

l'i-0

,---~

A//_-. n <;: j,-,' . ''' -.,,,_,,1-.:v, l, frv.,.,.-" v:n,

t"',,--

+,

i- _-,-

z~ss

n 1-~'"' '1t--~··' r; r;;

~ .::t.. :0 f~"'Jfl"'t.::~ ,, ~ , .-<,\> :.--); ___ ._.;;n ;:-i ._/

După _înlăturarea căpeteniilor, ~

!;"1

CU

'''"!

!ega!;ta~e. '1

'

f

pnte;Ut

\tA

~

ca~: ~~

tur_ma intră îndBbbş::e ",,, un exery;pl~J cor:clu:.1snt in ;"jt:J, '

••

case .On8i

ţ

'

,Ul

....

~

>i'apOJB_Qn,

S-a

,.;·

viS~US

construirea unui arc de triumf rn lemn, co.p1tr a

-

'

,,,_

402

-

· VINTILĂ CORBUL:

viitorului Arc de l'Etoile. Lucrarea era \Jrgentă şi· mai ales primejdioasă. Dulgheri! au cerut în primele zile ale lui martie o spqrire de salariu de la patru la nouă franci. ,Apoi, ţinând seama de accidentele tot mai. nume{oase'depe şantier, au solicitat o riouă sporire. a salariului ·la 18 franci. După un nou accident de muncă, soldat cu un mort şi şase dîniţi, dulgheri! au pretins un salariu de 24 franci. Inspectorul general de poliţie, Veyrac, a socotit. că· pretenţiile depă$eau măsura. A înconjurat şantierul cu trupe,. şi a citit muncitorilor .o adresă redactată h termeni imperjoşi: ,,Dulgheri! Prefectul . de poliţie este indignat de purtarea voastră. Aţi abuzat.· de bunăvoinţa guvernului. Aţi cerut 18 franci pe zi, iar unii dintre voi aţi mers până acolo cu îndrăzneala,. In cât aţi pretins 24 de. franci. E timpul ca ac()st abuz să !nceteze. De azi .înainte,nu veţi mai primi decât patru franci pe zi. Prefectul poliţiei va rechiziţionează pe toţi, fără deosebire. Nimeni nu mai are permisiunea să· plece . de pe şantier. Cei care vor .părăsi lucrul, vor fi arestaţi. După ce îşi vor ispăşi· pedepsele ordonate de tribunale, vor fi trimişi din post în post, în comunele de baştină". ' Charles Bidal:llt începu să se joace cu lornionul său de aur. - Care credeţi că a fost urmarea? continuă el: Numai şase dulgheri au refuzat să se supună. Au fost imediat arestaţi, şi expediaţi la prefectură unde li s-au dresat acte de dare în judecată. Restul au acceptat să lucreze pentru patru franci pe zi. Quod erat demonstrandum. John Sanders se adresă sentenţios ·Jui Richard, - Vă ro.g să fiţi .Încredinţat, Sir, că vom lua toate măsurile legale spre a sili pe grevişti să reia lucrul. Căpeteniile vor suferi rigorile legii. · - Foarte bin.e, zise · Richard. Să acţionaţi cu energie. Faţă de situaţia creată, credeţi că pot

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI..AIR

.

menţine

403

plecării. în Europa? Prezenţa mea a1c1 nu va fi necesară? - Prezenţa . dumneavoastră · este întotdeauna necesară, -spuse Sanders curtenitor. Dacă interese superioare v.ă cheamă în. Eumpa, rezolvăm şi noi

data

criza. - Desigur, întări senatorul. Pleacă fără grijă, Sunderland. - Vă las atunci pe Monsirwi Bidault, spuse Richard. Experienţa sa în protllemele muncitoreşti vă vâ fi de folos.- Se ridică de fa masă. Gentiemen, rămâne să stabiliţi împreună planul ge acţiune. Mă retrag. Mr. Forbes mă va reprezenta. lnclină. dire. cap, in vreme ce colaboratorii .săi. se sculară de gr!lbă în picioare. G&nllemen,. bună seara_ Măreţ, părăsi cu paşi rari incaperea. urmat de privirile respectuoasa ale asistenţilor. După plecarea sa, avocatul · Sanders rosti cu emfază: · - Gentlemen, să nu-i dezmin{im increderea. La rucru!

Capitolul douiize.cl

şi

cinci

eruia. .. Din ynaltul văzdduhu!hui 1 i~pede cab. sticla, ·soare 1e revarsa raze . e g ea a, care . mrurau o.brajîi, ··lăcânducJ să arda. Valurile ·albastre, incununata ··cu spumă ajurată, 9efilau pe lângă !Iancu riie corăbiei, . care se .legăna cu maiestuoasă inCetlneălă~ Vântut .umfLa p.âryzele albe. Sprijinit de parapetul punţii de :comandă llichard Sunderland urmărea distrat jocurile .capricioase ale unei perechi de delfini care, se strecurau cu unduioase mişcări prin apele străvezii, inaintând paralel cu nava. -. Numai pe mare· simţi că trăieşti, Anderson, .exclamă RiC"hard inviorat de geruiala .uscată. Coman.dantul corăbiei "Empress ·of China'';" incuviinţă din toată inima. ·· -. . Aceasta e şi părerea mea, Sir.· Numai pe mare . sunt în elementul meu. Când am puntea sub picioare şi prive!rc linia zării, am senzaţia că sunt alt om .. În port mă simt ca ţ>eştele pe uscat. -· Te înţeleg, Anderson, .zise Richard. Pe când . eram cqpil, visam ;;;i eu să mă facmărinar. Cred că aş fi ajuns un adevărat lup de mare. • Căoitanul. Anderson îşi· stăpâni un zâmbet. Îşi amintea vorbele unui cunoscut jucător de bursă care

G

1

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI..A!R

---

405

nu de mult declarase înveninat că expresia !ui Hobbes;. Homo !16mini !upus, potrivea de minune lui Richard Sunderland. Aspiraţi"a .acestuia se împlinise. Ajunsese să Iacă parte din .tagma iupi!or. ·.· Dar nu din a celor de mare; Din fericire pentru Anderson,. Richard nu 2vea cum. să~i descifreze gânduri le. Ri.charr! încerca ·o senzaţie de excepţională bună. dispoziţie. Totul îi mergea din plin. Războiul îi adusese hef'f;'!ficii .colosale. Pacea care deschidea omenirii perspective atât do frumoase, va consolida postamentul dinastie;. Sunderland-Beauclair şi· va întări coeziunea dintre întreprinderile sale. Prif1'r~o strictă centra!izare va ,. . ,,. ·n pe tre1. rea11za un bl,oc econom1c cu ramrt~ca continente. capabil să forţeze. fluct~.;aţia prel,uriior ir. domeniul- anrament.u!ul _ş! af ~ndus~ri_m_ gre!e. CapitalurHe. de- care disp:.;nea _prin intermediul_ băncf!or .Sţi!e· ii perm_!teau a_ se F_ă7bOi CL!·:price r.::uterG financiara din. h.1m8:. Planuri~e- kd Richard erau m'ar~ !ntentfona i;K!!ei si ' --- . să-s; . întindă tenzacuit::le asupra . . t=x'remL·'·u' a~~lea 'nd.npa~,,,,., ~·• s·U,.,. ''" :;.... t t Or'1en' ' ' •• ,pl·e~~le . \-':> v\·· L, '-' , ,_M.~._, '-''"' de n1f!ioane de clienţi, exercitaseră ?n_to;deauna asupra ~u; o_ mare: a_tracjti.:. Bog8ţPie secase de el'1g:Czi dfn _India_ ryu-_1. ir3i !R~~Cl să doarm~. Tn~buiii ~ -si ::l<:'!-inu-e· s' e!1 "' ""'"""'rf-:",..,.n ._. och:·~bila~ !n -0~7 Sa ,· u.v;;; -""i··'...f,,J~''''-" '""·" ·· · "' _",__..._ -'r~ :"" ..... 1 1 potet•tct~n dirt· C1ty · il, vcr refuza ?er·\cioare['., _va .... ' ~ b :::n' ecoromtr:. p· h "' ·..... ~ urh". . sr:snc • ' 'rş!. '-'ecanşa un Taz, _-.~C,;-a:r-....n,S.r1'>1}te· . ~; a· . _,...,; 1-; ;!r> r " - ! l ' ' . a orî\'e ·><- f:-,r:t-ezi,c":> "' ,__,. ___- -!'\!1, ."_._ ' \ .._, --··-' zăgăz:..d a~.Jântuf. ·AsCE;nsiu1'1ea dinasti_ei sai ora

se

ţ••

o

'

'

'

\1

~

cinstea de -,:...esne,. -u

,...,.,~,o··

Pot-on. c~~·

_.,j.

··~

:;,

~-....

{" n~.J, ·~o ~'" eru··1

econorr:!c

· - Mr. Sunderland se .înconjoară d.e o etichetă atât de strictă încât ntl va întârzia să spună ca <>i ducele de Wur'temberg·: "Azi .dau audienţă propriilor mele gânduri". .. Tot Leslie. Clinton. îi .găSise un nou supranume: -· Marele patron şi marele Mogul slint expresii palide, care nu mai corespund, Jupiter Olimpianul .. . este singura potrivită. · · Un răuvoitor.care aspira să ocupe lo.cullui Clinton facuse să .ajungă vorbele răutăcioase la urechea lui Richard., Spre dezamăgirea. ..sa, . marel.e. patron se · mărginise să râdă cu poftă. .-· Cine ii ia în serios pe Clinton? În ciuda celor treizeci de. ani ai săi, nu .e decât un <:opH bătrân. În sinea- -lui fusese flatat de comparatie; Era atât ' de îmbătat de propriile sale succese, încât tămâierile ' nu~i mai pareau exagerări, cl·e)(presii fireşti ale tlnei admiraţii. nemărturisite ... După prânz, trecu în cabină, unde .îl aştepta corespondenţa. primită. din Europa cu câteva ore.. înainte Jmbarcării lui pe "Empress of. .Gh' .· lna. " . Prima scrisoare ..din vraf expediată din Viena, era semnată de Sandra Sunderland, în douăzeci de ·pagini, scrise - lucru rar in. ·acea vreme - cu o impecabilă . ortografie, zglobia fiică a. contelui de · Montorgueil. ii solicita prezenta in, capitala Austriei. . ' . ~

"Aş

fi fericită, cher papa; dacă ai accepta, să petreci. câteva săptămânF la Viena. Robert şi cu mine ne vom da silinţa să te simţi cât mai bine în mijlocul nostru." · '

Richard. zâmbL "Ce potop de amabilîtăţi. Aş pune rămăşag că relaţiile Sandrei cu Robert sunt iarăşi incordate. Mă cheamă, fiindcă mă socoteşte aliatul ei.

DINASTIA SUNDERLAND BEA!JCLAIR

407

Probabil că Cernicev şi-a găsit ur. succesor. 8 atu: .Robert! Singur şi-a căutat. coarnele!" Richard continuă lectura: "Locuim pe Herren Gasse, !a câţiva paşi de Hoffburg .şi de Burgtheater, într-o casă superbă, proprietatea grofului Szentgyorgyi. Robert intenţionează să o CLlmpere şi să o renoveze «du l0nd au comble". Societatea vieneză ne. răsfaţă asaltându-ne cu invitaţi!..." · "Cred şi eu, adăugă Richard. Când· dispw qe milioanele Băncii Sunderiand, e firesc a ţi se face curte. •· ;,În septembrie s-a deschis aci "" mare congres,

destinat să fixeze amănuntele tratatului de pace, .încheiat de aliaţi cu Franţa la 30 mai. După c"lipul ,cum se desfăşoară Congresul, se pare că petrecerile alcătuiesc preocuparea de căpetenie a delega;i!or. Balurile, recepţiile, bancherefe, concertele, paradele, se ţin lanţ. Noapte de noapte ne culcăm o dată cu zorile. Prmţul de Ligne spunea mai aeunazi că Congresul dansează, dar nu face un pas 1na:nte Cred că are dreptate Mă Intreb când au timp delegaţi: să-şi ţină f?edinţele? .La ; octombrie s-a reprezentat un spectacol do gal ci, opera Samso:'l de Haendel. La 18 s-a .comemora! bătălia de la Leipzig cu o paradă şi cu un banchl;1t la Lusthaus. La 23 noiembrie s-a desfăşurat la Manejul de Iarnă un mare Caruse' i11 costume istorice. Beethoven a dirijat o. orchestri\ de o mie de muzicanţi, ia 29 noiemb'ie: Salieri a diriiat un concert·· de o . sută de piane .. .Opera Fidelio s~a reprezentat ia teatrul din Kartnertor iar tragedia Jeanne d'Arc la Theater von Wlen. C.onte!e ?nlfy cheltuieşte !n fiecare seară o sută da florini pertr~ _p_arfumuri!e care înmiresmează scena. Heinrich ~Ion Hofenstaufen, de Carole Pichler, s-a jucat in

408

NINTII.Ă CORBUL

beneficiul soldaţilor răniţi în bătălia de la Leipzig. Ralurile de la ambasadele Franţei, Rusiei şi Angliei sunt feerice. Palatele înaltei nobilimi şi ale principilor finante! sunt seară de seară luminate de focuri de . ' . artificii. · · La i. 6 decembrie am oferit si a . . . noi un 'bal- la care . asistat ţarul Alexandru, prinţul de Talleyrand şi_ nepoata sa, contesa ~"dmon.d . de Perigord, prinţul Metternich, contele. Nessţ;lrode, Pozo di Borgo, carc!inalul Gonzalvi, prinţul de Hardenberg, Wiihelm von Humboldt, prinţii de Wurtemburg, de Prusia, de Bavaria, arhiducii Karl, Albert. Ferdinand şi Maximilian, ducesa d'Acerenza, prinţesa von Turn und Tax_is, contesa Bernstrof, contesa Theresa Apponyi, contesa Zamoiska, prinţesa de Hessa, şi multe altele ale căror nume îmi scapă. Robert a cheltuit pentru acest bal o sută ·de mii de florini. Un . Sunderland trebuie să fie la înălţimea rangu!ui şi al numelui. său, spune ei;şi eu li dau deplină· dreptate. Mă văd foarte des cu contesa de Perigord, care imi arată o deosebită simpatie.· Şi prinţul de · Tal!eyrand ne vizitează. O mare · buriăvoinţă îmi manifestă şi prinţese de Metternich. Nu pierde ocazia · să mă· invite la recepţiile ei. .. " Scrisoarea· continua pe acelaşi ton, rezumând viaţa mondenă a Vienei, şi zugrăvind superficial o lume care petrecea nebuneşte, încercând să uite ororile războiului abia încheiat Richard termină lectura. Îl cuprinsese o uşoară plictiseală. O dată cu vârsta, snobismul i se diluase. Astăzi nu mai avea nevoie să alerge după relaţii. A doua scrisoare pe care o alese din teanc era din . partea lui Gi!bert Radiguet, consilierul său juridic pentru Franţa. După ce îşi exprima satisfacţia pentru încheierea · păcii, care-i permitea să trimeată iarăşi rapoarte

DINASTIA SUNDERLAN!:l SEAUCLAIR._·_·_ _ _ _ _4c::!:l~9

luliarE\

RacHguet it ro!ata impresiile pe care -lefăcuseră ultimele evenimente din Franţa. lncă sub ''mpresia lor, renunţase ia fmzeologia oficială, si in câteva pasaje îşi descărcase sufletuL "Mă

aflam in Parisul ocupat, când aliaţii au afişat

""!'Y'IP~t"la· Proci. CL .• -~_

~-;~ ţ...'~;);

··este·<:),--.C-J

v~"'8~"A '-~'

f-~n~'ozilor IO:t ·'""""' .. "' do;ţ,"f'1t">"!!re,_,; j;;;~. ~a

lui Napoleon şi incheierea păcii. Deşi am fost întotdeau'la Ut: adversar îrh'v1 1 dp_

....

·,·a

Krv'"'h,pf,-.,,!(":'::l>•:d ,,~--.... - .,,~·---·----·-, .. ,

T~_;;...aut ,j,_;_,;

4c.

._,._,.

:.n;"'(·'-i""1"''<1q,...\' h . .J,,~-1-'"'•·' "-f

,-:-... i

Cbnlseu·t :r.t r·are se ad-5UCIBU rriq!"~hl>u! C't-\varay, Chateaubriend, f\,1adame ae l{2 Rcch8foucau!d Şi -arti câţiva ;:;artizani. fanGtici cu ,...." [.... •• ' • :.:""!. '"e'""'D· -.-- '" oour-,~on--.c stngau p2;r;_:; 1;;:;_ ,...c.'du 9 o:.~. ", ;·cv;:;sca a!isţHi' Trf:i:tst;ă Luj:--v1c a! :X\f!H-!ea.:_ rlioarte _ 1 ; e--u i!'' o:r.""'-"oar·r·>'""' ~~t n - ac·~ """ , ,_"_..:n+es" d~> De'ri"C•C•'rl ţ;_-:o. 1'• ,_, 1 ~c '"""gn ,; ,-t,:. en;;i-11,.;!:'1~"....., u......... _._._.,H, "'-'-....,. ; , d -,""" '-u n~ c····p~ p'.r·1snr: ·•;• Car" {,_..fi Ca'•:t,,; - ;,s!w; ••n•'; r!"..cQgnn . U c-.. 1 \..<.J ...., Coc .-.,_o~.-Al. J--'-..., a defliat !n văzul lumii, r·esar

,"'-"

~

rta ~V

__ ,

-~--,

~·

·-'

""·

,.,

-

, , , ___ ,_..._

~,

'"""~

w•ţa

''"'-.....''~

;_;;;._~,

so!emnă

•,J:.c.~

-~,_l

pe frate!:~ să.;, regele Anglia) de o crlz~~ Ce

LudoVic, gută.

Abia

după

'autorizaţia

doua

săptămf!~i; St:v~:;ranu!

a

că.pă:at

medicilor Gle a pomi spre Franţa. La 3 mai a sosit ·1a Paris~ fiind· primit cu uh ceremonie! măreţ. Mai puţin măreaţă era înfăţişarea suveranului. De o grăsime bolnăvicioasă, cu cordonul ordinului Saint Esprit, apărea 1ntrco lumină foarte nefavorabilă in

410 raport cu înaintaşul său, care avea cel propriei sale. importante."

puţin simţul

"Un ·sentimental, Şi acest Radiguet, exclamă Richard: L-a captivat şi pe el. pompa .napoleoniană." "Cortegiul regal, continua scrisoarea, era precedat de garda imperială care călca grepi, posomorât, ca la înmormântare. Defil'area lentă, a: acestor grognards, încununaţi de lauri.i atâto.r victorii, a smuls o spontană ovaţie din rândurile spectatorilor masaţi pe trotuare. În sfâr$il; revoluţia nu mai e decât o .amintire. Bourbonii şi-au reocupa! trorrul. Foburgul · Saini-Germain exultă... " Richard impături scrisoarea. Rămase gânditor. Tiran[JI Napoleon, căruia aliaţii. îi tăiaseră aripile, ii .semăna în m.ulte privinţe. Toute proportion gardee, şi Napoleon şi el, Richard, îşi aveau obârşia in familii de o npbieţe mijlocie. Amândoi luptaseră. dih greu. cu viaţa, dar imprejurăriie şi propriul lor geniu 11 urcaseră pe culmile gloriei. . -. . Richard convenise de mult, î!l sinea sa, că avea o sc;ânteie de geniu. Altfel, cum s-ar fi explicat · ascensiunea sa fulgerătoare? Nepotul unui marchiz sărac lipit pământului şi· al unui modest făurar de cUţite, ajunsese unul dintre cei mai bogaţi şi mai · puternici oameni din Occident. · A treia scrisoare era de la Guy Wragby. Fostul său coleg îi relata chipul în care. fusese. eliberat. din captivitate, laolaltă· cu toţi englezii surprinşi de autorităţile · nepoleoniene pe continent. incântâf de libertatea rec.âştigată, datorită· prăbuşirii lmpăratului, Wragby .se înapoiase la Veneţia. . "Nu ţi-ar strica şi ţie o vacanţă de câteva luni., îi scria prietenul. .său. Comorile. de artă din Palazzo . Andreea te a.şteaptă. Te aşteaptă şi Veneţia, Roma, Florenţa, Napoli. Spune drept, Richard, riu ţi-e dor de .

411

DINASTIA SUN!JERLANO BEAUCtA!A prăvăliile

de antichităţi din Milano şi Pisa? On de o plimbare prin raiul din Capri? Lasă afacerile pe seama altora, Mai .gustă din viaţă, atât cât mai ai .timp. Nu e pacat să--ţi iroseşti vremea numa.i in r.euniuni . de afaceri şi în combinaţii finan.ciare? Ai bani destui. pentru a trăi in belşug şi pace sulleteasc:ă, o mie de ani. Ge-ţi mai trebuie.? Bătăi de cap suplimentare? Am avut întotdeauna o părere .bună despre tine. Nu mă dezamăgt Îr; viaţă marea artă e să ştii ate opri ia timp, Napolean ·n-a stăpânit această.artă, Si iată an de ' . a ajuns. ln-nintş âe a aruf1ca scrrsoar:em

cugetă

.mea

1a- co-ş

indelung. Poate că ai să-mi da:i dreptate ... "

A patra scnsoare era. de la Francis-Andrew, care ii declara _cu _entuziasm - ca frr curând "va 'implini douăzeci. de ani. Richard simţi un fior de mândrie. Mesaj.ul acesta din partea feciorul.ui s.ău preferat ii făc.ea mare. plăcere. Cum o·. fi arătând Francis-Andrew',' Trecuseră cir:ici ani de când nu-l mai văzuse. Desigur că ajunsese· un tânăr cl1ipeş, mlădios ca o lamă de oţel şi cuceritor ca maică-sa . . Francis-Andrew ii. mai scria. că în tirnpu! războiul"i dintre Statele Unite şi Anglia nu intâmpinase neajunsuri, deşi era cetăţean american. în favoarea lui,. ducele Gerald de Northland . unchiul său, intervenişe personal pe lângă regent. în urma acestui. demer3 fusese lăsat In libertate, ingâduindu-i-se chiar să-ş1 continue studiile ia Q)
~

.

Scrisoarea următoare era semnată de Gerald, altimui său Copil. Prâslea îi inşi ruTa cu mândrie notele mari obţinute la Eton. Plin de .râllnă, învăţaşe franceza, spaniola, germana Şi ital.iana. Matematica · era însă marea sa favorita. "Gerald e un bancher înnăscut'" îşi 'zise Richard, ·care înc'epuse să' .aite că TI urâse dapă moartea Andfeei. · . $i Arnaary de Eleaumont~Challais îi scrisese. ca ton.ul său dezinvolt de gram:rseÎ{Jneur, direc:;toral Băncii Sunderlanc! .din Paris îi reJata cu Vădită . satisfacţie evenimentele care duseseră fa detronarea , tiranulai. .. . · "În anii fLJiburi în care Napoleon se războia cu întreaga 'omenire, ca un lup încolţi! de copdi, fiul dumneavoastră Robert a cat dovadă de abilitate. ~~ de d prezenţă d.e · spirit 1-emarca\;lilă, · salvând bEm ca noastră de la confiscare. Dapă dezastruf di li Rusia, şi după reintrarea Aastriei în· coaliţia inamicilor Franţei, m-am pomenit chemat Ja Tuileries, ·împreună cu Monsieur Robert, care se pregătea tocmai să plece la Viena, unde' potrivit instruCjiani!or . dumneavoastră înfiintase o· noaă bancă. · · Această. convocare m-a. pus pe gânduri. împăratul riu 'obişnuia să stea de vorbă cu bancherii străini. ~f,g"ătura. c(J 'aceŞtiâ. o pastra numai·. m.inistrul ·de fillanie. Motivele care-! determinaseră sa âeroge ele la regula sa erau· desigur·. graVe. Un · şambeJar. ne-a introdus în).:abine.tal·· înlPărati.lluL De faţă mai erau ministrul de finanţe si Savary, ministrul poliţiei. Nu niă .simţeam în iargu! meu. Conştiinţa nu-mi era ptea curată · LoialismUI meu fată de regimul imperial permitea oarecari inde>ieli. Vă închipuiţi spaima rnea · cănd în· loc de bun venit, Napoleon s~a apropiat ameninţător de Monsieur Robert şi de mine. - Sunt informat că aţi furhitat armament şi un important împramut Austriei.

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR . . . .. .

-"''::'-'-c--"-"-"-"-"-"

413

·~~====---·---===

M-au . trecut sudorile· reci. Vedeam ca· prin vis plutonul de execuţie, -Aţi pactizat 'cu inamicii Franţei, a strigat iaraşi. impăratul. . . Fără. se să lase impresionat de ieşirea violentă a lui Napbleon, Monsieur .Robert s-a înclinat calm: - .Cer iertare, .Maiestate. Nu am făcut decât sa servesc pe socrul .Maiestăţii Voastre. Împăratul 1-a privit fix, a mormăi! câteva cuvinte neîntf'llese, apoi i-a întors spatele,. părăsind mânios încăperea.

Replica fiului

dumneavoastră

îl dezarmase ... " ·

Diplomatul familiei nu-şi dezminţea reputaţia. Deschise apoi un voluminos p!ic în care Jules Lafont, seful ·serviciului său de . -' informaţii îi expedia raportul. bilunar. • Lectura îi' tăp! oie. Ca de obicei,- Laf0nt îi desc:-eti fruntea, cu Înşiruirea tuturor scandalurilor care ţeseau cronica galantă a înaltei societăţi europene. ··Când umbrele serii prinseră să întunece cabina şi ochii Jui Richard să nu mai fie în stare a desluşi slovele, împături raportul. Lăsă pe a doua zi lectura c celorlalte scrisori. N-avea rost să se grăbească. li mai aşteptau zile multe""de călătorie. Richard ncl ceru să i se aprindă lumina. inserarea ii odihnea ochii obositi. În cab'nă . . -'era. cald ·şi •bil1e" De. pe punte se auzeau comenzi · scurte. Căpitanul Anderson desfăşura tot mai multe . pânze" Voia să sporeasca. iuţeală corăbiei. .. Richard râse cu

poftă

'

La 20 februarie "Emwess of China" acostă la Portsmcuth. Folosindu-se de vânturi favorabile, căpitanul Anderson reuşise să străbată .Atlanticul in şaisprezece .zile. · Patru trăsuri de călătorie aşteptau in port. pe Richard şi pe însoţitorii săi. Sosirea lui .fusese "

414. anuntată •

.. VINTU.. Ă. CORBUL . .

din v~eme. Richard· nu rămăsese să înnoptete la. Portsmouth, d13şi' i · se . reze~ase~ă camere la cel mai 'bun hotel. În .aceeaşi s13ară porni spre Londra, A doua .zi de dimineaţă. sosi în capitală: GoborS. la.Montenuovo ·House,. reşedinţa sa· favorită, unde. îşi schimbă haine.le de. călătorie şi luă â gustare frugală. Apoi plecă la bancă. Pr.O.grarnul vizitei sale în Anglia •era .încărcat .. Richard. îşi• propusese să.. şi reducă şederea .la câteva zile. Intenţiona să plece la Paris, Tar de· acolo Să"Şi continue drumul la Viena . . În· ziua sosirii la Londra asistă la un consiliu de · administraţie al bancii din City, după care primi în . audienţă de ··lucru pe .. directorii uzin.ei Sunderland1Montoq:jueuil! Dările de.searnă expuse îi .prilejuiră · o plăcută. surpriză.·· În· timpul războiului întreprinderile sale din Anglia realizaseră. beneficii ex·orbitar:Jte. Banca achiziţionase .. un grup de mine de cărbuni lângă Leeds şi importante .zăcăminte de fier in plină ·exploatare aproape de..Birmingham. În .acest chip, .uzinele de armament îşi. asigurau independenţa faţă de întreprinderile miniere furnizoare de materii prime. . La Montenuovo House. avu bucuria să-L găsească pe·· Francis-Andrew care· se înapoiase în· no~ptea aceea de .la Oxford. Francis"Andrew Îşi luase diploma de Master şi · aduna material . pentru · o ·lucrare şiiinţifică, .. indispensabilă candidaţilor la titlul de doctor: Nici unul dintre fraţii lui vitregi nu' reuşiser.ă a .. .dobândi acest titlu· .academic .• Richard, ·mare admirator al lui. i=rancis-Andrew, .era. extrem de · · mândru de :rezultahile -strălucite obţinute de acesta la ..Oxford: Frailcis-Andrew .nu se număra printre acei 'soareci'de bibliotecă., prăfuiţi si cu concepţii înguste, câre fac din învăţătură unicul scop al .vieţii. ÎL plăceau petrecerile şi arunca banii cu amândouă mâinile.

.

'

. . . -·

OINASTtl\ SUNDERLANO BEAUCL_A_!R_ _ _ _ _ _il_.1_5

Francis-Andrew era portretul. maică-si Un efeb superb, pe care Praxftele s-Rr fi g'abit a-! model. Rfdlard era încâiltat_. În privinţa (nsuşirilor fi'::::!c~. feciorii săi erau - cu excepţia lu Henry - nişte exemplare umane foarte reuşite. Deşi îl obosise . ' drumul, rămase până târziu cu Francis-Andrew. care il Istorisi cu vervă multe din isprăvile lui din u!tlmU ani. Se culcă abia in zori. Dormi până la nouă. când· majordomul îl trezi, potrivit instrucţiunilor primite in ajcn. B_r~akfast-ul şf coresponder:ţa ap-ărură b ccelaşi timp. in vrerr1e ce Richard· 'işi '-sorbea cafeaua cu cremă. · secretarul de servic~>J îl citea scrisorile importante. Din maldărul de invitaţii care apucaseră să sosească la Montenuovo House două îi 'retinură atenţia.

Pe prima se afla en-tete-ul casei regale. "Din ordinul Maiestăţii Sale Regina, cofltele de Winchilsea. are onoarea a invita pe Richard Sunderland, marchiz de Beauclair la Palatul Regal, 'n. seara zilei de 25 februarie orele 7. Queen's Palace. Ţinută de.· gală . .Februarie 22 1tns" '

Richard. zâmbl. Marchizul de Huntesdon lucra . prompt, !Şi media" sinecura de . preşedinte al consiliului de administraţie.· Huntesdon îl şi anunţase pe contele de . WincMsea, primul gentilom .de cameră ai regelui, despre sosirea în Anglia a lui Ricnard Sunderlan.d. Willchilsea făcuse ca acesta Să fie poftit la prima recepţie care urma să aibă ·toc la Palatul Regal. A doua invitaţie era uluitoare, ~

-~

416

VI~HllĂ

.

CORBUL .

"Duceie de North!arid roagă pe marchizul d.e Beauciair să-I onoreze cu prezenţa sa in seara de 23 februarie, orele şase, la Northland Ho;Jse. R.S.V. P.

Northland House Februarie 22 ·18·15u. De mai bine de douăzeci de ani, Richard nu se mai văzuse cu Gerald. D.ouăze<;:i de ani! O viaţă de om. Cum o fi arătând Gerald? In mintea lui Richard era gravată imaginea tănărului student de la Oxford, aşa cum îl văzuse prima oară în sala meselor de la Magdalen Co!lege. Gu cât respect TI privise atunci pe lorqul Eastle'igh. Pe nobilul şi bogatul lord Eastleigh. In primul moment Richard fu ispitit să nu răspundă la invitaţie. Apoi îşi aminti că în timpul războiului Gerald intervehise în favoarea lui Francis-Andrew. Gestul acesta era cu atât mai lăudabil, Cu cât el nu avea nici o obligaţie. faţă de copjii din flori ai Andreei. · A doua zi, la orele cinci şi patruzeci, se urcă în trăsură pornind spre Northland House. Nu era în apele lui. Cu câteva. ore mai înainte, primise. prin quder special două mesaje cifrate de la Viena. Primul era semnat de fiul său ·Robert. ' "Prezenţa _dumneavoastră, - scriâ

acesta, este absolut necesară la Viena. Numai prestigiul de care vă bucuraţi în ochii delegaţi,lor marilor puteri ar putea· precumpăni influenţa pe care casa · Roischild o câştigă zi. de zi în culisele Congresului. Cancela-rul_ Metternich îmi acordă- un n·cprecupeţlt sprijin, iar prinţul de Taiieyrand .e consecvent prTetenie'i pci care_ v-8. ·arătat-o întotdeauna. Dar f;~f!uent!:l ~6r e_~ precumpi:hrită de protectorii casei Hotschild, lordul Castlereagh şi comisarul general Herries, care de la Londra exercită o presiune crescandă asupra guyernwlui 11us.triac, pnn

DiNASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR

Intermediul ministerului Afacerilor Britanii"...

417 Străine.

111 Marei

Al doilea mesaj, expediat de Jules Latent, se baza pe cifre Şi documente secrete, şi avea aproximativ acela-şi- conţinut Şefur serv-!ciuluî de informaţlî n:deva şi mai categoric autodtntea crescândă a fc!'niliei lina·•r-,·ara· a·u~tr>~ca·· Ro •~ch'ild
•

,

'"

.,N-ar fi exclus ca in scurt timp, casa Rotsc!;ild să obtină monopolul operaţiiio• de transfer re.-,tru toate tranzacţ!He dintre -guvernu! austriac şi guven:ul britanic. Băncile austriece sunt sistematic înlăturate de la aceste operaţiunL Pentru casa :--,oastră pierderea pieţei a:Jstriece a~ f-'.f.' • ccns,,, 1 o senoasa >n rangere." -~f·

Richard era iritat. Dacă lucrvi;e se prezenta'' i'1 acest chip, rreponderenţa Sa pc; pinţa europaanâ · nsca sa·

f' ~le

· Era •.urros . •:r;:;:.·L)ti'l\/3 . compror:nsa. ~

''r"J :c;r-_riil·,, g (:vornuiLJ! ""'"" "-- brit~<·•ir- ~~-,". _ _., ..... S"Orda _, -'-'-' '-f-''J ,_ P"1 Eir ·"· d~ stăruitor unei firme riva!e. Serviciiîe pe care el !e ~d!'SAse Anrt.liei i. 1 1r:~r'tLti.:t!1 ~n. +;~;:;,ta~on·t "':::f . _.,....,,,, "'-"'-'la ~-· ,_,_.. l'l'"" • ::>erfi.-41.; l •• \".;'-'>. P.lbion nu--şf dezr:·tinţea reputaţia. · Sosi punc~ual la Horthland House. Casa aceea -nu-i rnai făcea fllcl ',) impresie. Sentimentalismul său trez!t de invitaţîa kd Geraid, nu reZistase nep:ăCuteJor ştiri pd:11ite din cap,tala Au~;trieL Desigur, vn p_~eca .. {" -. t l ,. !III ' • ;. ,-;ern:.arz!a. .a \v1ena. nnaî lrlaî:Jle ~r:sa va avea '""r:l•r-P+:; cu· se~'eT""I"'~ 4e stat >::'\l ~-, ....... o,.;o·l _.:::; Cl' e ""•'"''''"''"'ti' '"' -.a., L; <.... ~ -~ o' . ;..o." "'o!;.'..J' .,.,.. ~' . inc;JtL;I COlTPSCf f-.!erries.· Î: '.:a SCUtUra bine. ~~rmi'tea ac"st· ;,,x a7·1 "''în""" ~e "--~'·• -..n+.>toa '·"' !-''>"''~ •0 '~-- , ·c-sn~ c;,!UI-'u;::;o·'Q...J< ghearele. unei crL:e economice fără nrecede:·;t. Victoria armatt:!or sale fuSese url'1ată -paradox ai . . cum_pd''t'R ,, . . 1' ,.. . ;./la rea. n'1.ar::e Ş! cua~;~ e~ d e o m1zene zdrobiseră 8evoţjţia în persoana carnpionuil:i ei. Napoleon Bonaparte. Dar acest succes ·o adusese în ~-·--'-'

Q

'-'

~"

fi'-<•

..."

~

y

'\...<

s

._.

-~----~··~-~

..

VINTI!.Ă CORBUL ~.-·-··-

preajma l;lancrutei. Revoluţia ameninţa să ridice capul chiar ţie teritoriul Angliei. Spre a face faţă crizei, guvernul englez va apela cu siguranţă la capitalurile oaS.ei Suriderland, Richard. va Ştisă răspundă acestui apel. Se va comporta fără mănuşi cu delegaţii guvernului: Cănd urcă scările casei Northland, simti totusi o· usoară emotie .. Uită pentru un timp preocupările' de aiaoerl. Majordomul .il preceda până la biblioteca .în oare iL aştepta Gerald. Când servit()rul ii deschi~e uşa, i.nima lUi Richard prinse să bată ou putere. ,In anticamera, deasupra unei comode, iărise un tablou 8"1. Andreei, sel'llQ
DINASTIA SUNOERlAND BEAUCLAIR.

··~······---~---~

419.

Richard ..se înclină cu exagerat ceremonia!, în vreme •ce majordomul .se retrase fără zgomot. Gerald răspunse cu greutate la salut. Patricia abia înclină capul, . ·- Îţi mulţumesc, Richard, că ai răspuns la invitaţia mea, rosti Gerald. cu glas aproape şoptit -'-- Ţineâm să"ţi mul!umesc personal pentru solicltudinea arătată copiilor Andreei, zise:r .Richard, precizând · astfel urricul · motiv care"! adusese .la • Northland House. Gerald prinse nuanţa. Se făcu a nu prinde tâlcuL - Nu-mi mulţumi. Mi"am făcut numni datoria, spuse eL Palricla se aşeză pe. o canapea,· îngăduind .astfel fratelui• ei să invite. pe. Richard a lua loc _pe un fotoliu. Atmosfera era îngheţată. Patr;cia nl!·Şi ascundea ostilitatea faţă de oaspete. Atitudinea ei îngreuna misiunea pe care şbo asumase Gerald. ~ Tocmai despre c9piii Andreel aveam să-ţi vorbesc, zise .e!. Voiam să-ţi cer o favoare. Richard nu răspunse. Rămânea în . defensivă . .-· Îţi soiicit autorizaţia ca Francis-Andrew si . frat91e ·său să poarte pe lângă rn..:rr:ele dumrtaie ş~ numele familiilor North:arrd şi. L-usignan, _al caro1 LfniCi si directi descendenti sunt -Richard încret! . ' din spr2:r:cene. . . . - E -·!mbucurător fnteresul " 'Je care-: porti' c·Qn!ifor ,-_i\ndree!, z!se el cu konie. ln ~rivinta autorizaţiei_ am să cer· avizul rrvocaţ.'ki: ;-;:eL Starea !or ctvliă este nc,.,--~"'-(~0' J<>..".,n,o~~ fii;, to"T,- s~ .....,, i je ~omMI;~ s'f"~ţ-;~ f-'C.t •\;:; t~ .!Hi;,,r.:,,.,.j'.,;;;, il;_
o

•

'

o

Bunurile familiei mal1').ei lor ,n-ar constitui o moşter:Jire .din afară, . spus(l Gerald. . .·. .. · Richard 1~1ăşura şi desfăşura pe degef lanţul larnionului. · · · · ·- Vă temeţi să nu vi se stingij. numele, rosti el sarcastic. A<;esni ,e singurul motiv al interesului subit pe care-I arătaţi. copiilor mei. Aş>fi preferat să-i fi 11')anif.eStal'. faţă de Andreea, în special dumneata, Patricia, zise Richard, întorcăndu.:se brusc spre ea. .Ai iăsat"o să. moară· fără să' vii sa· 0 vezi. . -··Atitudinea mea mă priveşte numai pe mine, rosti f'Rtricia sec. Nu am să mă justific în faţa dumiiale. ·Am avut motive puternice. - Ştiu. Amorul propriu rănit, rosti .tăios Richard. Patricia ridică semeţ fruntea. - Chiar daca ar fi asa, dLrmneata esti ultimul care ai avea dreptul să. ridici această ehestiune. · Richard încrefi sprâncenele a mirare. . .-.De ce, mă. rog? Îţi datoram ceva'? Ţi-am cerut mâna. Am fost.reluzat Ma'i târziu. Andreea mi-a oferit dragostea .ei. Aceasl.ă preferinţă v-a cutrernurat. V-aţi dezinteresat de ea. La lnm6rniântarea. Andreei n-a asistatnici un membru al familiilor Northland sau Lusignari. Azi, când constaţi că numele şi rasa Norfblând. sunLpe punctul de ă se stinge, vcaţi adus aminte. de copiii AridreeL Qe bastarzii i huliţi de odinioară. · . Patricia se ridică brusc fn picioare. -· Ei da! Acesta· e adevărul. Am ajuns la mâna dumitale, De capriciu! durnit
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIA ·

421

mulţumi rea

dumitale pentru bunăvoinţa şi prietenia lui· Geraid, pentru dragostea pe care am avut nenorocirea să ţi-o port, un timp, şi eu? .~i furat iUbirea Andreei.. Ai furat-e. aşa cum se brs un diama~t. sau se !ură o pungă c1.r aur: Richard râse flegmatic: - Comparaţia e.săracă, Patricia, -Să nu ne jucăm cu vorbele, Richard Sunderland. Ai fost oiaza rea a famiiie1 noast~e. . ' R-ichard se ddf6ă ~la r8ndu!- său în ptcioâr'€. Cu ton egal, lipsit de pasiune, se întoarse spre Gerald. - M-ai chemat în casa dumitale ca să liu insultat? Stranie ospitalitate! Ducele de Northland. care ascultase duelul verbal fără să scoată un cuvânt, socoti că sosise momentul să intervină. . - Crede-mă, Richard, regret ieşirea PatricieL Trebuie totuşi să relev că dumneata ai deschis discuţia, acuzându-ne că nu ne animă decât in•eresui meschin de a nu lăsa să se stingă numele familiei. Şi dumneata şi Patricîa aţi depăştt rnăsura: într :'Un sen;:>, aveţi

fiecare dreptate, Dar aceste obiecţiuni sunt de domeniul trecutului. N-are rost să le dezgropăm. Ne-am întâlnit azi pentru a discuta altă problemă. - Socotesc că faţă de lntorsătura pe ca.re a. l,uat-o această discuţie, orice înţelegere devine imposibilă. - Ei da, mândria dumitale suferă! replică Patricia. Pentru această. mândrie sacrilici. interesele. copiilor . AndreeL f\lu te supără că li s-a aplicat şi li se mai aplică încă epitetul de bastarz '. Nu vrei ca prin recunoaşterea .lor formală de .către familia rpomci să sc:ape de această tristă firmă. ,\lu vrei să intre cu fruntea sus în ·societate .. -· Sunt mai în măsură decât dumn-eavoastră si!i apreciez adevăratele interese ale c:opiilor mei,. ripostă neînduplecat Richard,· salutând şi dând. să plece.

Vl.llijTILA CO.ABUL

Abia atunci folosi Patricia ultima ei armă. -De altfel, acordul dumitale e. inutil. Ţi l~am. cerut p(;Întru a grăbi o fonnalitafe. După atingerea majoratulul lor, copiii dumitale care sunt şi nepoţii mei, vor fi liberi să accepte formula noastră. Am plăcerea să t<;l anunţ că· în ceea · ce fl priveşte, Francis-Andre.w e _de acord cu punctul nostru .de v.edere. -· · t'.•.• 1 ,eKc 1" --· ···c e vre ţ·1 .sa~ ·sp.une . ..,ma- .R"10 h ar d încruritându~se. . . - Nimic, in afafă d.e fapt:JI că Francis-Andrew a hotărât. să accepte titlul de lord EasHeigh de îndată ce~şi va atinge majoratul, Aceasta,· eventualitatea că dumneata ai -refuza sii"ţi dai în prealabil '

,<

'

în

consimţamântul. Richard sîmţi .brusc că îl înăbuşă mania.

- Francis~Andrew nu mă trădează, strigă el, izbind piciorul in pământ. · - Francis-At1drew nu te trădează, interveni Gerald calm. Te iubeste prea mult ca să-ţi nesocotească voiAţa . .lnsă în virtutea celor discutate de noi ,nu va 1ntiirzia să accepte titlul. de îndată ce legea îi va. îngădui. să hotărască singur. A suferit prea mult la şcoală de pe urma colegilor. Ar fi bine să nu uiţi acest lucru. . Richard nu raspunse. · Sa!ută scurt, apoi părăsi

cu

încăperea.

A doua zi

plecă la Viena. ·Înainte de a porni la

drum, chemase pe· avocatul său şi îi inmânase un document prin care accepta formal-·ofer!a .doce!ui de Northland şi a duuesei .de Lusignan-Valois, Abia după ce se îmbarcă pe "Empress oi China" i · se .mai domoli mânia. in definitiv, această înfrângere era un succes. Ducateie de Northl"rid şi de Lusignan-Valois intrau in familia · lui. Copiii săi, nepoţii făurarullli de cuţite din New York, aveau să ia

DINASTIA SUNDERLANDj3~EA~!J(;.LA:_::_clflc__~--~~·~4.:::2=3

loc pe băncile Camerei Pairilor şi ale Camerei Lorzilor. Richard nu putea rnsă_ uita tr~ăd-ar.::~a rur Francis-Andrew. Copilul său preferat se aliase cu asupritorii Andreei. Cu asupritorii mamei lui.

'·

'

Capitolul

douăzeci şi şase

. ' - _,

--

a 28 februarie 1815, Richard sosi la Viena. noapte, asa cum Ti era de la o .Călătorise zi si ' ' vreme. obic.eiul. Ca şi Napoleon, era însoţit de un întreg convoi. Avea la dispoziţie o trăsură cu pat, sobiţă şi o mică bibliotecă. A doua trăsură transporta bucă.tăria portativă deservită de doi bucătari cu ajutoarele lor. Într-un compartiment special erau depozitate vinurile de Chablis şi de Champagne pe care le consuma de predilecţie. A doua şi a treia trăsură cuprindeau provizii şi băuturi alcoqliG:e tari. Urmau . apoi trăsuri le . afectate secretarilor şi suitei sale. Furgoanele cu bagaje şi cele două berline in i:are servitorii din escortă -· se .odihneau- cu rândul, veneau la coadă. Pentru că drumurile erau încă nesigure, optzeci de servitori ·înarmaţi alergau înaintea şi în urma convoiuli.ii. Această caravană gonea în galopul cailor, schimbaţi la fiecare poştă, cu alţii odihniţi, trimişi dinainte de maestrul .călătoriilor. Convoiul se oprea n·umai când Richard lua masa. Atunci cuptorul portativ intra în funcţiune, cratiţele, oalele şi serviciile de masă de argint erau întinse pe

l

DINASTIA S\JNDERLAND BEA\JCLAIR

- - - - - -425 -

mese demontabile, iar marele patron şi oaspeţii săi !uau prânzul sau cina la umbra răcoroasă a unui crâng, dacă era vară şi vreme senină. Iarna, on pe ploaie, masa era servită in trăsurile respective. Apoi totu.! era strâns şi convoiul îşi relua drumul. în şaizeci~ de ore parcurgea distanţa de la Paris la '"1arsi 1ia, iar in patru zile de la Paris la Viena. Richard nu poposea prin hanuri. Când intinerariui era pitoresc şi treburile mai puţin e~rgente, se oprea in unele localităţi demne de interes. se plimba o jumătate de oră spre a-şi deimorti prcioarele, apoi se . urca iarăşi în trăsură, poruncind să se dea bice ci.ulor. Călătoriile îl costau foarte scump. Dar nu se uita la cheltuieli. "Câştigă mult, ca să cheltuieşti mult". obişnuia el să spună. Convoiul pătrunse in suburbiile Vienei pe un viscol cumplit, Trecătorii, deprinşi cu măreţe:e cortegii ale potentaţilor veniţi la Congres, se ~litau totuşi cu mi rare. la acest lanţ de trăsuri şi hrgocmf. care goneau în trap TnH8S Tn inim3 oraşufui, făcând un zgomot infernal; 1""'"'.l' 1 '"' Oîr-\,.,.-.yd ~o-~ap·e de Orq..,. "8~e ~·,o; °Ch r,} •V \! t.. r:J,vl, "' ~!pn,.J, ,,_,O ! l•·~·i1"7. '• opri i~ dreptu! irtt!'"5rif palatuit1 l SzerltgyOrgyi c:e pe Herren Gasse, în care locuiau. fiu! şt nora sa. Palatul strălucea ca o torţă aprinsă. Se făcea>J ultirriele pregătiri pentru balul oferit de Mr, Rob::~rt Sunder!and şi de soţia sa ii:.Jştrilor oaspe;i ia Congres. Patru sute.-de invitaţi trebwfau sa participe in frunte cu ţarul Alexandru; cu regele Prusiei şi cu toţi. capii delegaţiilor strai ne. Întreg ~orpul diplomatle acreditat la Viena şi cele ma! proemi~ente figuri ale aristocraţiei austriece aveau să constituie figura\ia. - Robert se afla 1n apartamentul Sandrei când ; se anunţă sosirea părintelui său. Bucuros, pieca aproape in fuga să-I intâmpine. Nu se mai văzuseră de mai bine de cinci ani. Se imbrăţişară aşa cum se cuvine într-o familie strâns unită. Apoi Richard făct, un pas înapoi, ca să-şi vadă mai bine feciorul.

'126

·~-----~--·····-·

\111\lTILĂ CORBUl

-.Lasă-mă. să

te privesc, Robert, zise el măsurându-1 din cap până în picioare. Mai să nu te ..•. ,,._., . · recunosc. Tecai maturizat. Ai devenit un bărbat în toată legea, În realitate, Richard era dezamăgit. Frumqsullui fiu, diplomatul familiei, se Jngrăşase, se rotunjise ca o focă. Trăsăturile fine de altădată se înecaseră în osânză. Obrajii .erau plini şi trandafirîi ca fesele unui prunc. Pântecele, .bombat ca o cupolă, era prins în mătasea înflorată a uneJ jiletci brodate cu flori. Fracul albastru îi cădea turnat: Dar cu toată măiestria sa, Wurst, croitorul · Curtii, nu reuşise a-i · masca diformitatea. _ "Nu mă mir că .îl înşeală nevasta, îşi zise Richard." • Robert, care · îşi dădea seama de groteasca sa înfăţişare, se uita în ochii tatălui siiu;. încercând să-i citească impresiile. Ceea ce desluşi .nu-i fu pe plac. Fruntea i se. întunecă, ochii i se umeziră. · - Tată! · sunt atât de nenorocit! Destăinuirea aceasta spontană; cuvântul ,,tată" pe care Robert îl folosea.foarte rar, impresionă pe Richard. Nu ştiu ce se· întâmplă cu mine, continuă Robert patetic. Mă umflu ca un cimpoi. Ţin regim, umblu mult pe jos. Degeaba. Medicii nu ştiu ce să-mi spună .. Am luat tot • soiul de medicamente, fără să simt vreo uşurare. Am apelat şi la şarlatani şi la babe. IJite-mă in ce hal am ajuns, zise Robert jalnic, îndepărtându-şi de corp braţele grase şi rotindu-se pe loc, într-o ridicolă expoziţie. . Richard avu impresia că asista la evoluţiile unui elefant dresat; pe arena unui circ. - Dragul meu,. nu-ţi face. sânge .rău, încercă el să-I consoleze .. S-au mai văzut oameni graşi care au condus · destinele -lumii. ·· Gândeşte-te la regentul. Angliei, la actualul suveran al Franţei. Sunt şi maL .. implin iţi la corp. decât tine. ~---··

,

'

',

'

__

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR --~~---~ .. :.:..........

-~42'1

Lasă formulele dimp!ornati::e, tată. Recunoaşte adevărul. Sunt diform. M-am buhăit Umblu cu greutate. Gâfăi, dacă urc câteva trepte. Penfru mine

-

Viaţa e

un

chin. Şi sunt încă .tâhăr. Nu am d_ecât treizeci . de ani... Robert işi împreună tragic- mâinile sJbe! cu degetele umflate ca nişte ;>emite de ace. - S~ndra . nu mă mai îubeştR Q_ând _se t.I~tă la min_e~ citesc în ochii ei- dezh)u,-St şi uneori aJ-ilă Şi mHa nu pţt să o suport. Nu. pot, nu pot! Robert se lăsă să cad_tî- pe un scaun -care-- părâi' b1Bta slr ~e rupă. Sun-t tare .nefericit' t"'~ ti San"""""' -~--,ă 1nsea!P ':D, .,. ;.'ii _".,....,,O,.,~>,Î' !-1 "' ·' "'"'" !!,. 7 "'. -.+•' v'" '· "" '·' Gerrdcev~ -desp~e care ţ!-am scrie, a_ fost an:0nta mai multor if:diviZL Se spune că ;-ar tf -ofirpii o:::i. ,oe t_ _ar 1n >'' '; .. alcovul ai. . Richard surase cu induigenţă. r:to - E ridicol să· pui la i:•imil toate +J,__.,,o~·c llvll ·"""'' -, ea cun'~1 t: ~ ' t re d propnâ ' - - t' un fi.eac sa~ ,,. ii!- aezonora ta· soţie? · -·Robert, S\Jnt (tn om aJ se:6oiul:.!i' XV!fi. AJ celei mai· fh;m·oase epocî pe ca;-e a cuncscL:t--o vreodată omeriir8a. Pe vremea mea-, fidelh·atea conjugaiă n ~ra '" pret,• .~u'mnotrl'va~v..;r!·-,':),""' r-O", ·i ·'-~"' -1 :n ._,,, "'rn r:A-Il1"')1,~ v· t,.,.,. ~-'!'"' '"""''"'••(-,~~J\-~;;-, ..,_. ~.! . .." îşi tră~a Viaţa amoroasă în. afara ca~;;;:~i sa!e. !n sccoit.d XVIH 1 -aventurHe- ·extraconjuga;e ale snţ!ei fcd:: .f!r fi stârnit cei muit ·uri zârril.tAt de simpatie. Vorbele acestea de consoJare n(J domoliră CI rereB suf!etească a !iti Robert. Richard ?~ priv! crţtic. 5 ' \ 1 Aq vr"" s-5 tl ""'Un o În1-~e- '''IJ;l"'"' ''SCL•Ita~ Ro"b..:;., r, , , ;, i r\'"fi <;i'C" !"" ,; •lil<_ l,;ClC, [':L.c ";q -~o nu-i- pfăteşti Sarid rei cu aceeaşi rr.cnedă? Cur;~păr2, 'Robert! Cumpără pe cele mai frumoase femei. Cred că nici prinţese_. Bagratior> n ţ!-ar rezista. Robe·rt nu nls;:vJne. Rămăsese cu prlvirlfe aţintite in gol. Părea broască imensă, · incremen ită la marginea unui lac. -r-., -e:
-o~t'

·o

1...-c~ ••

·· .VINTILĂ CORBUL

-.. Bine ca nu te-ai. pripit deschizând o acţiune de divorţ. Ne-ar fi complicat situaţia. Gândeşte-te la ·fabrica ·de armament. Păstrarea ei in s ânul casei neastre merită un sacrificiu. Richard se aşeză picior peste picior într-un fotoliu · Empire, cu braţe alcâtuite din sfincşi înaripaţi. - Dacă aş fi în locul tâu, Robert, aş adopta aită politică. Aş l<].saco pe Slindra în pace, iar eu mi-aş cre.a: o lume aparte, populată cu tele m;'!i s(::umpe. betaire ale Vienei., .Aş proceda făţiş. Ca s~o fac geloasă· pe Sandra. · · · -.· N-o cunoşti îndeajuns, tata. Nu numai că n-aş 7 face-o geloasă, dar s-ar socoti eliberată de ultimele ei obligaţiuni şi s-ar dezlănţui ca obacantă, dăruindu-se şi lacheilor. Nu-ţi închipui cât. e de murdară sufleteşte. Abia acum înţeleg pe vechii cartaginezi .care interziceau femeilor şi porcilor intrarea în · sanctuare .. Credincioşii dornici să pătrundă în templul lui Esculap, trebuiau să se ferească trei zile de a atinge trupul necurat al unei femei. Locul Sandrei ar fi fost . printre preotesele ZE)iţei . Astarte, care se dăruiali fara deosebire, tuturor vizitatorilor templului. · Richard râse; · · · ·.. · · .· · · - Vezi, tot ţi-au prins bine la ceva .studiile la Oxford. in ele îţi găseşti consolarea, aşa precum alţii o găseşc .în Biblie. · · -· Tata, îţi baţi joc de mine.. ··- Departe de mine, . dragul meu. încerc să te călesc. În sfârşit, despre această chestiune vom mai discuta.. Acum trebuie să te sch.imbi. .·Vor sosi oaspeţii. . · ...• ·. . .. .- .. Ai dreptate, spuse ,Robert uitându-se la ceasul incastrat întrcun car antic. tras. de lei şi condus de zeul Amor şi de o bacantă, Piesa aceasta n făcu pe Richard să zâmbească, prin s~mnificaţia' eL Robert se ridica suspinând de. pe . ' scaun .. '

"'

DINASTIA SUNDERLAND BI;AUCLAlR

429

--~----~~~-----·-··-··--·~----

..:..._ Sper' ·să vii şi ·dum;,·eata. lE:. ·-baL

· ·-·- Sunt foarte obosiL -poatr:l că am s·ă cobor tc-tt~şi ţJentru Talleyrand>Dar nu. Mai bine roagă"i să urce --pân-ă ta m~ne. E ma~ ·inţefept ·să r:u spu; !ncă nirniinu~ că am sosit ·la Viena. Vreau să-mi pregătesc intrarea in scenă. ·· · · -· Cum doreşti, tată. -_Şi

te

mai

rOg _C6\!FL

Tdrnite,;.m;-_1_ pe

Ju-res

latent. Ail) şi cu e_l unele lucruri d'e. pus la punct. După plecarea 'fiului. său, Richard îmbrăcă un ha!at de interior. Prefera câteva c>re de odihn3. . . . 'unui baf monoton şl stere-otip. Un ·lacrieu Y! Jules L.atont Să intre-, zise Richard, aşe-zâncJu-se !n- preaJma căminu!u~ ·ln care -ardea un fo·c mare.

--

lafont TI sa!uiă pană 1a pământ Richard li zârnbi prietenos. -. Ţi-am ascultat sugestia şi nm venit la· Viena, deşi mă· -retfneau fa ~-ondta treburi :mportante, zise eL -Aţi făcuţ foarte bîne. A4on.sieur. Prezenta· dumneavoastră era ne-cesară. Cabl~1etui austriac este · pn punctul de a aco~da·-- priVH8gil speci01!G casei Rotschi!ct, . în ;;roblerr>e!e de transfer Contfiie Ungarta, ministrul de Finanţe, e ·asaltat de !ordu! Castlereagh_,_ şfrfu!- delegaţfel brf1:anice, Cere--- pot6;,.rh ln-truc"""''l~r p··lmit'e' "'" ,-~a'~""' i nndra·vcea· sa'-,'mfiqno ";;:) ţ' !dU "', ;....:~, ' "1-''-' .:..::~. pe .aceştr Rotschi!zî, acorddndu··le în exc;ush,itate .. ' ' ' 'd"l + ., ' ,. l ~..-d e .rn t. .ermecHan_o f ICI~· tn suos1 H e ş1' '1mprumu"urwa acarG3te de Marea Br:tanîe Aus;riei. Toi: aceştf bancheri au ··participat activ la transferarea celor cincisprezece miiioaJ1e .de taleri vărsaţi de Anglia, Rusiei şi Prusiei, sub formă de subsidii de. război. Temerari,. şi-au extin_s sfera de activitate şi· in alte zone. După cum ştiţi şi 'dumneavoastră, în mal 1814 Franţa s"a angajat să. plătească P'Jlerilor c'oa!izare dou-azeci· şi -Cinci -_de-- milioane franci, d:ntre C3re- -opt rniHoane şase-- -st.:te de m!i Au:~t:ief,. cu ti~ful - de

VINTILĂ CO.RIIUl .

430 '

ind.emnitate pentru contribuţiuni neperceputec G.uvernJ.JI lrant:ez a Cedat· .,bonuri regale" c~prezentând această sumă, pe care RotsChild le-a realizat la Paris. Alte. nouă milioane de franci, vărsaţi de Belgia aliaţilor, au trecut de asemenea prin mâna Rotschilzilor; care s-a·u ales c.u substanţiale. comisioane. Reuşita acestora ·nu trebuie să vă mire.: QatJourile făcute oe ei ,,sub .diferite forme unor personaje politice de prim plan .din Anglia, Franţa, Austria şi Prusia n'au fost•zadarnice, Până şi regelui LUdovic. al XVIIHea. i-au .acordat sub titlul de .,împmmu!" două s.ute de mii de franCi, astfel .ca acesta ·să se poată prezenta cu pompă regală în faţa noilor săi s.upuşi. .Comisarul general 1-jerries, prinţul Dalberg, von. Gentz şi mulţi alţi ·corifei politici, primesc subsidii tainica. Vă ţin la dispoziţie lista lor · completă.

Richard îşi ·mângâie gânditor bărbia. - Incontestabil, ascensiunea .acestei case. nu mâ · lasă indiferent însă atât timp cât. nu se amestecă în -·â{)m!'miul industriei de armament, nu găsesc necesar să. declanşez făţiş ostilităţile. Vom lupta poate pe căi subterane. Hul meu Robert a reuşit, cred, să se impună la Viena! · - Banca .Sunderiand se bucură aci de o reputaţie frumoasă. Totusi, n-am reusit să obtinem decât puţine operaţiuni d~ .transfec. Am lucrat in special cu propriile noastre Capitaluri. ·. · ·- Voi studia şi această .problemă, zise Richard. Voi. lua legătura cu cancelarul Metiernich şi contele Ung arte. Împrumuturile . P\7 c.are le-am acordat Austriei impun să lfm preferaţi altor bănci. Chiar in sel'!ra .aceasta voi· sta de vorbă şi .cu Talleyra.nd. - Foarte · bihe, Moristeur. În · momentul acesta Viena . ·dansează. Dansea:z.ă insă pe un butoi . de pulbere. Aliaţii de ieri sun{pe punctul de a se_ înşfăca . de beregată. Anglia şi Austria se l
DiNASTIA SUNDERLANO E\!'AUCLA!1'i

431

-~~~-~~-~~-~~-~~--'--~~-'--~~-~---~-~~--

!o cu! Franţer lynperlaLe. Pe ruineie. c !osulu~ rapofeordan· s~ ridJcă amar-inţător, cc'osui rusesc. k: seara aceasta, dacă v~!i- sta de- i,:c:tbti cu prin i- -de Talleyrand să cereţi Jnf6nTkrţii asupra tn:~tatu!ui _dtn -3 ianuarie. - Tratatul ':lin 3 ianuane? -- O convenţie strict secretă fr1tra Franta, Angl!a şi Austria., 7mp0tdva Rusiei, şi eventual a ?rusiei. Pentru moment. nu vă pot .furniza mai multe amănunte. În câtel(a zile, voi primi însă textUl integral al tratatului. În prezent acesta nu e cunoscut decât de. nr'"t','""~·r· d<> .!•~ Ta''a' Il /1'anrl 1 w, y1,_, "" _In~ rei•" ,_,,_,. Ca~tlereagh '3 1 ~~ , , , rie ;,._, cancelarul Metternich şi de capii statelor respective. Ţaruf Alexandru şi regele Friederich-\Nifhelm. habar n-au de existenta iuL • Richard~ se uită cu atentie ia şefu.t sen.-icluhJ-: său '~h~trAnl·se ·s,· '"o'se de infc,t·ma''' -" ,_ &~1, ""'-·'"'-:;:!; ' Lafn~+ .,";,, Pa~e"; .,,." ''!- t;..: )\..' ' două sanţuri Fi brăzdaL obraZuL Ak;ra sa era ;nsă :t:;t atât tinerească, energia -sa tot atât- de- \,;e, ""~-Bravo, La!ont. -Pot să af!u cum at ajuns în posesra acestor informaţii? Ju!es Lafont zâmbi- î~ _coiţul gudi. -"Foarte_ simpfu_~ AlJc•nsieuL Ac1, la ViBflH, funcţionează un excepţional serv;c1u de poliţie secreta, dirijat de Franz Hagen, gentilom cu o vastă _ cultUra)- dar de un ~ach!avellsrn drăcesc. s~Jb [

,,;

ae

or·erează ~

ll!NTILĂ CORBUL

432

··-··~·~~·-~~~~~--

din rândul inaltei burghezii şi al aristocraţiei. Cercurile diplomatice sunt impănate cu tot felul de personaje, poeţi, scriitori, ofiţeri, ziaristi, prinţi, clericL · · ·· • · Richard asculta cu interes. - Poţi să-mi dai câteva nume. Lafoni? - Cum să nu. Vă citez unele .mai cunoscute. Ppetul Cardohi, scriitorul Hebenstreit, Bartsch, e.ditorul .lui Wiener Zei!ung, Salnt-Marsan, ministrul Sardiniei, prinţul Dalberg, din delegaţia. frahceză, locotenentul Klaus, prinţesa Catherina Bagration, celebrele curtezana Walters şi Morei şi mulţi alţii. Şi prinţul de Ta!feyrand are serviciul de informaţii propriu. Printre agenţii săi se numără contele Sickingen şambelanu! împăratului Franz al 11-lea,_ maiorul Martens, ofiţer prusian, von Gentz, secretarul Congresului... - Eşti sigur de von Gentz? întrebă Richard din ce în ce mai . uluit - Absolut siour, Monsieur. Posed documente. Mulţi agenţi joacă un rol do biti, sau chiar triplu. Sunt agenţii lui Hagen, ai Rusiei, şi ai .unei· terţe puteri. Perret, secretarul personal al prinţului de Talleyrand mi-a ·furnizat informaţia asupra tratatului secret d.e care v-am vorbit. Trebuie să ştiţi, Monsieur, că in momentul de fa ţii Viena colcăie de agenti secreţi, de spioni şi de agenţi provocatori. Întreg personalul de serviciu afectat pe lângă persoana dumneavoastră este alcătuit di'n agenţi ai mei. Au misiunea să vă ferească de vizitele nedorite ale agenţilor, altor firme sau puteri străine. V-aş ruga să nu le arătaţi că ştiţi acest lucru. - Poţi· să fii sigur. că· îmi voi ţine gura. Richard reţi nu la cină pe Lafont,. care îi ist<;Jrisi puzderie de întâmplări hazlii, triste .sau tragice,' din viaţa acestor oameni care trăiesc pe muche de cuţit. Vertraute,

recrutaţi

DINASTIA SUi\!DERlAND BEAUClAIR .

1!33

·-

···~··~··--·~~··~·--·

- Spionajul e o meserie grea, Monsieur. Uneori cere o masivă do;că de eroism. Un singur lucru e relativ uşor: delaţionismul. Relativ uşor zic, . fiindcă cere totuşi un efort. ÎnCărcarea conştiinţei ... Aproe.pe de rr,iez:J! nc}JţH-, s·ecretaru! de serv1ciu anunţă ptr pr~nţu! de Taiicyrand~ Fă(ă să mai aştepte ·;-rtrarQa d'1pJd,.J•oj "'"'Y"a•ui"i ' ·:·;:ţr;:-"t se r·op'1 _....,r-a ..... " ,._.. , _,le., .."i;·-des ,_a_,., t. ;-_t_rir-: .H farmec. Inainte de a dispare, şopti se patro'luhn sau: - Nu uitaţ;! Tratatul din 3 ianuarie! Ta!leyrand intră măreţ, în uniforma lui bro.dată cu. fir. Îşi târa fără efort aparent' picioruL ·

· - 1\.îarchize, am r8spuns cu plăcere invitnţ!ei dumneavoastră, se adresă el lui Richard. care-I primi cu braiefe deschise. ' Un !achcu le servi pe 0 măsuţă două pahare de cristal şi câteva -Sticle cu băuturi tari, apoi se ecJ:nsă !ăsându~i

singurL

- Ce ·să vR. -efer? Tntrebfi R:chard. tvladeira, Oporto, Benerlictiilâ? - ţ,ş prefera un vvhishy. l\-1/~nr da iluzia ca ma aflu iarăş: pri;itre prietef'ri, în Amer!ca.. Richard ?i t!..!rnăvvhiskv-ul. . '

-Sec? -

lntotdeaut'!a

TalleyrarH~

-

1·1

beau sec

degustă băutura aprigă

.Excelent.

ia

Ftnbă.

434

\IIN'fiLĂ CORBUL

~~--------------~-------

De sinceritatea for nu garantez, decât in limita în care identii1ttea de interese Îi face să vadă lucrurile aşa cum le văd eu . . - Vă referiţi desigur !a delegaţii Angliei şi ai Austriei, rosti Richard. · - Mda!... Intr-o oarecare măsură. Talleyriuid. îşi goli pal)ârul pe care Richard H umplu dih nou. ·· -Toată lumea e uimită. de succesele dumneavoastră. Europa vă. urmăreşte cu încordare activitatea. Se ştie că pacea Sali războiul stau în milnjl dumnevoastră. . Talleyrând privi în lumină lichidul auriu. - N-aş P\ltea s.ă afirm că succesele mele au exercitat o inrâurire atât de puternică asupra destinelor politice· ale lumii: Adevărul este că la această . conferinţă Franţa a . avut de întâmpinat condiţii vitrege. Spiritul .de coaliţie supravieţuise păcii de la Paris. Aliaţii prezentau un front comun, paralizând eforturile noastre de redresare. Dacă proiectele aliaţilor ar li fost înfăptuite integral, (ara mea ar li rămas izolată, cel. puţin un secoL Am făcut imposibilul spre a le dejuca planurile. Am sporit animozitatea puterilor mici, faţă de marile puteri care voiati să hotărască totul in. comitet restrâns, şi am sfărâmat blocul celor patru mari puteri. Am ridicat Anglia şi, Austria, impotriva Prusiei şi .Rusiei. Întrcun sens pot să mă laud că am distrus coaliţia. Azi Franţa nu mai este singură. - Nu numai că nu este singură, continuă Richard dar aţi reuşit să o includeţi într-un sistem de alianţe, pe care alţi diplomaţi· nu le-ar li putut realiza nici după cincizeci de ani. de tratative. Talleyrand încreţi .sprâncenele .. Gazda 1i citase fraza pe care el însuşi o fo.losiS\3 in raportul inaintat regelui Ludovic al XVII-I-lea; după incheierea tratatului din 3 ianuarie. Ştia Richard Sunderland ·ceva în legătură cu acest tratat?

DINASTIA S!JNOEIU.AND BEAUCLAIR

435

- N-ar fi imposibil sa realizez un asemenea sistem de alianţe, r.osti Talleyrand cu prudenţă. În prezent e prematur să· vorbim. de aşa ceva. - Acordaţi o importanţă atât de minimă tratatului .din 3 ianuarie?. .. . Diplomatul tresări. Vorbele amfitronului sunaseră ca un clopot de alarmă. - La ce tratat vă referiţi? întrebă el mai mult ca să căştige timp. Rtchard râse. - Nu mi se poate ascunde. nimic, principe. Ceea ce ştiu· în legătură cu acest tratat, nu provine din zvon public. Sursele mele de informaţii sunt, ca de obicei, de primă mână. Talleyrand tuşi., dregându·şi glasul. - A făcut vreo aluzie iordui Castlereag'•? Sau canceiaru! Meiternich? - Îngăduiti-mi principe, să păstrez doscrcţie asupra acestof chestiuni. Dip!omatul fr::1ncez suspină uşor: · apor rosti c,_ amabilitate. .-i··mn"~"oastra· ·a·m~n~ qa' 0 ~•'"m' .vUl. •• •l-' ·• l l '"'"' !7 dec"t CL ' ' . c_apituiez~ E a,jevărat că s-a sefn:tat o as·En;;enea î...,t,-c.. Franţ" '"''"'ni·,~ 'Lls+v!a cu Cc . •- \"'Hen"'!·e .l• '\-• -"~''-" 1. U; .t"''L!:;:;~• "'· s't • Jr\ ţ,1; ,

-I'n fa•a '

'

W•"·•

') ~+n:a"rea J=+<>~ ·· sec_Je ~ t "e d "' 1 ''"'"'"~ ,_.rma<•-· ,.r,._u.a t·•y~t,.. a . .,·-r,.dl t at .;,l;c(i_$c.'l'"" defensivă, incheiat tn 3 fan~--i~rie 1815 la Viena,_ 'htre ·~t ..t·a ,, __ rea Br'tar"\•o ".. ,· ct .., ;;:" ~n+ ... "tm~o~ ... ; •a R· -~;-=-; .... ; Au ;;:,1 - r !';;ii;!; _. "''''"" .;. ~-;;:;, "- p ~' t\i !.(',:~;:"i carl't ir;ft:;,O'rl,·t;-;_;" __., .. a .. sa·· a v.::i~cl1!'1.r:~ • "''"'• ,_, -1-,,.. P ...••,.-,;_,_ '-•' ~

~"'"·"•

"'\I"'\0Ve7e C>I';..A -

-...~,

~·

J:l.Fil('>.••:,.. •1 ,_.-,';.J;,\;i;,

rotunjească.

''"""VI.},,,~..,'"''"\"

''-'~··-'••

Y'

""i

t'!n•r;ÎO-; i 1\..l,_,,.,_,J

v.
c,~.·e "

·i·'nri? t ! , , '-»'--'

ţ:::;,;;;,_('~ ,.c _'?.i

_fruntartiie; îr.gh1ţind. Sa$ţonia: - Exoc·• ),, ce· ţ.:j"' n.!":vAotc Polonia "'' ~. -r>ryc;;:. ':.JUc.;Cli ' ' · c.<-IA "':O ,_-y r 'l -''(' , , _ , v~arc. -... e mai departe de noi, am putea face oarecari concesii Rusiei, sunt intransigent in privinţa Saxoniei. Franţa

trl'!buie să impiedice crearea unei ~E!rm;mîl mari, care s~ constitwie o arri.eninţare per.man<)nta. h expunerea de. moţiyt:J 21 tralatu.lui din 3 Tani,Jarie se spune că cele trei puteri sunt nevoite, în · in.teresur secj,Jrităţii şi ipdependenţei lor, să ,ait;,ă,,gr,ijă, În urina · unor pretenţii recent !rlanifestate, 'a-şi 'as!gura mijloacele pentru respingerea qricărei agti'Jsil)ni la care ar li expuse posesiunile lor. in conseCinţa, cele trei puteri î$i iau obligaţia în cazul Unui ataC împotriva uneia dintre ele, cşlelaltt;J săci vină. imecl.iat 1n ajutor, .cu to::lte mijloacele de eate dispun. ln articolul 3, se precizează •că)iecare putere va furniza câte o sut~ Cincizeci de mii de oameni dintre care o sută douăzeci de mij de. infanterişti, treizeci de mii de cava!erişti şi un număr corespunzător de unităli de artilerie. Cu . o rezervă: Dacă Marea Britanie nu va putea pune la dispoziţia aliaţiJor efactivele complete, va plăti câte douăzeci de livre sterline. pentru fiecare soldat în minus. -· Am ]nţeles. Franţa şi Austria pun la bătaie ..carnea de tun,. jar Marea Britanie banii. O clauză la . care rnâ aşteptiiffi. Ţarul băn'uieşle ceva? -'-· Cum şi-ar 'putea inchipui că aliaţii de ieri sunt a;:i gata să-I lovească? · - Ciudat chip· de a-şi a rât a. recunoştirr(a faţă de învingătorul lai Napoleon!. . · Talleyrahd · îăcu un 'gest larg. - .C'est. ·1a politique; scumpul meu marchiz! Bineînţeles, informaţia o puteţi folosi în manevrele dumnevoastră de .bursă. -. Aliănţa noastră comună, sper. -.·. . Desigur. Alianţa noastră, marchize, · este de nezdruncinat. · ·· · ·· · .· De la etajulde jos parveneau în surdină acordurile săitărete ale. unui vals vienez. · -'· - . -. . ·-·· Congresul dansează! rosti Talleyrand,. repetând fericita formulii lansată de prinţul de Ugne.

ca

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

437

Richard mişcă lor,nionul i'n ritmul cântecului.. dirijând de ·la depărtare valsul. · . - Pregătim Europei o pace car,e va dura cel puţin cincizeci de ani, spuse Talleyrand cu voie bună. Prin încheierea tratatului, am realizat un echilibru politic, menit să asigure () eră de linişte şi prosperitate, adăugă el cu emfază. Omenire" are nevoie de .pace, spre a-şi vi.hdeca rănile: Perspectivele acestea sunt '1mb UQUra_ 'td are ... . Richard clătina din cap fără .a manifesta un entuziasm excesiv. · . - În Qeea ce mă priveşte, principe, n-aş ·putea să spun că perspectivele acestea sunt de natură să-mi stoarcă lacrimi de bucurie... . .- De ce? Nu îndrăgiţi pacea? întrebă Taileyrand, cu falsă ingenuitate. Ştia unde voia Richard să ajungă. Acesta îşi muie buzele în paharul d.e whisky apoi zise: ~ Nu trebuie să- uitaţi că surit 'fabrica:hf de arme_ Taileyrand ll linişti .cu o mişcare a mâinii saie albe şi fine, de înalt cleric. • -. Atâta timp cât vor exista războaie coloniale, nu vă faceţi griji. Priviţi ce s~ întâmplă în India. Numai în această parte a lumii Anglia va avea nevoie de ouşti şi de tunuri, care să acopere producţia uzinelor dumnevoastră pe zece anL · - Nu e chiar aşa, principe, Şi în industria de armament e concurenta mare. - Când am vorbit. de colonii, nu mcam referit numai la India, spuse Ta!leyran·d, Puteam tot atât de bine .să vorbesc şi despre coloni.ile spaniole· din America de Sud. După câte ·sunt informat, luptele lor de independenţă v-au pricinuit pagube. Talleyrand surâse fin. De ce nu am pregăti un si,ste(Tl de alianţe ofensiva îndreptate· împotriva tendinţelor revoluţionare din lumea întreagă? Spre a le zdrobi, va trebui să . folosim forţa armată. În felul acesta,

cun deboşeuc pentru produsele industriale, iar noi vom.pro;:nova politica intervenţionismului· comrarevoluţiollar; · -·o sfântă alianîă care să lupte pentru păstrarea vechilor tradiţii Şi prlvfle!;lii.. · · · · -· Exact. O. sfântă alianţă. El(presia este bine aleasă. Cu îngăduinţa dumneavoastră, o voi folosi. ·.-·Vă rog, vă cedez paterhilătea: Dacă veţi reuşi . ·să. realizaţi .1:) asemenea :aîi~nţă; v-aşsprijihi ia răndul ineu; cU subsidii ·substan'ţiale: . · - Marcnize, ain să vortrescz•şi cancelarului Metternich despre formula dumneavoastră. N-ar .fi exclus să •O. îmbrăţişeze. )Cred că ţarlll Alexandru· îşi va da adeziunea.. Prusia Îl va urma automat exemplu!. Fac 'rezerve ifl privinţa Angliei. Imperiul Britanic care îngenunche india, şe erijează în gardianul principiilor democratice. . - Duplicitatea diplomaţiei britanice a atîns dumneavoastră

c!esavârşirea.

cveţi

F

găsi

•

•

Talleyrand se ridică ·de pe canapea. . - S-a făcut târziu, Trebuie să mă retrag. Mâine •. •mă aşteaptă o 'ZÎ .grea, Mai rămâneţi la ·Viena? -· . · Totul .l'dnifunctie . ae anumite chestiuni care cer a fi neîntârziat rezolvate. -·· V-aş sugera să vă prelungiţi. şeG!erea,· Poate să avem nevoie de dumneavoastră. N~ar fi imposibil ca ideea Sfintei Alianţe ·să capete curând fiinţă. Sprijinul dumneayoastră financiar mi-ar fi de mare folos. - Colaborarea noastnf principe, se va extinde, •sper; şi în acesf domeniu ... · În noaptea aceea Richard se culcă foarte încântat ' de sine. Abia la•• câteva ore dupa sosirea la Viena !ansase ideea creării unui sistem politic internaţional ·care să"i servească interesele.· .

Richard se afla de câteva zile .in capitala Austriei. .Cu spiritul sau de apărare, reuşise ·sa se integreze în

DINASTIA SUNDIERLAND BEAUClAIR

•~--

malstromul metropol..i. În acest scurt timp, avusese o serie de întrevederi cu· şefii delegaţillor străine la Congres. Cancelarul Metternich îi rezervase o primire măgulitoare. imprumuturile acordate de Richard Austriei ii deschisese larg porţile palatului imperial. Franz at J!~l.ea îJ _acordase c .acdienţ·ă şi -i! cinsttse cu cel mai Inalt ordin clvil·ai ţi:jrii. M•3tlemich 0ferise lui Robert Sunder!and n:Jturaliz.srea austda~ă. pe care acesta o acceptase, potrivit poveţei tatălui său. care voia să aibă un pion puternic în ·capitala Imperiului. Tot la Viena hotărî Richard să convoace o .co·.l'lterinţă _a tuturor ccrducătorHcr de Tntrepdnderidin cadrul casei. Sunderland. De multă vreme avea . această intentie Războaiele endemice i! împiocticaseră până atunci să-şi pună planul in aplicare. Fixă data · conferinţei la 15 mai. · Şi în viata a Vienei Richard îşi făcu o . mondenă . .. intrare .. spectaculoasa.· Reprezentanţii înaltei nobili mi se intreceau să-I aibă oaspete. Într-o noapte, după ce participase !a un bal oferit da· prinţul Lichtenstein. Jules Lafont i se anunţă, solicitiind să fie primit de indată, în ciuda orei târzii. Richard îşi consultă mirat ceasul. Trecuse de ora trei. · · - Să intre, porunci el servitorului. Lafont intră grăbit. Se străduia să-şi păstreze· calmul. - Napoleon a fugit din insula El(la. Monsieur, şi •m momen! U1' d ,,. spre rran~a. r ' •. ~
-

. ., Ce spt;o,

- Ştirea e s1gură. Acum câteVa - mini.tte am primit-o de la Geneva In vreme ce îşi î;nbrăca haiatur, R%chard fluieră a pagubă.

-. Omul acesta nu se astâmpără. Un lucru e sigur. Vom avea iarăşi război. La. Viena s-a aflat ceva? . · -· Până . în prezent, nu.

ViNTILĂ CORBUl

440

- Mâine, îndată după deschiderea bursei, vindeţi rente de Stat austriece. Acoperit, Să nu stârniţi . panică. Indată. ce se va auzi de fuga lui Napoleon, . rentele vor înregistra scăderi catastrofale. Sper că Ghallais va lua aceleaşi măsuri. Lafont, izole'ază-ţi mesagerul, fă-i ce •ştii, să nu scape o vo.rbă, să nu se afle nimic la Viena înainte de deschiderea bursei. Omul dumitale are, cred un mare avans asupra curierilar statului? - Un avans de cel puţin douăzeci şi patru de ore. Gea ma.i · mare parte din drum a fost parcurs de p(Jrumbei călătorL · - Perfect. Acum lasă-mă să mă culc. Gad de oboseală. Mâine. vreau să am capul limpede. '

'

"

'

Jules Lafont spusese. adevărul. Abia după douăzeci şi opt de oreaflarăvienezii marea veste. Era întrco dimineaţă ceţoasă de martie. Prinţul de Talleyrand se pregătea să coboare din pat. Nepoata sa, Madame de ?erigord îi vorbea despre repetiţia unei piese în care trebuia să joace un roL Un curier aduse un mesaj de la Metternich. Talleyrand rugă pe .Mademe de ?erigord să-I citeasC'ă. De la primele rânduri contesa exclamă consternată: . - Bonaparte a fugit din insula Elba! Unchiule, ce facem cu repetitia? -. Va avea loc, Madame; răspunse prinţul fără să se tulbure. Îşi sună valeţii, apoi trecu să-$i facă · toaleta. ' Cancelarul Metternich fusese trezit din somn de un curier special, cu un plic din partea consuiului austriac din Geneva. Textul. era lac.onic. ,,Comisarul englez Gampbell a sosit Îr) port, spre â se informa dacă Napoleon nu a fost văzut pe litoraL Gu o zi inainte, impăratul a dispărut de pe insula

DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLAIR

El ba. La

441

răspunsul

britanică

nostru negativ, fregata ieşit fără 'întârziere. In larg." Copleşit repezeală şi

a

de emoţie, cancelarul se îmbrăcă la !a orele opt de dimineaţă, se prezentă la Hofburg. Împăratul Fran:::: 11 primi de indată. După. ce citi mesajul, rosti calm: -Napoleon .aleargă iarăŞI după aventuri. Duceţi-vă degrabă la ţar şi la regele Prusiei. Spuneţi-:e din partea mea că sunt gata să ordon mobilizarea generală a armatei·.. Sunt încredinţat ca aceşti suverani vor lua aceleaşi măsuri. · La opt . şi :.m sfert C&'lcelan;l Metternich se prezentă· la împăratul Alexandru, care •ş• dădu imediat acordul. La opt şi jumătate făcu acelaşi demers pe lângă regele Ftiederich-Wilhe!m. care:. TI făcu o declaraţie asemănătoare. La ora noua f'anceiarc;l chema pe fe!drnareşaiul prinj Sch,Narzenberg, spre a tnJJismfte ordinefe Tri1păratului Franz. L[f zece, convocă ia .~anceîariat ne r.;ir:~strii ' celor patru puteri.; Câteva m:nute rn8î t·ârzîtL ofiţerii de legătură porniră în galop spre unităţile ll)ilifare respective, spre a ie comunica inaltul ordin. In mai puţin de oră, războiul fusese hotărât... lmpărăteasa Maria-Luisa, care se îndrăgostise de un ofiţer a;,;striac, contele Neipperg. declară ratiîlui ei, împăratul Franz, că nu înţelegea să se intoarca la soţul ei. şi că se punea sub protecţia a!iaţilo:. Unii delegaji ii!. Congres, afectau o incredere desăvârşită. Pozzo di Borgo, afirma sentenţios: - Dacă Bonaparte va indrazni să pună plciontl P" pământul Franţei, va fi spânzurat de primul copac. Ţarul Alexandru era şi mai categoric: - Nu poate exista pace între noi şi Napoleon r · După ce-l Vom doborî vom aviz·a as-upra re-gimului politic al FranţeL ~

)

1

.

---------------------

'\llNTI!.:Ă CORBUL

Diplomatul· prusac Wilhelm von. l;lumboldt expunea mai exact starea de spirit care domnea fa Viena: -· Toată lumea e îngrijorată. Sf'J aŞteaptă la un război. lung şi greu, $i c4rajul celor)nai mulţi, nu e la evenimentelor. · · · .înăltimea . -. -. . .. ln faţa. .primejdiei comune, ct~Jegaţii celor opt puteri la Congres semnară. la 13 martie o declaraţie of.icială prin care califi.cau acţiunea întreprinsă de Napoleon drept un atentat împotriva ordinei sociale existente. - lată o sentinţă de moarte civilă, spunea Ţalleyrarid; nu o declaraţie de războL Humboldt dăduse o interpretare umoristică declaraţiei comune: ~Aceasta e singura afacere mai· de Doamne-ajută a Congresului. Intre timp, Napoleon debarcase la Golfe. Juan. Trupele trimise. spre a-1 aresta, il întâmpinară cu ovaţiL Inaintarea împăratului spre Paris căpătase proporţiile unui marş triumfal. Regele Ludovic al XVIII-lea, abia înscăunat pe tronul strămoşilor, fugi la Gand. Mareşalul l\ltly, care il făgăduise că va purie mâna pe uzurpator şi-1 va închide într-o cuşcă de fier, trecu sup stindardul lui Napoleon. Pilda sa fu urmată de numeroşi comanţlanţi de trupe. in vreme ce Napoleon îşi continua drumul spre Paris, la Viena Congresul îşi continua lucrările, într,o atmosferă de .. nervozitate şi .surescitare crescândă. Balurile · şi recepţiile :nu fuseseră suspendate. _ Delegaţii străini şi inalta ·aristocraţie austriacă făceau paradă de un calm, pe care în realitate nu~l împărtăşeau. Napoleon intrase de două ori în Viena, în fruntea armatelor .. sale. O nouă invazie nu era exclusă.· Omul acesta părea înzşstrat cu puteri diabolice ...

DINASTIA SUII!DERLAND BEAUCLAIR

443

-----------------------

.

Numar Richard Sunder!and L:rmâretl cu ptăcere mers'JI evenimentelor, Războiul ameninţa să incepdieze iarăşi Europa, Armamentul său va avea din nou căutare, Prezicerea lui Ţalleyrand - că pacea t./3 .dara un secol -nu se implinise, datorita h;! r~apoleon care voia să facă iabuia rasa din hotări\riie Coe1gresuiui de la Viena, Richard privea apro•?cp•a C'J simpatie pe acest om p.rodigios, care indirect TI servea atât de bine interesele. Singurul gest pe. care nl..i-1 ·Ierta imperialului stăpi\n al Fran1eL era .sprijinul material pe care acesta ;; dădusa . lui D:;pont de l\lemours, pentru a crea. o mare uzină de armament 1n Statele Unite. Pentru moment, .concurenţa lui Oupo'lt de Ne,mours nu era de temut Dar nu se ştia c.e-i va rezerva viitoruL La· începutul iui aprilie, ministrul de finanţe al Austriei solicită un nou imprumut casei Sunderland, , ";(lra' . au t onza · ' pe '' . _Ro b e rt sa. .semneze !fUt' s.au R,c, personal doqumentele respective, spre a-1 introduce în graţme guvernuluL Norii adunaţi pe- cerul Europei aveau o inffuenţă directă şi l;lSLţpra Cc·rJgresuiuL Şe.::J;nţefe deveneau tot -rna~ furtunOS$0. _Delegaţii se ccrlveau .cu suspicl nel raPorturHe cHntre -ei ?nv~ninau, discutiile luau un caracter tot mai Vkt}ent, T.afh:yra;td ajunsese să dl~cute c_u · p~stoiu~ 7n miină. Yntre ţaruf Alexandru şi ~vieti.?rni·:Jh izbt-iG;!ise un cc::n!ot -care amenŞ1~ţa să . ' -aibă consecinte ans,ve. lmoăratuf mersese .p1Jnă aco!o ' '-' ' 1y;_-, Or.r-f-_-~ d~~~·~f~S"=' .-.O 'n t<-;~;c,~ '""~'<:';l"'+cl•.l can~ei~r'li'·i 'f<"-'··~,, ....-:;;~-·-·L<- q \;:;' \~'.!~in' o''·''"' ttl!,~< k-..,! liv V>-L austri-ac. fv1inistruf pl~nlpotanttar austrta.c Humbc:dt se bătuse Îf1 duel cu compatriotul său, generalul prusac von Bayen. Observatorii fiiceau pronnsticuri, ~e ''O'' ·~c~i~ra ·~''e e••. ·. af i•m'n-' _, o::L u ca· '1n ~·Jra'nd a';n"'" ,,-;:,~n '" t- _,, ~·~ t:~'"'""' ;:d In această atmosferă tuH;~H·e căzu- ca o bombă. o veste care puse intr'>g Co":gresul 1n fie; bere, Napoleon găsise la Tuilerles, într-un sertar al biroului regelui ·fugar, un exemplar a! tratatului secrei

se

\w'i

!

-

'···'-

.

VINTI.LĂ CORBUL

incheiat la 3 ianuarie între Franţa, Anglia şi Austria. În speranţa că va Sfărâma coaliţia adversarilor, .trimise ţarului o copie a convenţiut}IL Alexandru se învineţise de mânie. Îl indignase perfipia lui ca:stlereagh, a lui Metternich şi a lui<' Talleyrand. Avu 'in să tăria să nu provoace o ruptură intre el şi cei trei parteneri. Îşi dădea seama că pericolul napoleonian prima orice . răfuieli. Manevr<~

alte

împăratului

Franţei.

dăduJ>e

greş.

Dezvăluirea tratatului contribuia totusi la înrăutătirea '

relaţiilor

.

dintre Rusia şi Austria. Când i se aduseră la cunoştinţă aceste complicaţii diplomatice, Richard se afla .la un bal ore rit in palatul Bel vedere, . de către prinţul Lichtenslein. După ce bău câteva cupe de şampanie, angajă o partidă de pichet cu prinţul Fernando de Castelfranco, membru al delegaţiei papale la .Congres. Castelfranco pierdea. Iritat de nepăsarea partenerului şi· de conversaţia pe care acesta o. intreţitiea cu câţiva diplomaţi care asistau la joc, i se adresă cu uşoară nervozitate: ~ Ar trebui să fiţi mai atent. Norocul. se poate ·intoarce .impotriva dumnevoastră. Richard TI privi cu indulg.erJţă. • - .. Principe., nu-mi purtaţi de. grijă. Sunt .invincibiL Aş câştiga, chiar dacă aş avea fantezia să joc cu ochii închişi. · · Castelfranco replică înţepător: - Dacă aţi iuca pe o miză mai mare, n~aţi mai fi atât de sigur. Richard zâmbi ciudat .-· Sunt gata să ridic miza. , - Chiar şi la o mie de ducaţi? - Chiar si ·la zece mii, ori la o sută de mii. Gnibiţii · . 'rotunjiră ·ochii. . P
DINASTIA Sl!NiJERLAND BEAUC:..AîR

-

'".ţţi

--.Vă-

445

juca pe,- zece mii de ducaţi ?: repet Chiar şi_ pe o _suUi ce

fn~J_§rj-if t1s . c8!mtd

cor:_ă-sscehderrt -~~

r'0H.

h/-- R!cha --d,

aproape fără a li cugetat ~ Atunci, vă: propun o partidă pe o sută de mii. Sperase .că va ,fi. refuzat. Dar Richard ·îşi dăd.u

deciară

imediat consimţămăntuL La porunca prinţului, un lacheu aduse o pereche de cărţi noi. Zvonul a.surra acestei partide •tari se răpândise 'la iuţe1Hă Cutioşri n·'tns~r~ ~11 ·eze· din l·m~a''rt't !--!-, '\;'. 0- oa~ <1.--U •'• a'lta. .,_. S 01 ')nne· .·p· ·•nţ·" J' '.'f-C , cărţile.· Fiindcă nici unul •iintrCJ parteneri nu mrea asupra lui o sumă atât de mare, rămase stabilit ca socoteljie să fie iichidate a dol)a zi· de d""ineaţă. Richwd. Su'lderland îşi examina. cărţile. Avea un careu de aşi şi- o -chin~ă de plcă. '' '_$1' cu 5'"94 ' 'e, l ie~a1anu '''''< ' - ' 4,: 1 4 l--L"+~--- ';p, _rosr1 car;!lE! . . pe mas.ă. Prinţul nu primise decât o terţit Verde ia faţă; se uita. la cărţile adversarului: Oercerare;i! lor rapidă nu făcu decât săci confirme .dezastrul. ~lr!T'âtoarea donă. desăVârşi. victoria lui. Sunderh~nd. In mai puţin de şapte minute, italianul pierdu sută de mii de ducaţi. Deşi era bogat, resimti greu lovitura. Nu-l .durea atât pierderea, cât expresia de superioară compătimire de pe chipul adversarului. · · - Dublăm miza? întrebă el întărâtat. .-· Cu plăcere. -" - al-e 't . corneiltarH, ' .. R'C. h.J3rd ';mpsr~,t . - }' carţ: ' ., e< -rara~~~ ,. ''J~ga+5 Par+;'• da ··a·ceasta '·u 1 '"~· " . lta11~""" .~. ' " ' o dl~p· ,,, •U.~ aprig. Adversarul realiză iarăŞi o sută de puncte. ()\!,_(,.;,

•-

'''

o

PriPţul_

de Casteltr·aFco vedea

rbşt.:_

Co!mul lu1

Richard Sunderland îl exaspera. - Continuăm jocu! 7 Îi intrebă 8iol1ard. lta!ianul n prhi: Cu i)ră_ -

VINT~l;\ CORBUl _ _ _ _ _· .;_:_ce.

· 446 ······--~---~······~'~·-

-· ·Vă convine

să ridicăm miza

la patru sute de mii ·

. de ducaţi? ·- Cum doriţi. be data aceasta, Richard Sunderland totaliză 1n tnoii done punctE!Ie regulamentara. Caşlelfranco. nu realiza decât dpuăzeci. şi cinci de puncte. Pierderil.e . luau proporţiL Patru sute de mii de ducaţi era o .sumă .colosală. chiar :Şi .pentru un om cu averea sa. Dacă .ia aceştea se adăugau·.şi cele .trei sute de mii care schirnbaseră .stăpânul. · în · primele· partide, bilanţul devenea ameţitor. -.Rezistaţi .la o nouă dublare a mizei? întrebă Richard. · În âştE!pfarea răspunsului simţi pentru întâi<;~ dată 0 .uşoară emoţie. .Şapte sute de mii de ducaţi reprezenta ceva, chiar şi pentru el. Va: fi în stare . . Castelfranco să. achite un milion patru,sute de mii de duca ţi, în. cazul că va pierde. şi .această partidă? Prinţul respira greu. Ochii i se. injectaseră. Îl ·. cuprinsese un tremur pe care. ·nu .izbutea să-I stăpânească. In· jurul mesei se bliluceau zeci de oameni. Emoţiac spectatorilqr creştea vertiginos. · Robert Sunderland. care dansase până atunci, spre a demonstra Sandrei că. grăsimea· nu-i îngreunase corpul. sosi în sala de joc, laolaltă cu un nou val de amatori de .senzaţii tari, atraşi de zvonul duelului angajat la masa de pichet. · Când află că tatăl său era eroul 'partidei, se opinti în pri!nele . rânduri.. Castelfranco .împărţea cărţile. Ric.hard ihtârzie să le la în mână. Ezitarea aceasta îi .făcu pe prinţ să exclame ofensat.. ·'-- Sunt depHii solvabil•. marchize; · Garantez miza cu ·castelul meu de ia Roma şi . cu .o colecţie de .bijuterii preţuită. la opt sute de mii de ducaţi. ' .

.

Richard ridică incet cărtile. Le desfăcu evantai. Nu . ' avea in mână decât o terţă. PrinţuL realiză in schimb treizeci ·şi şase de puncte. -In don~C'l ....wma··to~re "6 co'n""~ !·,,· -R'lc"ar" -e , . l" , '.ii. ;:;:. inscriseseră ·1 8 pucnte, faţă de 70 tbtalizate de italian. În sală tensii.,nea aju'lsese la culme. Richard simţea o fierblnţeală ciudată inundâr:du-î corpuL At treHea _jOc ridică- simtitor temperatura privitorffor. Richard prinvse aceeaşi carte ca .in prima partidă, . . . . sănnd deodată cele 101 puncte regulamentara. Livid, năuci! de înverşunarea cu care ghinionul se cramponase de cartea lui, prinţul -rosti sugrumat: - Marchiza. aţi câştiga!. Mâine veţi primi actele prin care vă cedez palatul Castelfranco. Sper că nu aveţi nimic împotnvă dacă il eva!uez la un mtlion şi. jumătate de ducaţi? -·Aprecierea· dumneavoastră este lege pentru mtne, rosti. Richard încfinându-se. Prinţul se ridică·de la masă. aruncând cărţile pe postavul verde. lşi salută adversarul apoi se depărta 1 " ·m·J'ţ'mea t, Li Il•: _care ii "_la~""' vu loc· ·r~tr f• - o ta··ce•·o , ·~·_ a,-!,5-n-,-,~k <..if.-"'"'~~, He """· P '•·in înmormântare. Din sala de dans se~ auzea zvon de .. muz1ca. În liniştea adâncă cineva exclamă teatral: - Norocu! lui Sunderfand nu se _dezminte. Drumul vieţii !ui e presărat cu aur." şt lacrimi. Cuvintele acestea care voiau să fie o simplă butadă, făcură o mare irr.presie aGL:pra !ui R~chard care · surâse stingherit. Deodată avu serzaţia că sângele i se urcă vijelios În obraji. Tâmpieie îi zvâcniră dureros. Se clătină. Puse mâna pe ·masă, căutil.nd un sprijin. O lovitură ca de ciocan îl izbi in creştet. Cu un geamăt se prăbuşi, trăgand peste el de ;ior. Tr'rn'•Jţ ~,..a~n-1 mas nu rrl!'a' Jd.v , ,.; ' "" • 0 fernAie ' ..,., , ,_"_. l"u qp ,,. - tiF>;?,t :•1'-'""'' isteric. ca şi când ar fi muşcat,,
U

~--

>.c.,~

,

1._~--v-

,ţ.,

11

V!NTILĂ CORBUl

zgomotul de voci, bancheru! Ansperg care nu-şi pierduse cumpătul, rosti flegmatic.: - După prinţul de ligne, se pare că şi Richard Sunderland vrea să ofere Congresului spectacolul inmormântării

sai~L,.

Capitolul douăzeci şi şapte

p ~

r~feţ~a ~ancheru!ui Ansperg

pu

sere.aliză. D.cuă

saptamam ·se zbatu R1cllard mtre

vraţa ş1 moarte. său v:iguros tz::butL

·spre uimirea rnedtciln·r~ ·otganlsmuf în cele din urmă să înfrângă criza, Dar vindecarea nu .era deplină. Jumătatea dreaptă a corpului rămase parE!Iîzată, Urmare firească a atacului de congestie cerebrală, care pe alţi oameni cu constituţie fi:cică mai debilă, jcar fi şi trecut 1n rândul odhniţi!or intru DomnuL · Două luni rămase Richard ţintuit în pat. In acest Hmp, evenimentete politice îşi .urmaseră . .:;ursul. La nouă .iunie se redactase actul final cart:r 1ncheia şedinţele Congresuicd de la Viena. .Câteva zile. mai târziu, ·· \fl/e!Hngton zdrobise pe Napoleon · ia .Waierl()ţL Bităl.ia' aceasta fusese uNm"..pâlpâire a:. strălucite! aventuri imperiale.. Aliaţii se :îndreptau în rria~ş forţat .spre Paris·.... În urma Coiocinef9r .arrnatet britaniCe victorioase, vene·a în pasul cailor echipajul. regelui Ludovic al XVU !-lea care abia aştepta să-şi reia tronul: · · Richard ·. habar n-avea. de aceste evenimente. Potrivit strictelor prescripţli ale medicilor care voiau

l/INTILĂ

CORBUl

.să-i

evite emoţiile, nu i se a.dusese la cuno'?tinţă . nimic.din transfonnările ce zguduiseră Europa în acel început de secpl. Abi.a către mijlocul lunii iunie, când mediCii sodotira pericolul înlăturat, JiJI său Robert ii vorbi' cu· ocoluri şi menajamente despre marile schimbări. · . Ptlrna întrebare a lpi Richard fu în l~gătură .cu proiectata conferinţă de '" 15 mai, la care. urmau să participe conducatorii întreprinderilor controlate de casa SunderlandBeauclair. '. .. . .. · . . ... Nu! Şedinţa nu se ţiouse din cauza. războiulyi. Spectaculoasa lrrlrângere a lui Napoleon şi iminenta .ocupare a Parisu.lui, ele către aHaţ{ vor parmite se .fixa o nouă şi apropiată dată· a conferinţele În orice caz, şeful.casei Sunderland clU e~a în situaţia de a o prezida. Starea sănătăţii sale nuci pf3rmitea eforturi fizice sau intelectuale: ... -· Cu .alte cuvinte, 'avelhie.gân!d să mă scoat"i.ti in factor comun, se revoltă Richard. Nu .renunţ la luptă. Am . de gând să mor pe baricadă. Diplomatul farni.llei ,nu găsi. argumente contrarii. Dar acol.o unde el dădu .greş, reuşiră me(jicii. ·~DaCă nu ,vă menajaţi, veţi suferi un nou atac de congestie, cu sfârşit fataJ. Da, da. Nu vă faceţi Iluzii. Organismul, Hiîrr Sunderland, este ca şi o maşină. ·Daoă. H forţaţi; ,se uzează •îoainte d.e .vreme. Acest <.abuz ;jcaţî săvâr$it · dmnneavoastr~. Nu e vorba. de o de.finitivă retragere din viaţa publica Aveţi . însă nevoie ·de·. un foarte. lung r.epause. Oacă. nu veţi . respe0tâ.'prescripţiile noastre, nu Mă garantăm ca veţi Jrăi până. la sfârŞitul acestei luni. v-am vorbit;cu toată sinceritatea:. Rarnâne ca. dumneavoastră să decideţi. · După plecarea ;rnedicilo~ Ricl:lard reflectă. adânc. Nu 'Şi"ar fi, inchipuit că era .atât de bolnave În ultimii anl TI supăraseră .de. atâtea ori ameţeli le, Dar nu le· dăduse:.)'Jmpor,tanţă. Nu consul.tase pe nimeni.. deoarece,,se. socotise pe deplin sănătos,

-1~

a

Ridică resemnat din umeri; Nu te poti •mpotrivi soarh3i'.- Bin~e cei- puţin c'ă:--suprav!eţ_u!eSc -C'ongestleL

-n

,_Dacă at fL mu-rit; în urma· : ar r:âma.s: haos t Niciodată .nu se gândise să";;>i facă testamentul.

Fusese trebuia

încredinţat că va atinge să mediteze <serios

cenferJarul. Acum asupra ultimelor

dispoziţitmL

Din fericire,. îl avea la !ndemână pe. avocatul. sanders, carecj .însoţise la Viena. într-una dfrr zile, :se închise.· cu :>cesta in ..apartamentuf.c.său. t.ucrară împreună până noaptea târziu. Rezultatul discuţiilor cristalizat· în două documente. Primvi. · care avea carac~etul unui cocntract comercial. enumera î'ltr~prinderHe bancare$ industriale~' miniere- şi de transport, 'î·ncorponite în -·sânuf ·casei - Sunderland. Capitalul de două spte de miH::>ane ge dolari, :;·westit în .aceste firme era repaf'tizat . astfel: optzeci de milio>ln·ef apărtineau lui Richard Sunderland-Beauclair. Restul se împărţea în . mod egal fiilor săi. . Fiica. sa Georgina nu era menţionată in contract:. Ultimilor doi copil minori ai răposatu!ui Adrian d;a Beaulieu li ·se rezervase suma de douăzeci de milioane. de dolari, ;care urma să fie .înmânată. fără dobândă. la majorat Tot atunci vor fi şi ei cooptaţi ca părtaşi, cu drepturi egale. O clauză importantă.interzicea participanţilor să scoată' din. afacere vreun .tian, în· afara·.beneflciilor -'•~ ,.; '"o~esare· .pentru .•_li l"t·eflnerea· ·an,·u· a,vy-, a · ,- s' "m"Jo·· •• .-..:.,- ·r. _,f.__,;V ;,,_.l , , famiiiiior respective. Richard · Sunderland îşi păstra drepturlle de. şef al casei.. Numai el lua hotăr.âri de la sine putere. De asemenea; .avea facultp.tea să facă oricEH;chimbări 'în ':personal -.· angajări sau concedieri - şi să scoată din casă orice sumă de bani ar socoti necesar ,fără a: cere cuiva autorizaţia. Soţiile fiilor săi, ·copiii acestor<~, sau eventualii lor tutori, nu aveau dreptul să cerceteze registrele de afaceri şi nici corespondenţa comerciala Oricare dintre. asociaţi ar aduce vreun prejudlcid' casei, prin proGese ori 'prin

fu

le

<..~

---····~-~

orice alt mijloc, erş obligat să achite ·în ·douăzeci şi ;patru de ore; :drept pedeapsă, un milion de.•dolari, care urma să fie vărsat ·in fondul comun.. Cea mai importantă :c:!auză a documentului prevedea zonele de influenţă .rezervate fiecărui asociat. Richard · SWider!and îşi păstra ·puterile discrejionare asupra întregii case. Lui Henry Sunderland i. se încredinţa administrarea .firmelor din. Statele.. Unite, lui Robert . . -· . . ''Sunderland firmele din · Auşltia şt Europa. centrală,. Jnc(iJsili }talia, Jui .. Cbarle.s Sj,Jndedand' întreprinderile · 'din America de Slld ... si Indii le Occidentale, lui Francls-Andrew Sunderland, lord Eastleight, flr.mele din Marea Britanie si lui Gerald Sunderland. duce de · UJsignan"Valois, tinnele din Franţa şi Spania. Până la :majbmtul :acestuia, contele Amaury de. Cha!iais va dirija afacerile casei din .ultimele două state. In ziua în care Raymond de Beaulieu va ·atinge majoratul, i se vor încredinţa firmele din. Spania. în cazul morţil:fără .descendenţi, a vreunuia din asociaţi, supravieţuitorii vor decide cui se va. încredinţa· ·zona rămasă fără '

'

stăpân.

Acest d.oc.ument secret, care urma să fie semnat de fiii luiRichard avea .rostul să le. acorde o iniţiativă mal largă, şi .să, limiteze perturbări le care ·· s·ar produce ;eventuaJ la moartea actualului şef al casei. · Al doilea. act, pe câre îl intocmi · Richard, fu propriul liH testament. După moarte, lăsa moştenitorilor, Jo porţiuni egaJe, intreaga sa .âvere, mobil.ă .Şi impbilă, evualuaţă la cdnci milioane de · dolari.. PreţUirea aceasta~ inferioară valorii reale a succesiunii, avea rostul să · reducă· taxele de ·.•...•. rnoŞfeliite, care s-car fi fidlcat Aaitfal la citre fabuloase. Capitalul .ihVestit În numeroasele firme înfiinţate de ·. casa ;Sunderland•Beauclair pe. cele .trei continente, făceau iluzoriu un control al fiscului.. Testamentul ·menţiona. actuL.pi'in care Georgina de Beaulieu, năilcufăSundedand, rent:Jnţa în numele ei.personal şi

453 ?!·copiilor din afara căsătoriei cu Adrien de Beaulieu, la .orice pretenţii asupra. succesiunii. ·Acest document reînnoia .dispoziţia iui Richard Sunderland, .de. a se exclude din întreprindere orice descendenţă de sex feminin, cu excepţia Cyn!hi.ei de B.eaufieu, căreia 1 se recomanda !J se Căşători cu un descendent in linie bârtlătească .aJ capl.liui fa(lJ)JlÎ'ii? Sunderland-Beauclair, ·. i" ,·.-•'' .. . . b clauză draccmică era 1n'3ci!sa către stâri;i'llt\J? testamehfului Oricare dilltre urn,aş'i şi~ar manifestâ · intenţia de a se retrage din 'afacere, s-ar vedea aut()mat redus la pil.rtca sa legitima. calculată numai. asupra celor două milioane .. Această .cetă i se va plăti în bani lichizL Acţiunile, imobi!els, ori participările la diferite. firme, nu vor .fi înstrăinate sub nici o Jormă. · Într-o ·anexă secretă, se prevedea că principiu! · primogeniturii va fi .respectat în privinţa admimstrării a·Jerii şi in legăturile dintre fraţi. După moartea lui Ri-chard Sunderh:.md. fiu? său Henry va moşteni titlul de marcniz şi va ii şeful familiei. In · cazu! morţii ;;cestuia, şi a descendenţii ar săi ln linie bărbăteascii, RobertSunderland va deveni şeful familiei şi aşa mai departe.· În lncheiereji testameniu.iui, Hicl1ard !ă,să zece mii de dolari diferitelor instituţii .de binefacere din Statele Unite~ SUJna aceasta urmâil'd_ a Jl dls-tribuită potriv·it ·indicati·!Lo-r ·unui CJ>mltet rnez~dat de ·-Henry Sundeilarid . şi alcătuit
~

;Seâetan.d Nonnan McKreely, · care~l · l;ărltise cu devotament o i!ll'!ţă. întreagă; riu primea: nimic fiindcă aVusese o data nenorocur· să~i indispună . .. c.lntrcaltă .an.exă a testarnentul.ui, Richard prevedea . ca: palatele Şt o(ice .alt.e imobiie, achizhiori'ate de el în cursul vieţii, .vor fi folosite indivi;dune de succesorU s'ăi şi de... descendi:Jnţii los:. J>,ce;;tia vor fi liberi să cllmpere. pe viitor oricâte imobife Vor gasi de cuviinţă, care. să fie folosite în;exclusivltate de membrii famil.iei r~speciive. GolecţiHe de te[)louri $.1 obiecte de artă, . :fduf\âte' de .el; vof â\iea '#eea$i .soarta; ·. Dupâ reclactareil. acestor documente, Richard respiră' liniştit. $1 după. moarte voinţa. sa dirija d!;!spofit'relaţiile dintre urma$l. Îi legase atât de bine . îrt
în

va

er

''

'

'

DINASTIA SUNQ!;RLAND BEAUCU\IR

--'--··-···

455

·- Prostii! oolborosi .el ·rnciuda.t. Dumnezeu are trebt;rl m
,;>

rl.~

1

J.V

"

~.

·-~--=-·-·!

,

U!

_ ''.,/

, ;:;;;.,;

l ,:._..,

yi;';
_,

;:)

i;)

asculta distrat ori atent,

după

dispoziţie>,

Când

întâlnea câte o carte cu subiect. palpitant, se plasa in pielea unuia .din personaJ!!, Jrăindu~i aventurile, Această ocupaţie îl făcu i;ă mai uite de supărări. ·. ·• .p dată pe săptămână} prim!>!! rapoarte. >sumare asupra mer~ului . afacerilor· casei sal.e. De cdmtm acord .CU JUies.Lafont; Robert înlăturca · JUnă, ;-.fulgeră şi ameninţă pe .; vinovaţi cu> trăsneţele 1ui. · D.in iil.la aceea, i se ··. pfezentară dări .de seamă reale: ..Richard soGoti că ..obţinuse un mare succes, · •· . . .· În ultima săptămână a lui iulie sosiră la Viena toţi · fiii ·săi. Semnară.fărăa crâci\i documentele prezentate .

.

'_.DINASTIA SIJNDERLAIIID, BEAUCLAc.ci__.R_ _ __

451

de Sandere;, apoi câteva. ore , in şir rări)aseră ~ă asculte o.bserlia\iile 'şi poyeţele şefului familiei. In, eluda aten1iet !or aparente; Ri.chard avea i!1)presia că e urmărit fără interes, şi că ;9~ndurile lor rătăceau

aturea.

~~ tntrebă

,.Am devenit atât de in,util?'' se el, când .observă un căscat.;:discret al>luî Charles.i în noaptea aceea îl tortută d Qervoiftate careX .i alarmă pe toată lumea, Arun.6ă :o. sticlă du~ ~medlpamente după infirmiera de seiyi\;fu,jş'l izgq!)ji. ' secretarii şi copiE)şi cu înjurături pe simiitof'i. , , A doua z,i de .dimineaţă ,îşi convocă din nou fiii şi pe principalii colaboratori. Le anunţă notărărea sa de a numi în fruntea Băncii Sunderland din Londra pe Francis-AndrÎ;lw, :apoi .le comunică ultima sa decizie, In curând avea .să plece la Veneţia. Robert si Francis-Andrew, eate îl iubeau sincer; ' ~- '• ••• "'' ·• -'· w-' .----• . -protestara. cu energJe, MediCi.! 11 mterz1ssssra once deplasate. O ·călătorie în actuala stare i-ar primej.dui viaţa,

Richard .rămase neclintit. Nu voia să mai rămână . . ·la Viena.. Simţea că se Înăbuşă în oraşul acesta blestemat. La Veneţia se va însănătoşi. Voia să facă şi un drum până la Roma. t:ra nerăbdător să intre în stăpânirea palatului Castelfranco, câştigaf'la cikţL . · Actele de transmitere ale propr1etăţii fuseseră încheiate .a doua zi după accident. Era urmărit de o idee fixăc Să locuiască şi în aceâs!ă reşedinţă. RichaJtl respin.se protestele feciorilcr să( ,-.'·Credeţi că: am âjuns să nu mai ies ditr cuvântul vostru? Nimeni nu mă poate împiedica să plec la · · Roma. Am scris lui Wragby •a Londra, ·mgându~l să ~rină neîntârziat Indată după sosirfia !ui voi pleca in Italia.. E. limpede? · Spre a~l linişti, Robert şi fratele său Tnc!inară resernnaţi fruntea.

, ', Câteva zile rnai târziu sosi şLGuy. Wragby .. Pe' Richard Il~ recogfl?\tâ . .prezen;ţ!'l fpstul}{i '· c:oleg ~e faoultate. Incerca sa cJteasc.a pe .ch1pul ac!:lstula impreŞia pe carei;.'o fac('la: acurn d!Jpă .ceH dă.râmase , qoala.wrabgy se comportă ca şi când nimic nu s-ar · fi schimbat. Vorbi .despre Napoleon, .despre regent, despre lună; despre soare, da nu rosti nii::i un cuvânt despre bo.â.la !tii .Iiichard. · .,Acesta rămase oaret.:um descurnpănJt, Deprins să ·,:istorisească fieeăhJi vizitator fazele crizei din .care .}ioi{l Teşişe, şi să .·;;.e. îqdl,li(')şeie •qşupr<'Jc pro;prieL tU:i. soarte, îi păru ciudat că Wragby tYecea cu
• prietenului ii. paru

lipsită • .de

eleganţă.

După . o

cl'1ibzuire .mai adâncă, îşi dădu seama Că Dolofarwl )rcerca •;să-! facă a-şi Uita suferinţele. · · Wragby .avea talentu 1 .să de& .şripi timpului. .·ore ·..•. întregi vorbea . despre tab!oud, despre. expoziţii, ct~pre ca,ncanuri!e dig lumea artiştilor. Spiritul. lui

tonul glumeţ, considerentele filozofice, 1mpletite abil cu spicuiri.din viaţa inaril.or capitale; Ti .distrau pe· Richard. care ·ajunsese a nu l!;'e mai putea lipsi de amicul..său. n:esecat, vorpirea

cn!orfltă,

Ai hotărât. să Petreci câteva luni la Veneţia. Te felicit, îi .spurvaa wragby, risipind!,J-i ultimele îndoieli, pe care i le. stre.cur:asE;ra obiecţiile medici]or şi. ale feclotilo~:săL Te.vei '0\JiiÎ\lni, te,.veLîntrem,a ..!.n .cu. rând îţi veirelua.ocur>caţiile: E fi.dicol s.ă te .indispună acest repaos forţat Gând~Şte-te că . şi să te. întorci în mijlocul comorilor tale de artă, .că ai să guşti i!!răşi farmecul.. pei$aje!or . ve~;~eţieoe ..... Vre! să .;mergi . la · PeFfecL Vei călători î!) et!jpe mici, puţin. obos!.toare. Ah, !talia! suspină cu .incâotare Wragby. devenit. li fie! Gândrostesc cuvântulltaiia, sufletul mi ş~ umple.dE;.Iumină, in nări simt miresmele subtile .a.fe florilor ide. câmp, jar imaginaţi,a începe să gatqpeze. \făd monumente romane, colţuri .de grădini, peisaje in care·marea şi munţii. îşi fac reciproc ţurte. 7

Roma:

Am

Ricliard îl ~sculta transporta[ Tablourile zugrăvite. cu înflăcărare. de Wragby îi evocau 'călătoriile llli italiene, î.i aminteau cie Andreea. De cea mai fericită -_epocă 'din viaţa lui Reconstu,u;no..:o. sirnţ6a, 0 -_me!EUlC:OHe: ae!âncă ş'i p;ăcută~ 'î-tl care se Cufunda ca întrco baie caldă. . ·- Lasâ cifrele .pe.i seama altora.. Fecioiii;tăi sunt .. azi oameni toată firea. t.a$aci,sa mu66easbă:, Sii -se .. • dea· cu capul de pfagu'l de sus;.Şă. îriveţe;a, se':\i conciuce·singuri. Toată viaţa lor'iaksă le'.dirijei:i pa;;lirt • Argumentele lui Wragoy nu 'îngăduiau replica.· . ' ·_ Câtă. plăcere ai să faci lui. Raymonci şi Cynthiei, J;:ontinuă Dolof~mu!. Sunt sigur că îi vei lua cu tin.e. Tu eşti acum părintele l.or. Soarta ţi i•a încredinţatţie, Ai obligaţii faţă de ei. Le trebuie şi lor aer, mişcare, libertate, soare. Italia le întruneşte pe toate. Poţi să spui că >nu~i .adevărat? -a La ts a-ugust R1ctu~rd părăsi vtena_ -E-ra 7nsoţit de Guy Wragbv, de copiii lui Adrien tie Beaulieu, do .plutonul său de secretari şi de trei medici. Parcurseseră drumul în pasul .cailor. Făceau opriri des.e 1n oraşe, prin sate şi neori Chiar ln rnij!oc 1 naturii. · · ' -. Mă si.mt în vacantăl exclamă Wraobv -Doi ofa nul, aspirând ·cu nesaţ aerul fmbăisămat de cetinL PentrU prhna :dată-,-, Rfch;:,~:rd -prBtui <~pitores-ctrî" p!lisajeior' Tirolului. Abia la 10 septembrie cortegiu! sosi la Veneţia: Palazzo Andreea care stiituse inchis atâţia ani, zumzăi iarăşi ca un stup. Richard angajase. un nou preceptor pentru nepoţii .săi. După restauraţi!î,. Madame · de· Vigrreaux se îliapoiase .la rudele ei, în Franţa. . · Prec-eptcru!- -,era- cln tânăr' scriitor' itâHa.n,, :Glovani Bardollno recomandat. de nunţiul papal. Tolerant, · Richar.d nu se. temea de .influenţa .pe•.care Bardolino ar putea s-o. ·. aibă asupra educaţiei religioase a copiilor săi, •

în

,

~

o

!Dacă

Raymond sau .Cynthia ar vrea să .îmbrăţişeze catolicismul, n•aş . avea nimic, împotrivă, . deci eră într-o zi Jui. .Wragby. Străb~h(cullor matern n-a fost catolic? · · · Wragby ·.nutrea • mare simpatie Cy[lthiei. Acest celibatar Jncorijibil des;coperea)ri sufletul .său tezaur · de .taQdreţe pentru rrepoţeii prietenului. ·Cele mai frumoase păpuşi .er"u pentru'; Cynthi'a. !.ar lui ·• Raymond îi cunlPără o colecţie. so.ldaţi de plumb, demni să. figurezl"!.într-un rnuzeu;e. ·

de.

. Stareasănăfăţij .lui Richard se ~mei iota sensibil. Yn ..octombrie. obţinu autorizaţia să. umble în baston. Graiul i se limpezise, se simţea Viguros şi dornic de ·viaţă.

' Carnavalul şiei petrecu la Veneţia. Din balconul palatului Andreea; urmărea •regatele de pe Canale Grande, :retragerile cu torţe, iluminaţiile. feerice, cşre dădeau Veneţiei înfăţi$area unui oraş de b.asrn. Dar această strălucite era numai. ·.de faţadă. Veneţia şi ·.însufleţi rea de aftădată:pi,eriseră. Lumea petrecea fără. tragere de inimă. CarnavaJu! nu mai era decât o parodie •a trecuhllui. Umbra vulturului blcefal aostriac plutea~ asupra Veneţiei, creând An sânul populaţiei localnice o psihoză de teamă şi ură impotriva :•ocupanţilor; ·. ., .... ·, •· · • ,·. · lrnpăratlil Franz al H·lea declarase .lombardo. veneţieqilor,: ",mi aparîineţi prin <:Jreptul cuceririi, aşa . ca ţje ·aoum înainte t~:ebu{e să uitaţi. că aţi fost ' ' 'd'ata'.;. ~J,alierH ,,~ . - -. u , -vreo. . .' . Proclamaţja aceasta imperioa~ă, dar lipsită de .··logică, îndârjise'.pe.verieţieni care nu numai că nu se · socoteau austrieci, daf nu pierdeau ocazia. să •. dQYedească a.cE!:';t lucru. Printr-o reacţiune firească ..împ()triva,agresiunii imperial<'!, .răsăriră ca ciupercile · societăţi . secrete. .Pi)llţi~,i, sprijinită de. o legislaţie draconică, :.se străduia 'zadarnic să le înăbuş€!:

Atmosfera aceasta nu era prielnică serbărilor şi mascaradelor. Palafele· nobilHor isi închiseseră porţile. Burghezia rwţlonalistă şi · muncitor!mea actival:J .subersiv împotriva autqrttăţilor. Poliţia opera arestări ·printre patrioti. în aceste .conditii, carnavaiul. se ,!)tinse înainte de vreme, ca un focde paleude. Intr-o zi, poliţia. bătu la porţile palatului Andreea. Zbirli veniseră sa-I. aresteze pe Giovani Bardoii.no., . învinuit c.ă. făc:ea parte. dinir- 0 grupare •. antiguvernamentală. Numai o.datorită interventiei !u'F Richard pe lângă guvernatorul• Veneţiei,. 'scăp:'i .Bard.olino de puşcărie. Autorită1ile <Wstrlece ,pr:miseră ·ordine Jormale să.. se· comPorte ·cu .roat'ă considerâţia faţă cte ·acest străin, bine văzut de. Cancelariatu! Imperiului.. Richard făcuse acel demers numai din comoditate. Nu voia. să mai caute un nou preceptor pentru nepoţeii săL. În 1& februarie. 1816 primi de la Londra o i1este tristă, .care paradoxal - îl bucură.. · ·· · Gera!d, duce <.le Northland, îşi dăduse duhul, după o boală grea care îl ţintuise ani de-a rândul pe un 1'otoiiu cu rotile. În urma morţii saie, Francis~Andrew mcştenea titlul ducal. O .iună mai târziu Richard primi o scrisoare amănunţită din partea fiului său, care-i descria cu legitimă mândrie ceremonialuLprimirii sale'în Camera Lorzilor. · . Francis•Andrew devenise uri per"onaj de prim rang. Ric.hard ar .fj. avut toate motivele să fie înc2niat, . dacă o trăsătură a. caracterului luî Frahcls~AnGlrew nu i-ar fi dat serios da gândit. Atâtrapoartele 'primite din partea lui Jules Lafont, cât şi ziarelesosite din Anglia relatau viaţa uşuratică a acestui nou Cressus, cara uimea Londra cu. petrecerile şi orgiile. sale. De îndată ce se văzuse în fruntea averii duciior de North!and si a casei Sunderland din Marea Britanie, se limsase 1n cheltuieli nebuneşti; În fiecare seară pierdea la

4_!\2

_

·-·-

· · -· -·..:· -· ·

· ··•· ••• VINt! LA CORSl!L

--~~-~

· · - · - · · - - - ··-

-----'--------·

\1\/hlte'sori !a.Jockey Club sume fabuloase.1ntreţinea princiar câtev-a actriţe şi dartsaţoare de -la Operă . .G(ajd!.ltile s.ale cuptindeău o suta de cai.. de curse. La· .pE;ltrecerile &feritE). de el. se Inghesuia o lume pestriţă care cuprindea pe lângă membri al înaltei aristodaţii; figuri dubioase ·de aventutieri şf escroci internaiUonaiL · . • . ,',, ·· Scrisorile prin .care Rich_ard îi recomanda '

'

cumpătare şi

o .aţittldihe rnai

demnă:, compatibilă ţu

şi •rangul.său, . J'ămâneau fără ·-răspunş,

. nume.le

. ·. .· - În ritmul acesta Î"a[ .aîiJnge nici .averife :reginei. dir'l .Saba! ex_clama RicHard exasperat,-ori de 'câte . ori primea . d_e ·la Londra veşti· despre nesâpuinţe!e. fiul.ui său, De la cine_ a moştenit naravuri le' acestea? în viaţa mea am cheltuit mulţi bani.. oar neam >depăşit niciodată .marginile. Faptele lui Francfs-Andrew ating .nebuni
V

O

nu

•

••

'

•

--

_,

-

-

- .

•

-

~

-

->

-

-

1

•

-i

Richatj:l realiz_a cu amărăciune că ameninţările de sale nu av.eatJ e'fec.t. Averea ·mostenita ' .

. DiNASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR

.. 463

Francis-Andrew o .dată cu ducatui · de Northland ii asigura o independenţă deplină. Chiar dacă Richard. ar încerca. să folosească mijloace drastice. fiul. său .şi-ar putea continua nestingherit viaţa deşucheată. Ce era de făcut? Niciodată autoritatea lui Richard mJ suferise .o eclipsă rn.ai gravă. Francis,Andrew·'nu-1 'infrunta -·. Îl nesocotea. · Ce anume determinase dezechilibrul său moral? . . .. -· -Anturajul nesănătos, fei'Jleile,. banii, lipsa unui control sever,·. educaţia greŞită? Dar ce rost aveau>aceste tardive recriminăfi? Către. inceputul verii, Rich'ard decise să ~lece la Londra. Era o hotărâre eroică. Medicii îl. preveniseră să se ferească de supărări. Dar Franc:i3-/\ndrow trebuia salvat cu orice sacrificiu .. , · · . · · · ..-· Se -pregătea de drum, când primi de la Anthony . . ·- . . . . Temple o scrisoare, care-i domoli in parte temerile, şi-1 determină săcşi amâna călătpria. Fostul său prim · secretar îl anunţa că Fmncis-cAndrew se logodise cu _Lady ·Grace -Alde.r.ney, :mea Jo·rdulul =Blencal:hra. Lady Grac·e- era ,o 'făptură -gingaşă-, care -după prezentar'ea ni It. - G_urte, cuceiise ·socleta~tea londoneză-. Franc.is-Andrew se îndrăgostise .de la prima vedere. Richard nu av"a .înc_redere in. adâncimea senlirnentelor fiului său. 11 stia ' - - atât dedlusturatic. ' ' încât aceasţă iubire îi .păr_u un _capriciu. Anthony Temple ii mai scria că. tânăra fată impărtăşeil,. simţămintele lui Francis-Andrew ş1 că · lordul.'. Blencat.hra. îşi 'dăduse consimţăr(l ântul.. .c

'

'

'

'

'

'

'

"

'

'

'

'

"Cred Şi

'

'

'

'

'

'

'

eu,

îşi. zise Richard. Nuci displace să-şi căsătorească !ata cu cel, maT bogat om din Anglia. Mă tem că si Blencathra si sa vor - . ' .. . . fiica ·.. .suferi s.mare . · deziluzii.'Dacă aş avea o fată n-a$ da-o pe rnâna lUi Francis-Andrew ... " ·

La 15 septembrie urma să fie celebrată căsătoria.

VINTILA CORBUl.

Francis-Arrdrew scrise tatălui-său·, cerând1:H cqnsimţământut R[chard înţelese . că îndeplinea o slmp!ă · formalitate. Pentru a sa.lva aparenţele, îi trimise In sctis binecuvântar.ea sa. Nu ştia nimic d~spre viitoarea .soţie..a>fi.ului ·său, în afară de d.e~crierea lui Anthohy, Spera că această căsătorie îl. \ia;mai·:adunape Fţancis-Andrew de prin cluburi şi de .• peUerenurjle•de curse... • · · · .. . ,. E,:ta 20 al:lgust plecă la Lond(ţic Voia să asiste Ja /}(:;ăs?tori a vi ăst.a ru(u i ·. său :p-reJ!'lra.t. Me di cU ' p(Î)testaseră .împotriva acestei lungi călătorii, dar Bi~i:laro fuse~e neînduplecat. Se socotea restabilit. ? 'Al:îla .. ;dacă mai Jo!osea bastonul. .Călătoria dură âociăz~î .de- ---zile. --· · · . - __"__,- _____ , La .10 septemrbie, sosi- la Londra, unde rămase peste noapte. A dqua zi îşi continuă drumul spre castelul Blencathta, din Northumberland, · unde fre_buia să aibă loc ceremonia religioasă.- · Străbătând Anglia de la un capăt la altui,. Richard avu prilejul să se documenteze asupra marasmului in, care se zbătea ţara după anii războiului. Gei care se aşteptaseră la· o epocă de· belşug !;ţi ini!orire, după încheierea păc.;ii, se îr;şelaseră. O criză cumplită se abătuse .asupra Angliei. Rapoartele. asupra situaţiei economice a ţării. nu .zugrăveau .nici pe departe mizeria po!i'ulaţiei nevoiaşe: · · · · · · ••·. · . . < .. Pe. uliţele târgudlor Şi ale .sate!or·rătăceau bmnen_i .în zdrenţe, descămaţi, .sfra:Vezii, desprinşi.din pânze!e lui Goya. În .taţa porţilor închise ale fabricilOr, .. adăstau pâicuri lucrători posomocr\î:\i. GerŞ~torii se rnrnulţiseră .ca lăcustele,,Gând trăsura lui Richa(d opreajr(faţa vreunl.)i har1, '<>Răreau.c~;~.diri senin feme.i . · sărmane, cu privir'l disperate şi copiHamelici, cu qchi m"ari, aprinşi de febră. Cu,mâinile întinse, cerşeau un gbfogan sau o bucată de pâine. . Richard avea. 'impresia că se .· află în Franţa prerevoluţionară. într-un târguşor .din Warwickshire, '

de

DiNASTIA SUNDERi.AN!) B.EAUCLAIR

465

remarcă străzHe ,:leşarte, ob!oanele tn:l&e_ ln pHnq_ zL Străbăte!l. parcă u.n oras părăsit Deodată se auziră

daugăte

de ciQpot După i;n colţ _apăru o col cană de oameni. Din altă stradă. ieşlră soldaţi. şi poiiţişti inarmaţi. Sub prhrirHe consternate a!~- lui R!e-hnrc( se încinse o. incăierare straşnică. Manifestanţi! aruncau "m au t or~ta ., "ţ'1 cu t"o t ce gaseau " 1a "m"<5mana. rl " . !:! l . . LO ovanL.. cărămizi, scoase de cine ştie unde, ;;:burau prin. aer(. plesnind capete, spărgând ferestre, smulgând ut!â.f~ de durere. CMv.oiu! lui Richard fu · imobl!lzat it, .. mijlocul luptei de stradă. Caii speriaţi de vacarm şi de învălmăşeală cabrau, nechezau, gata să porf'lească Tn galop' Vizitiu! abia îi strunea. Richard se afundase în colţul -cel ma!. întunecat al trăsuriL Nu vo-ir.:t să rnaj audă huiduielile şi bleste!,.ele oamenilor, iritaţi. de specfacolul ostentativei opulenţe a ech'pajuiul său O piatră sparse geamul portierei din dreapta. Armata reuşi, îrl cele din urmă, să risipească pe manifestanţi .. Caravana de trăsuri îşi reluă călătoria. Abia după ce se văzu afară din târguşor, Richard respiră uşurat. Trecuse printr-o emoţie straşnică. La Birmingham,- t.nrde ·ajunseră spre seară, i se pt "SE:<: --t::!t geam la portieră. Contrar ebiceiu!ui, rămase să"şi petreacă noaptea in oraş. Un constable îl avertizase că după apusul soarelui drumurile nu mai erau sigure. A doua zi de dimineaţă îşi continuă călătoria. Dar peripeţiile nu se încheiaseră. La periferia oraşului- Harrogate, văzu o moară în flăcăxL Af!ă de la un trecător că un grup de- 1ărani dfn îrPpr6juri:tt~ . . ,... ţ' d t . •. .. r! ~d " f .. .

trL,,tgna 1 e· scuMpe ea pamH, '-"'a JJsera oc morH Ş! dtwastaseră brutii.riile din târg. La· Harrogate îşi întrerupse călătoria. Un ofiţer, care asigura: .. cu compania sa paza oraşului, îl înformă că drumurile care cluceau spre nord erau blocate de ta··~~·l' ra·~c"'~t' '" 'or'"~"" n•·ate t panică, so!icitară- no-i întărir! -militare.· Ofiterul declară t ..ihQ:

'-

466 -·~·~-·~·-

VINTILĂ CORBUL

--··-·--·-·--~-··

calm că situaţia nu ·era excepţional de gravă, dar că se impuneau măsuri de prudenţă. · Rfchard poposl !a hanul "The Royal Crown" _unde se mai aflau câţiva călători în situaţia sa. Fiindcă era trecut' de ora unu, ceru' să i se servească prânzul. Alese. o masă plasată Jânga .o fereastră deschisă. De. .afară pătrundea în sală o răcoare plăcută. Se auzea de undeva zgomoţul ritmat al unui baros izbit de nicovală. · De la locul său, Richard putea urmări discuţia aprinsă, încinsă între patru bărbaţi aşezaţi la o masă apropiată. -· Dacă

guvernul nu ia măsuri energice, declara ritos . un· 'individ cu ceafă· triplă, vom asista la o ··· reeditare ·'! Revoluţiei de dincolo .de Canal. ~ Trebuie să recunoaşteţi, gentlemen, interveni onctuos ·un pastor cu figură de ascet; că lordul Sidmout!;l , c,oi)ibat,e, •.. c.u, to,ată vigoarea excesele populare. ·Rareori, a avut Anglia urî rniriistru de Jriterrie . ciue ,să~i. egaleze energia. .Fiţi siguri că t?f'ltoma, ,revol{lţiei''.tulbură. v)!>ele tuturor. membrilor . >" . " .. •guvernulpL " • ·. . ·... --,.. Pre.stii,.replică tipul cu tr.ei .rândurL!'Ie. cefh Cu jumătăţi .'de măsuri nu se>Cbţin rezultate bUne. Numai mijloacele radicare •dau .soluţii radicale. · · · Â:l treilea · conviv, un .bătrân cu nasul roşu, îmbrobOnat de .sudoare; pleca din cap în semn de incuviintare. · - Să nu exagerăm, gentlemen, declară pastoruL ~. Exagerez? se revoltă tipul cel gras Nu ştiţi . probabil ce se petrece în ţară. Domneşte anarhia. Muncitorii distrug. maşir;~ile, ţăranii dau foc fermelor înstărite, asediază castelele. Brutăriile, .grânare!e, sunt luate cu asalt Comerţul .lâncezeşte. Viaţa noastră nu mai e sigură. Da, gent/emen, repetă el izbind cu pumnul în masă, viaţa noastră nu mai e sigură!.

467

~D~Ii'IASTIA SUNDE~·1'1~U\~.ND BEAUCLAIR=-=--~

Numai o represiune severă ne · mai poate salva. Suntem în ceasul al doisprezecelea, gentlemen! Al patrulea_ bărbat, care ascultase irt'::necat această- "d1scuţie, -interveni tu en_erg·i,e: --"- Preconizaţi represruni Severe! t: o__·greşeală. fJ mare greşeală. Înlăturaţi cauzele Şi vor dispare efectele; Puneţi capăt mizeriei, crizei şi populaţia va ... reintra în legalitate. . .Iluzii! il contrazise coie.ricul cu !rei rândt;ri

de

-

--

--- --- -

---------:-----~-

---

"""/

--:-.·-,

-~-- ~---:-~-_-,,-_-

Nu, nu! Dacă aţi anaiiza mai temeinic situaţia, aţi constata că am dreptate. Guvernul se mulţumeşte să pedepsească pe pamfletar!, să suprima asociaţiile şi să arunce în inch:isori pe grevişti, fără să inţeleagă că forţa nu poate. înăbuşi revendipările uoei lumi mizere. Răul este. adâncJnrădăcinat atât la sate, cât şi la oraşe. Despuierea, ţăranilor de piJmâpt, în fblqsql fermi?ril9rbogaţi şi a latifunâîar116r. a creat' o pafufă 'de oameni . lipsiţi . de. mijiO(lCe de trai. Concurenţa marE)i industrii a ruinat ateliefele ţărăneşti; iăsand pe drumuri un mare nurhăr de zilien; cărora nu ie rrfâi ramâne decât să cerseasca. 1n oraşe .răul e· mai vizibil\ ·Lucrâtorîi ·atras( de industria care se dezvoltă .cu paşi giganţi, s1.:mt găzduiţi in cor;ioabe infecte, focare de boli contagioase. Pivniţele pestilenţiale. de la Liverpool, folosite drept locuinţe pentru muncitori, au îngrozit pe anchetatorii. care au. incercat să descopere cauzele · nemulţumirilor. La Londra, în cartierul St George, sute de familii dispun numai de câte o cămăruţă. In Whitechap-:1 mizeria e şi mai ingrozitoare. Într-o promiscuitate de nedescris, dorm !a un loc fraţi şi surori, ajunşi la vârsta pubertăţii. Vă închipuiţi care sunt urmările .. Pastorul ridică privirile spre cer, intr-o implorare mută.

·

Tipul cu ceafii_ etajată se răsuci pe .scaun.

4611

--····-·····-··

Pretindeţi,

VINTI!.Ă CORBUl

poate, să punem la dispoziţia muncitorilor, propriile noastre locuinţe? ,, _,Nu merg până JICCJio. Nu este însă mai. puţin adevărat . că sunt şi ei oameni. Şi aceasta îi [ndritu!eşte ia b viaţă maJ bună. Salariile .fluctuează de la o· zi la alta. kovite de criză, tal:lricile îşi .concediază oouncit0 riî. Maşinismui concurează mâna dţ> lucru, Şomajul creşte. Da, gentlemen, acesta este adevăruL Să-I privim cu: toată. seriozitatea. Suntem ;'mandri Că Anglia este prima jâră industrială din. lume. · Dar să nu uităm ,(;ă această situaţie implică şi. un revers al medaliei. Depindem de pieţele străine. O .inundaţie a Garigelui, o .răscoală xenofobă în China, o recoltă slabă de bumbac In Statele Unite, aduc ioamete şi boiiin cartierele .sărace din Birmingham, Manchester sau Sheffield. :__ Vedeţi lucrurile prea in negru. - Negrul este, din păcate, .culoarea potrivită. Femeile şi copiii sunt exploataţi sângeros Jn fabrici şi ateiiere. Muncesc câte zece şi douăsprezece ore, pe tin saiarfu. de mizerie. Ştiţi dumneavoastră că unii pjîrinţi, împinşi de mizerie, işi vând copiii de patru sau. cjnci ani fabricanţHor, care-i cresc. în condiţii infernale; spre fH. foibsi ma! târziu. ca pe nişte animale de povară? Bărbaţi. şi. femei, istoviţi după munca grea de ş<;~isprezece sau optsprezece ore, îşi găsesc 'O .factice alinare sâmbăta, .în beţii crunte sau în orgii greu de imaginat. Fetiţele de zece anl se prostituează pentru câteva pence. Nu vă miraţi că în condiţiile acestea. se. cteează in ·marile oraşe un proletariat mizer, .gata să iasă din pasivitate şi să trl:laeă !a ce!e mai violente excese. Tineţi minte, .. . , . gentiemen: este prea mare contrastul dintre mizeria muncitorilor industriali şi buna stare a burgheziei, care şi-a consolidat. priVilegiile: cu tot felul de legi. · Individul ·cu ceafă triplă se ridică brusc de pe scaun.

DINASTIA SUNDER!..ANO BEAU.C!..A_I_R~··-~-·-- 4_6_9.

Pe legea mea, Mister, vorbiţi ca un radical primejdios.~ Dacă nu aş şti că sunteţi om de legi, aş jura că faceţi parte dintre agitatorii care ·sapă temeliile. acestei ţări. - Mister, nu sunt , agitator. Văd însă mai departe de lungul nasului. - Pardon, nu admit... - Gentlemen, gentiemen,. i!iterveJli .pastonJl, vă .. ·· rog, pace! . Richard nu mai ascultă restul . discuţiei. Lăsa p.e .· . secretar să achite ~arv3umaţîa Şl se retrase în camera -

sa. Cele auzite Ti indispuseseră. Îşi dădea seama că lumea nouă ce se făurea ln acest îoceput de seco! era alta decât aceea pe care o cunoscuse el, Se puneau probleme noi, îngrijorătoare, pe care " .. ar l' ştiut să fe- rezolve. Îi în.spă!mânta rnunci~or~mea aceasta tot mai numeroasă, care se umfla ca apele unui fluviu in. creştere. ~1. Richard, crease oformidabilă forţă economică, pe. care o pusese in slujba casei sale, a dinastie! sale,· Şi tocmai acum. când se credea mai aproape de izb~ndă se ndică o lume _cenuşiE:, pe care 'până attnlci n nesocot!se. O lume nouă ii ameninţa puterea. Richard se pricepea a se război cu bancheri şi cu industriaş;, dar nu ş.Ua să·i stăpânească pe aceşti rn uncitori fără cămaşă în spate şi cu o liotil de copiL S;mţea instinctiv că forţa crescândă a maselor ·era mai primejdioasă pentru opera lui decât concurenţa rivalilor din marea finanţă. în seara aceea .Richard rămase la Harmgate, Somnul r fu tulburat de coşmaruri cumplite, Nici a doua zi de .dimineaţă nu obţinu încuviinţarea sa plece. Primejdia era incă mare. Abia spre ora prânzului izbuti, graţie prestig.iull)i său, să obţină o es'cortă militară călare, care săcl scoată dm zona periculoasă. Era dornic să ajungă la Blencathra

470

~~~-···-··

.Cl:lstle, . înainte de ora fixată pentru ceremonia religioasă. Nu voia să Jntârzie nunta din cauza luL ··· Deşi .nu era .rec;omandabil pentru sănătatea sa, !dădu poruncă . vizitiului să mâne în galop. La douăzeCi de mil.e de Harrogate; o ciocnire între un grup de .ţărani înarmaţi Şi escorta sa il sili să mai piatdă ·p oră. Restul drumului Il .parcurse 1n linişte. · în ciu.da eforturilor oamenilor săi, nu ajunse la Blencathra Castle decât seara. la ool. lntarztase cu o . Qf,it,Şpe(a c(l. Va ff ·aŞteptat. Avusese grijă să-I anunţe ' pe 'F'ranCis:Andr~w·· cil_tinea·· neapărat· să asiste· ia ceremonia . nunţii. Câhd lrăsura apăru in faţa peronului. un .. . . de piatră. . al. .castelului, . il întâmpină ·. r:rH'Iiordom. · .· . . .. . . . . . . '· --.Unde e fiul meu? întrebă Richarq în vreme ce ·· cobora <:Jln trăsură, · .· . ·. · . . . , .. ?âmbea,,.feri.::!t ia ,gândul că. Jl·· va vedea pe · Francis-An'drew iÎ11 ·bai ne •de·mire,·alăturLde tânăra - _,- "----'.--....... , . lui -

•

•

-· •

- •

•

•

,

••

·-

•

••

• ,.

-~--

A'

-

• r

•o

'A

•

-

'"

••.·SOţie,,, 'c , .o , . • . . , • . .. .. . . • • > :·.·~:·. Jrkcapelă, ÎIJfilţi mea v.g;1str:ă •. In ..acest m.of(lent, :reveref)!:Jul .. V\lalt§l.rs e>Jiciaz~ ;\O cap~l~, ceremonia . ···vupţiaJih . • .•, ";..• , ,. . . ;;:· T''· , .. . ,;.;;. · · ·.Lui :flic;.har,d )i . îngtieţă z~mbetul .,pe. , buz~- .·.Nu

fusese.. aşteptat. ·Făcu. se. dr.umul degeaba, Nuci fusese . J.lat .să·, asiste la nunta fiului .său preferat. Cobori pe peron. Picioarele .ii tremurau .de .oboseală şi emoţie. Dezamăgirea îl copleşise. · · ·- Înălţim.ea·voastră, doreşte .să meargă la capelă? .·Richard. ezită câteva clipe. . .-·· Nu. Aş prefera să mă odihnesc puţin. M-a istovit drurnul, . - înălţimea voastră, să binevoiasc.ă a mă urma, · rosti .majorodmul. Cu. capul ,.plecat, stors oe oboseala ·care ii îngreuna picioarele, Richard porm pe urm.ele servitoruluL.. •

'

DINASTIA SUI\!DERLAND BEAU(:LAIR

411

Nu rămase decât două zile la Blencathra Castle. Sub pretext că il aşteptau urgente afaceri la Londra, părăsi a treia zi superba reşedinţa a cuscruiui său. Richard ră.mase douăzeci şi patru de ore 1n . capitală, A:'pOi- se îmbai-că pe nEmpre_ss of China<~. era -scârb3 de e!l de -iume, de afacerl Lui Anthary. Templ,e, carecl condusese pănă la debarcatier, nu·l dezvăluise găndurile sale. . Se. înapoia in Italia pe drumul mărilor. Nu mal avea rost să se grăbească. După escală de o . săptămână la Madeira, "Empress of China" s{răbătu Gibra!tarul, pătrunzând !n Mediterana. în cursul traversării Richard asistă ia un· apus de soare care avea să aibă o mare inrâurire asupra vieţii sale. Starea lui sufletească trecea printr-o serioasă criză: Ajunsese să aibă simţământuf propriei lui inutilităţi. Boala, care îi crease un firesc complex de inferioritate, îi accentua impresia de zădărnicie. După contractol :încheiat cu fiii săi, aceştia îşi luaseră rolul · în serios. Manifestau chiar o supărătoare veleitate de independenţă. Poate că ar fi trebuit să'-'1 bucure. Casa Sunderland rămânea pe mâini bune: Îl irita totuşi faptu 1 că fi ii, săi se dispensau de poveţele, de dire'Ctivelesale: Lipsa lui de la cârmă pe timpul bolii H învăţase să se bizuie pe propriile lor puteri: , Aufocratul şef al familiei, nu se resemna la un roi şters. Zi de zi creştea dorinţa sa de a-şi impune iarăşi autoritatea. Gestul lui Francis-Andrew, care nu catadicsise · s.ă întârzie cu o oră nunta, îi răn~se amorul propriu. Se impunea să restabiliească vechea ordine. Ajunsese să vadă în feciorii săi nişte rivali . .,N-au aşteptat să mor şi mi-au şi luat sceptrul". gândea el cu amărăciune. In vreme ce "Empress of Ctl!na" naviga pe apele albastre ale Mediteranei, Richard făcea tot felul de planuri, împotriva pigmeilor care TI nesocoteau. În după-amiaza aceea de pomină care avea să însemne

n

7

o

o mare cotitură în viaţa lui, chemă în cabina sa pe comandantul vasului. ··- La ordin! rosti marţial căpitanul Anderson, lipind călcâie!e. ·· Rici)ard stătea În piciqare lângă masa de lucru. Drept, mândru, cu pieptul bombat şi cu autoritate în pnvm. - Ne intollrcem .din drum, Mr. Anderson. Vreau să mă înapoiez în Anglia. Trecuse in sfârşit la actiune. În câte zile debardim la Londra?· - -- - În patru zile, Sir, zise căpitanuL - În regulă. Poţi dispune, Mr.. Anderson . ..Empress of China" iăcu drUmul intors. Pe intinsul mării, pupa .lăsa. o urmă lată de spumă albă, .semicirculară. .Pânzele umflate de v.ântul prielnic, sporeau iuţeala corăbiei, care înainta impetuos, spărgând 1n cioburi albastre valurile de sticlă. Balearele se profilau la ori"-ont In lumina puternică a soarelui, coastele lor a.urii se reliefaU pe fundalul limpede al cerului. Pescăruşii se roteau deasupra corăbiei, scoţând strigăte ascuţite care se impleteau cu scârţâitul parâmelor şi foşnetul mării. Soarele cobora leneş spre asfinţit, aşternând purpură pe intim;ul mării. .Când soarele şi marea se îmbrăţişară, peste întreaga fire pogorî o feerie de tonuri ro'şietice, calde, mângâietoare. O pace adâncă, minunată, se lăsa ca o cortină de basm, De pe dunetă, Richard priv'<)a cu nesaţ tabloul de o exa!tantă frumuseţe. Pacea aceea deplină,. profundă, era balsam pentru sul!etul său 1 P . t e.... Od...1nna" ... . ace... L'1111ş t u1'b ura<, Asfinţitul acela provocă un brusc reviriment în · .cugetul lui .Richard. Ce .ros! avea să se mai avânte iarăŞi în vâltoarea meschină a afacerilor, când soarta, atât de 'darnică, îi îngăduia să se bucure de toate comorile e1. · '

'

'

473

DINASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR

Vorbele lui Wragby ii reveniră în minte. "Gustă din · plăcerile vieţii cât mai e timp. Lasă grijile pe seama altora. Marea artă e .să ştii a te opri la vreme!..." f - uuma T f, raza. . ' d repe._t:\ Rrcnar -"Marea artă e .să ştii a .te" opri la vreme ... •: Cu sufletul pacificat, se apropiE!; de căpitanul . Anderson care stătea. alături de cârmaqi. ....·.·.. · .. . - l\iir. Anderson, renun\ sămăînapoiez ît:i Anglia.· Intoarce. Debarc. !a Ostla. După o. pauză adaugă:/ Să nu te grăbeşti... E o călătorie de plăcere, _..,. Am înţeles, .Sir, zise căpitţmul impasibiL ~l înca" ~·>•<%' F\1\,, '''T _ _?1!1 }n(j"'"''C'~ c;; mi ;:ţ)1 .,_ v!VYU, '-'l-e' Hl, '.::<1 , , .S8 p<•ni\ _.,. c !'fl. -f hamac punte, In noaptea aceasta vteau să dorm sub cerul Hber, În cabină e prea tnăbuşjt;:_;,are · căldura ... .

.

pe-

Richard îşi petrecu iarna la Roma, în palatul Castelfra eo. Era încântat de acJ3astă bijl)~erie · arhitectonioă, ··creată de GiacofV!o delia Porta, iri ultimele decade ale secolului. al Xlfi-lea ~aMnif'l"", Ing~'~ cu r'1nri fere<:t-e' 'n•rer"""'a 1:J''' v - ,y ~rCt .,, ""-''• • -...,. f r1Jc, ,.\;"""-' O 1<1 unita_tea -gr~ndloasă a faţadei,-_ 1licoronată de- o 1 icht.">J'\"lr'H'?ff'O o·e l\!\fl, ld.V ,,v •• ,.., V ,ter~sa~'HOC!ta' ,_(1_ "iAv>-, P" ,... Co ,.n;!'e- '"l"'~""'st~;t-6 Cara fnfl.oreau grădini luxurianta, s·e- desfăşura spre Tibru. Interiorul se armoniza cu măreţia faţadei. Din vestlbului de marmură. verde, î:r1podobit cu oglinzi şt statui antice, se intra în salenul imperial, o fr:căpere vastă, înaltă de. cincisnrezeCe metrl. îmoodobită cu .. ' bu~turi aie irrtrt~kaţHc-r to:nanil adă_postite Tn r"\in ?{a. f"\_;o..,ri:i .;:t H , d'n· ; J--''-.;vCt f'1VH-·",-l t:;1L-"",--- ·1 -J\< ti~>•f.

di~;:;t

~,;tt::j'-"1

'

'

'

yQ-Uld

~~~da.ţ:y-;,.-, l'J,!\J t fCH1

?n

ton

marmură

riA '-"'""

cu

j--+,.·'ot'l .!,nC"""t"'(>bt·; ,:-~;,_dq_, f<>'it.,,;:;, C,(.,_ ,...,,, ,__,....,

pardCseaia albă, verde şi

'--"""

(""""''"'""'

••t:::>""dU ,

er·~ ,n

moza:c

de

!!"f<,nr~t·ra"' y-t;J•, O>H'4"''1-Jl

a!cfituită albastră.

din

474

lfiNT!i.Ă

~--·-·-·-·-·-·---·-·-·-·

P~ripeţiile

-

CORBUl

lui Ulisse, c®nstituiau tema tapiseriilor din salonuf călătoriilor. De inspiraţie marină erau şi sculpturile ore îmj:lodobeau mobile masive. Camera de lucru a lui Richard era onorată cu fresce de Zu.ccarl şi Salvjatr, care înlăţişau triumful lui Jupiter•. Motivele ·create de sculptorul Antonio de .. Sangallo pe .bârnele aparente aie tavanului, se {~petau şi pe masa din epoca Renaşterii, ce serv~a de birou şi pe fo.toliJie din lemn aCJrit .., O serie de. fresce de Michelangelo, ce glorificau frumqseţeaVenerei şi triumful ei asupra Minervei şi a Junonei, .dădeau .o înaltă valoare artistică unei galerii . . ' . de .treizeci de metri, folosită drept sală de mâncare. Masa era cioplită In marmură tran·daflrie, ca şi . . . consolele. care susţineau candelabrele de bronz aurit Marele salon, domi.nat de şase lampadare monumentale. din prdf.ir roşu, incrustat cu aur, expunea privirilor q colecţie. de tablouri din epoca 8enaşte~iL Mobilele Empire . Şi imensul covor de Savonnerie ·desăvârşe!!.U somptuozit?tea ans,amblului. ·. Mareat galerie ·a palatului,
DINASTIA. SUNDERLANO BEAUCLAIR

--

475

Richard. era încântat de noua sa reşedinţa. Nu trecea 'săptămână .să nu o cerceteze din pod şi până în pivniţă. Ceruse unui mare arhitect să~i renoveze încăperile de !a parter, care suferiseră .de pe urma igrasiei. Exigent,· nu tolera un fir de praf. Servitorii erau exasperaţi de severitatea stăpânului.

,,Ne-a o.morât cu munca. ·Pentru'·· cine ·tol dereticăm? De ce atâta lustr1;ială'? Nici ut~.străin nu~i ... calcă pragul. Nl! pofteşte pe nime~;~i, I)!J se duce nt: •

nimeni. Toată ziua umblă prin caSă,.\tânând praful Şi căscând ochii. la tabfou;·i. Pe semne că au înoeput să-i cânte păsărelele în cap.". · . · Comportarea· lui Richard trezea şi comentariile societăţii romane. Izolarea sa ispitea pe mulţi să-I acuze de zgâr.,cenie. "Nu invită lumea, ca să. nu-i. tocească pardosel.ile." Lui Richard nu-l păsa de · · bârfeli. Viaţa lui. ·se deslăsura cu regularitatea unui • · ·•• ' · ·· · ·•· · -, ···_r • ·-···""d··-r ceasornic. Dimineaţa se trezea din·somri 'lif"ora opt. foaletâ ·si· m'icul· ·dejun·. îi · furau două ceasuri: b jumătate de Oră şi.:o
ae

476

-···-~-~--~·

lfiNTîi...Ă CORBUL

exterioară erau restrânse la mi.nimi.Jm. <în af1lră de

rapoartele primite. cu regularitate de la New···vork, Paris, Londra şi Viena, ii:ltreţinea corespondenţa cu prin\ul de Talleyrand şi .CL! două sau. ttei personaje din Anglia şi Statele. Unite. . ··. · .. Îl afectase profund căderea în dizgraţie a prinţului .de Bl!mevent, care coincisese cu prop'~iajui retragere din afaceri. curând după înlăturarea sa de la preşedinţia guvernului franca'>'; fqslul · episcop de A:utun îi scrisese: te retragi în plină glorie, ;;ste un act de înţelepciune. După serviciile pe care le-am adus J::ranţei şl dinastie! legitime la Congresul de la Viena, · am .înţeles să las local meu altora. Afacerile publice îiTii apăsau .prea greu umerii, Sirnţeam nevoia să mă odihnesc, să meditez. În singurătatea de la Valen<;:ay, îmi desfăt mintea şi spiritul .cercetând documente vechi, consulrându-mi ·cartile din bibliotecă, întreţinând dîscuţii. interesante cu vizitatorii care .îmi cal.că uneori. pragul." . ·,,A

şti să

Cu t{)tul .alta .era versiunea' pe car!! 1-o prezentase Jules,La:font în rÎ\poarte!e sale săptămânale. "Monsieur de Talleyrand, prin graţia lui Napoleon, . prinţ de Benevent, a fost izgonit ca o slugă rea de Către regele Ludovic al XVIII~Iea, pe sub pielea căruia încercase să - se strecoara. Ultima trădare nu i-a mai . folosit. .cameleonul politic, care s-a lăsat cumpărat de toate regimurile, şi:..a primit pedeapsa meritată. Bourbonii au memoria tenace. N-au uitat serviciile pe care nobilul prH'iţ de Ta!leyrand le-a adus Revoluţfei, Directoratuluî şi lui Bonaparte. După ce s-a folosit de acest apostat pentru a.:Cşi recâştiga tronur, Ludovic î-a acoYdat un concediu nel imita!.

--------------

DINASTIASUNDERLAND BEAUCLAIR

rostul episcop de Autun

477

n~a

primit cu resemnare creştinească această lovitură. În faţa prietenilor declară cu seninătate că retragerea din viaţa publică' era demult un deziderat al său. Dizgraţie in care a căzut îl roade însă cumplit. Când veninul îl îneacă, se dezlănţuie l:i insulte, si invective, la adresa celor care i-au luat loCul. Pe dL1cele de Riche!'eu, succesorul sau, care s-a în~poiat de _curând ·dl~ Rusia). l-a caracterizat răutăcios: .,Este cel ma1 competent m.irdstrlt Jrancez ·rn probr:emele Cri'men"~ Lui Decazes, ·aJt _r[v_a! politic, 1-a

găsa

cusurul

că

a_re inut;a unui

foarte frumusel frizer. ' Zvârcolelile lui Talleyrand sunt zadarnice. Cariera sa. politică este definitiv lncheiată, mi"a afirmat deunăzi, un personaj din anturajul regelui. Şi cercurile diplomatice împărtăşesc· această opinie. «Prinţul. de Talleyrand nu mai e decât o ruină", ·declara zilele trecute von Goltz, ministrul pienipotenţi'ar al Prusiei. Wel!infrton s-a. expnmat în termeni mai dur!; «Prinţul este un om care nu mat. reprezintă niric". Tânăru: James Galiaiin, fiul ministrului amerîcan ,nu s-a sflit--să facă asupra lui o aprecfere şi_ rnai trtstă-: --·Printul cir:; Ta!leyrand este un mtriganf de înaltă clasă. " atât de fals,. încât nici prietenii nu se mai încred in eh. Şi eu ie împărtăşesc părerea.- îr,cheia Lafcnt._ Tal!eyran9 este: un sfârşit."

. h~ard RlC

1 • ' t ea--opHt!Le . "1 1egmm1ste ' .. . . + + a 1e ,w !....a.crh, aşa că -nu=i fuă in nume de rău aprecie-rHe. indelungata şi rodnica lui colaborare, cu. fostei! . ·m'n's''U oxter~e ~1 Fr"n'e·l 'mper·l~'e 'hu'!se ,_, , ~· tic :- ..... ...., ,, a: u. -~ !, : :x· ce~" :,ut..., ... la închegarea une.i prietenii care nu era întemeiată numai pe împlinirea unor interese comune. În semn de solidarizare cu omui acesta, at<'n de hulit după ce căzuse în.dlsgraţie, 11 anunţă în sens ca în cursul anului viitor îl va vizita la Valencay. Dar . . proiectul acesta nu avea sa se realizeze.

cunoş

.

1

"

'

In toamnă, Richard primi două ştiri. Una bună, alta rea. Prima îl vestea naşterea unsi perechi de .gemeni pe care tânăra oucesă de Nor!hiand îi adusese pe lume, · spre marea satisfacţie a lui Hancls-Andrew; A doua veste, consemnată întf,tJn . raP,ort a ,lui talon!, ·dezv.ăluia: ultima aventură amor()asă a t/inăruiui duce,· .care se îndrăgo;stise nebui)eşte de o oarecare· Frimces Parkâr, persoană de mora\turi nu tocmai austere. Potrivit datelor culese · de''agenţii>!uî bafont; l\lliss Parker îşi făcuse debutul Tntrcun obscur· ;teatru londonez,' în tQ'amna anului 1815. Talentul nu fusese la îriăiFmea frumuseţii ei prodigioase.· în. primăvara· <Jnului următor,· renunţase la cariera teatrală şi 'devenise intretinuta . .iordului Boxbury. Extravaganţele şi luxul ei aveau să uluiască Jr. curânp Capitala. Cheltuielile· ei exorbitante rulriaseră în c:âteva luni pe prodigul Roxbury . . 'Senlinientalis'rnt:JI' nu era ·O n'a din trăsăturile ·carabti9rOiui ei. 'Daduse cu piciorul amântcil.tl i decavat, schfm,bâhdu~Pog ducele de Nortf\umberlandi,' •frât!He tegentufuic Revolfată ue ,zgâreenii.! acestuia îl. părăsise fară ezll'are, oferinau~se lord.tilui' Benwys, 'on''oătrân ramoritKcare:cn'i:ilttJI§e, pentr:u,;e'a într-o:'singlfi•a .HJria două ':Sflte ''de'mii ,de guiheE!'. PamiliaYrascoptului ;;trnorez,< afarmată .de c
'

'

'

DINASTIA SUNDERLAND BEAllCLAlR

----

nebuneşte,

1J puse Ja

dispoziţie toate- resursele sale Intervenţia l~;i aruncase ·in umbră pe

de . nabab. nefericitul negustor de grâne, care într-un moment de disperare încercase să se sinucidă. Scăpase cu viajă. Soarta, m.ai capricioasă oecât o femeie cochetă, avea ... să-i .ofere în curând o revanse. Pe scurt, Francis,Andrew r
~····

ia un rol pasiv de simpli executanţi. Orgolios, nu admitea cenzura nimănui. Intrase in conflict cu, preşedinţii consiliilor de administraţie. La •Jz.inele din . Carcliff scăzuse salariile unor categorii de muncitori, J>rovccând o grevă care du rase tn:li săptămâni.Numai intervenţia armatei .sugrumase tuiburările iz.bucnite la · marile furnale.. O s.crisoare. din. partea: Jui Anthony Temple confirma .fapteJearătatede lafont Richard se întrebă dacă. nu·· era cazul .să 'iasă din re.zervă si să facă ordine la Londra. În dragostea pateină,. găsea uneori scuze lui Francls"Andrew. Tinereţea, lipsa de
sa

DINASTIA. SUNDERLAI\!1:1 BEA!JCLAIR

Incerca o. stranie exaltare. Dolce!e:-farniente, spunea el, te mucezeşte, te imbecilizează. Străbătu in patru ore drumul de ia Brighton la Londra. Era nerăbdător să aibă o explicaţie cu . Francis-Andrew. Spera că lucrurile se vor limpeZi cu uşurinţă. Francis-Andrew va înţelege că pornise pe un făgaş .greşit · Se însera,. când trâsura .ttaversă podulc W.estminst-er: ta Montenuovo House află că > Francis•Andrew plecase in ajun l.a Bath. Mâjodormu1.•· . . care îi dădu .această ştire, ii mai aduse la •cunoştinţă> că nici· ducesa de Northland nu se alia la Londra: Cu câteva zile mai înainte, plecase 1mpreună cu copiii la castelul Blencathra. Richard s'ir:ntea ipstinctiv că ,personalul îl privea cu ·teamă si . curiozitate. Avea !moresia că !e stricase socqteliiR Nu- recunoscu pe nJci unu_! d1n servitori. Francis-Andrew se descotorosise de vecniu! personal, angajând oameni noL Şi în casă se facusera schimbări., Mobilele noii Chippendale~ nepotr!vite cu stilul e!izabetan al clădirii, covoarele persane, obiectele de artă chinezeşti, dădeau Jncăperilor un aspect fals orier:~tal de . bazar înjgheba! in grabă: Richard trecea din cameră in cameră, strâmbând din· ·nas, spre- s·candaHzarea nemărt-u·risită a majordomului, care îl urma la distanţă, intrebându-se ce rost mai avea şi vizitaoacestui nepoftit membru al famiHeî. Mare fu mirarea si revolta servitoru!uf_ când r.:ţrchard SundeJiandr care intrase înt:-unul din Q,....!:!r'~mer.tfllo. SÎ~QA""ii'"VI' U::-.t, Ht,.,-1\-·· a, QJL V;. 1 -;;tl Î"""~'?"Oh;;; ra'"'.;;:ti+· ~ .Cine a fjicut schimbările acestea? Unde sunt mobilele yechi, covoarele, tablourile? Cu 'inimitabila. obrăznicie a servitorului stijat, care îşi ascunde aroganţg sub pojghiţa unei politeţi impecabile, majordomul îi răspunse răspicaţ: ~ Schimbările au fost făcute din porunca lnălţimH sale, Mobilele vechi sunt depozitate în pod~ Tot acolo

.

.

,.,~.t--:;"-1

~


"--"~'''

au fost urcate şi tablourile şfpovi:larele care nu se mai potriveau · cu ·nO'ua. ambianţă., . Tonul vag superior> ill majo(domolui, irită pe Richard: · •· ; . servitori unde sunt1 ·· .·- Fostii ' -• - --- - < - '> · -. Din ordinuiJrtâlţimii sa.le; aU fost transferaţi la Sunderland House. · 'i · ··. •...· · · · .· ~· Mâine de dimine~ţă, să4teGHemi ai.ci . iar până seara apartamentul met,Lşlal pr:intis~i Andreea, şiUie repus în starea iri care $<:! afl;.ţulliainte de plecarea · mea în !tal.ia. ·in noaptea aceastţ~, voi dormi· la Suhderl.arîd Hou;se. Enormitatea acestor ordine, tulbură calmul majordomului, care înghiţi în sec: <::1·, 1 _ c'" ·v"-......!el· uv. rb acnrr' -.- ·Ma" _ , ·r·em· ___ ,~1: ct·ln. ·a"'ţimna !.,.:-.; ·s·a l-u ! <,.,-.~}.,. Replica ·ac~asta dezarmă mân !a lui Richard. Opoziţia servitorului îi păru deodată rizibilă. - Lasă acordul ducelui p€! .se"'ma mea .. Pe dumneata să ·nu te preocupa decât executarea promptă a poruncilor mele. Sper că m-ai înţeles? Nu sunt .deprins să repet ordinele. · Ultimele fraze erau încărcate· de ameninţări. Majoraomul î$1 dădea seama Că avea de a 1ace cu un om ·c:ârEf n·u _ g-iumea--." ·'Între -autoritatea _biajină, indulge.nlă, a înălţimii sale $i auiorifatea tăioasă a · marchizului, socoti mai intelept Să o· recunoască pe cea a celui din urmă. · în definitiv,. tatăl $1 fiui n-aveau .decât să se • răfuiască mai târziu între ei. eu aceeaşi politeţe rece, dar tte data aceasta foarte supusă,. servitorul rosti ceremonios: ~ Până maine, ordinele .:dumneavoastră vor n executate, Sir. seara ·aceea, ·Richard 'repurtase prima lui victorie. Victorie de proporţii n1ărunte, dar care le preliesfea pe cefe mari de mai târziu.

În

Richard era nedumerit De ce nu se stabilise r-rancis·Andrew la Northland House? Nu voie să locuiască. sub aceiaşi acoperiş cu ·străbunica ·sa, _băîtâna ducesă·· văţ:JQvă,. care. ·ati~sese venerabH-a vB.rstă d_e nouăze-ci- de ani1 -Nu puse {ntrebări ·_-major-(1omuiul c·ăci nu se CU'ienea _să:.._şi rate· ignoranta. · 1\nthony Temple, pe · care i! găsi a doua zi !a • baocă. îl lămuri. Reşed.inţa oficială a ţui Francis-Andrew era la Northla(id Hous.e. Acolo îş'i · · • pz:imea · oaspeţii simandicoşi· pe uriH membri ai 1 "·' •• , 7n~lta rl ~d~'"c:r~·~·o -;·tam'l'.l".l " l ...,_- 1·egal" .-... 1 corp•<'J u YJ'i:-•Jiomatlc· ,, d:t"~ r.:c. ·""'"'"~ -~ o.&;.""' reprezentanţii marei finanţe şi industrii. La Montenuovo. House locuia în mod practic împreuna cu .ultima sa. amantă, căreia ii afectase .apartamentul locuit · qdinioarii de prinţesa de Montenuovoc · Richard r.ămasc înmărmurit... Fra:ncis-Andri'lw ~săvâ'rşea un sacrilegiu~ inStalându,~şi iubtta '1n casa locuită odinioară de mama lui. Anthony îl mai -sp1,1sese Că'- relaţiile cHntre ,francis-Andrew şi sOţia sa erau ca~- şi :rupte. Ducesa, părăsise casa Northland şi se stabilise jmpreună cu .copiii la Biencathra Castle. Voia să fie cât mai deoarte de Londra si 'de . Francis•Andrew. Nici relaţiile aces!tlia cu Miss Parker nu erau lipsite tguduiri. Miss Parker avea un temperament vulcanic, un spirit auroritar şi o voinţă de nefn7rânt _-Cara;;;:;terul lui -Francis_":Andre_Vif nu _era rrrai- comod. in.aceste . condiţiî ciocnirile devene13u inevitabile . . Violenta. 101' atingeau uneori proporţii furtunoase .. · Invectivele, ameninţările, loviturile, plouau deoparte.şi · de alta. Francîs~ţ,ndrew 6 plesnea cu sete, iar Miss Parker riposta scuipâhdu.-1, zgârâir.du-1, ca o pisică ,turbată;. După ce spărgeat1 cristale şi porţelanuri, făc;ând să mie casa de zbierete şi înjurături, se .\mpăcau. ·· Francis-Andrew nu se putea Jigsi de îmbrăţişările. experte .ale arnanteî sale, iar aceasta nu 1_,_

.

.

de

'Jil\iTILĂ CORBUl

434

se încumeta sa renunţe la aurul Jn care se băl_ăcea patorită lui. Arfthony- Tempie fusese rJn bun prieten al lui . FranciscAndrew, Apoi: re!aţlile lor se răciseră: Miss -Pa-r-ker r:u :înci~ddia. .iubitului. ei să aibă- prietent" Se __ temea ·c_ă:_ ,irrflu-enţa ac-estora <Să -nu fie cQ_n-trară· intereselor ei. i\llai grav era faptul Că Miss Parker avea un aman't'· ·de Jrrrm·ă_, ·ţ~n ofiţer de. dr3gonî_~ · reformat :pe_n{ru 'Pllttâri.- >jrh:~ompafibi_IC:·. ·Cti ţJniforma m~ii!fară. ·.· ·J uTfHl ~:.a·f:cnt ·-,d.~_Scd:R-~r:S-_e -~C.;aastă__ te-g_:ă.t~r.ă: _ ş î înce·rc-a·se ·să deschid~. oChii -lui ·Pn.:trH.:ifs~Andre~;;vj dar 0 ..-~- 1 d. (a G7e"-""' ·cu"CJ,~ta rn.fu7as ..... -,~ -'-:-...·"'~ -<;;;;-..'-' - -u.>. ,Q4,Cl;;;;,. Ricih-fH'd era consteniat Tot ce_ auzea, îi p_ărea mot!StrLios. Francis-Andraw ii dezamăgi se. Spe;anţe!e Îl\ __ această .m-iăd_iţă a Andreei,_ .fUseseră ,_smarn.lc înşelate. Juleş Laiont, îi confirmă ir totul.spusel'' lui ''remple. , · · · . Înainte .de a cuno,aşte ·pe )vliss Pari<er, Fr:ancis-Andte.w.. p-unea -mare tetn_ei pe L.afon_t, .care. ·. câştigase "Supra• lui un puternic ascendent După ce ;;e prinsese in Jnreje!e !(ne rei ramei, Laforrt căzuse· în diz!;Jraţi_e, Francis-Andrew e.Vlta să-I. mai îotâlnească. Jn ziua în cara Lâfont îi de<:vă!uise legătura dintre Mlss Park;er şi ofiţerul .de dragoni, Francis-Andrew se invineţise de mânie, ' ' '' ' · _ 10.um îţi permiţL să spionezi pe Miss .Parker? Te-ai aliat cu Tem}:>le. Vreţi .să mă despă;1iti de Frances .. Af!ă,•.scurooe Mr: Lafont, că aţi det amândoi • greş: Miss ·paf'ker sirrguia liinţ!'î carema iubeşte cu adevărat. :Singura> care ·nu-ml. vânea;!ă banii, spre deosebire de toţi ceilalţi. · · -. În cee:a pe. mă priveşte, vă înşelaţi, rep!lcase . Lafont cu răceală_, După cum prt;!a bine ştiţi, serviciul meu de informaţîi. depir).de direct de părintele cţumneavoastră. , .. . . : .. fra(lciscAndrevv îl privise eli d.ispreJ,

est€)

.-:::·'Stiu.

plătit. ·.

Eşti

spionul

-tatălui

meu,_

duşmanul

meu

. - v-a -lnŞlil l"'i '"'ons;eJr. · , ""' _,, -,Pentru dumneata, sunt Ît7ălţimee voastră. ; ri·,are.· l\;'{-am fiiaCUL• d e,_.a~ ""' ~t """" cdl ma ·· - V_ a_, ce,,. ,e, confonnez dispoziţiunilor tatălul.dumneavoastră, care •. ne-a recomandat în rrtod expres, sâ nu folosim .·• titulaturi. de nobleţe În .relaţiile de servicili. •.. - Dispoziţ1a .nu- se extinde şi asupra.• mea, ·Mro ..· lafont Sunt _ducele de Nortt;ll<;ind. -Fiiţă
independenţă.

In aceeaşi noapte, deşi se făcuse târziu, chemă pe primul său sfetnic juridic. Avocatul Sanders, ·deprins . cu c:;iudăţenille marelui· patron, răspunse imediat la

. a;)el

Fară

.

. nici o introducere, Richard Îi

.

ordonă: şi redactează un

.. - Mr . .Sanders, ta te rog loc Vei da o· no:uă formă asociaţiei "•

act. pe care am

-···· '

constituit,o· cu fiii mei. Dupa. moartea mea; doresc .ca .şeftll familiei; 1n speţă f,jenry,. să deţină .o putere mai Jatgă, în ceea .. ce p'riveş.te conducerea c.asei Sun!lerland în detrime.ntul fraţilor săi. mai mici, ale căror. drepturi Je. vei .restrânge.. Avocatul. Sande.~s rE)p!ică ·.resp,ectuos: -:- Îm.i permit să vă amintesc, Sir, că . primogenitura nu mai e protejată. de lege. Fraţii au drepturi E!gale.:. · Richard îl, întrerupse- nerăbdător: i-Nei găsi dumneata o formă juridică adecvată. N-al decât să stlpulezi Că acest ac} rămâne secret. i<JJ cel care-I va încălca, va fi. sancţionat• .cu o amendă de ... .să zicem ... cinci milioane dolari şi cu exclu.d.erea din asociaţie; -· Credeţi că fiii dumneavoastră vor semna'L Şi că mal târziu nu vor incerca să o denunţe ca ilegală? - In privinţa semnării n-ai grijă. Îi convin@ eu. '1\lici pe viitor nu ·vor . fodrăzni . să tacă. oostrucţie. Numai un tâmpit ar ataca un astfe'f'de. contract in faţa triotmalelor. Orice omcu scaun la . cap îşi poate da . seama·ccă.numai in unire stă puterea casei . Sunderland. Dacă vre(Jnul dintre fii mei ar săvârşi . nesocotinta de as.e revolta impotriva capului familiei, toţi ceilalţi memb.ri scar coaliza· împotriva· lui spre a~l . zdrobi .. Interesul •colectiv al ca.se.i Sunderland este· mai presus d~ irÎlereseîe meschine ale vreunuia dintre · conduci)toril ei. - Numai-- .dumneata, Mr. Sanders, să ai . abilifatea de a găsi o formulă juddică. Cred că m-ai înţeles? . - Pe. deplin, Sir. - AtunCi, Ja lucru! • . . . . Reuacfarea actului care avea să fie piatra unghiulară a ~xistenţei casei Sunderland dUpă moartea· cteat(!rUiui <;li ceru un timp îndeh:mgat. Richard respiose.mai multe proies:te, sub. motiv că nu. prezentiu:l. suficiente '\;iaranţiL Forma la care, se opri, -~

~

.

DINASTIA-SUNDERLAND-!ilEAUClAIR ·----

------------~~---

487

--------~---------

·se$pJU,; f,.,milie'l rio-·o,p&p! "''"" tic ,:..;~. . ,_ ;..,d<JU rl~-v;·,.,. d"S 4 :n.--fa hAl ' _,;~-~ ,~, ;..,:,'-" _t,.fil q.H:;:t"" 1 casei Sunder!and din Statele Unite, si . de a. controla'intreprinderile din afara graniţelor acestei ţări. Ceilalţi 1 'i·P.; .... ; t~m: \'o·r _•du ,..;;:,r:op!'"de:. ""'!Z"'"'')n-:c>!·""".-,:;:,"'_ . .-;;., f~t" ,,.,,,.;,~ _ căpstenia casei, chi~r .dacă ntffiţion:;l!tatea l9r va fi aJtti decât a acestuia din uuna. ~corda -;..~.

Rerllul V' '

'-'

li,:;;

·c.:.n+.,;,::.l \;Of, lJ ;;;.;.;

':'
CI-

c~e:c~ '*'"''"")<0

-"'ve~ U

.C(

s;:, CC

t"ă:--n--5;"';;

+Gh>;~ JQ.

1".,:, ta

N·t::HJ!i.J· v,QCţjţ

York. Prfn ppZi_ţia -sa. geOgrafica.- -Ne;.AJ :vorJ<:"_ut._ ;er2r terit-:: _ d.e -tronflagra·ţwe jfî:terrratlonal-6~ cara ·în general~ ~şJ_}: aveau obârşie in Europa_ · · ·· Acest docum~r:t avea să_ t~e ţ:tăSttat în arfti1{8le,secrete a:ie -c-~sei ·sund~riaricL ·P\,;hHcare.a fu; Sr3 lnterzisft-' sPre a 11!-J cădea su i!îddenţa .vreunej ie_gf -potrivniCe .grupărilor de·_:firme- .bci.nca.re şi indUstria~ej precum şi. spre a ascunda mecanismul conducerii susmenţionatef case, şi cuantumul capitalurilor de care dispurlea. După ce -cHr pentru ultima qară documentui care avea să pună capăt .descentraîizâri'. trimise mesagii prin_ care fşî conyocfi fil; !a Londra.

Franci,s-Andrew -se afla pe domeniu! ~U)thirne dîn Comitattii 1 incoi_n, când 1! ajunse _din urmă mesajut· tatăJui ·său,

Petrecus-e câ.teva: --zHe_ !·a 8ath1 !mpreurfă cq r'-~iss .... ·, w!! '"'""' _".cii., !~n Wt: "· t'•·n"'c_: ""r',sto.._.~.."-'~ ...... "!!.L'. ;-:J~"..v~;,:; n0f ~. _ ' -;;;:;< l -c: ..':J\.a_}S, '"'"''"e y-o_, _ -~r,' !;,>' ·j-;;,.... qv'C'u. ;-4'111 r•;-!r;ril' r-.::l0,;4'1tor 7n 'II'Qt-'i ''l""'r-~i U • de"'te;.-;:;r;a"j,.:q--·-, . l';i,r;;:\"'' _;;;J.;-';:o __ qn VJ", f.c' •-~·"} -/,;A_\(.;,;.;;&.>-,'• -1 '•.~,"71 Ci;-"-'1 '){-,-~r.nae k.; __ n,,,Jhirn~ -~~ftttf? l_i{H·.., ;iintrA --:--""''- -CP .u tQ5vfii: -- ~-'-'-' tr'll-z1S.._.-...r •V '1'~-; ---··"-" -~o:'V, "> ·-- ,". '-·'· -~

1

propdetăţ!!_t:l

fami;iei Nar·~~~!;.y;-;d. P_e d_o_merH !, acesta se- orgEinlzatJ toamna vanători monstrer --soldate cu llecatortfbe :de t ulpi, iep:J(, căprioa~e şi a !te cfletăţi umbfiUoare _sau zbL-frătcare . . în această !mosfera es'::vală cazu ca o bomba cornr_o~f,ltea- 1ui R-ichard. ln JJii_ mLj_i moment, Francis,-Ahdrew e-rpzu c-ă e -.;orba d? o glumEt Y! ştia pe tatăl său în Italia. Dar cine ar fi îndrăznit siH joace o .asemenea farsă? După. o analiză mai serioasă a

VINTILĂ CORBUl

481! '

mesajului, se înclină în faţa evidenţei. ScrisuiJto!ărât, cu .trăsături energice, stiful sobru, lapidar, ai mesajului, semnătura etalată pe un sfert de pagină, hu-i mai lăsară umbră de îndoială. Tatăl său sosise la Londra. Supărător era în special tonul imperios al convocării, · care făcea abstracţie de schimbările intervenite în· ultimii doi .ani. După retragerea lui Richard dip afaceri, şi după · semnarea contractului de asociaţie, Francis-Andrew ajunsese a se sqcoti, pe drept cuvânt, şeful casei Sunderland din Anglia. Tatăl său. uitase probabil acest lucru, de vreme. CE! îl chema la ordin . . în. sinea lui se simţea îngfijqrat. Nu cumva ·rapoartele spionului Lafont îşi făcuseră efectul? Sau · poate c\;1 .Richard. Sund.erland .se săturase .de viaţă inactivă de rentier, pe care i-o impuseseră medici.i? Oricare ar fi fost motivul,· hotărârea lui. era inoportună. Asupra unei abdicări nu se mai revine. Uitase oare ·tatăl său că îmbătrănise, că boala îi mînase. organismul, că orice. s~ar spune, era un om sfârşit? La şaizeci şi trei 'de ani era ridicol să pretindă . a păstra o responsabîlitate care-i depăşea puterile. l"rebuia să înţeleagă imperativele vârstei, şi să se retragă definitiv din Viaţa publică; ·lăsând. copiilor 'sarcina ele a-i .continua. opera.. tncontestahil, înfăptuirile sale erau mari. Însă misiunea. lui, se 'incheiase. A-şi relua atribuţiile, era nu numai inoportun, dar şi imprudent. Oboseala i-ar pune la grea incercare sănătatea. Un nou atac de apoplexie cu urmări fatale, n-ar fi exclus. Bineinteles, considerentele umanitare atârnau mai · puţin iri' balanţă. Francis~Andrew nu se mai. putea lipsi .de puterea. dobândită în d~;~b!a sa .calitate de dQce şi de. şef al casei Sunderland din Anglia. · Îngrijorat, împărtăşi jmediat vestea amantej .sale, . care reacţionâ cu violenţă:

DINASTIA SUNDERLAIIID BEA~U::....C::..:lA=.·.::c!R:.c__ _ _ ____:.c41l:c::.9 - fngrozitori mai .sunt şi bătrâni! ăştia!. .. Ramolismentul le ia minţile. Fac numai prostii. Faţă de tatăl' tău să fii ferm. FiH să inţeleagă că e de prisos la Londra. Că loc.ul lui e Intr-un fotoliu, pe un' balcon, la soare;· ori intr-o grădinţă cu flori. Cu o pătură cadrîlată pe .genunchi, care să-! ferească de reumatisme, să asculte cât e ziua de mare, cântecui. păsărelelor .. O ocupaţie potrivită pentru eL De, da! Să-i vorbeşti fără menajamente. :Să fH .dârz, şi nu te Jaşi înduioşat Dacă face nazuri, săcJ orei într~o trăsură şi să-I trimiţi pachet în Italia. · Francis-Andrew se scărpina gânditor dupa ureche. - Nu e chiar atât de uşor, scumpa mea. Tatăl meu are anumite ciudăţenii: Îl cunosc mai bine. - Să faci cum tţi spun eu. N-ai să regreţi. Cu .bătrânii şi copiii tre.buie să te porţi la. fel. Numai aşa. îi pui cu botul pe labe. Comparaţia. nu-i păru potrivită iui Francis-Andrew. . Nu-l vedea· PE:! tatăl său în- postura unui dulău domesticiL. l.a câteva ore după sosirea convocării. îşi făcu apariţia la Guyhirne Castle un mesager al lui William Simpson, majordomul casei Montenuovo, pe care Richard îl. transferase la Sunderlan.d House. Veştile mesagerului o făcură pe Mlss Parker să ia foc .. Ca o furie dezlanţuită, năvăli in camera lui Francis-Anrlrew, care se schimba pentru cină. -;: Asc,ultă, Francis, ce obrăznicie şi-a permis bătrânul. Indată ce- s-a instala.! la Montenuovo House, a transferat 'in bloc personalul de serviciu ales de mine, a go[it apartamentele amenajata potrivit Instrucţiunilor mele, relnstalând boarfele invechite ale

sa

.

maică-tii.

Lui r-rancis-Andrew nu-i plăcea a i se vorbi Tn acest fel de .Andreea. Miss Parker era însă atât de·· orbită de mânie, încât nu-i observă schima.

490.

-·· Mâine de .. dimineaţă plecăm lâ Londra. De îndată. ce vei da ochii. cu • bătrânul, să•i tragi .săpuneală ::;traşnlcă. Apoi să-i trimiţi val-vârtej 1<~ . S.underland House, r<:;comandându-i;să .nu-i mai calce ,p'icJorul. in casa mea. · . . · · · . . ··· . . ·. -·.· Scumpo, chiar atât .de drastic neam să fiu ... · . MTss Parker izbi cu. piciorul· Jn parchet. · - Să faCi aşa cum îţi dictez. Altfel, ţi se urcă in cap. . . . . · .Franchs~Andnlw strâmba iarăşi din nas .. - Ce expr!]sii! ·. -- Dacă'-ţi place, bine! Dacă nt~. tot oi ne! Tn orice caz, eu nu îngădui să fi.IJ călcată tn picioare. Vrei să râd~ ..toată. ! ondra. de mine? N de gând să permiţi zaharisitului. să mă izgoneascii din casa pe care mi-ai pus-•o la dispoziţie. · . . --' It: cel mai rău caz, te vei instala iaNorthland · House. ~-Nu m·a·i .sPune!··şui că aJ Maz?· Să }dorm· ·îr. -patul nevestei tale? Pffl! exClamă ea·. dezgustată. Ftancis-Andrew. o privea pierdut de ·admiratie. , Mânia 0 · făcea si mai frumoasă. Ochii ei mari· scăpărau ca nişte diamante negre·; Obrajii catifelaţi. se :împurpurasent ca· peta!elâ -urieL Cu~hidee. - Îţi cumpăr cea mai frumoasă. casă din Londra, "' 1mcerca el• s-o "'1mouneze. . . Miss Parker .Ţşi incleşiă pumnii mici. =. Nu vreau să, dau
o

~

1!91

Întâlni rea dintre Fnmcls-Ahdrew. şi tatăl său fu mal soectaculoasă decât o. ciocnire între elementele - . . .

.naturii.

Şeful

casei Sunde.rland~Beauclair . se afla ln cabinetul .său de lucru, când Francis-Andrew intră ţanţoş in anticameră. Fă.ra .să dea bună. zilla sf;lcretatului de serviciu şi persoanelor care aşteptaiJ, · se îndreptă spre uŞâ biroului .marelui. patron, ·•·· · Secretarul îi ..tăie .alarmat drumul.· · "-··. ·· . < ·•" -- -- . ---'-•<. ·-----.· -·/ ;f::. - Nu intraţi, Sir. Mr. Sunderland a ofl:lonat să ni:J < fie .tulburat de nimenL Vă. rog, aşteptaţi. · · Francis-Anclrew se opri uimit de îndrăzneala _pigmeu lui.·- Să aştept, eu? Eu? Ducele de Northland? E o impertinenţă. • · - Otdinele sunt formale, Sir. Nu mi-e îngăduit să fac excepţii. Francis-Andrew, care. sosise montat de Miss Parker, începu să fiarbă: Şi titulatura 'de Sir era o 1

_-

•

•

•

/

obrăznicie.

- l::şti american, Mister? întrebă el cu· .superioritate. - Da, Sir. - Atunci, nu mă miră ignoranţa dumltale, în privinţa obiceiurilor acestei ţări. · Unui duce i te adrE*Sezi cu fcrrnula }nălţimea voastră. ~ Ştiam acest lucru, Sir. Însă Mr. Sunderland a poruncit ca în timpul serviciului să .se facă abstracţie de titlurile nobiliare ... - Această dispoziţie nu mă priveşte pe mine. Am mai spus-o şi altora. -··. Regret! Mr. Sunderland a dat instrucţiuni precise .în acest scop. Nici fiii săi nu fac excepţie. Francis~Andrew îşi muşcă bţ~zele. ·· · - Anunţă-mă imediat tatălui meu, ordonă el. ~

Imi pare

rău,

daL..

-

· Cu un gest de nerăbdare Francis~Andrew îl. dădu brusc la o parte şi inttă în cab.inetul de lucru al Jui

. Fli.t:han:L

·.. · •

...

•Acesta era Singur. la. intrarea fiului său, ridică p"rl\!irile de deasupra unui raport pe care"! studia. Ochii· lui avea\] lu.ciri .de oţel. Chipul Ji era impenetrabiL Franc.is-Anârew sa~ută cu un rece fcmnalism. Richard abia făspunse c.u o înclinare a

ca:puluL

. ·

.

.

·

...· ..•.·•.• - N.u ţi s-a spus să âştepţi.? . . T-rancis-Anctrew simţi ca se sufocă de indignare. . -.,.Mi ·s-a .sp(ls. Dar nu mi-am închipuit că aceas1ă oprelişte mă. privea şi pe mine. . • . .-.· Voi pedepsi P!3 secretar. fiindcă. nu.mi-a ·.· respe9taf ordinul. Dumrieata, aşteaptă, până termin ';deea c;e am de · făcut. .. . . · Richard .se- cufundă iarăşi in lectura rapprtului. Nu catadiCsi niCi să ofere un scaun fiuluT său. Acesta se fileu pământiu .. Nu. ştiacutn să reacţioneze .. Trecu ia fereastră, spre a:şi ·ascunde tulburarea. Pe. stradă se încrucişau în trapul cailor trăsuri, ale caror roate. încinse .cu fier, făceau mare zgomot pe caldarâm. . . . :.. . • Richard urmărea. pe sub sprâncene agitaţia fiului său. Deşi îl iubea ni. ai muitdecât pe toţi ceilalţi feciori· ai săi, Şi îl durea· umîlintavremea ... · · · Richard ridică. iarăşi ochii asupra lui. .....: Serios? Dacă n-âi ~imp de pierdut, pleacă! Er;îti liber! · . · Francis-Andrew d~mase descuf11pănit. - Aveam d~ discutat lucruri importante. De. la sosirea· durruieavoastră la Lotldra.
.

O!NAST.!A.$UNDERLAND BEAIJCi..AlR

- - - - - -493 -

.- Care

Ştitk

RiChard.

-·

sunJ · dezagreabiie, îi întrerupse

!ţi

-Te-au ;ndispus, Dar nu_ arr: C'?Fti late,

Poteaţi să-mi .cereţi părerea.

_,...._ r'"areJi_iil '1 e cer ni.Hna!• canG .e socotes-c necesare,_ !n privinţa dur(îitalet' am avut re·gretui s·?:, -.constat_ .că ni_x-rrti eşti de· _ni oi 'Jn folo:;;, - .vJr._ .. ·_ Da, dB:. '·Ace.sfa e tri ttd adevăr. Ţi 7 ;art( ·tncretHnta.t o -sarcină;_ de cars' te-ai achitat iamentabH. ·oin aceSt rnomSnt :îţi ridic de'iegat:a. dB rePrl3z8n·tSnl aJ ·tneu pentru AngHa-. Vei trece -într-un poSt m·aî 11-1-

-.~!)

.,

..-~.

ma· 'U11* '>"·' ,._ t,

pos; Y.,! (; }~j l tr»

->;ţyTriH1t· J•·•d~;,.,ţ

#.

y

}~,tr.•S,lit/•

T

*"

·-:::{\ ., i4 l""' Q"U!,''
.-::1

A~ lj:;"Jâ

t;!Jy<.""::X.e>.

l') ll ,-..,J,~

vel ~urca iarăşi tre_pte_le ienu_h{;:;j, bjne!nţe!es '!n -·rnăQ"u·r;. )'n carP'""' 'Itir vA',· 'Sl "' '~"~""'-":ffnt-_o si ·v'"' .~---·~ ~~'lfne:v~-Prrtf.J "' -~".._.. T"'!s; 1·~--', --""" "'"""f~·-•-t'-' ,·",_.,~::;·;• corespunzi:itoa!~e._ _ Franciş-~L\nd_rew _se 1ng8Jb_eni. "FleaHtate-a era. -rnai gravă decâ:~- şJ-o î'nchfpnlse. :ratăi· _iu'l se în;,eYo d'~_ca .i$i -fnchipui? că i se va supuna fără luptă. O- poziţ'ie $Uţ)~f{0lf!1a·r rfa gr~tBsJ::! C~-1:n s-.t-1\ -n -î făţ!şat ?n .fa-ţn functfonarl!or -c:ase; Sun(Wd.ancL- :a - -·t!_mp~JL

y'

!>'

--

.__

...,..;·l·e+rt".,;)1nr'J }·'' ~~;:;f fll_~.;. ; -

.~-·

.

!\.Ll l'S\

-

'l""rl"';;:,--,-~;::;"'' , ·~,; uL' 'vei.

Rtchard Sunderl~_nd n

""J.('l 'i ;

~,.,

_;::;,,_.,

pun~a

prf;) nre4:enţa sa.. Când Ti _ştiuse depart~, îl soc<:ttlse _mal utl trrensht~ '.,. __,.'""'''"""' A . b''! o concamna !;:J, -C"'-''''-!l,UCA int-~ansigent tatăL. Te-ai î.n hăitat cu o '"'m"'·te ''e•. moravuri -ieftine,.: ~.V''·

V

\..iJ

·îngădui. ..,

·-. Nu ma· i.nteresează ingăduinţc* :l;i""'j+sj
-·~·

~'"0

-.."'ţ.,;l~.·._P.!y

lndu!genţ_ă- din_ .partea mea? _P+1ă 'lntreb dacct_ va

·.posibil·

să te îndrepţi vreodată, .Firea tF~ Franc ·s-:And~e~v se 'intepeni_ într-o . . l . băţoasă, mso snta.

e

fi

de vin.ă. atltud1ne

~ În cazul acest, nu-mi rămâne d.ecât să suport conşepinţele. Duce.le de Northland nu poate deroga, accepfând un post subaltern .. Dacă am 'primit să ..

conduc gwpul .de .întrepiincteri. britanice ale casei SU:rll:leda(ict, nu am tăcut,o decât pentru a vă. fi de •folos, Recomper)sa am văzut~o. f.aţă de situaţia care s'a creaţ 1 vă prezinJ demisia mea..Administrarea . a\lefii casei mele îmi .cere destule eforturi. . _,_ După 'felul administrezi averea, mă înl:ldiesb că va mai G!lra>mult. . ·• _ . .·. · ·· · · - Aceasta, .Sir,. este ·o ţhesttune- care ma pr'lve7te

cum. itf

• trr

exclusivitŞte. ·· . Richard clătim!· (jin cap cu

..

tristeţe.

>-.· Ai dreptate. Nl:l eşti pe degeaba un autentic

' NorthlaHtl: De'• această

z,dul'lmeata

nem>rocire

nu' .esti

însă numai

vinovat. Greşeala îniţială'.arn făcut"o. eu,

acceptânq . să moşteneşti titlul şi averea acestei· · famiHi. Neatârnarea {i•a stricat caract('lrul. ln sfârşit, .acum totul e consumat. · · înclină cu· ironic ceremonia!. · FranciscAndrew ·~ fn urma acestei clarificări; imi permiteţi să"mă

se

retrag. Abia acu·m

·

·

·

înţelesese că tatăl său suferea cumplit.

Această constatare îl bucura: Îi a.corda o strălucită. revanşă. . . După plecarea lui Francis-Andrew, Richard se lăsă pe spătan.ll· jeţulul său. Oftă adânc. Obţinuse un·

succ.es â la Phyrrus: Gâştigase· bătălia, dar pierduse victoria... · · ·

. dint.re .Richard şi Fr<~:ncis-Alîdrew în~tarăc ;tânăru! duce )şi continua viaţa .desfrânată, .clire-1 măria spre prăpastie,. intr-o frenetică galopadă. Miss Parker il seconda de .· · rnillune: ·Nu era seara în canil el şi. iubita lui să hu
ziua aceea,

relaţiile

495 cheltuielilor. Francis-Andrew ajunse să facă datorii. Ni-meni_ nu-f refuza -credituL Reputaţia· averilor casei North!and şi persp.ectiva mdştenlrii miiioan6ior itri Richard Sunderl~.nd, determinau pe cel ai bănuitori cămătari să-şi deschidă larg baierele pungiL qln car;:! Francis~1v1drew scotea pumni de aur. îşi ipoteca. domeniile, îşi· gaja bijuteriile,. cu o mponştlenţă• revoltătoare. Casteiui QUyhirne. fu primul .imobil care .. .schhnbă- stăpânul. Fra:Acis-i\ndrew ----n. v8:hdu unuhmăcelarl care făcuse_ a.vere- pe Spfnarea poptil~ţief •

deoarts ' .rl~~ .... ,.,.,rr o"'o~ ~ase·l :Îj.;;U'lt-1\JC\ '-" _ 'NCl•,;~~·b\,?nf'1 '-" ••' ''""''''""' ~-,;tl-~:;'"'aga·ntP',-,-"" t,.,_,,~ ·4'-" ".. h ,;, . t:Jands~:;;.,ndrevl ·aJlmet:tac din belşug rub:icile· fiţuh:;ilor de şc:u:daL_ Cor:~portarea faste! actrlţe care ;-a:xş:se -sB.-Ş! traducă a?rlantui de ini;nă Tn intimitatea bat!ocoritoare. , Chester Russell, fostul ofiţer de dragoni, devenise un fie! de oaspete permanent ai casei North!and. ~n toate călătoriile însOţea pe Francis-Andrew~ şi pe Miss Parker, 1\ceastă convie1u~r& Tn tre-i -a_iunse să facă urmatea

!"'\

;,!v'-'i_.,,,}

"""

•,

!~tt'

t>.-

1 Rl!~~0'i, i --V-.,.'-'••

- -

•v'

'""""'"

<

~ranCJS-Anare'H

'>"

de

ţ':v~ -·0,

A

preţw_a

~,lnt;ttrn' "'''""''"'""' -""'

• aezrr;,.s\resa ' , f t e• .a prtt3t.en1q •.

r--;
rn; -·U'

bi'tn ._11 .

ÎP .,\J

-

;"";. i

it, ,.,_. ••

:dWct.\1 ttlurtghl ~i-ar f: co:~:tmuat în Hn~~te exiStGntal ' . Hn ,,~'t\!0' . '! ""-"' f'·~' .<:.;rnt"f . 1t': • i- . -•-• . ' ' r-nr~ n-~r .. •.4V., 'V I '-· - .n--.Y o..<• -~.-r!1riC'1;:·-:--~"f"'r&vv ~ .. m.· 0ta~t .-,, l, r· 1 ·,·~·>;._., a~·e"'"'""" ... .,,,,_-i ... ,.".., /~25 9""--"'-" ,u..,_. ;..!;''':;:;,. La ,,'"',...a""'-''.& "•"'"""< '-Y· -c;'..-<..-f.J-""'d., \_",- ~;r;; 1 6 ·'--"~..._a;:-:.r: ·PH -creadă. Fuses·e -chiâr ~spitit să· arate rnisi·1a ceior doi >~-'-'-

·~•

învîrrpiţi

,•li;)- "''~V'

DaT s~~ rfi::f1â:-tdle-ţ:\ j\!~! 11 0j~~ să o _ir;=rlk[r• ,!nă •• ""' ;:i ·' '"-'-· "- ~ ·-·~ -·:-'-"·---· ~- " " niCi pe ea şr n!cl pe- Rus·sen, care-i arŞJ:::r devotament ''"

şi

""""''

'

prietenie. Aruncă scrisoarea in foc, promiţând u-şi. să o dea uitării.· Dar uitarea are prostul obicei de a se · . refuza acelor care o doresc, Rândurile corespondentului anonim i se gravasară în minte.

VIIIITILĂ CORBUL . Fără să-şi

dea seama•. începu săci spioneze pe c.ei doi. Vigilenta 1 se ascuţise pe nesimţite. Era atent la · toate gesturile .lor. .!a cuvintele ce-şi adresau, la privirile pe care le schimbau. Cu încetul, le prinse taina. IntreFrances şi fostul ofiţer de dragohi exista o î[lţelegere, care lui îi rămăsese până atunci ascunsă. Scrisori . care până mai ieri îi păruseră fără semnificaţie,. vorbe aruncate în vânt, cărora nu le-ar fi dat altădata nici .o importanţă, li păreau ;lCUm pline de s.ensuri. . . . ~ . PranciscAndrew înţelese 1n sfârşit, · pentru . ce amanta HJ.Lstăruise a nu locui sub acelaşi acoperiŞ cu el. După ce Richard Sunderland o izgonise de la .· Montenuovo House, Miss Parker refuzase să .se mute la Northland House.. · pretextând că Francis~Andrew era Încă însurat. Credul, ducele îi c.umpărase o casă luminoasă pe Regent's · Str.eet. Acolo· era primit în taină Ch.ester Russeil. Personalul i::le serviciu angajat de ea îi acoperea escapadele. · , Francis-Andrew rămânea un biet încornorat, pe care Frances si îl·. duceau de nas. · ' ..Chester . Spionii puşi pe urmele ei confirmară scrisoarea anonimă. Când FranciscAndrew nu înnopta la r-rances, aceastll. il primea pe Chester, care rămânea în alcovul .. ei până în zori. În ziua în care socoti tă dispunea de probe îndestulătoare, !';.rancis-Andrew provocă o .explicaţie. Miss .. Parker se jură pe .dragostea care i-o purta, se· jură pe viaţa ei, pe Dumnezeire, pe mormântul mamei, că era nevinov.ată. Neînduplecat, el pretinse îndepărtarea lui Russe!.!. · Pretenţia fu întâmpinată. cu proteste. Se îndoia oare de iubir.ea pe care i-o închinase? O insulta atribuindu-i o vină imaginară? Când văzu că defensiva .nu dă.rezuitate, Miss Parker trecu la contraofensivă. Din moment ce nu mai avea încrede~e in ea, nu le rarnânea decât să se despartă.

DINA$TIA SU.NDERLAND BEAUCLAIR

497

Frances rostis,e aceste vorbe cu un ton tragi_cJ definitiv. Fatalitatea vru. ca în acelasi timp, să apară şi Chester Russeil. Nu se .• putea o intrare mai inoportură. La vederea acestuia, Francis-Andraw simţi că i se urcă. sângele În cap. Se repezi ia fostul ofiţer, îl impută perfidia, îl ameninţă, apoi îi pofti să nu-i mai calc.e piciorul în casa iui Francesc · . Russefl avea o bo.gată eJ>perienţă In .materie. Şţia .• că furtuna cea mai violentă trece ca. orice furtună, . Declară cu demnHate c.ă nu •e Vinovat, că sentimentele sa!e pentru ducele de Northi
--····-·~-··

V!NTJLĂ COIUJI.Jl .

...

Durerea de cap .il mai lăsase. în schimb, o sudoare fierbinte îi umezea părul şi gâtui, ii năclăia gulerul cămăşi! de no<tpte. .Majordomu!, care îşi aruncase ln grabă pe umeri. un halat de casă, intră cu teamă. · ;-. . Mă ie:rtaţi, · Sir. Tnălţimea sa ducele de 'Northland vă. roagă• să-I primiţi de Indată. - Ce vr.ea-la o ta asta? bolborosi'Rithard supărat. ()acă are să-tQL voroească, s.ă vină, mâine dimineaţă. . Presupunea că Francis~Andrew venea beaf de la . vreun chef, ori că pierduse la cărţi, şi voia să ceară tin împrumut.. t:ra hotărât · să nuci dea )1ibi un golpgan. Fiul său n•avea âecât să-şi spui bere averea maternă.· Tot· ce adunaseră du cii de Northland \n doUăzeCi de generaţii, era risipit aqum in cele patru . vânturi · nevolnic urmas a! ,lor.. . .de cei mai . Majordomul se retrase, .<;far se inapoie după câteva .minute. · -• Cer iertare, Sir. lnălţirnea sa stăruie a vă ruga să~l primiţi. Spune că este o cflestiune de viaţă şi de nda · mo (;1.1 l'V. , tîichard se ridică în capul oaselor. ·- Să intre. ·T âmpieie începuseră iatăş! să-! doară.. ·1i- vâjâiau urechile şi vinele gâtului îi zvâcr:eau puternic.: Pe măsuţa Louis XV de la capătul patului ardea o lumânare groasă, calculată să dureze pârră dimineaţa.

.

Majordomu! aprinse

lumânările

dintr~un

lampadar,·

apoi îl rugă. pe F!:iancis-Andrew să ··intre. · Richard era încă nedumerit. Ce rost avea. această . . vizită · nocturnă?... O chestiune . de viaţă . şi de moarte!.., Ciudat! 'Paşii lui' Francis•Andrew se auziră strâbătând aproape în fugă. anticamera. Richard simţi o, instinctivă strângere .de inimă, Avu deodată senzaţia 'că deasupra casei Sunderiand · pluteşte o ameninţare grea. Tanărui. duce intră în grabă; Se opri in prag apoi şe avântă spre patul tatălui său.

Dli\JÂST.!A SUNPERLAND BEAUCLA!R

499

Era cadaveric, Ochii îi luceau febril. Mâimle se incl!3ştau şi se desc!eştau spasmodic. . - Sir! -~xciamă et, opil~;du-se- 'tn dreptu! patutuL

s· '

. . . Jrt ...

. . avea o 1mona"!e . ' -~· k-"'4 A i ..GI.asu l sau a;lh ue. l.l:Jraroasa,. încât P,Jchard Simţl --o .săgetart:Y -tn infm_it Vt-ăstarul.8ăU preferat suferea, .Suferea . îngrozitor" Părintele. nu. . putea rămâne intliferent la durerea copi!ujui, oricât · .de grave i-ar fi fost greşeiiie. "o Jac.rJmă se rc.stogdn> pJ" .obrazl,/1 lui> Francis"Anctrew. - Ce e cu tine1.întrebă alarma! Richard. Ce s-a ·întâmplat? - A căzut năpasta pe capul meu, tată! i1otiotl sugrumat Francis-Andr.ew. prăbuşindu-se pe t.m scaun. ·Fli.chard. făcu semn majordomul f să se retragă. Apoi lşi interogă_ dln nou_ nuL - Spune. o dată, ce s-a întâmplat? Abia- se stăpâni să nu.. şi_ cuprtndă feclpruf -la p!ept, ..- Am ,avut. cu frances o discuţie .ingrozitoare! Ah, îngrozitoare! rosti ducele .gâtuit de emoţie. ·.- Nu e prima şi nici ultima, rosti supărat Rich'ard. · Pentru aceas.ta m-ai trezit din somn! - Tată! S-a întâmplat o .nenorocire: O mare nenorocire. Richard simţi iarăşi un fior de teamă. ta disperare, Francis-Andrew rostea cuvântul tată, la· fel c.a ş1 fratele său Robert.. Această intonaţie tragică li .. înduiosă. ' .~. Vorbeşte o dată!. axpiodă eL Spune-mi ce ai pe -stifiet? __ N-:ai- -venit -în miez de noapte,. să-mi sp i că te-ai certat. cu .amanta. Francis-Andrew făcu un efort. · · - ' S•a întâmplat o mare nenorot:ire, repetă eL Acum câteva ore am avut o discuţie aprinsă cu Frances. M-a lovit. Am lovit-o si eu. Deodata .s-a '

.

.

VlNTILĂ CORBUL

prăpuşit. Am crezuţ că a, leşinat ~a.u .Că se prefacea. Câiva timp; nu m-am apropiat. de ea .. Voi ani să văd ce· face. la ;.m moment dat, ·nemişcarea ei m-a pus pe

.···gânduri. M~am apropiat de ea. Am atins-o cu mâna . .Am plecat urechea: Nu mai respira. Am luat-o .în braţe -şi

ar!) aşezat-o pe oat Am ascultat-o ia piept. Inima încetase .să-i. mai oată. )ngtijorat,. am .lua! o oglinjoară şi i-arn.. pus-o Ta gură. Ogi}njoara nu s-a abur'it. . . . · Richard cobori ..din pat: Tmt.tăcă la repezeală. J1aJ8tţJJ der_mătas_e:·-Intlnş· p·e· un:_ScaUnl ·apOi se _apr.opie de :nul sau. • · ,.M; -, ,, • ' ,..-,-'. · ,-_ Fr.ancw! -Rasp1Jnde- smc_;::-r! ::>a şnu ·ce rna_sun sa 0

O

--

,,

-

Ontorât~O- _·tu? - · "', Duc~re tzbuc_ni I:n ·plâns. _ _-~ Nu1 Nu· i-arn · fă_~_ut niFJiic. Cred ca a avut o

Jau> -IX!·

sincopă. .

·· . .... . ... . Mintea lui . Richard. iucia febril. Trebuia evitat

_Sqaridal!JC ·

-:;...;.. Spun.e-:m.i, a n1ai aflat

dn:eva despre ·mnartea...

acestei . ·fem!')L -·. ·8t7tVitoriL. ·~·

Destul .de

rău:

Chem imediat pe medicul .meu curent E necesar ca .prima constatare să .o facă un om de incredere. Richard agjjâ Cll putere clopoJelul· d~e argint de pe ~

noptieră.

~

.

.

,

Majordomul Î(?.i făc.u ap
.sau._

·-

J"

EşH

-

sigur că .rn.l ai omorât-o tuJ N-am omb.rât7oL Crede"mă, tatăl Bine. Vom vedeâ ce ne rămâne de făcut. ...

. DiNASTiA ..

-·

SUNDERI..AND BIEAUClA!R

501

După

o jumătate de oră, care-i păru un sece!, doctorul Woodcock, un personaj rubico'ld şi jovial îşi făcu

apariţia,

Ce S"a întâmplat, Sir? întrebă el, !ntrând degrabă în dormitor: . · · . ·-.Un accident, Mr.· woodcock. Miss Parker... . prietena .fiului. meu, a avut o sincopă. Se pare că, nu - -şi;..a--_ mal revenit Du~te' te 'r6g, -C.V ·tit)J rneuj_ -!a căpătâiul ei . . · ..• .... Medicul aruncă pe deasupra oclielarlior o privire în!reb.ătoare spre Franc:lf!-Andrew. .· · ·. · - Să mergem, .Sir. In asemenea cazuri, orice minut e preţios. Inainte de .părăsi încăperea, Francis-Andrew se întoarse ·Sp~e tatăl său. ,.. . . . ·- Mâine de dimineaţă, imi permiteţi să vă aduc la cunoŞtinţă_ tot ce .a mai intervenit? " . Francis-Andrew. redevenise. copilul supuş, cuminte, de odinioară.' Richard simţi iarăşi o strângere inimă.. · - Desigur. Poţi să vii oricând. Te: aştept. Nu-i nevoie să laşi până mâine dimineaţă, Să te înapoiezi de îo.dată ce · doctorul . Woodcock .îşi va spune cuvântul. Poate să· fie un simplu leşin.,, Francis-Andrew · r1.u răspunse.· Zâmbî trist, descuraja!, apoi ieşi pe urmele medicului. . . -

a

de

În Jumea elegantă · ş>i frivolă a Londrei,. vestea morţii. subite a superbe'· Frances Pnrker: căzu ca un trăsnet Concluziile doctorului Woodcock si ale unui .medic legist câre certificară cătânăra femeie încetase din viaţă în urma. unul .atac .de cord, nu convinse decât Pe puţini oameni, ilvonli•ile umb1an'din gură în gură:

- A omorît-o zevzecu! de No.rthlan.d: - Desfrânatul ăSta era de o gelozie rnor.bid:'t ·. - Cu. puţin timp înaintea morţii ei, se pare că a descoperit o· intrigă între. actriţă: şi un· oarecare

Ghe$ter RusseL fi exclus ucis. într-o. .criză ' . . .N-ar . . . .s-o,f.i . ) ·de. gelcn:ie furioasă. ·· -· Familia .lui a. muşamalizat afacerea. -... E şi ··firesc. Lor,zii· nu ajung la Newgate, Spâ:nzurătorile suht pentru. oamenii de rând, · · -· Spânzurătol'ile şi foamea; .. - Crimele nobilllor sunt rareori pedepsite. - Evident. Nobilii conduc ţarş. -·· Mergt f;; .jnmormântare? .. -·. Sigur.. O fie.. puho( de !oameni. ' ·-.· Ha," ti.a! Culmea ar fi să .izbucnească tulburări din pricina :unei femei · uşoşre. · · - $i .'(J femeie uşoară are. drept la viaţă. Ucigaşii · trebuiesc pedepsiţi. Oricare ar Ji condiţia lor soc[ală. ~ Credeti a fost a.sasinată? . . . - ' că ·'Frances . Parker . . -·. E q certitudine. însa autorităţile sunt oarbe. -· Familia. ei nu intervine? Nu cere.,·să se- facă dreptate?. . -.Familia nu matvrea.săşfie dErea. Nimeni nu se bucură când are:"în n.earn. o curtezană publică .. -• Era. o ~emeie frqmoasă. · ·· - Frumuseţea nu i•a contestat-o nimeni. Nea avut îns~ noroc. · · , · . . lnmormântarea .avu Loc într-o zi senină de primăvară. O mare de. oameni. o conduse până la .. îocul 'Cle veci. lumea . obse(vă că nici du cele de · J\lorthlan·d şi n.i.ci . Chester Russell nu se aflat:r in cortegiul mortuar. Col1)entatiiiE' pe seama lor fură

,_

'

sa

aspre. Au lăşat~o singură,. ticăloşii. ~ N.urnai ser;vitdrii e.i Îi urmează sicriut. ·-· Se zice că: avea .o inimă t:le aur: - Cameristele et. o, adora o: - Şi era frumoasă! ... Frumqasă ca o zeiţă... . . Rudele ei .nu as!stară. la. ceremonia · funebră. Burghezi in:stăi"iţi Ctl '·o= frumoasă: po~iţie socială· în City, ntl. concepeau să meargă:i:ot la cot cu sutele ·de -

503 . curtE;zane s_c_u-mpe sau _;eftine, care- se -adunaseră de prin toate -colţuri!"e- LonctreL spre_ a ţju_ce la cimitk p_e una de-a lor. . Judecătorul Stillman, unchiul defunctei, şi cel mai insemnat membru .al familiei, se scuturase cu scârbă când i se voroise de. inrnormânt.are, . - H\ră. familie i-a plăcut să trăiască, fără familie .să fie dusă şi .il" yrp<;~pE); • . · · . . . În seara zilei. in care trup.ul .neinsufletit al. !tA· Frances Pari\ ar fu· ar.;operit da pământ, c19ată el~,·< ilec:unoscL;ţi se a;:iun-ă în. Jata ·pttlafUhzr -Nortbia_ns:L' }·:luiduiră_- pe ducel care. se feri .să aţ1ară !a f1.0reastră şi aruncară cu pietre_ Tn geamuri,- JăcBndu-h?, tăn"" .

o

da.n .... _ ,Pe~•ru Ht

~;'""h"""'"l l""ll'-' ,ct,U

s·:,.-..~Le.;,··l·"'r.rl \.d•V-<.,-f,a,:...,t

ffi""'""..+P."" . (\Jn;;. .. ~.

~"-l'~'-t07$~'"
avea ,serfmificeţ:a unLi1 act prt;'-tîdenţi;;,;, a unei (fez!egări mit'8Ct:!6as_-e ce ?nsenir:a -atrn:::sfer~ mof:~ică

+r?iise ~a"~a~ u,t..;,,",_, -n*,.,.,~,-1 .f;,"î -Qi5l; v1.,h ,,,;, ....,...,.. __,, O foarte p!ăcutii surpriză avyrii şi r •. rdefe defunctei. După inventarierea bunuriior succesoriil)", consta!ară r.;ă le rămânea o avere ulr1itor de mare. In noaptea m_orţiî -ei, se:Vit~rn avuseserâ tlu1p -să f<:Jfuiască ·o _.-casetă cu bîJ\:teriL inainte de _sosirea autorităţî!OL .Cele mai scumpe p~ese- -se aftau însă ferecate . în _safeu! unei_ ,bănci Jordoneze. S~veri}_ burgJ:tezil_ 1n frunte _cu -judecătOn.J~ .Stn!man, înc~rc-~ră -_un s-ubit :~~-e\iiriment tn- favoarea--lut Frances, de îndată Ce Se vazură În. Stăpânirea .. unei lăzi. CU bijuterii, evaluată !a -peste cln~i - sute_ d~ rri-ii de_ Hvre -Ster"' ~,!J

~are "-'" .

<j

"~

line. Puritanei;:: mătuşi începură .să-i cânte osanale. Nu ·pierdeau o.cazia să nu aduc,ă. !aude talentului.• generozitătîi, fondului bun al carac!eru!ui ei.. Totodată, deplângeau stricăciunea bărbalilor 1n general şi a. ducelui de Northlan;i in specie;.!. care iărâseră Tn- noroiul viciului acest' crin de ' o ouri<:atg • c • ·

excepţională.

.504 Judecătorul

VINTILA CORBUL

Sti liman, care până la cincizeci de ani dusese un trai modest, drămuit cu precizie farmaceutică de .zgârcita sa consoartă, se pomeni ·peste noapte posesorul unui capital de o sută de mii · de iivre. În "ciuda opoziţiei nevestei, care opinase pentru păstrarea ve.chiului mod de viaţă, achiziţiomise o splendidă casă pe Gerrard Street şi un echipaj princiar cu care • îŞi 'plimba zilnic trupul uscat. Judecătorul era de o .slăbiciune fenomenală şi de o urâţenie şi mai fenomenală. Un coleg cu imaginaţie bogată,. declarase că at fi primejdios .pentru Sti liman să fac o căl.ătorie în .Egipt; deoarce ar risca să fie. luat drept mumia unei maimuţe, StiHman nu avea să-i ierte niciodată gluma. Spre a dovedi lumii că urâţenie era numai o apreciere subiectivă, îşi luase o amantă tânără şi frumoasă, care-i dădea în public semnele unei calde. afecţiuni. Ceea. ce nu era greu,· dacă se ţinea seama de farmecul baniior !uL... Moartea tinerei femei adusese astfel numai belşug şi fericire. ·Un singur om rămăsese neconsola·t. Francis-Andrew .. A doua zi după înmormântare se retrăsese la Hardwicke (~astle; .spre a-şi plânge in singurătate. nenorocirea. Richard Sunderland avea de .. gând să realizeze o reconciliere între fiul său si soţia· .acestuia, bineînţeles, după ce se vor. mai liniştiapele; "Raţionamentul lui nu era gre$il. Nici un scandal, nu rezistă uzurii timpului. JnteresuJ pasionat al pu'blicu!ui .se toceşte treptat. Vâlva treziM. ' .de cazurile mai .proaspete, fură interesul .lumii. veşnic însetate de afaceri senzaţionale noî. .În aşteptarea acestei limpeziri, Richard luase efectiv ·conducerea . casei. Sunderland-Beauc!air. Opoziţia lui Francis-Andrew încetase. ·Revenirea lui 'Richard la cârmă, fusese. acceptată fără murmur şi de .ceilalţi feciori. Activitatea îl înviorase, il întinerise. Nu mai era animat de .acel îndrăzneţ spirit de aventură care-I

'DINASTIA.SUNDERLAND BEAIJC!..AIR

505

~~~~~==~~==~~--------··--

făcea odinioară să

se avânte în cele mai primejdioase combinaţii financiare. Experienţa sa vastă suplinea insă ace
·~~

VINTILĂ CO~BU.l

Vă.

cer iertare, Sir. Am mo.tive temeini.ce îngrijorat. . Richard 'încreţi sprâncenele. -

-

Geva 'orav?

să fiu

·

se·pare că da. Vă mărturisesc, nu ştiu cum să

· Jncep ... Verbe$te, Lafont. M-am deprin;; cu neplăcerile. Acum dou.ă zile,. Katnerlne. Thompson, g_
A: -urmat -O

-tăcere JJJ:iJSCă:.- :Nişte 'p:aşl care -se

indreptau

spre coridor au fîj<;:utco pe Katherine Tl1ompson să fugă spre a nu, fi surprinsă ascultând. ia uşA . . Richard urmărea relatările lui Lafont cu atenţie îm:;ordată. · · · -.,.... Gine dă impdrlanţă unui denunţ atât de.. stupidi exclamă el, ii bind. cu pumnul în masă. Va fi aruncat !a coş .. Nici .un .. judecător 'CU mintea intreagă ne;-i va da ascultare:

DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI..AIR

507

păcate, Sir, s-a întâmplat tocmai corrtrar!ut Judecătorul Stillman, care a primit derumţul, a

-

Din

· ordonat. deshumarea cadavrului şi o not~ă ·autopsie. -· Curată ·nebunie! strigă• Richard Sunderland,, rldicându-se brusc de pe scaun. Nu.urmăreşte decât discreditarea casei no!j.stre.. Cine e şi acest judecător Stillman?. Faceţi presiuni, asupra lui. .. -·· Greu, Sir! Stillman este .uncbiul lu.i Franc<\s Parker. Se;~ pare c;ă e foţ~rfe .in(Jârjîf Impotriva fi1Jiyi..·• dumneavoastră.. ·•· · ·.·. ·.·• . ·. .. •·· . Richard îndeobşte rH,1-şl ·pierdea calmul ..Aml\fi•• însă.era întrlgumt de emoţie, Se afla în joc rep:utaţfa> şi poate libertatea fiultii săl.l preferat. · - Voi vorbi cu Lordul Cancelar. Da.că va fi nevoie, chjar cu primul ·ministru. • - Puterile lor sunt limitate, Sir. .Cu toată autoritatea de care ('jispun, nu pot zăgăzt.ii l'l]'ersul justiţiei. Cred că în momentul de faţă, pn::sa. a luat cunoştinţă. de (jenunţul Katherinei Thqmpson şi de hotărâreâ judecătorului Stillman. Un scandal ele. asemenea proporţii e o mană cerească·pentru fiţuici le de senzaţie. Richard işi sună secretaruL - Să se înhame caii la t(âsură. Cei rnai iute atelaj. Repede. în cinci minute să fie gata. Ba nu! Cinci . minute e mult Timpul e foarte preţiosc. Latom, zise el întorcându"se spre şeful serviciului de informaţii. împrumută-mi faetonul dumita!e.. Şfi<.t că ai cai buni.. Îţi las trăsura mea la dispoziţie. - La . ordinele dUmneavoastră, Sir. < - Plec .la Lordul Cancelar. Intre timp,. urmăreşte . mersul anchetei. . Spre uimirea secretarilor săi, care nti-1 văzuseră niciodată atât de turburat, Richard părăsi ca o . furtună clădirea băncii. • , · . · Misiunea pe care .şho .au mase părea sortită eşecului. Lorduf.Cancelar nu se afla 1
VINTILĂ CORI!IJt ·

-~--'---"--::·

ajun, plecase la Manchester. Nu avu noroc nici în Downing Street PrimUl ministru, lord"! Liverpoole, · lus!)se cHemat ·la Windsor Castle de primul regent. Disp!!rat, .Ri.chard se. gândi· să . a:!erge. la lordul Sidmouth, Secretarul de st1;t de la interne il primi · imediat.. Plin de. solicitudine, ii f:ăgădui că va încerca. să,pună capăt scandalului. Se grăbiinsă a adăuga că posfbî!ităţîie lui. erau, în .:aserrţJrjea. cazuri, limitate. Justiţia r1u depinqea de el.. Va lua însă imediat \eg'ătuta cu colegii săi de cabinet, car.e ar .putea să .exercite presiuni .directe asupra judecătorului St_l(hnan. .. Richard pleca nemulţumit de la Sidmouth. "Promisiuni)e vagi r[U erau de na:tură a-i linişti temerile. lşi dadea. seama că. tîmptll .se scurge .. Vertiginos şi Că ancheta era susceptibilă să aducă ·. 'Surff:rize neplăcute. Simţea instinCtiv că F.ranciscAndrew .era piindif de o mare primejdie. În. .sinea sa băr1Uise .încă de la inceput că moartea amantei ·fiulUi său era suspectă.· Trecuse de'ora patru când ajunse la f0onter'llievo House. Avu surpriza să-I găsească în hol pe Jules Lafont, . carecl aştepta de un ceas. ·-· Sir; lucrurile au luat . o întorsătură gravă .. Autopsia a dat rezultate .. , hm .... uluitoare. Nu-mi vine să' cred.~. ' .· . . . - Vorbeşte! zise Richard apăsat Lasă oco[urîle. Lalont şqVăi câteva clifJ.e, apoT rosti cu greutate: -·· s-a găsit unc ac· qe pălarie 'infipt in inima cadavrului. . . . . - Idiot!;. .. Un ac de piilărie?"Cum de nu 1-a văzut doctorul Woodcock? . - C<~Pul acului efa ru'pt. Woodcock nu 1-a . d.bservat fiindcă a ,făcut un e>:amen superficial. Acul a· J.osf înfipt· cu atâta putere, inca1 a străpuns inima, · .intrând in îmregilni'1 dedesubtul sânului. în aceste condiţii ... ~ ·

---···.

Ricjlard rămase. cLf privirile aţintite in geL - ingrozitor!,.. Ingrozitor!.,. • MâiîiUe îi căzură ·a descurajare,_ .de·~_n lungtil corp!JIUL · ••afa .. r'~ ilj~ta' Deodată ,., ··- lMnord~ li)\" --- •"1 ::; d%:.' • jJ . • --- N1~-i ias SR-ml- oom-prnmjtă fiuL E o maş~n3ţie ' ~ r.: ' ."_ )f ' · j ·r,-ţ,.,_o:o•·'nd j --..,_:o murca;:.c:c l·~ranc:s·.:.;\ll;d~'f'W nu e ·c·nrrnn~ ..J''---';.a'~<-A:. ~a"'" _ -'"-. ~,~--<~->:.

n"

Fr3ncfS--t~·rfdrew 1'!) ·taţ$ .anţi:fietfiţofJh~r _ŞJ ~a c·aril·~~fei Lorzrîorl întrunite ·rn Curte de ,:Jus~Iţie ... }~fxt(tH,

îns_f.răfr(Yântat1 ~de~onor~t .. Pqş~e ca ·ia capi:itul_ acestor încercări îl aştepta eş'afod_ul .. ~-- Tr~buia să-l Jere:Ciscă. cie a_o_es-t IJ1artiraj. -Avea 9ator.~a să. :r·ăstoarne 9erut şl ~·m~ntul.~r).Y(.l- a-s' il - - /-.-"11,,:1. l:h îr-··r U"""'v ""';:;;---a- ~,.-~ ~·i r:('t!""'+ Pa _. •""'-·':''f.i''" ,1 Stli'!? _,,,;;,; ?iJ '''-"'··· Q,-~•- ;_,, "''(>,,, .-· ""' Dacă săvârşrse- crirna -- ceea -ceriec~H-_lcepuf ---o f:~cu_se d_esigur .. sut> '

Dax era vinovat? Părea

de

impulsul unui acces de geiozieL h1. .aqest c,qz ave~ OP{'l'fa~ Î\!Ji '1-::..r·"' rt ,.-.rjY;-) ,.> 1 rfA r<'lnd l\}iJ'Î i'!' ;•t-?;t'> f.J. 0-._·d~ < !""-~ _q,Q ' ' '-'• , , , ,..f '-"··' t>•·;v• l..~J ,.-U .. v(1 . • ··a·'"" Andrc··· .,_.ţ;,:}, O"""' V~' --~--..-}:"-rt"' -~c~ -~>"'"""'"'\ tv 'J. .-a' _ Fr"'"'"'iQ {:lo!<:.;,V:~T\il'->--f'f-"1 .. t.:,_;r;;,. ;,):_[,.'-';; <><Jfi P1...1· ·jwdlc!are. Niciodată acasta nu-l- m~rtuhs.1se ca e făptaşul crimei. Nici nu -lăsase a se. înţa~egs c~ -ar ilvinovat. O singură concluzie 5:e impunea . . Francis-Andrew ,trebuia feri.t de . încercările greie,. inerente unui proces de acest 'fet proces care i se·)la deschide,. fără nici un lei de .îndoială. ~- Laldnt; pisc- la Hardwtctct:e Casţie·, c~p:J_se _ei smu-lg-âr-Jdu-se din gitndurL _Trebuie:- să:--1 previ pe· (.7-.i

''V\

•

1 -·""' /}"1 ..--... ..,..,c·ls - Afhr!·o ' ....... .::;. ' ·;t•_,c:p. ~"""" n~;··~""""·l·:-,"... t,..,\JY, -::>a-! t..n.l•.n d~\1c ,,1

t:"l.t'4~<.

misiune de· mare- 1i1credere sj . cnre. '

'

discreţie desăvărşită, -·--;1\Aă- -c.Unoaşteţi.

?n""r~·,~;, .. L.e.z Cl. .,-,..,~_e-~t'.:_·t'?' .. ~-

cere •'

totodâta o

înde'ajuru> SiL ~- Du-te irnediat 1n port. .;".Ordonă .capitanului Anderson sa pornească, fără lntâr;:::iere., cu "En1press of· -China.~·-- spre .Hastings. Să -nu ·intre în ·port c:_ sâ anc:oreze la aproximativ o miiă de coastă. Să trimeată 1

·.. ·o barcă în golfuleţlil· Saiot~John, .din. apropierea castelului .. Hiif,dWi<:>ke şi. sa. aştepte ordinele mele. RE)comandă !.u.!Anderson să păstn:ize cel.mai strict secteţasuprarnisiunif. Nici un ofiţşr din s!Jbordinele . · sau~, ;;:ici tin membtu al !'l.chipajului, nu trebuie să .·.· . cvnoască ;ade\(ărata .destinaţie .a r~aveL Va declara autorităţih:1r .că. pleacă ·în Statele l/.nite. · . ·<Jules lafont zâmP.i imperceptibih lnţelesese planul .pâţronuluL lpstn,J~ţi.llnile lui Bichafd fură exe.outate · cu ştriqteţe: .lrt du'pă' âmiaza;acel.!'laŞi zile "r=mpress o.f · Chiha"• părăsi · .p 0rţul LO:hdrei, cu . (jestinaţ!a - . ··•. măl'tur!sită ·-. New York. A .doua zzi, inainte de răsăritUl soan'li!Ji, aruncă ancora la punctul convenit. O barcă se deş;prinse de ii:Orablfil, Vâslind cu iuţeală şpre golful Salnt-J.ohn. -în. barcă se afla ·şi · .comandanjuf coră~JieL O peaţă prielniCă se lăsase în ,<•,;timpul .;popţih Căpitanul Anderson era . încântat de aCeastă .împrejurare, care ii uşura sarcina. Oprirea · navehsale în .larg, ar fi dat de bănuit pazei de coastă, veşnic cu ochii în patru după confr.abandiŞti. Datorită

Mgurei, staţionarea avea. sorţi să treacă neobservata: · n<'.lgurei, staţionarea avea sorţi să treacă neobser~ vată.

· .

.

.

·· · .

,

aşteptau doi oameni... Siluetele lor se profilau pnn · ceaţa side(ie. Căpitanul Anderson .sări. din barcă şi se

-· îndreptă spre cele .. două. sîluete. Când ajunse în . apropierea lor, rtlcur1oscu pe Richard .Sunderland şi .. pe Hul său, Fram;is-Andrew. .· . , · · · . între· Richard •şi căpi!a!'IUI Anderson · urmă. o ·. cconvorbire• scurtă dar cuprinzătoC~re. >Comandantul. · .navei• .,t:mpress .of •China" primi o misiune de mare încredere .• Avea să fi:r pe bordul 11avei:sale un singur~ pasager. Pe du cele de · Northland. qorabia va plec13. .' într·o Jungă călătorie spre>Oţlehtul Jndepărtat · Pâna la•Golorila Capului va reduce escalele ia minimum . . Nu Se va opri decilfpentrU aprovizionâre. Spre a se :· evita· discuţii . cu localnicii; care at putea duce la divulgarea· numelui unicUIUr pasager al. navei, nici un

om din echipaj nu va căpăta permisiunea să coboare

. pe uscat· "Empress oi Chir) a" va naviga pe o rută cunoscută numai lui liichard,fiului său şi căpitanului Anderson. Această. rută~ care avea să străbată Oceanul indian, .Marea Chinei şi Oceanul Pacific, cuprindea un număr de escale fixe, în lndiilec Orientale şi. ln ,arhipelagul F'olînezian. Căpitanul Anderson va)Eig13 aceste escale de o serie de date hotărâte din liinp, jistfei ca: ,lâ· .· .· nevoie, Richard Sunderland .sâ.-i dea de urmă. · · .. ·· . . . D.uoă un dosar" cu . ce inmână comandantului .. . instrucţiuni scrise, Richard îşi îmbrăţişă fiu!, apoi le dădu poruncă să se îmbarca. După câteva minute, barca .se pi_erdu în negură. Ramefe piescăiau uşor în· dp~ ll'n'~~-i+~ ,..".~- '1t"' ·;a·" v. -ii> ,, 'Y~'"a ..... u. ~,.: "-·- C"n·~ :o: ""' ?Q('lrt'it":_i-·--,1 "--;:: ::;:;._, +on'--~ f"' 1 în învelişul -pLrfas ·ai celei~ RJchard respitâ adânc. Francis-Andrew scăpa:s~? din . ghearele· justiţiei'. Reputaţia,. moralul său, vor suferi. Dar persoana !ui fizică nu va avea nimic de îndurat. Rfchard va şti să ·· infrunte furtuna. t:ra mai bine inarmat p~?ntru viaţă decât Francis-Andrew.

Sunderle.nd". Când se af1il rezultatul autopsiei, ziarele ceruri;î în C-f1t' ".,...,

r;;odbpSir
6vc:.v
~


·riut"'.c>l•d"'Ssd:~ - Cof!e ,.J """"'''--"' (:1 ţ"tv•• • \ f

radicale atacau cu violenţă desfrâu! claselor conducătoare, al căror reprezentant era Francis··Andrew Sunderland, duce de Northland. Dispariţia acestuia ie sporr vehementa:. TltiurHe vesteau -cU Jitere groase:, "UN MEMBRU AL ÎNALTEI AR;STROCRA ŢII, ÎNV!N.UIT DE ASASINAT, FUGE CA UN RĂUFĂCĂTOR DE RÂND!"

Vii\ITILACORBIJL

--~----~--------~

"SENZATIONALELE REZULTATE ALE UNEI AUTOPSII. \JN DUCE IMPLICAT iNTR-O CRIMĂ

O.DIOASĂ!" ,;AUTORITĂŢILE SUNT ÎN URMĂRIREA UNUl

~~~K~~~ZATDE UCIDEREA ACTRIŢEI FRANCES

."JUDECĂTORUL STIU MAN A DECLARAT CĂ JUSTIŢIA BfjiTANICĂ VA PEDEPSI' PE CRIMINAL,

INDlF:ERENîDACĂ ACESTA ~;·. LOl=!D .SAU OM DIN POPOR" .· .. "MĂR1"URHLE PERSONALULUI DE SERVICIU AL ACTRIŢEI FRANCES PARKER SUNT TOT ATÂTEA .·.ACTE DE ACUZARE ÎMPOTRIVA DUCELUI DE NORTHLAND." . "UN NUME !LUSTRU TÂRÂT ÎN NOROI, . l"RANCIS-ANDREW, DUCE· Dt NORTHLAND, . îNVINUIJ:. DE OMUCIDERE." . ,;DUCELE DE NdRTHLAND Şi-A UCIS AMANTA CU UN AC DE PĂLĂRIE:." . "FIUL MARELUI FABRICANT DE ARMAMENT, RICHARD SUNDERLAND-BEAUCLAIR, JUDECAT .ÎN LIPSĂ, SUB ÎNVINUiREA DE CRIMĂ." ,.PROBE ZDROBITOARE .ÎN SARCINA DUCELUI ASASIN." . . . . .,DUCELE DE NORTHLAND vA FJ CONDAMNAT LA MOARTE ÎN CONTUMACIE?" . . . · ,.UNOE 8-A. ASCUNS DUCELE DE NORTHLAND?" · ,;FAMILIA ACTRITEI FRANCES PARKER OFERA CINCI MII DE LIVRE RECOMPENSĂ CELUI. CARE VA INDICA. LOCUL UNDE SE AFLĂ DUCELE .ASASIN ... "

. O .serie de fiţuici de senzaţie, se întreceau să de.zvăluie în lungi articole de scandal, viaţa intimă. a · .ducelui de Northland, şi a .celorlalţi mebri ai familiei sale. Duşmanii l.ui Richard Sunderland profitau de

DINASTI,A. SUNOERI.AND BEAUCI..AIR

513

acest prilej, ·spre a se de.danţui în atacuri 1ndârjite · împotriva lui. "RICHARD SUNDERLAND-BEAUCLAIR NU E STRAIN DE FUGA FIULUi SAU." . . "BANCHERUL SUNDERLAND PUNE BETE ÎN ' ROTILE JUSTITIEI. .. " ,:TURPITUDINEA CLASt:LOR AVUTE IESE 'LA LUMINĂ. .. " . . . "ÎNCERCĂRILE DE PRESIUNE .fli~LE .UJf,: RICHARD SUNDERLAND AsUPRA JUSTITiEI BRITANICE!..." . . ·. . . .·· ..· . "SĂ FIE PEDEPSIT CU MOARTEA UCIGAŞUL ACTRIŢEI FRANCES PARKER"

.In primele zile, Richard încercase .să facă faţă · atacurilor furibunde <~le presei. Plăttse încoace şi încolo, acţionase în justiţie pe ziariştii recalcitranţi, dezminţise prin unele ziare ştirile publicate în attele. În cele. din urmă renunţase la luptă. Avalarişa veştilor · adevărate sau· mincinoase, a. . însultelor şi destăinuirilor scandaloase era atât de copleşitoare·, · încât :ar. fi fost .o nebunie să încerce a rezista, . . Avocaţii săi, în frunte cu consilierul Rowlandson, · făceau eforturi disperate spre a stabili nevinovăţia lui Francis-Andrew şi a~i spăla reputaţia .. -Trecuse . trei luni de când rezultatele autopsiei stârniseră acest · ciClon. Camera LorzilOr se constituise in Curte de Justiţie, spre a-1 judeca pe ducele de Northland. Richard· era tot mai Intunecat, mai încovoiat de griji. Avea o singură bucurie. Franc!s~Andrew rămăsese liber.·· · . Probele vinovăţiei fiului său erau atât de zdrdbitoare, încât cei mai buni. prieteni . ai casei Surtderland, nu mai aveau curajul să intefllină în favoarea lui. .La rugăminţile lui Richard, ducesa de · Northland acceptase să se înapoieze cu copii la .

514

"----------c-~· --------~

VINTII..Ă CORBUl

Northland House. Acest gen de solidarizare cu soţul ei, făcu oarecare vâlvă. Furtuna atinsese paroxismul.

într-o seară, tânăra ducesă sosi la Montenuovo f-{ouse. Richard rămase surprihs<de neaşteptatavizită. P!ângând, ducesa pă!rulis$ in camera sa de lucru. - lată_ ce arn găsit în sertarul biroul.ui !ui Francis-Andrew, spuse ea, aru_ncând pe masa socrului. ei un medalion ~ncrustat cu diamante, care înfăţişa .'chipul lui Frances Parker. Pe dos, era gravat . In aur: Dri/Jnai Frances. Detlesubt, semnătura:

Francis-Andrew. · .Richard luă medalionul, îl privi îndelung, .apoi îl lăsă

pe masă. Nora! sa c_ăzuse pe un .scaun şi plângea cu faţa in palme .. "" _ . _ " - Nu mai pot să îndur viaţa aceasta. Prin sertare, prin cărţi, găsesc câte o ciornă de scrisoare de

dragoste. adresată de Francis-Andrew aceleaşi... creaturi. Sunt hotărâtă să mă înapoiez la Blencathra. Nu:-'mai pot suporta atmosfera · casei din londra. · Nu-m_i .aminteşte decât de. iubirea iui Francis-Andrew pentru ... pentru .. , .Richan::l îl luă mâna -întrca lui. __,_ Nu _pleca _la Blencathra, Grace .. Ar fi o dezertare. Prezenţa ta la Northland House e mai necesară .ca oricânr.J. Nu-i~da lovi.tura de graţie. Ar lăsa să. se înţeleagă că şi dumneata eşti înoredinţată de 'vinovăţia !uL Gânâeştecte! în :curând se va _da hotărârea de care atârnă viitorul soţului dumitale. Ţi-ar plăcea să- se spi,mă _că băieţii dumitaie sunt copiii unui __ crim.inal? Dacă Francis-Andrew va fi condamnat, pata vac dăinui În veci asupra numelui familiei vo·astre, Gândeste-te bine, Grace, inainte de a • ,, * ' ,, • !ua o notarare... În ziua aceea, ducesa- nu dădu un răspuns definitiv. ' ·După plecarea ei, Richard rămase incruntat şi abătut_. Mil_ioanele lui nu-i puteau salva fiuL Dacă c

DINASTIA SUN.DERlAND_B_EAU~Cl~AI~R _ _ __ şi-ar

515

fi .dăruit averea lntreagă, r;-ar fi astupat gura celor care se Jnverşunau irnpotriva casei iui. Pe când se afia. fn această stare de sp1rii, se anunţă Jules Lafont Eficient, solid,·plin de încredere in sine şi în măreţia casei Sunderland, pe care o · servea cu devotarnent, Lafont . intră cu fruntea sus. - Ce noutăţi îmi aduci Lafont? ·- Dezbaterile procesului încep săptămâna. Viitoare. · · -·. Ştiam, rosti Richard obosit M-a informat Rowlandson de .dimineaţă Privirile lui · Lafont căzură întâmplător asupra · medalionului rămas pe birou. - E o miniatură a actriţei, pe care nora mea a găsit-o într-un sertar, la Northland House, explică Richard -cu indiferenţă. Probabil un dar pe~ care fiul meu intenţionase să-I facă amantei sale, inainte de ... Lafont luă medalionul. Diamantele irizau flăcările luminilor.. Chipul frumos .· al. tinerei femei era înconjurat de un nimb scânteietor. Deodată, Lafont tresări. TI fulgerase o ideie. - In afară de ducesa de North!and şi de dumneavoastră, mai ştie cineva că acest portret a fost găsit la Northland House? - Cred că nu. Nora mea mi 1-a adus de îndată ce 1-a găsit - Puteţi, Sir, să îmi făgăd.uiţi că· nici dumneavoastră şi nici ducesa de Northland nu veţi pomeni nimănui de existenţa acestui portret? ·. · - DesigurL. ·· Dar... nu ştiu ce importanţă ar avea.... , ~ Are .mare importanţă. Lafont strecură meda!ionul în buz.unar. · - Începând din clipa d.e faţă, atât dumneavoastră c.ăt şi ducesa de Nmihland, trebuie să uitaţi că v-a trecut prin mână această· miniatură. Puteji cere ducesei să păstreze 'lfiina?

Dacă

socoteşti

•necesar, · 11 vorbesc chiar în seara aceasta. Dar la ;ce ţJcar folosi? Ochii lui Lafont iuceau ciudat ..,..... ,:-Pentru mcfment, _nu· vă··-pol -~pttt1e-- nimic.- Tot ce vă . cer; e să-mi. garanta ţi că ducesa nu a votl:lit nimănui despre .acest medalion. Socotesc acest lucru atât de însemnat, încât imi permit să vă rog a pleca imediat la Nort.h.land 1-1o4se, spre a lua legătura cu nora· dumneavoastra. •Este în joc viaţa şi onoarea duceJui. · · Hichar.d îl privi cu uimire. şi neincredere. -· Vorbeşti .seriOs; . Lafont T - Foarte serios, Sir. ~· Atunci, plece Plec de îndată. Aşteaptă-mă aici, -,_, pana ma Jl)apolez. Cu renăscuta energle, ieşi din birou. Lafont Îl auzi dând poruncă să . i se pregătească trăsura, apoi înoreptănducse spre scară.. . .. , .· · Şeful servic:iUiui de. informaţii nu avu mult .de aşteptat Peste o jumătate de oră,. Richard se înapoia sures<:.:itaL. · - .Am . vorbit cu nora m<;a, Nu a discut;ll cu .nimeni (jespre medalion. Ai toată libertatea de - aqiune. Lafont se înclină; · - Vă mulţ\Jmesc, Sir.· De acum înainte nu vă cer decât să aşteptaţi. .. · --. Nu .poţi să-mi. spui ce pregăteşti? '- Mă ietli>ii 1 Sir, sunt deprins să lucrez smgur. Cu acelaşi aer misterios, TI ură bună s-eara, apoi părăsi întăperea... . , ·. --~-

~--

. Pentro Richard- si' .oen'tru :âucesa de Northland urmară zile de încordată aşteptare. Ce masina Jules Lafont?· Va "reu--siSă -usU,reze siru·atia lui - '' . ' Francis-Andrew? Pregătea o lOvitură de teatru? "•'

'

PINAST!A SUNDERLAND BEAUCl_AlR"'--.-'---~

517

Procesul. duce lui. de Northalnd incepuse. 3oarta .lui Francis-Anprew parea. pecetluita Probele acuzării erau zdrobitoare. Nu mai· 'incăpea indoiala că asasinase pe Frances Parker. Fuga lui era interpretată unanim ca o recunoaşteh> a vinovăţiei. . Richard era exasperat. Din ziua in care plecase cu medalionui, Latent nu mai ,. călcase pragvi casei Montenuovo .. Richard .trimisese [n mai rnliH\9 .rânduri după: şeful serviciului său de informatii; însă acesta .se topise parcă in aer. . · .•· , · Ziinic, avea lungi cohsfătuiri..cu armata sa de. ·· avocaţi. Aceştia pierduseM speranţa de obţine achitarea. Op.inia publică era 1ndarjltă.1ntav:e'rne şi in saloanale aristocraţi!or, în lumea interlopă şi in cercuri.!e ponderate .ale burgheziei, 'in Mayfai• şi in East End, Interesul pentru dezbaterile procBsu!ul creşte_ a. Richard Sunderland . era atât de amărât de amploarea .scandalului, incat nu se mai interesa de afaceri. Casa Suncteriand pierduse .câteva . poziţii Importante pe piaţa internaţională. Familia Hotschild reuşise să .. lanseze două împrumuturi pentru Prusia şi .pentru Sardinia, pro:fitând de eclipsa casei Sunderland. Richard era omul extremelor. Puterea lui de muncă de. odinioară lăsa uneori locul unei apatii inexplicabile .. În acele momente de deprima re· suttetească se înGhtdt:a- in cabinetul său de~ lucru şi ·nu maj primea· pe imenL Ajunsese -s-ă aiba oroare de Ogur'fe noi: Rupsese 1n mod pract~c şl_ !egături!e cu ~oc":etate·a. 1onQo:1eză. Nu mal ::-ferea recepţii .şi refuza sistematic> .toate invttaţiHe. ","' .- Ursul s-a ascuns '7"'

a' mal

·sat.!~fâcută răatater dt.işrr:ardL- Nu va bucuraţi !'rtaint·e de: vrem-e. H!berneazt:L - \.:ă · 1nşe!aţi'. Richa.rd ·Sunderland _e un G'm 4 'at dL-a. ;;.n.r'ml'nat r-,_.·!mR; s;"!q;_ ~5·· < -~~a- ·'-". ""'"--l)'"" A _ 0>"1Î'H">~' ,-., L~'·:t J • ,__,_ ,.f:~ ;,u-."'1 ""._""_w 1\.• ·-~ _'-·

_epava.

VINTILĂ CORBUL

518.

ieşind

Ji

~~---'-'-'-·

Aveţi

dreptate. L-am văzut acum câteva zile, din casă. A sl(ibit, are privirile rătăcite, mâinile

tremură. -.Ce vreţi?

Acum doi. sau trei ani, a suferit un atac de paralizie. - Pedeapsa dumnezeiască, gent/emeil! .-·· De ·tret Juni nu· i-a mai călcat piciorul pe la bursă.. . . . . - ..· •. !n curân.d. se va retrage .<:lin afaceri. .Ştiu din '· sursîj, autorizata că ,Anthoriy 'Temple, fostul ..său prim-secretat; va trece .in fruntea casei Sunderland din Anglia. -· Bătrânul ·Sunderland nu se· mai Interesează . . decât .ae procesul fiului său şi de educaţia copiilor lui Beaulieu. · .,... Are remuşcări fiindcă şi-a lăsat copiii la voia întîmplăr.ii. · · · - Da, da. Încearcă să-şi răscumpere greşelile . trecutului. · · ' . - Da, Doamne, omului mintea dih urmă .. . Lwnea nu înşela. Richard se. dedicase lui Gerald, care işi sărbătorise cei nouăsprezece·. ani, şi copiilor lui Adrien de 'Beaulieu, Raymond şi .Cyrithia, care împliniseră respectiv patrusprezece ·Şi opt ani. .. Dacă: cei doi nepoţi primeau cu bucurie atenţiile şi darurile. bunicului, nu se putea spune aceiaşi lucru despre Gerald Sunderland, care ar fi preferat să aibă mai. m"uită libertate. Dragostea Şi grija pe 'care i le . purtâ părintele său îl oboseau. Poveţele lui îi păreau banale. . ,.__ " Seara, după ce terminau cina, Richard îl chema in bibliotecă şi acolo,· într~ patfu ochi, îi turna sentenţios sfaturi şi învăţăminte. · - Să nu te laşi nicipdată stăpânit de pasiuni. Faptele săllâr;>ite la mânie le regreţi o viaţă întreagă. Gândeşte-fe la fratele tău. lată unde 1-a dus pasiunea

.

se

DINA$TlA SUNOERI..AND BEAUClAIR

519

1ul bolnăvfcioasă pEmtru o femeie pierdută şi excesele unei geiqzH oarbe ... _ --. Gerald il asculta cu privirile plecate îri pămant, numărând 'ffortie de pe covbr, ori 13sând gândurne să-i zboare aiurea. - Să nu iaşi pe ni.m<;lnl săcţ, cunoasc;ă punctele slabe, căci acolo. vei fi lovit... Să nu faci cârdăsie cu oameni nenorocoşi, căci .ghinionul care-i urmăreşte ne eî,. s-ar putea agaţa şi de tine .., Să nu provo.ci conflicte, decât în momentul în care eşti sigur că toţl sorţii de izbândă sunt de partea ta. Cu a.lle cuvinte, Sa~ n:; n!aC·I '!Il ..-c2i .... ba·l 'in~'n"'e ""a s·ti CU certitL•dir-p >-1"' ca· armele· tale sunt mai puternice de.cât ale adversarului..: Adeseori, e primejdios să spui adevăruL O m'inciună rost!t'8 la momentui potrivit, 'îţi procură mai multe . avantaje decât o sinceritate prostească. În diplomaţie şi 'in marea finanţă, · minciuna e cea mai utilă armă, căci induce In eroa.re pe rivali... Să nu scapi un cuvânt despre proiectele · tale. Jucătorul carecşi. dezvăluie cartea, pierde la sigure .. Să hu faci confidenta. A-\i da pielea pe mâna altuia, lnseamnă.să intri cu bună ştiinţă la stăpân,.. Să nu ai scrupiJle... Scrupulele sunt aoanajui oamenilor mediocri... Gerald isi zicea olictislt că. adevărurile .acestea erau atât de elementare, încât nu meritau a fi menţionate. Nu se sinchisea nici de. pilda rea a fratelui său. Francis-Andrew era sclsvul unei singure femei, pe când preferinţe!;;; lui erau foarte variate. ·Privirile lui Gerald căzură !!Supra imagine! saie reflectate iri cristalul· unei biblioteci. Tânărui care-i apăru pe fondul aurlt al cărţilor, ii prilejui un moment de legitimă satisfacţie. Fără să fie frumos, avea o siluetă impecabilă şi o înfăţişare de grand prince, care 11 prindea de m)nune. Trăsaturi.le lui aspre, îi · dădeau un aer de . bărbăţie, care· se împerechea eU

ţ"'

,a.~;;..

J

!,..,;,!,Jl

VJV

,

•

'"''

''

VINTILĂ CORBUL

520

.

an:nonios cu costumul gris perle, tăiat ,de cel mai bun croitor ljin Londra. . _ . .. . '"' Un om abil, continuă Richard, trebuia să ştie a"si schimba pf!alea de leu: cu aceea de vulpe. Fineţea şi o oarecare doză de şiretenie nu strică Qiciodată... Eştt1 o mare .. artă să ştii aoţi face prieteni şi aer folosi cum treb)Jie, Legăturile mele cu pl'inţl,ll de Talleyrand, de pildă,. mi-au fost ;de nepreţujt folos ... Sileşte-te a câştiga şi stimula .afecţiunea celor cara te înconj9ară. Fără afecţiunea ducelui de Queensberry, fără sprijinul ll.d, măJndoiesc că aş: fi putut ieşi învingător din lupta cu viaţa ... E o mare îndemânare să te retragi la timp, · Călătorul înţelept nu caută adăpost pentru noapte după scăpătatul soarelui, căci riscă. să se rătăcească în beznă... Când simţi că te părăsesc puterile, încredinţează altuia hăţurile, ca să nu· ajungi jucăria atelajului... . ·.Ultima povaţă .il făcu pe .Gerald să reflecteze: "De . ce nu te· retragi şi dumneata?. Am .auzii pe uniic . colaboratori ai dumital.e spunând că nu mai eşti .la înălţimea vremurilor pe care le trăim. Te foloseşti de tipare învechite, de sisteme anacrorlice, care ieri au părut îndrăzneţe azi sunt copilăreşti ... " . Ric.hard simţi instlnpUv că nu era urmărit cu atenţie. Constatarea aceasta il intristă. Nici copiii nu•i mai acordau respect~ Sfaturile sale 1! oboseau pe .Gerald. Constata aceasta din privirile lui absente,
DINASTIA. SUNDERLAND

5~1

BE~UCLAIR

eu, în loc . să-i ascult, am luat iarăşi hăţurile în mână. N-am făcut-o de bună voie. Dacă · Francis-Andrew n-ar fi căzut victima. acelei creaturi, alta ar fi fost azi .viaţa mea şi a fuL Poate că merg cu . paşi repezi spre moarte. Clne . ştie?" Hitase să mai vorbească. Se aşternuse o .tăcere pe care n-o .t.ulpura nici Gerald. Richard reveni brmlc · la real.itate. Avu aceeaşi senzaţie neplăcută pe care o încearcă. un neînotător,. aruncat fără veste într"un. ·bazi.n cu ap'ă. rece. Un ciocănit !n J.l\le, 11 făcu să stri'ge iritat: " . :·• : : - Intră! Majordomul apăru· cu un ziar împăfurit, purtat ca nişte moaşte pe o impunătoare tavă de argint. -,- Mr. Lafont, vă trimite acest jurnal, o datâ cu salutări!e sale, Sir. Richard· se uită nedumerit la gazetă, apoi la majordom. Înnebunise lafont? De jurnal6' li ardea lui? Deodată avu o tresărire. Lafont nu i··! trimisese pe degeaba. li luă de pe tavă şi 1!. despături. Pe prima pagină văzu un titlu €)taiat cu litere. groase: ocoluri.

Şi

"LOVITURA DE TEATRU· IN A t-ACEREA . NORTHLAND,. SE PARE CĂ A FOST DESCOP~'=R!T ADEVĂRATUL ASASIN AL ACTRIŢFI FRANCES PARKER" Richard simţi că inima începe Avid, citi mai departe:

să~i bată .cu

p;;tere.

. .,UN CĂRUŢAŞ· DIN BLACK ·_aoy ALLCY. PE NUME B.UCK MOONEY, S·/> PREZEN ii\ T IERI or:.: D'ii.A'N-ATll LA 8'ROUL P"'' IT'EI f1!N BO\N S~RI::~T.' ~UNDE t  FĂCUT DE N NT SEK!ZATlCNAL. CU C SEARĂ ÎNAINTE·, AFl:ÂNDU-SE CU TREI PRIETEN! ÎN TAV~"RN.J\ RED LION, D!N.'CHICK LANE WEST, SMlTHFIELD, A

Ui\1

522

--··

~-~· -···~

VIIIITILĂ CORBUL

--~·~··~··~···~·~··

·AUZIT PE INDIVIDUL BEN HICKEY ZIS STINKER. CARE SE AFLA ÎN. STARE DE BETIE: . · •uiXubÂNDu-SECA A UCIS PE FRANCES PARKER. JUDECĂTORUL BIRNfE, SESIZAT DE ACEASTĂ AF"ACERE, . A EMIS. UN MANbA T DE ARESTARE îMPOTRIVA LUi BţN HYCNEY. LA. PERCHEZITIA EFECTUATA .LA DOMICILIUL ACPSTUIA, DIN FlELD LĂNE, s~A GĂSIT UN MEDALION CU CHIPUL LUI FRANCES F'ARKER INCONJURAT DE DIAMANT!::~ ÎN CIUDÂ DEPQZIŢIILDR CĂRUTAŞU• 1..01 MOONEY~ŞI .A CELORLALŢI TREI MARTORI

'~fiGT ~~ ~g~-n~M~~ ~~u~~~u~u81~~~NJ~~

HICKEY ÎŞI PROCLAMĂ, CU ÎNDÂRJIRE NEVINOVĂŢIA. SUSPENDAREA PROCESULUI INTENTAT DUGELUI DE NORTHLAND ESTE IMINENTA. JUDECĂTORUL BIRNIE A DECLARAT

.

·c· ""

,"""\.

..

.. _

.,

*'-

-

-

.

Richard işî înfrerupse lectura: Jurnalul îi scăpă din mâ11ă. Gu privirile aţintite în gol, reconstituia Yn · închipuirea lui·. !up!a disperată a _lut Ben Hickey pentru a•şi dovedi inocenta. Medalionul cu diamante găsit de poliţie în locuinţa sa, .şi care avea să constituie cea mai importantă. prob'ă împotriva lui · .fiickey fusese înmânat · de el, Richard, lui .Jules Lafcint Totul era deci o înscenare. Spre a salva pe Francis~}l.ndreow, năpăştuia pe un nevinovat. · JuTes Lafont era diabolic ..Lucrase magistral. Va reuşi maşinaţia lui să ducă până Ja ~rmă la .scoaterea din cauză a lui Francis.=Andrew?... Ce importanţă avea că tln oarecare Ben Hickey;zis Stinker, va ispăşi o crimă pe -care n-o săvârşise? · ·· în aceeaşi seară, avocatul Rowlandson .se prezenta la Montenuovo HouS;e. Aducea .la cunoştinţă lui FHchard Sunderlano,. senzaţior~ala înto'rsătu.ră intervenită în afacerea. Northland. . ·. -·. Richard Îl·privi calm. -~.

DINASTIA SUNDERLAI\ID BEAIJCLAIR

523

.. ~·-··-~··~ ~- -~~..___.C

vestea; ML. Rowlandson, răspunse el, după ce avocatul îşi descărcă sacul cu ştiri. Am citit~o în· ziar acum două ore. Sunt ,bucuros că înocenţa fiului meu va .fi stabilită. !:ram sigur că adevărul va ieşi 111 lumină. Aştept liniştit hotărârea justiţiei. .. Liniştea lui Richard era numai. aparentă. Îndrăzneţul eşafodaj. al lui Jules t,afont putea fi oricând dat peste cap. Atunci, scandalul ar filost irnens. :Comportarea lui Richard Sunderland ar f!'tras după sir\e năruirea casei sale. Dar aşa ceva nu se putea întâmpla.· Nu trebuia .să se întâmple. Richard · era curios ·să ·afle amănunte. Se feri însă a pune întrebări care ar fi dat de bănuit. " - N-ar fi exclus ca până la ora aceasta, Ben Hickey să fi făcut mărturisiri complete, zise e!. - Nici să nu vă gândiţi, ·Sir, că îşi va recunoaşte ·vina. Individul acesta e de o încăpăţânare de catâr În pofida evidenţei, susţine că e nevinovat. Din fericir<;J', declaraţiile lui·. Mooriey şi ale· prietenilor săl sunt . categorice. în ·seara cu pricina, . Hickey a povestit amănunţit felul în care a săvârşit ·crima. - La beţie. omul face multe prostii, zise Richarq -

Cunoşteam

sentenţios.

-. Beţia aceasta a fost providenţială pentru limpezirea situaţiei fiului dumneavoastră. Potrivit depoziţiîlor lui Mooney şi a celorlalţi martori, care au repetat aproape cuvânt cu cuvânt imprudentele . declaraţii ale Jui Hlckey, acesta urmărea de mai multă vreme să pună mâna pe bijuteriile victimei. Printr-o femeie de serviciu a acesteia, ramasă încă necunoscută, a aflat" că victima îşi ţinea bijuteriile într-o casetă ascunsă după un tablou din dormitor. in .noaptea crimei, s-a strecuratîn locuinţa fostei actriţe, prin spargerea geamulul unei ferestre de la subsol. · Neobservat de nimeni, a' reuşit să pătrundă în dormitor. Se pregătea să scoată; caseta din dosul

52.4

VINŢilĂ .CORBU.l

tabloului, câno.zgomotul unor paşi care se apropiau .pe coridor 1-a tăcut să se .ascundă după o draperie grea.'· Era şi· timpuL· Frances ParKer 9i duc.e!e de . Northlan.d, care se înapoiau de. la .un spectacol, intrat în dormitor. Di.n ascunzătoarea. sa, Hickey a asistat la cearta ace.stora şi la leşinul actriţ!'JL în vre~:ne c:e.-ducele a pl$'icat după doctor):Jorf&şul a .ieşit de după 'ora perie şi proHtâ!:id . d.e ,starea de Jp<ponştienţă a'stăpâriei casei, a Incercat să umble iaj'ăşi la .cas!;ltă. .In .monwntul. acela s-a .întâmplat tragedi&. Miss F'a(ker ttezit.ă .din leşin, a început să ţipe, Speriat, Hickey. a ucis-'o,. împlântându-i în piept un. ac de pălărie, găsit la îndemână pe masa de toaletă:. Pentru .c;ă nu. mai era timp să opereze .caseta. a Juat câteva bijuterii pe care victima şi. !e scosese, ihdaţă .după intrarea ei Jn dormitor. Printre acestea se afla: şi faimosul medalion, singurul pe care Hickey nu a .înd~:ăznit să,! înstrăineze, căCi I-ar ·fi incriminat cu uşurinţă. Acestea sunf. împrejurările în care. a ~ost asasinată Frances Parker. După cum vedeţi, şi beţia e uneori. de folos, zise Howlandson zâmbind: . - Adevărul mH;>i alege mijloac;ele, spre a .ieşi la l,umină, rosti Ri.charcl. · -. Aveţi. dreptate. Adevărul triumfă în pofida obstacolelor ....

au

· · Gerald asculfase convo.rbirea fără să· scoată un cuvânt. Evenimentele acestea erau atât de uluitoare, încât rămăsese fără glas. Vorbele grave, pline de încredere ale tatălui său, îl scoaser.ă. din transă. ·· - Gerald; . poţi să f!J mândru de fratele tău. Francis-Andrew nu e un Criminal. Richard îşi .trecu mâna peste frunte .. Acum. lăsaţi~m~ · singur. Suni al:losit. J\ie .. vedem. mâine, Rowlandson, spuse el ::;trângâ~J,:iu-1 rnârta., Ai făcui treat;ă bună .. Dumitale ţi se datoreşte În . mar.e măsură a:cest succes.

525

DINASTIA SUNDERlANO BEAUCLAlR . .

-~

- N-am fost decât unealta providenţei. Sir, zise avocatul strângându-i cu profesională emoţie mâna. - Ne ·vedem mâine. Te roo cu ,-... să urmăresti .atenţie procesul acestuL. Ben Hickey .. După plecarea avocatului, Richard se intoarse. · spre fiul său. -Pe- .mâine, -GereJd. Pe fTH~~nEL. - ---'<' Gerald iesi la rândul său, h~u.c înc.ă .după această uluitoare răsturnare a situaţiei. Richard nu rămase. multă vreme singur. Majordomul îl. anunţă •Pe ,Jtiles' Lafont · · · ·· - Să intre. porunci stăpârlUL Îi aştept Lafon~ intră tăcut Era îm brăeat in rlegru. Cămaşa şi dantelele de la gât şi de la .rrianşete erau de o albeaţă strălucitoare. Calm, drept ca o lumânare, evoca figura unui executor implacabil, din epoca· de glorie a inchlziţiei spaniole./Cafont rămase 1n picioare lângă biroul lui Ricbar.d, care stătea cu capul plecat. Tăcerea se prelungi câteva clipe,• O tăcere grea, ta o lespede. Se auzea doar tic-tacul unui orologiu. Richard ridică încet fruntea. Privirile lui se încrucişară cu ale lui Lafont, care nu clipi. ,. -· Crezi că vei reuşi? întrei:)ă Richard sugrumat de emotie. Spune,· Lafont, crezi că vei reuşi? - Trebuie Să reusesc, Sir. Oamenii mei sunt siguri. Ben Hickey nu 'are nici o şansă .să scape viu din afacerea aceasta . ... Richard zăbovi să răspundă. - E îngrozitor, Lafont! - In cariera . mea am văzut · lucruri ş1 mai tng.ro..,.ltr.ar"' · .....,.. Îţi dai saama? Săvârşim cu bună ştiinţă un . asasinat· juridic. · · Seful serviciului ele Informatii ridică fafalist d!'l ' -' . 'umeri. - Nu- avem: altă alternativă. ·scopul scuză mijloacelt!. · '

,_ '

""""

y

..... ,

'

526

VINTILĂ CORBUl..

-. Este totuşi un . <:~sasinat.. - Războiul, Sir, nu este tot un asasinat? Şi încă un. aşasihat în masă! Da:, da! Un asasinat in .masă. Şi câţi îndrăznesc .să. cârtească împotriva .lui? Dacăn-ar fi războiul, uncje am ajunge? Pe .Ben Hickey il plâng. Dar ce pot .săci fac? !şi ispăşeşte acum, toate . găinăriile din trecut. · · ~ Şi .le ispăşeşte cu vârf şi îndesat. -.Război lărâ mor:ţi, nu se poate, .Sir. Ben Hickey a a11ul nenorocul .săcmi iasă în cale, tocmai când •· .aveam nevoie de un. ţap ispăşitor. Credeţi. că nenorocitul acesta este şingurul •om care plăteşte oalele sparte?~·· ·. · · · ·- E adevărat, Lafont, dar, .. C'C'· Nu rirai putem da înapoi, Sir. Dacă aveţi totuşi • mustrări _grave de conştiinţă, pot face ca martorii să .dispară. In lipsa acestora, procesul lui Hickey va fi clasat, iar fiul dumneavoastră .îşi va .primi· pedeapsa. · Richard s~ uită alarmat la omul. acest cinic, careci · făcuse un .serviciu nepreţuit.. · - Nici vorbâ că instruirea cazului Hickey trebuie să-şi urmeze cursuL Se impune ca. Francis~Andrew să scape... - Sunt de aceeaşi părere, Sir .. Richard aruncă prin cameră o privire rătăcită. ...., Mă tem, .Lafont, să nu :intervină .ceva, care să ne dejoace planurile. · · -· Nu va interveni. Martorii acuzării sunt oamenii mei de încredere. Mooney e un vechi agent pe care l-am folosit .în misiuni grele: .Cărăuşia este un pretext. Ceilalţi trei martori sunt de asemenea, elem.ente pe care mă bizui. l-am verificat spărgând cu ei greve, puoându-'i să execute misiuni p.rimejdiaase .... inavuabiie... · - Dacă vorbesc? întrebă Richard cu îngrijorare. -. Nu vor .vorbi, SiL {lupă executarea lui tlickey vor aveatotinteresul.să tacă. Un martor care îpşeală

__

DINASTIA SUNDER!.AND BEAUCI..AIR.

·527

bună· ştiinţă justiţia şi . trimite un. nevinovat la ştreang, nu se poate aştepta la un tratament bun din partea soCietăţii. Afară .de aceasta, voi lua şi şlie măsuri. de prevedere. Pe Mooney Şi pe camarazii săi îi voi- trfm_ite. in misiuni înQepărtate._.. şi prfmefdtoase."

ou

Poate că nu se vor mai ·înapoia. Jungla braz·iiiană a veni! de hac multor îndrăzneţi. Cred că i"n"aţi înţeles, nu? - T.e-am 1n•"i~s i=sli ~bn ~b·1'1. Tot••si . }(""" N • -:-. -a _;-h. _F·oarte _a ..,u_-,. 1-·· )m<'i -1,+ tem.,. . - Să . nu vă temeţl. Garantez succesul. Per)lru mine, afacerea aceasta est_e lichidată.. Am limpezit situaţii· maiAu!buri. Da; da, Dormiţi fără grijă. Jules Lafont veghează.. Ben Hickey va atârna curând in ştreang, iar dupele de Northland îşi va relua, cu toate onorurile, locui 1n Camera Lorzilor. 'Richard nu răspunse. Plecă {arăşi fruntea, Cu· ... braţele rezemate de, birou, părea să cugete adân.c. -· · Mai aveţi nevoie de mine, Sir? întrebă' Lafont'. ' ~ Pentru moment nu. Vreau numai să-ţi mulţumesc pentru tot ce .al făcut pentru mine şi p_entn.i fiul meu, ~ Mi-am făcut numai datoria., Sunt olătit pentrct aceasta, spuse Lafont cu brutalitate. · - Ceea ce ai primit până acum din partea casei S~.;nderland, este nimic faţă de ceea. ce vei primi pe

.

.

"t~ \!II,Of.

La"font se -

t ,_

\

ieşi

,a

1ncHnă.

iJ-

_mt..L:,upre~c.

-

,....,,

~:r_

apoi. tOt atât de

JăclH 1 ~precu!ll

intrase.

VINTILĂ CORBUL

528 .

~~--~~·~·-·~·-·~·-·~ .. ~.~-·--··

Dar probele acuzării erau atât de ·zdrobitoare, încât ·· sbarta procesului nu mai constituia un serrm de întrebare. în afara celor patru martori care susţineau cutărle. că îl. auziseră pe Hickey lăudându-se la ,,Red Liorr Ţavern '' 'că o ucisese .•pe Franc~s Parker, şi de medalionul găsit la percheziţie în doin!ci!iul .acestuia,. aparu la oara martorilor un cămătar din cartierul W€lstminster, care afirmă că Hickey îj\lânduse câteva · [)i]Gterii de preţ; la câteva săptămâni după crimă: tJrr marinar, ieşit. ca din pământ, dech'lră.sub prestare de. jurământ că în noaptea ·asasinatului îl · văzose pe Hickey umblând In apropierea locuinţei victimei. Richard ·sunderland . urmărea cu· ingrijorare ş<;dinţele tribunalului. Îl rode!'l o curiozitate morbiclă să"i vadas·pe Hickey. Pe omul care avea să moară, . p~ntru a spăla prin jertfa sa onoarea. lui Francis-Andrew. . . . . Apariţia lui în sala de şedinţe, fu întâmpinată cu un' murmur de simpatie. Asistenţa ţinea să-şi manifeste Jn acest chip irileresul pentru tatăl unui inocent, căruia i se· făcuse în sfârşit dreptate. Elementul de atracţie al dezbaterilor· din :acea ..zi; erâ·".cdnfrt.fntarea ·dioţre·'.Buck Mooney, martorul de căpetenie al· acuzării, şL inculpatul Hickey. Apariţia lul Hickey în bo~ă. .stârni murmure. Preşedintele .agită dopoţe'lul, cerând să se facă linişte .în ·csală. · lliculpafut era ::pământiu. c Avea o privire. stfanie de anim'al Jncolţit · / .. confruntarea dintt:e Hickey şi căruţaşul Mooney fu :dramatică. În ciuda declaraţiilor categorice ale ·martorului, Hickey stăruia .să afirme· că e nevinovat, că n"a vorbit la ;,Red Libn Tavern'' despre Frances F'arker, :şi că în . posesia !tii nu s•.a a{lat niciadată medalionul cu prielha. Moc>n·ey era un uriaş cu faţa roşie, ca o lună în asfinţit. Avea un pumn mare; greu şi păros. pe Care-I ridica şi.~l c
.

DINA$TIA StiNDERtANO BEAUCLAIR

529

- Te-ai lăudat că ai ucis-o ptl r-rance Parker. Ai descris amănunţit :chipul în care ai înţepat-o în inimă cu acu 1 de p'ăl ărie. .·. · . - Nu-i .<1devărat! strigă Hickey. Nu.-i adevărat! 1 se um1laseră vinele de la tâmple .şi ·11 ieşiseră ochU din orbita. Nu .e adevărat. · · · . -· Ba e adevărat! sti!ruia Mooney dârz. Necal . arătat şi. un brel.oc de. aur, sp.Unăr:Jd <:;ă e uoa din .. bijuteriiie \aCtriţei pe 0 are ai/omorât:o.. ·· ·· },•.y - NIJ-1 . ~devărat! ·.urlă . 1-li(:kay,i :fnele~tâqdJ.icŞi,·•·•••• mâinile de balustrada boxei, Srelocul ·nu .era al et• · - Dar al cui era? Tntrebă prompt judeCătoruL Hickey ezită o clipă. • - L~am furat. L~am furat de la .un călugăr, în staţia de âiiigenţe de la ,.King's Crown". O singură d.ată. l-am purtat asupra mea. - Şi ce-al făcut cu el? - Nu ştiu. Mi-a dispărut de acasă. Mi i-a furat cineva. - Şi ţica lăsat fn loc medali6nui cu diamante, .râse ironic procurorul. . ." ' · . "- Da! Aşa .s-a !lltîmplat. Madalio.nul ăsta despre care. spuneţi .că a fost ·găsit· la percheziţie, nu !-am furat eu. Nici nu ştiu de eL Vă jur că nu ştiu. Vă jur! Vă jur! 'Vă jur!.. · · Richard se uita la judecătorul grav 'Şi solemn, care prezida şedinţa, la procurorul "sarcastic şi ascuţit ia faţă, la juriul alcătuit din oameni simpli, plini de însemnătatea. ro'lului pe care~! jucau, la acuzatul care se zbătea în boxă, făcând să răsune lanţurile de la . picioare, la publicul care urmărea cu aitidă curiozitate mersul dezbaterilor, la Jules Lafont, care stătea nemişcat în fundul salii, dirijând din umbră procesuL Ben Hickey era iremediabil pierdut Avea duşmani prea puternici. În lupta lui disperată pentru libertate, avea senzaţia că se află în fundul unui puţ. Oriunde

530

::..::.::_ _- - 0 c - · - - · - -

.

>,~

VINTILĂ CORBUL

-~·

lşi îndrepta privirile, întâlnea aceiaşi pereţi reci, umezi şi inospitalier!. Pentru el, toate ieşirile erau închise ... Şâptezeci

şi două -de .zile

după memora!Jil.ele

oezbateri la care asistase Richard Sunderland, con.damnatul. Ben Hickey urcă treptele eşafodu!uL Regele refuzase să-i acorde graţiere. Oficial, soci$'tatea pedepsise sliprimatea actriţei Frances. Parker... În ziua ·execuţiei, Richard cercetă itinerari.ul pe c;are-1 stabilise împreună .CU căpitanUl Anderson pentru ,;Empress of Ch,ina". La· acea dată, nava trebuia să În .luni!e.următoare avea .. · . se afle -· fa Calcuta. . . să navighe:<;e în apele arhipelagului malaez, Malaca, Sumatra, Bomeo, Celebes, Molucele, Amboina ... Trimise după ,,Empress of China" cea mai iute corabie din flota sa comercială. Era nerăbdător să anunţe lui Ftancis7Andrew fericita dezlegare a procesului. Se abţinuse să-şi ·.cheme fiul în Anglia, înainte de execuţia .lui Hickey. Se temuse să nu intervină în ultimul moment . . . . . o răsturnare de situatie. . ' . care· să. com.promită definitiv cauza lui FranciscÂndrew. Acum, după ce Hickey fusese lichidat, ducele de Northland putea, reveni · cu fruntea. sus, în patrie. Richard era nerăbdător să-I revadă: Să se. plimbe impreună pe stradă, să. privească lumea în ochi şi să sfârâme cu dispreţul lor pe duşmanii cara dotiseră pieirea .lui Francis-Andrew şi ruina casei Sunderland. După socotelile .lui ·Richard "Empress of China" 'trebuia.. să se inapoieze. în Anglia după aproximativ · trei luni. însemna că prin febr(,larie îşi va îmbrăţişa .. f. ' ·.IV.-. . . ,· . Perspectiva acestei buqurii ţ'lra întunecată de .umbra lui Ben Hickey, care de dii]colo de mormânt H urm~irea, -turburându-i nopţUe. Spre a_;ş-î fntrânge 'Inso-m-nia, iz:vot de -.gânduri- negre; muncea cât patru,

;~DINASTIA SIJNOERlANOBEAUClAIR ' "

'

'

'

531

· C.olab.oratorii săi erau uimiţi de activitatea lui. -:neobosită. Secretarii nu mai oridideau cu lucrul Până -- ,; noaptea târziu, Richard le dicta scrisori de afaceri. 'In .aşteptarea lui Francis-Andrew, .răscumpără casteJui ' Guyhirne, pe care acestaîl vânduse pe când se aflase ia mare ananghie, .şi achită toate datoriile şi ipoteci!e . .. ce grevau. domeniile casei Northland. Fr.ancis-Andrew .· .. avea să găseaşcă terl;lnul neted. După înapoierea sa ·. In Anglia, va duce o viâţa nouă, demnă, spre. cinsti rea .··rangului său şi spre bucuria autorului zilelor luL . .··· Zile.le treceau·· cu exasperantă încetii'Je.ală pe.ntn.J ·•· Richard, care ar dorit ca timpul să .zboare:. Decemebrie... Ianuarie... Februarie.... · Richard d.ăduse ordin să i se comunice 1de indată · · sosirea în port .a navei /"Empress of Cbinâ": Voia să · iaS'ă primul în întâmpinarea lui Francis-Andrew' A fiului rătăcitor care se înapoia .Tn sânul farnilleL ·Avea gânduri mari pentru Francis-Andrew. Îi ·va re.da ·., conducerea casei Sunderlar!d din Anglia· şi ii va asigura un important rol in consiliul· executiv pentru · · c:uropa. . lntrco dimineaţă ceţoasă de iarnă, .pe când Richard prezida un consiliu de administraţie al băncii, ' sosi un mesager. - ,,Empress. of Chi.nl'l" a intrat in port, Sir. . Richard se ridică transfigurat de la masă . .- · Gent/emim, sunt nevoit sa întrerup şedinţa. · Trebuie să ies În lnfâmpinarea fiului meu, Mantaua, •. Hargraves, .se adresă el unuia dintre secretari. Mt. Temple, zise ei întorcându-se spre Anthony, mi-ar ·.. face plăcere să mă însoţeşti. îşi îmbrăcă la repezea.lă mantaua, îşi puse. pălăria, . ' apoi l1;1ă nastonul şi mănuşile din mâna .lui Hargraves. ' Între timp, se îmbrăcase şi Anthony Temple, Mai repede, Anthony, îl zori. Richard, ieşind pe

.

,_

ri

·~

uşă.

.

----

V!NTII..Ă CORBUL

532

· Străbătu aproape in fugă coridoarele lungi, coborî in bol, apoi se· îndreptă ·spre ieşfce, urmat îndeaprot~pe de Te:mple şi de 1-largraves. În vreme ce cobora treptele, spre trăsura c:are îl. aştepta la scară, f!părli după colţulstrăzii u11 cupeu in trâpu! întins al . calior. Cupeul trase în faţa bănciL Port.[ era se dechise şi 0 apitam.i! Anderson co&qrî pe trotuar: Richard .se opri nedwnerit în m îj(ocul sc.liriL De ce îl preceda Ander!)on pe ..Francis"Andre\1\1? Ce însemna 'figura ace.eâ lungă, de cobe? Anderson urcă sc.ăril.e. în grabă, qprindu,se in Jaţa marelui patron .. Figura .lui era gravă, aspră, gănditoare. Se descoperi, întt-.u n salut scurt · _: Bine· ai veh'it, Anderson. Unde e fiul meu? Te urmează? A plecat direct la Northland House? · Căpit,anul Anderson plecâ .fruntea~ - - V~rbeşte '.o dată, omule! porunci. Richard. E bolnav Franci~H\ndrew? · , Co(nandal}tul lui "Empress of China" rosti st~p âriit: ' . - ·ouce!e .de Northland nu mai . este. Acum trei !uni, laCalccita, l-a răpus ciuma .. : Fatailtatea, Sir. Richard ; îşi dus:: mâna la gură. - Nu se poate, Anderson! Deodata, simţi ca se rupe . un - resort lăUntric. Scânci: ·· ....::· N!.i se •poate, Anderso.n! Nu e adevărat! Spune-mi că nu e adeVărat! Nu-i'aşa, Temple, că nu-l adevărat? bolborosi el, intorcându-se spre Anthony Temple, care se uita buimăcit .când la Anderson, . când la '.patrqn .. · Richard îşi scoase pălăria, lăsând-o săci cadă din mânJi Încarcă s.a~şl · desfacă cravata. Simţea că se inăbuşe, O transpiraţie rece îi imbrobonas? fruntea. . ·-·· Nu e adevărat;. Anderson! Spune~mi ca nu e 1

•

adevărat!

•

-

•

-

'

-

" DIN.AST!A SUI\lPERLAND BEAUCLAIR

, . Aruncă o privire înspăimântată In jur: O greutate , m11re, ca un pi
• se trase

impresionată

lv.~u;

'napo!

Eşti sigur, doctore, că întrebă emoţionat Anthony

·-

.

nu .mai e nimic.de Temple.

--oo-ctonJ~ Jşj înpheia _na-studi

de ta-

făcut?

mănuşi

-:- PE1trcm~lui dum!ta!e n~J-i- m·ai poate folos! ajutorLd m_edicutui. A trecut Tn şternitate. rv1isiunea .mea s-a încheiat. Pentru certificatul de deces. st - ' . U ' unde 'să mă g?siţL_ Bună ziua.---Îşi- puse_ păJ13na 1naJtă, apoi ieşi cal_m, Ga un b:onz. 'Unl o-o'on;u ~t:u ,-z""'.,a~n-o ace· ~ ;t:~v·r ,, 'd· r:t::. "-'"'·-"·•u--~·~,r.",z'", c' t_ ,ov, """ 1 gr~n-~e ··~

d;.-_ N'8"' Ba- r·:r,ii " " ' " !'\f·::.nh?t"an. ,.,j(,,_, d~- t " dl \ ! <('1 ;n şedinţă _ex_traor ;;.r t;arâ

VINTILA CORBUl conducătorii.

tuturor întreprinderilor controlate de casa Sunderland. La şedinţa' participau toţi directorii generali, preşedinţii consiliilor de adrrlinistraţie şi .principalii lor consilieri.. Hem:y Sunderland. şi fraţii săi, nu îşi făcuseră încă· apariţia. . · În aşteptarea acestora, participanţii la conferinţă fumau, discutau şi mai âlt')s, comentau sfârşitul tragic al marelui' pâfron,. dela moartea căruia se împliniseră două lunl. Privirile erau atrasa fără voie de portretul cernit al lui Richard Sunderlahd, atârnat deasupra căminului. Nici acum, după .moartea lui, nu scăpau de ochii .săi pătrunzători. Deodată, se făcu linişte. Cele două .canaturi fură larg deSChise de secretarii' de serviciu ai marelui patron. · Ai marelui patron, care azi se numea Herrry Sunderland-Beauclairc Palid; înveşmântat în. negru, ,fiul cel mare al lui Richar.d Sunderland, . intră cu solemnitate. Slăbiciunea-i de ascet, Chipuci prelung, osos, cu Orbite adânci, nasul cârn, barbia proeminentă şi dinţii albi, ce se întrevedeau printre buzele subţiri, lipsite de culoare, îl .făceau ,să semene· izbitor t:U un schelet în haine negre. . ·. Henry .S.underland era urmat la distanţă respectuoasă de fraţii săi. Robert Sunderland~ rvlontorgueil, CharTes Sunderland, şi Gerald Sunderlahd-Lusignan. Copiii· l.ui Francis-Andrew Sunderland, duce de 1\!orthland, decedatla Calcuta, erau reprezentaţi de Anthony Temple. ·O escortă· de scribi încheia corte_giul. Henry Sunderland se aşeză ·în .capul mesei. li lipsea prestanta tatălui . său. Urâţenia lui îngrozitoare îi împrumuta o fascinaţie stranie . .. !::rau prezenţi la această şedinţă· şi · Amaury de Beaumont-Chal!ais, directorţJI Băncii Sunderland din ;' P;iris, şi Wilbur Morrison, directorul Băncii Manhattan ' .

DINASTIA SUNDERlAND BEAUClAIR

535

din . New York, şi William Gordon Drake, şeful grupului de ziare al casei Sunderland . din Statele Unite, şi comandorul Townley, Şeful fioteior comerciale r::;unite ale casei Sunderland, şi bătranul Chastellux,. directorul uzfnelor de armament de la Nantes· şi Herbert Hutchinson_, care reluase . .conducerea uzinelor âe armament de .la Cardi!L Se mai- aflau acolo şi Al gernon· Travers, d.irectorul.lui. Urylţed Wheat şi inginerul William Lamon!, noul. . director al. şantiarelor navale din americană, ·şi · Edward Lowdon, şi Witl Hays şi Reed . Sincleir şi Hugh Dorsey, directorii minelor carbonifere din Anglia şi Statele l)nite, si consilierii iuridici John Sanders, şi Stuart Rowlandson, şi Gilbert Radigu;;!, şi ·' L.a f on.t ş1. mu lţ'1 a;,tL 't,. . J u.es ·. Dintre cei care CQntribuiseră !a durerea gloriei casei Sunderland lipseau de lfi apei dueei~:! .de Queensberry, William McFee, Joe Phipps. Alexander Hamilton şi chiar măruntul secretar Norman McKreely. Un loc de cinste îl ocupă Geoffrey Homcastle, fostul coleg de la Oxford. al lui Richard Sunderland. Bătrân, Cochet in ciuda vârstel, acoperit d€' dantele şi brelocuri, ajunsese un lei de simbol al casei. Sunderland. Nu era el ultimul prieten. al fondatorului casei Sunderland-Beauciair? Pe Guy Wragby · Jl uitase toată lumea. Acest. om care dispreţuia banul şi puterea pe- care aurul o împrumută stăpânilor lui, era socotit nebun, sau cel puţin dezechilibrat . · · · Henry Sunderland, .se ridică in picioare. in liniştea profundă care se aşternuse peste sală, nu se auzea decât bâzâitul unul muscoi aventurat printre braţele de cristal ale candelabrului de deasupra mesei. - Gentlemen, inainte de.a deschide şedinţa, rost1 ·. ---Henry Sunderland grav, să păstrăm un minut de tăcere în memoria lui Richard Sunderlando marchiz de_ Beauclair, creatorul casei noastre.

zo.n<J

536

lllNTilA CORBUl '

Asistenta se ridică în picioare împinsă parcă de acelasi . resort.. Insensibil la acest omagiu adus unui om care crease una din cele mal formidabile averi pe care le cunoscuse vreodată ·luinea, muscoiul explora bn>ţele prăfuite ale candelabrului, lumânările stinse, pe care ceara topită lăsase d âre paralele, mgcurile negre, urât miJ·ositoare... · · ..·· ·. ..!... Gentlemen, rosti Henry Sunderland, declar ·•· ·•· •deschisă. şedinţa} SFÂRŞIT