This content was uploaded by our users and we assume good faith they have the permission to share this book. If you own the copyright to this book and it is wrongfully on our website, we offer a simple DMCA procedure to remove your content from our site. Start by pressing the button below!
ff . . .;,~, -o '"'·- ''""'"'"-~· -..o.Jl,_, --,-· 1 '' ' ' ' momente ·grele ... Ministrul· r:te ·finanţe Îl primi de ·indată. De când Ouvrard R pusese cu atâta dărnicie fa dispozitii:& miîioanele salei îşi -schimbase atltudmee faţă de reprezentanţii_ rn::u;ef_ Jjnar:ţe. Poate.~ cCt .1; Robert Sunderland era dispus sa-i. ,ofere câteva zeci d!'l m!p-oane. Îr: situ-aţta ·actua'!Et l-a:- .Prir1de foarte biri~. Dar nădejdiile i se sputberară când vizitatorul, .lrr J.·oc sa~-i- ·oferp.· u-n ""r'0a;--+t:ţ (p 1t ! , , 'onn ! ; X·~ " ,-îi " /"H':":'• vY--',· a"'-hit:"'>"ţ.:l>:'> \;lţ_n;:H'-'VI,,_ o',(;l '-•'·-•.,l "( 1 vă! oare de _or>l-z:ec; d·::, mi!;oftrte. -Cu. desB:"'fi'r$ită poHtţ;ţe- RichanJ Tt- prezentă- pe !ustiffcative. .r~: ,_. ,,, ' .c;, ... .."-;a··, aC"'ct~· ---:-~ ..uupacurn v-eue\;_ spnJlnu, lnH~d,._.\ , __ ,_ c. .. _ '"',-ar'-i'8'"" r11 •-,.,rjh:J.i'J:, e.vned::ie; rL,g i•''~::::.J·"r" _..r,_".,, 1 u·:u: , ' • ,,,_,. .;_ ~-v !"" "<',;'-' '~}·~· • ''"'' ·sa,·nt-D·om·,ngue ftwnlt, orlio de·. · raz~ b·o• ... ~rmnnpn+· cJ ' '-· 1 Hvrat annat.ei de. uşcai . şi flotei, totalizează o sută cincizeci şi cinci de milioane, trei sute patruzeci de ' . 7 '""~"'8t'*A+:!c nrîri '"''::.rt."\ fntr·r·ca't ap,~c~·~ mi·;O de ··fre"'"'; 1>'---"• ,! ,:,_ -,•_. '0'?, ~~'~--·~~·!:!!V \..o-GS;C treceţi, ''mă. ·rezurr: de această_ datA să ,--:ce-r numr-_d optzecr de milioane. Pentru rest~ su:1t gat_a_ să v·ă dau un răgaz, pe care"! vom stabili·. de comun acord: . Ministrul era consternat Arunca priviri de animal o,c,,
!'"".
--
/:l<_,
'"'''~'-·-"'
'('i
,,
'------cy·!<~'-"
{;'i,
!""
'''
hăituit.
...". Este incontestabil
că aveţi
.dreptui l<;1
această
sumă·,· ·,M:on.sieur·.~· Sun d erland., , Doc,u rn entele · dumneavoastră sunt concllid<mte, Din nefericire,, în momentul de faţă·sunt in imposibilitate: de a-mi onora
tot,.atât de bine .ca şi mine .. că războiul.d.e apărare .dus de Franta la fruntariile ei de răsărit necesită .cheltuieli exorbitante: obligaţiile, Ştiţi şi dumneavoastră
~ Exc;elenţă; vă da~i·
seama ... că uzinele melo;J de. armamel'lt nu pot: lucra la infinit, fără adi ,se ac.l:lJta
VINTilĂ CQF!SUL
70
produsele livrate, Nu cred că Împăratul va fi mulţumit s.ă .audă că. sun.t în .imposibilitate .de a-i mat trimite armamentul. comandat. Imposibilitate datorată exclusiv .dumneavoastră. - Monsieur Sunderland, nu sunt eu . vinovat dacă... - Ma iertaţi, excelentă. Sunt nevoit să insist Pretind să mi se achite cel puţin o parte din sumele datorate. Să zicem, Cincizeci de milioane. - Cu n~putihţă, exclama ministrul. În plină criză, îmi cereţi o sumă atât de importantă .. .' - De criză nu sunt eu vinovat, excelenţă Căutaţi cauzele răului în altă parte. Examinaţi mai atent operaţiunile speculative la care se dedau conducătorii· tezaurului şi ai Bancii rranţei. - Nu vă înţeleg, Monsieur Sunderland. Am Impresia că insinuaţi... -·Nu ins'inuez. Afirm, excelenţă. Monsieur Desf.'rez şi Monsieur Roger au transformat instituţiile de credit ale statului în sticursale ale unor companii dubioase, controlate de Monsieur Ouvrard, Ministrul se învineţi de. emoţie ş1 de mânie. - Faceţi afirmaţii grave... ·- Le .lî}enţin, excelenţă. Bart:le.cMarbois pufăia ca o. balenă. Îşi ·dădea seama că se . angajase pe un teren periculos. Împăratul nu-i reproşa acelaşi lucru? Cel mai nimerit· 1ucru ar fi să închidă gura .acestuf bancher indiscret, .achitându-i parte din dat.orii. · . · • ·- Morisieur, zise el străduindu-se să-şi păstreze · calmul, vă ofer zece ·milioane de ·.franci în valori · scontate de noi. -.· Vă referiţi la poliţe spaniole.? Şi la valorile companiei les. NegocianJs Reunis? . · -.. Desigur: Sunt gar~ntate de. piaştrii spanioli. •Rici'Jard îşi examină unghiile. ingrjjîte. Rosti calm:
.
.
TI
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
- Excelenţă, î(l privinţa piaştrilor, îmi permit să vă informez că sunt mai bine documentat- decât ' dumneavoastră. Este 1ndoeJnic să-i mai primiţi vreodată. Po!i;ele şi va!ori!e depuse !a Banca Frflnţei n-au acoperire. Emisiune dumneavoastră de hârtie · monedă nu vor face. decât să accentueze. prăbuşirea fr~n_cuh1L In ·conCluzie. 6xc~r6nţă, rog· să fiu plăiit :In '
"L' a ' r,
..,-- Nu. aveti
incr~dere
1n .moneda
Franţei?.
rosti
Barbe-Marbois, . - - . . . -'- t:ste regretr;~bil că institutul de .emisiune al Franţei a încăput pe mâna ur;~ui grup de.:. aventuri eri. . _---- J\'tons:e:.Jr su·nd-eri~_n;;L zise m!:îiStn.dddicându-se galbe.n de :a bir~u.- Hberi:atea. dumneavoastră de limbaj depăşeşte limitele perm'ise. Vă rog s·ă ·rru u!taţi că vă a_f!_aţi ·în ·-biroul un~,Ji'·m~nistru al Maiestăţii Sale imperiale .. iar aventurierfi :le care vorbiţi sunt i'nalti funcţionari ai statului. t't ma·,· rau, , · t"a. - r<w-u a._a axce1en - Monsieur DJ:,sprez a fost numit de către Împărat în consiliul de ad>ninistraţie al Băncii Fmnţei. Richard cunoştea părerea lui Napoleon Bbnapar!e despre Desprez, căci avea 'in buzunar scrisoarea lui Ţalleyrand. Totuşi spco!i că nu sosise momentui să forţeze nota, Barbe-Martiois . era ''rrienibr:J al Cabinetului, 'iar Desprez fusese încă revocat. Joseph ·Bonap;ute, fratele Împăratului, tare prezida ad )nterim Consiliul de Mmis!ri c>iab, . . era influentabii, ' incapabil.· să-şi. facă o. opinie personală ori sa ia măsuri de indreptare.. Abia. după înapoierea lui Napoleon la Paris criza îşi va găsi dezlegarea. Richard se ridică la rândul său de pe scaun, urm(\t .de Lafont, care în tot timpul discuţiei nu scosese nici un ,cuvânt. Mă tem că, zilele acestea, veţi asista, excelenţă, la .o . criză . financiară .de o gravitate . excepţionale\.
nu
V!i\!TlLĂ !::ORBUL
12 Urmările priveşte
nu vor menaja pe nimeni. În ceea ce mă . Cim conştiinţa împăcată. V-am prevenit. .Richard salută, apoi se retrase. In trăsură, se aşeză lângă Lafont. - L-am băgat în sperieţi pe imbecil. Socotesc că după avertismentele mele, nu va mai îndrăzni să-I susţină pe Ouvrard. Lipsit de sprijinul MinisteruJui de . Finanţe şi al ·Băncii Franţei, · Ouvrard imi va cădea neputincios în palmă. Atunci îl voi zdrobi definitive .. în ziua. următoare, Richard dedanşă a doua lovitură. Zvonuri abil răspândite de agenţii: săi incepuil'î să. circule. insistent pe culoarele Bursei, în câfenele, în holurile băncilor, în saloane. Tezaurul se golise de bonurile încasatorilor generali de impozite, Banca Frantei îşi epuizase fondurile în beneficiul companiei des. Negociants Reunis şi al societăţii Ouvrard et Co.. din Spania, care dispunea !a.discreţie . de creditul statului. Cele doua· mari organe financiare al.e Franţei, tezaurul şi banca, nu mai aveau îri rezervă . sau în garanţie decât poli.ţe spaniole cu scadenţe ipotetice. Ziarele, zdravăn strunite de cenzura imperială, strecurară totuşi informaţii, potrivit cărora Ouvrard avea de· luptat in Spania cu grave dificultăţi financiare, Lafont .. plătise aceste· articolaşe cu bani . . · · grei. · Roadele nu întârziară. Panica ·financiară care dădu.se · ît> ultimele· săptămâni semne ameninţătoare ·se dezlănţui brusc, căpătând proporţiile unei demenţe colective.· Publicul luă cu asalt ghlşee!e Băncii Franţei, cerând preschimbarea bancnotelor în monedă-aur. · Zvonurile lans.ate de agenţii lui Richard Sunderland se amplificarii. Alimentate de adversarii regimului, denu.nţau· incap~'>citatea ·guvernului, complicitatea Împăratului şi a înalţHor demnitari, care · .
.
73
ar fi- goli~- tezauruL spre a-ş1 crea rezervG d-e aur ·maintea invaziel arrnatelor inamice coalizat&. Pentru a stăvili scurgerea aurului, consi''u! de administraţie. al Băncii Franţei hotăr1 să nu mai schimbe d.!lcât o singură bancnotă de cap de om. Măsura aceasta nu făcu decât să măre,.scă panica. · Cozi nesfârşlte adăsţau în faţa intrării băncii. din Piace de fa Vl(';toi:e. io~ii cnn timpul nopţii. sute de oameni s~ ;:ostau inafnfea clădirii, aşteptând cbsr.ht'dorea qf1iseelc>r 11pect·,·u•, 'nfl"tioj. oi. n~t '-"V "'· ~· '-';•\J, V asi_gnatelo( _muit hulite p!utea· iarăŞi asupra Fn:inţeL ·In rapoartele trimise Împăratului, Joseph Bonaparte scria alarmat: V
',
--··
""'-'
'-
';,
"Noapt~a trecută ~m
luat măsuri pentru a lSlvacua din Place de !a ·vrctofre cinci sau şase sute Ue indhdzi care se adunaseră spre a _aştepta deschi_densa bRnciL in fiecare zi, armata e obligată să lnter.;ină, spr<J a· stăvili puhoiu! de o'amenf ca: re in~mdă toate- străzi!~ din preajma băncii..." iar mai tărz1u scria: "Aşteptăm piaştrii din Spania"... "Ministrul Tezaurului Public mi-a declarat că nu are nici o grijă, deoarece piaştrii . .... VOr SOSI In ClJrl'lnO ... ~
.
,(
in acel mox11ent Richard găsi de cuviinţă să dea a -treia lovitură. La Bursă, ~genţi acoper:}i 'oferir~ spre vânzare numeroase pachete de acţiuni ale Campaniei des Negociants Reunis, dând semnele unei mari panicL Oferta masivă 1şi făcu efectul. Îngrijoraţi, apoi înspăimântat!. cei mai '11Ldti deţinători -ai &cţfunnor '• des Negociants Reunis îricercară să scape de ele !a · . orice preţ. Scăderea. lor bruscă avu repercusiuni şi asupra altor valori. Panica făcu bouie de neige, luând proporţii nebănuite. In mai puţin de o săptămână mai multe bănci îşi suspendară plăţ'i!e. . 101, "r\Japo.eon ' . _L'l•.m resta-;;.li ~ .,. " . l ona la ; 1r1 oarecare VlC --măsură lncr:ederea 'în creditul statuJuL Dezastr:...~l de ia Trafa!gar, urmat de zvorcu! intrării Prusiei Tn coaliţia
:> '
încheiată· de . Austria,· Rusia şi Anglia· împotriva Franţei, determină o recrudescenţă a paniCii.
'Disperat, Barba- Marbois propuse r.edu.c.erea salariilor cu douăzeci .şi· cinci la sută, Soluţia era ridicolă. Cu asemenea e.conorri!i n!J se putea r!;!stabili echilibrul financiar. Falimentele se. dezlănţuiră iarăşi. Comerţul avu la rândui său d.e. suferit .Cei care cumparau voiau să. plateascâ în bancnote, iar v.anzătorii nu acceptau decât . moli'e(jă metalică . . . . f'lestrângerea cheltuh31ilor .lovi .şf indljstr-i:i. · · ,lh fiecar('l.seară Rich$rd primea raţîqrtul lui Jules Lafont asupra evenimentelor polilfce şi financiar!;! ale zilei. Acţiunea sa, destinată .să ducă ia prăbuşirea lui buvrard; avea consecinţe marginale incalculabile. Parisul .era târ.ât într-un vârlej diabolic de falimente, panică, ·mizerie si nenorociri. Richard îşi fr!;!ca satisfăcut mâinile.· · · · · ·~ Ace;sta e numal.prologul.. in curând va veni şi r'mdul lui Ouvrard. Sfârşitul lui nu va întârzia. Rioehard se .J5imţea . puternic. Foarte • puternic. Fusese deajuns să vo.iască ceva, , ca. Franta să se zguduie până în temelii.. Nu mai gustase de mult . această plenitudine,· această satisfactie- . de a se sti ' . deasupra oameni.lor de rânct. Avea atâta· încredere în p~opriile lui puteri, încât' nici nu concepea că ar .putea ,,,-_,",,_--·fi înfranr de. Ouvrard. . . ... .· . . . . De.. la Madrid, Rob€lrt scrise tulburat tatălui său: "casa de Cor'i!>olldare a fqst ,declarată în stare .de falimente· lipsită de · miJioan.ele . care-i. soseau .. cu· .regutari.tate,de la ·E'aris, nu, .;ii:â mai putut în(jeplini / !mgaJarnentefe. Ameninţată de a i·seprotesta poliţele scontate de Desprez la Banca ·Franţei şi 'sub ·pre.siunea băncii noastre din· Paris, Care a pretins imediata' achitare' a .unor obligaţiuni ajunse la scadenţă; Casa .ş(-a .suspendat .plăţile, · · Edificiul c.lădit de. Ouvrard cu atâta trudă, s-a prăvălit . peste noapte. ~
~ __
-',,.'.,,-.
'
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCI,.AIR-~
75
In capitală domneşte consternarea. Prinţul Păcii nu mai ştie la ce sfinţi să se mai roage. Ministrii au · intrat fn. panică; Deţinijtorii hârtii!or emise. de Casa de Consolidare s-au pomenit fără veste că acestea nu mai au. nici o valoare. Prosperitatea durată de Ouvrard pe temelii de nisip s-a .năruit. . Ieri cde dimineaţă, Ouvrard a plecat vaJ.vârtej la Paris. In .ajun a avut o lungă convorbire cu Prinţul ·Păcii. 1-a făgădult că va restabili situaţia de 1'1dată ce va lua ·contact cu ministrul de finanie a! Franţei. P!inţului Păcii i s-au deschis. însă ochii. Spre a potoli e!ervescenţa populara, a dat un comunicat prin care promite, ca şi Ouvrard, marea cu sarea. E însă cel· dintâi care nu mai crede în aceste făgăduieli';. ··
.
În ziua in care Ouvrard ajl!!1S8 la Paris, Richard placă la Madrid. Momentul era oportun pentru a obţine din partea guvemulu; spankd, năuCit de recenta lovitură, toate concesiuni!e posibile. Îndată după sosirea sa la Paris, Ouvrard convocă 1n şedinţă ext"'aord~riar~ _pe- me'mbril ccnSnlt.:iui de administraţie al Companiei des Negoclants Reunis. Seguin,. Desprez, Van!erberghe şi 'fraţii Michel se prezentară de grabă ia sediul societăţii. Toţi ·erau maeştri în eşafodarea combinaţiilor necurate şi a afacerilor riscate. Desprez.luă. cel dintâi 'CIJVântuL Arătă că tezaurul statului deţinea numai titluri inutiiizabi:e, •jalcrî veroase · Şl poliţe destinate protestt!lui. Combinaţia spaniolă se .dusese de râpă. Banca· Franţei avea nevoie.· de • bani lichizi pentru finanţarea aprovizlonării ·armatelor i1apoleoniene, potrivit contractelor încheiate d.e . furnizori .cu Ministerul de Război. Din fericire, Împăratul nu era la. curent cu această situaţie. SE! mai ridica o nouă , difk;ultate. Uzina. de armament Swide!land din Nantes . sistase predarea matedaielor .de··.· război. Reprezentanţii ei declaraiJ ritos că nu. aveaiJ de gând · •
• •1
•
•
·. VINTII-'Ă CORBUL să
reia livrările, înamte de a li se· achita creanţel? · scatiehte. Ce era de făcut? iot Om1rard găsi soluţia. Să se exerQife presiuni asupra lui Barbe-Marbois. Să i se ceară ulftmele resurse ale Tezaurului: impozitele indirecte, taxele de vamă si celelalte retete m'ărunte. Ministrul va fi silit să susţină Gompan'ia, ··care deţinea ·monopolul subsfstenţei arm;~.teL
A doua ii, Vanlerberghe
Baroo- Mar6ois.
· ·· ·
făcu
o vizită lui·
. · ' ._.·.Compania f:iste. pa punctUl de a se declara in · încetăre de plăţi. Dacă nu ne acordaţi un ajutor de dguăzeci şi. şase·· milioane fra[]ci, .şistăm aprovizionarea armaţeL fn cazul c.ă soldaţii vor muri de. ·•foamo:;, dumneavoastră, excelenţă, veţi purta răspunderea. · Sarbe-Marbois răscoli cerul şi pământul şi făcu " ·rost de fond~ri!e cerUte ... · ·-. Trebuie să· câştigăm timp, până la· sosirea piaştrilot' mexicani, declară Ouvrard asociaţilor săi. Avem contracte cu Baring, cu Hope, cu Sunderland. - Sunderland e suspect, zise Seguin. · Van'lerberghe, ·să· ceri l.ui Barbe-Marbois încă un .ajutor! · · ·_. Ca't?·• ,. ·, '-.· · d sută âe'(riilioane; să stoarcem tezaurul ca o 1ăl'(lâie. După înapoierea lui Napoleon fâ Paris, nu '
,
- ..J -
_,.
:
j
ne· vom rhai'face mendnile. · · "
pe -
.
Cănct Vanlerberghe ceru suta' de ·milioane, · ministrul de Finartţe crezu căi ser'deschide pâmâritul sub picioare. De \looe să le irH:Ii scoâfă?. Terorizat de ·spectrul r.liihei sfatu'lui, BarbiHMrbdis încercă ·să reziste: · .. > . .... · ''be!iprez, care eh:t de faţa, îi sugeră să cedeze lui · Ou';rard imp6Zitcl'e ·indirecte, taxele de vamă şi fondurile' de •salafii. ·
•
DINASTlASUIIIOERLAND BEAUCLA!R 77 ....- ......:........_.-.........--~--~ Dacă încetăm aprovizionarea armatei, ştiţi ce ne aşteaptă, îi şopti Oesprez. Temniţa fi cea mai blândă sanctiune . • Ouvrard suprali.cită. - E imperios să ne sprijiniţi, excelenţă. Vă daţi
-
ar
seama, cred,, că nu mai puteti da înapoi. Ne-am angajat cu toţii pe un drum ... ·. - Care ne duce lri faţa plutonului de. execuţie, Mtmsieur Ouvrard, se văîta ministrul, semnând ordinul cerut de •nesăţiosul grup de asodaţi. · In ciuda siguranţei pe care o afişa, Ouvrard era
1 c-:tr::<::>; a' cinP:5e! A- \/61~>' ;1,,~ dP n..:. ';'rr 1'1 }' ·--·~ ""~"'""". '"' ' __ ," -,_-~ t--'1,~ '"'''" -SA ruga iui_ Dumr:ezeu ca· rfizboiur să-! reţ·lnă ·pe 1nip':§rat ·cât Tnal _rnuH -_tknp departe de -Cap!taia 1:;npoler?2;m. "'acestuia 1? Pari.s în-ainte je sosi:-ea p!aştr!!or .op:mio!_i ~( f'1 'os+" "~': , 1,... dezt:\cJ-;'U r\u,·t·~rd p.:i~t ...a _,,,,,__, +nh1 ·,..._t "'"'. ,.... .... :.,.,'; -rlo • . -11 ~1, . V ·'f,u,_ U...'"-': yt \.J '"!..-.~..u_ o""'"'
"Pt'm;sim v· ! "
'''~·-
Ad"~r~l'tatea i!;;; '-',
:-~
r~' l •lU-l
-;'not::~:n•
•n .... hoasţ..l , ----
-lll,,..v'il.-1-~-:...t-v
r>- f"if"'l;'"{,-~t;;.
.,t;i·~··l..tUCt_,_.;:;_
Era tncred1nţat că. într-_,o diminea.tă. va .odmi t:n 111esaj ••n"'" - • (::. ""ri ·~,-~.,': ~<·n~..... ;,_-~ ae ,- ;mlŞ·-~1 ,- +' c-ara-,~ ~:1 t? ·...,t:.o.np;,ţa sos:r ....a-v.mqter ,ra .....p•.,,f!. într-un. port. francez .sau span'ot La 25 -ian!::arle- .1806: zi nea·gră- Pentru ibl, Ouvrard Primî -do.uă ::1esaje, Care Ti n-ăn.:f,.ă--toate 'spt3r-anţela._ Prini.u! mesaj· îf vestea- rezilierea co_ntract~.J!ui' Tncheia.t -cu regele Spa0i~L Carlos a·r IV-lea bin-ev_Oise să acorde baucheru!ui Richard Sunderland~--Beaucia1r în. -eXCius-ivit:ate,. -c-OryCBsiuilea,· expfoatBfH~-, zăcăminttdo_i· de metale preţioase din coloniile spaniole, precum şi dreptul d<> a dispun,e de piaştrii ~me)\icani, In a.cor,d cu autorităţile, mexicane, , ··• . Al• .doifea mesaj, îngrozitor . prin • perspectivei<:J sumbre !)e care ie deschidea, anunţa.iminenta sos.ire a împăratului la Paris. · ·· . După ce re,purtase.la 2 decembrie 1805 cea.rn'ăi strălucJtăv,ictorie din cursul. carierei sale.derăzboi.n.ic - .bătălia de la Austerlitz Napoleon venea să facă ordine la el acasă. .
Capitolul
.~
douăzeci
entru .Richa.rd Sunderland-Beauclair, ·1806 avea r să fie un an plin de încercări grele. . Lovitura. pusă la cale împotriva lui Ouvrard reuşise. !şi înlăturase rivalul şi izbutise să i.se acorde toate drepturile legate de concesiunea · piaştrilor mexicani. . Dar acest succes · trebuia materializat. Comorile din Noua Spanie, din Căpifănia Generală a caracasului, din viceregatele Gr€)nadei, ·Peru lui şi al lui Rio de la Plata, ·erau încă departe. Spre a ajunge la. ele, trebuia să străbată blocada navală engleză şi şă evite atac.uril~ piratereşti. _ Se ridicau şi alte dificultăţi. In Spania angajase peste ·două sute .de .milioane de franci, la care se adăuga\.! împrumutul de patmzeci milioane de. guldeni şi contravaloarea navelor şi armamentului furnizat arm'!tei spaniole.·· Din·· aceste creanţe nu recuperase sub lormă de. piaştri mexicani decât circa o sută de milioane .de franci, .depozifafe în tezaurul · _ · . · Băncii :Manhattan din. New .'l'ork. · Şi în .Franţa ··situaţia sa era grea. Imprumutul acordat lui Napoleon pentru finanţarea expediţiei din Saint•Domingue nu ·fusese ·încă restituit·- Pentru .
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
79
armamentul livrat armatei franceze, nu primise decât avansuri -care totalizau mai puţin -de- patruzeci !a sutA
din valoare materialului. RezerveJe de aur ale Băncii SunderlandcBeauclair din Paris -erau pe punctul de a se epuiza.- Cha!!ais- !şi contrnua , activitatea numai ,dato-rită sprijinui~Ji băncilor
din Londra şi New York, controlate de casa .·~ rl .. :>un d e.rl·anu Probtemele financiare nu erau ·singurele care dădeau de lucru lui Richard, Către sfârşit:._:i lui· ianuarie-,
primi
o
sCrisoare
di:~
-Anglia.
fi.mârât,
deziluzionat, contele de Montorgueil se plângee de. comportarea lui Henry Sunder!and. ,,Este dureros că trebuie sa . vă scnu aceste rânduri. :comportarea elin ultima -_--vrB·me- ii· ·fiu_lui dumneavoastră, mă obligă să consider desfăcută logoâna dintre acesta şi fiica mea; · Uitând de rangul" şi de inalta -sa pozitie, s·e afiş8az-'ă cu --fata ·unui rn'iner, _Marger;r Terril, --pe care ·a instalat...:o în !ocuinţ'a sa. Sunt câteva luni de când- mi-
s-a adus la cunoştinţă a·ceastă legătură.. La Început nu i-am. dat importanţă; Tmi zic.eam că orice tânăr are dreptul ia unele aventuri: care să hu depăşească, bineînţeles. anumite ·margini. În timpul absenţei fiicei mele din Anglia. fiul dumneavoastră putea· invoca :o' scuză. Singurătatea. Spre surprinderea ş1 consternarea mea· Mr. Hehry Sundedand a continuat. . să Întreţin a. rela\ii cu Margery Terril ş1 după înapoiereai...ady~ei Serah din.: Elveţia. Atitudinea sa m~a .făcut să trag' concluziile care se impun. < · ·Fiul· dumneavoastră nu sca mărginit numai la această ·.isprava. Intoxicat.. de ideile aşa"zise progresiste,. a păşit. pe calea <
'.
80
VlNTILĂ CORBUL
pentru muncitori. Cheltuielile sale nesăbuite au ·compromis beneficiile uzinei. Sunt informat că în cursul .acestui an intenţionează să ridice un cartier nou ·pentru muncitori. Aceste nebunii nu pot fi tolerate. Dacă dumneavoastră nu sunteţi dispus a lua măsuri spre. a pune stavilă cheltuielilor, mă voi vedea silit a cere justiţiei rezil.ierea unui contract care ameninţă să mă ruineze ... " Richard. rămase perplex. Când se contaminase Henry de aceste idei năstru$nice? Tocmai acum, când casa Sunderland avea nevoie de toate resursele .. sale, spre a face faţă crizei, fiul său aluneca pe panta absurdă a reformelor. ·Nu era decât o singură explicaţie. Henry moştenise deficienţa mintală a mamei sale. Se impunea să intervină neîntârziat. Va lua măsuri drastice. Trebuia să dea satisfacţie lui Montorgueil. La 10 februarie se îmbarcă pe "Empress of China". După un ocol impus de starea de război dintre Anglia şi Franţa, acostă la Gravesend. Nu rămase decâi · două zile la Londra. in cursul scurtei sale şederi în capitala .Angliei, inspectă banca Anglo-American. Sosirea sa neaşteptată stârni mare emoţie printre salariaţi. Se deprinseseră a vedea in ·el un fel de zeitate, · de care nu se . mai temeau fiindcă o ştiau foarte departe. William McFee l primi .cu dragoste. Raportul său de activitate întunecă însă bucuria revederii. -· Acum câteva săptămâni am pierdut o mare afacere, rosti cu regret bătrânul. Un imprumut de un milion pentru statul danez. A fost o luptă grea. Riv.afii ·noştri declaraţi er;;~u băncile Bethman şi Ruppel din Frankfurt. De .concurenţa lor nu -mă temeam. Pretindeau guvernului danez o dobândă de opt la sută faţă de.. şase la sută cât ceream noi. Negocierile
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
81
erau aproape incheiate. În ultif1"lul moment am avut surpriza să aflu că un nou concurent reuşise. să ne înlăture, oferind Danemarcei conditii mai bune decât. . . . ' al. e noastre~ Dobânda cerută de această .casă era de numai patru şi jumătate la sută. Hm! Şi care este .numele casei.? întrebă Richard iritat. Baring, · Hope, Labouchere.? ·.- O firmă cu totul necunoscută, ;eplică McFee dezolat. Casa Rotschiid din Frankfurt. Richard .se ridică brusc de pe scaun. -Vom discuta această chestiune, după Înapoierea mea de la Cardiff. Tr.ebuiesc luate măsuri, dragul meu 'McFee. Bătrânul irlandez suspină. -. Eu nu mai sunt în stare în lupt. Am îmbătrâni!.. Abandonez ... Richard 'fşi muşcă buzele. Aruncă o privire critică asupra lui McFee. Într-adevar, se schimbase mult Se · cocoşase, umerii îi căzuseră, obrazul i se zbârcise ca o prună uscată, ia! ochii aproape stinşi, îi lăcrămau · din belşug. ..Cu cine să-I inlocuiesc?" se întrebă Richard îngrijorat şi furios totodată. Trebuie să · găsesc o soluţie. McFee nu mai e bun de nimic. Arată ca o mârţoagă care abia .se mai ţine pe picioare. Nu e de minfre că această obscură casă... Rots ... Rotschild: .. sau· cum o ·mai cheamă,· i-a .suflat împrumutul danez. Indispus, părăsi sediui băncii. Londra 1i prilejuise o singura satisfacţie. Revederea lui Francis-Andrew. Fiul mai mare ai Andreei împlinise doisprezece ani. Era tot atât de frumos ca. şi · maică-sa. Guvemanta, contesa de Vigneaux, nu mai. conte nea cu. laudele.. Un copil . excepţional, inteligent, sensibil, talentat, curtenitor, .. Contesa er.a mai puţin incântată de Gerald, prâslea, care urma să meargă pentru. întâia dată la şcoalit Avea o fire ciudată. Tăcut, închis în sine,~liniştit, prea
••
<
.VINl'ILĂ CORBUL
liniştit
pel')tru vârsta luk Era tot atât de inteligent ca şi Francis-Andrew. Dar deşteptăciunea lui nu putea fi pusă în valoare. [)acă ar fi fost mai puţin ursuz ... · -· De ce francis se mai află mcă l.a londra:? · întrebă Richard. l-aţi prelungit vacanţa? Chipul guvernaritei se întunecă. Plecă privirile în Piirnânt. . Degetele"i ftământau nervos. batista de .
'
dantelă.
- Voiam tocmai. să. Vă v0 rbesc despre ace1tstă crrestiun.e, .monşiel/r, spuse ea i<:U .un .• efort.. Vă ascult, J'vi'adame, o invită .Richard intrigat. Ceva neplăcut? ' - Francis-Andrew · a fost eliminat pe două săpfămâhi. . Richard îşi încreţi sprâncenele. -· . Hancis-Andrew, eliminat? Cu firea lui? .Ce i se repro$~az~T .. . . ·. .. . . •· Madame de Vigneaux grăi timid: -• A ·spart caput unlii copil. Richard începu să râ.dă. · -Bine că e numai atât. Redeveni serios. Gesigur, Madame. Francis-Andrew nu trebuie încurajat Prefer, totuşi, să aud că îşi bate. colegii, decât să ştiu ci'\ e un niormoloc;.. ·.· · · •. . . . 'Q · .· ... Când rbstît>e acest€>• cuvinte, Jr îugise gândulla Henry. ·. '' ·· . - c;auza pentru care .s-a bătut, Monsieur, este oarecum.,: delicată: -~----. ; -·· ·. Delicată? - Un grup de colegi ai lui Francis, zise Madame de VigneaLJx, dupa ce se înarmă cu o mare dOză de curaj, îi făceau mizerii ... · îi adresau· cuvinte grele ... L::au' .fătllt..: 'bastard. · · · Sângele s€F scurse brusc elin obrajii lui Richard. Ch'ipl.lf Andreei îi reveni În minte. "Bastard"! ·
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR .
83
······-·~~~~~~
Andreea,
plăsmuită
de
inchipuirea lui, era îndurerată. Privirile ei încărcate de imputări il mustrau tăcut. Şi conştiinţa lui îl mustra. Se simţea vinovat. de neajuns.urile întâmpinate de Francis-Andrew. SOcietatea îmbâcsită de prejudecăţi o !ratase şi pe Andreea ca pe un paria. Mohorât, Richard se desp.ărti d.e guvernantă. Se închise în camera lui de lucru, pornnci11d majordomului să nu fie deranjat. Toată noaptea chibzui în faţa focului din cămin. Căuta o soluţie. Să cumpere un titlu princiar lui Francis-Andrew? La ce bun? Nici ·titlurile şi nici milioanele nu adi dezarmat răutatea oamenilor. lncercă să-şi. imagineze· suferinţele morale .ale ·feciorului său: Madame de Vigneaux ii relevase sensibilitatea. Fran cis-Ar'ld rew... Bastard.u 1 And re ei de Montenuovo ..'. Pre.judecăţile lumii erau de o stupizenie scandaloasă. Copiii zămisl!ţi de femeile măritate se bucurau de o stare civilă onorabilă chiar dacă tatăl ar fi altul decât cei legaL Soţu! înşelat îşi asuma paternitatea şi aparentele erau salvate. Andreea rămăsese credinctoasă unui singur ·barbat, care nu fusese în stare a-i lega! iza situaţia. Pentru alesul inimii. ei, fusese pildă de· virtute şi credinţă. SOcietatea o respinsese .. C,opilul .. ei îi împărtăşea soarta. Şi el, Richard, nu era capabil de nimic.· ', Milioanele !ui nu puteau determina. schimbarea concepţiei acestei lumi. A doua zi plecă. la Cari:Jifl. Pe măsură 1;e se apropia de punctul final .al călătoriei, 1l sporea mânia. Trebuia să facă ordine. La ne,Joie, va tăia în carne. vie. Să ştie cu toţii cine era stăpâm.!l. Intră înGardiff . după lăsatuf serii. Asupra oraşului se lăsase o cortină de ceaţă grea, lăptoasă, opalescentă.
Vli\!Tl.LĂ C!)f'BUL
- La uzină! porunci el vizitiului. . Negura era atât. de (leasă, lnc
oe
'
'
'
'
treacătimpuJ.
· -. · Zece ani, Mister. . .· .... ·.. ·"-· z.ece an\ T Eşti·. băiat mare. Lw~rezi ş~ tu .în . rabrică? .· . • . . •. · i ,_;-:on, da: .l;a · topjtorie .. ·Tocmai . am ieşit· \.fin .schimb., Acum ...o. ,oră "a trecut ..si .Mr. t]enry, prin .atelierul •nostru, Era· însoţit ,de Mr. f;lutchinson.
'
85
DINASTiA.SUNDERLAND. eEAlJCLAIR
- A stat mult? ·_. Daaa! de căte on vine 1n atelier, stă mult cu noi, zise copilul, trăgându-şi nasul. E foarte cumsecade,· Mr. Henry. Pleacă· urechea la păsul fiec-ăru'iR Se aude- c:ă vrea să -ne ·mătească salariile. Nu mai ·spune·! Zice că o să ne reducă si orele· de lucru. . ' Asa? . ' Toţi lucrătorii î! iubesc. Afară de Dick Swanson. ·oar asta --e. altă poveste. Richard zâmbi curios. - "Os ce nu-! iubeşte nici\ Swanson? ,.-..;r'"' ,.-~,;,.., <'"'L<:lu7<;l '.•.· .•J.r· .f\.:fl:·. • Eh- ,, r·'nen',~"''' '· 'u :·r-.J, 1 f- 1'e~r: C.--'..,__,,, -''"' -.,..;;,. '--''-'' "--~·' Henry, Margery lea lăsat pe Dick. Margery e fata !ui rr'1oş
B_e'!l Terri!, car&
fucrează·
!a m·in,§.
R,.:;.,•a·t.u·,' ._ IJ·I·-.-;,7_,·.,.'".ern~'e (-~,c~~~,ţ~::. c•···..-.r+•-•'";:1 do ._._.:t }• :--' ., t:_.f ;..i:-;" -,__
d:.:~t-..•
'
,~~,
~-
L~~-d'<
~
~"-;'-"i'~-0
... 116
-
VlNTilA . . - . - CORBUl .· . '
dragoste. Nu voi fi prea sever cu el. Acum îmi dau seama, c.ă ..nu .e prea. vinovat...__ Iar cu Montorgueil, caranjez eu lucrurile.,." Coborî (jin trăsură. · - Tom, poţi să te întorci pe jos până. la tine acasă? întrebă el, scoţând din buzunar cin.ci şi lingi şi strecurându-i în palmă. · - Sigur, Mister, zise băiatul căscând ochii ia ~piesele care luceau ia lumina felinarelor. Bună seara, · Mister! · · . .Se· topi· ca .un spiriduş în ceaţă. Se temuse că bătr.ânul gentleman s•ar putea răsgândi, luându-i .banii. ~ "Îl cheamă Tom, sau Puck?" zâmbi Richard cu . yoie bună. Ciocăni cu putere în uşă. li deschise un ·valet tânăr. · .-' Mr. Henry Sunderland e acasă? - Da, Sir, Pe cine să anunţ? -- Nu · e ·nevoie să mă anunţi. Sunt Richard Sunderland. Pe unde o iau ca să ajung la Mr. Henry? _..:. Pe scări, în. sus, Sir, zise valetul. Era suficient de stiiat spre a nu lăsa să .i ·se citească pe faţă înfricoşata-i uimlre. Pe palierul primului etaj, a doua uşă la dreapta, Sir. . ... Richard urcă·_ scările. Ciocăni. Jn uŞă. . :.:_ Intră, auzi el glasul lui Henry. · . f'iic.hard desct)ise uşa şi patrunse zâmbitor într-un salon.aş, transfo1mat .in cameră dE!' lucru. Imaginea "a ·rămâne trăsnil"e prea puţin plastică, spre a sugera expresia de. penibilă surprindere aşternută brusc pe chipul hii Henry. .. - Nu te aşteptai să mă vezi_! rosti jovial Ricnard, ar.uncllndu~~t>i mănuşile şi pălăria pe un scaun. ~ Bună seara,. Sir, bolborosi Henry, uitând .~ă-1 ajute. a-şi. dezbrăca .mantaua. Vă mărturisesc, nu. mă aşteptam... ·
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR Trazindu-se parcă din transă, fi l.uă blana grea, şi o puse cu grijă in fotoliu. - Cu ce mă tratezi, băiete? Sunt rebcait. E un eroism să călătoreşti pe asemenea vreme' ·-·Un ceai, Sir, sau un pahar de gin7 - Aş prefera un . grog fierbinte. -Aţi cinat? - Nu încEL Şi te previr'i. Mi-e o foame de tigru. Rich_ard se- adânci în_tr-un fototiu: Arunca o prjvire circular.ă prin 'incapere . . - Eşti drăguţ_ iflstalatl z_ise el frecZmdu-şi rnâ!n:!e, ca să si le încălzească. I"J - e luxos. Dai'--- 'are multă ;--.:·.·.mt1m1tate. Henry sună din clopoţeL Apoi se rŞ;:gândi. - Prefer să dirijez personal preparativele. Fără să aştepte încuviinţarea .tatăl.ui său, 1eşi pe '
usa .Richard atrib'-li emoţiei. starea de agitaţie a fui Henry .. ,.Sunt- ani _de ;câ:~d nu ne-am mai vF...z:JL E firesc să fie tulburat:' . . ._Henry se inapoie după zeca minute. Obrajn săi erau <:Prinşi. Ochii îi stdi!uceau. · · - In curând se va servi cina, Sir. Grogul soseşte indată.
Se îndreptă spre un dulap din care scoase o stk:1it . cu whisky şi două pahare de cristaL ·-. Îmi p~rmiteţi' s·ă- vă ofer mai -~ntti! un _ whisky? ::- Fie, zise Ric;ha~d bineyo't•':lr . 11 înduioşa t!neretea 'ui · Henrv. Se făcuse !Ti.ai draguţ:'. Musti'lt'! care şi-o 1as ase, ;, In dulcea expresia feţii. -.. Îţi sta bine mustaţa, Hemy .Acesta. zâmbi fără să răspundi't . După ce valetul aduse grogu!,. Richard ridică ·paharul în sănătatea fiulu; sătL. Sorbi apoi câteva .
Pf'l·
înghiţituri.
- Henry, am l(anit ia Cardiff, spre a discuta cu tine .anumite chestiuni, spuse el cu seriozitate. Le :as
VINT!tĂ.CORBUL după Cină
Până
atunci, spune-mi cât., .ceva despre
tine. Orele car13 .urmară fură cele mai penibile din viaţa lui Henty. E:ste greu să vorbeşti îndelung despre persoana ta, fără . să spui nhnic esenţial. Ochii· inchizitoriali ai tatălui său păreau să-i citească cele mai ascunse gânduri. Pentru Henry privirile acestea .erau mai .chinuitoare decât cele. mai rafinate instrumente de toliură. Se lansase într-un monolog fără cap ţ;i .fără .coadă. Un model de incoerenţă. In sufletul lui Richard. încolţi iarăşi compătimirea. Compătimire şi o dpză de dispreţ. Caracterul slab, incoerent ai lui Henry, ·nu se dezminţea. "A rămas acelaşi .imqeciUimid, îşi zise el. .Dacă nu l-aş fi lăsat de capul lui, nu ar fi făcut atâtea năzbâtii." · În timpul cinei, Henry abia .se atinse de mâncare. Înghiţea cu no.duri ,puţinele îmbucături. Privirile tatălui său· continuau să-I terorizeze ca . nişte instrumente de tortură, Deşi nu era prea cald, picături de·sudoare ii îmbroboneau fruntea. Emoţia şi teama îl storceau de transpiraţie, ca în toiUl \lerii. După cină, care fu pentru el un adevărat calvar, trecură în · .salonaş; unde li. se serviră lichiorurile. Richard sorbi, un CuraGao parfumat. Îşi sprijini , apoi coatele de masă,c împreunându-şi -vârfurile degetelor. - Şi acum, să stăm de vorbă, Henry. Ca doi bărbaţi care' nu au nimic a-şi ascunde. Introducerea era de natură- să sporească · Ingrijorareâ: fiului său, . - la loc, Henry. Şi acum, iată despre ce e vorba. Mi 'S-a adus la cunoştinţă că, în ciuda voinţei mele, ai am anat sine die căs,ătoria ta. cu Lady Sarah. . Să vedeţi... , · _, Nu ·mă intrerupe. Am fost . informat despre. starea. sănătăţii logodnicei tale Ştiu că afecţiunea ei. de ochi l'-a obligat pe contele de Montorgueil să ft
•
•
-
,
•
•
DINASTU\ SUNDEY'li.:AND BEAUCLAIR
89
ainâne data căsătoriei. Dar mai stiu că· între tirnp . ' Lady Sarah s-ti. v;ndecat. - ln -pe.rtG, Sir." E aproape oarbă. ~ Acesta. e motivu! oertru care- .te-ai ati sat cu o . fem-8ie oarec_are} ·lr:: d!spreţtJ c·uvântulul .dat viitoarei tafe soti;? ' Henry se- inroŞi- până îr; .v8rh;i -urechilor. "' f' t cu nH1Jen!, . . "(,'<' c: j • ··- !\lU ·m-am adşa ~,w, ;;....; o ca,cmn;:::;_. - :\:u-rryi place -să rr,l Se ascLH1dă odev:ăruL Nb_ le c_on_dâmn fiindcă af b legă.tură sentimentală oarecare, tn pofida obhgaţiiio·r taJe faţă de Lad'~{ saruh. t J!r:eni nl: -fţl ·pretfnde să te păstrezi imaculat până la nuntii Eu surit ultimul care aş face-O. ţ;retind însă fn r.umete decenţei · să te comporţi astfel, încât să nu te ~c-• •ora. "Cec•e·l 'he~+;un: C·om.Dr·"'"~,...,...i~; '·1 "''l'"\1... \for· reu·c..,...i ><'"-'lf.
~
·~-u
.
,#
•
""v<-~•
..::.~,..,,
-~--,
c·,·
•
··~·{)'---_ ~~ ··---····~·-·-~-'-~~VINTILĂ CORBUL Dale. din fl!ew Lanark a angajat într-o zi echipajul .unui vas naufragiat pentru a-şi înlocui muncitorii răpuşi de molime şi mizerie. Vă închipuiţi ce rezultate a o.bţînut, folosind . aceas.tă mănă de lucru ... Construind locuir~te .igienice, am reuşit să zăgăzuiesc ln parte· .bolile. · · Flicl)ard aspiră. o priză de tutun. . .-· O intrebare. Cu ce fond.uri ai construit IQCuinţele? . . · ..,.., Am .reţinut douăzeci la sl)tă d.in beneficiul net. CheFifuiefile' urmează a fi recuperate din chirii.... , .. -. Cui , ai . cer.ut autorizaţie?· Gontelui de Mcintorgueil? Mie? Ştii prea bine că uzina nu este n,umai a mea. . . . .. . .. . ... Henr~ făcu un ·gest de . nerăbdare. . . .. ' -. . ~· E.ram. convins că Montorgueil nu va obiecta. · .Nici llu am avut ocazia să-i cer autorizaţie. Când am început lucrările, contel.e. :se afla în Elveţia, cu Lady Sarah:.' ' · · · ·. · Richard clătiQă cu tristeţe din cap. - ŢHJ.m încredinţ&t un post de m!'lre .răspundere, fără să mă gândesc.cănu erai înd~ajuns de pregătit.. E greşeala 'mea, Henry. NtJ numai .. că ai depăşit mandatul, dar ai semănat sămânţa unor discordii viitoare. între. noi şi .muncitori. l-ai încurajat să-şi sporească . pretenţiile.:. Muncitor.ii ·sunt ·ighoranti, brutali, lipsiţi .de· orice simţământ :Jmah. Nu-i stăpâneşti .decât cu biciul. . - Eu 'am în.credere în forţa convingerii, Sir. .·. . . !?refer forţa Pumnului, Henry ... Îr) sfârŞit, voi . restitui lui MontorgueifbenefiCiile de. care l-ai lipsit, angajându:te rn. aceste . lucrări . inl]tile. Şi . aceasta tocmai acum, -când am atâta nevoie de bani. Hm! E . !r1Util.. s.ă7ţi. vorbes<; despre nevoije casei noastre.· Nu te pricepi decâtsălegi idile .cu fetele minerilor. .. Şi să deturnezi fondmile, construind locuinţe pentru nişte ... nevoi nici. . . . )
D.INASTIA SUNDIERlAND BEAUCLAIR
.9.1
Henry. încearcă să se apere. - Cred că vă pripiji, Sir, judecându-mă atât de aspru. Nu sunt singurul care · am incercat să imbunătăţesc viaţa muncitorilor. Sir Robert Peel, Robert Owen. Bentham, Howard... ·- Robert Peel .e un parvenit, dornic să-şi asigure un· loc în. Parlament, flatând muncitori mea, specu!ându-!e votude... Ceilalti sunt nişte utopişti caraghioşL Noi n-avem timp să facem filantropi! Henrif. Alta e menirea casei Sunderland"Beauclair. Henry nu răspunse. Cu . capul piecat, fixa· ::ru încăpăţânare covoruL - Voi. lua măsuri, continuă Richard după câteva momente de gândire. Prima - o bănuie$!i, cred .este imediata suspendare a construcţiilor .de locuinţe. Banii 11 vom folosi în alte scopuri. A doua măsură te priveşte personaL Voi fi nevoit să-ţi numesc U!T adjunct cu puteri speciale, cace să te cenzureze. Regret că trebuie să-ţi ştirbesc_ autoritai:ea. Car nu-mi rămâne altă alternativă. A treia măsură Se referă la Lady Sarah. M&'ine . vom face o vizită conte!ul De Montorgueil. Tustn:îi vom fixa data nunţii tale cu Lady
SarEhh.•
.
Henr)' se ridic·ă de pe scaun. Palid, încordat, cu· pumnii încleştaţi, rosti răguşit: ~ Nu pot- să vă Jnsotesc, Sir.~ Richard ridică prlvirilf' asupra liu!ul sau. · - Nu te intel ea! - Repet, Sir. Nu pot să vă !nsoţesc. Ri_ch(lrd- Jnoepu _s"ă · c:!ocotea~că._ _ - Expresia nu PPt îml este :r;ecunqs-cută. Nu ·,_) folosesc ,şi nu o acc:c.pt nici din partea ta. Orice impotrivire e de prisos. Mâine mergem !a contele de Montorgueil. . . . . - Imposibil,. Sir, e.xclamă Henry cxasp~rat ·Nu vreau să .tnă- fnsor-.. Rrchard n privi cu asprime. ;
-
<J
Eşti
prea vârstnic ca să. lolos.esc h,arapnicui. Am . însă alte. mijloa:ce. Disperat, Henry .exclamă: - Uitaţi, Sir,· că sunt şi eu. om. -.În primul .rând eşti fiul meu. Îmi datorezi ascultare . .Dacă-'m ~ nesocoteşti porunca, te expediez 1m Statele Unite: Şi te previn că am puterea sco fac. - Sunt _în Amglta, · Jhtr~o ţară liberă! se răzvrăti Henry. Pot .să trăiesc ca un simplu particular. Richard zâmbi sarcastic. · - Şi mă rog, c~ ce ai să trăieşti? ·. "- Am ·prieteni. imi .vor da ,o mână de ajutor. ·-. Crezi? Vor face colectă? Să-ţi asigure traiu!? Eşti naiv, oăiete. Bunii. qumitale prieteni, lorzii şi corrţii de .la Jockey Club .îţi dauatli)nţie numai fiindcă. e;;!i Hul meu,· Nu.mai fiindcă aHa spate miiioaneie lui . papa; in ziua cân.d voi ridica mâna şi se va şti că nu. eşti decât un simplu· ins, vor uita că tecau cunoscut vreoclată. Ce ce~ţi vei câştiga viaţa, simpluţui meu domn! Dând lecţii de· engleză? Sau făcând,. pe preceptorui unuinăzuros şi. răzgâiat mic fard? Dacă,· bine.in"ţeles,. vei fi acceptat să fii slugoi intr-o casă mare!. -. De ce mă umiliţi, Sir! bol.borosi Henry. , - Nu te. umilesc: Îţi înfăţişez realitatea, Ca să ştii ce te aşte;;ptă ... Şi ..acum,·W ordon.pentru ultima dată Mâine mă vei .însoţi la conte.le :de. Montorgueil. Îi vei cere, scw:e: .. . - . Est-e inutil să :continuaţi, Jl intrerupse Hemy slârşiL No mă ·pot, căsători cu L"!dy Sar13h,. fiindcă ... - Fiindeâ? ·.···.· ,. -· . - -· . t··msu.ra • t .· , , . ·.,, :- ... sun , ·.In oameră ci>e',a~Jternu 'odăce~e grea,· de plumb . . Richard incremenise, cu m.âinile încleştate pe braţele totoliuîoL .Henry avea impresia.. oă se Jnvâuteş\e ca(!a cu el. Simţea un .mtue ·gol in stomac: În momentele de criză, Richard ştia .să-şi Strunească '
'
'
'
'
'
'
'
nerv11.- -l_erL Georgina ... · -azi Henry.-.. Ii .- ver;;,3a sa -Tr1nebuneascâ.- .Dar·_-se stăpânea._ Se_ stăp-ânea cu toată ,·.,l,,·:c~ -ca'm·, ,. . -a·,e· {lis+rin.~ ,-:l.i. . . .ea . . . . ·vninte.,· _.",.,,'\;;·; •o•, U· · '-• · "1n' " P-, rfţ:t;"'' <>lectr·,c·li'tc>a· ... - . .a ,." --: o"1n·_ atm~sfer~ .. !. '--.r .._ a, · ·,n"re'oii· 1L -·-şi- _·cine e nevaşta ta·? F8t-a :m.ineru!ui? - -ua, rOsti Henry ·doborât-·rte ·emoţie. -o ch~~amă· Margery. E o fiinţă minunată. Richard clătin ă uşor din cap . . - lată, dar, explicaţia construcţiilor de locuinţe. Hm! Ţie nu ţi-ar fi, ·trecutaş:a ceva prin'. minte .... Îşi. turnă un pahar d
-~·'
, L \ ,.. , , _ _ _
u.~
'
"
'
'
.
un
--
VINTII.A CORBUl ~-----------~----~
- Îmi iubesc copi!ul şLsotia, Sir, Până acum, am ascuns această legătură pe care am leag!izat-o numai · -de curând. Alil vrut să vă cruţ. Să vă scutesc .de o neplăcere::. Dar m:aţi .silit s_ă vorbesc. Aţi aflat adevărul. Penţru copilul şi soti.a mea sunt gata să fac orice sacrificii. Să îndur mizerJa, Să muncesc din greu. Să mă .expatriez. Dacă mă izgoniţi, voi găsi un mijloc .de trai. · · ---De ce. nu te faci rniner!rosti Richard .cu disp.reţ. - $i aŞa se pot câştiga bani. -- Ai dreptate.-· Diplomele _de la Oxford îţi vor folosi de minune în a(:eastă profesie.· Richard_ persifla, rănea, sfâşia, cu glasul său batjocoritor, cu privirile- sale cumplit de ironice. ÎŞi dădea seama însă, că pierduse bătălia. Era prea lucid spre a-şi maT face iluzii. Fata mine_rului reuşise să-i îrl1brobodească fiul. Îl prinsese bine in_ mreje ... Richard şi-o -închipuia diabolic de frumoasă şi de inteligentă. Numai un astfel de aliat putea insufla lui Henry curajul de a-şi infrunta tatăl. Ce-irămănea de făcut? Să-şi alunge fiul, .să-I lase pe drumuri, să-! zdrobească?... Henry era primul său vlăstar. Moştenitorul titlului şi viitorul şef al casei Sunderland. Robert, diplomatul familiei, era mai capabil?... Ori Charles, nevropf!tul?... Copiii Andreei erau ·prea nevârsţni!:i. spre a-şi afirma personalitatea. Caracterele se făuresc,. se cristalizea.ză abia mai târziu. Richard înţelesE)se de mult un mare adevăr. Nu-ţi alegi copiL. Bun sau rău, Henry era fiul său ·mal 'mare. Avea' datoria siH salveze din mâinile acelei femei. ·Va lupta ililpotriva ei f.ără să"Şi aleagă mijloacele... Adoptă o nouă tactică. Afectând o emoţie. puternică, provocată aparent de destăinuiri le fiului său, i se 'adresă cu ton ceva mai binevoitor: -~-Pot să văd .copilul, Henry? O speranţă scânteie in -ochii acestuia. '- Cu adevărat? Vreţi să-_1 vedeţi, Sir?
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAlR
-
Băiete,
renunţ să mă· războiesc
95
cu soarta. li l.ăsa ·să creadă că era. pe ptFlctul de a accepta inevitabilul. Dacă ar fi fost mai perspicace, Henrv ar fi Primit cu ingrijorare revirimalltui tatălui său. -. Cum ii cheamă? întrebă RiChard. - Benjamin .. Richard-Henry. -· Tecai gândit, văd, şi ·la mine.· .-. Şi la străbunicul, zise Henry, care încep:.1se să se însenineze. AtenUa. îl lnduioşă pe Ri.chard ....:. Aşvrea să-i văd, Zise eL ·· Henry jubila. . - Permiteţi-mi să vă conduc, zise Henry. E în camera de alături. Richard 1şi unnă fiul int~""o lncăpere' vas.tă, cu . ferestre înalte, ogivale. În fundul camerei se alia. un leagăn alb, cu perdeiuţe de dantelă. vegheat de o fată foarte· tânără, slăbuţă, ·plăpândă, cu ocil! mari. sperioşi. Pe obraji avea încă urme de1'1acrimi. Richard înţelese că O>Otia fiului său ascultase întreaga discuţie. ~ Dumneata eşti Margery? întrebă el cu un ton brusc, autoritar. · . Tremurând, tânăr a femeie· făcu o· fo<~rte neîndemânateca reverentă. . . ' . .- - Da, Sir, rosti . ea. cu. glas sti'lS. .. RtcHard se apropie de leagăn Ridică pen:l'eiClţeie, in • vreme. Ce mama SChiţă \f1SîinCtiv . un gest netemîiriat in apararea copilului. . ,.Mă pârdeste: Hgroaica, ·îşi zise Richard urmărindrl'i c:oâda och1ului reacţia ·lşi închipuie ' . . -, .. ca yreau_ scH r·ape~c putuL .. - Câte iuhi ·are? întrebă el. întorcându-se spre Henry. · -Zece, SiL -· E prea mic pentru zece luni.· Examin.â ·critic mogăldeaţa sfrijită şi negrici.oasă din leagăn: "Urât copil", gândi el ct,. desgust. -~
--~-
cu
-~
VINŢII..Ă .CORBUL Fără să
~
.arunce o privire lui Margery, se înapoie în .salonaş:. · . - În seara asta să-mi pregăteşti un pat, jos, în syfragerie, porunci el lui Henry: Mâine. vom sta de vorbă. În orice .caz, aici la Cardifl, nu mai ai ce căuta. În situaţia actuală e imposibil să continui a colabora cu Montorgueil. Cea mai nimerită soluţie e să mă Însoţeşti la Paris. Nu te împiedic Săcţi iei nevasta şi copilul. în definitiv, ei alcătuiesc noua ta familie. Mă tem numai, că ve} regceta, într-o -zi ... ' Lui Henry i se umeiiseră ochii. ~ Nu ştiu cum să Vă exprim recunoştinţa mea, Sir. Mi-aţi l.uat o piatră de pe inimă.' Dacă aţi şti câte nopţi am vegheat, gândindu-mă cum veţi primi vestea căsătoriei inele cu... Margery. Richard se în9reptă spre uşa. Puse mâna pe clanţă, apoi se întoarse spre.. fiul său. -· Nu. sunt absurd, Henry.Aş fi p-referat, totuşi, să nu~lcipe.urmeleGoo~ihei. _ A doua zi, Richard trimise.un mesaj lui Robert. 11 poftea să se. prezinte de îndată la Cardiff. Atribuţiile sale în capitala Spaniei aveau să fie preluate . provizoriu. de către Jules Lafont. in cursul aceleiaşi zile, făcu o vizită lui :'Montorgueil. întrevederea dintre cel .doi bărbaţi fu plină de peripeţii. Contele de Montorgueil H primi cu răceală De la primele cuvinte declară că este hotărât să-şi reia libertatea de acţiune. Ofensa adusă de Henry Sunderland casei sale era. de neiertat.. Lady Sarah ajunsese obie"Ctul de discuţie al întregului comita!. .Montorgueil declară-cu. emfază că greşeala fusese a lui. N-ar fi trebuit să pună temei pe cuvântul lui Richard şi· al fiului său. Richard nu se formaliză. Diplomatic, îşi declină [esponsapilitatea, relevând că nu era vinovat de incartacfa ·fiului său. lqtenţiil~ .lui fuseseră curate ..
97
DINASTIA SIJNOERLAND BEAUCLAIR ~---~~
Militase pentru cimentarea legătarilor dintre casele Montorgueil şi Sunderland-Eîeauclair printr-o căsător'îe a copîilor lor. În ceea ce îl' privea, era hotărât să repare greşeala fiului .său. Montorgueil il privi nedumerit Marchizul de Beauclair intenţiona să se îns.oare cu Lady :Sarah? · . Richard, .declară că era. gata să Ceară · mâna Lady-ei · Sarah pentru Robert, cel de-ai doilea• fiu al $ăU.
.
.·. ridică
· formă
.
.· . . .. ·obiecţiuni.
Contele. de ·unele. Propunerea 11 ispitea. Richard facu un elocvent elogiu diplomatului familiei. Spuse că era grande de Spania şi că regele· Carlps al lWiea il decorase personal cu ordinul ."Lâna de aur". ·Pentru Montorgueil, argumentul fu hotărâtor: Când o. revăzu pe Sarah, Richard . acordă circumstanţe atenuante lui Henry. in ultimii .ani se urâţise şi mai mult Părea că timpul se înverşunase a o îmbătrâni inainte de vreme. Ochi_! întredeschişi, consecinţă a vederii defectuoase, erau subiiniaţi de. c.earcăne negre şi .de riduri subţiri, •Ca o pânză de păianjen. Nasul i se cocârjase, iar bărbia colţuroasă, pătrată, _o luase înainte, ca falca inferioară a unui buldog. Lady Sarah abia implinise douăzeci şi opt de ani, dar arăta de patruzeci. Gestul lui Henry Sunderland, care-i preferase o fată· vulgară, din popor; o 'îriăcrise şi mai mult, o exasperase. O ingrozea gândul că va rămâne fată bătrână. Tragedie împărtăşit.ă şi de Sandra, căreia Montorgueil nu-i îngăduia sa se căsătorească inaintea surorei mai mari. Sandra împlinise .douăzeci şi unu de ani. Toată gama de seducţii refuzate de natură Lady-ei Sarah, · · · împodobeau fiinţa Sandrei. · În aprilie sosi şi Robert la Cardiff. ln bagajele sale se aflau. la loc de cin.ste pergamentele ceci confereau grandezza şi colanul- .,Lânei de aur". Diplomatul nici de data aceasta reputatia. familiei nu-Ş! dezminţi ' . ~
"
VINTILĂ CORBUL ---~--~~-
S,pre ...deosebire de " - --
Henry care nu se pricepea nicioda~a sacşi, .asq.mdă dezgustul faţă de . Lady $arah; Robert fu un mo.del de~ curter:~ie. DeJa prima .sa vizită la Montorgueil Castte., captivă pe conte şi pe fetele sale. Numaiprih prezenţa lui, reuşi să înlăture divergenţele dintre cele două Ti'Jmilii. . Richi'!rd Sunderlan.d şt proaspatul caqdidat ]a .m.âna .Lady-ei Sarah, .acceptară să fie găzdoîţi la. casteL · · Până la ~sosirea lui R.obert din Spania, Richard avusese lif11P .,sii.~l'l ,;qocumenteze asupra situaţiei şi atmoslerei. din uzina. Alegerea.. unui. nou director TI dădu multă bătaie de· cap. Avea la. îndemână. doi oamenL Pe William Track, predecesoruHui Henry şi pe Herbert Hutchinson, .. directorul administrativ .. Priceperea)ui Track în .dot)leniul tehnic era deasupra oric.ărei aprecieri. Energic; întreprinzător, cu spirit de iniţiativă, ar fi fost un -excelent cond.ucător. Devotamentul său faţă de c.ontele de Monto-rgueil şi pstilite~tea abia @ghizată pe care arătase lu.i Henry, fllei,:iau însă)n defavoar4i;la sa. Richard· voia să .aibă la condi.H.:efeă. - ._,,,_. ".uzinei ---- ___,_____ "un -- ..---dt)l - .. de .credintă. -' - .Herbert Hutchinsoll hâ~bar nu avea de tehnică. Nu aprofÎJndase niciodată procesul de fabricaţie, În schimb, problemele financiare erau de domeniul său pref!;lr?t, .Richard il· aprecia pen,tru căldura cu care imbrătisa cauza casei. Sunderland. · . · ·.. . · Her6ert ·Hutchinson fu înscăunat la. con ducerea uzinei. Această.consacrare stârni gelozia şi mâhialui . . Track, carecşi. prezentă demisia. Se ştia indispensabil. Graţie lui (abrica ajuns.ese la dezvoltarea actuală. Era sigur că. Ricl;lard Sunderalnd fi va · solici.ta să-şi continue colabq~area , atât de .utilă Întreprinderii. Pe vremuri, aşa procedase c.u contele .de Montorgueil, care plecase steagul. Spre surprinderea sa, .Richard Sunderland reacţionă altfeL .Calm,· aprobă demisia, .oferindu-i spre consolare o primă de .cincizeci de lire sterline.
o
''-'
'
"
'"'•
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR . .~
.-· Nimeni nu ~ indispensabil, rosti Richard. în 1.treme ce_ îşi aştetnea -apostila pe--cetereâ ftl!- Track_. _ii trimise, to1i:şi vOrbă pdn Hutchioson- _că -era ·dispus să-I reprimească oricând, dar cu un salariu sensibil inferior, deoarece vremuri!.e erau grele şi .. ' Impuneau econom1r. Oferta echivala cu o lnsu!tă. Track o respinse cu disf)reţ. Încântat că scăpase de un rival perie• •Jos, Hutchinson ·nu. încerca să-i schimbe hotărârea. Multutnit că făcuse ordine, Richard h.otărî să plece 'la londra în prima săptămână a lunii mai. Urma să fie însoţit numai .de HEmry şi soţia acestuia. Contele de Montorgueil. stăruise · ca Robert · siî rămf•nă ·la Montorgueil Castle .. Se temea să mH scape şl pe el din mână. Ricl1ard acceptă să-şi lase fiul zăiog. Datora această satisfacţie conteiuî, după nepiăceri!e pe care i le făcuse Henry. · De-- comun -acord, viitorii'" CU~iCri fixciră data căsătoriei la 1 iulie; .Pănă atunci; -Richard avea de gând să rărnână la Londra; Reorganizarea băncii din ·City, impusă de retragerea lui McFee, cerea oarecare timp.;.. · . · · · . · · .·· ·· · 1nainte de a pleca la Londra, Margery· făcu o ultimă vizită părinţilor ei, care se mt•taseră de curând într-una din locuinţele clădi te de Henry. Era fericită. Că lucrurile se încheiaseră cu bine. Henry o idolatriza. Mr. Richard Sunderland fusese un adevărat gentleman. Din ziua în care acceptase căsătoria fiului său rnai mare, se comportase faţă de Margery cu răceală,. dar în limitele celei mai politicoase corec!itudini. Pretinsese un <'ingur lucru" în prezenta rui şi, în lume, să se renuhţe la vulgantl dirninut!v Margery şi să se; revină la numele de Margaret. Şi Herory şi Margery se învoiseră cu dragă inimă. Li se cerea atât de puţin ... · ·· . in sânul familiei Terril, vizi!eie !ui Margery erat: prllefde bucurie, manifestată însă sobru, aşa cum se
.
1(j!) ..
VlNTILĂ CORBUL
··-·--·--···-·-----·-. o~cuvihe:.intrco casă'de puritani. Şi părinţii, şi fraţii, .şi .surorile,. ştiatl'>·ci>' mumai datorită influenţei ei ii se : tmbunatăţise viaţa.. în ziJ,Ja în care.se.. aflase in< uzină )nlocuirel:l Jui Henry. ·Si:md.eriand, consteiTl.are.a "muncitorilor •fusese mare.. . • .·· . . ..·. .· ·" - il schimbă fiindcă a luat măsuri în· folosul •nostru.:. .••• ·· · - Şi.Jiindcă .. s~a lnstJrat:.cu o lucrătoare ... · '·"· .•"7 :Să.ycedeţi. ce•o .să ·ne mai stoarca HtJtch.inson ... -• O să se revină la veche.a zk·de Ju<;rll ·de şaisprezece ore .. : -.· Şi la schimbul de douăsprezece ore•la Jurnalele înalte~ · ·. - Hutchinsbn .· n-o .· să· ne mai construiască locuinte noL. . r - In schimb, o să· facă avere. ·· '=Când o să·mai· avem parte<de un .om bun ca ·M r.. H : en~y.? ·. . ··· .. .,.-;. Efnrezi!·.Asta e marele ve>stru păcat, le·spunea Dlck Swanson care se deprinsese a-şi târî .picie>rul de lenin.• Aşteptaţi .• totul de· da. bunăvoinţa stăpâoilor: .Dacă vreţi drept(fri. daţi•le.• patronile>r. la cap şi .cuceriţi-vă. drepturile. Dărâmaţi ·castel ele, ·parcelaţi parcurile, împărţiţi domeniile., .. Ştiţi cu ţoţii ce s-a întâmplat.,.în FmnJa. Nc:ati .ţras însă nic:;i o învăţătură ... ..·-· Mai ţine-ţi gura.. DickL D<}că. te, a . 0 d oamerlii .. . .. . •. ·. • .·. ·... ' .. · · . · . 1egu ... · - Care,Jegi?
DINASTIA Sl,INDERlAND BEAUCI..AIR
. ciorba de peşte. ce fumega .in biide. lntra[ea:,aLnu înlterupse cina.. Şi Dfck Swansor. se·afla~tle faţa. Deşi fVttf~gBryJl'r~}r'iitoLSe )ne-iul -de-logodnă, Dick ccntr,.·nJa ··s··;:;:· "..."_.,;-~-<::!- ·rJi..,- ca'nd-1~-: :n.ra"tJ', c~se,· ~-" - Ci, 'V('LL''.::I: "_ ,, 1 i _ __,! c;;.,..,~ <-1', 'J ·;-' ,c;, _ ..Ţn~;--,! _. ·· f"t;; n' !ili -,..,,_)j ':"'VP."' -~i:i--s~ Marner•J :::1 " ) r.u " •• ;l•tas'e '""' • Dr-""l"""()SI"a .;;.<.:::J- .. ~ ·'-'·" <~-....,c·< ~~ ţ:; stingă nicicx:iatii Dlck era uri om dintr·o bucată. Nl; conctamnase \;!estul tinlirei fete: lsi dădea seama că ··n infi;.m-n··u·: n:n:ato 'a !n~an·a c"e· 1"__-, 'oi 1Li:•, m~·, 1; i·t·m·>asn Lo.! ,•, ,,_,,. .·f"'>v V na·-·"'ju·; t ~ ~,, \. ··• fete 'din ()ardifL Nu aprobase insă căsătarfa ei cu Henry Sunderland.. d<' ,> · · ·;.: • · - Omul ăsta nu e pentru tine, îi spusese e' intr-o ZL ·NU ·e din· ·!umei?l ta~ muncitoare. El" e domn. . JEst! ' rre"'i ... i:i o·· sa· ·c,·:.d:.ca""'eod~F> J·_"."',..·l""''·~ ·•r,:) '-'• ,;;...1- , " """" Yl vcP >;",,..,.. _ _ ,.";,::t;:~ .dJ'•·:-~n:::. . ;;,,.,, --Aş.,,rea.;;ă te facă fericită, t"''iatgery, Dcr-sunt_slgt.H' că ''.l; -,__:;::; ··<:: •<;l · ""!; 1 ,:~-ro;~.::; -rnn.4 c·Y. ~·> < ~t;>i '7··• .-.;-!"'E!"J:\2 jni - - -·..
-~l,
1,
-t
i
v~.
c;,,..,~-..
,.".<;J.
·-~·'"'
<
ca oră ' .
râioasă.. .
.
· ..
'
.,
':.
....
... 1-. --! ern'1 -:· ..tmpa"rt"aş1se . ··; . 1u1. . DiG?\. ~· • -,:·ş·.,._ b"' Etdanu ,_ ~em.eFiH---·· ~~-Vai de·- :biati-r-:·-~Aarge·ry! Cine stie --.ce o rr}aj . aş:te·:aptă!- &e .plânse_se ,e? într-o seara· nevestei sale. · l$ddget 11 repezise furioasă: --- AdUm-: pun le- ·şi tu pe cobit:. C,e: - vret-- -s;·Gaştepte?- O ·să--fi~- fe-riCită, 6 -să aib.ă :Dard; trăsur&, casă mare. şi mâncare din beişug. · -- Bărbai.ur e! o s-~o dispreţuiască. f\lici6dat3. r:-o să J ·1to că l\/~al"g.ory D. -fat~:\ de. ~;,-,.:lr na d";"i ;..;.J &: f>J~ ' 0 e_it \\1-rtc• !-a 1;l"'ffit-l ,F'i•nr~i (~Cl .:::>H'"'l} ,.",li faţ? r:ţ.\. el':' Î'! ,..-..Q?"fp;5 4-t• ...,, ..... .... ,,..., ""''' ·'-''1 .., ..... ....,"_,, ""'""' • . ............. • • '---""'-'' i""' U
V
., ..... ".:'.'- ·............ i--~ ....
.1
t.-..
V
,
~'
-..'-1
-•~·
>>•!,>-"
•••
1
..
.,_..._~..,._
·~
,.....;;rn-"nt"r;
;::•·q:::~
_;:.:
'"'U
.;.~.
,.;. •.",~....,,...,,-
~--"~
;;:.,_,l.,;,,., ..... -y.;;;; ;--e<·ua. :. . l>: L~l-'""' , ___; .1 ~·;,;;. V"·'"·':;i;:eyd ~"'"r-o 7f r~.;;_-r,: -,,;n::;; r"at>:.i ···);-,..-.;"'\?• (_i,p ,';:;, ....... ,.. ,a-<::: :"""'!"''t'o"';: ~" '·'~' -• ·...·a.\ l;'l"""' 4<> j.-'lVV<,,>; ...., V y ;_;.", '-''·''ţ.."" \.'U
_t...;;"<.:::;.,
102
.
VINTI!.A CORBUL
~---····- ·-~····~···--_...:_::.::..:_::::::;_:_:_::_:..=.;:.=.
pierdem, fetiţă; exclamă Bridget. .~ Emoţionată; băfrâna se strădliia să înghită un nod, care i se urcase în gâtlej, dându-i ghes să plâ'ngă. - Pleacă după fericire! mormăi in farfuria lui bă,trânul TerriL Auzit.. Londra!... . . . . · :-. O să aibă ·ro.chH frumoase .. " Interveni una din fete: .. o .să se plimbe prin locuri minunate. ... - Tacă-ţi gura, mucoaso! o repezi TerriL Ce ştii tu? Ai fost pe acolo? · . -. N-am fost. Dar l~am.auzitpe.Josh c.ând.a venit de la Londra ca să-şi vadă .părinţii . . -· Care Josh? Nenorocitul ăla care a zvârlit târnăcopul de miner, ca să se facă slugoî în Capitală? . Bătrânul izbi cu pumnul în masă. ·· . - Mă îneacă plânsul, Dick, când mă uit la Margery. Cică e măritată. Dar eu, tatăl ei, nu mi~am lrnbrăţişat niciodată ginerele. Şi pe copil, .abia .d.acă . !-am zărit o dată, pe furiş. M-a luat Margery la ea acasă, ca să mi::+ arate. Nici n~am apucat să-i Văd bine. Am fugit· ;ca ;să nu>dea taică-său _peste mine. Mi-era: frică de parcă aş. fi săvârşit o fărădelege ... Da: da; mi-era frică să calc în casa .fiicei mele. Judecă ·şi . tu, Dick! Judecă! Dacă· Margery s~ar fi măritat cu un ·tânăr de ai.-.no.stri,.. am fi făcut nuntă. mândră, să rămâriă de pomină. Am li băut, arn fi mâncat şi. ne-am fi veselit... Pe când aşa, totul S"a. făcut pe ascuns, de parc;ă, .le-ar fi. fost ruşine. Asta se numeşte fericire furată, Dick. Fericire ·pe apucate, Eaţă' de vehemenţa bătrânului,nici unul .din copii . nu îndrăzni să mai scoată vreun cuvânt Dick nu răspunse. Dădea dreptate lui Terril. Henry îi furase logodnica: Îi furase fericirea, după ce il lăsase olog. Simţea cum il. cotropeşte mânia. · O simţea crescând, umflându-se ca laptele care dă în loc. Îşi încle$tă fălcile şi pumnii, ca .să nu izbucnească. Se. lupta .aprig cu. el însuşi. -
•
Va
să zică, ţe
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR ~~-~~~~
103
'"~~~~~~-~~~~~~~~~~~~~~~~-~~~~~~-~~-~
Margery se întoarse cu faţa spre uşă. Voia să plece. sau să-şi ~ascundă lacrimile? ~ ~ După câteva momente de tăcere adâncă, tatăl ei rosti mohorât: - Drurn bun, copilă. ~Îşi duse lingura cu ciorbă la gură: O opri la jumătatea drumului, ·şi. aruncă~ o privire circulară~ aşupra copijlor.. ~ · - Acum să ne vedem de cină. - -,- - - - ' Sorbi cu zgomot ciorba; 'i1rmat curând de şaptesprezece sorbituri timide Şi Dick 1ş1 inghiţi durnicatul de~ pâine. ~~ ' - Va- .as cu b"me .... Câteva glasuri tinere Tndrăznirâ sâ-i ureze sfios: -~ Mergi sănătoasă.,~ - Dumnezeu să te ajuie. Apoi amuţiră. Privirea ponmcitoare a tatălui le închise gura. ~ ·_ Mancaţi! rosti el cu solemnitate. Tonul său ~grav, intr-o imprejurare~ atât de ~prozaică, nu stârni râsul cum ar fi fost firesc să se întâmple. ~ ~ Optzprezece guri sorbiră iarăşi ciorba, in vreme ce uşa se închise incet 'in urma lui Margery. ' · '
';
~-
~
'
·'
MargaretSunderland îşi lăsa !a Card!if nu numai diminutivul, dar şi un trecut~ cu. care se simţea obligată să rupă orice legătură. Călătoria la Londra avea să fie ~punctul de plecare al unei noi vieţi. Margaret era azi nora unui magnat al marei firtante. La moartea acestuia soţul ei avea să de_vină şeful puternicei case Sunderland-Beauclair. 1n vreme ce trăsura o purta spre Lond~a. Margaret se întreba cu teamă: va coresounde noii~ meniri?. . . 'Câteva zile după căsătoria ei secretă c:u Hemy. o prietenă căreia ii dezvăluise taina,~ căzuse in extaz: '
VINTILĂ CORBUL.
104 .~~~--~~~~--
-~-···-··
··- ···--·
,.Ce .fericită trebuie să fii! Te ia de nevastă fiul unui marchiz. Aşa ceva se întâmplă numai in poveşti". - De asta iTiâ tem Şi eu, mărturisi Margery, E prea frumos ca să .· fie ·adevărat. ,Câteodată am impresia că visez: ·-· Te-ai gândit ce o să zică bătrânul Sunderland când o auzi că i-ai {jeveilit noră? o întrebase prietena, pe care o muşcase şarpele· invidiei. · · · · Margery prinsese răutatea ascunsă .sub întrebarea aparent inofensi\tă. -- Henry mi-a .spus _să nu mă tem. O să aibă el grijii. Această _prefăcută nepăsare nu înşela pe nimeni. De când se măritase, Margery nu mai. era voioasă şi zglobie ca altădată. Nu se mai trezea din somn cu cântecul in suflet şi cu zâmbetul pe buze. Nu incetase să se frământe nici -- după ce Richard Sunderland !şi 'dăduse consimţământuL O nelinişte neînţeleasă îi tăia orice avânt Socrul ei o înspăimânta. O lnfiorau privirile · !ui reci, cenuşii, tăioase ca nişte cuţite. Nu se destăinuise niciodată lui Henry. De ce să-I indispuniî? Când. trăsura de călătOrie pornise Hi trap intins, lăsând în urmă pavilionul de vânătoare; în care viaţa ei .cunoscuse o cotitură 'atilt de. însemnată,· Margaret simţise o' striinge.re de inimă. Nu . cunoştea semnificaţia cuvântului exil. Dar sufletul ei gusta pentru prima oară, amărăciunea exilului. În vreme ce priveliştile familiare rămâneau. în urmă, ascunzându-se după PE>rdelele de copaci, fruntea ei· se lnnoura, ochii i se umezeau, buzele -prindeau să tremure. ~Frămiintarea ei lăuntrică era: vizibilă. Margaret nu se pricepea să-şi ascundă sentimentele. Henry · nu .·găsea. . cuvinte de mângâiere. Simţea instinctiv că acestea ar fi sunat convenţionaL Prefera să' tacă. În semn de încurajare, îi prinse insa mâna. . într-a lui.
-
DINASTIA SUNDERLAN!J BEAUCLAIR
105
· Margaret îşi ţinea 'pe genunchi copilul care tăcuse şi el, după ce o oră întreagă se învineţi se. plângând.~ Acesta fusese si Richard . - . . motivul . . oentru care S.underland preferase a călători cu altă trăsură. Henry înţelegea agitaţia nevestei sale. Lumea necunoscută, care o aştepta la capătul călătoriei, era firesc să o . intimkleze, Dar ea exagera. Făcea a tragedie dh': n_imic. Henry era c:orwi:rs că_ fl/largaret se va -aclimatiza_ uşor ia· Londra. 1n- sârn.!l_ ltHnH rafina~e ş.f artificiale din Capitală; frumuseţea Ai proaspăt;'; va face furorL Henry· se şi 11edea ia braful ei pe. străzile Capitalei. Prietenii îl vor irnrldia, femeile vor pă!i da gelozie. - Per ~-f\~arg_aret o._ va înconjura cu u:l lux princfar._ Me~ita, Numai ea ştiuse siH tacă fericit In neme · ce trăsura îi· l'l.găna, putt3C~du-i pe d(umud d_e_~ ţară, Henry visa qu oGhi~ •:leschişf ... 'ondra M"='r-~',."re"'" - r:rr•ilu·l d'2!:; rvt"'-i fL"'!f"• l , ..·•. , .i,<J;,,,, . . . , , . - Q"oa"'P-·' PJimbărj .. ~~Ferlcire ... Da! ... FeriC:li"t:d ... "- A ţ• ~ resectr:La •• · !'!nere-t• po'o~• 1 .; 1 R •IC_r~aru_-.,rxa "-·'>::""'''~a • • Sunderiand_ .Hcuse. Fi ;·amase sa toc~;asc8 taMontenuovo P8!'lce. disnory.J+it:or sai•":! lc,/\_t)! -~-'- n•·e.:;;;c 1,-!.cnr" Pot ,,·,,;-!.!, -' f" ~' ţ '-';:_o' • :l d 1 d . t' f • . .,. . " t t .. , ;:,un- er,an ş: SQ_~~a. ,ura pnmr,f au pa _oa.e reg;__;(;le nrnto··coiul•'l sr;;;-,;; ,.. . . ~ ·.. M~io··domul "; ·• . ·,;. aşt~n1
.
""'•
-
+><·
(
~
dantelă.
'i
J),".·
~
Cf 0
'
,
j.,
- . \...>
'-"V;
106
•
VINTILĂ CORBUL ~~--····--····
.
.. Ceva mai la dreapta, aştepta solemn Norman McKieely, primul secretar al lui Richard Sunderland. McKreely albise la tâmple, dar îşi purta q.J aceeaşi tinerească prestanţă fracul cenuşiu. Făcu trei paşi în întâmpinar~a tinerei. perechi, se· înclină, apoi rosti c.âteva cpl,linte de bun sosit, îh numele r:rtarchizului de Beauclair. Margâret era atât de emoţiohată, încât.nici nu le înţelese. . ·• · . F.e!TJeia îl'l rochi.e cafenie oferi Margaretei ouchetul. de'glâdiole, rostind. J.ih compliment de· circumstanţă: însoţitoarele ei 'Şi c'eie 6pt camerista făcură o adâncă reverenţă. •' McKreely îi pre:z,entă pe cele, patru femei: Mrs. Eleanor Marsh, hOusekeeper, Mrs. Gwyn Mi;c Donald, guvernanta micului. Benjamin, Mrs. Adela· Gorham, doică şi Mrs. · Fanny. Marti net, prima garderobieră. · ·· Spre ştt,Jpoarea personalului de serviciu, Margaret Sunderland dădu· mâna cu fiecare în parte. Voi să repete gestul şl faţă de · canieriste, dar Henry o împiedică la timp'. Zâmbind cu indulgenţă faţă de lipsa de savoir f?Jre a nevestei sal€), o luă de braţ. - Condu-ne'·'spre apartamentul nostru, Jarvis, ordonă el majordomului. .· Precedaţi de maiestuosul şervitor, urcară o scară semiciwulară şi se angajară într-un coridor larg, ---- _"_"_ - împodobit cu ·statui şi tablouri, de-a lungul căruia se inşiruiau uşi înalte, cu câte două canaturi. Majordomul se opri iri dreptul unei uşi. O deschise solemn.·· · - Apartamentu.l .doamnei, rosti el grav. Apartamentul domnului se află la capătul coridorolui. Margaret se uita nedumerită de la majordom ·la Henry şi de la Henry la majordom. 1· se cerea să doarmă singură in cameră? După ce se măritase? Îi venea să râdă. Aşa ·ceva nu mai auzise. Ciudate obiceiuri aveau londonezii. Hen ry se încruntă:
-
DINASTIA SUNDERLANO Bli:AUCI.AIR
107
-· Cine a dat dispoziţia aceasta? întrebă el rosindu~se. · · ' . .- . . . . · Mc!(reely se piecă ia urechea sa. - Mr. Richard Stmderland, Sir. Este dispoziţia sa expresă. Tatăl d.umneavoastră . doreşte ca Mrs. Margaret Sunder!and să se depfindă condiţiile de. · vi<W'i al€> lumii 'din care face paite, · Lecţia era .aspră. Henry nu protestăc Nu voia să-şi
cu
iridispună părintele. Va şti să ocoh3ască opreliştea.
Nimeni . nu~.i putea împiedica. să d
in
uşa.
Fără să ţină
seama de camerista, Margaret smulse înspăimânfată. din mâna uneia. din'ele o cămaşă, cu care-şi acoperi goliciun'!la. • Mrs. Gwyn Mac Donald şi Mrs. Adela Gorham fş1 făcură intrarea. Grave şi a:;toritare, 1şi legănatt
, . VINT!L.Ă.CORBUL
108
"mt;vriimi!e ilT1pozante, ca niste gâşte ce păşesc pline \de- !tnpo.rtanţăs.··,,Mf's r:Gorha:n luă· pa_ micLil _-B~nJy tn · braţe şi cu aceeaşi. :grayilate; se înapoieJspre .uşă, . l!rmată de ,,Mrs .. ·. MacDcma!d, ,;,, - Qe •.taceţi .:;u< copilul.?· strigă Margaret, repezindtH>e. în .urma fqr. . . . •· .. , . • ,· ... Mrs,. MficD.ona!ţt. o privi,.cu ,mirare .. · · ... ·. · _··.. Il . aucem .. Îrt .apartamenJur .său .. ])in . clipa . âceastâ; MrS: Gor'Ţ!am şi cu mlne răspunOem .de
•Je:o·· --- p"11. ,..• '· · -· ,;. ·•• ·.
· ··
,v,,v "'•
_,,,.,___
-"''.Be~jy rămâne'cti trertmra de emoţie, de
•-
·· •
''
,.
_,,
--
"
·. · ·· · ·· Marg:aret care -
'
minet protestă iti!) $i ae•· friCă. ·· ' • ·
•
·. ·
- Madame... · -·.·. Nu . vă dau voie să-'!· luaţi, strigă .Margaret, .în -pragul unei crize. de isterie .. · · Mrs. · Mac Donald respiră adânc, siiindc;-se siHr .păstreze calmuL : · · .. • ....,. ·Regr,et, •M
-"aJe- Niargarete!, -deSchise uşa doi ce!, ·care sal4tiL şi ieşi eu :copiluL . r-..~rs Mâ.c _Donald făcu c - rever:enfă/·si . - -- ' --adâNcă, ' l')ărăsi
camera. . . • ..... . · În. faţa uşii închise, Margaret i 'bud11 !n plâns. Plângeacu hohot13, fără să se poată stăpâni. P!ăngea fiindcă -era goală şi- o cOpfe$ea ;ruşinea, .fHndC_ă-- îi _ !uas_erţi_ --cppiJui, nindcă_ H_~liry- ~era depa_rte de ea, _nrn_dGă- se simţea îngrozitor de ·nenoroG!tă. şi de singură; Camecisfele o priveau ulufle, făcându-şi fufiş semn cu co.tu!. · · · ··· !_n- seara_Jtceea, f'liargaret cină num-aj c-u_ Henry" Se aflau Tntrco C<:)meră mai lungă şi mai. înaltă decât biserica din. sat. .
pe
'
OlNASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR
La un capăt al încăperii .se afla un somptuos'buiet. Queen. An ne cu o marchetăde ceompricată pe. fond ·• intunec:a.t, · care văd ea o accentuată inlluenţă olandeză .. Girandole de cristal împrăstiau ploaie de lumină" peste tăvfle cu mâncăruri orânduite şi decorate extravagant. · · ·. ·· ..·· ... J'apiS!'1rii cu subiecte cinegefice imbrăCau · peretH. ·Tavanul orriarfrentat ct(stticaturi aurife, sclipea· ca o uriaşă :oroşe
1
•
•
•
•
.
.
-
..
'
VINTILĂ CORBUl.
-----~---------··~---~-------~··---·
-. Îţi făgăduiesc Margaret. Cum aş putea să te refuz? . - Pe trmpul lipsei ta.!e, aş vrea să mănânc în odaia mea ... E mai simplu. Şi am să mă simt mai în largul meu. · · · Henry râse. . . . - Bine, Poţi. să iei masa în camera ta: Margaret oftă bHcuroasă, ca şi cum i s-ar fi ridicat .9 piatră grea de pl:J inimă. · " .....:. ·Ah, să nu< uit, zise Henry:. Mâine te va vizita Madame (3rillon, cea mal buna ·. croitoreaSă din Londra. E necesar să-ţi c0 manzLcâteva rochii... Şi de pălării ai 'nevoie: Mrs. Hemi Sunderlaild trebuie să facă figură onorabilă in lumea această de snobi. Să nute scumpeşti. Nota de plată mă .priieşte pe mine. La Cardiff erai .cea mai frumoasă fată. la Londra, vei 1fi "Cea· mai frumoasă lădy... . . · · Raza de 'soarifTumină iarăşi chipul: Margaretei. -. Arn să fac orice, Henry, numai să-ţi fiu pe Plac, }osti ila îricet:' Orice, · adăuga ea · cu solemnitate ;cbpilăreas'că~ Îţi .jur! ·h · ··· :-_->_:•.'7.<·;_··
-c:--
-. '•y .
·_-
..
Margaret era o preocupare ·secundară pentru Richard Sunderland, iar reorganizarea Băncii ·Angfb-Amefican ..-;. un pretext> Înlocuirea lui William McFee, ·care .lmbătrânise tot trăgând. în ham; era necesară. ·Însă in · nicr · un caz nu. constituia.·. problemă capitală. • Scopul de căpetenie pentru care Richard hotărâse să-şi· prelungească ·şederea la Londra, era aceeaşi chestiune a plaştrilor mexicani. Băncile engleze şi olandeze care intraseră în legături de afaceri cu Ouvrard nu primiseră cu pasivitate vestea prăbUşirii acestuia. Reprezentanţii lor continuau să conteste autoritatea lui Richard Sunderland.Acesta, după ce obţinuse concesiunea exploatării metalelor preţioase din Americile spaniole, declarase nule şi neavenite
o
113
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAlR
toate contractele .încheiate de Ouvrard cu firmele din Anglia şi Olanda. :Procesele· intentate casei Sunderland în faţa tribunalelor britanice ameninţau să se eternîzeze. Avocaţii lui Richard, experţi în chiţibuşuri procedurale, amânau rezolvarea proceselor la calendele greceştL Băncile reclarrante nu renunjară .la luptă: întrucât mijloacele legale nu dădeau rezultate, folosiră .Şi procedee mai dubioase. Richard observă astfel că transporturile de. piaştri î.ntârnpinau. dificultăţi crescânde. Nave de corsari ii interceptau .corăbiile care părăseau porturile Vera Cruz, Havana şi . Caracas. Escadre britanice răsăreau ca din senin în calea vaselor· sale· de transport, confiscând î.ncărcătura, sub cuvânt că .era destinată unor state aflate în război· cu Marea Britanie. Repetarea sistematică a ·acestor acţiuni duşmănoase. îl. silise să,·.suspende. .temporar transporturile de aur_ Până la data de 1 iunie 1806, .când. luase această ·măsură, .. reuşise. să treacă. Tn Statele Unite zece· milioane. de ·" piastri. ·.Două . ' . . . . transporturi de câte un milion fuseseră capturate de navecmiHtare britanice; iar un alt milion căzuse pradă corsarilor. · · · · Richard avea convingerea că autorităţile co!oniale 'spaniole nu erau· străine de aceste acţiuni. Anumiţi funcţionari superiori, in curent cu mişcările de piaştri. scăpau indiscre\ii generos răsplătite. Era limpede că unii corsari lucrau pentru firmele ·britanice şi olandeze, ce pretindeau a se infrupta din comorile mexicane. · Richard îşi propuse să acţioneze pe două .căi pentru a scurge piastrii spre· Statele Unite. • • fn primul rând, să-şi mărească şi să-şi 1narmeze putemic flota comercială. Pentru realizarea acestui obiectiv, dădu puteri depline lui Adrien de Beaulieu, incredinţându-i şi conducerea floteL Căpitanul '
·~··
'
'
. \IINTil.A CORBUL
114
.Natha.nael Fanning, care nu corespuosese acestei il)isjuni, J.u c.oncediat fără ille~ajamente. · A doua ·măsură· .era mai clelicată, căci . implica negocieri directe .cu· Cabinetul Bdtaoti:. Plimul lui J~Jchard ·• era Tndrăzneţ .. Să obţină autorizaţia guvernului de a transPorta piaş:lrii. în Anglîa, care ducea. mare
o.
.Prim Lorcf
~~
1'15
DINASTIA S.UNDERLAND BEAUCLA!l'l
!ndhtidt.Al fusese debarcat într-un port indep~rta~"g? Franţa. spre~
a fi pus astfel.· în imposibilitate de acşi indeplini planuL Tai!eyrand mulţumi · c•; . aceeaşi curtenie. Ace,st schimb de scrisori intre. cei. doi miniştri de atace~i străine • era simptomatic. "Bate vânt de pace", spuneau oamenii bine. intormaţl. . .. Richardcunoştea intenWie pacifice. ale IL!i Charles • Fox . .Făcu .deci o vizită la DoWning Street. Fox 1J primi cu amabilitate. Se cunoşteau de peste·treizecl de ani, datorită lui GerokLEastleigh. De. atunci, abia dacă se mal întâlniseră de patru sau cinci ori. Dar celebritatea politică a I!Ji Fox şi fulgerătoarea ascensiune .a luJ Richard În lumea marei finanţe făcuseră ca cei doi bărbaţi să nu se piardă din vedere. O. altă imprejurare contribuise si la realitarea unui de. ' mai . vârtos -. . . climat . . simpatie intre Richard si Fox. Resursele materiale ale acestuia. din urmă nu fuseseră niciodată la inilWmea talentului să>;. politic. Prin intermediul lui Queensberry, Fox obţinuse mai multe împrumuturi de la Anglo-American Banle Aşa cevă nu se putea ufta. . Era firesc ca in aceste condiţii, Richard să fie flscultat ~ cu atenţie binevoitoare. Propunerea lui era legată de noua conjunctură politică, favorabilă încheierii unei păei cu Franţa. · · Acceptând să importe piaştrii spanioli, in scopul decontării . lor ulteridâre pe continent, Anglia îşi .înviora propria sa monedă, recolta beneficii importante şi îşi asigura con'ctitil politice favorabile !a tratativele de pace, ce urr1au să se deschidă. Acesta era- 8spectul puh!ic a! ataceriL fv1a; ;;ira .şi · un aspect confidenţial, care privea. interesele private ale . particip;mţilor. Păţania lordu!ui · Melvil!e, trimis în juciecata Camerei Lorzilor. sub î'lvinuirea de a fi deturnat '10rhJU1"htl rl ., ~ . ''! a'ţ"11 ŞI' d e· a !.e ,. • '! . 'm. specu,_a,n ! t'' ""'m1rad d
-
-
•
.
•
-
•
-
-
-
'
.
•
.,
â
•
-
ns·
· 'lli\!TILĂCORBUL
•aeţioooze p~udentînainte de a mai face confuzie într~ l!'liau'rul·statUlui Şi>pmprilil lor ·buzunar.. . _ · ·· ·. Cu•toată circumspecţie sa;.Chartes Fox ajunse la . conOI.uzra· că atac.erea _ propus·a. de Rkhard ..
•Sunderland nu era comprpmiţătoare. Până şi intransigelltut· Pitt aprobase în · 1805 un import de . pâtrusprezece milioane ·de· .piaştri, a Căror valoare :.fu(>ese dect:mtată. pe Cbr\tilrent E·•aclevărat.• ca·. mai. 'tattiu .îşi .scl:l'imt:Jase punctul de vedere, interzicând ălfe 'nOi .transportriri;•:.·. ' · .· ...· · • • • · · Fox făgădui să prezinte şi să susţină această propunere •ta prima .. şedinţă a Cabinetului.. Spera să . · :·obţină. un 'rezultat pozitiv~ Era .evident că încheierea unui acord intre Trezoreria Britanică ş1 ·casa Suhderland-Beaucl~il'ar atrage o furtUnă de proteste dih partea băncilor din City: Darir:r privinţa lor, Fox : era'hotărât'.să lUcreze cu puţine menajamente: ... · ·· · · în •.sârîur Cdbinîltulul, discuţia •proiectului stârni Oarecari difiCUltăţi. 'Lorzii Harwick si Petty, 'fef)reierităn\ii partidului·. Whig ·- mai 'accesibil tranzacţîi!or subtil!'!'·- încl\nau. pentru o·· nizolva're fâvorabî!a. Wilidnărh şi lordul Spencer, care făcuseră ·parte şi din precedentul g~vern, se pronunţară împotriva proiectului:. Nu voiau să acorde avantaje Franţei inaintea·închei.erii păcii. Celelalte opinii nu se polariiaseră. inca Queensberry spera să câştige de partea. lui, Richard pe lordul Moira, ce reprezenta în guvern interesele prinţului de Walles si ale prietenilor · · ·· · · · ·· acestuia: ·. • Lordul Sidmouth luase, nu ·demult, atitudine împotriva. casei · Sunderland, acutâhd-0 ·că sprijină financiarmente Franţa şi Spania, vrăjmaşele Angliei. Lordul Harwick. adoptase o pozîţie .diametral opusă. Richard sunderland, spunea el,- acoraase. împrumuturi Prusie.i şi Austriei, ,itliatele Marei Britanii şi participa energic la efortul de lnarmiue al forţelor militare engleze. • Trebuia deci sustinut.· Lordul
·
PINASTIA SUNOERlAND BEAUC:;:L~A=IR"'----~~-~~~1:...:1..:..7 .Spencer . replicase .. cu. dispreţ:.;; .. Nu· pr.etin.d§lii oamenilor din categoria marct)Jzului dei;Beauc!air să .1rnbrăţişeze. -cu--.:entuiiasm şi ._Sir!cerit~te c:i-.cauză.:·, Dtn -.prtnGij)Tti -sprljfnft1_ -tabăra-_ -c:e..:i _garantează. -cele ;'m{li frumoase.ben.efiqiL ·La. nevoie, nu .se qă. înapoi~să susţină ambele taberei cu .::ondiţia, hineînte.l,es, ca şi
una.. şi
cealaltă. să-i asigure profituri ..de. ră;cboC .. Di.scutia rămase deschisă. S& căzu totuşi .de acord
'•'•• ca •·•1
·a· ·s<> +-;o,••-po+ .-;,·e· _ 'Jt;; ""'.··p'1as~.,· -·-' · ·aut·o"'za ·;.t _,!_._,,,_::; -1~41!!. . - ,t1_,
_ ..
7 ·--~Y
deschiderii tratativelor de pace, cu Franţa. Forl)1ula . aceasta îl silea pe .Richard ..să. se inapoieze la Paris. Nurr:::Ii acolo -putea Tr.cerca- sa determine>: p-_e -T~-lHeyran-d----~-1' ·ra-spunQ~;.; bl~ev\)ttpr talonărilor _de·--pace A ng•;",; !,"" ..
. 't:1 -jo ,..
·
- ,,
7 "~ Hl'r•i-'-'> , ~ 'J.I~~: •..;:i
•.!"Jc._.n .•tr.u-
::;:c::.n, <'..•>·c•,
1-r::--f,c:.Y.·:.,,t::.j:r•,0\;r,,;.;Ji·-·:",··.1 .. · 'Lin,, ~V . .; _.:..?., >:;',.___,___.
_~. :---'-~"'-·
'-"""-'J
rfzibH. -'_El, _mare· prddl;t~ătcr de- arrnant~nt, acţiona Tii_ caFtate de. ~~m1sar :.al înţ6!egerH- ·între- .popoar-(L-_ Se--_:şi _vedE;:a ._C_3~ic$.t_lki:!a.~. Te xiBrB S\4l tr~sătur!fe_ ,grOtesc ~Y~QPJ2:t 6 --i?iC tJtLIÎ r):~r~:itbAf ,"t! pi-l~!'i--r\JH-j cJ'iflCSteaU ":"-·--""~, v,~_---~~ r·'---' -_-·-, '--", ;,_'· •. <"":·;;..;'''· .--:-:.,_ ..... ;-:_h._•. __ -.Tnsă b~_ne, c.e! eate _şi~ar _f; __ :r]p:dp'.!!t_ ~a R1c~-ar_d 0 ., ; .,t s· . . \ 1- t• vUfi'l~r an~' . .ar !; '.o'.1 State-----sa, r:c.!vez·e·. cu ·~---.·-'_~-_.;;. .ţ·
1. ;..r·n' .-~ ..... -,..,." ~"'' ' ··s' n "e '::n,.'l__v .. ,j-''0'!'··:>
,
/·j • ''1" ··- ,; 0 "' .•..;'I.J.• !t:Lt.....v-
J},.~.
/f,-,.f·~1
~-
~t'Yi"~(!-,);·i·i,· '~o.>.·l .. ,,l,;,__ţ
.>0
,\,,J;;,,..~y;.~,,._..,
f':.:.-.~.!f,'c-:C: · · - 'h5,,) -.....;,;;;,
Î{j(7~;d!t;e· '·,.;;>-'"-'"'':
a•
'""-'tf,.., d.,,,;·;.
-:r.n 1'
~,.:-;;Sesiti p-i8ştr!!ot. D~1~1ă B::::.·eea, ,,să 'JiP4 prăpad~;!a, Ar ·->:;
1,
,.., ; -~pnns
l\1·: ·i\~
,.v
1
ce1
r,;;.
o
_.:.
t•c.. "1~-)r~;-~·.-.. ·;:"lot:-·::-,~ ,)_'{.;i
••-'-~'-'·':!
--~
~I..HJf!
-...:lrh.dl
-~
'','':'-'·."J,
;:
....,.~,.-__
•,-
.ţ, .;
rat:.w:P!':-:5'~;_;"
plc,--..q • ·" "='~,~-,·~ 7n~inte•" rln . . __ <:-t:, i~·"""" 1,":1,, ' ' ' ;::;,, ''•4<>1• ...,.l_. .::.c -_,-w
ce!ebHt căs.ă~cr-la. ·!ul Rohert _c~! - .. •
t
,
,
,
_.,-..
t
•
~
'
Lady Sqrar. l
.
..
iş!
~
con;po.t.:mea ':'2t.:lCJ'U, _nevc-!t s~-:}1_ ~egs ._soar~_a_ ue .o ase_!r.cnB::l · pcJc:Harrie-, dar ~nte-res-el:::; c'!nastiei r·. ..5 1,.,~, ,- '!"'<. .;. -,...,1 ·.,. .. ·• -.-~, •• , --.. .,.,_""_ ,...;.... --; vun·_:;,~î·::::-j::J-t>EJ·c:_u'-.rah e,au rr".at r-·':-y.-:;,_;,.r3 U\~ o,,"__.e-. ii"! . 1'1 ->d..>'.;, '•' "., l ..... " ""C>.--',_- ._,., .•nrno <-'''""'\ ' . . c;_n "'f'lf'l'' r<e; vv_ ·-·r·qn'J -,. '•'t-'~ ... -....1;;; ' ·r·:.-: ,...,., "'"'" ~-"''..!~-...--· \.. .• .__,_.~·~---'· --<--<.--• U·-..''· 'l
~,
n .".,""""'-
,
-0·:::.\iţ;:G:
- 4 ~ra~"'
_,tJ ..,...
t
.:::.::::-: ... a-;
ti--·~,....,
..
-...•\;~.;
-..,.i_;:
~:t>i ".;·l"'r 'a· n-~Pi~<" l'ntw.-.:.J-"<::>·-' ;~_.,,co._ r., '""'"''"...!''V 1__ ",;L...,;
,.,.:,...:,... .. ,Jt p;.,..J~ ..:~ -- '•
rno';'; • ,- .,-,'il\i· _.;;..__~
l:';;~l~
---l • ,.,-,~
as~-___,~ 1 r~ , -';;;~·-- n
11 ;.•_,f~,. ,"rln·. t-'f!"'!' ·.c-;! -;-1' '·!_;;:;t4...>-·,, ''"") --·:-...,_?~;mri·--,:. ~- ;;-"',-: '"-''•H.-d
dinastiei Sunderrand . .-t;..cesta era esenţialut · P-o1rhtit' ·rnţ~!egerF h.il Robnrt cu 0;~cntorgu q, data
cereffionfei ·fu~e~~ fi,.x~t& '~ ~- iu!fe. _"Pâf1ă ~tL!nci rriai erau două sap,amanL P!~. ,ard se temea sa nu
· VINTILĂCORBUL
118 interyină
vreo complicaţie, care .. să ·.ducă la noi amâriări. Er'a' neîndoios că Montorgt~eil n•ar mai fi 1ngăduit · repetarea ·a frontului făcut de Henry Sunderland fiicei ·sale. La 20 ·iunie, Richard primi de la Robert o scn'" soare ce"l'iăsă fără glas. "Mo.niorguetl Castle 15 .iunie 1!:!06 . Sir ·. imi permit să vă cer autorizaţia de a mă căsători cu .Lady Sandra Montorgueil. lnălţimea sa. contele ŞH! ·dat asentimentul. · · Această •·· alterare a . înţelegerii intervenită .între dumneavoast~ă. şi contele de Montorgueil; a devenit necesară; datorita unor împrejurări pe care îmi voi· îngădui să .le .dez\lqlt indată ce-.mi va fi posibil să mă prezint'.• înaintf3a înălţimei Voastre. ·. · · ,., ·cunosc sentime'ntele de afecţiune ce le-aţi nutrit intotdeauna Lady-ei Sarah. · Preţuirea înaltelor ei virtuţi; v~au făcut să aşteptaţ(cu mirăbdare clipa în care o put~ţi n,L~Ini nora dumneavdastră preferată. Dar so.arta, inaVpoternicâ d.ecât noi, a hotărât altfel. . Faţă 'de .aceasta, Sir, vă rog să ~veţi bunăvoinţa şi . înţelegerea de a mă dezlega de angajamentul luat f<:~!ă de Lady Sarah 1ngănuindu•mi totodată să cer .mâna lady-ei· Sandra. Vă asigur că. Lady Sandra. va fi o noră iubitoare şi respectuoasă. !Şi, va cunoaşte indatoririle faţă de dumneavoastră, cel puţin tot atât de bine ca şi Lady Sarah. 'în aşteptarea unui răspuns favorabil, rămân al .dumneavoa;ltră respectuos. şi ascultător fiu · Robert"
sa
DINASTIA SUNDERLAND BIEAiJCLAIR . .
119
Richard. izbucni în râs.· Extraordinar diplorrat fusese Robert. de vreme ce izbutea acE!astă maghiflcă . lOvitură. Scăpase de slută, însura cu o fată superbă şi executa totodată dispozitiile tatălUi său. Autorizaţia P<~fernâ îi era impiicit dată. Şi încă din tot sufletul. ' · . . . · Cu acelaşi curier sosi şi o scrisoare !aconică dih partea contelui de Montorgueil, care Tşi dădea· consimţămâqtul'la căsătoria fiicei sale Sandra cu Robe.rt Sunderland. Frazele erau reci.· protocolare. Sub. pojghiţa !or ceremonioasă se desluşea. totuşi contrarietatea. . . . Ce se· întâmplase? Ce anume îi impusese această~ renunţare la principiile sale stricte de a-şi .căsători în .. primul rând fiica mai mare? ln li'nii mari, Richard îşi imagina mersul evenimentelor. RObert o cucerise pe Sandra, reuşind a răsturna ordinea prestabilită a căsătoriilor. Cum orocedase? Aceasta era întrebarea! '
se.
. Richard Sunderland nu era departe de adevăr.· Robert o captivase pe Sandra în împrejurări demne să' alcătuiască tema uriei comedii. • Dupa.· plecarea tatălui său la Londra •. Robert ·rămăsese la. Montorgueil Castle. cvasisechestra! de Lady Sarah, c;are ·nu voia .să-I piardă din mână. ·Tocmai această împrejurare o deservi. Robert se vedea zi de zi cu Sandra. Frumuseţea, prospeţimea ei . virginalâ erau extrem de atractive. Robert îşi pusese · în gând să-i câş!lge iubirea. Dar spre a-şi duce planul la îndeplinire, trebuia să-şi supravegheze· fiecare gest. spre a· nu da nimic de ·bănuit contelui ·sau Lady-ei Serah. Abil, inconjură pa Sandm cu at<1nţii delicate. Nici el nu era lipsit de· farmec. Sandra ajunse să-I adore; aproape fără să-şi dea seama. Robert ştia că zeu! Amor e zugrăvit goL fiindcă dispreţuieşte ruşinea. Dragostea· timidă şi neîmpijrtăşită nu are sorţi de izbândă. Într-o seară,
IIINTILĂ
120 făcu
CORBUl
fel, încât să o întâlnească pe Sandra singură pe un coridor slab luminat Profitând de faptul că nu erau văzuţi de nimeni, lşi jucă marea carte.. O apucă în braţe şi o sărută pe g wră. Împotrivirea ei, datorată mai mult surprinderii decât pudoarei ofensate, nu dură mult. Robert îi aştepta cu teamă rea<;ţia. Dacă va face scandal, totul era pierdut. . Spre satisfacţia sa, Sandra nu numai că nu îşi prelungi împotrivirea, dar după câteva clipe de lupţă lăuntrică răspunse la sărutările lut. 1 se smulse apoi din braţe şi dispăru în camer& .eL Era ·şi timpul. La capătul coridoru!ui apăruse Sarah .. În seara acee.a, S<;tnllra. nu. coborî la masă, pretextând o uşoara indispoziţie .. A doua· zi,. însă, .se prezentă la micul dejun. Dragoste~ nu are, nevoie de şcoli !nalte spre a se. desăvârşi..·. Privirile. $andrei,. ctiiptii! gesturi_le .ei, reflectau iubirea .... Dar. această. chemar8 er<.i nurna' pentru Robert. Faţă de Sarah şi tată! ei se campc•·ta cu aceeaşi. rezervă. Din nefericire, Sarai'\ se ţinea scai. de. Robert. i\lu le îngăduia nici l.ln moment de singurătate. Instinctul ei de femeie îi vestea primejdia? Sandra se folosea de tot felul de şiretlicuri spre a strecura lui Robert o privire încărcată de dragoste, o bezea timidă, ori o fluturare de mână. Pe măsură ce se apropia data nu-nţii, . Sarah ·devenea tot mai nervoasă, mai bănuitoare. E.ra · geloasă, dar n!'l-şi putea preciza . bănuielile. Simţea in aer o ameninţare surdă, care o în
aşa
inspăimâ_nta.
În ziua când. contele dădu la scris enunţurile de nuntă,· Sarah .suferi cea mai cumplită deziluzie. De mai multă vreme, observase. că Sandra se cul.ca foarte târziu. Camerele lor erau alăturate. Pe sub uşă se ştrecura seară de seară o dungă de lumină, care . nu dispărea decât cjupă miezul nopţii. Sarah era intrigată: Ce se•intâmpla cu Sandra? De la o vreme,
OI NASTI A SiJNDERlAND IB._..E:cA_-U:_::C::::L:.:Ac:.:IR.:__ __
121
aceasta se. schimbase. !=ra mai· palidă, mai distrată, mai gânditoare. ,j..a !ntr:ebările când directe, ~ând me_şteşuglte ale !lurorei ei, Sa~dra răspundea evaziv, În sear_a -aceea, Sarah hotărâse să_ tacă invest!gatli mB.i a dând) spre a dezlega_ enigma Sandre'L V o! a să o ajute cu slqturi!e, cu experienţa eL Noaptea,_ dup,ă ce_ Sandra ~e-închtse în ::am era ei, Sa:ah se· uită prin gau-ra _chni;, sper_ând să ·_dt::_scopere firul misterutvL Îşf Văz:l! sora scr:il}d scrisoare după scd~oare. Nemu-lţumită de conţinutul tor, !\:: runea rl• .,...a~· ""o !o ..~.:.."" p;,....,ala jU :. tm,-;;"~+e , Peo-'.'""1-' ....... 'r
_.nţo..•.
ternlina ·aproape _de miezul
·;..J.ţ1.\ln,
:1opţii. rstoviţă,-. se.-cu!că.
a.pormind cu greu, . Toată noaptea Sarah o auzi. -trâmân·tar:dq-se în pat. Perp!exZr,· căuta catJza acesteL stărT de spfiito ·· .Sarah obser1ase că. sora er asct:01sese iJifirn'n .- . '" - ·. .. . . . :rHS!"!'a ~ntr~o c2ir~e de_ ae. masa. de.scns. in zor:, cand . . S"cr:dra adormi adân-G • .Sar:;:;7t se streCută îr·. carnera p::·-\ ··a"e· · L.''l --.~;,... pa,: ..;.~ a~ce~loi'"' __ ....,~'-" a__ ....y1; <::k·"-''->d .;:, .. CAfiSo~-p~ "}\.· t-Ii .... ~ ...,.~-!1.·:1. .
.
··~
.
rând
"Scumpul meu Robert, Te . ilJbesc, te iubesc, te iubesct Aş fi in stare sa ţi-o repet -de -_zece mfi, de _o_ sută de mii -.de ori. Te iUbeScl Aceste două cuvînt9 re-flectă J.liaţa, năzuinţele, idealurile mele... · -Te iubesc! Nu mai pot trăi fă-ră tine. Când mă gând~sc că -te veî însura cu Sarah. 1mi vine să muşc per'1ele. Mă sugrumă dispocrarea. Trebuie să ii' numai al meu, Robert. Sărutările taia îmi ard şi acum buze•;, Te iubesc! Te iube.scJ Te . iubesc! _ Ţrebuie Să. rămânem v~şnic Jmpr.eună. Găseşte tu soluţia. Tu m-ai învăţat să te iubesc. Tot tu, trebuie . să-mi redai linistea . •
· 122
VINT! LA CORBUL
.c_::::_ _ _ · · · · - · - - - - · · · · - ·
··. Te iubesc, Robert. Te iubesc! Fiecărei stele de pe cer i-arn mărturisit iUbirea ce-ţi· port. Şi fiecare stea îmi clîpeştei n1ă'ihcurajează, ·îrni spune că 9i tu mă iubeşti... · Scumpul meu ·Robert< · ·Te iubesc! Am repetat vorbeltLacestea de atâtea ori, încât mă tem să nu te plictisesc. · Te iubesc, Robert! · .A ta, Sandra." Fiecare cuvânf era o lovitură· de pumnal pentru Sarah! Sângele i se urcase în cap, vederea i se împăienjenise. Mânia, deznădăjdea, ura, o strangula:u. Înnebunită, strânse scrisoarea în pumn. Foşnetul o trezi pe Sandra din somn. Cele două surori se priviră în ocht O singură clipă. O ·clipă in· care şi· u'na şi cealalta îşi spuseră tot ce aveau să-şi spuna.. . .. . . . -•.. "'- Am să arăt scrisoarea tatei, şuieră Sarah, cutremurată ·de•furie. Vom. vedea .qe o să zică; Şi eu te iubeam! ... Aveam încredere Tn tirfe!. .. M-ai trădat! ... ·. Fără să mai aştepte vreun răspuns, părăsi în fugă încăperea.
San<;lra' sări din pat. Până să-şi pună halatul de noapte; !;larah dispăru pe coridor. Cu ochii scăpărând de mânie, Sandra se apropie de fereastră . .Buza soareluL :aşternuse o pată roşie pe cerul de • un albastru. viu, ca cerneala de China. - Puţin îmi pasă dacă află tata, rost! Sandra cu ·dârzenie. Puţin .imi pasă. Dacă nu-l iau pe Robert, mă omor. Acelaşi
lucru îl mărturisi şi tatălui eL Cu o linişte de care nu se crezuse capabilă, dar care-i exterioriza · îndârjirea; îşi repetă ameninţarea.
DINASTIA SUNDERlAc::!l!c::O=-=B-=EAc.cU.::..C.::..LA=-:::Ic.:R_ _ _ _ _...:.12=3 Montorgueil .o privea nedumerit. Toate se. întâmplaseră·atât de repede, de surprinzător, încât nu ştia cum să reacţioneze. · · omor,- rosti Sandra. - Da, da, sunt hotărâtă să mă Nu c:oncep ·să. rămân fără Rnbert;. .Dacă îl obligi să se . însoare cu .Sarah, mă omor. - Joacă teatru, rânji Sarah; Joacă teatru. A citit prea multe romarre, Acum vrea. să 'le trăiască. Nu se omoarii." Garanlez eu că· nu ·se omoară. Deodată izbucni în piAns. LacrirrHle i se prelingeau pe obraji, de-a lunguFnasului coroiat, scurgându-i-se apoi în gură, ori pe bărbie. · · ~ îmi fură fericirim ... se jelui ea, izbindu-se cu pumnii in cap. N-o lăsa, tată, să· mi fure· fericirea ... N-o lăsa! · Robert este al meu! · Montorgueil incercă ·,'să lciosească argumente · blânde, convingătoare: !şi dădea seama că fetele lui. fuseseră târâte in vâr:ţejul ,unei crize care îl depăşea. · O frică surdă~ ii tăia ·parcă picioarele . .. ~.Trebuie. să fii înfeiegătoare,, Saf)dra:.,. Robert . este:logodit.cu Sarah• .Eaptul e de notorietate, publică. · · . -. Mi"e . . . indiferent·· - . .... - -- .. Montorgueil. era perplelc Ii era milă de • Sarah .. Toată. viaţa .îi fusese milă de .ea, Slutenia o ·'lăsa dezarmată în faţa unei lumi pentru care infăţişarea exterioară era aproape unicul. criteriu: de. apreciere. . --· . Pef],tru acest motiv hotărâse ca Sara.h .să se mărite cea·. dintăi Dacă accepta ultimatumul Sandrei, o distrugea pe Sarah. Din nenorocire. ş' logodnicul , împărtăşea sentimentele SandreL Din scrisoarea ei se desprindea limpede acest adevăr. În sinea ru•, Montorguei!. blestemă şi pe Henry Sunderland şi pe Robert şi . pe .tatăl său. De când oamenii, aceştia intraseră în. viaţa lui, t.oale. ii ·mergeau pe dos. Cu excepţia banilor care curgeau gâriă. Dar bani avea şi '
•
<
'
•
•
. ; ·.. Vl~"fllĂ ... .CORBUL ...
124 ~--~·
---~···
.
.5\L Ce;i m.:;;.i. trebuise .combim:tţia cu Richard Sunderland?c. ·· .... ···· ...· , --:prag? S?lndra,_ trţ:bJde _să j;.:rct:~-9!-: ia_~_rec_Et~ în ,tq~ ',
"'
,_>
~-
·---
,_. ,'
,<:nta aceast.<\ sun1. îl1g\'i,cluite;. ~c~,J;ză amarnic Sarah. Pentru Gă ţi-ai pus Tn gând să mH fl!~L,., · • · . .Se si11Jţea atât .de negorcocîtit! \(;e era. ea de. vină daE:ă Dumnezeu o lăsase Nu. meraea cu - --- . -urâtă? -- . .... inconştlenţa. până· <;~colo . în;;ât .·să se .creadă. fru-~
rnoas~.-
Dar ave~lc;sufiet -bun_ ş_i se ş_imţea capabilă a-şl
îngriji şi preţui soţuL Visa să Tşi Jnchegf' o familie. 1
1\e;·ume:zeau'ochii de, duioşie când vedea copii.· Pe l=lob~rtJtrotiea: ';;>i san'dra voia .să-i distru~ă viaţa, s2. o condamne ia, o singuratate veşhică. Q dlită Sandra măritată,· soarta 'ei va .fi p(,;cetluită. Va· mtirf fată bă Irână:. Supărăcioasă, înăchtă. ţătroasă, îŞi va tarî zilele, amiirândtHSe Pt' sine şî pe alţii: . .. . . . .Arunca "rivi disperate tatălpl ei Acesta se uita drezorienfat .când la ea:, când ra Sandra Cumplită în-
cu?-oătUfă:.-: -~1onţorgueo-- nU fndrăznea s~Lfac?- uz- dS ~•J+o•tt"•"a· '"a· ·ca· ar fi ·~el._ 1 • _........... - ·sa - __}-' -·terna· .: Isi ; ' - ·"i'>d<><> ...... ".,,..... se"'ma· """ • df!mic, Şantajul cu sinuciderea 'îl dezarmase: Era poate·--o:- ·simplă_ an1eninţa·re: Dar dacă Santka JŞt~JU-· nea ameninÎarea. în practică? Bunica. ei se otrăvise din dragOste;- pentru -un ,ofi{er din gard·a rega!ăi !J.: <~~
1
'
;.;._.
cumsecade,- prea'-- curnsecade chiar. ş1 patru copii nevârstnici. Preceden1ui era primejdios. sând -un
soţ
Nu se .cădea nicLsă cedeze fără luptă. Ştia că Sanih era .coh_dan1ncdă.- Urâţen·ia d ·târa _h:~ fulid -Ca o piatr5 a:g<'j.ţată de gâtuL.unui sinucigaş,.
DINASTIASUNDERlAND BEAUCtAIR ·
125
------------------~---
· Era •fori·os pe Robert fiindcă nu-r mărturisise de la început preferinţele salifpentru Sandra, scutindu-i pe toţi de aceste com~llicaţH. în acel caz, el, Monforgueil;''iwfî iriliocat·principiile ·sale, şi I-ar li obligat· să-şi respeCte • angajamentul luat faţă de Sarah:.. Era însă greu de nilzistiî'fatăculul conjugat ai Sand.r.ei. şi a lui Robert Montorgueil se socotise până · att.lrici un tiran al familiei sale. Tocmai ·În aceste momente crilda!e ·constata' că nu· era Tn suire a-s1 impune voinţa. · · •· •' Să-1 izgonească pe Robert? Ce rost avea! Sarah ar rămâneHot nemăritată. S;mdra ar săvărşi poate, un. act de nebunie, iar relaţiile sale cu Richard Sunderland s-ar compromite. De formă ridică o serie de obiecţii. respinse sistematic de Sandra.. Avu o . explicaţie furtunoasă cu. Robert, care-I ascultă .Pocăit, dec!arând.la, stârşit că ioim,a i!Ji era dŞ.rl]ită ..S<3_f1drei Montorgweil Incerci\ .zac!arntc.,.~.ă consoiE)ze pe Sarah. Aceasta .se.TilciJie .C!im!>ra !i\câl'ld ,apoi să..ră sy'~e castelul de vafete Şi !i!esteme, , , •.. · · · .·.·. · · In · cele ·din · ur.mă,, ~contele; S€1. 1hclină 1n faţa if!evitabl)uluî. Spre a· da q palidă satisfacţie fiicei sale mai nîar{ declară raspicat Sandrei şi lui Robert că nunta va fi oficiată în cea mai strictă intimitate, ca ln timp de mare doiiu Pentru Serah cb.mpensaţia era îluzorie. •· La 1 iulie ceremonia religioasă avu loc in biserica din Marshfieli:J, ·localitate situată ia vreo zece mile de Cardifl. Nu asistară decât contele de Montorgueil şi ·Richard Sunderland. · Îndată· după nuntă, tânăra pereche însoţi pe Richard la Lo:1dra. Călătoria de nuntă, uima să se fac;î pe COr]tinent Montorgueil îşi zicea că in lipsa Sandrei, Sarah se va consola· mai usor. . . . . . ' . La 5 iulie, Richard, însoţit de fiii săi şi de nurorile sale, se îmbarcară pe ,.Empress of ţ:hina". :Jupă un
In
ei,
126 ~··-----
-·--·-·
VINTILĂ
CORBUl
ocol până la· Copenhaga, unde discută amănuntele unui imorumut de două sute de mii de livre destinat Danemarcei, puse piciorul pe. părnântul Franţei, la Dieppe, în dimineaţa zilei de ·:3 august. La . 7 august şosi la Paris.,. ·
•
'
Capitolul
Ş
'
douăzeci şi '!IUUI
'
. '
i Sandra şi Margaret păşeau pentru prima dată în· capitala Franţei. Contele de Montorgueil ar li avut .posibilitatea materială să-şi plimbe fetele pe · continent. Dar în 17~3, când izbucnise războiul între Anglia şi Franţa, Sandra nu avea decât opt ani. La această vârstă fetiţele stau la' adăpostul fustelor guvernantei, . r:lU călătoresc peste tări şi măn De atunci, războiul. îi impiedicase să viziteze alte oraşe · decât oraşele englezeşti, să admire alte privelişti, decât priveliştile patriei. Margaret nu ieşise . niciodată din Cardiff, cu excepţia <;lrumurilor până la uzina situată dincolo de periferiile orăşelului. .Un unchi pescar o piimbase de câteva ori cu barca pe mare. Oar excursii le acelea minunate nu · duraseră niciodată mat mul: de două-trei ceasuri. Pe atunci, pescarii munceau. dm ,greu douăzeci de ore din douăzeci şi patru. Rareori aveau timp să petreacă o·zi întreagă in sânul famiiiei Şi ·pentru Sandra şi pentru Margareta călătoria aceasta reprezenta o mare şi romanţioasă aventură. Căsătoril1du-se cu Henry. si cu Robert, cetăţeni ai unui stat neutru, dobândeau dreptul de a circula pe
128 VINTILĂ CORBUL ~--------------------~
contine! fără restricţii. Bineinţeles, această formulă .ideală nu era respectată intotdeauna de autorităţile .competente. În acea epocă eroică, in care evenimentele de căpetenie erau bătăliile; şi muzica cea mai comună .:.... · zăngănitul armelor, cetăţenii neutri nu erau la ~adăpost d'e ·şicane. Nu-l încunoştiinţase o dată. Talleyrand pe Richard că FoucM, ministrul poliţiei imperiale il bănuia de spionaj? Un mare număr de agenţi îl urmăriseră zi de zi. Desele sale deplasări pe continent, în Statele Unite şi mai ales în A.r1glla, dădeau ti'resc de bănuit. Talleyrand avusese mult de lucru până il convinsese pe Fouche că Richard era om de afaceri şi că nu~l · preocupau decât propriile sale interese. Era prea egoist ca să facă spionaj din' patriotism sau simpatie :·pentru anumite state ş'i prea bogat spre a îndeplini ··asemenea misiuni ii'l schimbul oahilor. Mal târziu; Monsieur Fouche realizase beneficii · sefîoase de pe urma ·unor speculatiHericite mijiOCite · d!î Richard:Din·z:iuă in care ministrul se integrase in ~• .clfEintela gh3s sttpendiată a .Jui Richard Sunderland, ·· poliţia• irnperial&'incetase•a se mar interesa de acesta, altfel decât cu respect şi simpatie);Atitudinea şefului suprem se reflecta. in comp·ortarea subalternilor... Ca de obicei, prim il vizită a lui·. Richard după .sosirea sa' la Paris fu dedicată.ministrulul afacefiibf · străine. Monsieur Charles de TalleyrandcRedgord se afla in culmea gloriei. ·.Împăratul îi atribuise principatul suveran de BenevenL Richard, informat de această înaltă cinstire, i · se adresă curtenitor, folosind titulatura de alteţă. - Monsieur de Beauclair, zise ministrul zâmbind, Vă rog să-mi ziceţi Monsieur de Talleyrand, aşa cum obişnuiaţi mai înainte. Sunt mai puţin decât o alteţă, sau ... poâte 'mai mul.t .- . · Vorbe sibiline ce dezvăluiau· totusi unele trăsături. . ' ascunse ale caracterului său. .
- Şi acum, dragul meu Monsieur de Beauclair, vă _tcg să-mi ?mpărtEişiţi şi: mie tmpresii!e ct.x!ese ir: -_,--cufsul tJltîm-ei_ dumrieavoa_stră oălătorH Tn Anglia. Despre ce se vorbeşte mai mult 0 ·-:- :oe_spre _funera-:r--Hre naţionale are- artilraJU-!td >Nelson şi despre moartea lui William Pitt. · ;>,ng!ia a ~.ctltremurată. de emotie şi durere. Mai ·ales că (:iispa~iţia acestor băr'bEiţi eminenţi e legată de două /evenimente: TrafalgaL şi Auster!itz. . ='Trafalgar, cea ma:i str'alucită victo.rie navală a: Angliei, Austerlitz, magnifica revanşă a lui Napoleor1, - D.ezastrul de la. P.usterlitz.. a avui .pentru englezi o adâncă semnificaţî<>. Falimentul unei' fJ'Olitici. -- Ştiu. Falimentul politicii dl'l mână forte a lui .Pitt şi a partizanilor săi, zise Talieyrand. · - Cea mai mare parte din membrii actualullll cabinet sunt an.imaţi de intenţii pacifice, spuse ,':Richard, spre >! sonda terenul. Mr. Fox, cu care am stat deunăzi de vorbă, mi-a declarat că primul ,obiectiv. al politicii sale externe este inc.heierea păcii cu .Fr,anţa . .·· - Fox a fost intotcteatma partizanul unei atitudini 'prietenoase faţă de ţara noastră, .recunoscu ministru~Richard ardea de nerăbdare să aHa si 'inter.ţiile lui '. ;:Napoleon. Era însă nediplomat:c să. pună o întrebare ·;,directă ministrului, ori siH ,sugereze soluţiL ·. . Acum. câteva zile. a sosit 1
VINTILA C9A.BUl
-~··~·-···-···
-·Vă
rog să n\l interpretati greŞit prezenţa mea aîci, zise .er cu grabi.\. Nu •sunt un emisar al •· minist~r.ului Afacerilor Str.ăîne al Angliei. Peşi, vă mărturisesc; aceasţă sarcina nu rr\i-ar fi displăcut .Admit că suntoarecum filifiat în secretiile zeilor şi că încheierea o.nui tratat de pace între Anglia şi Franţa, mi-ar . s.ervi pen}w .·moment in\;;lresele. Interese, .M(JnsifJ.ur ~(,.·· Taii~:JYrand, care .sur\! iri parte. şi .ale .
m·a
o:rn
131
- Extremal.e se ating, Monsieur de Beauclair. E greu de definit graniţă di01tre geniu ş.i nebunie. Talieyrand işi examină distrat manşeteie de dan+e!ă. Napolaon, continuă .el. gonaşte ventre-iHerre, pe un drum care duce !a. dezastru. Uită că o singură ţară n1j se ·poate război la infinit cu !umea întreagă. r~!la' ·devreme sau mai târzi~1, dusrna·n~i :J vor r3.ptJrte. Richard ~ş! muşcă d;:::zami!git buzele_ · -- I!Y'q)ăratu! dumneav-'J::!S:tră:! fv1ansteur d-e ''ll""'\-'varH ,' ;:::ty·lc" t.r.:;;:;t-r}l ~o"'r.+cdi!,c, T,t~_ ;.!U, 'r';n. > '', '-"''-""-'V' ~"~""'-''"•,'o•''-'• r:~-.---.bt---~~ "'~ --,..:- .. · ·'·'nr~.ru, ra_e 1araş1. ><;;;iy<
'>-/<.1
~ iD;ţeieg.
Q'
foioseşte înt;_ita -dumneavoastr?_ pozfţie. d<1.că 1r:tpăratu~ vă _reddce fa
La
ce
va-
slmp!u! ro! de scrib af dec:zmo" -3&,te?. . - Chiar ş_i în această pos-tură vă J:tct fi de fclos. 'l·""n""t·eur de w~20.... $Ll-'-'-""" ·"'i ~ '1 r'• SU'"so k'·yr~ ~d • 1;#_1-f'~i.<::: .• . '"""" l'al ---,,.,. ,;'1-~ . . - ·:_:.•·\/ u6 r~g '~t~r~•·ot~tJ· ·~e'e ''-""' sii a nu· 1 • ln -...1 ;-"': ._. a; ,gr~~;r __ '<J''?'" C"V'"tblf> ""'-". <~ r 1 , zise Richard. Iritarea n fi:icuse să \~crbaască mat mutţ decât trebuia. Am vrut .să sp~n; că. e_ u inconştienţă să refuzi a te servi de tafente!e excepţiotta!e -ale u:·;;,.d dipJoMat pe care prov~dt?nta ti i-a scos fn caie. -- V-arl1 înţeles .. Monsleur de_ Beauc!aiL Şi pent; u a va dovedi că nu m-:a Supă,rat co.rnparaţia dumneavoastră - în parte adevărată ....:... voi face tot • posibilui să prelungesc tratativel<:'1 cu emisarul .~nglez. Voi incerca să-i dau iluzia că preliminariile păcii ar pute'! fi în ct.mînd semnate. Sper că în telul acesta plaştrH diJmneavoastră ... Tal!e"ynmd îşi lăsă fraza neterminafă. R[chard se <;;• •-
·.înclină.·.···
nemărgmitii. recunoştinta mea pentru serviciile pe care le-aţi adus în atâtea rânduri casei Sunderland~Beauc!alr. Vă· asigur că prietenia ce-mi
-
Este
. •• arătaţi nu· va fi răsplătită. cu ingratitudine. Şi vfJ. mai • rog să credeţi că dacă voi fi pus vreodată în situatia
\IINTILA CORBUL
de a alege intre Împărat -şi Charles de Talleyrand, voi .miza cu toată inima pe .ultimul. ·La aluziile tine ale ministrului, replicase cu un angajament solemn şi fără echivoc. Talleyrand răspunse cu diplomatică pruder\ţa: -- _SjJer că situajia de care aţi vorbit, nu se va IVI niciodată. Totuşi, nu p,ot decât să vă exprim, ·ra .r.ândul meu, recunoştinţa pentru prietenia şi devotamentlil .dumneavoastră. Ri<;:hard şi Talleyrandse despărjiră în ceirnai biJili termeni. Identitatea intereselor lor era cea mai sigură· , chezaşie a unui sprijin reciproc. Între Charles de. Talleyrand-Perigord, prinţ de Benevent, om politic de esenţă superioară şi Richard Sunderiand, marchiz de Beauclair, financiar de mare supnlfaţă, se încheiase o alianţă destinată să zguduie din temelii Imperiul napoleonian. Un nou personaj avea să întregească acest straniu triumvirat: Joseph Fouche, duce de Otranta, ·ministru al Poliţiei Imperiale, fost conventional, fost regicid, astăzi aliat al unui prlnţ: fost 1na:Jt e.cleziarh şi al unui marchiz, reprezentant al marelui capital intermlţional:. '
.
In concepţia, lui Richard, resentimentele sale împotriva politicii napoleoniene erau justificate . . - Omul acesta mă împiedică să duc la bun sfârşit una dintre cele mai formidabile afaceri ale vieţi( mele: exploatarea colonii lor spar;io!e din cele două Am·erici, explică el Jntr-o zi lui..C.haliais, in vreme ce se p!imba Tn lungul şi _in latul .cabinetului de lucru. lţi dai dumneata seama ce posibilităţi uriaşe îmi .oferă această co.n.cesiune7 Abia. am smuls-o lui Godoy şi lur .Carlos al !V-lea. Richard se opri în faţa iui Challais. Stătea ţeapăn, cu mâ.inile .la spate, cu picioarele depărtate, înfipte parcă în .parchet.
DINASTIA SUNOERlANO BEAUClAIR
13:'1
·-------~---··-
- Am reuşit să mă substitui Spaniei, care a pierdut virtualmente din mana controlul asupra tuturor posesiuniJor de dincolo de Atlantic. Coloniile cucerite de Spania cu pr-eţul. uncr -sayr!ficiL uriaşe sunt astăzi la dispoziţia ru::r-L ;1\urul. argintul _şl pretreie ptE>ţio-ase din Not..;a Spanie şi dîn ,;iceJegatul Peruiui, din. Caracas şi Guaternala,. din Chili şi din Rio de la Plata,· nu aşteaptă decât să intre î.n tezaurul · . caseU'?JHJderland. Şj ·tocmai acum, când sunt mai aproape de ţintă ca oricând, Napoleon mă împiedică să-mi desăvârşesc operR Datorită acestui om stupid
care Se
încăpăţânează Să
:or:tinue · războiu!· într ... un
momflnt nepoîriv;!, nu pot scoate ·din CBie ·dau? A mariei nici un sfert _dirr metal ele pretioase care ar fi astăzi !-n stăp-ânJ roa mea, dacă·- m·ările· nr fi- iibers. Chn!rais era !mpresion!!t de feşlre·a -fui -Richard. -!\,__!·J îndră-znea să-:i întrerupă -mot1ologuL .- Să . vin-ă Lafontl' strigă Richard-; care _~ierbna ca 'nc'1ns Sa"'· ··in~ ' ~~o~t• ... . , . 1'~ o . !'oc -na"'pr~snl·c "-',.;;:.,,,._ v,,,,._...._.,,: Un . "~~an Secretarii se puseră 'In mişcare-. :-Lafor.t nu era :n birour său. U:1 uşier Spuse că ~~v1onsieur La~ont nu părăsise banca. · Pe culoare, secretari! a!e;-gau aternţt_. -- tv1onsieur Lafcnt! - lvlcrJsww lafoht e chemat la Moni;fcur Richard Surideda:ridt ·_-- A10l;sietir Lafont să se prezinte de. îndritt'r la 'cabinet! -- Jules -Lafoht- _de·Jenlse un eJement indîspe-nsa.b!:_ a! m-ecanism Urui de pret1zie pe care-I reprezifttă- casa Sund.erland. · Cin ziua înscăuni:irii_ -sale ·in fr'..mtea serviciului de · f '" L af ont' r,acuse rn:nunL · · S-ar f'1 z~s · ca· •!ŞI· lf1.orma}n, descoperise adevărata vocaţie. Cheltuise bâni rr1:;lţi, dar rezirllatele obţinute tuseseră ::Jeasupra aşteptărilor, Lafont incepuse prin a organiza o reţea de porumbei călători, care t;·ansportau într-un timp ~--
~·-
134 surprinzător
VINTilĂ
COI'llllUl
de scurt· mesaje citrate de la un. capăt la c.elălalt al Europei. Cu răbdare şi măiestrie; îşi recruta.se o armată de agenţi răspândiţi prin capitalele şi marii.e centre industriale ale vechiului continent, care nu aveau al! ro! decât să culeagil intormaţii plătite după un tarif generos calculat. Interesaţi i se intreceau să transmită la centru cele mai importante şi tainice ştiri. Printre agenţii acoperiţi ai lui Lafont se numărau oameni de .rând .şi diplomaţi de carieră, soldaţi şi actriţe, eCieziastici şi lăutari, curteni şi spioni. Mai ales spioni. Organizaţia creată de el era de mare lo!os lui Richard.· Graţie ·ei, acesta· putea urmări nu numai . ' manevrele tai ni ce ale personajelor politice interesante pentru evoluţia. casei Sunderland, dar şi activitatea salaîi:rţilor rnai mărunţi sau mai suspuşi ai casei sale, aveR de asemenea posibilitatea să contro!eze ştirile publicate în presă şi mal presus de orice, să 'ntre cel dintâi in .posesia informaţiilor secrete· de mare importanţă, indispensabile speculaţiilor sale de bursiL ·Ajutorul lui Lalont era preţios şi în alte privinţe. Agenţii săi depistaseră câţiva agitatori care încerca.seră să organize_z_e munc'itorimea din Uz;ne!e de armament şi să o mobilizeze împotriva abuzurilor conducerii. După înlăturarea acestor elemente din fabrici, lucrătorii, lipsiţi de conducătorii lor fireşti, fuseseră ceduşi la tăcere şi la neputinţă. Secretarii !ui R.ichard găsiră în sfârşit pe Jules · Lafont în. tezaurul băncii Verifica mijloacele de securitate puse de curând în funcţie. Îndată. ce Lafont sosi în .biroul lui Richard, acesta ii porunci, fără nici o introducere: - Vreau să aflu neîntârziat stadiul discuţiilor purtate· între lprdul Yarmouth şi MonsUwr de Talleyrand. Suntsperanţe.să se. ajungă la o înţelegere între Anglia şi Franţa? Această înţelegere este dorită sincer? Monsieur de Talie rand s une adevărul când
. DINASTIA SUND~ER_LA~N~D~B_EA~UCL~·A..:.:!R.:__~·-----'-13:;_;;_5 declară că vrea să. ajungă la un acord cu Anglia? Lafont, nu-ţi netezi punctele pe carnet? întrebă iritat
'
Richard. ···-· Prefer să. le mernorez, Monsieur. Un carnet se .poate pierde .. - Bine. Cum vrei. Dar săcmi răspunzi la. toate . întrebărJie . .- Doriţi, Monsieur, să fiţi informat şi asupra tratative.lor. cjiplomatice purtate în prezent între ' Austria Prusia si Rusia? ~ - Pentru .rnornent nu mă interese.ază. in Europa· · oamenii n-au decât să se .bălăcească in sânge l1ân!'Ua genunchL- -R:ăzbotul purtat _pe continent t">U-mi stfnahefeste-oiHrHuile. Pe tni·ne mă inte-resea-ză .., ' ' închei.erea păcii intre Franta şi Anglia. pe mări. vreau să am· mâini.l.e libera. M-ai inţeles? - Prea bine. Monsfeur se 1nciină Laront respectuos. În patruzeci ş} opt de ore imi voi permite • · să vă spun primele.. informaţii. · Richard zâmbL Eficienţa cal mă a: !u! Lafont îl încânta. Ce zici, Chailais, de tânărui acesta? întrebă ei după. plecarea !ui Lafon1. Element excepţional, ,v/onsieur. - Fouch€ ar fi fericit să-I aibă in serv1ciui său. Chailais prefiră intre degete !anţul de aur ·ai · lornionLi!uL - 1\1-ar • fi exclus ca mctnsieur Latent să-I ; servească şi . ;Je Fouchel '
l
'
'
''
- '
"
...
Richard urmară zile de. frământare. · . Rapoartţ!le primite din partea lui Adrie.h ele Beaulieu, • noul ş.ef al flotei comerciale .a casei Sunderland, erau alam1ante. În ultimii trei' ani casa pierduse douăzeci ·şi dou.ă .de vase scufundalţl.Ori capturate .de·corsarişi · d.e forţele nava!.e be!igerante. NuFTI ai in Marea •·. Med.iterană, piraţii barb!lteşti capturaseră cinci vas_e. Pe.ntru
IIIN'!"II:Ă CORBUL
136
-'=--·---~~-····--··
··--··---
.cu. întreaga lor încărcătută.In 180.5, paşa din Tripoli semnase. un tratat . de pace cu Statele Unite, sub ameninţarea tunuril.or unej escadre americane, care îi bombardaseră oraşele de coastă. Cuminţirea paşei fusese temporară. Îndata. ce escadra părăsise lvf.editerana,. piraţii ţtipolitani işi reluaseră isprăvile. în Marea Caraibilof. de-a ·lungul coastelor· l\llexîcului şi Horidei, nav.ele înarmate ale casei S(lilderiand avuse$eră dt! lUptat cu pirqţii lui Jean !)tffite, care işi stal:)i}ise .cartierUl .general ·în. "Grand lsle dirr golful .Barataria. · Două nave. încarţa!e cu aur, parăsîseră Uma în ziua de 12 aprilie 1806. De atunci, nu se mai auzise nirnic despre ele. Le scufundase. furtuna în zona Capului· Horn? Eşuaseră pe stănci ori pe vreun banc de nisip? Căzuseră in mâinile piraţîlor? Paguba era uriaşă. . R.ichard nici nu se gândise a•l invinui pe Beaulieu p'entru aceste insuccese' repetate. Mai ales că Adrien nu-! raportase numai dezastre. În ultimul an rt;Juşise să ..transporte în Sf
137
O!NASTIA SUNDERLANO BEAUClAIR
Franţei. Dar acesta nu era decât. un inceput În ciuda stŞ.ruinţelor s.ale, Richard nu izbutise să. primească decât treizeci de milioane di!J. cele două sute datorate de statul lranc(OZ. Pentru a obţine acest rezultat, interveniseră şi Talleyrand şi .1-oucM. Alte două rnesaje neplăcute sosiră la scurt intEJrval de la Londra. Lester Woodward, directorul adjunct al BănCii Anglo-Americane, îi anunţă moartea subita .â lui Wil!lam McFee, la. masa de lucru. Richard simţi o vagă remuşcare~ Grăbise poate, sf;!lrşitul lui McFee, folosindu-! până in ultimul moment Posomorât, aruncă misiva pe masă. - N-am timp să mă amuz, vMând morţii, rosti el, M.cFee a murit. Să-i. tie ţărâna · uşoară. Avea totuşi de gând siH construiască un monument funerar de marmura neagră. l\1ăreţ, sumbru, Cl' un epitaf scris cu litere aurite. Lester Woodward va prelua provizoriu conducerea băncii. A doua scrisoare .era semnata de Georrrey \clomcastle. lnt•·un laconic preambul, Horncastle îşi exprima indignarea .faţă de purtarea lui Charles Sunderland. ·
"Regret că t.rcbuie să-ţi adu_C !a cunoştinţă o nouă ispravă a fiului dumitale.'
Ce
năzbâtie
a· mai increţind sprâncene!e.
făcut?
se
întrebă
Richard,
"Acum câteva zile, la Oxford, Charles a snopit în · bătaie pe lectorul său LesUe Pierson, fiindcă acesta îi reproşase starea ,sa de sbnetate. Nemulţumit cu această răzbunare. meschină, Charles i-a mai lras şi boneta pe ochi, până i-a spart-o ln fund. Apoi i-a dat brânci într-un bazin cu apă. Fapta s-a petrecut ln faţa mai multor .studenţi, profund scan·dalizaţi."
··-'"138:z:._.-----""-~------'"'"'II:_:I:_:N_:_T:;:ILĂ_C_ORBUL . •
.~ De: ce.· n-au intervenit in ajutorul lectorului, dacă
scandalizaţi? îşi
erau atât de
zise Richard,
.,;Charles •a fost E)liminat definitiv din toate uni.versităţile britanice." · Rich
;· :'· -
\
'
< -
"
·>·:··.- - _, datorită,
--
- -
>-, -
.. ·,;Numai in:tervenfiei. lui .Queensberry, Lesne Pierso~J a reliunţar's}hl cheme ·pe Charles îi1 judecată. Daca această ispravă .ar fl fost .izolată.• s~ar fi trecut cu ve!lerea. f';lăzdrăvăniile fiului dumitale au depăşit orice .limifă .• In tinereţe, n-am fost nici .eu stâlp de biserică.... '' - Bin.e că recunoşti, rŢJOrmăi Richard. Te mustră Conştiinţa. Acum treizeci de ani, ai ucis un om la. beţie. Ai. scăpat: cu faţa curată fiindcă ţi-a sărit în ajutor întreg almanahul nobllimii' britanice. - . -. . . .,,Ştiu să .acord circumstanţe atenuante unui copilandru . care face ştrengăriL La Charles, însă, . turbulenţa a .căpătat un caracter bolnăvicios .. Nu trece zi fără să nu. facă o boroboaţă. Folget e disperat. Cu toata prietenia pe. care ţico port, renunţ să mă ·mai ocup de băiat .. ?âr;Jă şi Oueensberry e consternat .. S.o.C:otesc· că numai prezenţa dumitalli l~ar mai putea struni. Dacă şi acest remediu V{:!\:fa greş, previziunile S!Jnt .foarte sumbre." ;Ricl:laxd prinse· imediat sensul. acestei aluzii străve;;:ii. ·Şi·· Horncastle se îndoi
DINASTIA S!JNDE!U.AND BEAUC!..Aii'l
--~---
pens1onarele şi stâlcise în şi pe acoliţii eL · Altădată, trăsese cu pistoh!i in ogJinzHe unu1 mare :"estaurant din Haymarket. Unnot de aceeaşi bafldă de t:.H·hulenţi incorijib.Hi, dăduse 0ăvaAă în cul-\se!e teatrului -Sadlerls V'/eHs, în seara unei premiere şi răpise pe actr;ţ.a care deţtnea rolul -titular, spre a da ocazie ,unei ste!~ţc dfn trupă să o Îtîlocuiasc~. i_:J}l:.:pâtWe _acestea-. şi multe. a!tel~. Yf costa_u p_e Richard şi bani şi nervi. indiferenta mar.Hestată faţă- de cOpH săi î:"' u!t;m_H anî îşi dădea roade-!e._ Le lăsase mulţi- bani pe _ mână, socotind că astfel ro:wlvase problema educaţiei. Charles :ra un dezechilibrat. Hemy, in ciuda aparente! sa~e supuneri şi · thnfdltăţt, se Tnsurase impotr!va~ ·v:oinţe! -paterna, cu O-- fată de condiţie socială inferioa:ă. Robert, diplomatul tami!iei, părda csv-a ·ma! reuşit. Se 1napo!ase -de 1a tvtadr~d 1r1cărcat cu tltl.uri şi· deCoraţii. Nu fusese însă !n stare să deloacc ·urzea! a planurilor !u: Ouvra,rd. co.re împinsese n~r nu_mai · SpanL1, dar ş1 casa Sunderfand-Beauciair la r >arginea prăpastiei. Frands-Andrew; cop!!ut Andreei ;,;:ra inteligent, di,U" pe o. sensibilitate exagerată. Despre Geraid, . care împlinise şapte ani-, RiChard e~a i:lfonnat numai din rapoartele guvemantei. · Ava!ahşa de ştiri rele cree l~i RIChard o stBre dep-roastă- C:isp_oz!ţie, de pe urma căreia aveau să svf~re toti cer din jurul s·ău. L~ :Cină se cuft.H;:da 1rtr-o t'ăcere· ·resp.ectată cu sfir:ten"Je de .cEri de faţă. Serviciqe se_ pe_:indau int_;"_-c !!nişte pe ~care nu o tulbura decât zgomotul tacâmurilor mânui!e .cu mare grijă, .ori .sunetul cristalin al vreunui pahar, atîns din greşeală de buza carafei. Richard stătea in capul mesei. Solemn, taciturn, se 1 . ·~ ~. ,. numeroase,e ' 1 •·1 prezen,~ • te servea eate pu ţ'!fi ~n1 .~eu, de majordom. localui, pusese pe bătăi ·pe patroană
fugă
i:l9
140
~
VINTILĂ CORBUl~
..--····-·--
··---··--~~· --~.::.:.:cc.:..:.::
În dreapta lui se aflau · Margaret şi Henry, în stânga Sandra. şi Robert Pentru Margaret, cina era un .supliciu. Tot timpul simţe!> alintite asupra ei prhtirile ironice ori. dispreţuitoare ale socrului, căruia nu-1 scăpa nici una din măruntaie ei greşeli: o bucată de friptură tăiată cu neîndemânare, un pahar dus la buze înainte ca şeful famiHei să~i li ridicat pe a! său, •o' stridi.e despicată cu stângăcie, un fel de mâncare exotic privit·. cu nedumerire.... · .. .. Margaret adoptase un procedeu utîliza:t de mal toţi .acei car<J .nu.. sunt deprin.şi cu ceremonialul caselor mari.. Trăgea cu· ochiul la ceilalţi convivi, spre a le imita gesturile:. · . · · ·' în contrastbuatitudinea de firească eleganţă a · Sandrei, .sfângăciile şi timiditatea ei ieş~au şi mai mult la iveal.ă. Degetele ei bătătorite. de muncă hu reuşeau să capete. albeaţa catifelată . a mâinilor Sandrei, .îri ciud.a îngrijirilof .deosebite. Nu sti a să•si poarte rochiile scumpe. În toaletele de:' gală p'ărea mai ţeapănă dec'ât un manechin de· lemn. Dacă .i s-ar ff fiermis să trăiască în interiorul apartamentulUi ei, numai cu Henry şi cu micul Benjy, ··ar fi fost fericită. Richard. simţea însă o plăcere · perversă s'ă o scoată în lume, să o pună în cele mai umilitoare situaţii.. [)upă înapoierea să de la Londra, găs'ise cu ·cale să frecventeze saloanele aristocraţiei legitiinisle din cartierul Saînt-Germain. · · Titlu!. său .de. nobleţe, legăturile păStrate în timpul Revoluţiei cu reprezentS:ri.ţii · nobilimii c 0 ntrarevoluţio• nare, dar mai ales bdgăţia sa,· îi .deschideau larg· porţile· palatelor. înşiruite de~a lungul străzilor Grenelle-SainhGerrnain, · Bellechasse, · Sain't~ oo·minigue. şi .de la· Planche. Legitimiştii intransigenţi fi purtau încă pică fiindcă întreţinea r-elaţii cordiale cu Talleyrand, hulitul renegat al clasei· lor. Richai'i:J ştiuse lrrsă a câştiga simpatia majorităţii locatarilor din elegantul carti.er, prin ajutoarele··
o
DINASTIA SUNDERi.AND BE,{IUCLAIR
141
băneşti acordate cu calculată generozitate cavalerilor
ordinului Saint-Louis, căzuţi în mizerie. Şi Richard se mândrea cu o decoraţie, ce constituia un simbol al rezistenţei legitimiste ... În această -epocă, Richard primi de !a Ne\t;,' 'tr;)r};: oveste plăcută. Georgina . dăruise lui .Adrian de Beaulieu un ffu, pe n;.;me Raymond. f1,cesta era primul nepot al.lui Richard care nu intraJn familie !je căi deturnate. Vlăstarul lu.i Henry şi copilul pe care H făcuse. Georginei tâllărui Phipps, erau progenituri de contrabandă. · Prin asociaţie de idei, complicatiile familiale îi amintiră şi de fraţii săi; De Aristotle nu mai ş!ta nimic de. aproape patruzeci de ani. Bietul Aristotle se ·pierduse îo săibăticiile vestului îndepărtat. Nici despre Patriei< nv · mai 'ilvea veşti. Ciudat se mai despa·rt dn..:fnurl!e în viaţă. ze_chariach Abercrombie, dG9st p-u~1gaş_ cu diplomă, î! escrocase pe PatriCk-, deposeQându~i de partf9ipar.ea sa fa_ fabrica de pulberi de la. Ten-ytov/n, !ri_cerce·se s·ă-1 dărâme şi pe_ Richard, ·fu:ându-i piaţa Caraibilcr. Dar experienţa costase scurr:p. Negrii haitieni.
n
qapitalurile Investite în Sai;;t-Domingue. -R!c[lard ~se afundă- în totofiL;! di~ faţa· bîroui!J~ ~~:_; înC-arc-at cu hBYtiL care aşteptau să tie _i:ezo!vaţq. Cu ""~rivirlle- oierdt.;t9 în ual, lsl trecea viata h revistă. !"'_ '.., • • EforturJie ILJi /;.1Ses~ră TncunLtn[jte· de succ·ss. Şi nu aju~jse-se încă. !:a capătul dtu_rnuh.._:L , . lşi am·intea ziua în care debarcase ·pentru in:âia dată pe pămiln!ul ;:l.ngliei. Emoţiiie. tinBreţBa, lipsa de experienţă, visurile, idealurile lui .. Călătoria cu diligenţa .de la Portsmouth la Londra, lordul Sheiburne, Benjamin Franklin, apoi anii petrecuţi la
Oxford, Eastleigh, ·Patficia, duce!e de .Queensberry,
VINTILĂ CORBUL
142
care jucase un rol atât de important în viaţa lui, sir James Wythburne, comandorul Jones şi atâţia alţii... O galerie de oameni.. care direct, sau indirect, ii serviseră -lnteresefe, dându-i posibilitatea să urce, treaptă cu treaptă, scara· .succesului.. .• .De foarte mulţi nu mai ştia nimic. li pierduse pe drum. , · _ .Ce se întâmplase cu Randolphe Boyle, asodatul fir_mei" Jones and Boyle, English Steel Company,-.cr
· · "H6tel des Affaires t:trangeres Paris 1 august 1806 Scumpe marchiza,. Sper că veţi răspunde afirmativ invitaţiei .mele. Ar fi de altfel in. interesul. dumneavoastră. Vreau să. vă -· . prezint pe contele ·de Mettemich, ambasadorul · Austriei. Sub aspeCtul unui gentilom avid de petreceri se. ascunde un diplomat de înaltă clasă. Pentru dumneavoastră va fi. o cunoştinţă utflă. Şi Impăratul
DINAST.IA SUNOERI..AND BEAUCLAIR m.ă
va onora c.u prezenţa sa. Veţi întâlni şi pe lorzii · Yarmouth si LaLJderdale. care în cursul .unei co.nvorbid mi-au declarat ca au cinstea să vă cunoască
Al dumneavoastră. Charles ele Talleyrand.'' Richard zâmbi. . Ministrul' Afacerilor Străine al Franţei il ruga să .participe la serbarea sa. Dacă satisfacţiile postume sunt permise. desigur c.ă marchizul Henry de. Beauclair se roteŞte ca un păun pe aleile paradisului .. Josiah Sunderland . ar manifesta.• scepticisnr. Ar prefera să-şi vadă fiii conducând împreună atelien.rl>. · de cutite. Richard era intrigat lmbătrânise. de vreme ce începuse a se gândi fa .morţi'? ,Sau i .se apropia. si lui. ceasul din unna? Se simţea totuşi viei şi zdravăn ca · la treizeci de anL · În orice caz. nu trebuia să moară înainte de a consolida patrimoniui dinastie! safe. Criza prin care trecea casa Sunderland era grea .. Rezolvarea ei cerea . nervi tari, o . excepţională . abilitate şi o mare " 'îndrăzneala. încre.derea în steaua lui nu-! părăsise. La capătul drumului, . 11 aştepta izbânda .. gloria. Gloria?.... Ciudat . .De la o vreme, gloria îl preocupa mai puţin. Avusese în viaţă tot ceea ce işi dorisec Cele mai frumoase femei fuseseră ale .lui ..Oameni de. stat, regi şi împăraţi ii solicitaseră bunăvoinţa. Ajunsese la· zenitul puterii. Numai setea aprigă de .bani nu şi-o putea potoli. N'u era acesta: un semn de îmbătrânite.? · Evidenf, la vârsta lui se putea socoti. iocii în pfină maturitate, Dar primii'fulgi de zăpadă de .la tâmple eral.l pre/U'diul iernii,·ai.bătrâneţii. care nu va întârzia să vină.. · .·· ·· Faţă de iuţeala cu. care trec: anii, avea obligaţia să mediteze adânc asupra apusullli . vieţiL Mai .ieri
"
)4~
VlNTI.lĂ
::.c._:_ _ -~ --""-~"---""~---"""
CORBUl
avusese douăZeci de" anL Timp!)( zburase" FllozoHa âc€)asta ieftină, ascundea tptuşl o tragedie eternă, pe care 'o .trălsedi, .o trăiau şi aveau să o trăiascl! generaţii după generatii. · · l3ătrâneţea, aşa cum o coocepea Richard, nu avea ni.miC placut" b aş(epta cu teamă şi dtlzgust Nu voia să <;adă" îh nici unul. din păcatele ei. Dorea să păstreze până la adâncl bătrâneţe· măcar aparenţa iînereţik f\lu a acelei"tinereţi" ridicole "!rborată de unii băttâni gtqteŞU, de o vetustă eleganţii., Se boiesc, îŞ:i cam:lnesc trupul incorsetăndu~!· atât de' strâns, încât sim.f că"Je.iese sufletul pe gură $1 le strălucesc ochii pe stradă după pulpele fetelor de cincisprezece ani. .Richard voia să-şi păstreze tinerewa minţii, a concepţiei, a înţelegerii. Dacă va reuşi să-şi conserve şi trupul tânăr, cu .atât mai bine. Dar in privinţa aceasta, nu îşi făcea iluzii. Viaţa. lui .fusese atât de. zbuciumată, încât era imposibil sa nu se resimtă mai târziu ... Gândurile acestea triste, care. îl .asaltau de la o · vreme,· li lăsau un· gust ·de "cocleală. Maf târziu ·, ajunsese . să-I identifice .cu gustul de ţărână. Nu pusese niciodată ţărâna pe limbă .. Cu toate acestea .avea senzaţia că era familiarizat cu gustul ei. Poate fiindcă din ţărână. se zămislise şi tor în ţărânâ îşLva încheia ciclul vieţii. Şi
Henry şi Robert Sunderlan.d Primiseră invitaţii din partea prinţului ·ae TaUeyrand. Ministrul Afacerilor Străine .Voia să pună pe Richard· şi pe fiii săi în contact cu societate înaltă .a Imperiului. Monsieur Gharles de. Talîeyrand"Perigord, înălţat la rangul· de prinţ suveran de Benevent, ·prin augusta bunăvoinţă a Maiestăţii Sale impăratul. avea nevoie de. aliaţi in mijlocul a.cestei lumi pe care se pregătea s·ă o ·trădeze. Treptat, Şeful diplomaţiei franceze pUsese m.âna pe una din poziţiile cheie . ale
DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLA!R ....
145
~·~- ---~-----~-
guv.ernămăntulut
imperial. Prin departamentul Afacerilor Străi!Je trăgea .sfori din Culise, păstrând · legături cu adversarii din afară ai regimului, sub paravanui relaţiilor diplomatice. Prin Fouche, creat duce de Otranta de acelaşi prea încrezător suveran, controla poliţia şi întregul apara! de spionaj· si contraspionaj a! statului, Prin Richard Sunderland-Beauclair 1$i asigurase .un. suport financiar puternice . Mărinimb.s, Ta!leyrand lăsa armata ia dispoziţia împăratului. Ştia că manevrele saie subterane puteau anula efectul celor mai . spectaculoase batilJiL Aristocratul Talleyrand. nu ierta parvenitului Napoleon. .· -Bqna'parte fuigerătoarea hJi tiscens.iun~._ ·-îi ~răda pe impărat, aşa cum tr.ădase pe Barras. ~~ Revoluţia, aşa cum înaintea ;or trădase pe regAle Louis. "Când Monsieur de Talleyra.nd nu conspiră, face iraf!c". · spunea despre el Chateaubriar.d. Numai Napoleon :-,u îr.ţelesese acest adevăr,· care avea să-I coste. foarte scump. Pentru Rioh~rd SunderiaFld. balul prezenta un dublu interes. In .primul rând avea să schimbe personal câteva ·cuvinte cu lorzii Yarmouth şi Lauderdale, emisarii Angliei. Fără îndoială, că ace9tia vor fi reticenţi. Richard va şti totuşi să le smulgă informaţii interesante. In al doilea rând va in.tă!ni pe Napoleon. Era nerăbdător săci c.unoască. hn;:;aratul Franţei se ·număra p·rtntre puţrnn suveran! al Europei. care nu~i solicitaseră încă imprumuturi. George de Wales, prinţul de. coroana al Angliei, îi datora o suta de mii de lire sterline.. Regele Prusiei, împăratul Aus~tiei -~şf regele Spanle1 ti conteriseră propr!u n?c:tu .• , .. . şr. uecora;n-, ... '.. -m . .. ' "' ' '" ' . ! lt.un .:.3Ctilffif-;U, spnj:r;u,:.J' ·sau ·financiar. R~gs!8 :Danemarcei se ?nfn:Jţ::iase ?n r_epetate randut! din credrto!e- acordat~ de _casa SUnderJand. -Evid-ent Şi dcb.Sr-zJ~e- erau :aprec!~bi~e.
illi;ITILĂCORBUL
Franţa mai ·datora casei· Sunderland o ·sută doi.l ăzeci· de 111 i!ioane de franci. D.ato.riile COhtractate d~ sfat erau achitate ln tran9er .mieL şi la intervale inqepăr;tate. MoiiJen, ministrul fi.nan!elor, făgăduise lui' Cllallais ţă va accepta lichidarea· debif<;llor î9târ:ziat(). Richard spera să obţină din partea împăratului dispoziţia de a i se onora creanţele .la· · termene ceva .• mai aprol>fate... . • Balul era aşteptat . cu' .nerăbdare şi de . Robert · Ş!lnderlaQ!:J .si de. soţia,sa. Robert avea însfi\if$it ·prilejul s~Şi ornete pieptul . cu foe~te decoraţiile · · ptirpite în Spania, ·. iar Sandra să :apară. in toată · splendoareataaleteî de m
14:7-
DINASTIA SU!IIOERLANO BIEAl!ClAIR
.-.~~-~
obrajii, de mâinile care intârziau să câşt!ge ca!ifelare& ele<;~antă a femeilor lipsite de orice. ocupaţie. · Intr-o seară, ln vreme ce se afla pe o terasă, auzise· din dosul unui baschet de arbuşti,. tot ce se discuta. pe seama ef în ssJonuJ cu -ust!e-f.erestre !arq deschise.. În limbajul tipic al lumii. elegante, care amesteca franceza şi engleza în proporţii aproape egale,· -câteva femei tfne·re,- reprezentante ale inalt~! -.•..;,_U ... ,.<::)!ţ;; ...~~- hn .... -::.-},., -~-,11... Va "'"'..lll'e ,;;;.;:v . 0:.['"·1sto· Gl• b · re·gai,;;>tc . ' • ..;- • ..., 1 ·f;:;,,.,.e""''' ,h·~z d. u;> .;;ft.l,..,'~"'n:~ret· pf!•.t,A"" nrol-r.dr..m:;_nntl•f' Ca n-.1 fQr>O.
'-'"""{:7Cq.C~4
~j!
~
~
contesă de [\ioailies. Margaret<Sunderiand duce o viaţă fmperfa!ă. Are zeci de- !achei. .. - Mai. grav e că li are şi în familie, intervenise
impasibii · ducesa Ermesinde de Chavreuse ... Nceţpte - ds no·a-ptel _ !d:trga;:et îşi. plângEHt nqnoroc!rea.- Singură Tn :.:lorrn1Jon..d :.:!f pe care n~-! mai împărţea cu Her.;y -- c&c! aşa 1mpu!'feat; în ~i'if"'ere ~'dâ.'""-rl rrr hcr'mi-Co n\'.P.nior~·.o.Jn "'-'t"..... -~~·fer::::..~-,_...,.. ;lie[t)!r.ti. ' . ,. perna 'i.rrl!J000 ' b'rta~ CU cfar,tSfS. • ~lata~1 €1. Ş!' LJ{Cl\ ~. ' . " . .... -;_ .. ;::.. ,' ;: ... ; o preverusera ca Sf? va srm)î "'tf2h11a :n SoJ1U nod t;.1 familii. Avuseseră dreptate. "Când· -lţL dat seama că ai făt;ut o greşeală, caută -să o repari" rostise in ·cursui unei predici rc:rverendu! Tyler. Cuvintele acestea se întip8riseră în mintea Margar:eteL Greşise. Din ~efcrtcire, greşeala ~eJ nu ~e mai putea îndrepta~' Era condamnată să. urce până la · capăt calvarul. ... !I
'-"-
...,.Q
•.
-'-"'""
".,-~-.
, - --"
··~
~- .....
·'-
•••
~
Richard işi făcu. o intrare spectaculoasă. în marea sală de bai paJatuiui GaH(fet,_ reşedinţa nilnistn~!ul
a
Afacerilor Străine. Spre deosebire de ceilalţi invitaţi care soseau individual, cu soţiile lor, Richard apăru înconjurat de o adevărată· suită. - Marele senior urmat de vasalii săi, observă cu răutate un duce autentic fa urechea vecinului său.
VlNTiLĂ CORBUL
1411
Nobleţea şi finanţele! Ce hibrida împerechere! şico fi îngăduind omul acesta să derogecu atâta
· Cum . "t a.e t ... senma - Hm! DrefEjtu.rile sale la marchizatul de Beauclair . sunt îndoie.lnîce. După câte am fo.st informat, în -vinele Jui nu curge decât 9 optime din sângele adevăraţilor marchizi de · Beauclair. În vreme. ce ·Richard Sunderland săruta mâna prinţesei de taiiE)yrand şi schimba <;âteva cuvinte cu .ministrul, majordomul .. anunţa riu mele însoţitorilor săi: - Contele de ·Challals.. . ·- Monsieur et Madame Heriry Sunderland. -··Contele .şi contesa de Castejon y de· Valdejosa de la Reyna.
- MonsieuL Titlul spaniol trecut printre numele .însoţitorilor, îl ·făcu pe Richard să-şf încreţească fruntea. În vreme ce Talleyrand şi soţia sa intâmpinau alţi .oaspeţi. Richard, urmat de. suită, .străbătu ·cu pas .măsurat sfjla, · îndreptându-se spre . o fereastră deschisă, îri preajma . căreia se. opri. · Prin lornionul. de aur privea . cu supeîioC~r.ă nepăsare lumea din jur, in vreme ce însoţitorii făceau înapoia. lui. un. respectuos semicerc. Dinadins, Richard. se izola de .. ceilalţi invitaţi. Voia să accentueze poziţia sa deosebită. de a restului societăţii imperiului. · Deodată, . se }ntoarse spre C.hallais. · - Challais, am impresia că ia intrarea noastră, majordomul a. anunţat un nume şpaniol. Gontele,ridică din um.eri.. . -.:. Am remarcat şi eu, Monsieur. - Majordomul a rostit titlul meu spaniol, explică Robert. · · Richard il strivi cu .o privire încărcată de dispret: - Titlul dumitale SI'Janiol?.. :. Eşti ~idicol! ... Crezi că ai fost invitat aici findcă esti . conte de ... cum naiba .
.
DINASTIA SUNDERI..AIIID BEAUCLAIR
149
spune? Am reţinut ca 1n · titlui dumitale figu(ează şi cuvrntele de--la R~ynpL Vrei sa ară_ţ1 t'..:rr!i ca regina Spaniei, ale cărei năravuri sunt -arhicunqscute·~ ţi-~a răSp!ătH virtuţile de o arF.:m!tă .. Ti
mai
·n"t'·ra"' >,QV• l
-""rtrTf,"ri;>dt'~/t''t V\--_,_C:.I.!, .. < ,
~r.:;:jndPlZ!3-'?-T"'l'toryb'.i }:J--'1 '-' 0::4, L··~"Î""''-'
,-;,-').--: '-"'-' Cl: ·,Jt!rt.rl j·<•••~·
·de St:rnderlanO este ;:; ;:;înste pe tare ar)reb~! s-ă- -o pr:e~uieşti rna1 mlJit decâ.! toate ce!ei3ite titluri de nob!eţe. Mâ tem. Robert) că rifplomatL/1 !ami!iei c mai n~mele
prejos d.~ repu-taţî:·l pe care ~~+-o câştigaSe -în ochii mer.
Apoi -îi intoarse ·spatete, 'H!sâr;du-r ruşi'n_Jit şi ·confuz. Sandra can=; se b·uc:.:rase de nou: ei titfu, se uitB nedumeritfi când la Robert când ta soc(ul e'i ~'l:.l mai înţeleg_e·a. nimic. În acS_ea_·şi c!fp-ă, :\!Jonsie~~-:r d-3: Tar!e_yn:r:d, j:Jstiii\::ând parcă vorbel8 leii Ric-hard, ·se apropis de .. acesta, urmat de Montrond. - În sfârşit, Mo'nsieur de Beauclair, până la sosirea îmoăratului. sunt al dumneavoastră. - Onoarea pe care mi-o taceţi. m·a copleşeşte, 'v1onsieur de Ta!leyrar.d, se incl:nă Richara. Sandra ·era ui"mftă. PrtnţJI de TaJ!eyrancA §' rnarct:izu! de--B~auc!air stăr~tau să facă' ·abstracţie de titlurile· lor . nobiliare şi •.!le foloseau de neutrtd Monsieu'.. Toate credinţele· ei
...- Monsieur de Beauclair, v"am făgăduit să vă prezint câteva personaje ale societăţii !rnperiale. Voi începe cu arhicancelarul Carnbaceres, un jurisconsult pe care Împăratul 1-a creat prinţ al imperiului şi duce 'de Parma .. Montrond, unde e 11/ionsieur de Cambaceres? -. 'Arhicancelarul se arhipreumbiă prin saloane, 11/iansieur, e;xplică interpelatul. Tâlleyrand izbucni în râs. - Montro11d nu pierde ocazia să nu persifleze grandomania .lui Cambacerâs. -·· Să-mi . fie cu iertare, MOnsieur, replică Montr.ond cu seriozitate. Spun numar adevărul. Acum câteva zile, llt1onsieur. Cambaceres . vrând să-şi manifeste bunăvoinţa faţă de secretarii săi, le-a declarat cu condescendenţă: "Numai în public să•mi spuneţi Alteţă. în. intimitate. v.ă autorizez să-mi zice.Îi Monseniore ·: - Montrond, ai o gură nemaipomenit. de rea, râse Ta!Ieyrand. Sfâşii!... i>Aonsieur de. Beau.:;lair, in aşteptarea arhicancelarului, îmi voi permite să vă prezint pe Monsieur Moret, secretar de stat şi şef de cabinet al împăratului. lată-! .se îndreaptă tocmai spre noi. - Se spLine că Împăratul îi va conferirangul de duce d~;J Bassano, zise .Montrond. Aceasta e cea mai fnaltă cinstire adusă prostiei personificate . . Sprijinindu"se de braţul lui Richard, Talleyrand se plimba prin saloane. Cu aleasă politeţe, împrăştia în dreapta şi In stânga complimente, zâmbete şi glume, fără a uita să strecoara. Jn şoaptă însoţitorului său, caracterizări asupra personajelor înt~lnite. - lată-1 şi pe . mareşalul Augereau, duce .de Castigiione. E fiul unui zidar şi al unei precupeţe, Azi îşi poartă . cu trufie. titlul ducaL Şi-a. uitat cu desăvârşi re obârşia. Uriaşul Augereau se mândrea cu un somptuos. costum de curte ..Haină de catifea verde brodată. cu
; DINASTiA SUNOERlANO BEAUClAIR · 151 =~--,---_;_::__c
, aur, pantaloni de şatin alb prinşi sub genunchi cu . catarame dtl aur, ploaie de decoraţii, atitudine marţil.llă, ocheade aruncl.lte femeilor .frumoase. ;, -· Acum câtev.a săptămâni mă aflam alături de >mareşa!u'l Augereau, la un banchetoferit de Monsieur de. C&mbareres, În faţa noastră. se .afla o blondă $uperbă. .,Femeia aceasta are un păr magnific", 1-arn şqptit rnareşalu!uL ;,Tunde-o la piele şi ai să. vezi ce-i mai rămănedin toată frumuseţea", mi-a răspuns el... :Ah, Monsieur de. Beaucl.air, aş considera .că nu mi"am îndeplinit faţă .de dumneavoastră obligaţia tfe' gazelă, • dacă nu v-aş prezenta pe cea mai. amuzantă pereche care in seara aceasta im! onorează casa. Maresalul •· Lefebvre şi originala sa consoartă. Mareşalul Mac.Donald mi-a povestit despre Lefebi1re o · întâmplare savuro.asă, ln '~797, Lefebvr{l, -pe atunci sub comanda lui Augereau - a tost invitat la Ko!n la un spectacol dat în .cinstea generalului ef? chei. .Se · juca "Brutus ·sau moartea· lui Cesar" de Voltaire. Trigny, comandantul ·militar .al oraşului cedase trăsura sa lui .Lefebvre.. în speranţa că acesta va oferi un loc cetăţenei Trigny. Văzân.d că Lefebvre nu se g~ndea să facă o asemenea inv.itaţi&, Trigny Îndrăzni să-i sugereze ideea. Răspunsul căzu ca t;n trăsnet: .,Dă-te. în moaşă~tar Rostul-mei aici nu e să insotesc · îemei la teatru. Dacă nevastă-ta n-ar avea sănii atât de tle$căiţi, mai treată-meargă.. ," !n sfârşit, Lefebvre ajul')ge la teatru, aplaadă cu entuziasm după fiecare ·. act. la un moment dat, face cu cQtu! semn lu.i MacDonald, care se a·fla în stânga lui: .,la spune, cine · e şmechecul care a făcut piesa asta? E in. sală?" ... jar.gonu! e brutal. Dacă l"aş deghiza, !mbrâcându.-1 în •· expresii elegante, ar suferi adevărul istoric ... Richard cunoscu pe mareşa.lul Davout... c.ăruia ·. che.lia şi ochelarii îi dădeau aspectul.unui dascal, pe. •.. mareşalul Mortier, un colos cu alură de luptător de · Cir.c, pe Murat, care-şi purta c'u prestanţă· şi
152
lfiNTILĂ CORBUl
cochetărie uniform,a muiată în aur, pe Soult, care a,vea o înfăţişare impunătoare de. proconsul roman,
pe Perignon, c,are se mândrea cu o cicatrice vânătă pe Craniul. cheL - O doamnă mi-a. m ărtmisit cu exaltare, că această cicatrice 1i evocă o întreagă (3popeoo;, spuse fa!leyrl'!nd zâmbind. Deodată,. Juies Lafont apăru ca din ,pământ în stângială. Primiţho cu toată încrederea. · Mâine de diminea(ă voi yinde ref) te de stat. Nu aştept '
DINASTIA SUNDEALAND BEAUCLAIR
---
'············~··~.~ ..
153
· · · · · -.
.să S\3 anunţe oficial .mobilizarea Prusiei. Bineînţeles, le v.oi răscumpăra la preţ scăzut în .preziua victoriei armatelor franceze. ·• - Sunteţi atât de sigur de victorie? - În conjunctura actuală,' da. Prusia n-are sorţi dCl i7bândă. !\lap:>leon, care ·a infrânt coaliţia mari Iar puteri, nu va avea: ce alege din. acest .mărunt stat german. · - Aţi uitat de. Friederich al ti-lea'? ··~ Un .Friederich al IHea se naste c dAtă intr-un ' secol, Monsieur de · Taileyrand. AGtualol rege ai Prusiei nu se compară cu marele Friederich. Dealtfel, nici unui din stJVeranii contemporani nu pare să fie la înălţimea epopei! pe care o lrilim. George al III-le<~ este un demeni care şi-ar avea locul la Bedlam, f1U pe tronul Angliei. Carlos al iV-lea, încornoratul rege ai Spaniei este llll monument de imbecilitate, care :tolerează senrn- desfrâut regioeL -Impăratul Franz al i Hea al Austrîe,i nu e preocupat . decât de ceremonialul curţif şi de unifOrmele ofiţerilor din gardă.· .Obtuz, solemn. atins .de on ramolisment precoce e un simplu manechin regaL Gustav al !V-lea al :Suediei este un rris!lc că".ut pe mâna taumaturgilor. Mă indoiesc .dacă isi va mai purta multă vreme coroana. Fernando 1 2! Neapolu!ui este o biată marionetă in· mâinile Mariei-Carolina. Ţarul Alexandru f e paricid. Se sp,tme că e precedat de asasinii .bunicului sau, ÎnGadrat de asasinii tatălui său, şi urmat de proprii săi ucigaşi. Louis al XVHi-lea, SuveranuJ Pribeag, aşteaptă ca providenţa şi bunăvoinţa duşmanilor cranţei să-i redea tronul, de pe care fratele .său a fost catapultat dirqct sub tăişul gh ilo!ihei. Taileyrand se sprijini şi mai hine pe hraţu! lui Richard. lată pe ambasadon! Prusiei şi AustrieL N-ar strica să schimbăm c.u ei câteva cuvinte. Ţineam să
lilf.!Til4. CORBUL
vicJ pr~zint pe ~contele de Metternich. Vr.ea să fie un l(ulpoi bătrân, deşi nu~ are decât tre.izeci şi trei de ar)i. Să fii atent Sub aspectul unui arbitru al eleganţei .ascunde o şiretenie SLJbtii~L Contele. de Metternich, :.spre deosebire de tatăl său -.· mediocritatea personifiqafă, · eSte un ;diplomat înnăscut. Are tal.entul de a. te face s:ă vorbeşti mai mult decât trebuie; . ... · . . ·• ·· - • Monsieur, stiu să nu ;mă. ras tras de limbă, zise HiGhard. ;<\m cunosccit intr-'o )fT1pt.ejurare pe cancelarul thugut, care ni-a delecfil't cu. un aforism ve(inic ~arabii: ."bintr~o .Sută de cazuri, regreţi de nouăzeci şi n.ouă. de ori că ai vorbit .mai mult decât trebuie. şi o sirlgură dată că ai tăcut in loc sa .vorbesti''.·· ··-~ 'Monsieur de ·aeauclair, cred că aţi fi. fost un bun diplomat. - Posibil, Monsieur de Talleyrand. Vă cunosc de .atâta vreme, încât e firesc să fi. Învăţat ceva de la dtÎmneavoastră; replică Richard, căruia îi reveni brusc .în. minte o caracterizare .ge care mareşalul Lan nes o făcuse .ministrului afacerilor străine: "Dacă-i dai lui Ta:lleyrand un piCior în spate, chipul său rămâne neclintit": · -.• Să• mergem spre .grupul de. diplomaţi, zise mi,njstrulc lnforrnaţlâ pe .dire crni-aţi furnizat-o îmi oleră un marl). avantaj asupra ambasadorilor prusiei şic'RusieL Gr;a'ţîe dumneavoastră, cunosc un fapt pe ca:re ei .cred îl 'Ignor,,, f)m, diplomatia, dragul meu. Mohsieur de Beaudlair., este intotdeauna. joc de-a v.~aţi ascunselea .. · · Talley.rand se opri 'în faţa unui grup de bărbaţi de toate vârstele, .acoperiţi cu ordine străine şi qroderii ,de. aur.. · . · . • '".Richard aprecie pentru prima d~fa. decoraţiile pe care i le .conferiseră suveran ii .. Marile Cruci si ţordonul. carEi"i bara.cpieptul îi permiteau să nu se
ca
un
_D_iN_A_STIA SUNDERLAND BEAUClAIR_ _ __
155
inferior· faţă de aceşti diplomaţi de" car!era, ce-şi .eţalau decorMiile cu aceeaşi cochetărie cu care femeiiE:i frumoase îşi expun diademele şi rivierele de diamante. Gloria se măsoară cu numărul decoraţiilor, frumuseţea .·- cu abundenţa bijuteriilor. Evident. simtă
regula aceasta nu e in1uabilă. Sunt şi nuiltăţi ;>atente care Se încovoaie sub greutatea h1signeior şi femei·
urâte pe care perlele şi briHantele se revars" cascadă. Ricnard avu ocazia să cunoască pe contoia Toisto_i~
ambasadorul ·Rusiei, un p.ersonaj pHn d-e
morgă şi de decoraţii, pe care-I preocupa mai vârtos
Operei, decât corespondenţa diplomatică. · Ambasadorul Prusiei, contele Luchesin!, era un corpul de
baiat al
dipi-orriat de modă veche. Nlăestrsa -cu uşurinţă '.H1
· madrigal sau o epigramă. Aceasta nu~l impiedica să fie viclean, când nevoile o cereau. O mare impresie făcu asupra lui Richard contele de Met!ernich. Ambasadorul Austriei la Paris nu avea decât treizeci şi trei de ani. Câ!ld Metternich prezentase ia Tuileries scrisorile de acreditare. impăratul se mirase de · tineretea sa. "Sunt de vârsta· pe care a avut-o Maiestatea Voastră când a câşHgat bătălia de la Marengo", replicase ambasadoruL · __ Ca să pară rna.i bătrân, îşi pcd~.a păru~, deş~: mod.a aceasta era :Pe cale de disparitlEL- je- ··a eleg8riţă desăvilrşită, păstra o aiitudine mândră şi totodată.
binevoitoare, asa unei . . . cum se cuvine reorezentantulul ' mari puteri. Privirea ii era calmă, zâmbetui amabii, QesturHe măsurate. l\.iietternfch -~se-·formase· fa şco~ lalui Machiavei!L Ochii şi expresia feţii nu trebuiau să fie niciodată oglinda gândurilor, Richard era un bun. cunoscător al firii· umane. Trecuse prin ·. atâtea. încercări, se lovise· de atâţia. oameni, încât ajunsese să le simtă instinctiv fondul caracterului. În Metternich desltglea multe trăsături fizice şi sufleteşti comune şi lui. lndrăzneală, lipsă de
VINT!LĂ CORBUl
155
~~~~······---·~~~~······--·
1ncreder.e oarbă în propria sa valoare, confi.rmată adeseori de jocul . norocos al evenimentelor. ·- Monsieur le matquis~ eram nerăbdător să vă cunosc, spuse ambasadorul Austr.iei. În complexul de forţe, care dirijează azi destinele. Europei, jucaţi un rol important.. Se zice că prietenia dumreavoastră .poate fi extrem de preţioasă. AlUzia lui la relaţiile financiare dint~e Tallevrând Si Be.auclair era străvezi.e. - tvtonsieur le comte, replică Richard .cu amabUitate •· uşor :ironică, .îmi permit să vă intorc complimentul. Tot atât de preţioasă poate .fi prietenia tânărului ~eprezenlant al şi mai tânărului Imperiu AuMriac. · Lui Metternich nu-i ·'plăcu aluzia· directă a interlocutorului la ruşinoase pace de Ja ·Pressburg, care răpise Kaiserului Franz al il-lea străvechiul titlu de împărat Roman, ,atribuindu-i numai pe acel de împărat a! Austriei. · _ . Era încredinţat că marchizul o făcuse dinadins. li dăduse o lecţie. "Acest Monsieur de Beauclair ~ . conştient de propria lui. putere, ·de vreme ce îşi permite să-mi vorbească pe asemenea ton. E un .individ periculos. Trebuie menajat. Austria va mai avea nevoie d.e împrumuturile sale." '" 'Raţionafrientele'acestea se desfăsuraseră cu viteza fulgerului. Răspunsul lui Mette.rnich • sos1 ·fără întârziere . . -'- Moitsieur Je marquis; întinerirea diplomaţiei austrfece şi-a Imperiului Âustriac·este, într-adevăr, cel mai frumos compliment pe car·e-1 puteaţi face. Ridicase. primul steagul' arrriistiţiului ·În timpul aces1a, un S(,lcretar se apropie d<:J Talleyrand şi Ti şopti câteva vorbe. . -·· Messieurs, spuse ministrul intorcându-se spre Ri.chard şi spre grupul de.,ambasadori, îngăduiţi-mi să vă părăSesc pentru câteva clipe. les în întâmpinarea scrupule;
0'
~
-
-'
-
0
-
-
'
-
..
DINASTIA SUNOERI.AND BEAUCLAIR
157
Împăratului. Trebuie să sosească dintr~un moment
într-altul.
Salută. apoi plecă şchiopătând. In sală se. iscă o
uşoară agitaţie. Urmară câteva clipe de încordată aşteptare. Deodată, în josul scării de ono.are, se aU71 un .glas puternic; ca_re anunţfi solemn:
- Impăratul! 1n sala in .::are se afla Richard se lăsă o tăcere adâncă. Pe măsură ce corteg_iul imperial stn'!bătea saloanele. vestirea de rigoare se repeta. crescând în intensitate. ·Lumea îş' ţinea parcă :espiraţia. -·· ÎMPĂRATUL! Din sa!on.;l alăturat parvenea ~gomot de paşi. foşnet_ de mătase, clinchet de arme ... -ÎMPĂRATUL! ;Jragul dŞII apăru Napc!E·on 1n simpla lui uniformă de colonel. Era urmat da împărăteasă si de · in
principesele imperiale, de TaHevrand. de doar:1nele · de onorea si Toaletele strălucitoare si. . dB sambelan' . untfon_ne!e somp!uoase ale însot:torifor conlrastau cu simp-litatea mi!1tărească a împăratului. r'iapoleon străbătu cu pas rapid sp;"iţiul larg, desChis !n ·calea_ sa de curtenn pfocoo!ţi pănă 1a pământ. fndreptându-se spre o estradă arnenaj,.tă h 1 r'l" J:otr>•:-l• ('\::~ aQe o"-~ •of~r Cap (;'1"t"l v ,· sa'l;f 1., ;:).".. . y -7 a' p-r::. '-' ,-.~.!11 .ief .,1 f 'n-1;.~11, el;: ,L\.,_J~ _.,,.,_ljjj ; din sti!nga sa împărătesei. După ce_ urmări uşoară rHcUseală baietu_: ..Anotimpurile" interpreta! de balerinele Operei, coborî printre invitaţi, Ca de obicei, se, lntre1inu :nai 1"" _..-.,- feme:r.-~ " 1._ 1:nf'4-,_t.." t'U "!n+r~·b·a,·"~re s~do 11r"Ste m , 1' ~lt '--d , __ ,: J,v, _,_,!(..h ..,.t~ IQ '"" :,t C fl, ~ l:.u"" ~~ ".., • - f\veţi copii? Nu?... Păcat. Orice femeie care îşi -cunoaşte rr:enlrea, tr8buie să ofere ·vlăstari _Fra-nţei . ~ Sunteti" sot;a qe~n .. ,..,;,,j!'l' \iiJI~main? n':'·i;::o:· .,~ ~dt·~"'' ~ .,., "-"--. ' . Rrav ,.... . l'"' ' Atl fiiicut o frumoasă alsgen3... După câte vad, nfci J.
cu
,,
'
1!'0>
-..,1
VI~!TILĂ CORBUL
·generalul nu, a
admirabilă.
pereche -
Sunteţi
tânără,
voinîcă ...
O
..
Gâţi ani aveţi-? ... Treizeci? ÎmL place să sunteţi
sinceră, Arătaţi
.-
_-greşit.
Păruk
nuanţă
rnai
tânără .
dumneavoastră
vie!. ..
Spuneţi că
rosu e · natural? Ce ' nu l-aţi vopsit? Un diplomat
·\t-ar răspunde_: "Vă· Cred, fiindcă ri1i-o- -spuneţi. Dar nici dumneavoastră nu credeţi". . Napoleon se opri ŞI îr1 dreptul grupului de diplomaţi.
· Îl .şi luă în primire pe contele LUchesini. Richard b.ănui-
că.
Talleyiand -informaşe_ -pe- împărat
de
mobilizarea Prusiei, după atitudinea ironică a .acestuia. -Aţi mai primit veşti de la Suveranul dumneavoastră, Monsieur l'Ambassadeur? -
În ult-imele zile nu am primit- :-nimîc, 1\Jlaiestate.
~"~
- F'l!ici o grijă. Veţi. primi mai curând decât credeti. . ' Apoi îi întoarse spatele. Se opri in faţa· contelui de Metternich. - Vă simţiţi bine, în Franţa, Monsieur I'Ambassadeur? .- Minunat, Maiestate .. E o ţară care nu poate sa nu placă. ..· . •. . ... . . . - Şi mie ·. mi"a · plăcut ..ţara dumneavoastră,· Monsieur I'Ambassadeur, deşi . vizita a fost fo&rte · scurtă. .. .. . . "Încă o ·aluzie rău'voitoare la adresa Austriei. Hotărât ..că pluteşe ceva în aer'', îşi zise Metternich. Napoleon întoarse priviriie spre Richard Sunderland. - Pe dumneavoastră nu vă .cunosc? întrebă el. .· . .:. Rog .pe Maiestatea Voastră să-mi permită a-i prezenta pe marchizul de Beauclair,. interveni Talleyr:md. .
DINASTIA SUNDERLAND l:liEAIJCLAIR
159
~ Aha, MonsietJr de Beauclair! Vă cunosc totusi
din. rapoartele miniştrilor mel. Impăratul zâmbi, apoi adăugă: Am avut în.totdeauna groază de financiari:. Richard se înclină adânc .. · ·-.Maiestate, din partea invingătorului Europei vorbele acestea sum mai mult decât un compliment Napoleon râse. -- Vom. rnai sta de vorbă, Monsieur de Beauclair. Trecu .în dreptul • contest;Ji ·de Souza, soţia ambasadorului Portugaliei . ...:.. Mi se ·pare că. abia aţi .sosit de la Beriin. C.e se mai spune pe ac.olo despre .noi? Prusacii iubesc Franţa?
- Sire, la Berlin Franţa e tot atât (je iubită, ca şi o femeie tânără de ;ma bătrână. împăratul arunc.ă o privire sem.nificativă contelui Lucneslnl. . - Aţi auzit, fv!onsieur !'Ambassadeur? - Maiestate. adeseori nici sotii nu se iubesc din . .' primele zile .ale căsătoriei Cu timpul ... -:Se îndrăgostesc, sau ... se incaieră, completă impăratul. Deodată,
privirile lui căzură asupra unui print· german Jn uniformă de lelrJmareşal. - Iarăşi dumneavoastră? ... Prinţul, căruia i •se luase micul' său stat suveran, pentru a fi lncorporat în regatul WesHaliei, proaspăt creat, bătea. la porţiie tuturor miniştrilor; solicitănd siH. fie redată ţara, · · · •- Monsieur de. Talleyrand mi-a vorbit în câteva rânduri .de dumneavoastră, re!uă Napoleofl. În sfârşit, ce doriţi? · - Sire, .statul meu ... - Veţi . .fi. despăgubit pentru pie.rderea suferit ii. $tiţi prea bine că .prir1cipatul nu vă mai poate !i retrocedat, Nu credeti. că un înalt comandament in . . .
.1!11\!TilĂ C.ORBUL
160 armată,
un comita!, un ducat în !taiia, ar constitui o
indemnizaţie .pNrivîtă'?. . - Sire, vreau s~cmi fie înapoia!ă .ja:ra".
sa
, -. Ţineţi vă comportaţi ca un rege... Ei bine, nu ne, rămâne decâtsă ne tăzboim . DUpă Găle ştiu, .aţi pl!rHcipat cu .o armat.a de•trei soldati la Confederaţia
Rihl.lllli...
.
.
. . Fikă.s& maLaştepte răspunsu(pripţişorului, amuţit .de. imparatul trecu.. la .alt grup., .• . . această •ripostă,. . . . ' .. Margaret. Sunderland stătea singură p\'l o canapea. Lumea, ·dansatorii, jocul de culori, uniTorrnele, sclipirea tlîamantelor, anirnaţia din sală, fi încântau · ochiul.. Era mulţumită fiindcă nu se afla nici un cunoscut·prin preajma ei. Nu mai avea, nevoie să se supravegheze, să-şi cyntroleze fiecare gest, fif;lcare cuvânt.. scăpase pentru câteva. momente de cenzura aspră a ochilor socrului ei, de. privirile mustrătoare ale lui Henry şi ale lui Robert, de ironia reţi.nută a Sandrei.. Sacretarii:marchizului .nu o mai oboseau cu prezenţă lor, mai supărătoare decât o gardă perm,anentă,
Henry, Robert, Sandra ·dansau.. Secretarii se topiseră la bufet. :Pe socrul ei il pierduse din vedere, Maryaret se strecurase neobservată Jn acest salon, .din .care cuprindea cu privirea sala. balului, o ·galerie şi o parte din siml. Se 'bucur& de un spectacol frumos,. fără .ca nimeni să o .tulbure. O doamnă plină la corp, cu obraji roşii, ce olesneau de sănătate, cu ochi strălucitori si mi scări bruşte, se lăsă să cadă pe canapea alături de Margaret. O alfă doamnă, rnai tânără rămase în picioare. Dansase, căc(era imbujorală .de cătdură, şi 1$1 făcea viinf cu un ev<mtai br.cidat cu fir de aur. - Ou-te, dragji,, şi bea un sirop, să-ţi maf stingă focul din măruntaie, .spuse doamna care se aşezase, •
'
<
'
'
'
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAiR 161 . ·~---~c_·~-·.
~- -~--~--~-~-~-~----~-~--~-----~-~··~~·
tinerei sa!(7 )nsoţitoare. Eu am băut o citronadă. M-a mai răcorit puţin.· ·~ De ce nu folosiţi evantaiul, scumpă Madame Lelebvre? ~.Dragă .Madame Junot, mai rău mă îf)călzesc tof dând din mână. Eu aş, desct)ic!e toate geamurile ... · ~ &ar T!!Ce cur'ef!!. Şi ar răci ,lumea. ~ Ei 'Si'? baciîfandositeieastea ar' mai ptJM mâna pe igHţe, say ar mai cârpi ciorapii bărbaţilor, ar uita de răceli- si .de -fasoane. Nu sâr\teti. părere, - '·. de. aceeasi ' li/Jadame? zise ea .înto~cându-se spre Margaret. - Cred că... aveţi dreptate, spuse aceasta lu.ată . prin surprindere. Puternicul ei .accent b}'itanic o .făcu pe interlocutoare să încreţească mirată. sprâncenele. ~· Sunteţi englezoaică, Madame? 1ntrebă ea. ~ Sunt măritată cu un american .. - Şi cum v.ă numiţi? -. Margaret Suf1der!and, zise ea surprinsă de insistenţe. JJecunoscutei. - Soţi'! lui Henry Sunderland? ..,-- Da. 11 cunoaşteţi? • - ·o:n auzite. Numele meu e Catherine Lefebvre. iţi prezint şi pe prietena mea, Madame Junot. Nevasta generalului ,Junot. · Madame Lefebvre se uita cu simpatie la Margaret. Dezagrementele conjugale ale tinerei doamne Sunderland .erau de .notorietate publică. ·- $i .bărbatul dumitale te-a lăsa! singură? ~ Dansează. · - Dansează?... ŞI li îngădui să facă pe păunul • pr,intre dansatoare?' -De ce să nu-l· îngădui? ~ Dacă bărbatul meu m-ar iăsa. să prind rădăcini pe C
VINTILĂ CORBUL
162 ' '
mendrele, te~ai ·. curăţat, l?ocneşte•l, !nainte de a f.i prea târziu. · Margaret făcu ochii mari. - Vai,. M:adame, .cum .să îndrăzoesc ... - Şi mă rog, :de ce n"ai indrăţni? o · ......: Soţul meu e fiul marchizului de. Beauclair! stele verzi.
·· ···• ....c:
Dac.ă"l
să,si
lasi
E.i si?
lac.ă
·
Mârgar'ef zâro b.i <;u sfială. . _: Madattle, irhi:"Cunosc lungul rîasului. Sunt fiica urJUi simplu miner; Jar Wmry ... - Şi eu, Madame\ · inainte ·de a fi ajuns mareşaleasă, am spălat .ruie pentru burlaci. Asta nu mă împiedică să .fiu foarte .mândra de mine. · Margaret rămase· cu gura uşor întredeschisă. Mirarea .ii luase graiul. -.· Ascu.ltă•mă pe mine, fetiţo! reluă Catherine Lefebvre infierbântânducse. Chiar in seara asta, să,i baţi cu pumnul în masă. Pretinde.~i săcţi acorde tot respectul datorii unei tovarăşe .de viaţă. Un. bărbat care nu,şi respec:tă nevasta, e un ticăl.os. Să ştii de la mine. . -·~ - Madame, exclamă Margaret Sunderland · înspăimântată. Henry nu e un ticăj.os. Mă iub.eşte. E adevărat, socrui meu nu mă prea. are la .inimă ... ·. - fh.ţeleg, rosti Catherin)9 Lefebvre cu compătimire .. Marchizul de Beauclair şi molâul său de fiu îţi .fac zile fripte. · -· \fă. asigur, Madame ... - la spune, •ai copii? întrebă man:)şaleasa, fără să ia in. seamă întreruperea. ·· · - Am. Un băiat. Dar. .. - Chiar în seara asta să-i spui·soţului să-şi bage minţile în cap, că de nu. pleci la părîn.ţii dumita!e, cu copi! cu tol. · - -~ Vfii, -Madam_e ... ~ Vai, Madame! o maimuţări .catherine Lefebvre. E singura cale ca săcfi câştigi liniştea căminului: '- '
"'
'
- '
---
'
I-
f-
-
-'
-
•
•
DINASTIA S_U_NDER!..AND BEAUCLA~IR:___ _ .._._1_63 Dacă bărbatul dumitale e lasă-li Nu merită să mai
incapabil să-ţi la apărarea, stai lângă el. .. - Faţă de cine să~mi ia apărarea? Ni:neni fHJ mi-a -'~esat vroo "Orba·· wa"ta- . V1c·1 sn~·"l ~;,..; "'lmn<>!i'i a u. ~""' .. ;..:; ''\\ -•. d """' \'li'-~-; "~' .; ;._, .... -. Dar te lasă, cu toţii, sa stai singură într-un colţ. Acasă nu fac la fel?.· · - N-aş putea spune că nu... însă... - Nici un însă. Nu-l mai lăsa să te umilească. Ai să te întrebi, poate, de ..ce mă amestec In viaţa dumitale? Ce vre.i? Aşa sunt eul Când nu-mi place ceva, o spun fără 'înconjur. Nli e obligatoriu, sa-mi asculţi povaţa. Dar dacă ai s-o urmezi, n-o să-ţi meargă· rău.- P..1i-am· ruat 11bertatea sB-ţ~ · \/c.wbesc sincer, fiindcă suntem• între noi, femeile cin oooor. 1 ' ,. Deşi azi sunt nevastă de rnareşai, nu ua ca arn fost spălătoreasă.. Dac·ă bărbate! meu şi-:ar- bate joc de mine, i-aş sp·arge ·în· cap o oglfrdii, .un vas. sa~l în sfârşit, orice aş găsi la Î;1demână, apoi m•aş irmpoîâ ia spăJătoria mea. Da, dai M-aş ·î11&poia fără. regeste . Cu fni-ntea sus- şi piept_.;; iqainte... Ochii ~Aargaret se umeziseră. Obrazul ' se invăpăiase.
Cathenrie L.efebvre ::>e fnauloşă. !i h1ă ·mann îr.tr.,.a ei şt 1-o mânga1e cu bi ândeţe. ~-Să nu te superi, draga mea, că sunt atât de brutală,. Viaţa care nu fost prea blâhdă cu f:lirie,
a
învătat să r~:i .merg pe drumuri· ocoiite ... Să :;u socoteşti literă de eva'lghelie tot ce ţi-am spus .. Dacă într-o zi ve! avea nevoie totuşi de un sfat prietenesc) să vii ia mîne. Să nu te tJândeştf. că
;n-a
suntem de aită naţie. !ntre spă!ător!a mea ş~- mina tatelui dumitale e o trăsătură de unire: munca... ,,,i să mă găseşti- u_şor. De altfel te rna1 caut eu, Nu scapi lesne de mif1e ... Catherine. Letebvre 'se ridică de pe canapea. - Te las. Am şi alte obligaţii. De când am ajt..ns mareşa!easă, am de făcut tot soiul de co:-vezi Era
164
~····-
_ _ · · · - - - - · · · - - - \f_llllTILĂ CORBUL
. mai uşor pe vremea când mă aflam în bivuac, alături de . soldaţii . soţului . meu, pe care-I . urmam cu cradinţiL.. La revedere,· fetiţo .Îi întins.e mâna şi după ce o mai privi o dată cu simpatie, plecă însoţită de· Mad<Jme J.tmot · i\~argaret rămase singură. Întâ!nirea .!!c.easta fusese atât de. surprinzătoare, atât de minunată, .încât părea de domeniul irealuluL Acum era iarăşi singură. Dar ntJ se mai simtea izolată. În Parisul acestamare, găsise a; .prietenă..:G prietenă ciudată, czgomotoasă, mult rriai în •vârstă decât ea, dar pe Care se putea bizui. Ceva nedesluşit, 11 spunea acest luâu ... .
In marele· salon, mâreşalif Junot şi· Augereau stăteau răsturnaţi în fofolif şi urmăreau evoluţiile s!'liante,.şi .aMJcîale ··ale .u(lui . cadril. . ·• .·_Ce faC:em? Mai stăm? întreba Augereau. stăpânindu-şi un căscat. ş,a făcut târziu .. împăratul a pJecat de mylt. Cât. S'ă fie ceasul? . . •. • . Junot SCOase din buzunar un ceaş :d~ii'!Ur emaîlat, incrusta! cu· diamante. - Straşnică moară! ·exclamă • Augereau cu admiraţie. Îrllotdeauna aifost dafdracului de elegant, Juriot. Eu ncam.ai(ut niciodată ·un orgoliu ca asta.. Dar am să-mi cumpăr u.(lu! care să-I taie pecal tău ... Ei, ce mai aşteptăm? Hai să ·mergem! . · · .- Imi aştept .muierea să termine cu dansul, zise Jimot tare persorrifica răbdarea. -. N-ai pecât. Eu m·am săturat să fac galerie, rosti. Augereau · riâicându•se din fotoliu ·şi întinzânduc'Se · de. îi pârăiră ·oasele. Uite-o şi pe ·nevastă-mea. Cine dracu e .·filfizonul cu c;;J.re dansează?
-·· Mcnsieur de· Saint-Aidegonde. · -
Aha, .Saint"Aidegonde.
DINASTIA SUNDERlAND B!AUCLA!R
155--~··-···-
Când evoluţiile cadriluiui aduseră pe madarne · Augereau cu partenerul ei in dreptul ,maresai"Î'J' ,, ' '1 •"-' ' ., acesta o strig;'\. - la fă:...tf~ în(..Oa, fel'1:3iei ~\r1ai Haidem acasă.' Pic de somn. Aruncându-i şaiul pe umeri .. c împinse înain.rea lui, îndemnând•o cu. eleganţă: · - Hai, Cărei! ... MonsÎeur de Saint-Aidegonde incremenise în miilocul salonului. 'Richard Sunderîand asistase această scenă. Abia se stâpânea să nu pufnească în ras. Talleyrand. care se afla alături .de el, ii spuse zâmbind cu îngăduinţă: · - MoCJsievr de Beauc!air:, aici n-ai să găseşti h.Jinea foburgu!ui Sah1t-Germa!n .. C'âte ur; conte· autenti9 se mai _strecoară şi pe. -la noi. Dai·-n1ajoriiatea nobililor fac menaj aparte. Nu. va tiece însă mult şi se va reaHza şi ·fuziunea di:;tre vecheţ,t ar!sto·craţie regalistă şi ·noua aristo~raţie irrtPerLa!ă. Prfr: ·,f::.ifţt [/ !>:Ffl .. r'loY
la
l
~
...,, ..... 1 '
' •
-··Dacă
Da~ evenirrmntele se pn::cl;)l!atăi dep;)şin·::f în mare măsură prev'iziun1~e ţui -R[chard. 'in< l-' w'rmelc 7;1n ,~~la f<Jl ...... e.-..t.--::,mh ... <-::. l ;:;,fon• . . :.,c,,.-r,; ! ."",. "",)'0_ '>'"" .<.~! Q -t--~'"' .. !Ji!':.., ,__, :<~ •.••.'."-'" -.. !'··-.:A._
trntalivefe of~(;i,Jase dintre 0rri!sarif brît3ni"Ci Şi f ' ' f' .. . t 1 reprezen ! antn.. ;~r,qnţe!,. -.useserae:;') 1r:rnv n:;p e. ,_J)rou; ' LaUderdafe se înapoiase u; ~~ngHa raport-3nd ;::a Ţr;:pătştul_ nu urmr3.r\9d .decât să câşt~at-:. tîrnp per.tru a~·şi · -desăv&rşi Tnarrnarea.- PoHt-ca de pace a lui Char!-;3s ·Fo.x :dăduse faliment De:~arnăgirea aceasta. fu pentr·u el lovitura de graţie. În aceeaşi lună, căzu la pat Şi după o c:riză scurtă, Tşi dădu sufletul. O dată c~: -_ef fi.! înmdr:mântată şi . Ua:mri', sperarrtă a ;'nche!er!l unei păei intre Anglia şi Franţa napoleonian ii ~
J
•
VINT!I.Ă CORI:lUL
166
~--'
Septembrie avea sii vadă încă un eveniment spectaculos. ~ Izbucnirea războiului intre Prusia şi l!pperiul Francei. Cei care-şi puseseră nădejdea în invincibila armată prusacă, exa!tată de spiritul lui Friederich c.el Mare, se aleseră · cu· o mare dezamăgire, La 14 ocţombrfe, trupele comandate de <.:!ucele de Brun'swick fură zdrobite la Jena. Trufaşu! dw:;e, care dăduse în 1792 celebru[ Ş'i orgoliosul manifest care tăgăduia nimicirea Parisului ·Revoluţionar, pbni pe câmpui de bătălie. ia ljuerst§lE)dt, ul!imele unităţi ale arrriatei prusace plecară. steaguL Tpate fortăreţele regatului, Hameln, Spandau, PrE>uzlow, Stettin, Magdeburg, Custrin, căzură pe rând în puterea ·invadatorilor. La 27 octombrie, , Napoleon îşi facu. intrarea ln Berlin. R6';Jele Priederich-Wilhelm al III-lea şi regina Louisa ~;~căp"ră ·cu. fuga. 'Statul Prusac încetase a mai exista. In Berlinul îngenucheat. Napoleon semnă la 21 noiembrie 1806, faimoasa·· proclamaţie prin · care ordona .blocada Angliei. · Dispoziţiile erau draconice: 1. Insulele Britanice sunt declarate sub stare de blocadă. 2. Comerţul
şi
orice
comunicaţii
cu Anglia sunt
strict'-<-·interzise. 3. Este interzis. a se întreţine corespondenţă cu Anglia. Scrisorile redactate în limba engleză, vor fi distruse. · 4. Orice cetăţean englez va fi socotit prizonier de război, oriunde s-ar afla. 5. Toate bunurile cetăîenilor englezi vor fi _confiscate şi contr<Jvaloarea lor va fi plătită acelora · care au suferit pagube de pe urma războiului cu Anglia. · · 6. Nici o navă, fie ea neutră, nu -va fi autorizată să pătrundă în porturile imperiului, dacă soseşte din Anglia, sau din coioniile engleze.
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR,_ __
167.
7. Comerţul cu mărfuri englezeşti .este .şi rămâne riguros interzis. 8. Orice persoaQă. care va ·deţine sau asc.unde măr,furi englezeşti ori l;(roduse de or.ice.Jel ale acestei ţăr.i, va fi trimisă .în f
VINTILĂ CORBUL
168 . -··-~~·
~~···-~-···---·~·~~
decembrie intră triumfal in capitala Poloniei. Venise râr\oul ruşilor; aliaţii Prusiei. · • .La •Eylau se dE!sfăşură la 8. februarie 1807 cea mai ucigătoare bătălie din cursul tuturor campaniilor napoleoniene. Mai bine de o treime. dih combatanţi pjerirăîn luptă. Spectacolul oferit de zecile de mii de morţi, te însângerau. ttoienele de zăpadă, era 11"\grozftor. NM de corbi .înnegreau .cerul piumburiu. Rezultatul bătăliei> •.rămase. nedecis. · · . ·· UL 14• ii.Jnie, ziua ahiversării victoriei. de la.. Ma'rengo, armatele .ruseŞti, comandate de generalul Behigsen suferinSI o cumplită Îi'Jfrângere. Un armistiţiu de. treizeci .der zile acordat de Napoleon, puse capăt · ostilităţilor. Pacea .fu semnată la Tilsit, în memorabila ii de $ iulie. 1807. Tratatul. consfinţea înfrângerea Prusiei, care pierdea jumătate din teritodi!e sale ş[ desch.idea o. eră de. prietenie între Imperiul Francez şi Imperiul Tarilor. Succesul !ui Napoleon era totaL 1
·• Rich.ard fixase ia 15 mai data plecării sale din Paris. Cu o Şăptă!nână înainte, se petrecu însă .un fapt care îi dădu peste cap planurile. În dimineaţa ziiei de .8 mai Margaret Su.nderland. nu se prezentă la micul dejun. Ritualul inflexibil ho.tărât .de Richard, impunea tuturor membrilor familiei $underland să ia în comun micul dejun, prânzul ţ;i cinl3. Aceasta era una din nenumăratele mizerii pe care Margaret trebuia să le îndure zilnic., · ·· In dimineaţa .c.u pricina, toată famiiia se aşezase în jurul mesei, cu excepjia lui Margaretc Pentru aci. sublinia întârzierea, .Richard ordonase rnajordomului Să nu servească micul dejun, până ce; aceasta nu va sO.si li! masă: Dar·câncl întârzi.erea. depăşi un sfert de ora, Henry, din ordin_ul tatăl.ui său, trimise vorbă sqţlei sale să se grăbească a. coborî, căci . era aşteptată.
DINASTIA.SUNOERLAND BEAUCl..AIR
169
----~~~~----------~
•. Servitorul · se înapoie peste câteva minute, · anunţând că doamna nu se afla în apartamentul ei şi · nici în restul clădirii. O femeie de serviciu o văzuse în • zori, plimbându-se cu copilul in braţe prin. grădină. . Ora n păruse nepotrivită pentru o plimbare, dar nu dăduse importanţă faptului. De atunci, doamna şi ; copilul numai fuseseră văzuţi.· Palid; Henry se ridică în picioare. Richard îl privi cu .ironică miÎă. - .E atât de greu să' înţelegi? Şi~o fi găsit la ·,bucătărie vreun prieten.:. $i. .. şi-a luat tălpăşiţa .. In 'locul tău, Henry, aş·· face apelul servitoriicr. · Explicaţia era atât de insultătoare, !ncât Henry · . simţi că i se urcă sângele în cap. -Văr rog să nu uitaţi, Sir,· că vorbiţi de soţia mea1 .,...~ Te plâng, Henry. Decât ţi-ai pierde vremea certându-te cu mine, te-ai duce mai bine s-o cauţi ... Vei. C
';,;;..;Jt"!'
~.,.._,_,._,,
~VINT! lA -~
-~····
CORBUl ·~-~··~·
·persecuţie .continuă o înrăise, o înde.părtase nu .numai
de no\.la .ei familie, .ci Şi de Henry. De când sosise la paris, îl. cunostu;;e, Jn adeyăr:ata lui. lumină .. Timid, nehotăr:~t, ego"ist, laŞ. Manifestătiie ..lui oe voinţă nu erau decât crize. trecătoare. Tirania tatălui său îi Şţrivea personalitatea, îi anihil~ tendinţa ·spre .b.eatâmare, fi.rească .oricărui om ajuns în pragul . h)atutităţii. dasăto{ialui ci.J M!ltgaretfusese. rezulfatul il hei astfel d'e maoitMtăr[br!.l'şte de ypinţă. Mai târziu, 'n.IJ făc.use .nimic. 'Pllhfni>a-'şi. c'onsblida căSnlcia .. '/' ' ,; - o ---- - - ..;:,· Margaret îŞ:l ";daquse seama ca; sfar~itul era în funcţie de tfmp. ·Cu tenacitate de cârtiţă, socrul ei făcea tot c'ecJ .stătea tn putinţă. P.entru a o micşora in ochii lUi Henry. Convorbirea ei cu .Madame Lefebvre îi deschise.se ochii. Trebuia .să plece, îoainte de a fi izgonită. în. acest chip, va ieşi din scenă cu toată · demnitatea. · · ... DI.JPă' balul de la. palatul prinţului de. Senevent, se întâlnise .de câteva ori c.u celebra maresaleasă. De fi(')caie .dată, aceasta TI insuflase înc.redere.în propriile e'i puteri, îi întă~ise curajul. .·· · -·. ·Fugi! E singura soluţie. bacă bărbatul te mai iubeşte, va alerga: după dumn;:Jafa. în ochii lumii, dumneata vei. fi a,teea ·care al rupt punţile, care ai refuzat să te mal lasi c.ălcată în picioare. Dacă nu reacţionezi, ·eşti pieroută! Fugi, fetiţa.· meal Fugi! Înapoiază-te în mijlocul .al.or tăi:. A celor care te iubesc, şi îţi preţuiesc însuşirile .... Margaret îi urmase ·povaţa. 1-l.lgise în Anglia. Deşi; blocusul lnsulelor E!ritanLce fus.ese proclamat, contrabandiştii care. )mpănau .. coastele Europei continentale,, ·•· .de la .Brest şi până la Kof"ligsberg, o ajutas!'lră si\ traverseze . Canalul . MâneCii.. Era un•-.trafic primejdios,. dar care continua în ciuda.. restricţiilor in)pet'lăle. · · Henry făcu încercări disperate spre a~şt ·regăsi soţia şi copilul. Ceru chiar o audienţă lui Fouche, -i '
-
-
-.;;-
-
---
-
111
OINASTIP, SIJNOERLAND 9EPJ.JCLA!i'!
-·
ministrul poliţiei. Îi imploră să dea de urma fugarei. Poiilicos distant, ducele de Otranta făgădui să facă imposibilul spre a-i servi. Dar nu se mişcă. Comploturile ss ţineau lanţ. Regat! şti şi· jacobinl, h":J.'' d .. ~ l'?\i 1 • annrt!IŞd -ş! ven eeru, JUrasera moarte lU! ;'7apo.e:::;n ş1 regimu,ui imperiaL ·Pentru a dejuca numer:Jase!e coi')juraţii, Fouchâ_ .avea,- nevOie de V armată de p6!iţ1şti. Nu-şi -permitea să-şi- descotnplsteze fctţ?.~l\9 .. -~l1d -~a.~~'.,Q:, .,.",:::~,;"":>: age,.....~-;. ...,.n&:""~ d 6 ropras'l~,..,_o'..q v ,._ ţ Hl-\~; p·, L.td. :•!)! p·~ """ '!""IN"!"' ~ tu.O _S;.r~;>:o\ fânărului Sunderland. Aceasta cu atât mai vârtos cu cât Richard Sunderland îl rugase ln taină să nu i.a nici o măsură pentru regăsiraa ft!garei. · · Richard spera că ttmp~-;! va -::::icatr!za rănHe suf!eteşti ale fiului ;;ău_ Despre~ vlăstarul acestu~a ~u se slnchisea. Cor:siiierii să~ Jţ.•ddici 'lOt găs! 'n rr::îj~0c ~~ro .... ~,""
Sa--1·. ' prorrnît>!\ c. ' f l Q
l plo .. d rn:~ro{,hll #'.!.
l
a
u 1
Î~"'~l.:itu~, ~ d>..Q, "' -·
~ ~
-
f'l'rr\ 6i
'-"
......
J'1i\!:"!rd tor--''·''"'' -,
f,am<,'l'to,i "'· ""'
r.c
r-''--
0
rv1a:garet ; err~-li indispunea că trebuia si=i-şi am,:iJle p_!ecarea !~: "'e'' 'fork·.• 1n ,vv.. rll!i';L-. ,.....,..e· . .~+!:} H~· r g.::c::(!SA i<,".a·.. ş't 1~ \!\ , , """·u~-;-'''V .,, c,~v, ,-..-ny a;_,\-·,{,, .suficiente resursa ~ăuntrtce spre d. pune pic!o;~u~ h prag. Richard regreta că accesele de voinţă a.!e fiu;ui său erau atât de prost a!ese. Era exclus sii.-1 .lase în Europa. De îndată ce Margaret .ar afla că socrul ei a plecat în America, s-ar înapoia la Henry. Reconcilierea ar fi înduioşătoare. Henry ar cădea iarăşi · sub influenţa lui Margery. Şi Richard era hofărât să împiedice acest lucru. · _ Şi contele Mettemich. il sfătui să-şi amâna plecarea. Ambasadorul austriac, prevenit de Talleyrand in favoarea lui Richard Sunderland, 1i declară în cursul unei intrevederi că zilele de glorie aJe' lu1 Napoieon era:..~ rurr1ărate şi că armate'le :useşti vor zdrobi trupele franc'"ze. Discuţia avu roc iraintea bătălie; de ia Friedland. Înfrângerea ruşilor lui Benigsen şi pacea încheiată la Tilsit . sH1biră HudHe hli . Richard i'n Jeg-ătură cu invincibilita!ea ţarului Alexandru !. Raportul prezentat 2:,
tlH
172
VINTilĂ CORBUl
de Ju!.es ·Lafont asupra tratativelor secrete purtate ele cei ~doi: împăraţi Ja_ Tilsit TI intăriră- credinţa că_ Napoleon avea să mai diriieze destinele Europei. ·.··· ·h cadrul primei . (or ·îl}trevederi, Alexandru desc1Jis$se disculfa cu următoarele. cuvinte: "Si re, urăsc pe eng.lezi to.t atât de mult ca şi dumneavoastră". Napoleon răspunsese prompt: "In cazul acesta, pacea. este ca şi înclleiată". .· Pentru Anglia, aceste fraze sunară caun clopot de înmormântare; Tilsit impunea o concluzie. Războiul abia începea. Ju!es Lalont; nepreţ(rjtul Juies .Lafont, mai J.ăcu o surpriză şefului său,· punându-i pe masă copia textului convenţiei secrete încheiate la Tilsit între Napoleon şi' Alexandru. Acest tratat, care urma s.ă răstoarne ordinea politică europeană, .avea să rămana mai bine de opt oe;;:;enii inaccesibil canceJariilor europene, c.u _excepţta ministerelor de Afaceri. Străine a te Franţei şi Rusiei, care urmau să . păstrE;ze găte un exemplar sigilat. fn tainiţe!e lor blindate. In -atpră de Napoleon şi Alexandru, numai regele Prusiei fusese informat asupra unor arti.cole can:> priveau. dire.ct ţara sa ... Tratatul avea în. eseri.tă _._!:(r:M·ătdeire!e_·· pb3v6oSki: Franţa -şi RuSfa --!Şi- "tuau ~iig;Îjamentul săcşi acorde reciproc spriîin în orice · ?cţrune _ ml!Hăl·ă, .p_e t:are- una 'din părţi at'întrep~inde~o -frr~potriva ~itel _p{;teri europeoe; ·statul -vţzat era A:ngHa. O C;aută irnpqrtantă prevetJea- _â şe :impune -·oanemarcer. Suedie'i şt· Spariieî să rupă- re!aţHhs comerciale cu Anglia. In. sfârşit, Austria va fi si filă. a ·ss alătura acestei coalitii .. lntâia măSură practică avea --să ne- îrichldereaJv1ărli Balti' ce pentrw nave!e britardce. In Gazvl decll;l.nşării osWităţilor, flc·la daneză va fi folosita împot(iva Angliei. Ricnard citi convenţia, .·apoi ;se intoarse spre Lafont: · • - Eş;ti sigur că îD afară de Napoleon şi de ţar, nimeni nu mai posedă textul acestui tratal? Nimeni? Nici .Monsieur de Taliexrand?
DINASTIA SIJNDERLAND 6EAUC2L::cAcc:IRcc.~~~-~~1~73
i'VIonsieu,c de ·T3_118yrand şr nlc: prinţul Czaf1orysk-y, mihistrtil d·e e:.:terne !al Rusi eL. cra_uze;e cu Danemarca nu !e- cunoaşte n.!rnenL ·-Abso[t.~t nimeoL P.ichard rămase impresionat - de .et;Cienţa lui Lafont. · . .,,. . . ·. .·. . . .. : ... -· Challais îti va înmâna cursul .acestei zîle de franci. ŞI acum, încă o suma· de cioc/ sute de Jntrebare: Cum .ai ajuns in posesia acest~>
!\HCî
mH
in
le
b1rotL
.-
~
·-
Robert, vreau
irnportar.tă.
să-ti încr.ed\nţez
o rnisiune ft>avte
--'--··~~~··--~~~·I.NTILĂ .CORBUl
174
Cu gesturi studiate scoase din buzunar copia tratatului. .- Vezi tu documentul acesta? . Are o poveste lungă ... După ce-i istorisi chipul în . care ajunsese în posesiasa, f!dăugă: ·. . . · . · ·- Este imperios' necesar ca dOcume>ntul să parvină în Anglia. LIJ Londra. Ţi-am,. mai spus. Misiunea este grEla, Dar trebuie îndeplinită. Robert se· inclina. · · - Sunt la ordinele dumneavoastră, Sir. Mi-aş permite o •Întrebare, De ce nu-l folosiţi pe Lafont• pentru această misiune? Pentru el ar fi floare !a ureche să trimită documentul la Londra. - intrebarea e justificată, spuse Richard. Am să-ţi răspund. t:ra imposibil să mii adresez lui.. ·-.. De ce? Lafont este seful serviciului .. . . dumneavoastră de in'forrnşţiL În această calitate ... Richard suspină adânc. . -. Lafont este. şi . francez,. Nu~i putem pretinde să-şi trădeze \ara. ,Este suficient că nu mi-a cerut să-i spun ce §tm.de gând să faccu .documentul. · · Robert clatină. din cap în semn de incuviinţare. - Vă înţeleg, Sir. Documentul · va ajunge la "
d!;lstinaţie. După câteva
'
'
'
'
'
clipe, adăugă: - Mult trebuie să iubiţi dumneavoastră Anglia, de vreme ce it puneţi la dispoziţie copia unui tratat d.e o importanţă atât de vitală pentru existenţa ei. · Richard luă de pe ·birou· un coupe-papier de malahit, pe care !l'lcepu să-I învârtească între degete. - Crezi că iubesc Anglia'? .... HmL Nu o iubesc de loc, Robert. Englezii sunt o naţiune de neguţători rapaci, care pun propriile interese O:Lqh.presus de orice: Lumea intreagă poată să se duca de râpă. Numai lor să le meargă bine. Robert schiţă un gest de mirare.
DINASTIA SIJNOERLAND BEAUCLAIR .
175 -·~----
·~.Atunci? ·~ Şi eu. sunt
egoist şi rapace. Nu servesc Anglia, el ;Interesele. casei rnele. · · ·-Ale .dinastiei Sunderland-Beauc!air, zâmbi Robert. -. Exact Tu mă inţelegi mai bine, decât Henry. . Richard lăsă coupe-papier-ul pe masă, şi .se ridicâ în picioare. · · . . . ~. Q dată ajuns în Anglia. vreau să treci .şi pe lâ •. . Cardift .Aş .dori să ştiu dacă Margaret s 0 a întors lll. pări n'ţii eL . . · · .· · - Prea.· bine, Sir. Când trebuie să plec? -· Mâinfi în zori. - Ruta? . - Prfn Spania. şi Portugalia. -Pe această wtă vei pierde mult timp. - Nu e prudent să traversezi Canalul Mânecii pe un vas .de contrabandişti francezi. Dacă ai fi pr!ns, ai fi trirnis îrt faţa Curţii Marţiale. Robert r.âs.e cu nepăsare. - Sunt deprins cu riscurile, SiL Nu uitati că am parti.cip~t le, debarcarea din Saint-Domingue. Richarg puse mâna .pe umărul· fecioru!ui său. -·· Eşti curajos, băiete. Îmi piE~ci. . -. Încerc să vă semăn, Sir. -. prefer si\ pleci prin Spania.. - Lăsaţi-mă să trec prin Olanda. Cihez documentul. Chi"r dacă sunt prins, procedez astfe! încât să -nii compromit pe, rr!menL Ga,s·a SunderJand-Beauclafr --trebuit:Y s·ă rărr:ârră deasupra oricăror IJiîmiieli. - Dacii re-uşeşti -să duc~ fa iH1i: sfârşit aceas~ ă rnisiuni'1, casa Sunderland-Beauc!.air îşi va as'g;.•ra, pentru un oarecE:re tirnp, recunoştinţa. guvernului britanic. Recunoştinţă care-mi va. permite să exercit fără stânjenire, negoţUl pe .mări. -Numai pentru un oarecare til}îp?
- Oamenii politici au. memoria scurtă, Robert Nici men;roria mea nu. e mai durabilă. Azi prietenul Angliei. Mâif'le. s~ar putea r;ăd fiu duşman aprig. Totu.l e În funcţie deinterese ... Da, da. De multă vreme am renunţat la sentin:u:Jntalisme. Nu mai cred în prietenii eterne. ·Nici in jur.ămiilte. Nici în ·oameni. Îi· dispreţuiesc .. : Dar rnă servesc· de eL
: f\liml'jni din a!Jtura]ulluF Richard Sunderland nu lu Tnfbimaţ.de plecare'a IIJi Robert. Sandra $tia doar că soţul ei urma să facă o Inspecţie de câteva z:He la fabrica de armament. din. Nantes:. Richard era conştient de primejdia la care se expunea fiul său. Acţiunea aceasta era însă absoiLJt necesara. Guvernul englez era indispus de sprijinul financiar dat de casa Sunderland Franţei şi Spaniei. .F'abrica de armament de la Nantes fLJrnizase armatei f~anceze puşti .. tunuri şi muniţii, folosite împotriva aliaţilor Angliei. Armamentul navelor de război care înînlntaseră flota britanică la Trafalgar provenea din uzinele aceleia;;r ca
DINASTIA SUNDERlAND B.EAUC=-l=A-=:Ic..:Rc__ _ _ _ 1_7_7
Internelor. i'n schimb, primise demnitatea de Vice-Mare .Elector, bogată. in onoruri, dar fără influenţă. politică. Ostilitatea lui faţă de rsgimul ·· imperial nu mai era 'o taină pentru nimen.L Oup!icitatea .sa era însă atât de. subtila, încât· neiniţiaţii nu luau in s.erios atitudine.a sa opoziţionistăc O socoteau o simplă fanfaro.nadă. În cursul intrevederii sale cu Richard, .faţă de care. se deprinsese să vorbească deschis, T!!!lleyrand Jncercă să-şi justifice comportarea: - Mi-e. îngăduit să asist pasiv la .ruina ţării mele;'? Nu am obligaţia mor.ală să încerc. a .salva tot ce mai poate Ji salvat? Franţa merge la .dezastru •. Victoriile:· împăratului sunt tot mai scump plătite. E•Jropa a ajuns un imens c;imitir. Condiţii!e imppse !nvinşiior sunt atât de draconice, de umilitoare, încât în ele înşile se zămisleşte germenul revanşei. În loc să-şi consolideze · r;;lgimul, Napoleon 'şH subminează cu bună ştiinţa. Ambiţia lui nu mai. cunoaşte margini.. Se socoteşte .omul providenţei. Are o încredere nemăsurată în geniul lui: Această incredere TI împinge la prăbuşire. Unii_ :mă învinuiesc de: trădare. Sunt totuşi împrejurări în care trădarea este o datorie patriotică. Ştiţi ce i-a spus .deunazi Napoleon .lui Metternich 1 "Un om-ca :mine, nu ţine .seama de viaţa unui milion d.e oameni." Richard fu ispitit să-i vorbească despre misiunea încredinţată fiului său, dar se abţinu. Se mărgini siH asigure pe Tal)eyrand de toată simpatia şi sprijinul s·ău .. Cl,JYinte mari, care r,u angajau 1n-să !a nlmic. - Regret, Monsiflllr de Talleyrand, ..că afacerile tnfi sfieSC sa plec 'fn ·statele lJnitR i\.ş ff preferat sa rămân al.ătLJri de dumneavoastră. Din nefericire, evenimentele mă depăşesc La Paris, îmi va ţine locul fiul meu Robert. A primit mstrucţil'ni exwese să păstreze cu dumneavoastră acele
lfll\ITILA CORBUL
178
. pană acum şi pentru dumneavoastră şi pentru mine. ·. ·pe Jiul meu s.ă ·vîLbizuiţi ca şi .pe :mine însumi. .. . · ·.·.. în'ainte ,de a pleca în sta:tele Unite, Richard mai ··făcu un dementpe Jângă ministrul MoiHen, cerând să i se achite c.âteva ·crean.ţe· întârziate· in valoare de . zece milioane. de franci. · · ···.·· •7'· Mă :rog 'să remarcaţi, exeelenţă, că aceasta e nurnai o •parte din< sumele ;ce~mi datOrează statul · francez: . ·. · ·· .. : ·. . ; · • . · . • MpHiert li ţinu un adevărcat discurs, încercănd să~i demonstrez€1 .·cu. 'lux de cifre; imposibilitatea momentană de a achita chiar şi această sumă. Pentru pt:lma oară Richard îŞi pierdu cumpătLll . .Ridică tonul, .izbi .cu pumnul .Jn masă şi ameninţă •că va reclama împăratului .refuzul ministrulUi. - Franţa: nu este un particular pe care să"ldeclar in încetare· de plăţi, strigă· el fără să mai ţină seama de .1na'!ta autor(\ate aJui Mol.lien. A sosit momentul să restabiliţi încrederea publicului 1n finanţele statului. ; Mi-aţi ceruLarmament. Vi l-am livrat. Achitaţi-Il Nll '.mai: sunt dispus să 'fac eoncesii. Ministr.ul încreţi · sprâncemire, făcu o mutră ofensată, apoi. se ridică în picioare, lăsând a înţelege că socotea audienţa încheiată. Când v.ăzu că aceste mijloace rămân inoperanta, .schimbă tonul. şi cu aerul scârbit al. unui om dispus să admită:orice, numai să scape de prezenţă inopodună acceptă să plătească şase. milioane. . .Richard părăsi furios biroul ministrului.. · ·După ce se urciLîn trăsură, Lafont, .care TI însoţise la. minister scoase .din buzunar un carnet .si' TI desfăcu tacticos. . . . . ..-·Cum vreţi, M.c:insiet:Jr, ca Mollieh .săvă achite milioanele datorate, când numai în cursul acestui an a piăln 26.3 000 franci.• mareşalului Bessi€nes, ·· 1 2541 945.. luf Berthier; 450 ooo. .lui Cambaceres .. 200'000. lui Coul;:;.incourt, '100 000 .lui Champagny, '
'
"
'
'
,'--
179 910 000 lui Davout, 198 000 lui Mortier, 728 000 lui ' Ney, 162 000 lui Savary, 305. OOO.Iui Soult, 270000 lui Duroc, 500 000 lui Massena, N-am făcut decât să vă spicuiesc câteva cifre. Dacă le totalizaţi, veţi constata că mareşali! şi înalţii demnitari ai imperiului costă multe milioane. Napoleon le cumpără scump devotamentuL Cum vă închipuiţi că ·Ney, ivlassena, Davout sau 8ernadotte ar accepta supremaţia u.nul om care·-. în definitiv -s-a ridicat din rândurile lor, dacă nu ar fi atât de bine plăti.ţi? Lumea s'-a deprins să vadă in · mareşalii lui · Napoleon nişte eroi încuimna'(i de o aureolă de glorie. Eu văd o mână de . aventuricri, setoşi de bard şi de succese .. Richard se uită uimit la interlocutoru< - sau. - N-u ta ştiam atât de ost!! actualului tsgrm Lafont lăsă privirile să i se' piardă în goi. - _-Arn âVllt trei_. fraţL fv1onsteur. _Unul a .murit la Rivali, altul la f\usterlitz şi ultimul ia Eylau, .Cred că nu mal e nevoie de alte explicaţii.... '
'
'
La în~eputu! ~ui septembrie, Richard anunţtl luî Henry dBcizia de a pârăs! Parisu: la 15 a!e :unii - Dacă= p§nă la acea dată r:u găseşti pe fv1drgaret, ;f,p s;:;,i ,.. sa- ·O _ Cal__ ...... prin · · " -;..-.r"o.nt'l!. ai:jc-, a .. Ir"t-,., orlr
răspundă.
- Pentru mine nu mai e decât .o aventuriera, rosti Richard sec:. În ceea ce te priveşte, . dacă te încăpăţânezi să rămâi la Paris, o faci, pe propria ta răspundere. Bineînţeles, nu vei întârzia să suporţi şi consecinţele. Prerogativele tale vor trece asupra lui. Rabert. După moartea mea, el va rămâne şeful casei Sunderland. Vei deveni un simplu particular. Potrivit
VINTILĂ CORBUL
testamentului meu, nu vei mai avea dreptul să te . "'· ~ ameMeci in conducerea afacerilor ·casei noastre. !ţi voi fixa o compensaţie bănească pentru drepturile pe care le pierzi. Şi cu aceasta încheiem capitolul.. Pe HEinry îl încolţi spaima. Nu era plămădit din :aluatul acelor oameni .care renunţă fa ·o coroană pentru. fiinţa iubită: _- N"am spus, Sir, că refuz să vă urmez ia New York ... -. Cu atât mai bine. ·Şi acum să schimbăm subiectul. Avem lucruri ma:i importante de _discutat. Nici Lafont nu făcu nimic pentru regăSirea lui Margaret ·Primise în .acest sens dispoziţii categorice din partea· lui Richard Sunderland. - Henry astepta cu groază ziua plecării.. Era mai Jridrăgostit de•'Margare! ca niciodată. Amorul propriu rănit, datul de copil, amintirea primei lbi' dragoste, c0ntril:lu1au să aţâţe jăratielîl unei h:ibitl- care în iJHimui timp rllO'cnise sub cenuşă. '···· .· · în'âcetâsiJimp/RichiJrd primi vestea ---hombardării •'·''·'--, , •,,,.,_,,.,_,_ , ' -.. , ' , ' ,oraşuTui Copenhaga âecătre flota de război britanică .din Marea Baltică. P!Qaia de ghiulele ~ăzus~ asupra c.apitalei Danernarceipatru zile .de-a riindul. Pieriseră rnii de\oameni. Mai mult de jumătate din oraş căZuse pradă. flăcărilor. Flota danetă, pe care Napoleon şi . All9xandru intenţionaseră să o folosească impotriva · Angliei, • fuses\9 capturaiă de englezi. _Această energică ac_ţiune militară dovedi lui Richard că. fiul său }şi: îndeplinise. sarcina .. Lumea, necunoscând ded_esubturile acestei operaţiuni, înfteră actul de vi9lenţă al Angliei care, în tlispreţul legilor internaţionale atacase o ţară neutră. Opinia publică se revoltă până şi .în Marea: Britanie. Lordul· Malrnesburry, subsecreta:r de stat, demisionă în semn de protest. Lordul Grenville admise că Anglia '
---~-.·,I~·'·.-·.
DINASTIA SUI\IDEALANO BEAUCI..AIR
181
îşi
crease o situaţie Imposibilă. Făcu totuşi rezerve, declarând că sosise timpul ca inamicul să fie combătut cu propriile sale arme. Ambasadorul Angliei la Copenhaga, Jat:kson, care declanşase acţiunea, dând un insolent ultimaturr; Danemarcei, fu primit foarte rău .de regele George al !11-lea. - Te-ai preze11tat şi prinţului de Wales? întrebă regele fără nici o introducere. - Da, :Sire. :..... Cu ocazia acestei intrevederi, unde se afla· prinţul? In capul de sus al scării? - Nu. Slre, replică Jackson surprins. Se afla la parteL - ''0'0 ,! u,~l ....:,,m,·~ale ",..""'!;-.... ;:; ,...oroe'e r..,...,..a· aş •·1· ~-: 'lj-;,.1. ,,. ' ..~~'}""'"'d 0-v~ • • . l.,l~\.,e fost Tn iocu! lui. ţi-aş fi dr::t un picior în spate, ca să te f,-.. : arunc pe t.rep,c !rt ,os, .. Secretarul_ de stat Canning, care ordonase bOff1bardarea Copenhagăi, lăsă treacă furtuna, fără a ·încerca să sa · disculpe. Făgăduise lui Robert Sunderlana ca n.u va dezvălui nwmeie ;;elor care-i tran.smiseseră copia conventiei încheiate ia ·, ' . .secrete . T!lsit. lşr respectase angajarnePtu'. Taina FJceasta avea Ş"§ o ~ia C 1,! ~~ r~ ~annfln( La 10 septembrfe_ ....;;:,.,_._1 ~r::; 1 '"' ortrfq îc-r fo"..., ·~e n,.+ ........ ;.... f.a-ra- ~"'J~a· R·ob~rt· ""'"'
,_
~
sa
'
'
~-
\
J
·
ca~m.
·
- Foarte bine. Aceasta s In tofosul nostru. In prezioa .plecării, Hemy sorbi până la •und pa· harul cu venin. În prezenţa părintelui său, semnă o -
•
1
•
VINTilA CORBUL
1Bl! procură
prin
care
autoriza ·pe avocatul Gilbert Radiguet să deschidă acţiune de divorţ impotriva lui Margaret Sunderland . .La 15 · septembrie, Richard şi Henry părăsiră ParisuL debarcară la New York. . . iar ia 1 noiembrie .
Capitolul dou(izeci
şi
doi
V ~ar~l~~~~arsă. foc peste marea de un albastru .
violent, tropical, peste ţărmu! plat, nisipos, cu dune alungite, deco!orate ... Vera Gruz . Un dig de piatră cenuşie, înfipt ca un pinten în Grupa netE!dă Şi Strălucitoare a mării. case joase . cul:luri .galbene,. trandafirii, roşcate ... Două insule, apropiate de ţărm, ţin de urât portului. Insula Sacrificios, pe care se Înalţă franj urile palmierifor şi stânca pe care face de strajă străvechiul fort San Juan de Uloa. Cita.delă măn ară, fortăreaţă şi temniţă tc>todată ... Ziduri.le masive au văzut debarCări de piraţi,. cicloane, . bătălii navale, . serbări pitoreşti, · flote de galioane, corăbii cu pavilioanele cele mai feluri.te ... . Cerul arde., Arde şi. plaja de .chihlimbar... Valurile se rostogolesc, răcorind nisipul... Rechinii bântuie apele golfului CampeChe. Îndrăzneţi, se .apropie de iărtm,. Aripioarele lor dorsale lasă o dâră subţire pe .învelişul ernailat ·al mării . In dreptul fortâreţei, stă ancoratâ<:J corabie cu linii sLiple, alungite. Pe punte, lorfotă, Se fac pregătiri de
V.INTI!.Ă CORBUl
plecâre. La provă scapără în şoare liter? de alamă: "The Royal Dragon". · În zgomot de lanţuri, ancora - care a muşcat Jîână. atunci oislpul. submarin e· .smulsă ain adâncuri şi ridicatlf fa suprafaţă. Pe puntea de > comandă, căpitanul dă ordine sd.urfe: Pânzele. se · ·. desfăşoară, orbitor de albe, sub potopul de raze .flerl:jitîţî. Dinspre larg · suflă un vânticel răcoros. Pânzele, asemenea ·unor udaşe scoici, .adună în · găoacea lor boarea umedă, se umflă. şi fac să se. · urnească nava... · În cea mai jncăpătoare Şi mai frumoasă cabină, Adrian de Beau li eu stă în faţa unei hărţi a celor două Americi. Îl interesează .în special Mexicul, Guatemaia, Grenada, Peru şi Rio de la Plata. Urmăreşte pe hartă wtele navelor •care încarcă aur, platină, diamante şi argint, de pe coastele occidentale ale Americii de Sud.. Buenaventura şi Guayaquil, lquique şi Antofaga:sta, Coquimbo şi Vafparaiso, sunt porturile din care. pornesc spre· S.ud corăbiile îngreunate ale casei sunderland-Bea:uclair,. pentru a ocoli Capul .. Hom şi a urca apoi .spre nord-est, .'Pe 1ângă insulele , · Falkland. Merg parale! cu coastele Audienciei de Buenos-Aires şi ale Braziliei, şi pătrund în apele veşnic albastre ale Mării Caraibilo(. Pentru toate aceste nave, Vera Cruz este un punct obligatoriu de trece.re. Vera Cn.iz este. centrul în care se depoziteaZă aurul şi argintul scos din ruinele Noii Spanii, · dublonii Şi· piaştrii ridicaţi di.n visteriile din Mexico. Vera Cruz.. serveşte de antrepozite pentru rnetalele. preţioase,<şccase din mărunta:ie.le munţilor din Guaternala şi C:aracas. De .la Vara Gruz, corăbiile. casei Sund.erland"Bea.uclair transportă la New York ·. aurul Şi argintul. .Pivniţele . bfindate ale Băncii Manhattan au ajuns neîncăpătoare pentru deie treizeci de milioane de pia~tri de argint pentru cele douăzeci şi d.ouă de rrlilioane de dubloni de aur şi
DINASTIA SUNDERLAND BEA=.U.:::C.:::LA:.:.I::.R:_·-~---1"-'6:.;;_5
pentru barel.e. de platină; aur Şi argint, in valoare de treizeci şi cinci de milioane de dolari, pe care Adrian de Beauiieu le"a expediat de la Vera Cruz. bouăz.eci de milioane de pjaşhl au luat drumul Spaniei, şi alte cincisprezece au .. ajuns iQ Franţa. Adrien de Beaulieu a reuşit acest magnific tur de. forţă trecând peste blocusul ordonat de Napoleon, p<;lste Ordinul. Consiliului, aplicat de Anglia drept repres~lii, şi peste decretul de la ·Mi lan, ultima. măsură fuată<de Franta materie de maritim ' in . .comert ... . . . .. ,;Căild se bat dUlăii, .e vai de pielea căţeilot" · glăsuieşte. un .bătri\n proverb;· Acea~!a era situaţia ne.utrilor în timpul epicei riizboiri . dintre Ml'!rea Britanie Şi Franţa imperială. Blocusul lnsulelor Britanice, declarat de Napoleon . la 21 noi_embrie 1806, interzicea accesul pe continent ,q Mărfuri_ lor de _prove?"i6:1ţă - englez·ă,_ prGcum- ~,1_ 'ntr·""rc.a 'n por""•!>-i'e Frcin+ol· ş·,_ ;:;tl'O. "" 1"" -""-r!·ar='rv"""·1· 1 a ;;, {"!_-"'<: ;,, L\..-.1·,! !:ih-_f 1 lF._,, f'J 1"n' vr::>•'""' nc·:c;s"";'' "'~'"a d, '""·r c::~ ·a~rala·· •.. t c;.,,,,_ v·as __ ""i.C>!:i·
...__
i.,
••
,
;1-....
Vli\l:fllĂ CORBUl
piardă
treptat t.oată flota:·. corn,erc;ială. bacă se · re;;emna să.· păstr~ze legături comerciale numar eli urtu.l dintre bi:lligenihţi, se ·expunea la. represalii din partea celui!ah.. .. ·. · În aceste, ccondjţii vitrege, A.driEm de Beaulieu t~uşise totuşi. să expedieze în Europa. piaştrf şi. · <;Jublo\TL ObligaţiileJl.fate de. RichardSunderland faţa ct:e Spania etau îndeplinît~SJ' cu rnarl dificUltăţi şi cu tot · atâtde 1)1ari ·intătzieri Dare rau Jnqeplinite: Şi aceasta . · răroân~a· cea r:nai.fnsemt~atil re
DINASTIA SUNOERLAND BO'AUClA!R
"!61
Dar Adrien de Beau!ieu nu avea să prezinte numai rapoarte trandafiri;. De la o vreme observase o agitaţie îngrijorătoare în sânul populaţiei din coloniile spanioie. lndiehH, ·care secofe de-a Tât1dul_ murH~t~eră în mi net în condiţii inumane şf fără să 1ridrăznească a crâcni, începuseră să dea semne de nemulţumire. La Rioja, Santiagc, Jiron, BuGaramango! Loja. ·Er Cc;J!:ao,San Luis Patos!, Saudia, «Vuses.er.& ioc tulbură'L ce-i drept, uşor reprimate, dar care constituiau totuşi un ~r:tdiciu- asupra _stărH dE-} spirit cHn- cc!onii. !deHe Revc.1uţfei r~~nCe:ţe .·nu ·erau străine de această stare de efervescenţă. 13iccuS!J ~ co·'1tinenUH, care izolase. Spania de _coloniile el din cele două Americi, contribuise de asemenea ia slăbirea autorităţii Metropolei, asupra supuşHor de p::ste mări. Generalul venezuelean Franc1sco de Miranda, care deţiriuse c-âteVa înalte comandamer'tte în armata Franţei revoluţionare, încercase În 1806 să debarce pe teritoriul Venezuelei in fru;1tea unui detaşament de eliberare,· cu scopul de a smulge puterea din mâna căpitanului general al · Caracasului, don Juan de Casas. Deşi fusese sprijinit de flota an1iralului englez Cochrane, · Miranda eşuase. Acest general, despre care Napoleon spune că e un "Don Quijote căruia ii· lipseşte numai nebunia", avea să-şi încheie cariera :r. temniţa unei fortăreţe spaniole. · Lupta lui găsise însă w1 imens. ecou in America latină .. Alte evenimente _politice şi militare aveau să de,văluie cr.eoiilor din această parte a lumii conştiinţa propriei lor forţe .. Englezii, care după bătălia de ia Trafalgar obţinuseră stăpânirea necor;test<J!ă asupra mărilor. se gândiseră să profite de această împrejurare, pentru a acapara coloniile spaniole. Organizaseră trei expediţii de cu.cerire: una. în Chili, alta în terito"iHe viceregatului Rio de la Plata şi ultima, in provinciile de nord ale Căpităniei Generale a Caracasului. Toate
188 VINTILĂ CORBUL ..0::::::,..-----------.~~·
trei
expediţiile eşuaseră, faţă
de
•
rezistenţa dârză
a Co!onişliior. Aceste succese obţinute numai cu resur-se proprii, şi fără njci un ajutor .din afară, _tr-azi_:seril In-·· .minlea ·lc_ca!ntcifdr veJeităţi de independenţă. Autorităţile spaniole încercau să .înăbuşe această tendinţă, dar valul/de fund ,care se puse'le în mişcare era mai puternic deqât mijloacele de represiune. . . În acea epocă, America latJnă amintea Jrămânţârile un(Ji vulcan gata să erupă.. Această fierbere fusese încă 9 stavilă .în. calea misiunii .lui Adrien de Beaul.ieu. Raportul pe care urma să-/ pre:zinte so.cwlui s.ău avea să. înfăţişeze toate aceste aspecte bune sau rele ... '~.-a_ 1 c1ecem-une~ '- . _A'" . wn_ens-os1. '~a tNew ·v. or,k__ l.... a .2::~ decembrie se ţinu· la sediul Băncii Manhattan o şedinţă care avea să rămână de pomină în anal.ele . casei Sunderland-Beauclair. De faţă erau Richard Suoderlali9-r.-~· _JkH s-ău .tfenry! Wi!bu r-. rvtorrlscn ş_î pricipalii lo.r colaboratori. Asista şi Charles Sunderland, 31 treilea· fiu al lui Richard. ca•e sosise New, Yo·'· ~vp··,·e•e a dnV C"r~»rl d.tt...l .,a ."' < , --~~·î, -~~ :,>. u·m" ! U 1 - .,·~v·l·~•'~· 1'1, !.U'j~'-<"J.·,,t;;,_~ acestuia. . . ·. ' . .. .··.. · .Scrisoarea prin care tatăf său îi "'chemase. _ m ~t?. """'f--,..,1 !11. - b.-, şi să te !napoiez[- în Ame_rica~ A sosit vremea să dau o întrebuinţare practică firii taie prea clocolitoare. Ţe voi trimite fie ia New Orl.eans, unde casa noastră ere interese, fie în Noua· Spanie, unde vei lucra. sub ordinele cumnatului tau, ,<\drîen de Beaulieu. Ţin să-ţi . relev un dicton cu multă circulaţie în Su.d: «Bărbaţii .din New Orleans trăiesc mai puţin decât femeile". Vi
>..>
'
•~'
'
'
,, '
'
'
',
'
~--
~ ~·
:ceva.
-~•·
-\
DINASTIA SUNOERLAND .....E!EAUCLAIR ..... ~----
189
~----
că ai priceput despre ce e înfierbântă atât de repede, încât
Cred
vorba. Spiritele se pistoalele încep să tragă, mai !nainte ce oamenii să fi avut timp a cugeta. t:xact ceea ce îţi trebuie. În Noua Spanie, condiţiile de viaţă sunt asemănătoare. In această atmosferă de '''O!e·nţa~ S.l b•t·Jt~litQ'e··ie ve'l·sim· Q,~,Gl.t. , .. , F'1n ;,! '· ol-'rTl<>nt•d '·' o.:>t· ,_;1~'>0·• tnu L~ • To ,. ..__. previn însa că vei avea. de-a face cu adversari care vor reacţiona altfel decât inQfens•vul le.ctor de la. OXfâtd. -Care -te-a-,făsat-' să-i' îm-brâncesti în baziriul cti apă:' -·tă-ră a schiţa·- ·tin ·'geSt de-- aparare .., a: . Cnarles răspunsese cu . entuziasm la chemare'a tată!ui s·au .. ScriSoarea nu ~um3i c~i nu ll t!morase·, dar îi ascuţise şi mai vârtos comtJat1vitatea. ·Raportul .lui Adrien de Beaulieu nu îi făcu o impresie deosebită. lnşiruirile de cifre îl obosiră. în schimb, numele localităţilor citate, sonorităţiie lor spaniole, atnmsfera. exotică . pe care o evocau, îi treziră curiozitatea. Deşi împlinise douăzeci de ani, Cnarles visa numal aventciri, parcă n-ar fi ieşit încă dhi vârsta copîlăriei. ' · · Richard il privea cu îndoială. Era firesc să nu-i inspire încre.dere acest roşcovan masiv ca· un· taur, vi olent.: fluştu ratie,. ' afemeiat; 'biZar,· arţăgos şi incapabil de a gândi profund.· Chârles părea destinat să nu~fie decât o anexă a fraţilor săi. · Până şi culoarea roşie a pănilui său era un subieet de· mirare. ln copilărie, Charles fusese· blond. Gu timpul, părul i. se închisese, .luând o nuanţă roşcată, ce amintea aurul vechi, c;;~ mai târziu să capete tonuri de un roşu aprins, ca flacăra. La Oxford era poreclit ·Hercule. Ca şi iegendarul locatar al Ollmpului făcea isprăvi care lăsau cu gura căscată. pe colegi şi profesori. Puterea lui era atât de extraordinară, încât nici un boxer profesionist nu se. încumeta a i se impotrivi. Cu o . lovitură de pumn aplicată lnhe · coarne, culca la pământ un taur. indoia cu degetele cele mai mărunte monede, ie~r potcoavele le răsuc.ea ""'
,
.
1·
de
\i'lNTiLĂ
CORBUl
în toate chipurile~ Lupta, folosirea forţei, devenise pent(u Charles· o a doua natură. · Pasajele din raportul lui Adrien de Beaulieu, care relatau extinderea şi âgravarea tulbw rărilor !n coloniHe spaniole, fură .pe placul lui Charles:wcare îş'i zîse că. acolo 1· se va găsi şi lui o întrEÎl:iu1nţare. Acelâşi raţionament îl făceă şi Richard. Evldi:lnt; faţă. de 'amploarea qpenaţiiior întreprinse, era 'necesar să i. se încredinţeze lui SeaUiieu un personal sporit ş{ credite superioare . .Pe Charles il va trimite în Noua Spariie. în · Mexico, temperamentul său exploziv va · face.mai puţine ravagii decât la Londra sau la. Oxford. Răspunderea ce-i va apăsa umerii, ii va mai potoli c!ocotut' lăuntric, cuminţindu-1, aşa CU!TI se cuvine unui tânăr care a .depăşit vârsta adolescenţei... . După raportul lui .Adrien de Beaulieu, .ascultat cu atenţie încordată, după dările de seamă prezentate de Wi!bur Morrison, directorul Băncii Man~attan, şi de James Sfewart, directorul adjunct al uzinei de armament de la New Schenectady, luă cuvântul Richard: . · · ·. Când se ridică din jeţui prezidenţial, se făcu linişte ca într-un templu in care marele preot apare ln îaţa drept credincioşilor pentru a oficia serviciul religios. Patruzeci de perechi de ochi în.cercau să descifreze expresia de pe chipul. lui Richard Sunderland. Patruzeci .de directori, de consilieri 'tehnici sau juridic!, aşteptau cu respiraţia tăiată aprecierile şi hotărâri le sale. . . Era .prima•şedinţă de acest fel. pe care Richard. o prezida după nouă ani de lipsă din Statele Unite, In capul · mesei, marele patron stătea drept ca o lumânare, tâmplele ·albe îi accentuau atitudinea de o demnitate elegantă, dar tOtdeodată dârză. Toţi îşi făcuseră. cu prisosinţă datoria, Toţi luptaseră pentru izbânda' casei Sunderland.
DINASTIA . SUNDERl..AND . ·. BEAUCLAIR .. Rezult~tele
erau deasupra. oricăror elogii. î ntr€Jprinderile din State.le Unite, .controlate de Richard,.· crescuseră, realizaseră beneficii uriase. Evident, aceste izb'â,nzi, fuseseră ()bţinote, dat0~ită. d.irectivelox marelui .patron. .Dar munca încordată, p(iceperea~ destoiniCia, devotamentul :Cqiaboratorilor .şi sllbalt~;nilor săi, tontribuise~ă !('{ mare măsură lil egjl(q;;~fea sJccesuh.li. vrem€Î. ce în Anglia şi îri Fl'an.ta, casa· Sunderland-Be;iuclair înregistra o . .· stagnare . a afacerilor, o .criză !atentă, susceptibilă. ·. oricând a lua proporţii, în .Statel.e .Unite ascensiunea • era continuă. Cei patruzeci !li . . . de oameni, conducători . unor întreprinderi ce tota:lizau un capital. de peste o sută de milioane de dolari şi care. ţineau în mâna lor . soarta a zeci de. rnii de mu.ncitori de uzină, de marinari, mineri; 1uncţionari, ingineri, economişti, aşteptau cu legitimă n.erăbdar.e un cuvânt de mulţumire, un elogiu, poate chiar gratificaţii si recq mpe.n se, . .Şi )';li(;hard vorbi: -. Genflemeir, am ascultat rapo.artele dumne13voastră. Rezultatele. obţinute îndriluiesc un optimism moderat. Ne aşteaptă înCercărigrele. Foarte grele .. Sper că veţi reuşisă le faceţi faţă. Mâine după amiază, la şase, va avea loc o nouă şedinţă, prezidată de Mr. Morrison, care vă va comunica hotărârile mele. ·aeot/{lmim, bună ·seara! · . · . . . ' . . l!iclină uşor .din cap, în vreme pe colaboratorii. u!uiţi . ·se ridicară în picioare. Urmat .. de Wilbur Morrison şi de fiii săi, Richard părăsi sala consHiului: După plecarea lui, cei rămaşi se privită consternaţL · Les.lie .Glinton, consilierul. econqmic pentw afacerile americane, un tânăr, dar capat•il lauroa.t ai Universităţii. t::rincetob, scăpă o re·m;:;-ţ_,rcţă ce vc1a să fie ·. ·gi"'11eata~. . . ,- ' - .. Marele 1\!logul şi-a spus cwvantu!!
fn
~
~'
.
VINTILĂ .CORBUL
t!l2 -~------~---------
----'-.--
Nimeni nu.:i ·relevă .spirituL Nici un surâs nu destinsa expresia întunecată a chipurilor celor cprezenţL
Ce voise să <spună Rich.ard S.underland? cl.acionismul său .era .îngrijorător:... ,;Marele Mogul şi-a ;,spcus cuvâhful!''. Apia .. acum re
,_
'-''
"
"
_._-
l(l noaptea ac,eea avu loc o şedinţă secretă de lucru în -biroul hJi .Richard Sunoetland din vila sa de lângă Battery. Nu chemase decât pe Wilbur Morrison, pe Adrien ;de Bealllieu şi Pe James StewarkHen ry şi Charles asistau de drept, potrivit COI'lcepţiei llli Richard, care voia să-şi iniţieze Vlăstarele în toate secretele. Se .ma1 afla de· ,faţă şi Norman McKreely, primul secretar, care.avea misiunea să înregistreze în scris discuţiile purtate şi hotărarile l.uate. Ric.hard. era întunecat şi gânditor.. OLlpă '.c.e aruncă o ultimă priVire asupra. colaboratorilor, înbepu cu voce egală: . ~· G.entlemen, v-am adunat spre a vă co.m unica . h6tărârile mele· .şi;' a vă/expune motivele care lecau justificat. Ţin să Te cunoaşteţi, fiilîdcă ne îmbarcăm fără voia noastră într-o aventură foarte riscantă. Este bine ca un comitet restrâns să cunoască mobileie şi linia trasată de mine, astfel ca siHni poată continua opera, în eventuaii.tatea 'că aş fi Impiedicat din diverse cauze; Introducerea era Ciudată. Nimeni nu îndrăzni a face comentarii., pouă evenimente de. a importanţă capitala pentru existenţa casei Sunderland-Be.aucl.air m-au determina.( să iau măs_urile pe care le veţi .asculta ·şi dl.lmneavoatră. Prin:ru.l .eveniment a avut loc in Europa. Un raport cifrat, sosit acum două zile de la ·Paris, mi·a.. adus Ja: cunoştinţă semnarea la '
.
'
'
-
'
-
DINASTIASI:JIIIDERLAI\ID BEAUC.LAIR .
·---·---·---···
193
Fontainbleau ·a unei convenţii secrete între Franţa !)i Spania la data de 27 octombri.e 1807: ObiechJI oficiiil ·.ah aceStei convenţii .este împărţirea Portugaliei, care .. trebuie· }1edepsită .fiindcă a ·refuzat să adere la l31bcus.u! Marii Britanii, .ordonat de l'Japoleon. Scopul . ascuns;al convenţiei ·este altuL Impăratul Franţei vrea • . ca trupele lui să ·se infiltreze fără zguduiri în Spania. ,la lilbrnenttlloportun () va declara ocupată. Prima consecinţă Va .fi. răsturnarea dinastie! Bour;bonîfor şi , insta:(Jrare:a .unui re.gim aservit. f=ranţei. Pi;!ntru noi, .'· •· ac:est eveniment poate .fi bogat ln unnări funesţe. · ·. Noul regim nu va anula oare concesiurHie acordate · nouă de .actualul rege al. Spaniei?. Trupele franceze, .·.comandate de mareşalul Junot au $1 intrat în Spania. După' informaţiile de care dispun până ln prezent,. regele Carlos şi Prinţul Păcii,, nici .nu bănuiesc că asistă la ·o ~invazie pacifică a ţării... Pentru orice ·eventualitate, trebuie să. grăbirn, .curăţirea colqniilor spaniole de tot aurul "şi argintul fezaurizat Nu se ştie ·cât timp vom mai ave13 mână liberă din partea guvernului spanioL.. Acest eveniment este primul •· despre care v-a111 vorbit, gentleman.· Al doilea · eveniment nu.: Sca .produs încă, dar nu va întârzia să se producă. Şi acesta complică ingrozitor lucnlfile . .Preşedintele Jefferson, adept al politicii struţului, · Jntenţioneatil să impună Senatului şi Congresului o · lege fără•· precedent in istoria acestei. ţăr(_ O lege ; antidemocrafîcă, · o lege · arbi.trară, care loveşte · proprietatea iDdividuală, libertatea de iniţiativă a .: cetâţer~ii6r ·americani şi drepturile garantate prin . Constituţie. 'Potrivit acestei legi, un embargo va împiedica pe timp nedefinit orice 'Comerţ cu străin ăta!ea.
Wilbur Motrison, ,Beaulieu ·şi J.ames · Stewart se . privira uimiţi. - [)a; genl/emen, Preşedintele Jefferson vrea să impiedice navele·americane de amai circula pe mări,
--·-
CORBUL .VINTilĂ ·. . . .
pentru a evita astfel ,orice :conflict cu beligeranţiL în padmsmul său prostJhţeles izbeşteîn efect; în lo.G ,să îhqtepte cauza, Votarea acestei)egi. e susceptibllă .şa dţlda ·la r.aina casei SonderÎaqd, .Dflcă'nu luăm măsuri . dif1. tfrnp,; flota noastră comercial<'j, va putrezi în · · p6fh.lrile ali;leril.-;:ane, .'prod!]sele uzi.nelor noastre vor m(:Îq(lg:ăiîh âr'i.trepotite, ciîci cqnsumul intern, da pa .Cum Ştiţi)şl dumneal[oastră riu este încă .safi<::ient ·~·e irraie .pentn.l\. a înghiţi I11treaga productie anuală, AurUl şi ad]intul acumuîat în pivnitele BăncH ·. Marjhattân v.or fămi\'11e. n<;!productivei Iar băncile din · Europa controJ.aJe de npi, vor avea existenţa periCiit~;~tă din cauza rupedi legăturilor financiare cu . America.· · · James Stewart nu s~ mai putu abţine: . - Sunteţi sigur., Sic că .preşe.dintele: intenţionează... . . .. . . •..·-. Când fac o ~firmaţie.w. Stewart, spnţşigur .de ,(la; replică .seq Richard. Să. continuăm, Există .şi· • soJuţîi. capabile să . cnrijeze, in parte, cel puţin, efectele .d<;!zastruoa'se ale erhl:lar:oguJuL în primul rând, să discutăm problema flotei noastre comerciale •. Toate navete ca;>e(Suriderland riavighează sub pavifionul Statelor UM.ite. l"iwi !iOrîu 1 ac(l'sta, care până . mai ier.i era, pentru .'noi o mană cerească, d.evine o. povară. Corăbiile 11oastre trebuie·· să adopte· alt pavilion. Câte vase'·cuprinâe· în• prezenr flota noastră comercială, Beau!ieu? ·. · ·-· Dori.tf .o. cifră· globală, sau pe tonaje? · · · · · · · ... - Globală:. ~ o sută optzeci şi cîpţ nav(l, dintre care. o · su.tă tr.o;!i afectate :t:rilficului cu Amer(ca de Sud şi cu Antîlele, .·. şaptezeci şi patru peQţru Europa şi unsprezece pentru. t.(,)me~tul cu .Extremul. 0Jient. Pe ·. santier€) avem douăzeci !ii două de nave,. dintre 'care . zece gata de lansare. .• .. . · .· . •Richard fâ'cu un semn secretaruloL
de
· DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAJf{ .•.
.
1!15
··~---~·~·
.-·.. McKreel)<, ia notă. Cindzeci. de- nave vor li r· . vandute. ime.diat unei societăH de navigaţie britanice, pe care o Vom înfiinţa !of .noi, cu capitalul nostru. . .·Căpitanul Gochrane.va dirija această flotă. Cincizeci· . de nave vor trece sub paviliahul altu.i stat neutru. Ce pavilion prdpui, BeaUiieu? · ". - ., -- .·-- Adrierr zămbi -- - -.. - ··încurcat: . .·.~Vă mărturisesc, S.ir, pentru moment nu găsesc .o formula;. T:oate.. statele .europene sunt angajate în 'aduătul conflict... . . . . .·:·· .. - . . •~ Ce . părere ai de Haiti, Beaulieu? • ·-· H.aiti, Sir? ·-· De ce. · nu? Ha iti e în prezent · ll~. · stat ·. independent. Singurul stat indepen(Jentdin cele două Americi, cu excepţia Statelor Unile: - Rolul nostru,· Sir, în expediţia lfcsnceza. nu a fost ·tocmai favorabiL. actualilor guvernanţi din · Hai ti... . :-·Oamenii politici au memoria scurtă, dragul meu, mai .ales când îi ungi cu aur. După căte ştiu, Haiti are în prezent doi stăpâni. Preşedintele Petion ··•în Sud, şi regele Henri-Christophe · în Nord, zise "Richard, accentuând cu dispreţ titlurile celor două căpetenii. Cazi l.a învoială ct; cel mai maleabil. Ace.ste ycincizeci de vase vor trece sub comanda căpitanului Maclaughlin, În sfârşit, restul vor rămâne. provizoriu. sub pavilion american. ComaRdantul .lor· va fi căpitanul Townley. Vtlţi proceda: în aşa fel încât în <porturile Statelor Unite să n;.;. se afle .niciodată mai ~>mult de .zece vase ale casei noastre. Nu vreau ca . . 'aplicarea embargoului să-mi surprindă multe. corăbii ·în Statele IJnit&. · .... · Adrien d.e Beaulieu părea trist. Flota pe care el o "spori se, o reorganizase, o dirijase, îi scăpa din mână. ·Mâhni rea lui nemărturi.sită nu scăpă lui Richard, •
.
;
~
'-. Beau!ieu, adăugă el; conducerea supremă o . 1 păstn:J:ii lot ou.trm!'lâta: MacLaughlin, C.ochrane şi to111(nley îţi vot e){ecuta ordiniiile•. Rolul dumitale capătă, ·ati azi înairite,himportan1ă deosebifă: FI.C>ta comel'cială .esţe în ITlomentul >ie faţă. coloana .. ' vertebrală· casei i3unaei'lancf..l3eliuclair. be buna ei ..• ',,prg:&niz(irt3 şi .:de.f~iul curn va ,;-{;utge spre "·?',, \!era "•C.rut , __________ , ____ ----·------------.-
a
ţauru!;şi·
argi ntoLc.oloniilot spaniole; depinde .existenţa
·no
Informaţiile
lui Richard Sunderla.nd erau exacte. ·
La 22 deceni6t.ii'l 1807:Gamera .. Reprezenţahtilor şi Senatul,. la .t;grerea''confid!;)nţială a preşedintelui Sta.tel.or ·. ·Unite;: votafă cu mare majoritate legea · embargoului. · ·. · ., La. acea dată, 'Richard SE!.afla,Ja New York, Adrien de Seaulieu ŞF CbarJes pJec&seră la V era Cruz, iar. Henry Stinde!'lapd ~ta. în dri.H11 spre Angli!l. · ···Potrivit inst(utiiJiliior striife ale lui·. Hicnard, nurnai noua v.âse. :sun'dedand"Beauclair fură - '\' ''"' ----- ale/casei _,, - -----' --" ' ;sur!)rin.sa.:·în !iorturile Statelor·•vnite.Ja' .intrarea în .. vig~ă:re a legltemb?rgouil/L Până if'd(ien de Be~ll!iel.[,fuţr~se intefls, Navele .saleJransportaseră zi ·... şi .n~oaptti înuJărn!l]câ. produse Jnoustriale, arrnamei1f .. , · şi, lţlărturfp(O\feliite diq intrep(indetile controlate de ., ···.· Richard. '!"e;.întreagfl;sdora't<ă.a .embargoului, .Jamaica. · ·. !1Ve.a: ,sa .s;erx1Jast:a.. drept. ..l.l'otrepozit al :•c.a,se!. "
"-
'
atuocL
'
SunMrîâod-:seâuclaiH . .. - '
-
-
-
· ·
··
197
D.ata de 22 decembrie avea s.ă rămână de porninii jn !!nal.ele Statelor Unite_ . Din ziua· aceea, toate porturile 111..ari!ime fură !evite de paiaii:iie. Ca !o . "Povestea Frumoasei din Pădurea Adormită", nave!e de-a lungul cheiurilor In !<::ieu! ..ingreineniră . ., - --, 'deşart<:l. ' activităJii de furnicar din ajun, se aş.terno nemişcarea .. • Jn antrepozite nu mai intrau şi nu maueseau mărfuri .. ·.• Caselor d.e Jmportcexport nu lerna.i rămâne;1 decât să. tragE( ot;.loari.l'iJJe. În ~irourile arrr\a(ori!qr, funcţionarii 'a$leptau groază concedierea. lv'!arinarii fără angajament se întrebau cu ce vortrăi ei şi familiile lor >în iarna care .se ânunţa aspră. Hamalii, scrutau largul mării, aşteptând împotriva evidenţei, o navă care să folosească bcâţele. c;ârciumile, tavemele,: care până · ·• mâi ieri făcuseră afaceri de aur, rămaseră fără clienti. Băncilor spedalizate în finanţarea comerţului maritim, nu .le rămân.ea decât să-şi închidă ghişeele. Cine îşi va ,mai. achita datoriile, sau cel puţin, · dobânzi le, când toate izvoarele de căştig ·. er:;w · temporar secete? Oam.enii de afaceri, spetulatoril, ' marii. industriaşi şi bancheri se frâmântau, cuprinşi de •· turbare. · · . .. .·In cercurile ar;matorilor şi ale . marii finanţe, · Jefferson era acuzat de . dictatură, tiranie, 'incapacitate. Prinţre Ci'li 'nial Înve~şunaţi duşmani ai . preşedi[it~lui s'e nurnăfa şi Ricn·ard 'Sund.erlând. Spre detiseb([e de.·· ceilalţi' oameni chf afaceri, care se 1Y.e(je'l:u )ri)pinşi iremtîcliabH la. ruină, el. dispunea în, $\ilfe].e Onite; de · {:aţlîtalun · qprO'ape ,nelimit~te. ,.Atacu'r,ile il<~Je Jmpptri\'tr lui Jeffetr;oil r1u se mărglnlră ·· 'la''.'ct'ftici ' JÎ!\'r6ale: Cttmpără tr
cu •
-~
VINT!LĂ CORBUL
,.DICTATORUL> JEIFEERSON . ÎNCALCĂ US:ERTA• ŢILE CE'I"AJENEŞTI . SECULARE AlE POPOI'U.IL.iJI
. •'AMERICANi.. . . . . ••·· PRI;ŞE.DlNTE!.E
SECÂtui!:~TIE VISTIERIA ŞI PA-
f!ALIZEAZĂ'ENERGIA.NA.ŢIUNII .. , · . • > EXISTEi\IŢA RE~UBUCU E AIIII.E.N.INJAŢJi••; > O EXP!::RIENJ:4 tlEZASTRUQASA A. PREŞE;OINTE-
•l:UrJEFFERSON"'·· .. .···· .-•. ··.·.. . . ·: -<---, _____.. -_-______ ,,,_, __ /.-.·: · <-. . _.· ._•. · Ui'\M,l\R.IÎ.i.E.. •(;.iÎI!Ei' l"QiiiTICI FAI.JMENTARE1 MI:ZE· R!A; FPAMETEA Şi.$OMAJUl. SUI'i!T HĂRĂZITE.·A:ZI ·. STATEtO# UNITE DE UN GU\IERt~ CORUPT ŞIII\ICAh·T~---
·. PABU...!' •····•·.
..
.
..
. .·
.
.
într"ur! artioOl/de o vîrulenţă extniordinară, WiHiam Gordon Drake, Şeful g[upulul de ziare controlat€. de .Richard, l<arisă .uh ataC furibund pe tema discursului . inaugural ·rostît pe Jefferson la intrarea sa în funcţiune.
"Îmi iau în primire misiunea, apăsat de. presimţiri nesigure şi grozaye, .pe care măreţîa funcţiunii. şi. · !slăbiciunea puterilor rri€lle .le inspiră în mod. firesc." Acestea sunt .cuvintele textuale ale prt:lşedintelui Jefferson, scria William Gordon. Drake .. Le-am citat, fiindcă ·au· fqsf profetica.· într-adevăr. Presimţirife nesigure ale preşediQJelui s-au, indeplinit .Statele . Unite .se ,află azt.pe mafgioea prăpastiei. Preşedintele 'a mai vorl:lit despre slăbiciunea puterilor sale. Ar fi fost mai potrivit să :vdrbească. despre i rJcapacitatea •sa. în aceeaşi ci.lvâritare a făcut apologia guvernării ·democratic;e .. $tiţi A.r;. ce constă. guvernarea .democJatică peÎ ·care \ a glorificat-o fn discursul inaugural? Tntr"o tirani;îodioasă, ce aminteşte epoca • ;guver.ratorilor trimişi deAnglia,sp~e aîmpila popprul · american ... '' · ..•.. ·
sa
Articolul continua brodeLe pe aceeaşi temă, in · trei coloane etaJale In prima pagină a ziarului. în seara apariţrei.• năprasnicului atac. Mr. . Drake tu
DINASTIA SUNDERLAN!J'BEAUClAIR · · - - · - - ··-·-·· .
.
·. 1!19
convocat la reşedinţa din New York a !uî "liGhard, care-I primi în cabinetul său de lucru. Nimeni nu mai er<:r de fată la acaastă audienţă. Mr: Wil.liani Gordcn Drake era un bărbat de statură mijlocie, zvelt, brun c.a un· spaniol, cu obrazul măsliniu şi ochi vicleni ce-i jucau în cap. Hainele îi .erau croii!' după ultimul jurnaL Culoarea. lor vie îi .dăd.ea însa. o înfăţişare vulgară. Lumina lămpH de pe birou cădea în plin pe .chipul ziaristului, Richard 'rărtrânea în ,u nibră. · .--- -ţV1r_ - - Orake, :eşti -priceput tn meseria d~Jmital_e~ N•am făcut o alegere proastă. Ziaristul se înclină. Căuta din ·ochi un scaun. care întârzia să i se ofere; Richard ignoră acest gest. În schimb,. arătă oaspetelui său o foaie albă, împâturită, aşezată la. vedere pe o tăviţă de argint. - Un cec. la"l. E pentru dumneata. Drake il luă cu delicateţe, apoi il strecură în buzunar. - Nu esti curios să citesti suma? ' ' ... Ziaristul zâmbi, isteţ. · -· Dacă. nu vcaş fi cunoscut generozitatea, nu v-aş fi oferit serviciile mele; . -. Eşti abil şi inteligent, Mr. Drake. · .;_ Aşa: spun şi alţii, Sir.Richard rase. fi plăceau camenii dezghcfaji. -. Mr. Dra~e. Imi .plac arlîcoiBie qumitale şi ale •oamenilor dumitale. A$ •rrea :SiHi pun fnşă o 'intrebare. Nu te temi că violenţa lor ar putea să l(.ă atragă neplăceri? · - Avem ·câte un redactor responsabil pentru .fiecare ziar, explică Dmke. Riscurile sunl ale 101'. A.m mai luat o măsură. Îi schimb des: Daca unul. va fi .urmărH, voi face în· aşa fel încât s·ă dispară la timp: Ascunzători sunt destule. Până trece furtuna ... - Înţeleg, Dacă vei avea totuşi .neplăceri, să iei contact cu. consilierul meu juridic. John Sanders ... ·Încă o întrebare! de ordin personal. '
'
'
',
lfiNTILĂ
200
·~=----~-----~ ~---
CORBUL
·- Vă rog, Sir. -.Dumneata Crezi in ceea ce scrii? - Când sunt p)ătit' bine, cred. - Am o părere din. ce în ce mai bună despre 'dumneata, Mr. Drake. - Vă mulţumesc. ~ Da, da, cred că vom face treabă bună împreună, îşi continuă Richard raţicmamentul. Ziarele . pe care le~am· cumparat cu scopul un1c de a-1 piscredita ·pa Jefferson micau dâî h idee. Voi crea o reţea de gazete, dare să-mi sprijine acţiunile. Depinde numai de dumneata, Mr. ·Drake, ca să obţii conducerea ··acestei reţele şi ·acum, la revedere. Poimâine să mi te prezinţi ·iarăşi. S-ar putea să-ţi dau · instrucţiuni noi. .. Prea bine, Sir, zise. William Drake, părăsind fără zgomot încăperea. ·· · După plecarea ziaristului, Richard rămase câtva timp cu privirile pierdute în jocul flăcărilor din cămin . .Muzicuţa unei pendule Louis XV din porţelan de Sevres cântă arg1ntiu de unsprezece ori, smulgându-1 din gânduri. Sună clopoţelul. Un tânăr imberb apăru ·în grabă. · · '
--
- - -
-
-
...
- '
--
-
""
<
- s·1r?..•
Lawsonl Să intre Mr. Monison. secretanll de serviciu ieşi. Câteva .secunde mai târziu, directorul BânciHvlanhattan îşi făcu intrarea în. cabinetul .lui Richard .. -.la loc, Morrison. Avem .de •vorbit. Nu te reţin .mult; :fiindcă sunt obosit. Se adânci în fotoliul său, apoi Jş i plimbă mâna .pe frunte. Reg retând parcă acest semn de slăbiciune, se îtrcordă brusc .. Este vorba tot de legea embargoului, Morrison. Legea aceasta ne"a căŞunat mari .pagube. Dar nu depinde dec.ât.de. noLca.'sâ scoatem· beneficii 'de pe urma ,ei. ....:•sertefidi7 , · ....c.
DINAS'"{IA SIJf\IOERLANO BEAUCLAIR
201
- Da, da. Embargoul va ruina oameni şi întreprinderi. ProducJia anuală a ţării depăşeşte nevoile pieţii interne, Aceasta .va determina scăderea preţurilot. Împrejurare de care trebuie să. profităm. În. curând, numeroase fabrici vor ajunge în pragul falimentului. Minele care furnizau materia primă vor ~fi nevoite sa-şi suspende aciivitatea. Şi unele şi altele vor fi scoase la mezat. Oferta \la fi uriaşă Şi cererea minimă. Npi dispunem .de capital uri. Vom cumpăra pe nimic. întreprinderi indus)riale şi miniere, pănă rnai Ieri inaccesibile ... Am nevoie de îier. De . . . mult -fier,._, . .Morrison. Uzinele noastre de armament consumă fier. De ce să-I cumpăr de la alţii, când aş putea să mH procur din minele -mele? Cred că. m-ai inţeles. - Perfect. Sir.. Vom cumpăra mine de fier.· -.Şi terenuri metalifere, Morrison, care nu au fost încă puse !n exploatare, dar asupra c'ărora prospectorii au ind.icil precise că ascund zăcăminte Importante. Leslie Clinton să-mi prezinte un raport amănunţit în această privinţă ... lncă ceva, Morrison. -Da, Sir? - Vreau să profit de actuala conjunctură spre a lichida un concurent Fabrica d.e arme de la Terrytown a c·umna!LI'ui meu, ·zechariah Abercromb.ie. După câte sunt inlo.rmat, Abercrombie, exporta în vremuri normale cincizeci la sută din ,producţie. Embargoul îl va împiedica să-şi mai desfacă în străinătate armele. În curând va intra în qriză de supraproducţie. Aştept de multă vreme această ocazie, ca să-mi achit o poliţă veche. faţă de Mr. Abercrombie. lată· care este misiunea .dumitale, Morrison. Fabrica noastră de armament va anunţa o. scădere bru.scă şi masivă a preţurilor. O scădere atât de masivă, încât Mr. Abercombie nu va mai li în stare să ne ţină piept. Spre a-Şi acoperi cheltuielile, va fi . nevoit să. caute credite. Vei cumpăra toate poliţele ~-
··,::c20-'-'2'--.----------~VIN:riLĂ CORBUL
semnate de .el. în ziua când vei intra în posesia lor, îl voi sugruma pe Mr. Abercrombie .. · - Şi P,ierd~ri!e .ndastre vor li apreciabile. Sir. -· Mi ie îngădui; Marrison. Am capitaL Vând .in pierdere, ·până în iilia rn care îmi voi zdrobi . concurenţii .. După acee;3 voi. urca preţurile atât de mult, încât săc.;mi scot paguba; E limpede? .·-. Foarte limpede. ·.-• Deci, ·prima fază. Scă.derea preţurilor până la JicQi<;larea cor;rţl!rentei. A..dou.<:! ·fază, majorarea pre'ţLrrilo!".va urma în cQip matematic .... RicharGi.!ăCu o pauză. i
DINASTIA .SUNDER!.AND BEAUCLAIR ·
203
Richard se aşeză iarăşi în fotoliu, Trecuse de· miezul. nopţii. Sună din clopoţeL - Lawson; să intre Mr. Stew.art şi Mr. To'Nnley .. . Se răzgârrdL Să Intre numai Mr. Stewart. Mr. Town!ey să mai aştepte. · Directorul adjunct al uzinei de la NeW Schenectady intră în cabinetul marelui patron, •sanctuar în care nu pătrundeau decât puţini aleşt ,Stewart era emoţionat. Simţăniântui. acesta îl încerca ori de ·câte ori era primit de Richard Sunderlan'd, . James · Stewart ·nil depăşi se patruzeci de ani. Capacitatea şi energia sa îl desemnaseră pentru .inalta funcţiune de directe~ adjunct. în realitate; asigura conducerea uzinei din .ziua in care i\drien de Beau!ieu primise funcţia de director ai flotei co.mElciale a caseiSunderland. T0t atât de pretenţios faţă de subalterni cât şi faţă. de el lnsuşi, Stewart era un model de exactitate şi eficiel')ţâ in serviciu. Richard îl aprecia, fără să-i socotea!ică tol!lşi un colâborator de prim rang. - Stewart, zise Richard !ndată ce ramaseră singuri, după înapoierea dumitale la New Schenectady, vei dispune scăderea preţului pulberei şi a armelo.r uşoare cu cincizeci la sută. Ochii lui Steward se rotunjiră. - Cu. c;ineizeci la sută, Sir? Nu credeţi· că: .. - Nu cazul. să intri în 'oanică. Stewnrt. . . Hotărărea mea este bine cântărită. Vei întocmi un, prospeCt, în cincizeci de mii de exemplare, prin .care Ifei anunţa noile preţuri. Prospectul va .fi trimis în special în regiunile de .frontieră din Vest şi Suct totoda:tă, vei lua legătura cu Mr: Wiliiam Drake •.. directorul reţelei noastre de ziare, şi-1 vei ruga să publice o serie de articole în legătură cu această redu1:ere de preţuri. Mr. Drake va sublinia că noua măsură .este o expresie a .interesului şi solicitudlnii arătate de casa Sunderland-BeauclairVitejiiOr pionieri
e
care, cu preţul v.ieţii lbr; împing Spre Vest fruntariile .Şt;:;telorJ.lnite, asiglrrând \.!pâ.rarea existenţei paşnice . .a\americanilor .din regiuriile de. Est. Pentru a le da . . pqsibilit!Hea să eşi dl.lb(e:te puterea de. foc, fără să dE')burseze niCi un:centînplus, PiiSa)Joastră a hotărât ·· . să•:· facă 1ăt;est~ im~brtllnt.:i sacrificii [riaterlale, şti[nd · . · ~ăs:serveŞte .il~iffel câuz<~ întregului popor a.meriean ... · Ai.]eţint!t to:fdl, Sle-i<art( 'Cred }:;·ănu'!Tlai' .e nevoie să repet· ·. ·. · :...·. ··.· .. ··.•· · · · · · ·• · ·· ·
. ,., .Vărogsă avei1toat'ă'incredere~SiL IJlispozitifle ... d~'rnnefi\loast{Î'Î vor'fi 'execl.ltâteîpttrcrnai. Numai. că ... ·- Numai'că? repetă Richard din Inaltul supremei sale poirfţii.
· . ....,. S.e.... se. vor executa. intocmai, bâigui Stewart, uitând ceea ce voise. să spună .. La ieş}re, fu .gata să se impiedice înfr~un. pardalnic de covor, aşezat parcă dinadins d~-a . cur(neziŞtit drumului!. Pardon, ~una searâ, Sir!.... · · ·· · ·. . · •· .• · · · · · Dispătu pe aşa pe care o închise cu grijă în. urma·. .
sac·.· .:-· Neindemanelicul!. ·rosti · .cu .dispreţ Richard. VoJam să~l fac dire.ctor plin. Nu merit$ ... G.lopoţelul intră din rtou în funcţie. · - La.wson, ·să.ihţre )'l!'lr, Tqwnley,, . . . . .Căpi.tan.uJ ... Tbomas Towhle.y, proaspatul. comandant al flotei' 'comercfâle de scib pavilion
Jr~ttâ njalţiaL în. ,uniforma. sa. f!OUăchouţă .. So~dp<;; cu'faţ<jrotu'ndă; striaţâge yfnişoâti> f()şii, era
arnericalk
rriuş!::'I:H şi>de f)ervj d.e oţel: C~pifanul ToW,[lley \era ;ţjpul.· i!Puhii.~d~ .rf1areYiMtorîtar,. Q'rutâl, .
.. lin pachet it@;
r
• Inzestrat eLI' un~· dezvo]taf simţ
fii'
propriei ial.le ·
/e~pons(lbilit)iţi, păstra$@ de la latăl său isteţimea şi ·· Şîrefenia'Pi6nierufui .care şi~a ascuţit instinctele şi ·• sirn'ţ1.WI~> în .i\Jpta•heostpifa: împotrlv,a săloăticiunilor ·
·Vestului, a indie)lilbr răzhoTnlc!l, si a .naturii neîmblâAtite, Rict\ard îl. plăcea p·eTown.ley: Vedea î~
Olfi!AST.IA SUND_.ER_lA~ND l9EAU_C_LAI_If!_ ·-···-··-~··~:·205
-el. ~:n orn __ hotărât. gata __ să treacă prin ·toc, .spr_'a a duce.la. bun sfârşit misiunea încredinţată. · · . ~ ·cum te simţi, oăpitaoe, ln. noua clum.itale funcţiune?
..... · ~ Nevastă-mea, Sir, se simte foarte bine. 'importanţa· noilor mele c!tribuţiunr a făcut să•i .}spp.reasc$'şi ei j')restigiui în .sânul cong•egaţiei din . . <pafe fape parte. N~a trecut o .săptăf(lână de i.ă. .· n11rhirea mea $1 Mrs. Towr>iex a fost aleasă preş~;dlnţtl . •comitetului local- ,-de bir.eracerfL · · ,._. ----- '- -- -_ ------! • • .-".: Te' ·rog să-I trânsmiţi felicitările·,. mele, .râse 0 1't. D~r· •Ric"-~~·d"'ll1''~"" d"mne~t··"'· "'"m· fl"'8!'a· ·1 ""m :•.- • }!r.n -Y-'-'.;;;,c;;;;,_:, -~ ţ;; '-'~' c;:. d ! . , . Pv:lr "'-,-_,_ , 't<> _v. __
Sifilţi?
•· ·.-· Ca peştele în apă, Sir. Deşi, ;drept să vă 'Spun,• 'mi.·.ar plăcea să mă] am sub picioare duneta vechei
mele
cqrăoii.
.-·.• E mai plăcut să dirijezi optzeci şi trei rlş corăbii :decât .una !>ingură. Nu~i aşa, Townle}l? ~ Evi(jeht, Sir. Dormi însă . mai. liniştit când ai ,grija unei singure..nave. .. · ·-. Ţi-al' plăcea .şă dormi mai liniştit, Townley? ~.De felul meu sunt un agitat, Sir. In marină nu · prea .ai ·Ocazia să dormi după voia inimii.. Prefer însă. liniştea pa c.are Wo inspiră o pungă bine garnisită . .Câl'ld n-am bani, nu pot dormi liniştit. Grija -zilei de mâine îmi taie pofta de somn.· . . .. ~ .Acu.m nu )e mai poţi olânge. de; lipsa banilor, T'oWp!ey.. . . · -·· Slavă Domnului, Sir, rosti muc111it căpitanuL .• _,.Atunci, ·să trecem Ja subfedul care mă. Interesează, 'şpuse Richard. Şi ariume, \a posibilitatea ·~lucl.ării legijembatgoului pentru anumite produse şi mărfuri •ale.casei noastre, care trebuie. să iasă.din Statele Unite. Vreau ,să cunqsc în ăceastă priyirţă părereaAl.lmitale.
..
·
. .
'
·
c
·
.. · """;E~istă .. o asemenea. cale., Şi ro Bineînţeles, nu e · lipsită de primejdii. •
, ~ PFimejdiileJe:vom discuta ·mai târ;ziu .. Care este . calea? . · Căpi!anulTownle,y tuşi, spre. a-şi drege glasul, dar :ll}ai ales pentnr a::Jăsa ·să treacă un timp, care să .zgândărească ·ŞL mai ·ml.llt .int!lresul: interlocutorului. ·. •,· ... - :L:E')get; nu \li;Zează; vaselE> ce lac cabotajul .Ab'esteâ:sunt :singurele nave•oare au-permisiunea de a. :mai cirot,~!a: Bif1eînţeles:·, .cu. ubHgaţ[a. de a nu "P'ătrum:le altE!' porturi, decât. în cele .. ale Statelor Uilite. O
în·
vase?
· ·
sa
- Cât mai curând. Vreau expedie:z: armament la Vera Cruz. Vei folosi, ·Townley, numai vase rapide. Să llu poată fi ·vânate ~ae naveie'miÎitare de coastă. Dacă prin imposibil, s-ar vedea situaţia de a fi ajunse elin. urmă, să arunce din timp Jncarcătura în mare: - Prea bine. Sir. . · Bicnard scoase .din I:H:JZuna~ tabachera de aur şi o · oferi deschisă lui. townley. · -·· Dă•mi voie, comando re, să te tratez cu o priză de tutun. - Vă· mulţumesc pentru înaintare; Sir; zise Townley;. s.ervin.âu-se cu ·Vădită 'satisfacţie Richard începu să râdă. . ~ Nimic nu te pririile nepregătit, comahdore. · __, ln serviciul' durtmeavoasttă, Sir,. nu e îngăâuit . să cădem în asemenea greşeli.... . . · După plecarea lui Townley, secretarul îşi făcu elin nou apariţia.. ·
in
·-:- Mai aşteaptă .cineva, Lawson'? - Nimeni, Sir. '- În sfârşit... ' . , ·-.· -. Am descifrat corespondenţa sbsită •de la Paris, $1r. . . ., -- .E ceva interesant, Lawson, sau mai poate ·sa · ăştepte? · . . . Mr. t.,afont vă aduce l.a cunoştinţă că la . 29 ~oi~mbr)e, t,Jsaboria a fost ocupata de trupele 'tr'a!1oeî:e ale MateŞalului -Jun()t. Cu câteva cre mai il'l'fi.inte, familia regală a Portugaliei S" - Napoleon a reuşit să-i tragă pe sfoară şi pe r!)gele .Carlos.şi pe Manuel Godoy. lnc;ă o.ţară care îi cade in palrT)ă. După Portugalia, Spanla ... Care mai. . v.io.e la rând?
. =
~
.· ... Richard stătea în faţG~ f.eresttei cabine.tului să.U de _llicru şi privea gânditor oceanul cenuşiu ca şi cerul .dîn .care se Gerneau fulgi de zăpadă, spulberată .de vântul puternic. Pe întinsul întunec.at al apelor nu se zjirea pânză de_ corabie. Furtuna şi embargoul •izgoniseră. în. port toate navele • Rictrard er<1 adânc it ·in gânduri. .Libertatea navigG~Iiei pe mări, pentru c-are luptase cu
.:ma ···~··~····-· înverşunare,
-~-·~·····---~·~·
VlNTII.Ă
CORBUl
fusese iarăşi· stăvilită. De data aceasta; de guvernul State.lor Unite..Lovitura era grea. Planurile sale, atât .de minliţios elaborate.. erau ·iarăşi date . p$ste .cap. ·
DINASTIA SUN~ERI.ANO BEAUCLAI::_fl:___ _ ~-~~Gallatîn cunoştea
pe Richard încă din epoq1 !n care Alexander Ha{l1illon conducea destinele economiei Statelor Unite. Ca~ şi ,lef.!erson, GaHatin era un aoversar al politfciî de ~mână forte preconiz~tă qe H~amilton. Deşi făceau parte din tabere pclitice deosebite, Rîct.ard şi l;al!atin ;Yăstraseră relaţii de~ ~poHteţă. F{ichard r'rLI ~concepea să rupa punţile cu oam.eni politici de frunte ai unui partid, oricând (japat)il <Să cucerească puterea. prin jocul de ecllilipru. al .alegerilcm Gallatin, pe. de a.ltă parle, refuza să ignoreze- un personaj atât de. important în viaţa financiară şl bancară a Statelor Unite. Relaţiile lor se îhăspriseră abia după aplicarea legii embargoului. · · Insotit de Lawsoh, ministrul intră în cabinetul lui Richard . .~ Vizita dumneavoastră este o cinste pentru casa mea, spuse gazda .cu o politeţe îngheţată. · ·~ Eram în drum spre B.aston, .Mr. Sunderland, N-am conceput să trec prin New York, fără să vă fac d vizită. Richard oferi vizitatoru!ui un fotoliu în faţa căminului. După plecarea lui l.awson,.scoase dintr-un dulăpior. o sticlă de whisky şi două păhărele. · ~ Îmi îngăduiţi să vă ofer un seotch. Abia l-am primit di.n · Anglia, spuse Richard, âccentuând că , băutura era intrată 'Prin contrabandă. , ' Ministrul privi în lumina flăcărilor .din cămin, lichidul opalescent; ~· Frumoasă culoare. Şi gustul .- minunat, ·adaugă el după ceH savura cu pricepere.:, Constat câ. . sunteţi bine . servit Whisky din · Europa, în . plin embar.go, .. - E firesc să fiu bine servit, replica Richard. Casa Sun.derland posedă o flotă .comercială • de. aproape două ,sute de. nave. De zece ori mai •mult· decât flota militară a Statelor Unite. , Se pare că ştim să . ne administrăm mai bine treburile decât alţii.
··2JO
VINTILA CORBUL
Albert Ga.llâlirf sorbi . in că o gură de Whisky,
. .. .- Este o aluzie .la felul cum sunt administrate · treburile statului? · · ·· - E mai mult decât o aluzie, zise Richard cu • ironie .· · · · . ·. . SeGretafu 1 de Stat râse, . . ~ Nu se poate sp,Uf!e că .sunteţi darnic in ~.complimeQte faţă de administraţia de stat · ..... ~. Formula. ol.r!11neavi:Jast(ăeste.prea elegantă faţă , (je adevăr~tele :mf:\le a))nlcieri.,, · ·· · . · .· . -' .1,'\rn avut oclizia să cunoaŞtefn aceste aprecieri. Ziarele ,,New York F'ost'', "Boston Herald" şi ."Evening. · .i\lews'' ne bombardează zilnic. cu amabilitati. . -•··. Regret, Mrc Gallfatirr. Dar adE!Vărul nu poate fi ascuns. Ziarele pomenite de dumneavoastră, nu scot in evidenţă de.cât adevărul. . SecretR~ru! de stat .puse cu grijă· păhăreluf pe rnăsuţa. Adelphi din . .Preajma sa. · · . - Sunţe~i sigur, Mr. Sunderland, că .acesta este · adevărul? Nu .credeţi că vă orbeşte patima? .· -··· Mr: Gallatin, ar ftcazul să intraţi mai olfed în subiec;t. Nu-mi închipUi: că m"&\i 'Onorat cu această Vizită, numai .p'entn.! plăcerea de a mă S!!ll.lta · Gallatin îşi sţoase d.in buzunar pipa, şi o îndesă cu tutun. O .aprinse. ·şi trase cu voluptate ciiteva fumuri.· · ·· 1 · -' Aveţi 'dreptate, Mr. Sunderla:nd. E preferabil să discutam .cu cărţile pe masă Cre.â că .in felul acesta, ·am ajunge ma:i degrabă la o înţelegere. :_ Vâ. ascul.t;: · .·. · ..• · · ·-·· în mai mvlte rândl.lfi, ziare.le dumneavoastră au '·.• acuzat":pe' Preşedinte şiicabinetl.ll său', că au instaurat un, regim.detitanie,. di'rteroare,. c;ă încalcă principiile .. •.democ(ati.ce .şi.Const!tuţil'i, că submineazâeconomia · . stah:Ji.ui şi prifnejduiesc însăşi existenţa · ţăriL. · or ·. dumneal(oasţră; Mr. Swderlamf, •Ştiţi mai bine decât oricine că nu :ace.sta este ădevăruL Dumneavoastră
.·
.
. aţi sprijinit pe .Afexander Ham il foi' fiindcă vedeC~ţi în • el> pe, un apărător al intereselor marelui capital, pe e,xponentuf unei. oligarhii care să se bucure de toate );;-_ţ>~_htH~gHf~, /ih~ vrEţn'lf.l ce -rnţ;:icl(orH, termiedi şi toţV •'•aGei.carecşi câştigă pâinea tn)dlnd cu mâinile, să fie .· ••plătiţi numai .atât t;:ât să-şi poată duce zill;ll\'l ... L-aţi. ~:hulit•peThomas. Je#erson. fi.indcă a .fost campionul·.: ,d'(i)mooratiel, apărătorul· săracilor ·şi ;:luşmanul
,;e~ploatării capitaliste.. !·aţi reproşat că şi-a trădat •;,cl;:îsa.: Preşedintele ;Jelfetson a. primit .cu mândrie :'!această acUi?aţie. Deşi •era •un aristocrat prin naştere, \,si-'!l ridicat tmpotri:va• marilor latifundil:lri, fiindcă nu ·· \tqlera·.abuzul'i!e. unei .inegalităţi ~ociafs, .consfinţită·de · :teileraliştli !ul.Hami!tomrr prin legi .·anttde!l1ocratice ...
·· A.:! invinui pe Tllonias Jef.ferson de dranil3, este. tot .. afât ·de absurd ca şi a. învinui .soarele că ucide viaţa ... · Gallatin se însufleţise. Ochii ii străluceau .. Uitase ·.de pipă, pe care o trântise pe măsuţă, .alături de ·,· paharul cu whisky. -·· L-aţi acuzat pe T_ohmas Jefferson că subminează .economia tarii. Imi pare ciudată această · afirmaţie din partea dumneavoastră; .cu atât mai mult ; cu cât posedaţi desigur idormaţii precise asupra bugetului Statelor Unite; Numai 1>' 1806, veniturile · ţării au crescut la .14 500 000 do!ari, ln vreme ce ·• the!t~;ieHie au scăzut la 8 500 000. Când s-a mai ·.văzut un. surplus de 6.000 000 dolari, sub guvernarea ··federali şti lor? ·· '.· - Dar 'cu ce preţ, Mr. Gallatin? replică Richard, ·• lndârjlt de filipîca oaspeteluL Azi, ·când flăcările .războh;lui • ameninţă să cuprindă intreaga omenire, ati' redus cheltuielile de inarmare la o •. dumneavoastră . . . . . · cifră ,rid.lcolă. Flota militară a Statelor Unite cu;:;rinde numai $'ase. fregate. de primul rang, toate construite •· pe vremea f'edera!iştll_or şi .douăsprezece sau •· treisprezece nave de, mic tonaj. Anglia posedă, in schimb, o mie .de vase de război.
VINT,ILĂ .COI'i.!SUL
.212. -;şi credeţi <;ă
ar fi mai intelept să. he ruinăm · finantele, construind ·b ·flOtă, eate cu toate· străduinţele )li saprflicile p 0 astre riu va li niciodată în ştare să. egâleze forţanavaJăa Angliei? Nu uitaţi, fvlr. ..•..Sunderland, ca Sfatelîs Unite nu. au de gâ11d să întrepfindă> vreo • actiune l}lilitară împotriva Marei. Britanii. Ţara not~stra d.uce o consecventa politică de .. pace. ..Preşedin'tele .· cot1slderă că. naţiunile pot. să •·· ·.Jrăiast::ă 111 .bună.îtiţ!;ll('lgere şi Câ ·războiuL .treouie i. def)(Îitiv lhlâturăE.Aceastăconvingere 1-<} îndemnat.s.ă Vâr!dă.,la '[nezat'\{asele• de ..răzpoE Să reduc,ă f6rţciocniri cu vreunul din beligeranţi. . ·· ·· .s~ .numeşte. politica struţului, Mr. ...., ,_,_,.....,t~.ceasţa -- Gallatin, zise J'!i<;hii"d :Cu ·făţiş. di.spreţ. ,...,. Evident că tna.~rnarea <;:u orice preţ. v-ar fi con:.tenft mai mult, rosti tăios oaspetele; Beneficlile uzim~i- dumneavoastră de armament s:arJi. decuplat. :·.,, - --·"· '· '-"-,_' ' .. .:-. GreŞ.iţJ, ll/lr, ... Gallati.n, ptotestă Hichard. El.l nu · preconize~ un ră,zboi Jl'l. i:are să Jie târâte Statele Unite. lrit~r:ese.le mele s.u11t mondiale. in momentul de ·. ţat~,·S!sinelf!J)~Ie de; !rrmament din· Franţa. Şi Anglia :execută .. pen.t(U' beligar'ar~ţi c?ri1Je Jn Valoare 'de peste · ;Cincizeci de.rT1iHoane.ide dolarPanual. Eu hu vreau decât; să ma buc.ur de libertate ele a fabri.ca arme şj "
)---~
-'
.'-
':DINASTIA.SUNOERLANO BEAUCLAiR . ··-·-·-··~···-··~.:;o.·::.:::... -
...
. 213 -~
·•. de. a-mi Vinde 'prddi>!sele statelor dispuse să mi le plătească .... Am nevoie de: ·libe:rtatea mărilor.. ~·l::mbargoui dumneavoastră îmi ..strică soc.oteli!e. De >-_,aceea, '\:of lupta -_cu u!t!rna En:rerg-ie_ ·î'm_patriva- _:uL uitaţi că această lege :sreprezer!lMţii :poporUlui american.
; ')
-·. Nu
;is!idaţ1 autoritatea!
a fost \/'o tatii de Nu încercaţi să le
.
-··.'Este o ameninţare, Mr. Gallatin? .~. Nu! Nu e o ameninţare. A.m venit la hdu:rruneavoastră spre. a vă. intinde o mâna ;••prietenească, spre a tace ape! la sirntărnânhil .'dumneavoastră patriotic. Ţara trece •printr-o mare !criză. '·.Dacă nu . puteţi sau vreţi să colaboraţi la : rezolvarea: ei, abţineţi"vă cel P>Jtin, de. a ·o complica. {Nu rnai e.kacerbaţi nemulţumirile inerente în aceste vre'muri de mari frărnântări, prin campanii .deşănţate ': ln presă, prin discunmri incendiare, printr-'o atitudine ostilă. guvernului. ... · · . ·- Regret, Mr. Gallatin, că nu pot da urmare . invitaţiei dumneavoastră. S.unt .cetăţean american şef 'nu înţeleg să renunţ la libertăţile pe care ·mi le •garantează
Constituţia.
StiCretarul de sfat se ridică în picioare. •- Constituţia nu vă garanteaza dreptul de a abuza de. libertăţiler dumneavoastră. · •-·. Nu vă .înţeleg,>riposta Richard clf'; răceaiŞ .... .. . .- Legea embargoului preveâe sancţii~ni pentru •-·• cei · careq ·. îrH::alc<'f dispoziţiile,· Socotiţi' că aceste ~.san·cţiunf ·sunt aplicab,ifeiiumai oarn'enitof.~ ..de rând'l . .. ' Ahie'ninţl'\rile ri'p • mă ~pati!'!, Mr.' daU atin . ·· ·_ Beg~et Mr.<$Linder!and. Nu vă ameninţ. Vă . .• atrag 'doar· ·aţeriţia ca legea se aplică. dedpotriva şi .; celor mărunţi şi cetor. puternici. 'Contrabanda nu are '·o den.umire rnai elegantă, când săvârşită'de oameni <,.cu suprafaţa ..dumne.avoastră. Nu cred că ·ar fi · · recoman(tabil .să apăreţi în faţa vreu(lei · comisii ser(atoriale care .să vă cerceteze activitatea, ilegală: ···
e
IIINT!LII. CORBUL
214
,ce. nu?
Tirania ·actualului guvern e atât de f~ţi.şă;•:încâtm~a:rsocoti .onorat să. fitr chemat in faţa· ·unei âstfel·de coinisii/;Vă asigur,.:Mr. GaHaHn, că voi 'ş!t să m~ .. apăr. · · · O . rece străngere de mână încheie acea•stă intrevedere nereUşită. .. . · Secretarul de stat al trezoreriei, Galla~in, plecă ferm convins că niCi o - inţEHegere nv era .posibila. -- ·. Pi<JcUţja cu Richard sunderlăn.d ii sporîse a(ltipatia peQtru î:> 'categ'î:>rie de Oamerri, .care îşi. inchipuîM că stăpânirea banului îi plasau deasupra vulgului Şi le. asigurau imunitatea. faţă de legile ţării. PuterE!1l.. lor trufaşe trebuia ·zi:!rdbită. Richard Sunderland .se plimba•furios prin cameră. Puţin îi păsa.· de Jefferson, dE! comisiile lui senatoriale, de .Gallatin şi de toţi colegii lui de cabinet. Avuses& .de-a face cu oameni de stat..mai primejdioşi, fără să-şi fi pierdut cumpătul. După ce ttecuse prin pârfolul Revoluţiei- din Franta. nu îl mai speriau crizele de isterie a!e lui Jefferson şi ale lui .Gallatin. Nu neglijă însă a-Şi lua' câteva elementare măsuri ge apărare ... Apoi alte evenimente îi atraseră atenţia. Rapoartele lui .Jules Lafont devE!neau tot mai îngrijorătoare, Regele 'Carlos, îndemnat de Godoy, înCE!rCâSe să. imite pild!l f.amiliei regale portugheze şi să fugă din Spania. Dih ·.nenorocire peiltru el, .înţelesese- prea târziu că Napoleon abuzase. de. b.una sa credinţi\. O' revoltă pUsă la 'cale de Femand6, Prinţul de Coroană, dejucă _planurile lui · Manuel Goodoy. CâriOs aiiVCJea;încolţlt, fu silit. să abdice, în vreme ce moştenitoruLtronului se proclamă rege sub numele de Fernando âl VIHea. Ormă o comedie, in _care suveranul ·detronat, povăţuit de Murat, îşi retractă abdicarea, -Spania avea acum doi regi. Napoleon SCJCOti că sqsise momentul să pună capăt cortfedieL
. -· .De
'
'
'
'
'
'
'
;
·· DINASTIA ...... ' SUNDERLAND . . BEAOCLA!il --.. . . . ~
~
_
215
· ConvociLia Bayonne şi pe C!lflcs ai !V-iea şi pe fiul Săui. Mai de voie, .mai de nevoie, cei doi suverani răspunseră la chemare. La Bayonne avu loc deznodământuL Şub. presiunea ameninţărilor, Fernando declară că renunţă ia drl'!pturile sale la •· tronul Spaniei. Tâtdeodată; Carlos al. IV-lea abdică în • f;lvo!lrea lui Napoleon. Casa de Bouxbon înceta să m;ii ;domnească în Spania. Astfel se prăbuşi în chip blll;lesc o ·oinastie .ce. dirijase două .secole destinei.e imp!;1tiului . pe teritorii.le căruia soarele nu apunea riiciod.a'fă... ·. , . . .Fostul rege.. Carlos, MariacLmJisa şi nelipsitu'l lor Godpy, se sţabi!iră pentru un timp .la Compiegne, apoi se ret.r.aserii in Italia unde aveau .să mucegăiască p:ână ia rnoarte, dispretuiti de o lume întreaga. Mai - ' ' -. demn. Şi deci mai primejdios. Fernando ai V!Hea fu internat în colivia aurită a castelului Valem;ay, . proprietatea lui Talleynmd .. . La 8 Îl.inle 1808, Napoleon dărui. coroana Spaniei fratelui său Josephe,. care avea experienţa domniei. Înainte de 'a-1 crea rege al Spaniei, imperia!ul său frate îl înscăunase pentru un timp rege.al NeapbluluL Josephe Bonapa1ie îşi luă numele de Jose, iar ia 22 iulie întră triumfal in Madrid, sub protecţia baionetelor franceze. Populaţia îi făcu o primire penipilă, huiduind cortegiul şi pe n.oul lor Sl!lleran.. Îl .porecliră Pepe. Botella, Pepe Gldndirul Mărgini ţi la minte, madrilenii nu reuşeau să conceapă că Josephe se transformase . .in spaniol, printr-o simplă spaniolizare a n umefui. · Poporul duse atat de departe ingratitudinea faţă. de noul suveran cu care-i · fericise Napoleon, fiiuritorul de regi, încât dezlăliliJI L!n sângeros război de rezistenţă impotriva uzurpatorull.i şi a francezilor l1uliţi. · · O j:Jiită ·c€mfrală se constitui sub condur:erea octogenarului conre de Floridab:lanca, luându-şi .. "
"
.~~i~.6_.------------~------~~V~IN~.T~ILĂCORBUL atribuţiuni
de guvern provizoriu, pe timpul lipsei din ţară a suveranqlui legitim, Fernarido al VU-Iea, În vreme însa,; ce poporpl lupta cu disper.;;.re; pe baricade, i!.dunarea se vjăguia în discuţii steril\3, fară niei.o .legătură cu razbOiul. de eliberare şi cu jalnica ··situaţie economică a .ţării,. .. · Corîdiţijle geografice ale Peni.nsulei lberice şi 6aracterul. de cruCiad
. 6a
. Vera Cruz .. , . .in cabinetul de lucru al .lui Adri.en de Beaulieu. domnea. p~numb.ra. Perdel.e groase acopereau .ferestrele. Adri~n,avea)luzia. ·.că împiedicând lumina · .crudă soarelui să păttundă în casă, răcorea aerul.. .Sudoarea îi inunda. faţa încinsă, gâtui, pieptul dezgolit. Îşi smulse se ~ravata, . şi îŞi deschise.~e larg cămaşa ume~dă şi fierbinte de. parca ar .fi fost scoasă 1::\in. etuv!l. ·•.· . ·· . · .. .· . .In vreme. ce· citea qocumente.le. adunate vraf pe . • irtas'ă, îşi f~cea vân( cu un evantai de frun.ze . .Din · • când în când •• sorbea apă dintr-o cană de cristal, plină .p.e jumătate, în care st6n;;ese lămâie şi portocale. li îrlr1ebunea zăpuşeafa grea, lipicioasa .
a
DINASTIA SUNCERlANO BEAUCLAlR ~--~-··
217 ··-~~---··
Adrien de Beauiieu era tulburat. Evenimentele din. Spania TI inspirau t.emeri serioase. După. ce îşi va . impune autoritatea asupra Spaniei, Josephe · Bonaparte nu va anula oare concesiunea acordata de · Carlos al !V-lea casei Sunderland? Adrien ştia că . socrul său săvârşise greşeala de a nu-şi asigura ; leg,ături cu anturajul noului suveran. Nici la Paris, F\iţbard nu mai avea susţinători puternici. Prinţul pe Tâlleyrand căzuse .în dizgri!ţie, iar Mon.sieur Fouch9, mlhislrul Politiei, era într-o postură grea .. Un singur argument părea să finiştei!SCă întrucătva temerile lui Adrien. Coloniile spaniole refuzall să accepte autoritatea uzurpatorului. "Sau regele Feroando, sau · nici unul" strigau mexicani! cu înverşunată ură. Era limpede că Josephe Bonaparte··· nu se va resemna să accepte această încălcare făţişe a prerogativelor sale~ Din fericire, Napoleon nu dispunea de o flotă suficient de puternică, spre a pedepsi coloniiiE;l.. Daca în această privinţă Adrien îşi • ingăduia .-pentru moment --să fie oarecum liniştit. · se întâmplau însă alte fapte bizare, care îi dădeau mulţ de gândit. Agenţii săi din porturile mexicane îi . semnalaseră d.ebarcări de arme la Tampico, Tuxpan, Tlecatalpan şi Campeche. Armamentul era adus de . corăbii sub pavilion britanic. Şi _la Vera Cruz, Adrien surprinsese un intens trafic. de arme. Cina le furniza? ·. Cine le comandase? Se pregătea un pronunciamento, · sau toate acestea se făceau cu asent!f'lentui .· viceregelui? Adrien era..perplex. Potrivit contractului ·de com:esiune încheiat .de socrul său. cu Spania, casa Sunderland-Beauclair avea obligaţia să furnizeze In . · exclusivitate arme. trupelor spaniole din colonii. Această. obligaţie fusese îndeplinită fără înfârzieri. Ce rost aveau atunci· .debarcările acelor ·arme de provenienţă
necunoscută?
. 218
VINTILĂCORBUL
)ntrarea oavelor britanice în porturile \iicere'gelui ·Noii Spanii avea o explicaţie. Anglia devenise ai iata Spani~i, ,după 'trecerea a.cesteia In . tabăra osli.lă lui . Napoleon:•Hestul.rărnânea însă. nebulos. Acest r:nister · trebuia d!!zlegat. ·. · În actualul .stadiu al afacerilor. sale, Adrien avea nevoie de o .situaţie pol iti că stabilă in Noua Spanie. 'Numai în .asernehea condiţii exploatarea. min.elor se outea• 'fac.e norrllal si .cu randament relativ ridicat. • . ~Aclrieih~vea o•explli';abi lă !()bie. !mpotriva oricăror ·tulburări cu caracter pblltic: În antrepozitele sale din V era ·Cruz, Mexico şi San Miguel de Santiago, acurnulase mari cantităţi de aur şf. argint în lingouri, pe care IJU :le putea expedia în Statele Unite din .cauta em bargouloi. .Atâta timp .cât iingourne se affau pe teril'oriul .mexicari, Adrien nu.::şi găsea liniştea . . Ar fi fost totuşi o soluţie. Prdfitând de faptul că .nav\'l!e britanice puteau pătrunde In porturile Nqii •SP.ariii., .sâ expeqieze a.urul şi argintul în Anglia. Din ·. aceasta cerea tir:rip. În primul rând trebuia să obţină autorizaţia socrului său, iar in a! doilea rând să mobilizeze un 1}1are număr de nave pentru executarea transporturilor. · · · · !şi ;::bemă secretarul căruia ii dietă o scriso
.
.
DINASTIA SUNOEFILAND BEAUCLAIR Ştiu
că,
După
ce term!nii tllctarea,
Europa
219
rărnâne
pe primul plan al preocupărilor dumneavoastră.·. TotuŞi, importanţa pe eate au c.âştigat"o coloniile spaniole in complexul a:facerifor dirijate de casa noastră, impune un interes sporit, şi o vigilentă permanent trează. .Ar fi .condamnabil să ne lăsăm .luaţi prin surprindere. Aştept ordinele dumneavoastră." bău. pe nerăsuflate
o
cană de apă. Îşi şterse cu batista sudoarea ce-'! imbrobonă iarăşi faţa şi
gâtui. -· Cifrează scrisoarea şi expediaz-a prin curier special la: New York, porunci el secretarului: Anunţă. şi pe ML Charles Sunderland să-şi facă bagajele. Mâine .în zori, plecăm spre oraşul Mexico. · · Secretarul ieşi fără să. rostească un cuvânt. Ştia, din experienţă, că iui Beaulieu nu-i plăGea să i se vorbl')ască cneîntrebat. .Rămas singur, Adrien trecu la fereastră. pădu la o part\'l perdeaua grea. Lumina albă, crudă.. a soarelui mexican, reflectată în zidurile . . . · albe, portocalii, roşcate, 11 făcură să închidă câteva clip!> ochii: Strălucirea aceasta orbltoare, de .. metal ţopit, era insuportabi!ă. Abia după un răstimp se mai lami!iariză cu văpaia torentului · de. raze fierbinţi. Apele golfului Msxii:'. erau de un albastru· 'Inchis, rnoarat cu tonuri violete. Peste întinsul mării o putere nevăzută aşternuse o roCă de mătase grea, cu luciri jucăl.lşe şi scăpărări de soare . .Pânze!e albe ale câtorvacorăbii, ce se indreptau spre intrarea portului, păreau brodate pe fondul albastru al golruiui. Arcul de cerc al orizontului despărţea ca o muchie de cuţit apele albasţre de cerul învăpăiat. Pe. Adrien, speptaco!ul acesta magnific li !âsa indiferent. Preocupările lui · erau de altă natură. Călăt.oria fixată pentr:u ziua următoare; cădea într-un · moment foarte nepotrivit. Problemele complicate,
·:::.~2::c0:_·._________:..____e_ --~-.VINTilĂ CORBUL care i !>8 ptJpeau :zi de .zi, cereau o. dezlegare rapidă, o prezenţi3. continuă, .o atenţie îocordata, Potrivit instrol';ţiuniJor date de. Hi.chard Sundedand, ţ;oman.dorul To\liinley şi căpitanii Cot:hrane şi !)!lcLaughlih nu li.Jziu nk:i .o .de(:îzie importantă fără ' să-I consulte, Flota comercială ..1hreoistrată sub . pavilion oaitiali Îi procuta num~r bătaie de cap. Autorităţi le. insull•~r îi· tăceâu .· difit:1.lltăţi. · Ori cia.fităţile, .• · Jr]cepănd cU îniJ!ţiidemrihari şi terminând cu ultimii · yameŞr,.. pf!efindeât:l>'cad6uri .propofţionate cu rangul ·lor. Af>fl. .;nări, .pa;vHi;:mul haitian. !)l.! era respectat: Combinaţia
. aceasta se dovedise ·.
puţin:
n!in:tabilă.
Adrian era hotărât să treacă toate corăbiile casei SiJnQerlar;Jd sub controluL societăţii britanice .da naVir,Jaţie recent înfiinţată la Londra. · Pe timpuj absenţeisaJe din vara Otuz, Mc Laughl in avea ·s.ă-i ţină locul. JIAarinarul acesta priceput şi desţolni c, merita. toată încrederea.. Adrien ezita .să~l ia şLpe Ghar!es Sllnd.erlanţl . .în oraŞUl Mexico: Tâniîrul !icesta zurt>agiJJ era o· adevărată. pacoste .. La. Vera . .Cruz se ti Dea •numai de chefuri, . de. femei şi oe · scandaluri .. în fliV.EJrnele din poti şi i::artiereie rău famate, era mai temut decât ciuma. Se înhăitase·cll.o ceată de til1eri t!raolî pierde-vară,. cu pungile veşnic do.idora, care sub îndrăzneaţa sa conducere; băgaseră spaima Şi în c!:)i mai aprigi bătăuş] drn Vera
în.
6~ut:• ,,Gumifi!eş,fe~te,'băîefe;>:îl povăţuise Adrier~. Mă
tem să ntr& termini cu d.!'l cutit în spate''. Chărles răspundea Cil n;oip:ăsare: .,;Nimichl.l mă poate atirJge~ tvHmi.'scălcJaf în sângele balapiului ucis .de sregtfied: ·
• Am avut
grljă ·sa"mi\ungcşi·ufl)erii şi călcâ.iete'''·. AdrieQ nrî mai c av'~ă • ce 'răspunde. Chartes îi :tnchlâea gutai cr.r atoti\lme şi 'pilde mitblo>tii:e. se ale\lesf> cu ceva. de la Oxford. DeŞi n.ăzdrăvar1UI său
q
~Cl;JrlJ,f)?ilc'ÎÎ .eta poVar~, Adrian socotise că cel .mai 'intelept era ;sîl::'J ţif)ă s.ub dire.cfa sa supraveghere. • DtiCă i.s-arSiitămpla ce.va .băiatului, cutns~ar justifica . faţă. d.e. Richard. SundE!rlanq?~ .. ·... ·
221
~~····-.
dimineaţa. unilătot:)re,
caleaşca de călătorie. _po-rnr --_la drum encortată _de o: ceată_ de tr_eizeci de -s_ervltori- Jnarm.B~ţi,. _p~ drurra..:rfre ac-~sJeGt nesigure,- n_ic~: o ·precauţiune nu era de prisos. Şi Charles îşi luase -:o_ameniL -Cinci· indhdi! c:u -mutre- patir.)t!lan:;, carearătau mai vârtos a bandiţi decât a slugi de casă . mare, . ' Primul,
ln
corn
'"
-
.__
'-
',o
"
-
-;--
"
'
-
'"
----
-
.-_-
"
,-,-
,·-.,,,
-
' ... - , _ - -
••
o
---
,._,_,,
----
__ . , _ • ._,
VINTilĂ .CORBUL ··îşi: .ucisese ·fratele inr.olat. în armată. Gomez; ;;:~!. treilea
: metis, fusese paracliser la 'Catedrala Santa Prisca din Taxco. Nesternatele carEî împodobe»u fruntea şi ·•· :vEîŞmintele.Sf.inteiP;risca şivasEîle .de aur şî argint din • altar .îl obseoau cu sttălucîrea lor. într,o noapte, nu \.c~naiduses.e capabil săi!upte împotrîva ispitei. Furase · :llr1.ţolier de ro bine deipegâtul sfint;;li şi Lin artofor .de ·•· .aur,.:care.C:ârrtiirea două.;kilogranîe şi jumătate, apoi fugise îii'cotro,'\îl dusese :mintea. După felurite ' pe(ipeţU;riimetisî(la Vera Croz, unde·vânduse·cupreţ buttc
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCî..AI.R
veri.dică salvatorilor; înapoiat de Vera Cruz, stătuse
.. ascuns. un timp. Când socotise că primejdia trecuse, scos.ese capul la lumină. Pe tOţi patru Charles Sunde~land îi luase sub protecţia sa. La rândul lor, Pancho, Zavala, Gomez şi paquito iijuraseră c;redjnţâ veşnică. Aveau chiâr de. gând să-şi respecte jurământol, atâta timp cât noul lor stăpân ;le va asigura un bliq cu .mâncare, o hanţă de spinare şi doHrei g'Oioganiîn buzunar. Marile Lor s.ombreros care le umbreau tafa arări'lie, poncho-vi p('lstriţ .prun'cat pe umăr, vestele. brodate şi pantalonii. strâmţi; îi făceau Mt· semene ca nişte fraţi gemeni., încântati .de hainele lor nOi, mai frumoase decât . ale slugil-or lui Adri<:m de BeauHeu; câlăreat.Hntr-un· grup aparte, •dându.•Şi aere şi cântând P.e întrecute, când praful ridicat de trasuri şi de propfii lor cai, nu Je închideau gura. În trap lhtins, cortegiul străbăt.ea jungle joase, din încâlceala cărora. se înălţau palmieri. •stufoŞiv· bananieri, hiblscuşi cu flori roşii căscate ca niştl! boturi-- de crocodil, frangipani!')ri acoperiţi- cu flon înstelate, asemenea unor podoabe ·dE!~ Crăciun. Păsări mari, cernite, zburau perechi, în văzduhul aprins. Nori răzleţi, zdrenţuiţi, pluteau singuratici la mare înălţime. Aerul era umed şi ln'ăbuşitor. Î.n zare, munţi albaştri ca apele mărilor îşi înscriau piscurile danteiate ţ>e cerul .alb, de plumb. topit . ~ .~ După căldura de etuvă din zona maritimă, răcoarea regiunilor de munte dezmorţea trupurile calatori lor moleşiţi de zapuşeală. În harliJrile \n care poposeau. peste noapte, li se serv<~au mâncăruri exotice şi dulciuri. cu · gust ciudat. Tortillas; ertchi!adas, tamales"'. Tot atât . de exotice ca şi numirile 'lor, ·lasau în gură .. un parfum care stăruia. multă vreme.. .Parfum de piper, bananţ>, ardei roşu, de · agave si de porumb indian... Pe măsură ce drumul se. căţăra pe c.oastele mun ilor, a
-
1
-
-
-
-
·. VINTILA CORBUL organisi'jlele peprinse cu ;ză.puşeala din preajma m-ării .. în, depărtare; se vedeau vârfuri semeţe, care•{inteau cillmile;wăzd!Jhului: .Odi;iioară le împroşcau .cu lavă, pietre înro.\)îte. în, tac, şi tromb'e de fum şi sc.ântei. Riscurile aveau nume cântătoare,<· . ca o melopee 'aztjl'că. Ciflatepetlr Cofte 'da Perote, Popocatepetl, . c~xtacihuatl .. · ···· · .. ··· ·.··. · . · ··· · . ·······'.• Prăpăstii: adânc!; hăudfn.tunecoaseşi reci ca nişte . guri ·de.•m(}r,rnântse.deschideau!aniargine.de··drurn. De cealaltăipart;i.ser.idicau:zidud stâncoase, abrupte, · de> care se ,agăţă(J .arbuşti pitiCi, ce•al/eau de •furcă uneori cu vânturi năpnisn'ice, stârnite din senin. · · bwmul şerpuifor coborî ;'lpol · spr~;; Val.ea .ce adăpostea 'str:ă\le.chea capitală a .aztecilor, Tenbchtitla.n. Pe ruineie acestui oraş pusese conţhistad:Orul Fernando, Cprtez temeliil.e. noii capitale, denumită Mexico. In incin.ta templului aztec inaugurase o piaţă .centrală, .înconfurată de case măreţE;) Şi, dmninată de .~difit;:iul impunător al primăriei: Jn partea d~ nord, pe amplasarnentul •.. ;•piramidei Huitzilopochtli, du rase o cat~dra.lă cu pi~tre · . cioplife ·din idolii sfărâmaţi .. şi din templele aztece; dărâmate în cinstea religiei creştine victorioase:. MexicoL .. Oraş spaniol .durat pe ruinelerunui oraş indian, Palate .cu laţaqe sobre, ·întunecate, care oglindesc trufia spaniolă) sute de biserici şi QaU~drale; c;onstniîte in cel mai tn'florit sti.î ·baroc; case verzi, .. galb)'lne, rbşiî. sânge'i portocalii, albastre, cu· acoperişuri plate, ferestre zăbrelite :şi potţi ferecate;. pieţe adormite, străjuite•de arbori gigantici; mânăsliri cu ziduri groase; ca nişte citadele,.cu cuf\i interioare,. . . răcoroase şl.arcade împodobite cu flori de. piatră; · :.Qrădlni luxurlan1e care. îşi, împrăştie cu profuziurie ·... 'parfum!.lrîle tari, necunoscutB' europenilor; fântâni 'decorate cu moti.ve arhitectonice de .o extravaganta· .fant~zie; apeducte de x.piâtră, străzi. pardosite . cu piatră,. statui de piatră, cruci de piatră .. , Piatră din ·. belşug .•.. Ph'ltră :şi ap;;L:, .
.
_I:)INASTIA SYN[)E~L~ND BEAUCLAI!'l_·_____________225.
Mexi_co e· un oraş lacustru. Ca Şi Veneţia. Tenochtit!an _ a fost dumt Îf1 mijlocul lacului Texcaca. Spre nord,· apele sale. se leagă ·o.e lacuri le Xaltac
226
',.
· VINTilĂ .CORBUl
'
nepoată de treisprezece ani, despre a cărei ,frumuseţe se dusese tairna. Manuela era un tip de
avea o
anda!uză>co . forme încă neîmplinite,
dar ·care · promiteael comeri de voluptate,,Contelui de Valdi.via ii plăc(lau fru.;;fele ver,zi. Era bogatşi d.eci capabil a-şi .satisface capriciile. Oucele de Montefrio poseda mai >rnul~e titluri deciit banl Beţiv şi ·cartofor, risipise la . masa verde doll}enii uriaşş, palafe, mine de aur, ·· · zăcăminte,încă h~xplt>lltate, Hul său,,.văduv după ' primuLan:de căSătorie·,'.;pierise·ucisde un peon căruia ii .seduse'se nev~s!a. M1muela ră/năsese să legene bătrâlleţele. ducelui. Dar acesta prefera să fie legănat de braţe mai puţin inocente: .· Curtezanele care-i plăceau lu.i costau scump. 'Foarte .scump. Şi punga ducelui nu prididea să acopere pofrele de bani al~:> curtezanelor şi lăcomia nesăţioasă a meselor verii C.onte.le de Valdivia, ceruse mâna Manuelei, făgăduindli-i ducelui în schimb o magnifica rentă . .•. . Acesta nu se îiWofse numaidecât la târgui propus. ·.•... Prea era mare ţliferenţa de. vârstă între Mânuela şi can.di~atul ei, prea scârnavă. era stricăciunea acţ;lstui!l" Dar. şcrupuleJe nu rezistaseră tentaţiei. Căsătoda se .făcuse cu mare pompă. Granzi de Spania, înalţi. d.emnitâri . şi mari latifundiati. luas.eră parte la. cere;'flon ie. Căsătoria fusese consumată în ciuda \u~r:stei (r<)gecje ;a feWi. Dispensa acordată de Papă. îngăduise. îndeplir]jrea ob.liga\iilor conjugale. În sfârşit, •.contele de Valdiy'ia avea o nevastă tânără,· frumoasă. şi aptă aci dărui .mai târziu copiL , Filozofii Spun Că tericirea nu e la îndemâna muritorilor: Contele de Valdivia. se socotea fericit. Poate că tocmai aceasta stârnise mănîa zeilor. Cert · este. că:Ja şase luni după căsătorie, TI izbise un atac -de apoplexie. .. . Potr.ivit tes'tamentu!.ui său, toate .bunurile rămăseseră vă,ăuvei. La patrusprezece ani ne împliniţi, contesa d.e \laldivia,se vedea • stăpâna unei averi
DINASTIA SUNDEF!I.JU>lO BEAI.JClAlR ·-
·--~-·-·-·-·-·---·
227
necup.rinse. Bunicul ei,. duc.ele, primise. cu mare !:iucufie vestea mortii soţului ManueleL Se şi vedea în fruntea uriaşei averi, de care'. va dispune .după bunul său. plac .. bar spre. marea lui. surprinde~e •. Manuel.a înţelesese să:_şi păStreze independenţa. Ajutată .de oonsilferii juridie'i, lăsali . cu ,.limbă. de moa.rte de răposatul cante, administra aversa cu o uimitoare Şi precoce înţelepciune. .Bimicul <Si rămăsese. ·st;~l3i\ ronlăie tep.ta. stabilită de bunul său amic şi s'a deplâ.ngă ingratiti:ldinea nepoate!, ci'!re •. uitase ca ajiJhSese fabulos de ;bogată• ntlmai .graţie. :{uf. . ··Până la douazeCi Şi patru de ani, Manuela de Valdîvia .îşi· păstrase cu credinţă văduvia, Nu din iubire sau respect pentrcu memoria fostului ei soţ,· el din scârbă pentru c?s.nicie. Scurta ei e:q;erienţă conjugală o dezgusţase de .dragoste şi de. bărbaţi. Respinsese nenumărati candidati. la mâna şi laaverea. ei. ~Printre !lceştia figura şi tăpitanul general. al Guaterhalei.. . . . · · · ·· · · · · · ' · · ·. ·. · ~:·· o• . · Dar &os. se pricepe să joace faSta şi celor mai invulnerabile virtuţi. lntr-.o seară; pe promenada El Paseo, din oraşul Mexico, Manuela de Vakfhria întâlnise pe Adrien d.e Bea'L11ieu. Mi:muela se ·afla în trăsura domii liiez de Alvaradd, pe' care· Adriel'! o cu.noscuse fa o recepţie oficială. Beaulieu călărea un superb cal alezan. La apariţia chipeşului cavaler, dona lrtez oprise trăsura. Sc'himbaseră ·saluturi •si complimente, Dona lnez il prezentase Manu.elei. Când privirile lui Adrian. se iritâlniseră cu ale tinerei contese ·. un fior !e electrîzase fiinţa. Sunt oameni care nu cred in multcârit.atul coup de foudre, folos.it atât d.e ·des 1n romane.· în iubiri le acestea ·· fulgerătoare, işi au totuşi obârşia cele mai adâncî şi mîstuitoare patimL Dragostea dintre ManueJa. şi Adrien nu inflorise în umbra boschetelor de trandafiri. şi Jrî .sunetele. melodioase ale s.ererîadelor nQcturne. Nu ·schimba$eră mesaje. de ·.dragoste şi nu se plimbaseră prin parc sub clar de lună.
. · ;.pol'lte că'aJ?stioenţa'Vi.ftuoa!lă·'l:l:il:itătiuelei 1nceptli!.t;J'' •·• :rsă~l· iipE!SE!;' ptea. grelil; #mariLe Poate. că. momentul· iTâse!i.iF~r!Ei.lnic. Şigur
. :conşiH5tâ;;şi•.ftără'~st;!Jnzişl!fhf) .· , . · · · •.. ·• · ... · • ·.· ...•.· ·:,A,·:klo~a .zic'.>dt:ipă:•'a(niazâ'} El ~aseo; Adrier:~· ·• ; fîlJ>eŞe iăzUt• iîh ·trt);Stlta: .:Cqpte:SeL Sucpriză, ··. .vâlvă ...
Pe ..
·. ;· comilnf~J,ţil, . hăr.feiL..:•>Sen'in~; rnândră, Jliî;pret~ind .·.·. qpipi a Pll ţmcă, MaMe la .se; â tii$, a alăhJri de ,arrn:mţ. ·. ·.. $'tiîî"căcffrăînspff!tDar (11a)'ştia ..c~ iut:Jir,Şa-lot 'atât
era
de
put:efnfcă: .încât~;ac!:ist obstacol nu prezenta ·rm·· po"'an'ţ· <. •' ·. ·.:·: .'." ·· · • · .·. · · . 1.' .·a· •.. . · .· . 0 lunâ întreagă zăbovise'Adrien ln .oraşUl Mexico. :Şi ace_asta numai perlftu :~~şi petrece ziiele şi nopţile în braţele iubitei' .sale~ 'Pasiunea lor Şe d~zlănţuise pe n.elişteptate, ·ca ur ural;J~n. Dar, Si) re deosebire de urâ'gan'E!, ·'trecăto,ar,e prig d.efini}ie, forţa şi .ÎI:rtpetuozitatea iu l:lidJ :'16'( . pareâ ~a se· .eternizeze. P"Eintr~ lvH~ndSia o orgie··oe !limţurf. . Batrânul <:;ofite 'L.Ie:tl"eiise imper'le~ti.şi.· p'fEia cietimpurtll~ARoi îl"ldelu.ngata :lor cotnprimare'; ·sub preslunaa cqoye.niei'iţelofşi'a uhef bl'ţare temeri ..de necunoscut, le· (mprimase.;
era
de
OINASTIÂ.SUI\IDERLAND BEAUCLAIR '
'
:- '
~- -
_.
1nd.,ra _, __ ' -"'\ - "
'
_.
~~· ~
--
y
--
-
-
-
-
-
n;cl· nu·' s·e 1nc:"n~ta oa~c'. cu "l·~·~~rul __ J,- ••• - ' · ' • /:,4,•-- --~~""--'"" 1 .', daa -""' - -""' ...", !,.(• ---
}:{~~--ţi-_ -~-~~r
de·
o
feme1aţ."A;'tei
i;i:>iŞl
de; al;lr
f!)::UţTj!Jlilse .,Q~ c~nd;.).LIC~~';:'$ul:l paţrcmaju! ~u)'fjii:;~ard '-'q:ili:· t%.rflţ{"' ''!ii#~i?-1Lfi,ŞtQ·ar~:~:·:_-sprE:t~_-" --~;i ·Jh{Jă.di!~t :- 6_. --~I,at~ _ r...,-,:,+;;~,..,--.;..o.·;;·'"'tn~n.li
:-l,~(';(~lf~!--~J~;.rca._
f'P>-;-~<
)'::!'·--a·:; ..f:::.n:·r.·; ~ ,}.J~ctL_! -""'
"
11.
,""-~"'"''>,rt:::
,___. __ ,_, __ tt.J.l_
,_
ct~·
v·
~~K~!!'~~,:;2:~~~l~ ~ţ;i~·t;i;i~,t~i~~;e~~~~ !~rg~ . 1
9
pc\=Jitltut g:atn:~le. pr;efl.OEliJ~. s.coas~, dn? 'Ţlarunlal'!
p_orunQ:!Ie_ -J.u.il îl pasionau _până _la.___ J:rxtaţ. MiirlCci--,·;: ·. aceasta titanică, danipectacuroasă, cli3ver;ise o parte il)te.grantă .a fiinţei fuL Raţiunea de a. ti: · ·. · . Pe .de altă parte, nu. co.ricepea. nici. să. renunţe fa Manual!,!. Pien;!ere.a el ar. fi .echill§l.l~t Sl! pn :::J>tf!Pl.i§l]l, Şj ea Illr:~ţelesesec Pentru
din .Mt::xico., ,şi . P;ici , patate!e "9~:1Tinit?ti:.n;or:'·_-;sp-Şili'q_IJ-::~_ .;,·;c,;-·_ :--~ ·---:~··:· ----~~,:~_:- :_;.-:~---~---:~).crP,ol!lgr
b.qgaţi
>·
_
__ ·-_, Pf'tfZetta ~_;ii; :AcJrl$n o. ~~-~ţ;.ţ·ro.PErJisa cu. -p_rh:toSlnţă de_
to
u _o-~ - ·ra~m;;,,_ ~·a-t i •.Cj••O ..y_
·~·a· ~c~s•e ·p· ~rrv~t'nn· ·~· p·,5.·n·r· tv "'c;< 1:;:( __ 1.. _, .' _.u,l~----·-: .. _-..d i ,
n,,,·l ,,, ~u'1· 1o.u ·.:,."
- - in ·aprOpi_eretl_ .luj, _îŞi StabiiiS~ r~$-e(,Hnţ-a în oraşul :: ·tv1_ţ:xJţ:o. UneOri i1 Jriso{ea ~la· Veta _C~-u~:-:~:~·tmostt?r8. _~;Qiedă:. . .de ·jun_g-iă,_ ti:9_-pe· soriSta ~Jb!fufui ·ca!J"'~pe_che, : ; -nu--r Prfa.-· ·pt;:,Prfhs-ă ·cu....aerv! cti'rat- al ·înă!ţlmi!Or, c_L; vecinătatea munţ[lor ,~cu răcoarea văilor u.date d.e ape -_ .năvaJni,ce •.. nu -ţ:Upora:ta atfrlosfera, de_- ett.ltiă dE !a Yera_ "' _:c-ru:z:. Rareor! maJ găsea _tim~ să îş_i ins_pect,ez·e •. domehiil.e .•.ll..dministratorii, lncur~ aţi de această.lipsă ', de control şi siguri .de impunilate, începuseră să. o •.. •. ftire. Ea nu lua nici o· măsură. Iubirea pentru A.drien
1. era atâtde i.
Şi
exclusivă, )ncât nu o
mai .interesa altceva.
<::u Adriel) se petrecuse o schimbare. De când o ···.cunoscuse pe Manuela, nu mai părăsise teritoriu: Noii
VINTILA CORBUL
230
~~
Spanii. Sub pretext că V era Cruz era un. centru din care putea: dirija mişcarea flotei comerciale din emisfera ·.occidentală,. încre.dinţase căpitanului. McLauglilin: comandqruiiJi Townley şi lui Leslie •. Clinfon, .consili~rul p!'lntru · afacerile americane, · misiunea •a$ a. inspecta periodic fu inele dî.n America de Sud. 'De$i era însoţit de ChadE>,s, trase şi de data ••aceâsta tot la palatuiValdl\lia. Manuela H primi cu :'ef.uzil:me. ··. . ·..•.· ·• • ·. .••.•• · ·· · :ctrarle~Cl:luodertandînţelesemwinaidecăi:. CiiJic, nlJ manifestă. nîd •0 dezapr0bare 'faţă de preferinţe . acordată ..de. Adrlen unei remel. străine, in dauna Georginei. Nici cumnatul său nu-şi tăinui legătura. Mapuela de)Jalt:livia făcu o .putemică impresie asupra lui;.Charll'!s~· El nu~şi •exterioriză admiraţia datorită .prezenţai..lui Adrian şi unui rest de decenţă, .pe care Mal,'ll.lela .ştia s.~o impună, în ciuda situaţiei ei false. ~ }~"'seara, .Cit:e<;~a, 9azc!a .. le. oferi u~ pra~ni_? ;mparatesc, Vmunle, toatec ;de provemeoţa spaniola, erau 'neîntrecute: Spre ui.m'irea luiAdden, Charle& nu se. d}idti .o:>a de ()bieei il? .spE:Jctacqt, Se m!lr:gini să bea moderat,· astfel, încât .să-şi păstreze Juciditatea şi·. prezenfa de .spil-:it, Ceva mai m0h, fu un model de po 1iteţe. . . ·· Se ridicară de la .masă, abia după miezul nopţii. Lui .Charles i se pregăti .un aparta.ment'cu ferestrele spre .grădi.qa it\.terioară a palatului: Pal:ru camere mari, ..cu . per:etH cVăruiţi, c.u bârne aparente, afumate-, .. cu ·mobiie grele, scu!ptate şi cd co.voare adânci şi moi. Patul latg, cll deleane ~ăs;:~citE! Şi perdele de . •·. brocart îl .încântara. După .drumul lung şi obositor, odihna pe" o saltea pufoasă era un (jar al cerului. .Adrien rămase să imparta patul Manue!ei. Nimeni din casă nu se mira 'de .acest obicei, .intrat 1n viaţa de toate' zi lele; .. · · c
.
..
A doua zi după. amiază, solicită o audienţă viceregelui Npii. SpMii, don lgnacio de lturrigaray;
DINASTIA SUNOERI..AND BEAUCLAIR '
'
231
' Mai fusese primi! şi altădată de acest înalt personaj, În epoca sa de glorie,, Mar. uel Godoy recomandase lui don lgnacio de lturrigar.ay ;;ă acorde tot sprijinul .,, casei SunderJand şî reprezeotanţilor săi. Viceregele, o supusă,creatură a prinţului Păcii, îi executase strict <po.runcile. Mare fu deci surprinderea ltli Adrien când Gonza,les Guerrero, directorul de cabinet al lui .'clon . .. . ,cJon lghacio,, îlanunţă cu regret că excelenta sa nu îl po<,~te primi, deoarece e reţinut de importante tre,buri
.
i:le staL Adden avu impresia că în jurul lui se ţese o ·•. urz'Sală bizar~. 'că i se pregătea o capcană. Bănuielile qi erau alimentate de fapte. Armele de provenienţă ', necunos,cută sosite în Mexic, mişcările de trupe, .,agitaţia pe care o observase în. sânul populaţiei. Ce ;ise pregătea? Agenţii săi pluteau încă în vag. lMormaţiile erau contradictorii şi adeseori fanteziste. '. Se vorbea .de independenţă, de ameninţarea unui {pronunciamento, de o efervescenţă · populară "·inspirată de revoluţia .din Franţa, Se mai zvonea că >Napoleon crease. o mare· flotă de război, menită să >Ocupe coloniile spaniole. Alţii atribui au Angliei aceste ;.intenţii. · · Ac!rien sperase .să obţină de la lturrigaray unele .-lămuriri. În politeţea rece a directorului de cabinet. se. )declanşase o jenă stranie. Don Gonzales Guerrero C$tia mai multe decât voia să arate. Adrien nu se. ·dăduse .învins. Declară că are să comunice. 'yiceregelui chestiuni de cea mai 'mare imponanţa, că. ;nu poate .zăbOVi.< la .infinit în capitală, deoarece :;'urmează să execute un turneu de inspecţie fn ·''cregiunile miniere din nordul şi sudul ţărîL Va mai. 'i]ămâne totuşi .c.âteva zile în oraş, în care timp !nădăjduia să. fie primit de excelenţa sa. Adrien aveâ :'.'temperament de buldbg. Guerrero r.emarcă această qtăsătură de caracter.
-- Vll\ITILĂ CORBUL.
232
--~-~------~~ ~-------~----c-~~. -~-----~-------
- Unde vă pot .găsi, Senor conte, spre a vă_ · anun.\a h_otărârea exceiEmţei sale? întrebă directorul de cabinet. · . · - · ,:.:_ ~unt găzduit Ja. palf.ltul Valdi\lia, răspunse Adrien după o ul;>oară ezitare.. • Don ,(jcinzales Guerrero zflmbi. For.mulase .această intrebare oum)li -spre .a-1 pune.. pe Beauiieu într-o · po~tUră~ delicata, Ntic_! mai menaja. Era iniţiat in . anumite< taine,. care> vesteau o .apropiată eclipsă a casei Sunoei:âlld-Beă:Uclalrr ci;L puţin în âceastă pă:ttEl a 'lumîl... . ··-•• . · . Adrian se 1napoie Ja palatufVa!divia, într-o stare de iritare lesne de. înţeles. ·· · -- }l.rn impresia .că lumea întreagă s-a c_oalizal împotriva noastră, spuse "el Manuelei. Se pregăteşte ceva.
·
·
-- N:.aş putea. să-cţi fiu şi eu de folos? - Adrien îi m'âng.âi~ înduioşat mâna. ---~ Cum s_ă nu. lnsăşi prezenţa ta îmi este de· ·-
DII\IASTIA SUI'!DERLANO BEAIJCtAIR
·-·-·--
233
tleaulieu era hotărât să nu plece din Capitală, .până nu va fi dat ochii cu viceregele: f;lu avu însă mult .de aşteptat~ .Două zile după convorbirea lui ·c.u DQn Gonzales Guerrer(), primi un mesaj elin. partea acestui a. "Am plăce'rea să vă anunţ, Senor. conte, că •excelenţa sa Vicerege!e. v-a acordat eudienţa · $Oiicitati!..Mâine dimineaţă la era unsprezece, sunteţi •·. aşteptat la Palatul GuvernamentaL · Al dumneavoastră serllitor Gonzales Guerrero." ÎngandunH, .Adrien puse plicul pe masă. Va căpăta mâine dezlegarea enigmei? În aceeaşi zi,· Manuela . primi o vizită neaşteptată. Bunicul ei, ducele de Montefrio, care nu mai fusese la ea de multă vreme, se prezentă la palatul Valdlvia .însoţit de un. nepot, Don Antonio de. Vermo. Manuela se afla cu Adrian în budoar, când majordomui o anunii:! că cei doi vizitatori o aşteptau Tn salonul maur.. .- Cobor îndată, zise ea. Până atunci, serveşte-i ~ .' cu racontoare. - Cine e acest don Antonio de· Yermo? lntrebă Adrien cu gelozie, de îndată ce majordomul închise .uşa. . - Un unchi cumsecade. -Bătrân?
-· Patruzeci de ani, replică ea zâmbind amuzată de iritarea crescândă a lui Adrian. - Nu-mi plac unchii tineri, grăi el, izbind ritmic cu degetele în măsuţa de la capătâiul patului. E însurat - Nu e cazul să te temi de don Antonio. . şi are .doi copii. - Şi eu sunt .însurat. Am şi eu un copil... Totuşi. .. --'-Totuşi, e o diferenţă. Uite, ca să nfJ mai fii îngrijorat, vei coborî împreună cu mina. · .
-~ VINTILĂ-CORBUL
- Absurd! Ce rost are să mă înfăţişez în faţa vizitatorilor tăi. .. _Se vorbeşte. d.estul pe. seama noastră;>· . . '
'
.
-· · Ei Şi?Nu-mi pâsă de clevetiril Nu am să dau nimănui soyoteală. - Totuşi ... Bunicul tău ...•
-ce.- BUi'HcuJui. meu-, mai puţih .decât oricui. puyele · de Monteffio, nu •. e burricuţul drăgăstos şi devotat
n-&poţi{pr din poye;ltile.pentru copii.
Coboară cu
-t!line,. fără tearnă căii vei ofensa principiîle moraJe. · ·--'- Dar don Aiftonio? · · -•·- Lasă·sctuputele pe seama mea. Sunt destul de .coaptă la minte spre a Şti cum să mă port. Haidem, d~~u~... .. Manuela .nu gre,şise. Pe duce.le de Monteftio nu-l impresionă apariţianepoatei .sale la.braţul contelui de . Beaulieu. Se vor.bea .atât de mult în Noua Spanie despre bogăţia acestui om, încât nu"i supăra prezenţa lui în casa Man·uelei. .· S-ar fi. arătat însă foarte .scall.dalizat, dacă Manuela .s-ar fi indr'ăgostit de un · '. toate-goale,. ··· · Du cele de Monfefrio era încă verde, deşi împlinise şaptezeci de ahi. Drept ca o lumânare 'şi de o elegap,ţă juvenilă, părea. înzestrat cu o fprţă miraculoasă; carecJ ingaduia să îşi scuture. umerii de povara ce_lor do[Jâzeci ;de ani a.ctJmulati de vreme, peste cei cincizeili mărturisiţi. . . . . . în silhimb, doo Antonio de Yermo, nepotul .său,. era tipl.Jl omule\Lilui oţelit de viaţa, de muncă şi de vicisitudini. Faţit îi •era .în ăsprită de vânt şi de soare. · Era 'imbrăcaf în alb, asâ cum obi'snula să umble pe înt insele · s!lle ·-· plantatii de . trestie . de ·zahăr din regiunea Guern.avaca. .Ca şi ducele de Montefr'io, don Antonio era .un autentîc,gachvpines, adică un spaniol · născut şi ctescu't în Metropolă~ Deopotrivă cu· ceilalţi gachupines, peA:aŢe îndatoririle militare, politice. sau afacerile, îi._· aduseseră• în Noua· Spanie,. avea un
'DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLAIR ··-·..
de creoli, de metişti şi tie indieni. Pe toţi ii pur,ea pe acelaşi plan de interioritate. Duce le Roderigo de . Montefrio îşi întâmplr, ă cu braţele ·deschise nepoata.. - ManueJita, pe zi ce trece, te faci mai frumoasă. .· .Se cunoaşte . că eŞti nepoata .mea. Priveştec-te In oglindă, Ai să"ml vezi pp.rotretţJL Eram pdn trc:cere . prin faţa casei tale. [\IlHim zis: Trebuie .să mă opresc;, A>ă'dau bineţecrrepeiateL Fiindcă. eram· însoţit de don · Antoniq, l-'<~11'1 t~as. şi pe el după mine. :Antonio Yermo o Privi .c;u .simpatie> .-· Nu-mi pare rău el§ am intrat. Bunicul dumitale .. are dreptate. Te-ai făcut frumoasă. Foarte frumoasă . . ~ Don A,ntonio este. îndeobşte ·zgârcit .îrr complimente, interveni bătrânu! duce. Dâcă Tţi spune că. eşti ftumoaşă, să ştii că nu cai pereche pe lume. Adrien se simţi stăpjenit în mijlocul acestei scene de familie. · Manuela, făcu prezentările: · · .- Bunicule, iată pe contele .Adrien .de Beauiieu, ' , uli · bUn prieten al meu .. --"-- --~>:fnc_ântat ·- îrîcârtt-at. ro!ztî ducefe_ cu· __Jjfăn~aţăcondflscender)1ă. ·· ·. · · ·· .· · · . . ··, . .Adrien se .. plecă. ceremonios. Don'Antonio .saiută cu o bruscă. înclinare. a capuluL , , - Nu mai .e mult până. la cină, spqse Manuela.Jmi •·· veti face, sper; plăce!1'la să rămân(tţi !a masă! ·· · .· ·':""'De c.e nu, de ce nu! replică Jovial ducele, care ';obişnuia sa .repete cuvintele. După dnii am putea <.prelungi agreabil seara .la .o pal'tidă de fato. Nu eşti 'de acee~şi părere, Monsenior /;; Comte? Antonio, ; •sper că dumneata n-ai vreo obiec'ţiune? · ~ N-aş. vre.a să o stânjenim. pe Manuela, spuse el, . ·-· [3unicul Şi unchiul ei s-o stânjenescă? Ce idee, 'ce idee. Vom. petrece In patru o seară agreabilă. •. · ~ în cinci bunicu!e, Mai avem un oaspete. Senor·
dispreţ faţă
235
de
.•. ,Du~e!e ..OA!JivL.au ~adrnJratie. .. .. , _ . . . " ·.·. : .Fi'l~î • r'O' ·~:ase. fata:•meât:. Fâei' rtf're"e!'Până ,_.-.,_
"'•
'''
,,.-,.'
o:·,-:•-f•,
~--·,,
·'
._,"'·-·-
-
---
'"·"-
--·---
.•·!JfrA~ '~'~j~(f!i, t~S.~w~~~ ~&~~·~n ~Ji'â\;'W~~~~;?'iÎÎf, ~~r,t!~· A(lt?ZI,,<:l.ilŞf?EtţiiJiJI, s.'!rţt.JS>.WTIc~~~r~i).·s~';to:şÎ... ·. ~\~~ ...• . • . . . . ·.· •· :.'~··. ,,c:esab;. . Q,l~a
·
t~;.s
}l~t~gerl~t ;v~\J(i.ăJh
ti!;
alb; l:iu
.. 'btifEl!%î: fnalte: în~atcate'cti~ ţăQi;~câr~fi:; Şi ~((!lpe qe. a!)r . ,.,_, "rl 's""v'r't"ri iJ•··'r'd!A' _ .,v1''"""·'--""'',-- .v._______··m·e"l.sl· t , ...",e. 1;1,-_!'1 o.':"-- •a·.l _. b"' v '"""t?~•' ,u-r.; ila_u, _·p~··r•t"''",.d. u __ 'pe •!fpsii 'ele argir{î h1as1\i,: c;efi:l 'fuai (-$'!\irit'$· ~i' mai '?ix('jftee :'mâhc?rl.l;:ir Vf'r.l}rile de''Alicaflte,'•· 'MâC!ls'îrii; ;::t;J
1
iv1alaga .$i copono, ff!ijl!in'eaLJ' ic@; sgvoarea lor. un ·
meniu d~~ o~ magnifică• iopolenţiL · ·· ' rlfl ·timpUl 'Cmai, du cete' 'rle 'Montefrio S(JSţinu Gi:înversaţia·cu neobosităcvewă: Don i!intonio era mai pUţin volUbiL Adrian .de.Beaulieu abia \lacă scotea un . eu vânt. Prezer;ţa .invitaţilor Man\.lelei îl indispunea, · .~rlest!ISrinde~1ahd. l'Jra ·şi · ma.P tacut Dar .spre ·.· ·.· :deesebi re · de 120li Arit6nio' si • d~ Atlrien Beau !ieu, m~nba'•$l"Jbea ;cât.şapte: Dupa dn ă, frecurăAa ·masa .·. de joc. Îni,iinte ):le a'~i i.ct'lcupa JbciJrfle, dueei !il• .se 'âb'(6pl'e Adrian.: Neobservat de ceilalţipartene'ri, n şopti cu non$olanţâ: • ., .· . ·. •~' ·.- Co.nte, fii amabiî şî împtum'ută,m ă cu o mie de A
V
-'
,'
--'
V
V
('
"
'
<,
'
'
V
'-
v
'
V
V
V
de
.i;>J.a,şt\J,.l\bia acpm arlJ.,băgatde~eama C:ă "puflg~ 'a{;'qsă'
inb:un &rtat·
. !\;tâlf'le.:.tn' zori, îţiJastitui . suma. . · • · ·~ BucUros!
jucau cu
patirr!ă:
Manuela, port Antqnjo
Şi
Adrien
erau mar moderaţi. Ou cere se. pTicepea să co:rrjeze norocul, printrco abilă.Şi nevăzut!:~ m;huirE) a Căfţilor. · Gnartes pierdl.l jn. primele rn_inute.df)joc cinci sute de .· piaşfri, Adrie:no sutii; iar donAntonio optzeci. Mi~zul '
'
'
'
.
.
· .· ::.•rr
· entozjasm ..·· Sătrârilll duc~·.oaŞtigase:•ooţta':mrf -'de•;· ·.•· .piaştri. Adrian nu se ridica de la ·mtrsâ; '~îlre a mtliJ'; .•. ofensa p#'bonle. Nicldon Aritdnio !l'iJ'e!'âfnapiHe~luk Adeseori •răn:liinea. · pe {lândi.tr'i: •Numai • :ducellf . îl /' re'adiicea la ceatitate; hătândll-'1 pe· umăr. · · · · · · · /•-'''VJl'lde~\f'r'fl!g •.gârii;Jurile, Antonio1 .Joaca-'~i· •••.. :cartea> Ţf"â;; venit rân
'
'•
2311 .
VINTILĂ CORBUl
·- fn cursui. serii,.s"a afişat .în oraşordonanţa prin · care viceregele a .convocat într-o reuniune comună., ·· audiencia şi• ay.untamientoul Noii Spanii. Asemenea . măSu(i ·se ..iau. nl.lm!'li în 1mpreiură.ri .excepţionale. . Oraşul ejn fierbere, DifUib cte lf!lex_ico a scos· o ediţie. specială, prin c:ate cere să se pi'"belame ll;dependenţa statului mexican; .. . ·. . ·.· . ' . : '-. D€)faŞameb'îe din regimentul de gardă al : .ViceregelUi au :ocupat' edifi"ciUe pu bllce importante, pieţele.şî pbnctele de accesîn·o~aş, explică la tândul .'•:sau. \f;asconcelos: Cete~i:le creoii·....(:t.J steagurf;şftorţe ·. :Oefifează
D!NASTIA SIJNDERLA(IID BEAUCLAIR ~--~-~-~-
::!39 ~-~~-~
Dan Anton(o fierbea~ - Pleava şi-a ridicat fruntea! S-a dezlănţuit stradal t:he, îi· va da~ de furcă lui lturryagarayL. Scâr,bit, reintra~ în salon, urmat de cei doi ofiţeri, cu care începu să discute cu voce joasă~ Când Manuela Şi invitaţii ei se înapoiară la rând(fl lor in casă, don ~Anto.nio ceru permisiunea ~să se retragă, -~ $i partida!~ Ce facem cu partida? întrebă indignat duce!e de Montefrio. N"o să întrerupem jocul pentru câţiva mâHani loviţi de· istericale. LasăC:i, Antonio, sa defileze cât poftesc~ . ~ ~~ < - LucrU ti le suf'lt mai grave decât crezi dumneata; ~unchiule, spuse don Antonio. D~acă nu punem botniţă · derbedeilor, vom sări în curând cu toţii în aer.. ~ Antonio de Yermo părăsi încăperea, urmat de cei.~ doi ofiţeri. Ducele ·de Montefrio îşi înghesui câştigul în pungă, ;>i după ce îşi luă rămas bun,~ plecă la r~âhdul .său, uitând să mai restituie lui Adrien mia de piaştri
îrnprumutaţL
în dimineaţa următoare, la orele~ ;zece şi jumătate, Adrien plecă pe jos spre palatul guvernamentaL Era ~ atâta mulţime şi efervescenţa pe străzi, !ncât trâsuril~e ~nu mâi circulau~ Pe pereţii clâdirîlor, mâini neîndemânatice scriseseră cu litere neregulate: Ubi>rted y independencia! Viva e/Mexwo liber.o! Viva ~ Jturrygaray1 Palatele spaJiio!iior şi~ ale creolilor bogaţi erau ferecate ca nişte citadele. Patrule militare, care fraternizau cu~ populaţia, 'circulau pe străzi şi prin pieţe, Palatul guvernamental era înconjurat de . cordoane ·de soldaţi. ~ un ofiţer ,de ~serviciu ceru nl.nJ'lele lui ,1\drien, apoi intră în ~palat Peste câteva minute se 1napoie, ~ îngăduind lui Adrien ~să intre. Arit.lca.mera viceregelui era :goala~ Câte un curier în uniformă mi!ltară o str abătea când şi când ~cu ~pas grăbit:. Adrien nu aşteptă mult Un secretar îl ~îndrumă în cabinetul ~
. VINTILĂCORBUL
240·~~
vlceregeluL Don !gnacio de lturrygaray stătea calm la · · •biroul său ..Avea ·părul alb; obrazul supţ bătea în galben ca • fHdeşuJ. vechi; purta haine cenuşii de .călătorie. În mânr> dreaptă, cu degete subţiri, prefira .un $irag· d.e chihlimbal''. Adrien .se înclină: adijnc. \/iceregele .Îl .răspobse cp bUnăvoinţă la salut. ··~·de vănt te aduce,, senor de .ţ!eaulieu? întrebă .dori lflnacfif tâmtiind .. ; . · .. ·•. Pritlllrea•aceasta risipHn parte tţ:1mer,ile tui Adrian.
: \l(i:etegele
eţa
. amabilitatea . pe:rsonificată
. . .,...'.''BegrE;f, exceienta, că rni-âiiT permis să. Vă .tulbur în aceste momenţe. Fiindcă;tlmpul .excelenţei voastre este preţios, vă voi expune pe scurt motivul audienţei. După cum Ştiţi, reprezint interesele unei case care a încheiat un acord economi.c Şi financiar cu Maiestatea Sa Regele Carl(.)s al IV"iea: În ultima vreme însă au intervenit evenimente, care impun o limpezire ă situa\iei casei . noastre; Am observat, de piJdă in porturile de pe coasta golfului Mexico mişcări de n.ave .şi.debărcări de arme de provenienţă · 11ecunoscu!ă,. dr~ potrivit acordurilor încheiate cu Maiestatea Sa, numai, casa SurJâertand e autorizată şă furnizeze armament coloriiilor spaniole. ~ &mor pe Beauliei.J, voi încerca să vă luminez, cet· puţin atât cât îmi îngăduie atrîbuţjjle, Acordurile durnneavo.astră .t;Ju fost încheiat~ cu:.regele Spaniei. în mor:nentul <;te faţăinsă, regele Sparifei este prizonierul împ'ăratulllr. Fra:nţeL ·Autoritatea lui a .devenit nulă. Destinele teritoriilor .spaniole, care .nu. au fost încă .ocupate de invadatorii francezi, • sunt ... conduse în prezent .de două junte, care îşi dispută întâietate.a. dunt.a din Sevillâ. şi junta din Oyiedo. Această eclipsă a autorităţii Metro.polei asupra col.oniilor din America. are o influenţă>nefastă: De cine să ascultăm? De regele FernaQdo1al Vllclet;~, întemn'iţat in Franţa? De .regele Carlos ~aiiV~Iea, care a abdicat, a revenit
DII\IA_SŢ~IA~:S~Ufi!DERLAND. BE::_A::::Ucc:C""'l'~A-"-IR.c__ _ _ _ _ _ 241
asvpra abdicarii, ca in c~le din urmă să cedeze oficial tronul împăratului Franţei? Să dăm ascultare juntelor .fantomă din Sevilla sau d'in Oviedo, căzute sub influ~nta Marei BritaniiL Noii Spanii nu-i rămâne decât o singură soluţie. Să-şi proclame independenţş, folosindu-se de pi)âă şi experienţa .Statelor Unite, Şi. sa inau.gvreze o pOlitică de neatârnare şi demnitate naţională; alături. de celelalte state lîbere ale. lumiE Această:.schimbare; Senor de Beau! ieu, nu. se va face fără Zguduiri. Noul stat mexicân are nevoie ,de cantităţi .sporite de arme, .pentru a-Şiapăr:a exiştenţa .. lată de ce
VINTILĂ CORBUL
242 ~noului
.stat m~xi.c<m .lJor .fi îmolaţi zeci de mii de · oarnehi, care vor avea nevoie de. uniforme, de .Jncălţămillte, .de hra1:1 L'. Casa ,dumneavoastră ne-ar . putea furniza, cu titlu d\'i împrumut. desigur; fondurile _,_necesare. .. . · ,<\drien simţi ţrrimejdia . .-· Capitalurlle:;.bancii noastre din NeW York suQt imol:;lilizateJdln oâuza emhargoului. ·. 'Expresi~ feţiLviceregelui nu se clinti. Prevăzuse l'efuzl.lliul BeaU!i~u. Îfî .mâna Joi aloă;. şiragul de >'thil'!limbar,.era ..pr$fil"at\ aceeaşi· incetiReală. -· Nu mă .referam la banca dumneavoastră din New York, zise don lgf:Hicio, ·ci fa aurul şi argintul depozitat la Vera · Cr\lt, Mexico şi Sah Miguel de Santiago, Potrivit informaţiilor de care dispun până în prezent, valoarea !>Cestor nietaJe pr~ţioase se ridică la două ~ute de milioane, de piaştri. .. . . -·.. lngăduiţi-mi ·.• să :vă explic, .. excelenţă,. · că în aceste artt[epozite se află depuse şi lingourile sosite \;din America de .SUd, pe. care l'lU le~am pUtut expedia ·în Statele Unite ·din cauza aceluiaşi embargo. -. Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, senor. De aceea . nu vă cerem decât o şută douăzeci de milioane de piaştri, .·pe. care, bineînţeles, .vi-i vom restitui de îndată ce vom fi .În măsură·să. o. facem .. . Lui AdJien i se umezjră fruntea şi palmele. Situaţia .era disperată, Viceregele avea''toate atuurile de piutea -· / ·! . . . sa. - lnaihte de a vă ·da. un răspuns definitiv, ·excelenţă, îngăduiţi-mi să .reler .marchizului .de .Beaulieu, seful. easei noastre. -· Mă tem că. nu vaJi timp, replică .don lgnacio. în vremuri excepţionale, Senor, S!:J impun măsuri
cu
.excepţionale,
Mintea lui Aârien lucra .febril.. Trebuia să obţină un termen mai lung de gândire, astfel că înlăuntrul lui să îmbarce pe corabii!~ sale, cel puţin aurul depozit la
DINASTIA SUNOERlAND BEAUClAIR .
-------··--~--
.
Vera Cruz .. Îl va expE;dia în Ang!ia fă(ă să mai aştepte autorizaţia lui Richard. Riscul acesta era preferabil confiscării deghizate· pregătită de vicerege. · . - Acordaţi-mi, excelenţă, o săptămână de · gândire.. Caut o formă legală, care. să•mi îngăduie, a vă transfera lingourile fără să. suport consecin'ţe pentru vina ,de a-mi ti> depăşit mandaţ(JL Vă daţi seama .că pot dispune făra.fc.rme·de aurullăsa('ln păstrar.ea m.ea. • .. . · - !m.i asum răspunderea, rosti.calm .lgnacio, Veţi com.Un[Caîn st:ris'marchizului dE! Beaqlieu că .aţi Jost. pus ·în' fat
nu
::t'~"i't<
. ·':5:·~~l~;;;'O,
>.••, . , ; '
;
:cV~l)îLĂ,COJ!i8Ut:;'
N!iîftiJnijiţit;g,acb.Viplniits.şt!lllati.i·Jor; l::feolijbogaţl., .· · )ptrţts~tş :pat,că•''îl1:;;p'ăfl'lifut,
·.;i
'
'
' '
'
\
'
'
'
'
'
:.,:.$'6\ th~'ată Jtn:'•domeniu! :frecutl'lili~.
x
·..
•;,;! )l,i):~~siai~Gnda!tlefltala:>şcbiîTil:>are
.:
'
·
.;
....
n!J se.putea fac-e '".:f~ra.f~ăm ărit~ri .eşi .•di.Serisiuni 'grave::'Audiencia, .care ·, --c.uprin.dea;pc{ ceiJ,n)âi n0torii' .gal;;'ftu}::rines.'.din Notla·· '" ---- -- ---- ,_' ---" --' · ·. . ;§P'aQi$, şi iG.a'r~/ay(larolt!lunei qprţi•qe apel;juoiciare ·· . şî. a'tiî]'i:/i'j::gl;lsnf(j''s4Prertf'adrnihistrativ; f'Yronurîţă pentru r~ctinoaŞtEirea âutorifăffl juntei spaniole !:l.in Sevi,lla. îri ciuda: p'resiuilifor exercitate der vicerege; · .· r!':lfuza:se sa accepte ruperea relaţiilqr .cu Metrapola:. · tos ..ayuQtamientos, care reprezentati consiliile .. l)luniOipale; şi. cuprindeau ca atare elementele cele .mai 1 democr~iţ~/ ale arm~turii gl!\iernarnentale, se (jeclar;i~;,il,.:per)tru,.cr!?.!lt(:la uhei junte creole; care sii' proClame. in!:lepel;lderiţa. 1\ile)ţi.cului. Conduca_torii ..· Qise(icil, Jtiarcă :f@ş .atifo'(llne împotriva rupturii cu •··Şpaflia;·· qen'ţ~r\ţâ6d t;lrept ereUce Jemfinţale·de a se ;reţup.qa~te1 . suvetnitate
'
-~
'
'
"
--'
'
'
,-_
'
se
'
Q,I!\11\Ş!tA}'.tV.N!'/Ji:!'ILAND BEAUCLAIR.. ""-'-''• .' "''''
~-">•'1,,,,,,,,',-"
m
..
-~,
.
-·~•-•
- .- · · - - - ,
· 9hitp(1je d.~ ,mân~·i;Fl
_ Ştfitere~,_-:, GD i t8~~-' ··:rni:·.·: ·sâ.-.. ,_:aS_-ie,J:f-8:} t~{- :..616.G:~uâ~f ,~~-1,-UtHţ;, :1"''"-'t\C,"
,-0;');
V'<'
1
'·';
'-·•<·•·o<-{\••'~-t::.1>,q
'
,·<··
· · / • 0-
.Prşsedin'!e,ş J.tff.erilon.· respihses!r cererealuf''Ridî ărâ · ~:V1)1:cter,!ai:lt;~ ~.a 'proteŞta oricigl Jmpoţr,iya âl:iuiurlfor'săvarşlt~:qe~guv.ern:UJ, J'.IQil şp@ii .împqtri\.t~ .,
'·'"'-
••
''-·'·'""'•
-~---
,qe .. se __ , "
-
,.,
-:-·.,
·i-
---
;~--
•
-'--
·-··-'·"
'·'
:ţ/,HM.~iJ9.h ,u,n()l·~c<:;t~t~~J. i!l!;i)~~~<:~r i ,, i~.IT\~~(\lr:n.i 1;
Ţ,aşpu r;se .. i;<~eŞe·~~n 'Eî!e,, ,l!~.es<:J, apllcat tol:l'm'' '/i - : ----~~-- - :~ro ---;,,.... ,_ ~-- ~ -~~,, c- -;'" j< !~5- '"rif;!~(" --- <•' "- ' ...:-.tf•-j..t._ _şe .p,v_.t~--- .rtngr,..,~rnt;;:;::r: _Sţ~ .. ""~ot -.un.._;;:,0 ,}! n.-' •._un _ ,cp_,~ILk·J ::·-n'------.. r...:, ·t- > r:-· t,;·i.;;..;--- -- ,.:.-;;·'· "'~i--- ;··-,:,...· ~-,_-- , ______ -;·----t"·--:"~
{f~l~-,:Y;-;
chema~ Şf în faţ:;. ,comisiilor .sen~fo(iare; spfe )! rŞs,p.lmde: JlBntrli .încăl,caref! flagdriită a legi) embargoulJJi... . . . . . .. ..... · · . · , . . •. . . · · . ·· .· . Rlcli.ar.d .era cohsţernat. . E'mbargoul Il. imobili;;:a ÎQ Statele .Unite uriă:şf! C,apiţal\ld, rămase. neproductiV. în vreme c;e dep,ozitel~ de lire stefJin9 al~.b~licii. şale <,lin Ang!).~ şe . depreciau aiariii
:;;
-
'-
--:
'-
-
,,_-
·--
-
<'·~--.
,-
pe .~are ihţşnţionăse a~r,,tdmife î;:i ,Ei,Jro~~ }VJrien JuEse··:m Ş~;Jrf PBhlr"u- i:t opr:i ?n'tr8ie_?i'1rt:· M_8;((66 _â mct~'le!O,?-':Pr:eJio_aSe e·x~raSe din i;rneripa de sUd~ '3UfUf
·Transpqrturile fu·ş;eseră 'tranzitate·; ·sprs -· Jaro-aic8', _·uimâod--. c.~"_.d"e, :acofo ·.:s_ă -fie ·yn~r.epfate ,.-:Spţe __ -.-~A.~gna~ prerd.or.ile si.!fedle 1n . Mexico $.rau jriiposibrr. cre · compensat Aurul. şi argintul acumllff\tînrăstimp dE;! un an se pulveriza5e, zbura pe fereastră, fără ca <
. Adrien
să poată stăvili
jaful«.. Acesta era cuvântLJJ potrivit, scria .ar socrului său Casă Sunderland-Beau.: --C!-air 'e'ra ;,lefuităH âe lturrigar:::!Y 9I --de codfe·u-Jndependenţei. Mexitu!uL · . Conjunctura politică nu-i îngăduia .deocamdată lu.i Ri.chard · Sunderland si\ pună fn mişcare forţele · militare .ale unei mari :puteri, spre a pedepsi mişc~rile de. neatârnare ale co!onii!or. Expediţia. din Haitf nu o
VINTU.. Ă CORBUL
mai. era decât o tristă amintire. Lui Adrien nuci rămânea decât să .. IUpte cu propriile sale mijloace, care, eraw o.arecum in adecvate: .Dispunea de o flotă cqmercială .respectabilă, care Ja nevoie putea fi înarmată şi •de o mare .cantitate de arme şi muniţii, depozitate ÎQ Jamaica. par flota era răspândită• pe Joate mării$; iar. armamentul nu era bun .la nimic, .dacă•nu existau soldaţi ,care săcl folosească. Soldaţii · tr.ebuiau scoşi 'din .pământ. Neîntârziat Înfr"O dfn)ineăţă,. vorbi 1\ilanuelei despre _grijile şi supă(ărJie . sale. în general ;>tia: să-şi ascun.dă supărările .. 'Câteodată; însă, cei mai taciturni oameni, simt nevoia să-si sufletul. În Manuela avea . . ' .descarce - . . . . incredere. Devotamentul eli era în afară de orice discuţie, rv'lanuela. TI asculta atentă fără să-i. întrerupă. După ce Adrien termină.'totce avea de spus, Manuela· rămase câtva timp gânditoare. · -.·De contact cu .don Antonio de .. . ce. .. - nu, •· iei . . Yermo? DeunăZi, bunicul îmi spunea că partizanii Spaniei QU. stau inactivi. N"au reacţionat până îri prezent, fiindcă au fost luaţi prin surprindere. Nu şi-ar Ji închipuit niciodată• că însuşi viceregele; · · emisarul Coroanei, ar fi în stare sătreacă de cealaltă parte a baricadei. Partizanii Spaniei sunt numeroşi. · Toţi .înalţii ·.· def)'lrlitari, generalii, marii p!antatori, .neguţătorii şi be!ncherii au numai de pierdut dacă Mexicul îşi câştigă independenţa, Îşi dai seama că de îndată ce creolii vor pune mâna pe putere, vor ,el(pulza pe spaniolii devotaţi MetropOlei. Ideile .Revoluţiei din Franţa au pătruns şi la noi. Deci, nu zăbovi! DU-te la don Antonio de Yermo! Vei .gasi poate acolo, dezlegarea acestei probleme. Eu sunt alătUri de tine. Te. voi sprijini cu toate resursele mele. Făci o vizită chiar în· seara aceasta. . Adrien prinse ideea din zbor. N~ar fi e.xclus să-i furnizeze don Antonio carnea de .tun necesară. Pe înserat se prezentă la reşedinţa lui don Antonio din . . '
DINASTIA SUNDERlAND BEAUClAIR · ..
~~···~ ···-~~··~··--··~----~--~
2.47
Plaza Reale. ln.aint~ de a .bate cu ciocanul în poarta grea, remarcă o mişcare vie în preajma clădirii. Intrau şi ieşeaLJ oameni .cu chipuri ·preocupate. Unii purtau uniforme militare. Un servitor bătrân îl. .întâmpină încă d.e ~la poartă. -: Nu ştiu. d.aoă don Antonio vă poate primi, zise el evaziv. Se pregăteşte să iasă fnc oraş. · . ~ Anunţa::i numele meu şi sp\Jne-i că vreau să-i vo:rbesc Jnfrco .ch.estiune loarfe. impyrtantă, care nu · suferă îr\târzi.ere. · .· ·.. . Servitorul îi îngădui .să intre Intr-un vast vestibul. Uppi câteva momente. Adrierf îşi omori aşteptarea, uitându-se distrat la pereţii văr.uiţi, încărcaţi cu· panopliL · Servitorul se înapoie .de grahă. ~· Urmaţi-mă Senor. Înălţimea sa vă aşteaptă. Adrien străbătu Câteva încăperi cu tavane joase şi ferestre strâmbe, zăbrelite, ce lăsau să pătrundă o 'lumiliă săracă .. Urcă o scară cu tnaptele late, afumate, traversă un coridor. în care se. aflau c'âţiva. ofiţeri ce-l · priviră bănuitor şi. intră în camera oe lucru a il!i .don Antonio de Yermo .. Gazda se afla in faţa unei mese lungi, -acoperită cu hărţi. -· Bine aţi venit, Senor. îl întâmpină don Antoni.o. Luaţi loc, vă rog. · După ce se. aşeză intr-un jeţ cu spătar de piele, .Adrian începu fără introducere. .- Tin să precizez Qă demersul pe .care-I fac, mi-a fost sugerat d.e contesa de Valdivia. Pot să vorbesc deschis? . - Sur)tem .gentilhombres, serior.. E tot ce vă pot răspunde. Contesa de Valdivia e o garanţie sigură. - Don Antonio, vreau să iau legătura cu căpeteniile partizanilor Spaniei. · - Nu vă' înţeleg Senor, rosti. gazda lncreţind din sprancene, - V-am făgăduit că voi discuta deschis. Contesa de Valdivia. mi-a vorbit de dumneavoastră. Ştiu că
-~·V.INTILĂCORBUL urmăriţi să răsturnaţi
pe Don !gnacio lturrigaray. Sunt gata să vă acqrd .tot sprijinuL Mi~aţi spus la . începutul acestei intrevederi, ·că dona Manuela . reprezintă o garanţie sigură. · . .-.· Evident,· -.Senor, .dar chestiunea pe care aţi ·· ridicat-o este· de o gravitate excepţionalâ · .. ~ Chezăşia ·b!.Jnei mele credinţe, don Ahtonio, <este a!lrutcâsejp~care o reprezint. Aur pe care don "lgnacip şi4 însuş'eŞfe ii\ momentul .de faţă, printr-un
.tabuz>de jJOlere:
'.•
/.
.···
.•.
·
00n Anf0nio ;..:âmbi enigmatic; -· ·Garanţiile, .dumn'eavoa~tră sunt suficiente, seoor... Interesele no.astre şi . ale dumneavoastră coincid, deşi cauzel.e diferă. Ou c~;r ne puteţi sprijini? - Contaţi pe patru milioane. de piaştri, aflaţi În casele de fier ale agentiei noastre din Vera Cruz. sani de care pot dispune îmediat. lrr plus, vă pun la di::;poziţie· ·arme ·,şi muniţie pentru o armată. de minimum cincizeci .de Q'lii de soldaţi. Armamentul vi-I livrez în'brice port desemnat d.e dumneavoastră, .în ' .cel<'mult douăzeci de. zile de la~ această convorbire. · Ni;rvos, Adrieri îşi lovea ritmic cu cr:avaşa, cizmele galbene, . D<;>n Anton ia se ridic;ă din jeţul său. Gânditor, făcu câţiva. pa$1 prîn, cameră, apoi se opri în faţă. ·lui Adrie.n.
·
. - Ce 1mi cereţi în schimb? ····.- .(;onfitmai'ea contraCtului încheiat între f0stul rege Carlos Şi senor Richard Sundefland-E!eauclair, precum şi restituirea lingourilor ridicate de don lgnacio Jturrigaray din antrepoziteie casei noastre. - Ce se întârT1pjă' ·cu lingburile transformate. de. .yicerege in bani? · · .. - •No.ua Spaniei cuprinde destule mine de aur, pentru a acopet' aceste pagube, Cer să fiu dezdăunat În Jingouri. ·, . Don. Antbnio îi întinse mâna,
DINASTIA SIJNIJERLAND BEAUClAIR 249 =.::__ _ ._ _ ____..::..:.::.
- SUnt dff acord, Senor. SocofHi necesară. . . . . .. incheiercra unei conven!ii . . . de acest sens? - Precizarea 'fn scris il cond'ţiilbr a·cestei J(Jţelegeri .11-ar putea fi decâi f.o!ositoare ambelor părţi.
.-·.Atunci, senor, îmi voi lua îngăduinţa să Vă prE\zint . genera!u!Oi · don Pedro de Garibay, :şeful nostru .. Bineînţeles cartierul său generai se află în afara oraŞului. îmf permiteţi să păstrez încă secretul. âsupra loca]itf\ţii Jn care il yom găsi. .· ·· - Vă înţeleg. Sunt gata .oricând. să vă urmez la Dor\ .Pedro de Garibay. · - V"ar stingheri cumva. dacă am fixa întâlnirea pentru .ziua de mălne? - Câtuşi de pu.ţin. Vă stau la .dispoziţie. - În cazul acesta, mâine dimineaţă, la orare şase, să. mă aŞteptaţi la palatul Valdivia. Trec să vă iau. Să fiţi pregătit pentru un d;um anevoios. în noaptea aceea, 1\drie~ nu inchisa ochi; JCJcase t9~Ui p·Er.-O carte./· -0 mişcare ·gre-şită şi îş;_ pierdea capul. Fără să fi avut autorizaţia i.ui Richard Sun·derlahd-, - se -av·ânta într-o averrttFă bogată Tn primejdii. CSi care Tîn_~nţează-_Şi insrtnează o mişc3re antiguvernaman!al ă treb'uie . se aştepte la ,consecinţe, în cazul unui insucces. Cliibzui 1nde!ung asupra oportunităţii unei informări a lui Charles Sunderland. Tânărul · ac:esta fluşturatic, preocupat .numai de petreceri nu-i inspira deloc încredere. Trebuia ţotuşi să~i vorbească. Era fiul marelui patron. Reprezenta pa tatăl'său. In această calitate TI dator~ explicaţii. · · La. orele patru din noapte ll chem ă în camera sa. :; · vorbi fără ocoluri. Îşi motivă atitudinea, explicând că nu avea altă. alternativă. Charles se arătă entuziasmat Ochii îi sticleau, corpul i se încordase Şi i se ibârlise coama ca la animale. în vreme ce. Adrien îi vorbea. Charles umbla dintr-.un capăt în celălalt al camerei
sa
250
VINTII..A CORBUl..
~~~~~-----'-
exclainâcrd: ,,Splendid!" "În.drăzneala e prima condiţie 'a succesului!" "Bravo!" "0 saci aratam noi lui lturrigaray!" · ·.••• Entuziasmul lui .Gharles era caraghios. Îl .re.t:onforta şîpe Adrien. A. doua zi, când plecă la .dtum, i!)soţind pe don Anton ia Yermo, nu mai er<.~.ros de înddieli. ·.·.. · ·
·····.Nopţi. • de~i'l
'de. căpitanul r./lc.l..aughlin.şL.deiCI;larles/Sun(jerland; care ţinuse •să ]:l'articipe personalla această expediţie, debarcara în puncte neumblate. de pe ţărmurile golfului Mexico, arme si' munitii. Oamenii lui dan Antonio de Yermo le . .. - ' -- -.ridicau în tăcere, tapindu~se cu ele în junglă. Gătre sfârşit, un transport căzu în mâinile soldaţilor viceregelui. De-a lungul întregii coas.te se· dădu . alarma. Patrulele fură .întărite. · Vigilenţa forţelor guvernamentale crescu. Măsurile era însă tradlve. Un număr Impresionant de asme apucaseră să intre În ţară. De atunci; însă c.ontrabanda de armament . <deveni fOart~ anevoio.asă. Los· gachupines îşi organizau forţele cu tenacitate. Erau hotărâţi să .lupte cu disperare pentru apărarea privilegiilor lor. Trei secole de~a rândul despuiaseră Mexicul .de bogăţiL Pe băştinaşi îi aruncaseră în . sclavie. Adunaseră averi incalculabîle: · Nu le mai lipsea de.cât. nemurirea p;;ntru a se socoti zei, în această ţară· de robi.· Don. lgnacio lturrigaray, tr~dătorul lturrigaray, îndraznea sâ creadă diprintr-o . simplă trăsătură de condei putea anula drepturile imprescrfptibile ""--. mai mult decât atât: sacrosancte · -. ale spaniolilor, .urmaşi direcţi ai mândrilor cpnquistadori. jn aqtlnările lor secrete, /os · gachupines atacau cu .înverşunare pe vicerege. - .. A trecut departea..creolilor, îr1 speranţa că nu va mai fi silit să dea socoteală pe;ntru abuzu riie şi · delapic!ări)e .sale•.. rânclul, oavele
"
dlrij~te
'
DINASTIA S!JND.ERLAND BEAUCLAIF{ ~
251
A jefuit visteria...
·· -. A acumulat o avere. uriaŞă, vânzând funcţiile .la licitaţie. Preferă pe cei mai ,darnici. candidaţi... -· S-a ridicat împotriva Metropolei, fiindcă ştia .că junta din. Sevilla TI va destitui, de indată. ce-şi va r:ecâştiga ·autoritatea ;asupra coloniilor răSculate ... · • ~ Vrea ..să ajungă p~imul rege al·. Mexicu!ui. ; independent. Regele lgnacio l~uH CaraghiosCll! · : - Regatul .lui să fie .o celul.ă subterană ·. din fortăreaţa. San Juan .de Uioa! - Săcf ;trt!J]itern.. acolo Jmpreu!)ă 'C:U toţi sfetnicii
-·· Şerpii care scot capul la drum tr.ebuiesc striviţi! . Creolii . care ..au îndrăznit .să ne• înfrunte, să sufere aceeaşi soartă!
- .Moarte lor! - Moarte. lui lturrigaray! · Don Antonio de Yermo organizase o puternică formaţia de şoc mi.litarizata dertumitik,,Volun!arii lui • Fernando a.i VII-lea'> Unităţi(e. acestei formaţii aveau · să constituie coloana vertebrală .a .forţelor spaniole .. R;~gimentele răm~se C{edincioase Metropolei . . constituiau l!"l ,doilea eşaiQrL Los .gachupines nu lăsau ··nimic. la voia intâmpjăriic.. . ·· . • · .. în ace;>t timp, populaţia Capitaleitrcăi!l o..nesfârşită . şhdelirantă sărbătoare, Lupte de>tauri,. cortegii, jocuri . d
·Ji,yoc.llJI.Jt "\l!!Xdad, .si .. ;profesorul. . Ta !la r:nan !e,S. , . iQ.ţe1sct;4ali , .ll:l<~a!lsl4· , cu •.. icliilf ,.îQatma't~;,, ....îm;!<s"ieau · ,.\. '·"', ·'-'·'->'••,'' -·"· -~.'_'.•' •• "'1'-'f~-' ->-/.'•~ ·,. !Jf1"1tlfflc~~"jS,J.,li!JJ;.,·•~r~fri!{ţigr J\![@,9~îJf11••ce,nsţ~tC~,ţl'? - : - J~-~~~j_t;;_U_:{Q,h;.'~?~:i?,§t~}_;t:L·:-·; _) __-g- ". _:;~'/"::~_ ;_,_./::! :-·;:,:J ·;_~-~) ') -- •----- --' '-- ;._ ·:_ ,~,~·
•> 0 •/;l~cJ,"o""-<,•<-J'.">'>.•-"•''
;,-•,oo. • ,
.,,
"'-'
-"•-•.,A,
.·. ;·. :J
'•''
c,.•,•,
'',O<•-
,•,
''
-
••,'•
'''''•
1\.-','!-C
_•,,,._)',·,,,.,;;•,',
!fi!.. ,;Qf{?.ri().•, ~'!,i,•/i1~)fJ?:0 ·;.. ~.l?.~~~~{ui "''{1;. Ilf?;l~Ti~t!Ji
.·· ţ:ariR§tcMftpa cje•:o,qs,ţ~~j'lr:lt%l<$~rţ;c,:a~p~:fr~Ri' 1 ş.G~c,f\.\l; •· •· se•. ·c~lte·.p!=i~ !ăur;jj~4fţo.rJ~I,ş.f
- · :fitA9hi!:Pih-_fi§_:i ;:8::JE(t}.;-.Q.!3zJ;ffrh~t.ji;:Jl~s-~_ih:8-ă.t!§11?X9-ff~"~-- );1--Lu:n qţ-: -~; _·apar~nta.:. ·Pentru- :-:prev~.nJrG-~tJWJPJJf f4HQJ~·i:$e: Jfh ~.J.fl~-~ ~-o:-_,-_,.__ -' \.:-·•- ;;.'--------- x-·--_., r-•' <"·"··-··-· •
",'C'"•
--_.,..
,,-,-
<'-
'
-"
'•o'o'·''•',•'•,'
-
-
-----
,
--_,-.--<,•Co'""'•"-'•"-••'":;,-•,,
,'
")
,,• __.-,
o"
od,--
1
•
··· {<;~PJ!~Z:iJ.ÎÎC)SlJ§tţll)x}ljl~~fifiD ~~!l;,r~ "fi,ă{.ţj[l'IEJXjca ;11 !o r,
r Af~~~ă-;.C~~:~pa,--n!ş;)-~_jx .V~ţ!~tî.:d'n ac~astŞ_ _ ţar~ ;f;1lA.fn~i.:pentru jaf
şi )rnbogăţire.
··
·
.
,
, ·· ~Deşi lonut · articolelor~ er(l ·gandilocvşnt, .· foncful 1rnpresiona. Cr!"olii n'lco.maodară vic:eregelui .o pofltÎCă·;energfc<'),, Spre' <J. prev.eni SL!fpfizele, Într-O proclamaţie adresată fărîi, don lgnacio de iturri.garay invită populăţia să .nu· dea ascuitar!'l' agenţilor provoâit0r~ · 'ln~eresaţf' în"'de:zJănţuite
la
u,n
· . WH:~fi>i'ii'.;;laţti· âiegefil6(~ig
sfât'ŞitiJifunlf septerr,bŢi~, · ' . bdh'<~t'{IOtl-!Q-:: 'fH~- YE! r(hh; \~f" dQfr 'J?E10r9-~de Gad i?.~Y erau hotăcâtl- cr~:, împ_iedicef--:ai~g-~ri_i~.-- dÂre '·ar fi 8ât :;diej cr:eolilor să devină conşti\:;rJţi. de propria lor
,.,",,;; •.e·
ţ... ;,..;-i,"~-1-
.
•
.,.n
;
_
·,.;~r~r··u· y· . '!.'·
-.-..-~
,
u·nol' v_
··~··e··a· ."·. .-.s·e·cr·."·te ·:ţi_ ._ ·,n· __- .-·},.:..-. · ....,_.
a
C>
conctucătorilor:mişcării cootrarevofuţionare, s~ decise ca osti!itaţ11e :să fie deziănţl.(lte in zorii zilei de 16
septemb.rie. ·· .··
. ··;
.· ·· .· · Până aluncimai rămâriea o. săptămână. In tabăra .lui dan Anton ia .de Yermo pregătirile erau febrile. Unităţile fuseseră <J(ganizate', armele, distribuite. Comandanţii. regiml;mtelor credinci.oase Spaniei primiseră . po(uncă s.ă fie găta de .actiune~ , în dimineaţa ,zih~hdtl. 'i5septemb:rh9, Charles Sundetland. se Înapoie )rr zor) Ja palatul Val.d!via. Noaptea Şi-o petrecuse în ·:oraş. t'limeni .n:u-'f cunoştea aventurile
_.. -··· -- -· ...-.--"--,_
•'Jibttarne;,; 'll1•'•1oc ·,să •intre, .in,; ap!l:li'amentul
său,. ~se• . ·
··•·îndre'ptib'sţ>f:e;.;6arr:ietac.de•:cUiţ!'!(e a•.eManuelei, unde. ···.·~râ•că;işi•.\la\găSJ cumnatul.··lntrarea;lui·intempestivă, ;. ttezicbtusc, pe cei doi. 'limapţi, ..care.adormlseră~foarte ' târziti:.;. J\II!!nuela· ·şE Adt\en···'erau·livi;::i ,de spaimă. ln ; prim(ll'tr\bment avuseseră im~J,~esia::că ~n·cam!'!ră.
'')l1trâseră· solchiţi veniţi· ~ă.-'i aresteze; · . · < · ·.•. ·. •>-. Ce cal1ţi aici, la .ora ace.asta~ Gl'larle.s:?• îh repezi' . .•. Adrien, du!Yă ce se dezmeti,cî. Fară să baţi .la uş.ă,. qaL ·.. n ăvafăqh camera ti hei femeL . . ·· . . ... ,;· •"""'"-• ·sa 1ăS.airr tâsoa'nefer·. rip<;rstă grăblt·Charlest Am·. · '. venit, fiindcă ştiam X}a te găsesc acL Trel::ii:iie 'să-ţi ,;.·. ·.. vorbesc neîntârziat · · · · ·• · ·. · • -·. Aşteaptă-ma dincolo,· până mă, imbrac. N.u · putem rămâne aci Manpela.,., · . , ... . · · · · · ~ Spectacolul u(leffemei .în Că\11asâ.de noapte nu, mă .il)1preşionează. · Da.câ. ar t.l. goală,. m,ai treacă-meargă... . .. ... , '· · · · · .~· Cnarle~. ce. înS('J(l.JTlnă Hrol:!iilut, aceşta? . · '· Tânărul S,~Jnde~lanq .făcu ud gest d~ nepăsare, ca 'şi ·cum ar .fi. mătUrat obi(olcţiunile cumnatuh1L ... · ·..... ·~ ~tiLd!? cu(lde .. vju?< iflfrebă el Cu (j .. seriozft'ate care dădU dţ!.înţeles că irit'rarea aceasta malil)ală nu
!'!fa
lipsită
ete · rO'st:
• - De und.e vrei să ştiu? -.. Ei bine, să-ţi spun eu. Mi"am ·petrecut noaptea m palatul vic)'!regelui. , - Eşti nebun? Ce-ai căutat .acolo? . - M-am lăfăit în patul nevestei directorului de .cabinet cton Gonzales Guerrero, .care a plecat: la·Vera Cru:z într-o misiune secretă. · Adrien simţi cum i se urcă sângele în cap . .. · - Şi .pentru asta mă scoli din somn?.· -:::. Ai răbd.are. pripitule. Mai binfl. întreabă-mă cum ·.. am ajuns acolo. -::- Ce mă î.ntereseaz.ă ;:>e 'mine treaba asta? ·.-· Te va interesa, când vei auzi amănuntele. Îi va interesa ş1 pe dan Anto'">ro de Yarmo. Te <>sigur:
VINTILĂCORBUI. ·
Adrierf
suspină •.
.-.· · F.ii mai -el(plicit 1 băiete. - Ascultă!' În momentul de faţă sunt posesorul·
l)r1€li chei' pe cat.e mi•ac .îrîcr.adin'\at"O consoarta lui Gonz;:de.s Querrero. Ch~ia s~ potriveşte la· cr uşe .· dosnică, [iepătită~ pr'in dare se intră direct in apa!ifaine11tul _dii:~ctoru.lui de. cabl.net. · ,--' Ei ;~i? -·· ••.·.•· • . . . . . . ... . ··_· -'-·Dacă Yermo·; ·ar .avea ·această · ._._·- ----- - -_dorg -- Antorrio / .-. de. -- •_:·'·;"') --- _------·····.·cheie, tlf;;putea;.intra I)ElStingfle(if:în·'palat, Î(r)f)r8Ună cu o ceată de partizat\L Povestea Calului Traian .. Iar pe do.n fgnacio fturrigaray lcaHsurprinde in -!)raţele lui Morfeu. Cu o expresie mai Vuigară l~ar lua din oală,. fără ca .ostaşii .din gardă să. prindă de veste. Adrian se trezi de.•a binelea. Operaţia în sine era atât de·. uşoară.;încât. părea de domeniul fanteziei. · · - 'Gharles, v.orbesti serios? · ~'Foarte S(;!(ÎOS. l~ta cheia, .iise el. scoţând-o din . .· buzunar.'şi at!Jrrcând~o pe. ,cuvertura de mătase.. Manuela asculta cu atâta ·interes vorbele lui Ghafles;cîncâtno obse.rvasecă un umăfevadase din cărnasa de aântelă: . . .·... . ...•.. . Spectacolul îl · fiicu pe Cbarles să ··ridice buza. întrcun rânjet, l::xpresia: ochilor lui, care .o d.ezbrăcau cu iî(;!r(lşinare, o. imbujoră. Cu· o. mişcare rapidă îşi acoperi goliciunea. Gitis!J'.1n ochli.lulo dorinţă.atât de aprigă, •de. p~tfrnaşă, •înciK o Jnc.olţise spaima. · .Adrien nu remarca-se. nimic. Perspectiva zugrăvită .de Cnarles. ff absocbise. Nimic nu mai exista în momentul· .acela pentru el; în afară de eşafodarea unu.i. plan 'de•.acţiune 1 menit sii• năruiascâ opera lui lturr'igaray;. fără vărsare. de sân·ge; Rămase fără şef, trupele credincf.oase ;_vjceregelui .vor depune. armele. Adden .ar •fis.iost 1ni:ântat să evite un răzb.oi. civil. Exploatarea!Tlitrelorde>aur şi argint nu se putea face în condiţiile dezordi niro.r i.nerente unor grave frământări lăuntrice. · · ---~-:-
DINASTIA SUNDERI.AND BEAUCI.AIR
..
.
255
·~·-----=
- Charles, zise el· întrerupându-şi şirul gândurilor, aşteaptă să mă 1m.brac. Mergem imediat la· don Antor~io. la şi' cheia cu tine. În vreme ce Adrien sări din pat, lndreptăndtH>e spre un je\ pe·careîi erail' aruncate hi!inele, Charles întinse rnâoa după .cheie f:ără intenţie aparentă, atinse piciorul Manueleî. Cl privi în ochi. Rânji iarăşi. - Mă ierţi,. Marruela, că Ji-am tulburat somn:.;!, · ·. rosti el .su.av. · . E;xpresia dură, Jâ.i'Omă a ochilor Săi, dezminţea ' dulceaţa ÎIO:rbelor. .Privirile l.ui o dezgoleau ... În n(japtea de 15 septembrie,. don Antonio d.e Yermo facu csă se năruie, în mai puţin de o oră. visurile de libertate ş·i independenţă ale creolilor meţicani. •. · · În fruntea unui detaşament alcătuit din trei sute de ..,voluntari ai lui Fernando al VIHea", înarmaţi până in dinţi, dădu o lo11itură. de stat care avea .să rămână de pomină. în analele Mexicului. :în vreme ce două sute cinciz.ecf de membri ai .detaşanientului manifestatJ in faţa ,palatului · guvernamental, atrăgând într,acoJo ·. atenţia soldaţi lor din· .regimentul de gardă, dou.âze.ci •.. de ,;voluntari", sub .conducerea lui .don Antonio; se strecorară printr-o uşă dosnfcă în apartamentul ••~ directorului .de cabinet Guerrero .. Alti treizeci de ,;voluntari" îi urmară .. De îndată ce se văzură in palat, uciseră sentiţorii şi sentinelele întâlnite in cale. IJrcară in pas alergător scara care duceaJa etaj, unde se .afla apartamentul viceregelui. Jriumfători, năvălirâ în camera acestuia. · În câtev<~ .. clipe puserâ mâna pe don lgnacio, ii legară mâinile la spate şi sub ameninţarea pistoalelor, > îl scoasetă .iri stradă.•. prin aceeaşi uşă prin care :. Intraseră. În confuzia iscată in palat nu •se observă •. disp.ariţia. viceregeluL .Se schimbarii focuri de· armă, ·,. căZură. răniţi şi morţi deoparte şi de alta. Bătălia era
256
VINT!I..ĂCORBUL
însăvirtual pierdută
pentru partizanii independenţei. Capturând pe vlcerege; don. Aotonio de. Yermo ·• decapit.aşe mişcarea i;r<;~.OiiJor. T.upele guvernamentale, .rămase. fărlt şef; se predară. .. .ZOrile găsfră'.p!'ilat;JI )ri mâinil.e ,;voluntarilor" lui ' .t:Jon Antb.nio., [Je (jimineaţă, populaţia oraşului ;; Mexibo află cu stupoare că don,.lgnacio Hurrfgaray, vicefegele .Noii Şpanji, ·fuse.se :arestat din ord.inul •·.• :MaiestăţiF;.sale Rege(e Fernando. Sfetnicii . săi., în ;,frunte. cl1 avocatul Verdad şi profesorul Taliamal'ltes, 'li impăct'ăş~au soarta.lJ se instn;J.i un sjmulacn.l de .proces. )'erdad pieri . în cursul·cercefăfHor. Opinia publică 'âcută pe anchetatori că l~ar fi .otrăvit spre a scăpa de. anumite . mărturii compromiţătoare. Tallamantes muri de frig!J.r:i galbene în temniţa .fortăreţ~>i San Juan de .Ulmi. Alţi şapte creoli, care j!JCasefă un rol de seamă Tn cursul ultimelor evenimente; se văzut.ă condamnaţi la· pedepse privative de liqertate Pe te~rmen lung. Don Jgnacio de lturrigaray fu deport!!Un Spania, <1 se .confiscă averea. Juntâ dih Sevillâ n cohdamnă la moarte. ·. . Audiencia,. Căreia\ don · lgnacio incercase ~ă-.i limiteze puterfle, se intr\,Jni spre. a numi un r..ou vicerege. După o scurta dezbatere, desemn.ă pe don~ Pedro de Garioay~ Don Anto.nioAâe Yermo. preferase să rămână în umbră. Puterea era însă în .mâinile lui. Armata reprimă sângero.s câteva răzleţe manifestaţii populare iantispani 0 1e. În pulql!erias se cântau .corida$; în amintirea lui lturrigaray. Grupuri decreoli unelteâ!J .împotriva .guvernului. Deşi fuseseră înfrâhţi, nu
Don Antonio de 'i'errno îŞi respectă integral angajamentul. De îndată pe· puse mâna pe putere,
257 retrocedă
casei Sunderiand-Beauclair depozit ele .de. aur din Vera. Cruz, Mexico şi San Miguel de Santiago confiscate de don lgnacio de iturrigaray. Tot deodată . reconflrmă·concesiunea acordată .de Coroana Spaniei ..Jui Richard Sunderland. Reusita lui Adrian de Beau/ieu era desăvârsilă. In .;t(Jamna' şi în iarna anului 1808 expedia în Anglia aur {'î;-i varo'iii;;, de. o. sută..douăzeci de mil.ioane de piaştri. •în primăvara "lui 1809 trimise aur până la concurenţa •'sumei de nouăzeci de milioane plaştrL Laolaltă cu i1aurul şi argintul extras .din America de Sud, făcu să ,intre în Marea Britanie peste optsprezece mifioane de ··livre sterline. Această revărsare de aur dădu un 'eonsidf!rabil avânt băncii Sunderland din Londra. În '(;cursul anului 1809, ·.împrumută guvernului britanic
','
1111\!TilĂ CORBUl
2511
C:âştigaseră un · apreciabil . avans, trecură iarăşi pe
. pianul al doilea. · -··• Richard Sunderland-Beauclair a căzut din nou în .picioare, se .rmitea
·.
.
DINASTIA SUNOEALANO. BEAUCLAIR
259
Dezbaterile căpătară treptat un. caracter de poiem1ca. acerbă. Unii membri ai comisiei, ostili lui R.ichard ş: marelui capital, pe care .acesta îl reprezenta, îl ataceu cu -ihdărjire. · - Aţi violat pre'Jederile iegii embargoului. Vase .comerciale ale casei .dumneavoastră au cont;nuat să străbată mările. şi d;lpă intrarea în. v:goare a acestei iegi. · - Este adevărat .că vasele comerciale ale casei mele au continuat să efectueze transporturi şi după intrarea în vigoare a acestei legi. . - Vă recunoaşteţi deci vinovăţia, tună preşedintele comisiei, senatorul W.arrens •. reprezentantul fermierilor din Tennessee. · - UR moment, Mr. President. Nu-ml recunosc nici o vinovăţie. Vasele în cauză nu au naviga! sub pavilion american. Cea mai mare parte a flotei mele comerciale.·este înregistrată în Marea Britanie. Posed dOc!Jmente. - Restul? - Restul? Restul putrezesc în porttkile Stateior Unite alăt!Jri de alte .sute de nave, condamnate să mucezească, de-a lungul cheiurilor pustii. Datorită · politicii falimentare· a· preşedintelui. · ,_ Vă atrag atenţia, Mr. Sunderland, că vă afiaţi in faţa unei comisii senatoriale menită să ancheteze activitatea casei dumneavoastră. Aprecierile pe care le faceţi la adresa preşedintelui sunt calomnioase. - Mr. Preside•1t, sunt cetătean liber al acestei ţări. Potrivit Constituţiei, am dreptul să ·c:ritic politica ·· guvernuluj când aceaată politică este contrară :,intereselor ţării. Afirmaţiile acestea nu sunt numai ale mele, Mr. President, ci ale unui întreg popor. In New. , England, • în Delaware, în' Connecticut, în Rhode Jsland; .lumea protestează împotriva. embargoului". -::-: Nu vă ambalaţi, Mr: Sunderland. Nu v-am ,.,chemat aici. pentru a vă consulta asupra curentului de . '
_opin'ie- .ostil- !egîi _embargoului, -ii -întrerupse ttios senatorul- Wanens. Preousii dum_neavoastră au săvârsit '
<
acte
'
<
:de----contrabandă. nu,..,! :iaceţi ·r&spunzăt'or
, ---.De ce pe ~v!r. .r:;a!iat1n, -sacxetaru! lrezorerieir pentru delapidăr!!e comise de vreun Tterceptor bdrec3r:e din Geo-rgie.- -sau 1<en·tucky? Când -actele:- prepţJşi!or me! sunt săvârşite în contu~
"est"e-- Hdlcol --();; rnj' se ~b-iht!j'e "'"(;-L;:::;; c!re·o ,, , , ... a .1. ~·~''""';.! o.t!~· "· ,.,,;e'''-'. o,···"" ~"""'r~ sP -"'::.""~ui 1'<·e c"C\ l ·~sr•on~;;·o· -U ..l -vu:.,.... .1.1 -;,...,,.:J. 1'11·"a+e· -f\~u a" . "-' ba ,-1,·, aCtete· tncriminate- ·ar fi Jost tăculEr di.tl o-rdinul, -·sau cel
<jt1V
'-···.
p·t~nnr·i·,· ' '.. r''''"-·
<:;,
~
1,
puţ·in
,
;;.<
• "
, '-"""-
d~n
-:inderonu! m'etL ~ Vom. re.verd
-:::·Jn<{""r!~nd .V!, .UC:•Il::1, ,
fvlr.
'OS"': >m_ · J,."·o;·lr:o ;,u, on·; U ~'!-J~"'I'
:
dH,:;ât s~ vă felicit pentru feiuî. în care- ·v-ati instruit 111'rnic ''.' , . _ - --· Banul să-. trăiască! înterv9~îi· sarcastic senatorul 'h. omsAn ninQ: '"1ArcenQ· . .~VE'~ ,. , ....,, -.L.t• O'n'o , , --""·~:u·a ""'""''"" _''"" _.,a--:· v--, :_...,, c .,_, rr,-Pre __ antipatie- pentru at~cBriştii _ d}n Est. -- Prctestez · ÎiTOotriva acestor _1ns!nu8ri, rosti • Richard_ -cu indig.nare _bine juca1·ă. ~;.~,v.,a 'h::.rn;;~-~;-"..-c.r.î 1 ~--~w
~'-'-'
...
,\l,ul .., ...
l"'lJ d
.::::~-;---
y.lt'
.4.
·lşi
p. er'~,,,·tea '
c-6 '"""""'
ra:::.·<'pu·na'6 ·(:q"OC•»n'"' • •-; ,, """ !;.,\. :::-;~·· • •
jumătate din~ merr1brH ·comisiei
f;J!nl' -~~ .. ~
!'Ylil•'* '"'·'
~
r1'~
"
__,
-îi erau binevoitori .. ;
r'e· 1' · m~l· -r:"'lJ!t,'d'Q.t_;n,eau pa,..._,i-;ajn,'t::l! '-'<:>Qtl·' ''="In '"'·""->::! 13 1 . ..._. !J, f "·" ,...,. 6 '--'...,. r •J'tLÎ . , u.·-..Sunder!and. Restut p-rtrn!ser-ă -~-·sub diferite forme -,cadouri costisitoare. Senatori intransigenţi erau puţini -ia: nun1Şr: Warrens şi Thornpşon, care se re marcau prJrr 1nverşt;narsa for slnGerăf er.eu miraţi de !lpsa-.de cooperare a, colegilor elin comisie. Încă .un ar.gument .îl făcea pe Richard să înf;·unte riscurile unui conflicLdeschis pu senatorul Warrens. Legislatura lui Jeffetson se apropia de sfârşit Se Ştia că. nu· va mai candida la preşedinţia Sta!ei!Yr U;iite, O dată cu plecarea lui va cădeâ Şi legea ·embargoului. Richard nu-şifâcea griji nici în privinţa atacurilor dezlănţuite de presa controlată de el impotriva lui Jeflerson: William Gor,don Drake, şefui grupului său de. Ziare, avusese grijă să . desemneze redactori "--~
u-v~·
·~
•-·~..,.v
ccD_ciNc::Ac:.S:::_T:c.lc._A:_SU_N_D_ERcL::_:A:..:ND-=B~E:.c:AU_C_LA:..:I::.:R:___
responsabili care să suporte primele descărcări ale trăsnetelor guvernamentale. la momentul oportun. redactorii dispăreau. Alţii le luau locul. .._ - Marea finanţă este o plagă care ~rebuie să dispară, ·rosti în cursul unei şedinţe 11 com1s1el senatorul Thompson. -~ Vreţi să faceti lumină, pornind de ·la idei .preconcepute!.· replică Richard. Uitaţi că marele .. .. . cap'ital cf'eeaz.ă condiţii favorabile per;t!·•J prosperitatea economiei. . h momentele de grea . cumpănă, marea finanţă susţine statul prin -. . împrumutwi!e pe care i le acordă ... - Da, da! Marea finanţă susţine statul,. aşa cum susţine frânghia pe spânzurat Senatorul VVtHrens 'făcu mare haz~ R!c!1anj Sunderland strâmba. din nas. Senatorii acesti .. a care miroseau a iuft il dezgustau. După o săptămână de investigaţii şi audieri sterile, comisia îşi suspendă dezbaterile. s·enatorui Warrens deznădăjduise să~t înfunde pe \
Su11der!and.
ca ~ta'~,_;J;t,:::; u;'
"":~'""'
fi:O.r-'-.~a~
v:•J•.,.to.l
t:;!
'.:.·'
,,~~r
~·'"-'
să
rnai
,..n--·' >::Jmc'-·'""' .. '•r-'..J;.t::.: ..... n
.,.;~,.J<;;+i 1'>;!, 1 4•'"--·""''':('-'HC'"
1'!1""
(«
otr.,....... noa_..n ,., ..._;,:a O•"
mnrr!h~"'·t'J .; t;· .;_,c: .. !"' "''-•··"··""'"'' l "';-~;,.r.. 0--.n.(.rt• ".._,,,.,,:tt;;""'---,-·/;Y,t\..-. 1 ::.-.t'> '· :::n...,c.;:;;vlet-,
ft-;;::J
'·roh 1·'·r:.'"''r': trv'-.<,.;1\.-..,
.... ,.,a-~·,-··1 lJ,_".•".:.:
,1
d~
\_;;,
•~
;;;.
dr-:.C"y;...-.e ·r:;n .. ,.;.-~.::>. ·.r . L..1.,1
:;enoro_ci:'Y?, actuala lag1si~He nu 5:: suficier;! de se"lE':rR cu indivizii de teapa lui RiGhard Sunderil'!rH:L Câteva- _z'iJa după a·ceas·tă aec!araţi.9_ Jettc<.. son
a·· -~r::- -c-~,-a
ro-~~ .... <'h,d1HJ,
.,.... __ l,.~Jt;H-;:;
.
'.~ ..",kr.;.rar:ulni·. l'l'-'" -;::.~- """'
·0
·sa,~•a'"n!;;~;:,. -. ţ-J~ " · < l i l < '
r'"" .•--~.' •'-'-'-
, târziu, părăsi -Casa Albă; - in-zlUt". rn care ,Jumes}.Aadis0{1,<nou! p;-eşedinte a! State!cr :,Jnît9- !şi h~augură in1:rarea 10 funcţie; !8gea embargo:JIL
VINTILĂ CORBUl
Richard Sunderland resp1ra, în sfârşit, uşurat. Noua lege era lesne de eludat. Nimic mai simplu decâţ,să declare că nava pleca spre Rio de Janeiro. Pe drum, îşi schimba destinaţia, indreptându-se spre Europa ... ln iulie, sosi la r~ew York Jules. Lafont, însoţind pe cei .doi copii ai Andreei, care potrivit dorinţei tatălui for, urmau să-şi petreacă vacanţa in Statele Unite. Francis-Anclrew împlinise patrusprezece arii, .Gerald - zece. Richard ii primr la debarcader. Când îşi văzu copiii, simţi o legitimă mândrie. Francis-Andrew era portretul maicăcsii. Calin, drăgostos, se ifpi de tatăl său şi-1 sărută pe ·.amândoi obrajii. Gerald era mai reţinut. Ochii lui aveau o expresie de seriozitate ce · -· contrasta cu vârsta. Încântat, Richard îşi plimbă odraslele prin locurile cele mai umblate din oraş. Voia să arate tuturor ce mândreţe de copii îi dăruise Andreea. Merse până cacolo. încât îi duse la Bursă. Apariţia lor făcu senzaţi~. Bancheri!, agenţii de bursă, speculatorii, îl salutau, zâmbindu-i larg şi complimentându-1 pentru drăgăleşenia copiilor. Un. broker se plecă la urechea unui coleg: - Tigrul a venit cu puii. li deprinde cu mirosul sângelui. . Gerald părea foarte .interesat de forfota şi gălăgie din incinta bursei. . Îl amuzau strigătele broker-ilor, cifrele înscrise cu creta pe tabla neagră diri capătul sălii, agitaţia. oamenilor ce urmăreau cu sufletul la gură saltul capricios .al cotelor. - La ce foloseşte bu.rsa· aceasta, .Sir? întrebă el pe t.atăl său . . Richard se uită cu mândrie în jur, ca şi când ar fi spus: "Vedeţi .ce întrebări..inteligente •pune fiul meu? · Îmi seamănă";• însoţitorii .săi se min·unară: ·
DINASTIA SUNDEHLANO I'JEAUCLAIR
-
Ce precoce· e .JuTtiOd Îl interesează bursa, deşi n-ure decât zece anil ~ Extraordinari NemaipOmenit! -. Bravo, Jun1or! Richard Sunderland se simţea obligat să d)'la o explicaţie care să lămurească pe fiul său, .dar c:ml să tit> valabilă şi pentru galerie, Trebuia să răspundă iQl<>l1gent, în aşa Jt?l încât explicaţia l.ui să fie repetată ... din gură în gură, cu aomiralie pentru prezenţa• sa de . · spirit. · .---.Dacă :am o mie de -:actruni sun_dei"landSchenectady, pe care vreau si!\ le transform in bani, n-am decâfsă intru în biroul oricărui agent de bursă, d.in .oricare oraş al lumii. l le încredinţez spre v·anzare şi, clupă o scurtă· aşteptare, primesc suma corespunzatoare. Dacă. n-aş avea bursa la aispoziţie, ce m-aş tace? Cum mcaş descurca? Ar fi aproape imposibil să găsesc în lumea aceasta mare pe omul amator să le .cumpere, Apoi, cine ·ar stabili preţul? '' , d ecL, G era.ld , --ca. t est e- d e necesara• o 'oursa. • v -ez~._ pentnJ a _pre·schimba fn ba:1i, orice -_fei de actiuni_
.- ·-şi ce este o
acţiune?
' ... d zarrt01 ' ' _,-;u mcJn,Uf111f8. ,.._ R l'CH_ar - ~ă-"ţi .·expHc_ ·$.i acest ;ucn.L. O ~
acţiune 9Ste
o bucată de hârtie, care rer,rezi'ntă o p_ărtick::ZL din cqpitalui unei ·întreprinderi: Această bucată de hârtie este însoţită de. alte bucăţi •mai. mici, denumite Gi;Jppane, pe care le tai periodic şi care reprezintă ,. bani. Bucata cea :Y>are de hârtie. este ia. rândt•: ei o '!Hft:Jare care creşte, sau s_cadE;:. refiectf:nd --'a.fa--.::ttrj!e bune~s~p ·teie;: -1nchaiate_ de îr-tr6prind8r-ea -respecti\'ă . .G_ers!ct asc·pit3 cu .atenţie lncordată; în_c_et"cand să Cl.ipdndă
·căpşoru!_ Său n(y_._ţiun!tf:. . acestea, ne.c.unos<~Hi~ _rnu!__tor o:ameni mari.
tn-
- .Se .pot hârtie?
-câştig·a
ban t cu
bucăţile.
aGes·tea_ --d.e
'264
VJI\!TB..Ă CORB.i.Jl
'-'----'---,..-------~-~-···-···
Desigur. Dar n.umaî .dacă ştii să te joci cu ele. Altfei, pierzi. . · Gen;!ld increţî fruntea, şi după o gândire profundă,· urmărită cu .exagerată atenţie de însoţitorii tatălui · său, declară .cu hotărâre: . - yoi învăţa şi eu jocul .acesta, Sir. imi place să câştig bani. Cu pani, .faci ce vreL ~ -,$trrtşoică fHţ)zOfiâ Jn gura- unu_i- copHl se adresă ·în ,ş·o·aptă cUn ageht de
OlN_A_ST_IA_S_UN_OEiU.AND BEAUC::_:l:::A.::l::.:R_ __;__
-
265
Sp!erv.iidă re;:dî_!;ă! eAQlafT'ă
Richard admirativ. -din_ partea orietc;!:;J!td
~=xact
la ·ce· m-aş ·fi aşteptat meu, TaHeyrand _ - N-as cred~ t""h ~si J ~n TOs+;..il de- P<.uturt " . ' - e~:Jiscor-• ... era cel mai ~nd:-cat ·spre s fac·e rnoral3 -!ul ftayclec-n '-
'
-~"'-'•
~"-"~'-'
1
d ::~'"~n•Q· •J•'·'-'' .i -~'-'""" 1 ·PP.rt+ru· ·rmp.:sr~~d·! :Rî'Ch_arcl ae încruntă uşor. ~o""'t.--:.7;.,. ,.....':l!c,; _, f', ;V n"' u*.-l.::<· -!-le_: O'_ """"'rir:.t·oru' vco;Jtî • _; d: -~~-·'·
_.., ...... <;(
AUf.l"I'MO"f V .-Ci C\l, tz c;; 0
~ Ci
fosturui _său rnkdStr~ de a~cce_d- stră!ne. _..D:,JJ8nd într--0 "Zi -că duce!e de San C.tlrhJS, un per:son8j din SUJ'ta regeJur t='ernando t~l vn-_lea, se. bucură de favorul"ileintim·e afe prinţese! de- TaHeyrand; !--.a Jntrebat pe ,,.&a,..,. f"C r'\l! -_<.o+··l ... _ '!I'C~rno··ct • u __ ·: c: , "'e u_ .r.,...t~ le,,_... ("' ,.,_,1 ·;..vo·~t.;; __ ;:.,; c;. ...... v<.Af t:>:;>.:.:t, n De ,_,,_, 1''""' mi~ai spus pân.ă acum că ducele de 'San Carlos este ~u
j~rltul ooţl'ei ,...11 d'';-·i4-t:
fpl"{·~-;-;_"..1~
",_,,_;;;;.}'
~. ud
d
'"1
~iri"';\
%'•.Vţ
ri:!.-.e~ro .;;..ţV;f;<•i.A,
,~_:::;; t"ţ':lpl;;"'-~"' "-"
~"''1 rn,
' " '. . v-.cZ
H-",,;_::1,~. ">-~--.,
închipuit că această noutate ar spori cu ceva prestigiul maiestăţii Voastre, sau al meu personaL" Lafotlt .se străduia să mk:-şcreze person&.iifate<::: împăratLdui ·ştHnd c·ă ·tăcea pe pi_scu~ patronului său. · înainte de a p:eca !a New York am stat de vorbă ·cu conte-le de MatternH:h, continuă: eL P:·intr:e altele, rni-~ spus textual: Jn Franţa •Stau taţii in ta;ă do_pă tabere .. diStmetral opuse, În ~fruntea :cefei c.U;;tfii s~ află- 1mpărahi! -ş1 militarH, -care urmăresc să îng,erlunche' lumea prin forţa armelor-,· Pentru Napoleon~ -FrDrr~a este o ret!ecţie a p~rson-ulităţ11- sa!e, iar Europa un fief .ai Yah-:ilie~ ÎUL" j.i_- dous tabără cupdrfde_ mare_a rrfasă a nat:~,nHl ma::ră inertă ş1 !ipsiiă de ·maleabilitate. fn ·fruntea nceslch.1 se află fv,~t:nsfeur de ŢaHeyra:1d" i\1on·skrur Fouche .ş! toţi ·acei- care- ma! - t reaza" Wl. res~' ve "' .uCICJI.a ' "-''! t e PO!ldca ,.,. pas . 1
d
-
(Jontele Metternich este un .om inteligerlt. L-am preţuit. de la prima vedere, zise Ri.chard sentenţios. Sper\ Lafonf, că fiul meu Robert păstrează relaţii str~nseî' cu Monsieur .de 'JaJieyrand şi cu Monsieur de 'Metternich · · . > - Mortsieur d~ Ta!leyqwd este magistrul său, iar 'fJfonffff;ur de l\lle'tternicff. îi este pdeten. . . - Robert pare .să se .descurce f:line, Lafont, .nu.:i aşa( zise.. Richard.. 9u părintească. mândrie. ·. ·.. ·''"' ..',. ----". Sir, .Mr. Robert Suriderland face cinste. numelui ,, ·• pe care il .. poarta. · Ri.cbard r~e. - Apropo, Robert se mai . împăunează cu titlul ac_ela caraghioq, .conferit•de regele Spaniei'? Conte âe Castejon y Vald€'L. Valde.... cum naiba îi mai zice? ., - Castejon y va'idejbso de !a Reyna, Sir. Nu. Nu lcam mai. auzit f()losindUcse de acest titlu. - Foarte .bine. Dacă vrea, n-are decât să păstreze într-un sertar documentele de înno.bilare. Să .le arate . mai târziu ·copiilor -săL. ·. · · · - Cred ca acest moment nu va întârzia, Sir. Mrs . Sunderland va deveni în curând mamă, .Robert -- ,. De ce nw rnicşi spus"o mai .demult, Lafo.nt? exclamă Richard ·.in culmea antuziasmului. Se ridic.ă in :picipare. şi înălţă paharul. . · ·~. ~ Gent!emen, . o. Ct:JPă. de şarnpanie In cinstea Sanorei . Sunderland, imi ofera prilejul sa. deyin. pentrv . .a .. patra, oa;ră .bunic, .. · CohvivH îi urmară gestul, goli11du-şi .pahan:ile; .. ....,_ Lafcmt cvm d.e Jăsat săAreacă atâta timp, fără să-mi vorl:)e\lti de acest evenim{;'rit? îi reproşă Richard qu prefăcută .şeveritate . .-·. Mr. Robert Sund.erl.and v-a scris personal. •. ·-·•· N-am primit nimic. Nici. nu e de mirare. Cu acest octips erribarg 0 u, ·Mr. .Jeflerson ne.-a caşunat numai neajunsUri. Bine ca s-a. înapoiat la MontiCello. ·Să sperăm ·că Mr.. Madlso.n hlJ-i va călca pe. urme ... "
'
' ' ,' ,'
'
'
'
'
c.ar<J ai
DINASTIA S!JNOERLAND BEAUCLAIR
·--.C-...---
•
-". ,.
, ... A
267
,
Spr10 sfârşitul lui ai!Qf.;~f, .~drien de Beaulieu so~i la: New 'Yorlc spre a•ş1 '}Jrezenta raportuL Richard 11 făcu o primire ·lriumfală. El, care nu se entuziasma u.şor·,
declară
în
pHnă
şerH_nţă.
a
cqnsilh.dui _de
administraţie, că priceperea, hotărârea şi spiritul de iniţiativă al. lui Adrîen de Beaulieu, au scos casa Sunderland di'l impas, dându-i tot deodată prilejul să cunoască o 'inf!qrire nemaiintâlnită. Cu abilitate diplomatică, Adrian declară că această realizare arti fost Imposibilă fără participarea directă a lui Charles Sunderland, care a jucat un roi nemijlocit în răsturnarea lui dcm lgnacio de
lui Adrîen pentru_ iurnin'a frumoasă in care îi plasa fiul, Richard ii acordă o gratificaţie de două sute de mii .de do!arL Lui ·crlanes ii oferi .numai zece mii. Steaua lui Adrien. de Beau li eu începuse a străluci puterr.ic pe lirmamentul c:asei Sunderland. Printre iniţiaţi circuia zvonul că Adrian va· fi urmaşul marelui patron · După şedinţa consiliului, Richard oferi un dineu in cinstea ginerelui său. Participau cincizeci de invitaţi, aleşi pe sprânceană, printre care colaboratorii cei mai importanţi ai casei sale, precum . şi câteva figud proeminente ale lumii politice conservatoare. Statornic principiului său, Richard păstra legături strânse cu Camera Reprezentanţilor. Mai puţin prieteneşti erau relaţiile sale cu cabi'letul presedintelui Madison, din · ziua în care acesta dec'iarase câ va păstra pe Albert Gallatin la Secretariatul Trezoreriei. în timpul dineului, Richard avu o atitudine · .deosebit de afectuoasă faţă de ginerele său. -· Sper .că ai să faci o vizită şi la New Shenectady, 'ii spuse<el·la un momentcdat: Georginei li .e .dor de dumneata. Adrien se feri să-i r.isipească iluziile. N-avea nici un rost să•l amăreaseă. sentimentele sale. faţă de Georgina ·nu se schimbaseră: . -Hurrigaray.
Hecunoscător
268
·.
VINTilĂ
CORBUl
-. Îţi acord un concediu de dou.ă luni. Vreau să il petreCi alături de soţia dumitale, adăugă Richard. M-ar bucura să.:mi dăruiaşti şi o nepoţiCă. Până acum, dumneata. şi·bâieţii .mei m-aţi răsfăţat numai cu nepoţi. Îmbătrănesc, · .Adrian , Am nevoie de o prezel(ţă feminin/ă Îi't preajma mea; De o îngrijire, de o mângâiere. La vârsta mea, oamenii.serioşi nu se ' mai însoară. . . .. . . Leslie Clinton,.. care Inr!9gistrase aceste declaraţii, S!9 placă .la urechea. lui Wilbur Morrison. ·- Dacă Mrc I3eaulieu îi va ·dărui o nepoţică, mart3le patron ii va mânca din palmă. ·-· Mr. CJinton, formula· Beaulieu e la mare preţ. Nici unuLdintre feciorii marelui patron .nu-i egalează. -. Aveii d'reptate. Mr. Beaulieu a devenit un personaj care trebuie cu deosebire menajat -· Previziunea rm te 1nşeală, Clinton. În capul mesei, Richard continua să .se înt retină ' ' cu Adrian pe carecl aşezase la- dreapta sa; Cinsti rea aceasta era cu atât mai. remarcată. cu cât în stânga marelui patron.· iusese plasat un invitat ·de mare suprafaţă., .Mr. Robert Smith, Secretarul de Stat al preşedintelui. Smith era rivalul ;::leclarat al.lui Gallatin, ceea ce n făcea şi mai simpatic lui Richard. · ~ Mâine ·de. dimineaţă. Adrian, .la . orele zece precis, să te a11i rn .cabinetul meu. de la bancă. Vei ·· asistaJa o scenă amuzantă: După cum vezi, î.ţi rezerv şi spectacolele, distractive... Richard se arăta· atât de rar amabil cu colaboratorii săi, încât. Adrian · ~~ aprecia· cum se cuvine .bunăvoinţa. Vorbele socrului său ii treziră curiozitatea, , fn dimineaţa următoare, la .ora fixată, .se prezentă primului secretar, care•! introduse de îndată în cabirfeiUI lui .Ritl:lard. ' ·în· afară<de. marele ·patron, se mai aflau de faţă Wilbur fvlorrison şi consilierul juridic John Saoders.
o · -1 .. o.. c m '" · CD L ~ ("''
:J
.. (j)
~:.n
. .. .. ""''" 'R o ·~· · " C
•.•. .. """'
~
"
ffl (') >.y
•
-' ~~,
•
rY~
u:1 c;.
"'
ro , . . , ·_-, ...+ -·· ~· ' ) -.. ><"'>' ""' • ,,.) • "'";> ' " .... -o '"") '"{"" ':1 ""- '""" 3 ~7: . :& ro "'"- -·~?; [;_ z ro <5' t"J ''"' '" • .':'"~. -Y?. r~·~ (/) ·-· ., c: ;.:';';j (/.! ::J ,,,, p. ' ....~o:::: 3"' .,_., ~··
,.,...
cr cn
:'" • ·~ ,•.,
"' ;..,
~-
'"' ·-•~
iCi ţ}.l-
_,
"'
,...,
,. ,.. ,._., i)
-
(f!
ţe<,
i
.I""J """" - ~ """ţ m o
,. .,.
, ...1
{y
...wl ..,. ... '• ,J"'
...
b!" ·-· '~'
'"' r .. , '"' ;r} - - ••
:J (O "'~ · . '
ro
J.-"'
-
()
. ..,, 1-" ..,.,
"'' (i)
0
~:u •
tJ ~r: 1:\) -
~"fJ ";;,. ':' '
11.1<
"""
·~
' ·~
(f)"" 0} ' ' ( ) ""'
.J t1lc '-'"" }J• -~
m
. . ,~~. t)
,._
(J
,",
~'
b
~·•"t>
.... .,_
~r'l
,,... M-· ;n : . : . :.: • ( '-·· F. ;
u·"
n> ,.,~
··- '""'
.•,.,
~~
;.;t. ,..-, · a~ ~o
~..
l' ~
'ca
\,!)
:1
~..
r~.
,,
,.::,
<'''"
("LI
'<
•
t':j
•o _,.; ""' C'! .ro - r_ _·· n
(J)
f""
" "'r -, · -·· }U .....
-;
-•
ţp . ::l ~· (C2
.
c,, ).k·
D)
.,l ·-.
""l:
"'~ '··"' '
•
•"> ,,~ ";
·~·
i") "
_J
M
"'"'\
""l -·
,- .,.,, . T1 ··5 !.:'Z· ••
)A'(
:~~-
"'' -
:J " :"""1 ~·-'· '.,,) /')" O O> c: '" {ti ~· " . ""'1: ..,":",' 11 ;l"f"'' '*' ·':;) 1.;1 :l1 "O r.n , ..... ~ c~. K• . -t' rt'
r"
}:)
·~ -· "" a --.:. ·~ .ţ':' .::.
1'~ -
(j)
...
' ' ,....
'" "'
'~.
"" V
f·) "''
"'~
(".'! '
.... ""'!
'"' ......
,:;;~
-
:"";:
""T·
F"'f·
,_.;.,
~"
.,..
~-. "·" w ~"' ·y ;.,} ('}
'") ~·
:'") '() 'l:J -J:O•
il' .:
ffi< });H
c ,·-~"
'•)
~.,
1" '" t,\
~
h~
-·j
....
1")
~:
·c~
o
. ~"\
.,~,
~~·
)
{):;
......
'--·
,;.3
o
·'.
-::•
<j
, .;.
ţ;)
;x,.
"' . ~
. ;:;
~-)
("")
~,
. o
-
,_".,
/)", c vr ..,
~/'>
~.,.
"1:'
..
[·)
c
...._,~
'-0<' t:J
' ' ::;,· .. t"")
;;o ·~·~
'
~:.:. ·iiJ
()
.~
-
.
• ...,_:
~~ , .
, ..,.,. ;l.'!
,.. "
•
"
.,/4:::::
. "'·
"tf ([/ •
·~' ):h
''-·
;:::-1.
:"(
~,,
·~">
·-· "":J ("':
. ::
~ruG~
).\)\ {1,
\i
~·h
···h
'"' (1) 1" \ 1
·o
C) (/'
-·
;)
~"\
'
'«
~
_J
"~
-
.J
~..
•<
() c .
-
'
-·;...'"
-~
~"C
·-r-- •= • ,
;:;;
"'7:h :)'
"-
;;:·: ••~~ ([f m: (Li """- ~ ~···· -.~ ...-·1' -::) ··1:
::"
~')
(])
~~i
-·
~:;;, '"'t fJJ
...:
...,, ··1
ro -"'' (D
""
... """ ,,_, ~ ' -~ .. '""" o _., 1"-$ :)h (') -m ·,-~:;· ·"~; .-~."
""' 3· '"' ·o _ ... ·". ~:;,~
0J
(fj
tl
o
..
,_·.:~
()j
~
i"t' :::::{
.,." •• -.~ qda L.
<)~lli
C'j
',
d( ""'
···~
:J
-::":
'""'·'
"4-f:. .;j:;t~
,.! '"""
"'
to
· ::·~-
< " -n ~-·o .. .... '"'t ,'',• ... •-' 1 (r"• "'" f, '., (' r. (Q [ .~ "''( .L: ~- . - 1 0 ,.~, N .·~·• 1 1" 1 -·--· '"·'' "'\ ·"-" •'") ' ·~, ...... "" · (J.) ' (''fj; ~ m•co .•• r '1' ~ ····~. _ "'! ~ ~"""' ""'~ ,; '"·•· ) '""'~:. ,_..;' '"' '"'Tl ~~ -~- :3 f\1' ~ :,. "'"'o :::::;; . 3 fXl :- ::::~ ·.:J r~, ro r: ·::::· 1 ~11- tu c .mc~~-·-~--~=~~~.YD~-·Pm.o~ r.: o' :."' :o..,. m ::::.:~ ~, tl) ,.. · q~ ro -"' c o v,~ ...., o -..~ c~ 9·::i f:i)' "-~ r-_,. p)t -; ~-···""!"< ;:"' ~·,_), -·· .... · -- . '_) . •
;;> .........
-J !:\:1 CI> - ") ' ,..{;o "' "!· _;} : •• """' î.:r1 -, ·::'"' •• ~:::. c.l ţ\)( e ..,. ;"... :::t """ -· ţ;: C" ..... f.:J., @ 0 P> () :J)r o~ t;') ;'!\" t) '' " Q_ ~( (t\ -"'~ q ~? () -·"> '.,, ' (1) ·-. ··:.n ,,,J 'j~ ((; ~-· (() ~-?{ ~ C'' (", ,> (t) ~' --· '"""' ·.,) ""'' -·+_~·_!) .:.. ,}, (i) '"' '-' ,:;:, ""'! ' :· ' "'"' (" "·-· '""' ·~~ ·•~· !;.; (XI ' 1>'
(/}'
o. ··.. (tJ
~~.) ;;t ><
(O
f'r) ··;~
ro '""' ,.;• - 1 ~7
.~· J
{4."7~
.-·-
, ..
·r L,."} ..
.~
1
'
"'·•
-\
~t :::J
'-"
j;>
,1>
11
\ f:;
.
''"'..V ""'5 1 ""'-''
Tfi :~~j
~
A~<
··1
r"''
·sa. gr 11~ -~~- :::;;§t ~!. ~12? ~~- [:ţ ~ §: ?;. .ft ~- ~~ f~ EY ~~; ::Jrn '" w """ :7. ::; t'iJ ID .,., N ::~ iJ1< •
'
,...,
(
,,
'-' _,..i, :::::: ......
l'h
\!~
(")
7~· ::l
·fx .•.:,
, ... !):,\
-···
';.1
~
' "'"' fj.)
o.
('.>
fXI ;:;
P,) (f:)
:::.r -
~
' :l
'
.•} :;.:~
"''
(\
;a
....'" (T ::J o jl)< c );))·
~
~·,
r.: ,.
o:~
'
·~·
-·-· ""'"'. .. ··"' ........ ' o :;r '·. o· "'-) ~· __ -:: -.. /
""
"'(."l ~~
th
,
"" " .. Cs, ;"l
:.>;;
il)
(1
/<0
(!)'
~)!
~)
'"•
(;)
r
....
'''" IT• --~· l 1• •U
'
,""..
.,.,r
~''"
..
.....' -
C .r 1) ~~"
•
:3
:. ;l ··~ "" A)
""" ( ,
~... ""
/"'{
:.::s .._, ."..., ·c· ... ~ ....,.. , , /) . .,;'), (1-, :.2, .,~:::. 9!~ )) ~!..,'' \1
··"(1, o-- ~·:-')r•c"" '"' ro ,•·) ·-· ;:r, ,._,,. f'\; I.•J l'. "" " ... :: .." ·... } :::h '"" · ·1
'""
~"""''?,..!
~
rv ·,·.:";
-'1
-;
~~"'·'
·- ..
~~;
"""~ t"") " ..... -. '·' ...~~ ·•:~lO~~"" -...r... "'•1
'
{•)
(" V
;"J
PJ
"""'~"
··o>
''c .•,.," (t) j;ţ,: .;<..
'
.}b .t'l;)
"?-•
'ce') """'
"'>'
fi)
-
.,"
...
~~
"3
-~-·
..;.",
...
,,
1"'
!!;) ' ~ .. '
"'"~
,. -
-· ... o
!
!3~
·.;
p;; '
·~
i:h
..,
~··· t-, !':J.1, ""~ :.; ' "''"
~::-u·
' ., 'cj tt•· " .,., - {"> 4··' tu· ·~ "" """" .:..,_ :.-:. ::i :·::~ (:J
':"•
r-1 .
..,., '•L•
'"'"' "-~ '· . ""'
"X!
/\
~'1
..·~ !,\) "- ;-' ..:;:,:. ~~; ~~,. (
"-:# "
1>-'
'''"'
~·_:
~·'
'·'
'"'~·
') "' ......
,-1
•'-'.;;
o
,..
(f• "" f'), -.. --~, f)
~·•'.'(])
:.:_;:
:~>
,...
f '""~
~·p
' i'"'' 1",,,
l !:~~
' ;p;:ţ
.;:·;. ·.•C' ~~
;j)
••'f-1
o:;:,
,;.~
':lJ
' 1 ~'ti
·o ;:i,
,...,. '"l ··~ ' "'' ....,( •"'-)' r""") ..{() ··-;; ~::;- {} ::;1" ... ,. ;: nl ·cz. .,i.1 ·:, -.-.··:
, r:-. "j
.....:
),<
;")
"J (') ~:> : r~1r.o~ '• "
.-îj} --~·
.•-.."...
c:n
: :J
·-·-·'· . ,· " .... , '1" f) ~·
-·
(""'
'" -
-(,:.
, ••.
;\\.'It
~:..""..
~-
~."
,ry
';:-')
'.'5 ... ,.r;~ ,.. )· ~., , j '... ,.~,, ,cr ..... ~. :: '. ~~' ::1·) <"''•" , ..... f') ' 4 ; ;,.':h !"'
'""" .. ,.."
f".1 _....[);1l "O ..-
,,~
·-
i ''6· ;,..!>
_ "· ,..,, ·c• · · ·.u
.~ ..
<,q'
. •.
"""
(jJ
o
' {') ~~ ('' .;) ' _,) ) "1 {j) ~-; ~
""':<
~- ~ 0) '""' .-;;
(!t ·~·
-···' - ! .. "'·•
r·.
! !<J '1
,ţJ)
'f.J')
210
-····· - - - c e - - - -
. \IINTilA CORBUL
-----·········-·····
În tim pui nefericitei· legi a embargoului, Richard profitase de împrejurare, declarându-l război; împingându-lla dezastru. Fabrica de la Terrytown nu rezistase asalturilor repetate ale casei Sunderland Beauclair. După o luptă disperată, Abercrombie plecase steagul. Verea acum la Richard Sunderiand, care avea să-i dicteze condiţiile sale .... · După ce se aşf;lză pe un scaun, oferit de Morrison, oaspeţeJe se pregăti sufleteşte pentru .a înghiţi până ia fund cupa cu venlnul fnfrângerii .. Richard, care îşi savura victoria, intârzia înadins execuţia pentru ca aşteptarea Să o faGă şi mai. dureroasă: - Nu mi-ai spus, Zechariah, ce face Hannah. ·rosti el cu binevoitor interes. · "Te bl.estemă!" fu Abercrombie isp.it să-i răspundă . . Dar se abţinu. - Nu o duce tocmai bine cu sănătatea. :._ Vârsta, dragul meu Zechariah, vârsta! A .. îmbătrâni! şi ea. A sosit momentul să se odihnească. Ştii ce ar trebui săfaci •. dragul.meu? Să-ţi cumperi·o casă la ţară şi să,ţi petreci in linişte şi contemplaţie · restul vieţii. Ah, cât' te invidiez pentru odihna pe care ţi-o vei permite în curând! · - Odihnă? Eu să mă odihnesc? Nici nu concep. Sunt încă în plină· vigoare. / - Nu, · drag·ul· m.eu, replică Richard cu solicitudine. E mai înţelept să te laşi de afaceit Ca să te poţi ocupa de sănătatea soţiei dumitale. - Cred, cumnata, că .sunt cel mai în măsură să judec ce îrni rămâ.ne de făcut, ripostă Abercrombie. Simţea că îşi pierde răbdarea. - Cât eşti de nerecunoscător faţă de grija pe Care ţi-o.arăt, suspină .Richard. Uite, spre a te elibera de o. mare greutate, am hotărât să-ţi cumpăr fabrica de la · Terrytown~ -.Ce?- fabrica de la Terrytown? ,..-- Da, da, fabrica. be ce te miri. Sunt gata să-.ţi
."
DlNASTIA SUNDERLAND BEAI.Ic=C=LAc::lc..:Fi_ _ ~----'Z='J~î,;
'.-., Nu vând nimic! strigă Abercrombie. - De ce nu? E cea .mai elegantă ieşire din impas, mai eşti de mult stăpi)nu! fabricii ,durnitale. Producţia de arme a scă;>:ut cu şaptezeci la sutii. în . depozite ai. o cantitate de arme care si-au pierdut •peste. cif)cizeci ia sută .din valoare, datorită noilor preţuri ale' pieţii. · . - Rreţuri pe care le-ai impus dumneata, cumnate, .scrâsni. Abercrombie. __;",Eu sakl a.l!ul, ce importă? Rezultatul contează, .·Numai· în c;!'ti:mil doi ani, ai semnat poliţe în valoare de trei sute oe mii de dolari. !ată,fe!. adaugă el, scoţânc.fu"fe dintr~ un sertar şi aruncându-le pe birou. ·Cu alte cuvinte eşti .dator. vândut. .. · · · Abercrombie se ridică de pe scaul"l, ca aruncat de un resort. ,. · - Ce .catJtă. poliţele mele la .dumneata? -. După cum vezi, ie-am cumpărat Nute spena. N~am de gând să ţi 1!3 protestez, fiindcă sunt convins că' vom ajunge la o învoială. · . · · · ·· · · - Ştiu ce înţelegi dumneata prin "învoială" .. ci. spoliere josnică. . · .·. . . ... · . -. Vai, ce termeni .vulgari foloseşti, prietene, .deşi .. ai intrat de atâţia ani !n familia mea, nu te-ai cioplit. loc. ·. ·. . .·. · . . . , . · Abercr()mbie Sp!Jmfi),ga de mânie. Vfn~le gâtului i
Nu
de
s~_- \~rP,f~a~~ră-î_',-
ochu_
· --. -----.-_ Nu· admit
\~-, .f4i_:~!npau. -flăc_~r~~-
... să-:- fiu insu!t~t. _Nu. tldm"it!", ;',fu admit!..: . . • · ...•••... .· ··· '"i' __ ,___ --: li venea să plângă. lşi dădea seama că·;si,tuatiş lui·.· era disperată,' că se afla în faţa un,l! om necrutator. · Era pierdut! Dar .rezista. încă, ni:\t:lăjduinci 1ntr·o . minune. . ·. · ..· . . . . ..... -.Vrei să mă nenoroceşti! M-ai utmărit o viaţă înkeagă! Ce-ai avut cu mine? Mi-ai fur
,j;.-
---
-
'·
',
--
--~-'
---"-·'-
---~
·
_b_ yzele; s_G --
----
.,,.
,.
"
-
-
-----
--
'
'
VIIIITILĂ CORBUl . .
-Aşa cum l-ai .furat tu pe fratele meu, de partea~
sa din .fabrica de. la Terrytown. Abertromble începu să râdă. Râdea tu hohote, ca un. clovn. Pântecele îi sălta, ' mâinile i se înclestaserâ . . . ' convulsiv . .- Şi tu, Richard Sunderland , te erjjezi în apărătdrul fratelui? Tu? .Ah, ce glumă bună .. 1:-lohotea fără să se. m.ai poată opri, în vreme ce Rjt;hard il privea cu linişte şi curiozitate, ta pe o vieţ(Jitoare ciudată. Cu încetul, hohotele lui Zechariah se fădră, transformânducse într-un fel de vaiet, ca de bocitoare: ·· - Ce ţicam făcut, Richard Sunderland? M~âi [Jrât din ziua. în care ţicam intrat în neam. Blestemată fie ziua aceea! . ·_ Te înşeli, Zechariah Abercrombie. Nu te-am Urât .niciodată. ·Erai prea mărunt, prea neinsemnat ca. să te urăsc. Ţe-âm dispreţuit. Acesta e .adevărul. Dar ţi~ai semnat singur sentinţa in ziua in care ai îndrăznit să. mă înfrunţi. Nu-ţi aduc;i aminte? Să-ţi împrospâtez memoria .. În Saint-bomingue eram .pe punctul de a obţine ·o importantă concensiune de la Toussai.nt-Louverture. AtunCi· te-ai repezit tu, pigmeu le; să mă ton cu rezi. Mhai smuls concesiunea. În Saint-Domingue, am pierdut mulţi bani. Numai din cauza. ta. Tu însă ai pierdut mai mult. Căci de atunci, am hotărât să te distrug ... Am aşteptat ·momentul prielnic, Abercrombie, ,iubitule. În. ziua când arn so.cotit că ti"a sosit sorocul, arn lovit. Richard se animase, ·obrajii să.i de obicei. palizi, prinseseră culoare, glasul egal urcase cu un ton, mâna lui aibă, cu .degete îndeştate, ca niş_te gheare, acoperi poliţele semnate de 'cumnatul său. In ochii !Ui .Richard, Abercrombie Jşi citi condamnarea. Orice . rezistenfă era zadarnică. Puterea îl părăsi deodată, lăsâni::lu-1 dezumflat, ca o minge spartă. Căzu pe scaunul său. '
DINASTIA SUNDERlAND BEAIJClAIR _ _-,---~2=7--=-3
- Cum· po.ţi să .fii atât de rău, Richard Sunderland? Mă înspăimânţil ţ$ti mai .neîmblânzit de.cât. o fiară.! Fie!... M-ai învins. lnt!lleg să îmi plăte~c greşeala de a-ţi fi devenit .cumnat. lţi vând .fabrica. lţi vând, dacă vrei, şi hainele de pe miilE,!, numai să scap de tine şi de neamul tău h.ain. Vând! Vând! Auzi? · Vâf]d! BuCură-te! · · R.ichard îşi recaştigase slăpânirea de sine.
-.Cât?
·
•· .~ Cinci sute de mii de dolari, grăi sfârşit P,bercromb.ie. - prea mult, rosti sec, Richard. Prea muiL Mai. puţin.
Patru sute de miL E ·ultimul meu preţ. Cincizeci de mii de dolari este o l!mită peste ciire nu· trec, zise Richard neînduplecat. Şi o fac numai pentru Harmah. Dacă ncar fi fost ea, te-aş 1! zdro.bit ca pe C~n vierme. . Abercrombie se ridică iarăşi de pe scaun. Oct;ii li ieşiseră. din orbita, Cu gura la;·g deschisă hăpai aerul. Se clătina, de parca I-ar fi lovit o măciucă în moalele capului. Richard se întoarse spre ayocat: - .Mr. Sanders, prezinti\"-i contractul spre semnare. . - Cincizeci de mii de dolari... cincizeci de mii de dOlarii _o ~zlnă care face un milion?-- bo;borosi Abercrombie livid. - Semnezi? întrebă Richard cu aceiaşi asprime. Dacă refuzi, pleacă! Într-o săptămână pierzi totul. Abercrom.bie părea un beţiv care m1-şi mai regă$ea echilibrul. Pendula ca o 'tresfie bătută de vânt. - Dă-i pana~ t.iforrison ~ pOrunci Rţch,ar::t Directorul Bă.ncii Manhattan. muie in Călimara cu vulturi de aut o pan.ă de gâscă, pe .care o d0ri lui Abercrombie. Năuc, Zechariah luă pana, şi cu paşi· impletici.\i se îndreptă spre măsuţa pe care avocat>~! Sandeffi rânduise ·contractele .spre semn an~. -
VINTILĂCORBUL
274
· . Abercrpmbie îşi zgâria numele in josul primului C()nfract. 11 semnă11i pe aldoilea. Deodată, se învineţi la faţă, • ochii .i se. căscară, ogfindind parca o necuprirrsă ·spainfă, mâinil.e-i începură să bată aerul . . Trase un,hârăit în piept, apoi ~se .prăbuşi ca un copac trasnit · · · • . Sanders îngenunche tepedeJângă corpul prăv,ălit pe-a curmezişul unui covor .chinezesc, cu flori mari, •roşii, pe fond galben. li desfăcu•cra\l.ata, iî>descheie ; :ţ;ări)a;>a. Instinctiv îi pipai pulsul. După câteva• clipe · •se ridică îrl
'
·'
'
'
. În timpul sederii lui /~drien de Beaulieu în Statele Unite, sosi 'la New York· un. mesaj din partea căpitanului Mclaugh!in. . · "în august, producţia .de aur .a l'(linelor spaniole a scăzut cu. patruzeci [a,.s~tă faţă de.lun11 preced!'Jntă. Producţia de .argint· înregiŞtrează {')·.scădere şi mai .. p:fonunţată: cinci?eci .şi;..cinci .la,.sută,}Mf: O'Bri.en, şeful exploatării m.inelor spaniole, mi-a .. declaraţ ;c.ă tu.l.burădle r,ecl:lnte · d.in re§i~flile minie.r:e au d~terminat. aceast1l.scădet~. ŞaptE!.ş:prezece valle .sunt·, imobHizate,;la Veni ·Cruz din ,ca,uza ;crlzei.~' ( c
..Veştile
să~şi
-~-
~rau g.tal(e~ LiJi./>.drien nuci rămânea decât
întrerupă, qo,ncec!iul, "fucru. pe care~l făcu bucuro.s.. Săptăman·a petreţută alături .de Georgina fusese un •Cf.llvar: Mai .m.ult ca niciodată, îŞi dăd.ea
seama
că.
o
convieţuire no.rmală
cu
soţia
lui nu era
DINASTIA SUNDERl.AND BEAUCLAIR
275
posibilă. Georgina işi îndeplinea obligaţiile conjugale sîlrfic~ ca o corvoadă. Plecarea bruscă a tur Adrien o încântă şi pe ea. . Singt~ra lui plăcere în timpul acestui concediu fusese prilejuită de revederea fiului său. Raymond implinise trei ani. Era lr~:muşel şi nebunatic. Adrien nu se mai sătura să-I audă gângurind. ·
·-.. Când o fi mare, să-I faceţi senator. Monsieur, opinase guvernanta, o franţuzoaică vese1ă. şi spirituală; · La 20 septembrie, Adrien sosi la Vera Cruz. Pe ·. chei il aştepta Pat .O'Brien şi ·Charles Sunderland. Şeful exploatării minelor mexicane era . foarte tulburat. . - Producţia fnre.gistrează o prăbuşire vertiginoasă. Indieni! refuză să mai muncească. Până şi sclavi! li imită. Sţau şi nu se ating de unelte. 1= ceva nemaiauzit~ Nu ştîm ce măsuri. să mai !uăm. Adrien se gândi la vorbele lui dan Antonio de Yermo, ,.Dacă nu punem botniţă derbedeilor, sărim cu toţii in aer." Incercarea neizbutită a lui lturrigaray · imbătase cu fumurile emancipării, independenţei şi aie libertăţii pe creoli, pe metişi şi pe indieni deopotrivă. Dacă nu se luau măsuri drastice împotriva mexlcani!or îmbătaţi de aceste idei primejdioase, totul avea să se surpe. - Ce aţi făcut pentru a--i readuce la ascultare? întrebă Adrien. · - Amenzi, pedepse corporala, închisoare.. Se pare că aceste. măsuri nu fac decât să-i îndârjească. Los coregidores au primit ordine precise să ne sprijine, dar nu reuşesc să-şi impună autoritatea. Charles Sunderland, cl)re ascultase discuţia fără să scoată vre-ur. cuvânt, interveni cu patimă: - Te plângi ca o babă, Mr. O'Brien. Lucrurile vor. merge din ce .în ce mai rău, atâta vreme cât vă veţi rezuma la jumătăţi de măsuri.
-
\W\ITILĂ CORBUL
Ce --vreţî sa maţ_ facem-? e_xc_!amă 0 Sden, ofensat de comparaţia puţin miî.gulitoare. La cererea noastrăt guvernul- a tdm~s trupe- !a- Oa1::aca· şi ia San fc.,1iguf3i pe-- Santiago.- _Rezuftatere·?,._ . .f·Ju!e-! Ofiţeri-i au 1
~-·+"'..;."">"'"'"t~} :QIU ~(- 'Yr~~ -a.Jrv tll<}<.J>t-, a. _ _.,..._Il-'.,.""" :_: .._;_--•.-.tr·-a~ -><_a;:; seo·JF'"' 44J:-·GJ ~~111_ ;::"",..r c:H·.;. 'ndt.an'li ,_,_-,c.-,_!, 1 $!---au r-!'?-!tJat !uc:_;ruL Di..!pă plecarea· :trupefor au aruncat'
iarăSi O,
une~1:€}a. '-
~ ~
•< '
~
•
~
'
•
<
~
- fv1r. O'Bnert ra-te ,;;:;alugarf slnga Ghar!es. C~J 0 "r.cos '·' sa' <:::!.1 ~•· ,o~ a··~ ma' '"•li' ._,._,,_, ' __ V&, ,- -:O.I ,..,_;:,\1._1:; • i · 'll!o. '"'" • P·ed.l''le· ......__ Şt tu ct;: :propui?- H. între.bă_--Adrien. Nu e deaJ_uos n'
'
~
,-;:1- f"l'it,:,-.,',· ,_~
rl
'
·'-""% ..... '
----
Dă:·mi
,.
·rnie. autorit&tea
._,-;·,..,~. -~"...,:::
.-
··---~..:-.
-S~l
t:.ezoiv criza.
~-
~
De,că
In
""'-~ r>"<'•-
Ol.:.oo. ~ai.:Haiflăl1L-hu ~B;...;y~~~~..or _sa rna ,l"urc.~.;, f--'f... ,.~h1\,'j în: r~sf. Căiu-Qăr:eascŞ.. · n .. .-:~ ..... n;' m''! ct~o,oJ:;;.~;' --'1'"'.0· 4_-f>":(.!:)rl .,•.• l"'ln~s~ _ , L..la::J<-il f fd,_ :.,_._,)~:.~ ..... ,_,_, tt: ::fv · 1--'",.\..l! ·~-, 1 l• ""• '''~··--'-•' "i·"~rl-o.,..;u...,~ ..-ţCnur·",..g".., c:l 1 .....,t îr>c•e'..-'>-+a'· ..... ""nu 1l.". e v~' o···~-: LUC_:::OJ !h; ,.:;;?" t.'t!,IG:. \.J .l!~ '·'··" <..hl!> l "-'a. c! -t. }--
t .•
"1"
••
';'.,..,!••:
....... ;
1
,q,·.,.,-..e-o ·..;r,V ,'j<;;•-.. - Attiricl -aiipHşte.;tB_ Şj tu corylLii de bocitoare. ~âr la- sfârşit_ui lunii ·raport~~z;:~ ia Ne\Ai Yod< c?,. producţie .,~o:t..,., _~-~,·--ă?a~t; ..,d!lu~_ 1_ 1
-··Lo !\.1"' 1/"~~u --:....,: "-'--',·11"''9'"'F'rl· _,._._._;.;,;>..! ,,,_..;U ·>Vd + 'i'·-sa··,!! J l!l'GI
a m~ii scă.z:~Jt cu-- cinci?:eci- la ,sută. Da~ lucru riie Contirruă i'n aceSt .rltrn nu ne răm~ne decât să strân.geffl bagaj_aia. Ceea ·ce n-a itbutjt vicereGg~le fi_ut"rlgaray.- săvârşeş'te --o· ceată d~ se:iavt -ir.dieni .a'e"'·""PIF7rk~"AtiirtYe:t ''""'""">' ~# '(· "-·'·'''CU"-'"'''!(·· 1
_--·
Ţ.•re"-u'ic U ...,_. -_sa'
<Je n"11 -''·Y'l ci ;j4• .\.Jjl;, .,...,
,
'~ _!·~.-
""'"'ini...,_
\)ţ. Il ~.d:
Y"i-1;1-..F~--~ j..c,.,_.Lioi\~U
, ·"ios · Cn ',CU.>;;<'" - Opinia .p!Jb!ică? P;Jţîn Jffil pasă de opinia publică, Marile averi nu se îac .cu respectul opiniei ·.publice. Nu am de gănd să mă aleg deputat în Mexico... Ce 'S-ă .rn_ai -lungi-m vorba. Dă-mi carte blaiwhe şi toate vpr reintra în .ordine. p-o garantez! - Dare lădi .complicaţii, Charies. · - Şi !u .şovăi, Adrian? Dacă ţi se va. cere vreodată socoteala, să declari că instrucţiunile tale au fost ·depăşite şJ că răspunderea este numai a rnea. · -. N-aş vrea să .mă înţelegi greşit . Nu fug c!e răspundere: Am făcut faţă unor crize rnai ·grele. Mă.· tem pentru tine. Tatăl . tău rni te-a dat in primire.
DINASTIA SUNOERLAND BEAUCLAIR
277
-.Crezi că sunt une poule mouil/ee? Nu şlii cu cine ai de-a face, .Adrien! Dupa câteva zile de cior::wăieH şi cHscuţii. punctd său de vedere tr[umfă. Charles pnmf ~ţ;utari_ dep!!ne._ F3ră întârziere~ 9lecă le- --san Yl!goef -de SanHago. Gf"ncized de -despet8.doS recrutaţ! de ·către :'angho 1 Zavala, G·umez ş-i Pnqâito, 'a~c-ătuiau - o es~6rtă heteroclită, care amintea mai degrabă o ceată dE;
!n turneu p;.oJesionai. In ;;reziua plecarii, Cha.rles cjnase cu Adrien si cu M'lnuela. Adrian fusese· intrco vervă n.eobişnuită. ·- La noi 1r. F'ranţa, spusese el, se cântă:
bandiţi,
porniţi
!V1arlborough _s'en va-t-:..en guerre! Să--! ~.câ·nţl -şi tu, Char!es.•.• Spune ·.drept · fţi dai searna la ce te-ai mnnm3t ~ -- O ,h o, cvm sa~ nu·. P'1ec sa.. ra:. ŞI sa• spanz:~_;r, - Chades! -excJamas_e l'
'
-~
-
1'"')
rla-
o~ <':t, U , Tf'Ab!TS;:; ,, .., ,...,.,
c>i:i ,)v.
l8"Ses·c U.., i.A, , -d
C'•unr{;::'>;--l....,nri ,,.._",,.,:;<.,,'-, ~-".f• _,_.J
',...~
se -·~ntocirce.- rlecâ.: sub seu~ sau pe s.;u~.- Chades- n~r făctlse ·o făg8:du:aL1 (~eş:artă. l:=ra hot.ăr-;:,t sa' ,· izhăn,'easca' "'"'- rl' tf.!z,.,....,. .-;:,..,o -:--~ "-nt.:Sir··· ,, ,.;c; • ,s~î -u. O<:;: ,:; oct...il -!;, _,. _său: carţ: n:a-1 socotea bun de-· nimic. N-e~ fl rost cap&bii si~ rezolve O -criză pe căi- ::Hplom'\.;;_tice, aşG Cdm se pricepea·: Roberi_ ··Şt rr~i -să se- descurce :rt___ dle "!!"'' h6n...-..: ,":;, ""'' v~"m·r.Hc~tc'!e· .... ''!"'" o.._, 1·e~·~~.J,.".._", ~ -0!wl0 -Q.ti<-l, ·"*eov-.r"'"' ,_ i-'c..t~'''-';:;t. ~';.ha
~-
~u~•-·'-
;;A
·rnetL;~;IttS' , •.,,_"..,.. V
1 f -·H•:'-"...l"'V . ..,, 'Y•
-!;;,,
• • ...:-
'-i'..l
::;
·r::_c,:utiJ' vfolar)to ;:an=:! t•.c.roa;: <w > r ,.",_..\;.c;;;l -· V<--.e.v ,"' ~
hotărÂre, for-Vi şi f:,:le·a!ă, se·sccotea Insă neîntrecut_ P~im:JJ iuf :d:-u.m a.ve;a sa· ,e spn:t regitJrtHe m:nrers 1 rc'o· "+"";-'n-ord i f'(l (, ..._,;;;d e:.c,..:I·">:4Se ·tnJ~'PY~ri -,'t.-~ 'i'3 u,L 1r ~ ..• ' vVI_ .-...,; ':-' Ll,,,, ... , 1 f9atru ---.ştBb·,·J·; _--·· 1 'C"t~H•"'ru·,j n ~:'"" ,
gA'ît:~rnl -~- _,,.., ""·
l" ,.., S··•rr . __ r .. , •luFtJ,Jr;:.f "d':::>, _,_
ct~"---::"~'11"\+!!:v··-o· ·-"' _,..::;~ .. ,_;-"'~ •
De acolo 11 va fl uJŞor să se deplaseze până în cele mai excentrice puncte ale 1'egiunti. La San Migu,:;l de · Sahtiago avea să lie irostalat regeşte. Localitatea aceea de la picioarele munţilor Sierra Mao re se aria pe una din cele mai bogate şi întinse haciende ale Manueiei de Valdivia. La 'douăzeci d.e kilometri nord de San Miguel de Santiago se 7nălţa conacur acestei
278
li!NTIL.il. CORBUL
~~-------------~--~.
latlfu11dii, unde Charles - la invitaţia Manuelei -· avea să locuiască aproape un an. ·.· · Drumul lui Chades era luna si . . anevoios. Străbătu ţinuturile calde, de coastă, tierras calientes, ctl vegetaţie. luxuriantă, tropicală, apoi ţinuturile temperate, tierras templadas; din. centrul platoului mexican, şi ţinuturile reci, tferras frias, care cuprindeau zona marilor înălimi. Vara Cruz, Jalapa, J...lanos, Tlaxco, Pachuc", Queretaro, Lyon, J\guas Calientes, Guadelup'a, Sombrerete, Durango şi în sfârşit, San Miguel de Santiago. Drum cu privelişti dezolanta sau fermecătoare, monotona ori de o feerică variaţie. Drum încântător pe care Charles I-ar fi apreciat din plin, dacă preocupările 'legate de misiunea sa nu i-ar fi indreptat gândurile spre alte făgaşuri. · Singurele privelişti. care ii smulgeau strigăte de admiraţie COj)ilărească erau cele în care cactusul constituia unicul element decorativ. La Londra, în sera palatului Sunderland din Grosve11or Street se afla o. colecţie de cactuşi spinoşi,, cu forme bizare, caraghioase. Cactuşii aceia pitici, care ar fi avut loc. intr-un pumn, căpătau în Mexico proporţii uriaşe. Mii, sute de mii, milioane de cactuşi, alcătuiau păduri fantastice, în. care enorm ii candelabros îşi întindeau · spre cer braţele înţepoşate şi paralele ca tuburile unei orgî. Cactuşii luau cele mai fanteziste şi mai stranii forme. Obeliscuri ascuţite, înălţate trufaş spre vămile văzduhului, piramida verzi. ,in care ţepii• se încrâncenau duşmănos, monştri. vegetali, mai fioroşi decât zmeii şi balaurii din basme şi mai bizari decât coralii submarini. Pe aceste plante diforma, .de un grotesc tragic; străluceau uneori flori de o frumuseţe de vis. Albe,· purpurii,'violete, pestriţe, roşii sânge, . erau câteodată mai încântătoare decât cele ·mai superbe orhidee, alteori mai· dezgustătoare decât ·reptilele..
-
.
DINASTIA. SIJIIIDERLAND BEAUCLAIR
279
Antonio Pitaya, gl;l!dul, un Indian mărunt, explica lui .Charles particularităţile fiecărui .cactus 1n parte. · - Maia mujer, s:enor, zise el .arătând o plantă ·. st~ania., cu braţe in cal cite, ca un cui !o .de şerpi. .. tntepătlirile ei sunt tot atât de primejdioase ca şi muşcătura tatantulei. lată şi cande!abria, sfeşnic pe care pământul Mt'lJ:<.icului !-a zămislit pentru glcria !Ji Du(Ţmezeu şi a lui Que\zcoatL .· In mintea lui Antonio f'itaya, dumnezeul albi lor şi
- Macabru gust! .. -- Pitaya. e: Sl : OLimale- meu. _sp~Jse ghtdL;i _.c:J ~ .·A·ntox·uc • .,..,. - ' C' ~ -,r '• - manfHIS:'-. .. .. . . . t""t1:J3:vru- our,a .r:umos>J-=: .. . . .JJrecnSL-.. Ţep!i Ct?.!Cti..t:şi!pr lăsau~ ~srme insân:gorate p~ cnipe~e şi pe gâturile: cailor. Nici oamenii nu seiipau de muşcături!e flarilor vo.tace. de ascutişul d€' .pumn ai ai ghirnpBor Jun_gi, ca un deget, şi rncd--tăipşi ~ţ~ f::r~qi~1L Deşi era .către. sfârşitul lui octombrie:, soarele • . frjgea ca în ;mijlocul lui iulie. Pe cerul alb .ca argint
J
'·
-~
II!NTilA CORBUl
.280
de iarbă, ardea ca pereţii unui c<ţzan încins !a sec. Atmosfera era uscată. Praful se ridica în pânze subţiri, Care se strecurau pe sub haine, în gură, în nări, pudrând părul şi obrazul cu o tentă roşiatică-cenuşie. Spre seară, pădurea de cactuşi se rări. Trăsura iui Charies .urcă o pantă inceată, care puse la grea încercare maduiaraje îr.sângerate ale , -cailor istOvit/ ·d9 . drum. ' . . "~
·,: fnainte de
a-·
.se _Jntuneca, •
A
-intJrHlere --_p~sntâtă cu -agave. ln-
_străb~tură ,
d:ep_ăr'tarel'
· o mare-
se prcfHau
pe aerUl roşu ::munţi ascuţiţi, :cu culmi purpuriL Orăş8Jul -.San Mig'lrSJ- de santiagc întâmpină pe· c2iători~ _qHp!nd- din_ sutete de- ochi ai ferestrelor ~uminate, · Ncaoi:ea si răcoarease -lăsm~ă fot JtUH de repede. î' _._ -. - .nnoptam la San Miguei! de Santiago? întrebă. ghiduL - Nu, Mergem inainte. Vreau să ajung în noaptea aceasta ia conacul senorei Manuela, · · - Cum porunciţi, senor.. Ulti.mii douăzeci de kilometri îi parcurseră în două ore. Caii abia se maî ţineau pe picioare. Charles stăruise :Să ·înnopteze pe haciendă, deoarece conacul se afla aproape de una dintre cele .mai importante mine de aur din nord. Acol0 îşi va face ·Ucenici a. Era nerăbdător să dea ochii cu .indienii. 'Spiritul său războinic il îmboldea să caute ceartă. Era atât de obosit când sosi la conac, încât se culcă de . indată, fără să Cineze. Administratorul, care primise în scris poruncă a-1 primi cu toate onorurile, îl . deschise cel mai frumos apartament'. Personalul conacului era alcătuit din douăzeci de servitori. Charles domÎi până în zori, când se trezi înviorat, şi cu .b straşnică poftă · de mâncare. Don Porfirio · Pacardo, .administratorul, maiordomui si -.. . . factotllmul cont esei de Va.ldivia pe. această imensă haciendă, ţinu să asiste personal la .micul dejun al oaspetelui.
-înfrupta dintt
1•"-'1..--0""'l:'''-~; -' r~r ; ".-: ! (\ r,",,._.,,:;;! • r:\ ~ ""'
lucrf;Zf;_ -E Q. 'fr:t::en:::-~t f"f";';ţ"''""'"rin.m, -"'-"''"~''1>3"""'-
,U'\Q'>.:
.~...-..' .r:,!.,-
!;:.'\~~"·
r.'"' """!·1 Ji;;l •:.~
:.
·'·""""
;';\j"i;
••-··
C\.
;,.-;
" '
;..,_;.-.,.,; 0;:. ·C!fh""l";~.,""',;::; !JJs
.•
, '.\!11~ 1p.
"'(').{"'!~-.··.
C,l
!·"""""'--"·-v y•
_t'!ţ;,j '-t;"'"''' ._::rp 'r.: .... ~ ,~tP• · "-" v<.., ;,;~.,..'\/
"""1 ~;L
~-·
?Tt.SJl"tH~ ''""'
G'.~--i',
..r_,;_,,,
·r'i: •;:::1n f • if'"'An:::·i'i l-', '-"'--"' 1, --w'-"'·"'C'~'-'•
'7~~;:; , •'-<';;\
,;:. · .
';"'_1
~.
'
~· n:•;,.;·o""f"'-,4-;' '>v.'-><''-'o_ţ
n
-
._1'/"-"
•
f.:-ă:"'i
?"~1 -;
1 • .;;t_l•
--~
.'
.---~~",';..·.-.~-",•{'·
.f~.~'~'"·'-···;..,,
-o~
numai de ochii supraveghetoriior. Randamentul " scăztit tu şaptezeci- fa sută. :Cheltuie!Jie depăşesc venituri!?. Dacă cfiz-a va continua~ ··vorn 1~i sHiţi -să inchidel'h minele. Charles se uită cu luare~aminte .la administrator. Don Porfirio Pacardo atinsese şaizeci de .ani. Era voinic, făriLa fi gras, alb la tâmple, trandafiriu la chip, cu mâini albe şi haine impecabile de soia ecrue. Tipul omului trăit bine Şi deprihs cu belşugul.. După aprecierea lui Char!es, do'1 Porfirio fura ca'T! ·patruzeci la sută din ven~turi!e haciendaL f~anuola de VaJdivia nu mal căfcase .de trei anr pe- aco!c..:. Era timpul să-şi r"~a; arunce ochii şi .pe: regfstrole: administratotu!ul. - Don Porfirio, zise Char!es, am venit aci ca să pun iarăşi treburile pe roate. Am mandat.să mă ocup şi de mt1ele stăpânei- durn1taie. n .... -· .... udn ·.porrti'iG avu .o tresanreC8J-:e nu-- _scapa .i\Ji ~t·
Charles. -· N_u
-Şi}~I
da-că
!n
ceşa
ce-- .priveşte mjncf(3
proprietatea senorei contes.:;, ar avea rost..
282;
.~2------~~------~----~-
VINTilĂ CORBUL
-· Are rost, don Porf.irio. Are rost Dacă vrei să te cohvi ngi, ·citeşte scrlsoâ,rea aceasta . . · În mână adrninistrato:rului un plic pe care acesta il desfăcu după o scurtă. şovăire. Porunca scrisă a stăpânei era clară. Contesa Vaidivia îi ordona să acţioneze ·SUb ordinele directe ale lui Charles . Sunderlanq, care. obţinuse mână · liberă în toate chestiunii~; legate qe exploatarea mineior de aur, proprietat19~1 eL .· ...·. · •.. · · . · · · ~ bOdţl să vă pun !a dispoziţie. registrele? întrebă don Porfiri.o, înghiJindll"şi cu greu amărăCiunea. Era dureros să fie plasat sub ordinele acestui tânăr cu păr roşu ca blana vulpei. . . -.· · Da .. Să tac comparaţie între producţia di.n trecut- si. de._ azi · · . cea . -· .Prea. bine Senor. C.ănd doriţi să le cercetaţi? ·- După ainiai:ăc Acum, vteau să inspectez o mină sau două. Să văd la faţa locului cum stau lucrurile. După · ce îşi termirră micul (jejun, servit în sufrageria vastă, cu mobîle grele, in stil baroc, ieşi în curte.-Conacul haciendei Va:ldivia era o. clădire joasă, , în stil-maur; cu un 'Sigur etaj. Arcadele, curţile interioare,· balcoanele, ferestrele zăbrelite, ii dădeau un aspect- pitoresc, p{l care îl accentuau plantele e.xotice din grădina 'înconjurătoare: Con acul şi parcul erau, imprejrnuite: ClL un zid . gros, crenelat, ca .. de cetate, capabile reziste unui ·asediu, · Ceva mai departe de conat, ast.fel să nu-i tulbure liniştea şi arisfocrata izolare, etau•răspândite fără. nici un .sistem ..pavUionul admini.stratorului; birourile, locuinţele servi.torilor, remizele trăsurilor,. magaziile, hambarele,: ..colibele sclavilor, o rafinărie depulqUe, · coralut cailor şi· al vitelor, magazinul. cu· pr?duse destinate .peoniJor, · cantina.· şi · pu!queria acestora. Toate se. întindeau pe vreo două sute .de hectare. Biserica .în.'stii'batoc care-şi înălţa spre cer turnurile încărcate eu sculpturi, . dădea de departe acestei
sa
1~-ttl9în9rări de ·Clădiri --aspectul _unui era întărită. şi de faptul că pe .hacienda pe alte mari l:laciende, se afla o fierărie, o .cizmărie, o brutărie, două potcovării, un atelier de reparaţii pentru trăsuri şi căruţe, un depozit cu măriuri necesare personalului domestic, in sfârşit, tot ceea ce puteaasigura o completa independenţă faţ>i de lumea -......
u!f1
~
-~
arara.
Charles rămase i~presionat de .efictenţa • ·• " •r organ1zarH,-,O'"ana atunci,' socotfse ca" ~nan:e: ţlroprielă\i funciare din Ang!ia repre7entau un m"m '!n a"east" p•i•Jir,•ii "'"''!eul 1!· fa·· ~a--~i Sl/m _ ,, d,u, "'< _ 1-V" .,:c_.,, _ - cu .:> y. schimbe părerea. - Aceasta e sinaura haciendă a contesei de '"" ---._Valdivia?. întrebă el pe don Porfi rio. - Senora contesa mai . stăpâneşte încă patru domenii. Trei dintre ele sunt mai întinse decât acesta. -- _Acum să vizttăm m1nele., zise Charlos: Mă însoţeşti dumneata şi cei cinci oameni ai meL - Cu trăsura, Senor, sau călare? - Călare, fireşte. Pre.a mă crezi comod, don · Porfirio, râse el in colţul gurii. Charles încălecă pe un armăs9r a!ezan care cabra, juca in loc, scurm a pământu! cu copita, scuturându-şi coama neagră, ondulată. Dor. Porfirio voise să-I pună la incercare pe tânărul Sunderland, dar spre dezamăgirea sa, acesta îşi struni cu uşurinţă calul care, după,. câteva nereuşite veleităţi ~e răzvrătire. îl recunoscu 'de. stăpân. · Mândri de isprăvile hipice ale lui Charles, Pancho, Paquito. Gomez, Zavala şi ghidul Antonio Pitaya, stăteau ţepeni în şa, aşteptând să pornească la drum. Toţi cinci purtau arme în bandulieră, şi pistoale ia brâu. Don Porfirio · încălecase pe un roib cu forme . SL~ple, de felin. Era aproximativ nouă de .dimineaţă,. când Charles şi însoţit0rii săi porniră la drum. După o jumătate de. oră de mers, ajunseră la mina Moreno, cea mai apropiată de c.onacul. haciendeL -
~
f
~
,
_
~
~-·
284
==-----····-··~-·-
V!NTI!..Ă CORBUL ··-··.
· Charles, .ea re ştia cum se exploatează în Anglia o mină de fier, rămase uimit de mijloacele rudimentare folosite în Mexic .. Vechii azteci se mărginiseră să culeagă metalul pe care-I găseau la suprafaţa solului. Mai târziu, spaniolii foraseră puţuri, dar zăcămintele erau at~t de bogate, încât njrneni nu se preocupase ·să îmbunătăţească metodele de extracJie;. Secolul al XVIII nu inregistrase nici o perfecţionare . a· acelor mijloace perimate. Se săpau numeroase puţuri mici, sep"ra:te, în loc să se toreze p\.Jţ(;Jr1 unice, legate prin galerii. Apa provenită din inlilfraţii era scoasă cu ga!eţi de piele, trase da scripeţL Minereul era ridicat la suprafaţă de lucrători·care ore dE?•a rându! urcau şi coborau pe bârr)e c'u trepte, ce ţineau loc de scară. În ciuda metodelor primitive, randamentul anual ·era în general mulţumitor. Aproximativ .două milioane de pesos către sfârşitul secolului ai XVI-lea, iaţă de treisprezece milioane către sfârşitul secolului al XVIII-lea. Dar această creştere era datorată bogăţiei nesecătuite a solului şi nicidecum priceperii exploatatorilor. ·După nereuşila. tentativă ·a lui lturrigaray, producţia. anuală scăzuse brusc.· Rezultatele promiteau să .fie ma·i slabe in cursul lur1iior următoare. Indieni! lucrau cu relativă iuţeală. La intervale regulate, ieşeau ca nişte cârtiţe din puţQrlle adanci, purtând in spinare coşuri cu. rr,;inereu, pe care-I des.cărcau Tn movile. Slabi, subnutriţi, cu ochii in fund tii capului, 'piperniciţî, eczematoşi, âcoperiţi cu. zârer.fe, păreau o armata de cerşetor! dintr-o exotic:ă . şT '.stranie Curte. â Mîraco!elor. - Se grăbesc, fiindCă suntem noi ~de faţă, explică. . don Porfirio. După plecarea noastră,·· vor încetini . iarăşi .ritrnliL Supra:veghetorii nu Ştiu .·cum s"o mai scoată la capăt. Nici bătaia nu mai di\ rezultate. ·. Charles îl asculta dus. pe gânddri. Un zâmbet r'ăl:l îi schimonosi faţa, Zărise un lucrător îmbrobonat de
ciol
. a;
Du
'
',''! '1
•Î-'J.;-
~.-
c:;;r {
'-~~\.,\''*"'•'
Prss.upur;
'! 1 •
.'
"':r-;,., i '>dtl..•'11 ". '!
r·:j
-?'ie,
• -af! Cum
·r:,""'-"'7fn , i"T!:.LL\..J r;~r.<:·
VD,t -...,
•• '"' "f
r~""~"'"'"'t~r!~'"'...,-.-;
va ,...>1
<">.r-
·~...,
""Îmn"u ,
i\;-"r<·-'"""l"'"ţ·! ~
-i:'.,Lj~l.
a '..,.Vpll,i\,<0 '""'"'""''"' """""" ''-"
!,-,-;·-:::wy~,·cs:•~.; ••. ~-.;;;.,...,_, ""1·
...,_"","..: J 1,
~,'""i·r:::r::t•J '-<'-"",.'·"'""'""
...
,-,di'C:-JiG\
'
-~:,< -1'
'~
.. ..
·>a.~,_.,.,..,_,,..,,=
<'--"'•''--C'I.z\7
p ..ţ;'..n
ţ~iscărn să provoca:n tulburări sângeroase". repi!că
Cha_.rles- calrn. Re.Drlm:;re
-- Nu \ta' ras
Chiir1'9s Hr~::au .li'.""' ...
-""- .. ~'1'~""-"''""e }1':::1::..:.· >tvd'...-- , r'o•· -1 " ~ezistRnţB_ pa,gi·Jă, tc_rtând o
\'""'··~-"'-"'•<"'""" __,;,..-,u~cn;
Te
Hchklez
care s-·o -Nu vor
,,..,...,.,..; -•n•
criza pe
r: ,.,_,,I=j i ; ''-t...!<~> - ·
1n
ft..:-''il!zăm afi:·n,en~r.t: si ~r~n;e -·~-' ;;;·'··--"'
'
c8 Yn. ţ.sJ'a EH._:;e.asta, f;actusul e cel -mai oun >'·:'''; ,,,,,· V:l·!,J._,..t,
n .._
1-->:~r,--·:::t·::i -0,,.-_,.t:.< r::~
mustoasă friptură
;"·1~ '4~::;
""'"''~-,~h1n
'·"'f-'L<'cL/'"':~
""r;--··-î-a F'-"G-'-'
-;;.·, _.,
sau o salată răcoritoare. Pitaya şi tuna, fructele Cl.lC'!USU!ui SUnt gustoase ŞI le găseşti r! '1 ' pe +,oa t e uwmun.e.
Vil\ITILĂ CORBUL
- Şi acolo unde nu sunt cactuşi? - Mexicani! sunt grădinar! pricepuţi. Cu!Uvă fasole, cartofi, pătlăgele roşii, dovleci, pepeni.· - Nimic mai simplu decât să trimiteţi cete de oameni înarmali, care în miez de noapte să .dea iarna călare prin gradinile de zarzavat. După o astfel de îngrijire sui generis, îţi închipui cu ce recolte se vor alege peonii dumi.tale. Cât priveşte cactu$ii, n-am auzit că uf'L om poate. să reziste îndelung unui regim alcătuit .din friptură şi salată de opunthia. Charles făcu o pauză. Veţi ap!icaşi alte măsuri. Căpeteniile şi peonii recaleitranţi vorfi supu?i unui regim special. Vot face cunoştinţă cu ·mângaierile pisicii cu nouă cozi . ·Ştii despre ce pisică vorbesc? · - Vă mărturisesc, Senor, că nu am idee. - E un bici cu nouă. cozi, folosit în Sfatele Unite, .pentru .a linişti pornirile sclavilor negri cu sânge " aprig ... lţi voi mai sugera şi aite măsuri, don Porfir[o. Până atunci pune-te pe lucru. Mâine seară adună-ţi oamenii de încredere. Vreau să stau şi eu de vorbă cu el ...
Don Porlirio execută fără crâqnire instrucţiunile primite. Oamenii săi se abătură ca lăcustele peste satele indiE:milor şi peste aglomerările de colibe ale scl<';!vilor ce lucrau in mine. . In miez de noapte, călăreţi necunoscuţi treceau in trombă prin terenurile c.ultivate ale peonilor, făcând una cu pământul recoltele încă neridicate: Gospodării intregi luau foc pe neaşteptate, din mai multe colţuri deodată.. In acele regiu!)i sărace în apă, incendiUl făcea ravagii', întinzându-se de la o cladire la alta; până mistuia întreg satul. Colibele, m.ai toate ~onstruite din material.e uscate, prelucrate din cactuşi maguey. şi candelabria, ardeau ca torţele, inroşind cerul şi punând. pe fugă bufniţele şi liliecii. Aproape nu trecea noapte fără cacbande de oameni mascaţi să nu ridice cu. forţa din .case, câte: un cacic sau peon,
DINASTJA SUNDERLAND B.EAUCLAiR
211.7
căpetenie de răzvrătltL Târâţi pe câmp, nenorociţii erau bătuţi până leşinaii Rudele îi găseau plini .de sânge; tumefiati, .c.u coaste rupte,
suspect de .a li
impotriva acestor atacuri brutale, indieni! nu puteau să riposteze. Lipsiţi de arme, de organizare, jnfometaţi, însetaţi,. izgoniţi din case, stâiciţi în bată!, )Şi
mâflia neputincioasă, exasperarea, deznădejdea. Sclavli erau torturaţi, bici uiţi, însemnaţi cu dangaua inroşită in foc. Când fugeau, zăvozf dres~tlîi p.dndeau qih t,~rmă, Jnapoic~t!u-Lin infemui di.n care abia scăpaseră . .Barbaria aceasta organizată avu erectul dorit.. În .mine, producţia crescu simţitor:. Indieni! munceau de frică să nu fie ridicaţi noaptea, pcăpădiţi în· bătăi, fnfometaţi. Rezisten(ele sporadice . fură zdrobite . . usoL. Au!oritătlle nu · se amestecau, Nici. nil a11eau împotriva cui sa ia·măsuri. Nici .una din .victime nu fusese în stare a ind.ica numele agreso.rilor. Se ştia că atac.urile sălbatice erau dirijate .de undeva, de. sus. Dar cine să furnizeze probe? ~ Aic vazut că pisica cu nouă coz'i face .mir:uni? spuse într-o zi Char!es I:Ji don Porfirio. Treptat,. se vor domesti.ci cu toţii. Oar ca să ajungi aci, trebuie şă-i baţi. Da, da, băteţi-i, siluiţHe femeile ş' fetele, înfcmetaţi-i' Acestea sunt măsurile potrivite. Dacă se răscoală, avem· ctl.·ee. ele .veni .de,;hac.;;t:• Ct;aries,,nu vorpea,fn van. Două transporturi de arme 11i mllniţii şosixă la conacuh Valdiltla. Oamenii. să.i, e~au straşnic . înarmaţi,· . •. .. . . . · · .· ; .",.Bice J:?t arme.;ct;sta e lozinca 1'1:1ea, spunea .!'li cu . lf1dârjită. stă(uinţă. Loviţi! Loviţi fără mH,ii! Anim.alele . • ,. . d ., . • sa ş,;e · .e . n:::a. Metodele .acestea cts _teroare fură eJ;:tinse si in -regi·uni_le JimHrofe.- _'!ndienii djrr :Zşcatecast- -D;;rnngo, Chlhuahua, Sinaloa; Sonora; cunoşteau . pe rând rigorile mijloacelor de intimidare ale. lui · Char!es Sunderland. Se întâmplă însă un fapt pe care e.l nwl rumegau
.
288
\IINTILĂ CORBUL
- - - -
prevăzuse. Nenumăraţi peoni luară drumul munţilor, îngroşâlid cetele de refugiaţi care refuzau să mai
îndure.· călcâiul spaniol., De acolo.. din creierii mas.(velqr stâncoasil:, .grupuri de indieni înarmaţi cu fiinte străve.Chi, coborau sporadic în văile. mănoase; d.âhd foc cor;~acelor şi trl'!c.ând prin . .tăişul sabiei pe supraveghetoril urâţi de inoarte. Sârfgele cere sânge, E~pediţii!e. de represiune aplicau represalii de · o .crUzime .sălbatică. , \ · . · .· ; M.inele dădeau:Jnsă .\.m randament mulţumitor. Cbarles iş'i Tndeplinise misiunea. Producţia anuală de aur avea sli atingă iarăşi nivelul ultimilor ani de . belşug. · Primăvara. il găsi tot la San Miguel de Santiago. De acolo, făcea dese incursiuni până in cele mai îndepărtate puncte din nordul Mexicului, in care se aflau mine concesionate casei Sunderlancl. Aceleaşi procedee le aplica în sud .Pat O'Brien, dar pe o scară mai restrânsă J;>i cu mijloace ceva mai blânde. O'Brien nu era un om slab.Îi repugnau .insă'metodele tari' ale · lui Charles Sunderland. Nici Adrian de Beaulieu nu le aproba fără rezerve. În mai multe rânduri, scrisese cumnatului său, .recomandându~i moderaţie. Dar nu stăruise. Rezultatele obţinute de Charles erau atât de strălucite; încât a-1 infrâna,. insemna a compromite bunul mers al afacer11or casei Sunderland. Nici Charles ii-ar fi îngăduit să fie cenzurat. Succesul îi fnăsprise si mai mult 'firea. Încrederea sa in eficacitatea mijloacelor violente era neclintită. În sfârşit, i se găsise o intrebuinţ"re pe măsura . aptitudinilor sale. · ln camera in care Chartes işi bea· de obicei cafeaua, se afla un portret in picioare al Manueiei de Valdivia. Pânza n1J era ~;;emna:tă. Po.rtretu! avea însă o Îl)altăvaloare a.rfistică. Era limpede că piclorullusese îndrăgostit de. model. Penelul mângâiase parcă pielea
.
DINASTIA SUNOERLANO 8EAUCLAIR ~··-··~·~··
/
~9.
··-···~·--···-·-··-·7--·-·~-·
catifelata, uşor trandafirie, cu tonalităţi calde, in care se topeau paiele de aur. Redase cu voluptate galba umerilor de o netezime marrnoreană, supleţea gâtului, rotunjimea'inspirafă a sâni lor care .se ghiceau · sub dantelele fine. Pielea aceea palpitândă, cu. prospeţin)i .de fruct abia parguif, exercita o bizară atracţie -asupra lui Charles. Portretul Manuelei de Valdiyia era un poem deoicat frumuseţii triumfătoare, · feminităţii,· .graţie!, far:mecului, Charles .se . aflase de multe ori în preajma ManueleL Câteva săptămâni se bucurt'!se de gătdulrea ei. Revelaţia farmeeului se.nZ"uat at acestei• femei .i-6 prilejuise însă numai acest portret pe care-I .admira ore întregi. Manuela era o creatură voluptuoasă, .cu .ochi languroşi şi surâs lasciv, care evoca 'o bacantă: desprinsă din pânzele lui Watteau. Charles aJunsese să-I invidieze pe Adtien. De ce nu s-ar bucura ~~ el de trupul acesta superb, a cărui · imagine îl urmărea şi in somn. Adeseori îşi spunea că · ar fi. fost mai firesc ca Manuela să .fie a lui. Adrien era însurat Avea un copil. Doi ·- dacă punea·· la· socoteală şi pe bastardul junelui Phipps. Pe când el,· Charles, era liber. Liber ca vârîtul, liber .ca vult.urul ce ··străbate limpezimile văzduhului. · În visele lui, se vedea in braţele Manuelei. Îmbrăţişările. acestea imaginare îl puneau.pe cărbuni aprinşi. Când ajungeau să..:l .obsedeze, •pornea călare . pe câmp. Galopa ore întregi, respirând cu nesaţ boarea şerii. Numai aşa îşi mai destindea nervii. in · cursul unei astfel de curse o văzu pe Marina, care se · înapoia de la fântână; cu un ulcior în mână. O mai . întâlnise şi altădată. De când fântâna din apropierea satului fusese imprejmuită şi accesul ei interzis peonilor, femeile şi fetele parcurgeau .zilnic câţiva kilometri până la. o sursă anemică de apă dintr-o văgăună nisipoasă, din. apropierea cona.cului.
-~.----:......... -~-~---._,--.".VINTI.LĂ CORBUL Marina era fata lui Otmis, c·aci.c al indieni lor elin ,satul P:urua.nhuata. Părljl ei negru, cu reflexe albăstrii, :.tăsat.:Re uinE)ri; şe. armoniza .cu .tonurile calde. ale tplelii •,satrnate:• Gorpul ~v~a legănărl ele lelină. '•Şoldurile l se legănau ;voluptuos în ritmul .mersului. .J'Zitfe>arele.lurigi bronzate, erau acoperite de o pulbere albă ca .argint~JI: • •··. . . : · ·. . > tltclorul: îr :amJnti lui Chatles qă.. îl chinUia setea. Opr} .calu!Tn dr!3ptul f~te.L Îi ceru{cle ibăut. Marina il privi îndel!;lng,. ca.ocliii' ei întunecaţi.. apqi îi întinse v•Yiclor,UL Chipu lei· reflebta·Uri dfspreţcare-1 i_nclispUse. '·Era .greu să [)ea Stand călare·.. Armăsarul sălta .·neastâmpărat: Descălecă. Bău .lacom:. Apa îi răcori pieptul înfierbântat. Voi să •restituie ulciorul, apoi se răzgândi. H puse jos, şi se apropie de Marina. De .ce . n-ar săruta-o? De tnulţnu se mai apropiase de -vreo femeie: · Sfidarea pe care o citi in. och'U ei il enervă. Fata .aceasta de indian cuteza .să~l privească de sus< ii va ' frâ(lge e.l tru.fia .. Marina îi' desluşi prea târziu , gândlirile, Gâ.!id dădU' •să fugă, mâinile · iul se şi ' 'fnfîpseră'!n 'Q.arne: 'Ztlătu deznădăjduită. Braţele lui · · Ghlliles d 1neleştatl ca nrşte cercurFde oţeL Marina .îşi aruncă privirile. în jur. Câţiva cactuşi şi un vultur; tare plutea pe aripile .îhăltirnilor, erau. slngudi martori. Se zbătu ca o fiară prinsă in laţ. !"utereir .lui era însă 'copleşitoare. Şi ..acolo, în mijlocul câtnpului deş1;1rt, o
se
stăpâni ClJ. l:ir.Utalitate·canimalică,. . .
.repede ac?S,t incident o ră.zmen)a tzbucnit'ă .din '-sen·in în; mina. -PH15hu :nee:esită ·câ-teva · -, -zHe :-spre_ ·a tf 'tnfrânt_~t -_:cu_- a9af- -;ldlej, -Ch::uie·a. se _ : fntrec,.x -:Pe .slri'e;-- 1n -ff_untea -une} .·cete ·de· -o -sută· de _:_: .o~~:ân-en& friarri:i.ţiţ/" ·n,ce-rcă &ă Ja. ;cu·- as~it ri:-irla în- Care Char!es
uită
--lnd-l{?l'JH: .;:re ·baricaoa:Ş_e-ră dup:ă- ce îş_~ uc!seserră :supr_ave·gn-et_O~rr. Pati·U atâcurl :tura respirH:fe. cu pierderi grele tie ambet!) părl;L
O.INASTIA SUNDERLAND BEAUClAifl
291
A doua zi, Charles aduse lntărirL Don Porfirio sosi cu un detaşament de două sute de indivizi, mobilizaţi·. in. grabă de la alte mine. Armamentul superior al atacanţilor seceră o sută cincizeci de indieni. Ziua. doua trecu fără ca răsculaţi! ·să dea vreun semn că ar avea de gând Să se predea. Un atac nocturn fu iarăşi respins cu marL pierderi pentru oamenii lui Charles. Abia. în a treia zi. Charles .reusi . să. ia baricadele. cu asalt. lndienH, Cărora li se terminaseră muniţiile, se , luptară cu cuţitele, cu răngile de fier, cu parii, rezistând până la ultimul.· Numai cincisprezece supravieţuiră, dintr-un număr de- trei sute. care ridicaseră armele .. Cincisprezece răniţi grav, care n-avuseseră nici puterea să se .sinucidă. Autorităţile spaniole interveniră în.ultimul moment, trimiţându-i în judecata.Simulacrul de proces dură o săptămâAă. Dezbaterile se încheiară cu o sentinţă de condamnare la moarte, care cuprindea pe toţi cei· cincisprezece supravieţuitori · · · Cincisprezece cadavre .se legănară zile deca rândul 111 cincisprezece spânzurîitori, pe care Charles le ridică la marginÎ!la satului Puruanhuata. Vulturii sfâşiarâ stârvurile, .care fură îngropate abia după o săptămână de pilduitoare $i macabră expoziţie. Disperata răscoală a indienilor din mina Anahu avu răsunet în intregu.l Mexic. Charles restabilise ordinea: Acesta era eser]ţialul. · Represiunea din mina Anahu stârni emoţie şi in rândurile creolilor. Autorităţile spaniole descoperiră un complot la Valladolid, pe care-i reprimară sângeros. Altă conspiraţie fu descoperită la Oazaca. Los gachupines, · alarmaţi de recrudescenţa comploturilor, inlocuiră pe don Pedro de Garibay, cu arhiepiscopul·l:izana, un partizan devotat al lui don Antonio de Yermo. Intre timp, cele două junte rivale din Spani.a se unificaseră, constituind un guvernământ prezidat de trei regenţi. Dar autoritatea
acestora "'erq. ii'Ozorie, Francezn ocup3seră în mod prgctic între~ga· -Peniîlsulă '!berlcă.. ArhiEtpiscDpu·I
tlzana--_fefic!tâ ns: Adrian ds 8eau!ieu -sf r:.e Char!es . -. -' ' Sunder~~nd pentru ·enero!a ce --care --lăcuse:-ă fată -,-
tăzrnedţei ihdien;i!or- dlii -~n1!na -
-
)
'
-
-Anitli ._
-
·
- -CharJes _-îşi- -putea- acord;i- ;:~âteva_ zi_! a de ocHhn~1~ h1ai'l1te --de. f.sce Ur! ,-nO-u tUtrrBG :,ae_ ir'sp-ecţie in·mii'"[" '"" nh·__lhu"··h·•J'' 1 - •s:;' V 'Ull. 'r"'"l'tl"';'IA C';::! .. 1,I '-J • .a" u: ~~· Y. •C::!n'n'~ ....,tJoo_--"H;z: , -, _CâJ _--erş. -z_iua ---de -~ţi_h~J"ă., stă1ea ·-tdlfihft_;p-a···q sofa iri· -sa!onul !rrfrumusetat -.de- -b'6rtre-tu-~ - f;iicHTtle!6!-' ·ds Yiard!·iia. C!t6ct- r6tf!ane~ ·.-b-e·a· -Cafete s{ v!s'a. :Se visa dictaL~·r a! ceiot-- - două Ame.rkL Câte Caoe-te ar- re·teza .' el dacă a> dobândi outerea supremă ..Ar instaura o ordlne militară. Nimeni n-a.r mai crâcnL Tncepând cu·
a
-J-
'
prlm_ul _,ministru, şi. term{r:âr::d cu ul~irh,JI ţB.rânoL · · Chafles · se. mai· visa şi amantul· Manuelei . de Vald.ivia. Acest ebiectiv ·· era mai . usor de . atins. c61ibŞtea 'cifagoatea el' nemărgil'lită pentru Adrien . .Piei:lica. fi - fost totusi de netrecut era ',._ - ,,_ - --·n-ar - - - .. ' - - -- -- - --- Charles - ' ·- deprins· a stăpâni trupul femeiî. De' sentimentele lor nu . îi păsa, . Nu punea .preţ pe iubire. Nuîriai posasiUnea''barbă, »nimaljCă; itlnteresa. Seara, căhd răcoarea cobora din mUnţi,· izgonind roiufile. de musculiţe _şi îriviorând atmosfera, . Charles· ieşea· în "'
'"
Qr~d~~~.., _,lnt_ins . pe.
un_ şezion;;:k -asc~ua cu· --'deJ!.ciu susunil' unei fântâni arteziene, care clipocea într-un
baiin·· .de granit Îi plăcea ·să lermvească. ·. r~umai în chiptd aCf:;sta ,putea s·ă .. vlseze _!n Hnişte~ creând în închipuirea !ui ce!e mai e!ucubrate -şi năstruşnice
situatii; .
·-·lntr-.:.o·--seară, se afla ca -de -6blce! în- preajma fântânil preferata. --Se ţ{ii'tîdea , la Mahueia, Un fâşâJt suspect_ într:..un---t~fiş _-stufos dinapoia s-GaUnutui s'ăU 11 făctr să -sară:· îry- picroatB.' " -
Ca_· orice-, Offi:" prltnar,· .-i:JU- ·instîr;cte!e pulern_ice, reacţiona ·fă~ă preparaţie lninta!ă. Se ·temeâ de şerpii
293
DINASTIA SUNDERI..AND BEAUCI.AIFI · veninoşi şi de ·loviturile ascunse ale Auzise că indienii· îi juraseră moa(tea.
. duşmanului. Amer:injarea nu-i speriase .. Tn.·ţe-i_egea 1nsă a f~ prudent Scpast:c p_ist~lu~ Pf! ca re-f p-ăstra perm-anent ta_brâu şi desfăcupiedica. b
!dJof· iU.n p.'lr_tea -mea
să
Tac fHolofie, pe .-:;ât
din .partea ta să faci pe eroim1. Ai un grumaz prea fr•Jmos · '"'" sa"~~• ."'""'1'-': ,.,. ·~·tncta" ·~ţlJ'1. s~a-n-.,r~tori; . __, •. '. • .• :-1 ,f'1 pa"c~t """' o .. , !-g }·' , .t:.u o ... O apuc~ .în braţele-i de fier şi o sărută cu patimă pe B
~
VINT!LĂ CORBUL
buze.· Bralele Marinei grumazului său. · -. 7
~e
'
se
incolăciră
în
jurul
n · 1 T · · 1 1 u,wero .... . e qwero .... ,e qwero .... T
•
În noaptea aceea, Marina rămase la conac. Abia de dimineaţă plecă spre casă. Chăr!es reuşise să o .stăpân·ească. Gândul f.ăzbunării sa transformase într-.o iubire necuprinsă. Iubea! Iubea nebuneşte pe duşmanul poporului ei. Pe uc!gaşul·celor trei sute. de indien!•care rid.icaseră armel.e spre a cuceri prin luptă o viaţă mai bu.nă ..· Mari.na era fericită şi totodată c;opleşltă de ruŞine. Ferlcită şi· umilită pentru că işi . trădase poporul ... În noaptea. următoaJe, puţin după asfinţitul soarelui; Marina reveni la conac ... . . . Fata aceasta avea să salveze viaţa lui Gharles în împrejurări dramatice. Trăia cu el de. două luni. Neştiută de nimeni, părăsea casa ·părintească după miezul nopţii şi se înapoia in zori. Tatăl ei cacicui satului, !noercase.să-i afle taina, dar nu lzb'utise. Îi vorbise cu duhul blândeţli, o învineţise cu lovituri de bici, o târâse in faţa preotului, o dăduse pe mâna vrăjitoarele să-i descânte.. Zadarnic. Nimeni riu reuşi să afle .unde pleca Marina . după căderea nopţii. incercaseră să o urmărească. Ea $!ia să dejoace pe .cei mai abili spioni. Dispărea ca o umbră printre cactu~ii giganţi. Noaptea o îrigniţea, mistuind•o în pântecele de .smoală. · - A· căzut in robia stăpân ului nopţii, spuneau vrăjitoarele bătrâne şi slute, clătinând cu ciudă din cap. Descântecele noastre s·unt neputincioase. Trupul ei cere· a fi jertfit lui Tezcatlipoca ... Când sângele Marinei va înroşi altarul atotputernicului zeu, stăpânui nopţii îi va părăsi trupul. Nici rugăciunile pe care le~am ri.dicat Sfintei fecioare din Durango nu i-au· fost da folos. Numai Tezcatlipoca 6 mai poate scăpa. · Batrâmile vrăjitoare amestecau în incantaţii!e lor pe zeii păgâni ·şi pe Sfânta Trinitate. · Dar nici zeii
.DINASTIA SUNDERLAIIIIJ BEAUCLA!R
295
indieni lor şi nici Dumnezeul spaniolilor nu izbutiră să facă vreo .minune. Numai TezcatHpoca ar fi dezlega! .bJestemul Dar autorităţile şi mai ales. inchlziţia, pe,Jepseau cu crâncenă asprim·e sacrticiife ·. sângeroase · a.duse lui Tezcaţlîpoca. Cu câţiva ani . inainte, tr-ai vrăjitoare şi doisprezece indieni, invinuiti ·de a fi participat la un sacrificiu ritual, .în care . imolaseră o fecioară,. fuseseră traşi pe roatâ, apoi arşi pe rug ... . Fii.ndcă. •nu puteau. s-o jertfească lui Tezcatlipoca, se ,resemnau >Să repete descântecele inofensive, însoţîndu-le de jertfe, în Care •nu piereau pe altarul .zei.lor decât păsări sau animale ·domestice mărunte ... Înlrco noapte,- Marina 'Sosi agitată la conac .. Nici îmbrăţişările lui. Charles nu reuşiră .să-i astâmpere tulburarea. -··Ce. te munceşte? Spune-mi? o întrebă Charies intr"un târziu . . Ochii ei scăpărători, gemetele-i necontrc!ate, spaima care i se .citea pe faţă, îl intrigaseră. Abia după o indeHunga-tă $oVăire.," Marina hotărî să vorbească. . -.Vor să te ·omoare, iubitule. Vor să te prindă îri .cursă şi să te ucida. · Charles încreţi sprâncenele. - -De asia te temeai? Credeam .iă e ceva mai grav. Fireşte. că vor să mă cureţe. De mulfă" vreme şi•au pus .în "gând să mă omoare. Vor rărnâne însă cu vrerea neimpliriită, - lei lucrurile prea uşor. Douăzeci .de oameni, in •frunte cu Cho!ula Tlaxco, cel mai dârz duşman ::!1 tău, au plămJit să~ţi:a\ie cal.ea .în ::recătoarea Panuca şi să te ucidă. . -. Prostii! De unqe pot ei să ştia când .am de gâ11ci să trec pe acolo. · ~.Ştiu. Au cumpărat un servitor de al tău, cu unei .ulcele de aur. · ..preţul . .
296
··-···-··--··----------,
~
. VINTILA CORBUL
.Un. servitor de-al meu? Eşti sigură? -::- Oa, da. Unul .din cei patru mexicani care te însoţesc pretutindeni. Charles încreţi spcâncenere . . - Cholul.a a aflat de la servitorul cu pricina că la sfârşitul acestei săptămâni ai de gând să. pleci pentru două sau .trei zile. :1a San Miguel de Santiago, continuă Marina. Drumul treqe: pri!Î Panuca.. · ·- Adevărat, rosti Charles: 1\Hii aflat care din ~ervitorii. m~i m"a .vândul lui ChoiOia? · - N'am/putut să aflu; Oamenii din sat nu mai au încredere îrr. mine de când se spune că surit roaba stăpânului nopţii. Jntâmplător, nii-aU ajuns la ureche planurile lui Cholula. Tot ce pot să-ţi. spun, e că tu şi însoţitorii tăi veţi. fi ucişi până la unul, de îndată ce veţi pătrunde în trecătoare .. - Dar seMtoruL. - Va rămâne în urma ta, sub cuvânt că 1 s-a ·desprins chinga de la Şa. Gharles zâmbi ciudat; - Aşa". M-a vândut indienilorL.. .Pregătirile de drum ale lui Charles fură însoţite de suriE(şi !rompete.. Toată lumea află că sâmbătă în zori avea să plece la San Miguel de Santiago, escbrtat de zece oameni, printre care cei patru mexicani·din Vera Cruz. Fără zgomot, Charles. l.ăcu. ~şr alte pregătiri.. Din. ordinul său, Don Porfirio postă in. juri,JI trecătorii in că din seara· de vineri, treizeci de ·oame,ni aleşi pe . sprânceană,. care să împresoare la momentul potrivit p;:l.indienii lui GholuJa. Cei patru ·suspecţi nu fură informati de :aceste preparative. În zorii zilei de sâmbătă, Charles porni la drum . .· Gomez, Paquito, Pancho .şi Zavala, mergeau la câţiva 'paşi , în urma lui, laolaltă cu ceilalţi servitori. Când ajunseră la intrarea trecătorii Panuca, metisul Gomez, !.estul .paracliseral bisericii Santa Prisca din Taxca;,
PINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR
297
·-·-·-·--·-·-·-~-
sări
·de pe cal şi începu să meş!erească ceva la .chingă . . -· Ce-i cu tine, Gomezz li lntrebă Char!es, care nu-şi pierduse din ochi servitorii. > .- s~a slăbi! chinga. Trebuie să o strâng puţin. Vă .ajung eu din urmă. ··· · Un zâmbet rău urâţi gura lui Charies. - Ţi-a slăbit chinga, ai! repetă ei cu ton bizar. Îşi ·2oprise caluL Ceilalţi servitori fi: im.itaseră. Te aştept, .Gomez. Terminăcţi treaba. · · · Gomez se înroşi până în vârful ·~rechilor . ..·. - S-a rupt catarama, Senor. Am s~o prind cu o ' sfoară. Nu mă mai aşteptaţi. Ar li păcat să vă prindă ' .soarele pe drum din cauza mea. Ziua .ameninţă să fie ·: foarte călduro.asă. . · -·Vino aici' porunci Charles. Speriat. Gomez execută ordinul. .~·Încalecă!
-· Chinga, .Senor... ~ Încalecă!
Gomez. pământiu de Spaimă, puse piciorul în . .. scară .. Se codea totuşi să se arunce. 1n şa. '.' •-·· Încalecă! porunci iarăşi Charles; scoţând pistolul şi indreptându-1 spre servitor. Broboane de : sudoare apăruseră pe fruntea Şi pe. obrajii lui Gomez. - Senor... · -·•··.. Privirea lui .Charles era atât de cumplită, încât pe ·· ,Gomez îl trecură fiori. 1 se uscase limba. ,;Să mă fi trădat cineva?" se: întrebă el încolţit de disperare. __
În.călecă.
mergi alături de mine, scrâşni Ch:c~rles. Deodată, GO.mcz dâdu pinteni caluh.Ji, care cat>ră . ha verticală. Se răsuci în loc şi porni în galop spre· ' h.aciendă. Charles trase. Calul lui Gomez iovit!r plin, se poticni, rostogo!indu-se cu călăreţ cu tot - Puneţi mâna pe Gomez şi legaţi~!. porunci el ~:servitori!or. · -
Ai
să
298
Detunatura. pistolului fusesa şi se!Ţim!lul pe care-I aştl;lptaseră oamenii lui Don · Porfirio. Intre indienii lui Gholula, luaţi prin surprindere şi atacaţi, se încinse o luptă scurtă, care se 'l.ichitlă cu ,.trei morţi şi un rănit din tabăra lui..,Ghoh.JI<~.. Cholula. avu ne norocul ·să · scape neatins. Moartea prin împuşca re ar fi fost mai· uşo_ară decât sfârşituL.pe .care H pregătea Ch.arles. • 1r:fvre.rne. ce Pri:~:onierii erau împinşi ca .o Wrmă în jostll treţătoriii; Chatl.,s.se ,întoarse spre sei'V.itori.i săL . · · _:_ Parniho, .•Za\lala ·şi Paquito, se adresă el celor . trei mexicani; \r~ăr:n păr'luit de t(ădare.. Nu ştiam că G.omez este viMVatu!.• O:acăam fi .Intrat .în trecătoare, ne-ar fi curăţat oamenii lui .Ch()lula Tlaxc.o.. Prietenul vostru Gomezne-a vândut pe o mână de aur. Pentru vina aceasta .îşi .va primi pedeapsa. Şi pedeapsa pe tare am hotărât"o este moartea. Moat!<Ja o va împărţi cu Cholula şi c.u toti indienii aceStl!ia. Am zis ... în ziua următoare, drumeţii lnspăimântaţi văzură de-a lungul trecatorli'Panuc!l şaptesprezece cadavre de' irîdi'eni, spânzuraţi de ramurile copacilor; în ochi! lor larg desctîişi !;lăteau înfiţi ţepi de cactus. ···. Moart(!a lui Gomez fusese . şi mai cumplităc Pai'lcno;'zavala Şi PaquHo. n legasera fedeleş şi sub ochii cruzi a} stăpâriuluî, TI tumaseră pe gât aur topit. Apoi îi ti.\iaseră .capul şi l1 înfipseseri.\ In vârful· celui mai înalt brat al unui cactus Clilhdelabria.:.. În Mexico oamenii ştiau să tacă. Autorităţile tare anchetaseră .atrocitaţiîe din trecătoarea Panuca, găsiră numai guri cusute, privirl'impasiblle şi ridicări din . umeri. Cercetările· t1u du rară muiL Capii i!Utoritaţilor, · mai toţi gachupires, nu erau ·ostili măsurilor' îliolente de represiune, care constituiau după părerea lor o. foar!e sănătoasă politică de i·nthnidare 11 · elem.entelor vrăjmaşe . dominaţiei spanrole. .. . În intreaga regiune de nord a Mexicuiui, Charles Sunderlahd era mai de. temut de.cât stăpânul iaduluL 1
DINASTIA SUNDERLANO SEAUCLAIR
.se ·atribuiau ·puteri supranaturale. Nimeni nu-şr închipuia cum aflase e! de completul lui Cho!ula. Ccmp!otişrii fuseseră !',Ieşi numa! dint•e rucJe!e indienilor masacraţi la mina Ar.ah!.L .. D-on Antanjo- de Yefmo ·tr~m!~e. o scriso\irB confidenţială lui Charles Suh.derland, priro c<1re li recomanda o oarecare moderaţie. "Politica de intimidare a reuşit, scria adevăratul stăpân al Mexicuiui, indienii ount ia pământ Sii 11\l Întindem însă coarda mai mult decât e necesar. ~:;xistă o lege a echil1bruiui. Acţiunea atrage . reatţiunea. ~Represiunile excesiv de severe generează contralovituri neaşteptate. A. sosit momentul să inaugurăm _ o _poHtic·ă cevn mal 1hgăduitoare._ Cel puţ{n de ochii !umiL Până în prezent aţi fost un preţios auxîliar al guvernământuluL · Niil1ajduirn că şi în vi.itor veţi rămâne acelaşi bun ;Jrieten ai ţării noastre ... " · <::~ . . b' ;; D A t -· V ~vnsoarea era 8'11 .gua. on n.o .. 1o oe . er ~ ..,o• . se pregătea să pesc;uiască fn apă tulbure, ca ş; rău inspiratul vicerege lturrigaray? Îi trezise oare lăcomia aurul casei Sunderland? nupă câte era informat Cher!es, don Antonio de Verme, cât şi ceilalţi î:1alţi demnitari. ai Mexicvlui, in frunte cu arhiepiscop!.,JI Uzana, primeau generoase SIJbsidii din partea lui Ac!rien de Beauiieu. Charles nu îşi bătu .mult capul cu această chestiune. Diplomaţia financiară şi manevrele de culise nu erau specialitatea lui. Către inceputul lui. august, primi o scrisoare de la Adrian de s:eaulieu care îi vestea apropiata sa vizită la San Miguel de Santiago. Adrien urma să însoţească pe Manuela de Valdivia care hotărâse săcşi inspecteze neg!ij,.tele haciende din nordul Mexicuiui. Acesta era numai pretextul. Vizita· lui Adrian urmărea desigur alt scop. Charles avea să-I afle· la momentul oportun. Il .bucura apropiata . revedere a Manuelei. Admirând tabloul,. ajunsese să se.. îndrăgostească da model.
VINTILĂ CORŞUl ~-~~~·
La 15. septembrie, Adrien. sosi .la San Miguel de Santiago, Tnsoţind pe Manuela .de Valdivîa. Din ziua sosiri.i ace~:>teia, .Charles n-o mal primi pe Marina. O ccincedie cu brutalitate, făriLsă-$i motiv.eze hotărârea. Cu asprimea-! caractet.istică îi porunci să nu mai calcEr pe la conac, adăugâhd că legătura lor durase destul. Apoi o uită. Marina placă chinuită de .gelozie. Între izgonirea ei şi sosireaManuelei de Vaidiv[a. nu era greu de făcut o legătură. Fără îndoială,· Charles era· indrilgostit de contesă. Marina îndurase. o mare
Dar se va răzbuna. $i răzbunarea va fi crunta. Pentru Charle.s :sunderland, acE!'st gringos cu părul roşu, îşi vânduse ea neamul. Nici o lacrimă nu umezi ochii tinerei fete. Dârză, cu pieptul scos înainte, cu fruntea sus şi cu pumnii strânşi, mergea în noapte printre cactuşii .giganţi. Sufletul ei era .mai uscat decât pietrele colţuroase pe care călca. Vânticelul care suf!& dinspre- munţi îi mângâia faţa. bar ea nu-i simţea răcoarea. Focul din sânul ei nu putea fi stins nici de zăpezile veşnice de pe Popocatepetl... · umilinţă.
- Spania de azi, rosti
Adri.en de 13eau!!eu, nu mai 0 Spania lui Cari os al· !V-lea şi a lur Manue! GOdc:t. Falnicul regat al. isabellei de Casti!Ha şi ai lui Fernando de Aragon a fost redus la proporţiile unei minuscule zdrenţe de uscat. lnsula Leorî. ReStul ţă~ii, inclusiv·· Portugaliac e ocupată de francezi. Guvernul acestei minut>cule SpanH ·are ..neVoie· mulţi bani spre . a duce mai ·departe războiul împotriva lui Napoleon. Şi ele unoe. vrei să ia •a;:;eşti bani, dacă nu de !a noi? Concesiunea pe care . ne-a acordat-o Carlos IV-a a fost sodoHtă oneroas.ă de junte. După câte sunt fnformat, gu\(ernul fantomă dininsu!a Leon. vrea să mâna pe ?Urui. şi argintul. nostru, innoind procedeul lui lturrigaray. Cu don Psdro de Garibay şi cu arhiepiscopul Uzana ne-am înţeles,
de
puna
f':l:j ~p-·r,JO""'tP ~'"'·:--~•
·z~
-_
;J
Jm'· ri'otr-"·l'fi ;;?Qb.Q:·'{~i -_,..:;rj· :-r;.'l~·l ,,-~t::'<~-4 <:""A r·~o.n.7. ~i' ··~~,~ "'-- '-·'""'~-·-- , __ ,._,,. ,..;;.~_.-c. tl-_, ~·'-'""' "·"'
a~-.....
ret--·,retintăk
menţfrfEih~T~-
âs-~trvkfr tvlexi~l:1lul
etUtoritate·a i\4etr0p()tei, ntJ-'-!' .fn(·;-'ădu~-e- ·să·
·faCă
sub
ooo;dtic
-i)e
-:tdg~nti!or· di_f'r Ji1Sd!a·--t_e_On. ·nifuzâJ~d '$ă ~CcePtGnOtH vf'ce~_ege.·-preSupUn -că>_o d&tă CLJ- ?ns·C:-ă~n,ar.sa· !ul Venl:i~as-,
-putetea fur-· d9G: Antcinip· \{i:r'-'inth::r in ·fleQHf!,
~"""'.-;,,6 -s·;:;~(·,;L/.,_-_iC.!, : a.";,
""''l
'""'"'~.'::\p· h c<,.,.;..,
·>n..:~"'
\i -U -u. <>cr.i''î">h.:5ri e· .~l~ţ>O:,-ÎP.t'\'~----~y...-.n,-?i -"" :--o;;"";:;:t ,,_ h ,_.,.,.,r-·t, _'-'-·'::to.·~· f'l.nlifi'ra- -rle' A-'""...,A"'~.--·:-{-,r';;; l:l!";:ft ,.-"''""''··-'"" __,_..,V"""~_,.,n_,,".,_~, ,nn;.;,._ -
;-11_.
,_,_.,""-" ':.C'O.'I.t~-L -
.. t;z ·;t::,Cd>
'
r:·h,:,rj~t";:' ._,.,., c-•• ,,<,.,_,r s~ _u
n~Yo:,._( vf...·e<;; ...,.,
"•'''--
·-"a U-v
"-a;~--:::-'"'"""a"'-'-•l.,.Z';(v --
r,:--xm. ·) ,_,,.,..'<...1t"-d:l•, "-._.,_4 ....
r,)f'llt"'"~ '<J..,..;:-el>li38. .•-::
-:·"--'-"--·
n;;:ţ '-""'
"a fi-- l-or>-n4-e~ "'"11~'" ~· •Ct. ~~_, H"'·m·-·~o•,tit-::·14! •-~''··_ '"' ,,._-.",z,, q,:;ţ";, _;;...•, $f"l'-'::inlm 1"'''; ·-"'·'> -a""'"' ... -ţ<."; •.-·.,.·.:· 1-am- -sprifinft _pe- doh ~'~ntonfo ·de ·Yerrno ş; pe fantoş-efe iui.- Dacă--creeaZă' neajunsuri; face·m c ~.. to·'r~e·<> de· d:;::- ~>-n+ 7 ""C~ "' 0 ·('l'?
ne
7
"-"""'"'-
~af.:'ra,...._ .. , ....... !"~"Aot-.iF1r ..,,,'-" • -...- .. :
\".'
a--~:ndf-~·n,...rrlt..:';,•';+rs:r--' ·;-:,·x'l-h:),-ld ...... yo_-~,.-.;;· .. 1-v _,\\J1""'."...., _ <•· ,_
--- · 'fia't'·:·p,--o · ",.., ..-, .. •;;<.
sn--,--·-r-··1;..-;' ;i;, -.~,n \.-t Z',;)·t,;_>:).~-·?-c' :~i-;::.·---c::;vU.f.J.l-h-.... .• 1-.,; .•..,., . :' "ato.-r ~a""""D>·,...,.cta' ·, .... t~"~""'''-r•owe dCJ-;.",-~.-'r~5 .. t:.r\-: - . - 1'\ll lGii•1 1"." O.'VYd.il 'l·.--c~:.H ~-...,, .tt \,t-0L\i::.. --".;,y,;-.b 'fF.~"-'-~·' de grade va fi greu de. executat Sprijinul pe care !-am acordat lui· don Antonio a fd$f preâ' făţiş, ca adversarW lui, creolii, să mai alb'! tncred!Ore in noi, Deşi nu sunt diplomatul iarniliei, şi ou am nici .experienţa ta; gâr.desc că această.l::lruscă schimbare . • • V • ne .va casuna. 1nao.• G!"f'tcuJ',a~L · --·,. d e. ·onEmiare Din ultima frază, desprindea c.omp:!el(u! . ue inferioritate Pe cfl.re H .cre2se. tatăl .sflu. flicharc: .sunderland dlspreţuîse întotdeauna inteligenţa !ui P''l"'~:rdOs--·~ f;.._,""'
""Y
,-
SP '-'
-
..>:;J;
'
,
'
\
'
se
:charl6s-.
_:_'EVident Că această '$Jjh~mba;:.9' ia- fată nu se 'V3 Y:ac6--- pâs_ts iîbapte, -iis-e Adrien.: In ·p7ffn~!.51 ·r~;n sa f'} • ~"' --ua< ~',.-;f-i,.-..,. n·a' \#...: "-00 aa' î ".. ,", :rin_-:-.1.1-c.~ .- -?.n ;..ţ Ve-_,~,(')~ -;.,., . .,,, '-"···i!oU ·'f " U.Vt''..t; .! .,.rl IV,.,; ""• i>; G.> U"" '-'W c.,< h,.o, .Vom- căuta . -c-~fâa- cSă· -mai _potrivită pentru a G-8.i)ta ·.îriCt€rd8rtHl- - c·r9oiilo-r; -a-sttei ca ;_111· e\rSnţuantatea \;:c~o· r1'_e-1' lr· .. r,·pc,,~,·..,ul- in"..-f.l!,:\·"'•e· ';1d.ont'-; sa" ·ne 1'e'l.nn· ,.v:a .. ;;:;s·-...:a· ;_ Vl 1 ;,.!..".. ..... _ • . • ,uvj-..1' ! v '- :inh3grat -c-Oric6sfunea âcordată dE{legâ!e Cad Os. -
<
~~
~-'·"·"
. VINTILĂ COFUIUL
302.
. Discuţia aceasta se desfăşura într"o patio cu o . .fântână bogat sculptată şi boschete de plante exotice înflorite. Arcadele .unei galerii joase o Wrconjura pe cele patru laturi, dând curţii interioare un vag aer de mănăstire. .. ---:· Când am plecat din oraşul Mexico, Venegas era aşteptat să>sosească dintr-un moment intr-altul. Neam rămas să-i văd chipul . şi nici săci ·admir cortegiul. Nu mă interesau fizionomia lui şi nici mutrele .rungi ale partizanilor lui .don. Antonio. Mai important era să di.scut cu tine şi cSă .pun bazefe unei politici adecvate .noii situaţii. Pentru· a preînt · - Nu· ne .rămâne de ales, Charles. Organizează convoaie puternice. Slavă Domnului, ţi-am trimis arme ·şi munlţii să îndestulezi o armată.· . . - Riscurile sunt mari. - Trebuie să le facem faţă. E singţJra .cale de· urmat . Venegas reprezintă în prezent cel mai mare pericoL' Tocmai 1iindcă nu-i cunoaştem gândurHe. - Poate că dracul nu e atât de negru pe cât pare. - Informaţiile ·primite din Spania ne obligă să luăm măsuri de prevedere. N-ar fi exclusrea .indată după intrarea· sa în funcţiune, Ve neg as să ordone confiscarea aurului. Trebuie să· lucrăm!... Evenimentele depăşiră însă previziunile lui Adrien de Beaulieu • .Nici ef şi nici V<enegas. nu avură timpul. s㕺i pună planurile în practică. Două zile . după· .
303
DINASTIA SUNDERLAND SEAl!CLAIFl
intrarea în
.funcţiunea.a
noului. vicerege, un preot de ţară, Miguel Hidaigo, dezlănţui un război civil care in· cătevasăpfămâniavea să incendieze întregul Mexic•.. Spre a-şi ~ărt>ători ziua de naştere, Manuela de Valdivia anunţă o mare fies!.a pe nacienda ei din Duţango. Motivul nemărturisit er<1 altul. Voia să mlli descreţească. fruntea iui Adrien, să-i mai smulgâ:din ndianul grijilor. care de la o vreme se abăteau grindină ăsupra !.lli. · fiJes'ta i.Manvelai de 'l(aldivia avea. să fie prilej d~ petrecere, .dans. şi praznice, atât pentm· ..marii hacendados din împrejurimi, cât şi pentru peonii dl;l pe domeniile eL Manuela avea un principiu. Pe peoni săci tratezi ca pe copiL Să. te ocupi de ei, să~l îngrijeşti, să le asiguri. un trai bon. bineinţeles, in timita posibilităţilor: Din când în când ;:;ă le dai jucării. Fiestas, chioihane, procesiunl religioase, lupte de cocoşi şi sângeroase corrÎdas. Ca şi pe copiL să-i baţi când se obrăznicesc. Peonul să. se îrîchine lui b.umnezeu şi I!Ji hacendado. Această dualltate spiritUală· şi părnânteasca deţine ·puterea supremă. Preoţii şi birocra\H. sunt slujitorii şi intermediarii lor ·.sfinţi Tn carne şi (lase ......: care trebiJi
~r<:>_· 0 IA Q
?ic'!O v i.,..,.H---l ~;;. ~fi"'
""''""~·,. .... ;~;; t.._.....-.-...V':n'•·"'
orfţşe1u~ui :...,(o!Î_,...,-,.."-:: !l'""'-;";'r
~"'-(!!'1.'-o;r<''-:n_..,.j ~_"
.Snn
tvH-g~Jel
'?""CÎ'"•'·""""-'' i-ft -
-CY''" >0'0
-:-"'1~
'V'"'"'>"'''-"::;'• f.--!v
?"\J:;J•>''za"..,;;;,n- .,.., .. ,.... ... ~-!.)_ · :1'1-.",r:;-,p • ;--.•.rx ~---·ci::n.,.,: 1
"""''·
·1~-u
_,-.,"'~a-..;H,·~
i;iţ'
,,,o
,--,•"·rir;:;-,
--~zr,~-
~P f '"'Y''if?). -rl·l" ':!',_,. , __ _;;-<".,.: v
d(; Sant!_a:;o.. Sp~rdoh; ...,.""-""f.:<'::l:"'-) ;;:.n ... VvP~ţ$•
)"''"'t.··--••"~;4.-,:;.!>; -'""''":dH..li;;t·::Jţ>
..:..,.,.",".,,,,·r-,;;;l-t\.;H;;P, ,_.,o, .,.{"..,
~·d
:;_t
'"'''""'-tΕ·•
cv:~"~"·':"'.
C",...._,..;;,-ft:~ ~'?VHlţ;;A
f-r··~--- 0 J:w--:.',H.~'S'··--
n,~,<:;> i h: 7? f"i".,·l'-":''-r;t 6- n-d·!· ln ţal vi r·!; 1 ~• Viffl. i+14 ;ţ.; ~,e: "-'- -~P ~ :t";; ;·,Fie-r """"'~'Wr·'·"· ·.\c<-",:;.•\-;;u ,_ ~"-"U-1 if"'-",·_•<;;'"•'-'- n -.,..,.q.,,"''"m••
r·"-"""''-'-'·-;;L
t_~r:dc:,;_ \"":V-~f"<;l':;o-ir:c ~ ftce~'!!~~l·ofif'!r~~~'.i,:; ·p~' C---r!'
:car:-]"-,"";-· ;S, t"'..,. ,,...,o ,~faA ""~{-; ; ; tar-r.;ro..'rt .,...;,t=;; f":-,-._·m· n,.._~tr-s.i ,' ~ n o~.,.;·or-·" , : • v·v . ._,;;.:.,_. -.,~, "'""'- ... vp .... "":..., ....-""', \""'.._,..,.~ ., ;;;.., 1"""'~ '-'"-"• 1 j,..ţ,• t'!''l',..,'"'""'Î !"'8•· f:': """'k---j'~--- ~-·- Mc'\ ,..,r,-t!• Qi m~~v:.,.· P·""'-j'·' •"'-·l ~ U.,C~iH:.;;. va.::. •iH ".,."\.d•l/-·LS":!'
populează
1
calendarul
catoHc. l"uleri.le supnmatU'ale
VINTILĂ CORBUL
304
atribuite· moaştelor( relicvelor şi medalioanelor sfinte ·nu .reprezentau ih realitate, decât o supravieţuire a strihrect:lilor dturi păgâne. Preoţii importaţi de conquistadori sfărâmaseră. idolii mexicani. .Creştinaţi, indienii ·• nu încetaseră a fi păgânî: în locul lui Huitzi!apochtli şi â lui :Texcatlipoca, venerau acum sufe de sfir:iţl. sau mai precis, chipurile lor cioplite în lemn, .împo'doblte cu ;nestemaţe; Şi teoretic înzestrate c,u puterea miraculgasă-de a vindeca bO!ile.şi a 'dirija elementele naturii. Se schimbase .doar firma. ·
H!liŞismui
rămăsese acelaşi.
· Sfânta fecioară din Guadelupa era patroana Jndieniior. Sfânta Fecioară .de. Los Remedios, adusă in AmE!rica de un ostaş al lui Cortez, simboliza dominaţia spaniolă. rntre cele două sfinte exista o . . rivalitate deschisă. Riturile religioase catolice îngăduiau indiger:iilor să~şi manifeste emoţiile particulare rasei lor prin dansuri nemaivăzute. în ceremonialul creştin. Purtau căşti' (je pene, coroane efe flori, şiraguri .de mărgele viu colorate, măşti monstruoase şi jucau în ·cerc, izbind ritmic păm'ăntul şi rotind deasupra capului lănci, săgeţi, bâte. Mîniau .astfel ;războaiele dintre mauri şi spanioli. ·· Clerul catolic nimicise nenurnăraţi idol.i şi dărâmase mai toate. templele păgâne. Călugării francîscahi s.e. lăudau că în mai. puţin de şapte ani sfârâmasera douăzeci de mii de idoli. Alte zeci de mii .de idoli. stăteau însă ascunşi in colibe, în adâncurile pădurjlor, în creierii munţilor, in peşteri necunoscute spaniolilor. · · · Din când in când, lnchizlţia ar.dea pe rug câte Un păgân impeflitent, ori câte un eretic. Oferea acest .spectacol numai pentru edificarea masei de credincioşi, care trebuiau să simtă tot timpul o sabie · suspenaată deasupra.. capului. După procesiunea religioasă, care deschisese ·fiesta, urmară spectacole laice, tot atât de colorate.
DINASTIP, SU.NDERLANO. BEAUCLAIR . ..
·-~·
· - - - · - - - · - · - - ·- · - · - - ·
305
Mare entuziasm s.târni printre spectatori un rodeos în care !os vaqueros îşi arătarâ maiestria călărind cai' nestruoiţi şi doborând la pământ vite, ca şi când ar fi trebuit .să le însemne .cu dangaua inroşită in foc. O luptă cu tauri şi o fiesta în aer liber. cu dansuri. şi praznice îmbelşugate, la care se .serviră şi . iepuri fripţi, păuni, curcani şi iguane la frigare, precum şf. băuturi tari, chic;;a şi pulque; încheiară prima zi a serbărilo.r.dE)sfinate vulgului. A doua :zi, urmau să sl) desfăŞoare întreceri de cai, lupte de cocoşi şi o nouă .corrida, · în prima seară, o · mare serbare fu oferită la . conacul Valdivia în cinstea nobilflor hacendac;Jos din. vecinătate, cât şi a celor sosiţi din alte colţuri ale ţării. .Majoritatea invitaţilor erau. creoli bogaţi. Los gachupines erau puţini la. număr. În nemăsuratul lor orgoliu nu catadicseau să participe la petrecerile creolilor. · .~ Masa lungă, de două sute de persoane, servită în . marea ·sufragerie a conacului, oferea un spectacol magnific~ Feml;!ile se mândreau cu bijuterii .care ar fi~ făcut . cinste. colecţiei de nestemate a .. Coroanei .. Britanice.· Bărbaţii inveşmântaţi 'in catifea, purtau butbni, nasturi şi catarame de diamante, lanţuri groase de f!Ur şi broderii complicate. Mâncăruri.le' erau neîntrecute, vinurila spaniole străvechi, iar fructele .gustoase şi extrem de decorative. Convivii rnâncau, beau, râdeau, glumeau, fără nici ~o grijă pentru ziua de mâine. Câţiva bacendados aduseseră vorba despre tulburările din Queretaro. şi din regiunile învecinate~ Se ştia că .Hidalgo, un obscur preot din satul Dolores, ridicase steagul răzml;!riţei şi în fruntea câtorva mii de peoni pornise să elibereze Mexicul. · - Nu va fi acest Hidalgo mai abil decât lturrlgaray . . ·-.·Armata îl va qa uşor peste cap.
- Se spune că peoriiî 1ui Hidalgo incllndiază . .haciendele, uCid pe spanioli, golesc temniţele: .. ···· -.Eh, vorbe. Un fo.c âe paie,•care se va stinge :dela sine după câteva•.ziie de efervescenţă. ·~ .S.ar Qutea .să a."eţi .drepţate. Totuşi ... -·· ~ici< o grijă, Peonii sunt nişte copii. Se vor 'cuminţi d.~. l.a sine: Toţi copii fac. zburdălnicii ... · · -.Nu trebuie să.ne 'lăsăm luathprin surprindere. . . ·~ Nici să fim pesimişti. ·. . · · ;•. ,.._. Sen6rl3!s, .. Seriores; scnimbaţl•vă rOg .subiectuL •;oe ce ·să ·ne inclispun~m? · · ·-'- Sravo! Pe :âlfă data preocUpările serioase. - ln noaptea aceasta •să bem. şi să petrecem. -. Vii; a condesa. ManUela. de Valdiviat - Viva! - Viva, viva! Un cor de ovaţii făcu să răsune sufragerie. Pe bUfetele largi, masive, .tăvile de aur aliniate . · luceau cald, împrumutând lumină elin flacăriie miilor de. lumânări.• infipte în fustre şi candelabre de fier forJat. Adrierf ele Beaulieu era uh)1it de incH!erenţa " acestorcciedH bi:)gaţi; care îrilăturau cu un gest . preocupările neplăcute. Ned\;lmerirea tol .m.i ~căpă . vecinului .său, w:i trufaş .hacendado, care purta un costum tipic m<Jxican: jachetă de caiitE~a brodată cu aur, .PântaiC)ni verzi, cOianţi, deschişi la genllr>Chi si Jrnpodobiţi cu nasturi de aur şi cizme, cu pinteni de .a~gint. . · . -· Să m.1 vă mire nepăsarea noastră, Senor conte. Sun.tem depriiJşi' cu. prezenţa conţihuă_ a morţii. Tara ,aceasta ne ...a ·:c:ăiit:cu ·uragahe~e, Cu seceta.- Cu bO!ile ei .tropicale, cu cataciismele vuicanice. Moartea. nu ne înspăimântă. j\le place s'ii d întâmpinăm cu ;;Jemnitate _şţ 'eJeganţă. .Gâ:nd ne .:.dăm ui_ţ!nrul su:f!U, ·C fa_c_em .resp.ectâtid conven!en:ţele: estelt!c;ş.. i\ifirosul sâng~lu·i din arene ~~ pi:)ate influenta: ancestrală a ze!lor a<;teci ns..au fflh1Hia_i:;z3:t ·cu irnperlat it!1_ Hades-"'.
Invitaţii zori. După
Manu.elei de Valdivia petrecură până in câteva ore de odihnă, participară învioraţi ia întrecerile de cai. Strălu.cirea fiestei fu brusc întunecată de veştile rele .aduse. de,câţiva ofiţeri .din Zacatecas, sosiţi aproape de ora. prânzt.llui. lntârzierea acestora se datora dif.icultăţilor întâmpinate pe .drum. Nu găsiseră .cai de. schimb, iar la Fresl')il!o, abia scăpaseră să nu fie ucişi de o ,ceată de indieni beţi. · · . - A fost o adevărată minune că am primit · autorizaţia de a părăsi . garnizoana. Comandantul regimentului se aştepta să primească dintr-un . moment într-altul ordinul de a consemna in cazarmă ofiţerii şi trupa. - - Situaţia e chiar atât de gravă, încât să necesite asemenea măsuri? - La Queretaro, Hida!go e stăpân pe situaţie. A arestat pe toţi spaniolii. Corregidor-ul şi o parte din. ofiţerii .creoli au trecut de partea .răsculaţilor. lndienii,. înarmaţi cu bâte, prăştii, topoare, cuţite şi machetes, au pornit • in marş forţat spre Guanajuato ... . . ln ziua următoare, veştile rele începură să curgă. Agenţi ai. lui Beaulieu, refugiaţi din Ceia}'a, îl inlormară că Celaya şi San Miguel căzuseră în mâinile răsculaţilor. - La Celaya, indienii au jefuit şi incendiat casele spaniolilor şi ale creoiilor bogaţi. Hidalgo şi-a luat titlul de Căpitan General al Americii. · Mâna lui dreaptă e un ofiţer creol, lgnatio Allende, care a reu.şit să antreneze câteva unităţi militare. Lucrurile se complică, Senor Beaulieu. Suntem tăiaţi de oraşul Mexico . .Ştirile smulseră din toropeală pe mai toti invitaţii Manuelei. O mare parte părăsiră conacul, plecând spre haciendele lor. Fiesta se sparse in chip jalnic. Numai oasp.eţii. din .vecinătate .rămaseră.să petreacă la conac şi a treia noapte, potrivit programului fixat.
VINT!LA COiUilUl --
Pentru -_ei-~ -tu_iburărrle dln Querefrtro _erc:u cttât d-e îndepărtate, · încât nu rneritau atenţie. ; rau încredinţaţi- tră- vice-regele -Venegas cztele flămânzilbr neobrăzaţi...
ştl să 1rffi~ângă
v-a-
··
-_Cina ,-se_ scurse -:.-totuşi 1htt-c atmosJar_~;_rn-turyecată, O<~speţii, vreo cincizeci la număr, mâ:ncau în silă, b8au _tărE ·pOftă _şj --'·Păstraţl --o tăce:·e- _de ·rău ·-augut< Câ~teG'eJe; Otchesfrei-- ,adt.i"Se -dtn ort?iŞ-~-~ _1v1exlco nu _ reuşeau şă împrăŞtie indisppziţia g~nerala. - --_-A_ dqu·a
rHlvoie, va străbatcă · revolta lui. HidaiQp câŞ!i\fif · ~er{3:i1;' .t~~J urma. acestui descrei'era:t', '· sp-aniolii' ·.PI~tesc ··cu·.: viaţa , :Crimele· conquistaâoi'(tor, al~)ni::hiziţiei, :ale.ltHAivaradq şi ale lui Ninode Guzmâ'ri. on··abscur oreot
de
pe ·
•
~-:
-
'
-
-
• -
"
ţ
'
-
-
•
sa
ManueJa. ,-;rncerca -s_ă ia- hJcrwri!e "Jn glumă, l'!şa. cum. se cuvine unei ciazde politicoase. :neş_i
era
·-îngr_ijorat_ă,
DINASTIA SUNDERLANO BEAUCLAIR
309
- La ieşirea din .San ·Miguel de. Santiago ne-au atacat cete de )Qdieni înarmaţi. .~m fost nevoiţi să tacem .. cale întoarsă. În trăsuri sunt câţiva răniţi. Cel ..care h.ia8e cuvântul, era. un hacendado cu barba şi păru!. alb. în ciuda vârstei .stătea drept ca o lumânare .. Glasul Ii tremura nu de frică, ci de mânie. - Şi pe fiica mea· au rănit-o. Manuela îşi împreună inspaimăntată mâinile. - ln<'!zi ;:)per că nu e nimic grav, don lgnacio. - Nu-mi dau încă seama. Nu e vreun f11edîc pe aci? Medic? Manuela aruncă o privire intrebătoare asupra invitaţilor.
- Nici unul nu e medic! Noi, femeile, · ne pricepem ·puţin să îngrijim de răniţi. • ·Fără .să mai aştepte încuviinţarea lui don Jgnacio, ieşi in fugă din sufragerie. Ceilalţi invitaţi se ridicaseră de la masă. Un scaun căzu cu zgomot. Abia acum realizară liniştea niormântală care-i acoperise pe toţi· ca un linţoliu. Orchestra tăcusec Servitorii încremeniseră.cu tăvile î!'l mâini: Oaspeţii se · priveau cu îngrijorare. Don lgnacio îşi muşcă buzele. Cu mândrie- tipk spaniolă safută pe· convîvi. . ~ Regret c~. v-am tu!bur:ar ·Cina. \fă cer iertare. Cu. paşi· tenţf, ·ca ·de procesrune; părăsi fa :i:lndut s.ăw· sufrag~ria.
!n noaptea aceea se Jnapofară şi alţi oaspeţi,
· • ' f't .. u1n ~· 7 • D 01' d'rn t re ~ al. . pnrhre care ŞI· o.1,em _aca.ecas. erau răniţi. In privirile tutur.or .se citea o. uimire 0 crcarl ..:i- l.rd:"'0!"71::i.-nl'niti5' .... ~ i'n...!'l"n': ,_ .. Nu , _ '"'''~ne~ .G ".,_._ -..,ct S ";.,; l,'-! '" 1l, acp~H C9pÎL .vâr;7tnici~ t::lJfezaseră a se r}~zvrăti împot"riva stăpânUor lor fireşti. "S-arăstuma• !um.ea: Robii au ridicat capuL Suntem incerct;iţi. incercuiţi de nişte ·des curti..." · · · ' - ·· Apro1Jpe cje miezul nopţii sosi un agent al fui. P~t O'l3rien. Transpiraţia H pătrunse.se prin stofa ,,,..-,,,a.,~
~
~ -'~
~•";.:.
-·-·~zc-
VINTII.Ă CORBUl
310 .
'
Gâfâia ca după o cursă îndelungată, neburiească, disperatii în ochii !ui se citea 6 spaimă dementă,. ca şi când ar fi dat ochi cu moartea. Tremura. Bu;(:ele il. erau vinete. Elolborosea cuvinte .neînţelese şi se clătina ca un om beat. . Adrien îi ofer[ tin pahar cu vin tare. Cutierul îl dădu peste cap dintr-o înghiţitură. ·--' Mai vrei unul? · · -. Mulţumesc, bâiguî el, dupa ce se mai linişti. .Cred că mi-ar prinde bine, . . Zâmbi. Un zâmbet palid, trist, care abia lăsa să i se vadă· dinţii albi. . .- Cum fe ·cheamă? 11 întrebă Adrien surâzându-i ·şi bătându-! uşor pe umăr . . -.David. David O'Neil. -American? . - Da. O'Neil aspiră adânc. Viu din partea lui Mr. O'Brien. Vă aduc veşti. Mr. O'Brien mi-a încredinţat şi o scrisoare recomandându-mi să o distrug dacă sunt -·-. pnns. ·. · . . ~ ·-O mai ai? - Nu. Am distrus-o. Aproape de. Fresnillo, unde am căzut în· mâinile indienilor. · ·. - Aha. Îi cunoşteai conţinutul? - Da. Aurul din oraşul Mexico e în siguranţă. Mr. O'Brien a luat măsuri să-I transporte la Vera Cruz. Se crede că oraşul Mexico va cădea în curând în mâinile rebelilor. . Charles se ·apropie de curier. ·-'--·Situaţia e atât· de serioasă? . . ·- Guanajuato a fost t:.ucerit de rebeli. Spaniolii, autorităţile şi .o parte din creolii bogati s:au baricada! într-o· mare cl·ădire, Alhodinga · de Granadidos, folosită până atunCi penftu depozitarea grânelor. Gu !'lrtileriade care dispuneau au tras asupra indienilor până şi-au terminat muniţiile. lndienii, fără să ţina seama de ghiulelele care~i secerau cu sutele, ripostau . cu prăştiile lor ruclimentare. . .. .. . . vestonuhîi
colbuit.
DINASTIA SUNDERLAI\ID BEAUCLAIR -··~·
···-···-··~··-··--··-
311 ··~-·-
- întocmai ca şi aztecii lui Caauhtemac, :nterveni un .hacendado în care Adrien recunoscu pe creol ul .care~; vorbise despre nepăsarea mexicanilor în faţa morţii.
- I;Jn miner din Guanajuato s-a strecurat printre gloanre, până la poarta clădirii, dându-i. fo.c, istorisi O'Neil. Pe urmele lui, indieni! ·au năv.ălit in Alhodinga ucigânâ pe toţi spaniolii, fără. deosebire. Apoi au .jef!Jit prăvăliile, cârciumiie şi .casele bogătaşHor. A doua zi au cucerit .oraşul \l~lladolld. Expunerea sumară, seaca, era mai impresionantă decât cele mai ample comunicate de razboi. -'- Şi noi suntem izolaţi ac!! rosti Adrien. Dacă. spre sud drumurile sunt tăiate, să folosim o rută ocolită. Prin nord, sau spre vest N-o să aşteptăm aici sfârşitul răziJoiu!uL .Să organizăm detaşamente care să cerceteze celelalte ctii de acces. Propunerea lui fu imediat acceptată. Orice formulă era preferabilă inacţiuniL în afară de cei şaizeci de invitaţi şi· de cei două sute de oameni ai lui don Porfirlo Pacardo, intendentui haciendei, Char!es Sunderland se. putea· bizui pe optzeci de oameni. Dacă· adăugau la acest număr şi pe cei două sute de supraveghetor! ai minelor din regiune, ·ar mobiliza Cinci sute şaizeci. de bărbaţi valizi. Cu .armamentul modern de care dispuneau, ar rezista cu succes unei armate de· răsculaţi superioară la număr. Această trecere în revistă a forţelor de apărare îşi dovedi în curând utilitatea. Detaşamentel.e plecate în recunoaştere, se înapoi ară. cu veşti îngrozitoare . . În· Zacaiecas, indienii .se ridicaseră în masă. Uil călugăr, llerrera, luase conducerea indienilor dm San · Luls Potosi. Că:lugărul îşi ilustrase însuşirile militare, cucerlnd în câtf!va zile întreaga provincie. În Ja!isco, un ţăran analfabet Torres, cucerise 1n fruntea peohi!Or săi, Guadalajara. Sonora,. Nueva U~on, Ţexas, căzură .pe rând în mâinile rebeliiOr in mai
312
VlNT!LĂ CORBUL
----~·~----·----------~~~~
.de o lună, viceregele Venegas pierdu Centrul şi f\jqrdul Mexicului. In Sud, prima scânteie a. insurecţiei se 'aprinse în munţi. în. apropiere d\'l Acapulco ... Hebelii luâu cu asalt oraşele, ucideau pe spanioli, ori. H aruncau în. temniţe. şi le confiscau bt,Inudle. Păstorii de turme, contrabandiştii, briganzii, bântui;w călări las sJerras, atacănd hac;iendi:He, capturând . convoaiele Care transporlau aur Şi argint şi caravariele cu mărfuri ale nf',lguţători}or gachupines. În .te.ritotiile. ()cqpate de. rebeli, tlidalgo restitui ·· indienilor pămanturile însuşite ilegal de marii hacendados. Scuti de imj:Joz:ite pe săraci şi împărţi turm.ele de j:Je domeniile spaniolilor şi· creolilor ·bogaţi. Această.po.litică de justiţie socială, menită să-i. atragă mase.le largi ale j:Jopulaţiai, exaspera pe /os gachupinf'S, care hotărâră să reziste pînă la ultimul puţin
.
om.
Hacienda Manuelei de Valdivia rămăsese o oaz.ă de linişte într•o mare de flăcări. Minerii şi peonii, intimidaţi de. represiunile sălbatice ale lui Charles .Sunderland; nu îndrăzneau să atace vizuina lupilor. Dar forţele ior se organizau. Ciocnirea era irwvitabîlă. Faţă de iminenta pericolului, Charles' renunţă să mai asigure ~paza minelor. Supraveghetorii fură rechemaţi l.a h.aciendă. Puţini însă se prezentară la apel:· patruzeci şi trei, din .cei .două sute, pe care se bizuia ''.Charles. Restul dispăruseră fără urmă.·. Minerii· .începuseră s㕺i facă dreptate. O problemă grea se, punea .pentru Adrien de Beaulieu şi pentru Charles .Suridertand, O problemă rămasă. până. .a tunel ner&iolvată. Ce era de făcut cu aurul şi argintul depozitaLîn 'Sar) Miguel de .Sa:ntiago? · Sra evident .că lingou riie vor trezi interesul bandelor . lui Hidalgo, avide de bani necesari achiziţionării de armament din străinătate. Nici briganzii care bântui au provinciile .învecinate nu vor .rezista tentaţiei.
'
DINASTIA SUNDERlAND BEAUCLA!FI '
'
313
·---~·-··---·--·~·
Adrien era perplex. Să lase aurul la San Migt.iel de Santiago, unde era păzit de vreo patruzeci de oameni .bine înarmaţi, sau s.ă-1 aducă la .conac? uacă-1 lăsa în ora$, soarta ii era pecefluită .. lndienii răsculaţi ar fi exterminat pe cei patruzeci de o.ameni. Dacă încercau să"l transporte la conac, convoaiele puteau fi atacate îri trecătoarea Panuca. În cazul că .transportul ar fi fost e!ectuat cu . succes; conacul ar fi devenit un obiectiv obligat. atât pentru rebeli, cii.t şi pentru bt'iganzi. Charles opinase· pentru aducerea. aurului. ·._· Şi într"un caz şi într~altui, hac1enda va fi atacată. De~ ce să nu ne folo.sim atunci ;;i de cei patruzeci de gardieni ai aurului. Tolodată, punem .la adăpost şi lingourile. Punct!JI lui de vedere triumfă. Uneori, Char!es ştia să fie convingătar, Adrien, care se .temuse să nu o expună pe Manuela unui pericol sporit fusese potrivnic acestei soluţii. Avusese -o discuţie furtunoasă cu Gharles, ·care într-o explozie de .furie, il învinuise de laşitate. Adrian .se ingălbenise. Ripostase: - Nimen-i nu m-a Tnvir:uit până E~cum _de laşjtate. Te las să procedezi cum '!ei crede de cuviinţă. Responsabilitatea acestui aci nosă.hu!t cade însă pe capul tău. Ieşise -apoi-- din.- 9a·mcră, trântind uşa. Acccptase formula lui Charles· fiindcă nu voia să fie acuzat :;ă şi-a neglijat ln.datoririle. Potrivit planului lui Charles, aurul urma :să fie transportat de do!Jă convoaie. Primul avea să fie dirijat de e! personal. A! doiLea de
-r;;1anuela de Va!divia nu se împotr'ivise. Invitaţii ei, care )Şi preiuhgiseră fără voie şederea !a conac, nu ·fuseseră întrebaţi. Un călugăr s.osit din San Miguel de · Santiago anunţă .că oraşul. era în fierbere. fnd•enii Circulau 'în · grupurL compacte, amen1nţând pe sp-anioiH zâvorâţt ?!1 casele lor. Gan-fî:zOana,. -Gicătuită
3.1.':'4_ _ _ _ _~ -
······-····~.-·
V!NTilĂ
..
CORBUl.
dinlr"o companie de puşcaşi, era. consemnată în cazarmă. Burghezii instăriJ.i şi· neguţătorii tremurau. Se zvon.ise t:ă fa:imosul Mndit Rafaer lharte năvălise cu .bandele sale îry San 'Luis Potosi. Sub pretext că opera sub or!:Jinele lui j,ii(Jalgo, mas.acrase pe Los .gachupines; pe creol.ii oogaţi ş1· Pe l)~guţătorl, fără .deosebtre ţie apartenenţă politiqă. Jetuise. apoi miJtadic casă dupa,.casă. Ridicase 'tot ce gasLse de preţ, începând cu vasele< sfinte aur din altarul . ;qatecJraJei. ţ.ocâlpi~ii care jndrăzniseră să se opună · . fusesera împuşcaţi. Trei zile bandiţli jefuiseră,
oe
~
.
DINASTIA SUNOERLAND SEA.::U..::C..::lA:.::..!..::R'--·-·-~ '
:mi
Adrien. Şi cum gărzile haciendei "'rau alcătuite din oamenii săi, lui îi revenea ultimul cuvânt. ln ziua de 10 octombrie, don Porfirio însoţit de cincizeci de oameni plecă la San Miguel de Santiagc, pentru a: asigura paza celui de al doilea transport de · al)r; La 11 octombrie, către ora prâm:ului, aurul trebuia să parvină la conac. · · · in dimineaţa aceea, cerul se acoperi . de nori. Trecuseră sase ani de când nu mai căzuse picătură de ploaie pe păm-ântul incins. Vegetatia se uscase. . . ' Numai cactuşii rezistau eroic. Charles se plimba nervos pe espiana.da din faţa conacului. Aştepta sosirea convoiului. In ciuda bravadei sale era asaltat de temeri. Către orele unsprezece din zi, se urcă pe culmea zidului de împrejmuire a grădinii. Cu o lunetă încarcă să scurteze zările. Pânzele de aer înfierbântate tremurau impiedicând vederea. Deodată, norii se sparseră şi soarele apăru la zenit. Spre trecătoarea Panuca, un miraj năslruşnic înălţa culmi albastre de. munti, ale căror poala se . .scăldau în apele limpezi ale· unui lac, lucios ca o pânză de mercur. Deodată, se auziră . dintr-acolo detunături de armă. La început rare, apoi îmbulzite, răpăiloare ca grindina. Zece minute dură duelul, apoi , se. aşternu liniştea. Livid, Char!es mobiliză douăzeci de oameni cu care se m•ântă călr.~m spre trecătoare. Adrien,. care urmărlse scena, zâmbi: ,.lmbecilul nu e lipsit de curaj: Temeritatea lui 'le va costa însă· scump". Era ora prân:wh.Ji. Ora la care don Porfirio urma să intre cu convorul In curtea conacuiui. Dar convoiul întiirziil să apară la orizont ~.;u se ;:.ărea nici ceata 1\.. i Charles. Abia· către ora unu, Charles se înapoia la c.onao,. in fruntea .unui jalnic cortegiu alcătu't din O;imenii săi, care c?rau pe crupa .calului Câte un rănit . mânji!- de. sânge şi. ţărână. De convoi, nici urmă. ·•. Charles descălecă în faţa scării. Adrien, însoţit de căţiva oaspeţi, îl .aştepta grav şi tăeut.
\IINTII.Ă C.ORBUL
Pancho, strigă Char!es pe unul din oamenii săi arată acestor Senores ce ai găsit! Indianul Pancho descălecă. Purta în mâna stângă o basma p!itată de sânge, in care Tmpachetase. un obiect rotund. Pancho urcă legănat scările, apoi desfacu basmaua, lăsând să ·cadă la picioar<'lle privitorflor îngroziţi, Capui. decapitat al lui don Porfirio, O.ch.ii erau .căscaţi într-o expresie de nemărginită groază. Obrajii şi buzele supte de sânge, părul răvăşit, •beregata sfâşiată, oiereau un spectacol ,je pahopticum.. · -. Arată-le· tot, p.ancho! porunci Charles întunecat. Să · ştie. ce ne .aşteaptă, . adăugă el cu sălbăticie. · Pancho scoase de la brâu o basma albă, pe care începu.· să o desfacă tacticos. - Am găsit-o lângă_ capul i:.Ji don Porfirio, Pe basmaua. despăturită, scria cu litere de sânge, stângaci meşterite: "Aşteptaţi-mă.
Sosesc. Rafael lriarte."
Se lăsac:e nc•aptea. lntunecarea br:.Jscă luase iocur ~~;oarelui, L;Ş::l~ CUrTI _Se Întâmpf~ la- tropice· .. 0 ·!fnişte adâncă, de n:mtmânt, pogorâse as.upra .conacului. Ai fi zis că în Clădirile acoperite de linţoliu! nopţii nu .se 2.f!a. sutret de. om. Nici .o luminiţă ra ferestre. O hienă d~s1'J stridc:'ll şi macabru în tăcerea _grea a .. nopţii.: Se f'''Zi şi nechezaluF ner.vos al. unui ca!. Apoi liniştea se c<şternu iarăşi. · · · .. Ceru era spuzit de ·stele străli.icitoare, limpezi şL at?it de joase, încât s-ar .li cr.ezut că pot fi nimerite .cu o aruncătură de băţ. Impotriva aparenţelor. conacul ;;u era adorm-it. .. La fiecare fereast:r:_ă_ stătea .-de- strajă câte un o_m, ...cu arma pregătită de tragere. fJ!nfaro.nada lui Rafael lriarte îşi făcuse efectul. Toţi 1 aşteptau marea ciocnire . •
..
' q-;:1 ;:, ~ApărătoriJ - c:on·acull.J; erau !8 n'·'-"·'~""'· ·1\ili::·fJno>::< ,r,._,,._,-..., ; 1 -:n·-~~~c;.îta~· ~ li•: ·,..-.:_...,;...., Pu~'"flr ··o :::;:c-:--olc~i~·,:,-<;} _,....,.·; Jl,,;,)_,_,,_,_.<;<; 1 ,_.. t-<> '-'·'-'·'• '' 1 0 ""'\' ;_,t., 7 ,_ #
'-''-'::..
•-
.-,··ele:. rierd""-r'--hm""'"..6Ş+t' .t'':n,,·~,;::;r<-1 ,...,.., 1)~""'1~-1·1 !·.J c·-",·:::: lv.~J; .;;;,, v;tH;;;l"-· -L" \.,.d ~,~-..... vt t,JQ t;HI ţ:;cj ,.1(;".·-_•:<1'~ se adăut:au- r-.·-'2trUzbc! si 33tJtG-- de.- aa-+"dleqi . ai d"..,,..,07·,ţ .. ,:,.J· -le. l::!:l!'' MJ"" San M;r<>!ol o'-- ~a··~-'-;'""MO "'~-~e· '-''::p· ·--
Q
decât
să
'
rezk;te p-fi'"iâ- ·!a
r:rerf"l:u·>ia- !\il v_·r--_, 'î ,.._-_.-.<.n-...,. • . • naecJu;8.nL
e~eganţă·
,
T
--'
u!~tmu!. A!i:ă a!tern3t:vă
~Pnl·-
-,.,~ '-~
r/0rif(-;..Q!' --''--"7'.· -y
;:;::.::i
~o
era
-.,-""t~înp•na
<~~L ..
•
,,,~,
,-.,, _,__.
Şi
deli'Pitrite :nofl,rţea::" ·ţ:"razn aceasta ajti'i\S-ese·-:·-slf.:..f obse-_deze pe l"drîen . .!:•_p3r&tcrli .co~ia~cu!ui afiş·au un cafm şi .o napasare tota;a.~ Adde·n--·îş'F-venfîcă pe·- pipaite· ail;'!a şl' rh;_;;dţia: Unlş_tea aceast-a arr,c;ninţătoare -er-ti impresionarită:
1n
sa;---Adhen · -trecuse·-"·DriD -··-momente · ·rJ-fi::!·e. . ' ---- :-. .... Revoluţi·a ·din Franţa şl expec!iţia :din Saint-Domirrgue il puseseră adeseori !aţă în !aţă cu moartea. Dar niciodată nu~i simţise prezenţa ca acum. Era un presentiment? O umbră s·e <"->nrf rPnoă re.! "' r-' • ' '-'- ;;;; • • Arlr 1 ·!3,... ,;.r~-"""·""·1 1- sa·.. 1·--. vrtr'~~s;~-
viata _,
.
.,
'""'
-,._.\',
............ ___c
•
•
,,.,
....,..:;·
..... .
1 -·"""'"' .....,e·s· c;;. •d ' '" - ';,..,,.,...,.. :_-.e·
.\..c'i)Cl!,
.:.i".'i\((J,;"">
·-·- -Îmi cf::1u .seaMa că încăpăţânării mele am pierdut aproape o sut?! de
3111 •.
. VINTILĂCORBUL
.oameni. Iar aurul adus la conac· e o tentaţie. in plus pentru lriarte. lartăcmă Adrien. Beaulieu mi întoarse capul. Continua .să privească pe fereastră câmpia vastă, peste care bolta înstelată arunca o lumină palidă .. - Mă auzi, Adrien? . · •· . Charles.se ruga ca un copii râzgâiat, care.după.ce. · s-a izbit cu capul de. pragul de sus,apucă.să-1 vadă şi pe .ce.l de jos. · . - Tu nu ai fost laş, Adrien; Eu am fost laş. Abia acum B.eaulieu il privi .Îrî ochi. -. Ce vrei . să. spui? - Ieri, când am alergat cu oamenii mei in ajutorul lui don Porfirio... N-am îndrăznit. să urmăresc pe bandiţii lui lriarte, care se îndepărtau cu caravana de aur: !=rau p.rea mulţi. Peste o mie... · . - In cazul acesta, n-ai fost laş, grăi Adrien. li era milă de disperarea fui Charles. · - Ba da, Trebuia să-i urmăr.esc, .. am fost un las. ' să-i provoc Ja · luptă. Cavalerei;ite ... - Nu ·ne. aflăm pe vremea cavalerilor feudali. -Eşti generos, Adrien. Vrei să-mi minimalizezi !;jreşeala. Trebuia săcmi ·.asum· în intregime responsabilitatea pe care mi-o luasem trecând peste dispoziţiile tale .. Să incep lupta şi să pier ... . - Ridicol. Ce-am fi folosit dacă te-ar fi decapitat .ŞI .pe tine. Charles inghiţi in sec. - Crezi că mi-ar fi retezat şi mie . capul? -· N-am făcut decât o presupunere. Probabil că aşa se .comportă lriarte .cu căpeteniile vrăjmaşilor săi. - Poate că ai . dreptate ... in.curtea interioară. se auzi un zgomot înfundat de copite. După 'fuga sclavilor şi a majorităţii servitorilor, caii fuseseră aduşi in patio spre a fi puşi în siguranţă. · - Ce c:rezi, .Adrian, scăpăm cu .viaţă? ....:.. Ştiu. eu1. '
.
'
DINASTIA SUNDERLAND BEAUClAIR
·-·-·-·-·-··-·-·-·---
319
- N-aş vrea să mor. Sunt încă. tânâr. Adrien râse uşor. Un râs în care fără voia lui se ·· desluşi o nuanţă (le batjocură. · ~ Mă dispreţoieşti., ri~l-i aşa? şopti Charles . .. · · - N·,L.. Iau pe fiecare om aşa cum e. -·· Esti filozof, Adrien. Poate vârsta.... Beaulieu .zâinbi iarăşi. ·Îi .părea ciudat să i se · •vorbească :de vârstă. La treizeci si."dOi de ani nu se ··.··. considera biUrân. · · . · ·..··- Tu nu regreţi nimic? confiriuă .Charles dUpă o · pauză. · · - Nu am ce regreta. Mi•e teamă doar pentru Manuela. Ncaş vrea să i se întâmple ceva . . Maşinal, mânui .iarăşi trăgaciul armei .. - Charles, aş· vrea să-ţi cer o favoare. -· Orice, rosti Charles cu grabă. Cere-mi, dacă vr.ei, şj Viaţa. - Dacă mi se întâmplă ceva, să ai grijă de Manuela.· Charles. râse, ca şi când ar fi vrut să-şi încurajeze curtmatuL · •.', . . ,_~._--:--Nu"·ti ·s·e va fntâmph:f rdrni_C Adrfen:-· AJ să trăieşti până la adânc! bătrâneţe. · ---_, ---<: Î'mt._ f'tlgăduieşH- că· vei· fac·e hnpbsibjf;Ji pentru Manuela? · · · · ..,..:. Îţi •răgăd!Jiesc, rost; solemn Gh.arles. Îi- părea ciuda( qă îrl ~mor1entele ac.estea cruciaie, Adrfe:n nu-i ·vort'e::t de..Gecr:.J~na* or; de- Gopi!L s;1i. Un coiot urlă Tn. depărtare. ,._ -- Vre;;n ~emn&J? :se îr;trebă t,:drie/1\:·.Se -acnes·ă t\1'1 nou cumnatu!ui său .. Ocţ~p8-te oe butoiaşele_ cu :praf de puşc,;i Să nu se întâmple o nenorocire: ~ ·N•_ci c grijă, Adder'" Apropo, să 'fHl- uit ţ,rr. ;:::orrfunicat ,oamenH.~r mei c-ă hl .·:::·o! ~re:uq~ ·corrducerea. 1
__ Chafles
se
îndepărt:ă . .:,Fuge dr?- răs:-punderel s·e
îfltrebă· AGrfen, sau îşi regretâ -_gr&·$ea~.aJn Îi făcea -10\
D
ViNTii.JI: CORBUl totuşi
plăcere că i se recunostea .autoritatea. Două .. , .se apropiară fără zgomot .
umbre .- Eu sunt, Pancho, .senor, rosti un glas grotesc, cu tonUri de falset Paquito şi cu mine suntem agenţii dumn~avoastră de legătUră. Senbr Sunderland a dat dispoziţie. ca to.ată lumea să execute •ordinele
. dumneavoiistră. Porun.clţH Adrieri'·avu ;,enzaţia·Ca e prins într-un vârtej care4 înălţa pe . culmi •riebănuite. E:ra . ca o. beţie de · marijuana: Îi crea,•o state de. ~xaltare bizară~. Jn momente ·de criză, tot lui i se adresau oamenii. Va fi · demn de încrederea. lor. - Bine Pancho:. Rămâi lângă mine. Tu, Paquito, pofteşte pe Senor Sunderland. şi pe invitaţii senorei contese la o cC>nsfătuire de război. Să să. adune cu toţii în camera cea mare, care răspunde în patio. Acolo putem face lumină fără a fi văzuţi de afară. Porunca lui Adrien fu executată. Oaspeţii Manuelei. de Val.divia îi .acceptară conducerea, deşi printre e.i se numărau. foşti militari, ofiţeri activi, mari hacendados şi personaje cu suprafaţă politică. Era firesc să. fie de acord, cu această orânduire, din moment ce marea majoritate a apărătorilor conaGului era alcătuită din personalul casei Sunderland. După primirea rnesajuluflui Iti arte, cei rnai mulţi serVitori ai Manuelei de Va!diyia şi ai oaspeţilC>r se topiseră pe .nesimţite. Preferaseră .sa. îngroaşe rândurile indieni lor şi metişilor lui ltiarte;· decât să-şi verse sângele pentru .nişte. creC>Ii trufaşi, care nu se pricepuseră niciodată. .să le·. câştige devotamentuL. · Adrien işi împărţi C>amenii .în patru detaşarnenfe de .câte cincizeci d" oamerli. Restul de treizeci şi cinci aveau să alcătuiască .rezerva. Primul detaşament era comandat de Chatles Sunderland, al .doilea de don lgnaciC> .Sşltillo, hacendadb şi fost colonel activ, al treilea de maiorul Vincente CC>rbna, iar ultimul de colonelul Jose Escobedo.
DINASTIA SUNDERI:.ANO BEAUCLA!R -----
321 -------~-
-· R_ezerva rămase la dispoziţia lu-i Adrien. Consiliul - de război dură până în zori. Totul fu pus Ja punct. .Adrien avea cap de organizator. Până şi militarii de
322
='----'--~---~--~----·
II'INTII.:JtCORBUl
-·--·-·----~·-··
dreaptă ca ci imensă lumânare. Adt'ien explică• măsura · Si! şe!iloc d_e detaşame11te,
--· Am dat foc. clădirilor, fiindcă f'lu le-arn fi putut . apăra. Dacă ar .f.i fost cucerite de oamenii_ lui· Iri arte . . ar fi .constitu_it peotru ei.o. poziţie cheie, Putem lupta cu .oarecare sorţi de succes, numai dacă pământul e (as io )un.;kconaculuL La adăpostul zidurilor lui, vom tezisf~ un timp Yndşluhgat, provpcând piefderi grele ,bandelor..·. · · . ·.• · ·_. ·· _ ··_ · ·_ .·· De pe o .în~ljÎme, f1afael Iri arte, . înconjurat de locoten.eh'ţi) sili 'unri.ărea gânditor progresele incendi_u 1ui. - Los gachupines nu sunt proşti, rânji e!. $tiu să se apere. Dar unul e Rafael ·1 riă'fte ... Ochii pătrunzători de linx, rnustaţa neagră şi lucioasă, -cernită parcă, obrazul ·. măsliniu, buzele cărnoase, cur bate într~un zâmbet rău,· dădeau· obrazului. său o. expresie de vo[fiptuoasă cruzime. lriarte era replica fidelă a lui ChariE;s Sunderland, pe carE; îşi promisEîse să-I întreacă În sălbăticie. În preajma şefului se aflau, in afşră de locotenenţii .săi, căpeteniile câtorva sate din împrejurimi, care se învoiseră a lua parte ,.cu oamenii. lor la nimicirea Cuibul.uL de năpârci efe pe hacienda Va!divia. Şi minEîrii. din regiune se în·rolaseră sub comanda lui !riarte, · Aveau de închei! o veche socoteală .cu _stăpân fi hadendei. şi cu Vtiipoiu( cu păr roşu. ~ . Şi Rafaeî Jriarte fusese miner, Pe ~piriarea I!Ji .se încă urrnelEî Cicatrizate, lăsate de . deslus.eau. '- -harapqh;ele .supraveglietori!or. Dar el era plămădit pin .alt a_luat .decât, iqâienîi fatalişti şi ._blânzi .care_ lucrau. în mine. lntrco seară, · îrrJunghiase doi supraveghelo(i beji eate dăduseră buzna în Colibă pentru a•i batjocori nevas.ta, o femeie tânără şi frumoasiL Ap 0 1luase drur,nul munţilor. Lupta ilegală · era, singura cale deschisă peonilor .care nu mai voîat.J să indurl'i. tirania stăpâni lor ş( a slugilor acestora. '
'
,_
"
--
,.DINASTIA SUNDEflLAND BEAUCLAI.I'l.
.323
, Rafael lriarte era inteligent şi 1ntreprinzător. in câţiva ani, ajunsese· şeful cele.i mai ţjuternice bande de peonî răzvrătiţi.. De aiUnci, plătise ·multe poliţecc Tos gachupines şe temeau de 'el. ca de dracuL Pentru
~
1""'"' \_ ,...;-,..[ll"!Or "oa--·;.;tr'".l "' u'ol·cn";:; _..;·e CM ,_'V -G'l) lă_Vl ,,,;, ,.f ;:;; hG f ·ar·~·ln Q;_C. ,\...1 '-)mpuşcăttjri t-e_ -zăQăzlJi n·H;Jrsui. · Găzură douăzecl ct·e_ 4 1'fl(Jp- ·•"tac;·~t :.->Q~ffiB""l_j. i'1!Î ..... ~ta'rt'Î c-a·· rQn Ct;·<> 1..~a__ ;.·CI• !""!,, jr1'·"rte 'Ci, J~o" _,,;;;, '-' U~\·---~ t:l~ -.t>. ·y~-_.. .. ._; ti'J''; .; ~»
,avea de
făcut .Asediaţii
dispuneau de o putere de foc .,impresionanta. Zidurile înconjurătoare ale curţii :conact~!ui erau .anevoie de escaladat In timpul 7i!ei.· Cţ;Joapt\78. .se putea însă. face o încercare, .. Prirha zi s.e scurse, fără ca asediatorii să. fi dezlânluit un nou atac. Tn conac, Adrien îsl ;,'- --- - -'' . . ' desăvlirŞise planul dt> apărare. Nu. lăsase nici o ';Ipoteză nestudiată. Sfaturile oliţeriidr îL fuseseră de 'Jolcs. Pregătirile de luptă. continuau şi de o. parte şi ''de alta. · · · ·· ;.·. · Adrlen .prevazuse un asediu lung ..Stabilise raţii de !/:!rană, deşi proviziile erau înde.>tuiătoare: Un puţ din )in1eriorul curţii le a:slgura apa de bău!. Se lăsă -_c:--,'
'
noapt~a.l:Jn' cercetaş trimis
.in ajun la :3a[J Miguei
d~ ..
;:)antiago l<'l .adusese . zvonul · cif in aprppiere de (luanajuato> se. tlesfăşiJra .() bătălie .CHmplită intre .. •·· wb~lii .lui);ildalgo şi trupele guvern(lmen(ale. După ·. ;c:âte:se ştl~'în o~ă;ş-; spaniplii etau.stăpârji pe.situaţie. · .•· ·. · ·l.n.:Sar).)Migll,eJ de Şlantiago\ indJenii .puseseră in· · •· •.. r:nod pJ';:lctio stăpâr)ire pwqraş, Cojtlpania de puşcaş\, .. menită să; tl,sigure ordi[lea, .~ra virtualmente .asediată .· ·.· în ~cazar.mi'i' Nt:l.se}sc!Jirtibaseră- înc'ă 1ocuri. E:ra.Jflsă ·.· ..•.evigei'\t că• 'sd.l.daţil.n).l putea· v.eni Tn ,ajutorul . ·coriacUIJ[ 8ali:JiYiJl.' fără a sparge, cercul de. indieni, •.. suprinzător de . bine înarmaţi: . . . . Aproape de rfliezul.nopţii, Iri arfe declanşă primul trra.re atac.. DouiFrflii ele oameni, precedaţi de genişti cu scări' de asediu, meşterite în timpul zilei, se apropiată fără zgomot de zidurile curţii con acului .pe care nădăjdUiau să le escaladezec. Noaptea fără Jună era favorabilă unef lovitur.i prin surprindere .. Vigilenţa asediaţilor nu se deţmJnţL Când oanienii · lui l(iarfe .ajunseră la .circa doUăze.ci .de metri .de · ziduri, se dezlănţui un foc · uCigător. Apărătorii nanckmdei dispuneau .de ·. muniţii din bel;>ug. Îşi permiteau lux\.11 să nu facă e.conomii . ·lndienii !ui l.harte nu cedară, deşi. Cădeau ţu Z(lcile. Străbătură în pas alergător ·distanţa p'âna la împrejrnu'irea conacului. Rezemară scările ·de ziduri şi cu i r)lpetuozitate fan ati că pornir'ă să .escal ad eze .ziduri 1e . groase, JrJvrerne ce trăgător ii de. elită ţinteau siluetele apărătorilqr pr.otilate ;pe parapefe. lndienii izbutiră să se .catere pe culmea zidurilor, unde,se încim;e 0 incr1mcenaiă luptă.corp la corp, Ou preţul u[lor eforturi disperate,· apărătorri respinseră elem.entele înaintate ale lwi lriarte . .lndienii ucisi se prăv~leau peste cei c<'!re urcau pe scări, anttenându-i în cădere. O jUmătate de oră dură lupta. lriarte wdonă apo) retragerea. .· · .Bilanţul prin1eizilede luptă se încheia cu piţ;rderi grele: p~ntr.u .. ambele> tabere. Culmea .zidurilo.r era ---
"----
-"--
'"<-,"',_
_,
- -
-_-/
-
vor.
~
'
'
-
-,O>
-
--
-
'
-
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLA!R
. 325
presil.rată cu ca.davrec
Indieni şi creoli,. înfrălili Tn aceeaşi cumpii!ă moarte, zăceau r.Jaie·peste grămadă, 1napo.ia P;arapetuiUi mânji! de sânge şi cioplit de gloâriţe., In ·josul unei scări de piatră, pe care încrei)lenise(ă intr-o suptemcă încleştare asediaţi şi asedi?târ;i, dc>n !g!)acio Saitl!lo descoperi trupul lui ·. Aclri!'r\ .>:le Beau[îeu; care palpita lnc'iL Abia respira. 'Dof 'br(l'fwardieri îl trensporhnâ In conac. · ·. • . · .A!Ţ!uţită de durere,. lividă,. c.u ochîi mari, •• ~~dJmel'\ţi;•••ManueJ~ de ValdiVla TI. instală)n patul eL ·· Sârl.gele care se scurgea. dintr-o rană adâncă, •·· deschisă..1n partea stângă a pieptului, făcu o pată mare pe pernele şi cearŞaful de mătasţJ •• Adri.en •·· horcăia,. fără. să-şi fi recâştigat cunoştinţa. Dona !:Ivira Saltillo .şi dona lnez de Castro, care posedau vagi noţiuni de medicină, îi !ăiară haina şi cămaşa, ii spălară rana .şi îl. pansară. Nu-şi făceau îns.ă i]uzii. G!onte.le pătruns·ese în plf>mân, sfărteoându-:.. Nici o. intervenţie .chirurgicală nu)-ar fLputut salva. Umbrele morţii pluteau pe chipul lui .pământiu. După. ce îşi lăciJră datoria; cele. două ·femei plecară la alţi. răniţi. Manuela rămase singură cu Adri.en. C,u mâinile încrucişate pe piept, îl privea cu o . expresie de consternată surprindere. NicJ ·acum nu era în stare să înţeleagă adeyărul. Deodată, o cuprinse o disperare nemărginită, sălbatică: Se aruncă la picioarţJie patului şi zguduită de plâns, imbraţişă genunchii lui A.diien. · Nu concepea: să-I piardă. Mintea .ei refuza 'să admită · despărţirea. Cu fruntea rezemată de dosul mâinii !ui, se ruga fierbinte de Sfil.nta Feioară .. să. i-i cruţe ... Afara se . !.'\sase iarasi Pnistea. ' . . .Dacă nu .I-ar :1 avut pe Aarien în faţă, mărturie a !uptel.or cumplite car<'Hibia se terminasera, ar fi puUt _.crede -că tohd J1:.J era decâf o pff3smuire a ·mm·ţn e·;,
.
Zorile o. găsiră prosternată la picioarele unei .statui·· de lemn a Sfirrtei Fecioare cu Isus în braţe. Tonurile
·-
1/INŢIL.l COR.BUL
d!l roşu, verde smarald şi .:aprui care învăiuiau într-o. ITiagnlficŞ poliQrornje veşmintele. Mai.cU · Domnulu~. !>trăluceau şi• ma:i viu 1n ll.Jmina Jrnprăştiată de .două 6ii:!ldelat5re de .aur !'rJ'asiv. ·Splendoarea acestor piese, e)(pl"esiă de,o blândeţe: ahgelică. a sfintei, jocul de wr:bre si lumirli, scoteau Şi .mai mult în -evidentă sd.brietatea şj gr<.l\iiţ;i(ea Jlplc spaniolă a ·mobileibr ·(lrele,:c;u l.ini.ls.irnple;·a p::iţdbselei•de marmurii verde,
.•·
a pereţ{lqr goi, mdnastidi.. • •. •·· •· · . . ·. • in lihiŞte~ in'ipozahtăi de ca.ted~ală, se f;!uzea n!.HT.ai' glasuiiMahlielei d.e ValciiYia? care reciti:! cu
·.. eXCaltaYe
fu!Jă61Un~ă
mur\bunzilor. S<:\ ruga• nu numai .. pentru Adrien,
de
în
ftirie.
·.
·.
·., ·
•'. •
·•
. ·
·
· Se .ridică .de lângă pat şi după ce aruncă o ultimă' f)rlvire asupra lui Adrien, îi'bi în goRgul de pe măsuţa
.. DINAST,!A SUNDERI..AND BEAUCLAIR
de la picioarele patului. Apăru o cameristă nedormita, cern.ilâ la ochi, înspăin:îiintată de gându! morţi• -· Maria. trlrnite pe cineva după, Seaor Char!es Sunderiand. . Glasul ei abia :se mai auzea.. lmpuşcălurile făceau un zgomot infernal. Manuela le înregistra automat. N-o mai impresionau; Adrien murise. Restul nu mai li\Vea importanţă, Moartea lui îi sfărâmase ultimele resorturi sufiE!teştiiViata nu o mai interesa. Moartea..îi inspira curiozitate şi simpatie. În s.anul ei va. regăsi liniştea. Dacă exista o viaţă dincolo de mormânt, îl ya întâirii pe Adrien. in veci vor rămâne .împreună .. . ln primE!Ie patru zile de luptă,· Hafael Iri arte. pierduse Şapte sute de oameni.. Focul intens al · asediaţilor făcea ravagii. Era evident .că dispuneau. ·din belşug de arme. şi de muniţie. Zvonul luptelor ce se desfăşurau în jurul conaculul Valdivia se dusE!se din gura în gură până la cele mai îndepărtate unghiuri. ale provinciei. Cete dE\ peoni înarmaţi cu furci, bâte şi cuţite, soseau zilnic, îngroşând bandele lui. Iriarte. În curând, pierderile fură C9mpensate, apoi depăşite de valul de recruţi .care cereau să lupte sub ordinele· luL !riartel c.a. orice mexic~m, disPreţuia:· moartea. Dar .prudertţa şi responsabilităţile sale de şef suprem rtu-i îngăduiau să asiste impasibil la măcelărirea '.oamenilor care îşi puseseră încredere în· el. Trebu.i.a să găsească o cale spre a forţa capitularea asediaţilor. Un trat!s'tug s~~it de. la conac: îi _aduse -veşti îmbucurătoare. Adri.en. de Beaulieu, qăpetenia şi lni_ma ,ap_âră:r:n, căzuS_e în- prim-ele _ore. o·upă -~ref __zi:e de agonie lşi dăduse- sufietu!_. Deznădăjduhă, contesa Maouela de. Va:ldivia .··se spanz.urase în preajma c.adavrului.
VlNTil.A CORBUL
Sunderland luase comahda. NOul. sef era .Charles . .. . . . 'hotărât reziste până la capăt. Avea muniţii şi nu-i
sa
lipseau nici •prov!zille. lriârte întruni un consiliu oe rătboî. Loc 0 tenenţii săi erau nehotărăţi: Conacul pă.rea o fortăreaţă inexpugnabilă. În vreme .ce sfatul 2.ontiriua •fără "rezultate, fată tânără. ceru sa fie primită de ltiade. Avea să-i S:pună lucruri de cea mai mare însemrtătate: ·. > · . lriartl;l .o primi îhdată. · ,..:.:_ Cine ~şti tu?'întrebă el, - Marina. fiica lui OtimiJ>, cacic al satului Ruruanhuta. · · -·Îl cunosc. Luptă cu ai lui în rândurile noastre, E un Viteaz. Vorbeşte! · .-· Vreţi să cuceriţi conacul, spuseea cu hotărâre. Vă dau eu mijlocuL -· Să te ·auzim. ·- V-ar fi de folos să daţi foc porţii de la intrarea prinCipală? · - Desigur, replic;ă Rafael lriarte. Am da năvală în conac· şi am învinge prin forţa. numărului. .Dar nu putem ajunge la poartă. Te-renul ·!;) descoperit: - Cunosc o cale ascunsă vederii celor din conac. lriarte fu ispitit să o întrebe: ,;Cum de o cunoşti?" Dar se abţinu. Era mai înţelept. - Pe lângă conac trece valeâ. adâncă; dar strâmtă şi · râpoasă a unlli râuşor; secătuit mai tot timpul . anului. Câţiva .oameni s~ar putea strecura prin această albie, f.ătă să fie observaţi de pe ziduri.le de împrej mUir'e ale c'a[laculuL Daca s-af căţi:\r;a noaptea, pe mal, ar ajunge la poartă, $i i-ar da .loc. · · - Băieţi; iată'o fată vitează şi mintoasă, care v-a luat-o înainte, se· întoarse el spre locotenenţii săi. Adevărul e :ca. nici eu riu m"'am •gândit;- la SpţJne, 'letico, .ctezî că nu, o 'să pierdemo"arÎ)enii pe degeaba? . - RăSpund c.u caj:>U! meU, senor! .. .
o
DINASTIA SUNDERlAND BEAU CLAIA
329
Era atâta duşmănie şi înverşunare in vorbele ei, încât lriarte .înţelese că merita să o ia în serios. - Mâine noapte, aproape de mijirea zorilor, când îi e omului somnul mai dulce, facem încercarea. însă nu dăm foc porţii: E un procedeu vechi şi greu de îndeplînit O. aruncăm în aer, ca un butoiaş de. pulbere. · · . pupă cplecarea Marinei, 1riarte chemă pe Pablo, un · metis cu o largă cicatrice pe obrazul stâng. Pablo era un om de incredere. - Urmăreşti pe fata care a plecat de la mine. Vreau să Ştiu ce e cu ea. Povestea ei îmi pare · · ciudată.
Când pleca de ta lriarte, Marina era în plină euforie. Ad.ucea o contribuţie ia cauza pentru care luptau oamenii dtn rasa ei, şi se răzbuna totodată pe Charles Sunderland .. În drum spre casă, entuzias.mul ei scăzu brusc. Îşi amintea îmbrăţişările lui, dragostea pe care ea i.-o purtase, sen:z:aţiile încercate. Cu feminină inconsecvenţă,. începu să regrete actul pe care-I săvârşise. Atâta vreme cât se aflase în faţa lui Iri arte, gestul ii păruse înălţător. Acum îi era odios. Îşi trădase iubituL Chiar dacă se despărţiseră, dragostea · pentru el nu murise. Poate că într-o zi s-ar fi 1mpăcat. Pe când aşa,. rupsese toate punţile. Datorită ei, Charles Sunderland va muri, laolaltă cu toţi oamenii săi. De aceştia nu-i păsa. Se aflau printre ei hacendadi:Js şi femei care huzureau,. dispreţuind munca. Aceştia n-aveau decât să piară. cCharles Sunderland trebuia. să scape. Mânată de· un ··. impuls puternic, se opri din drum: · Privi in )ur. Se întunecase. Lupta incetase de.. mult. · Peste fire coborâse iarăşi liniştea, Se .auzeau râsete în tabăra lui lriarte. Se 1nfiripă Ull cântec d.e chitară. Timid, apoi pătimaş. O voce caldă .cânta o melopee de. dragoste: Mirosea a ţărână. O adiere plăcută 'îi ·.răcori fruntea. Marina se uită pe furiş în jur. Era · singură cu stelele şi cu adierea.
Deo(jată, o lUă Ja 1ugă ·printre cactuşi. Tălpile ei goale .nu făceau zgortmt·pe pământul nisipos. Marina
aJerga spre' conac. N.u putea fi văzută. Era o umbră ţ)rintreumbre .. Pe cfrumu.l numai de·.ea ştiut; ajunse la 'poarta ·principală •. Cioc.ăhi cu emoţie şi teamă. O pri.rni un metis cu raţa înnegrită de explozia unei · încărcături '(je pistoL Când Marina .îi .spuse c~ vrea .să 'vorbească 'stăpânului, el o prilti .bănuitor, apoi o lăsă .să ihtre. · · · · . . Charles.o primi râzând cu toa'fă gura. Marina era b-inevenită. femeie în. plus nu· strica. Ea îi spuse că ll'iart.e va încerca să ajungă la 'poarta principală, folosindu~se de albia râuşorului. Charles o îndemnă .să se înapoleze fn tabăra lui lriarte. Voia să. aibă un spion. Marina ar .fi preferat să rămână la conac. Moartea alături de Charles. ar fi fost dulce. Nu. cuteza [nsă a se împotrivi voinţei lui. înainte (je mijirea .zorilor, plecă spre sat Se strecură nevăzută. până tn liniile lui lriarte. Cel puţin · aşa credea ea. :1 ocmai câQd trecea pe lângă o sentinela, care moţăia cu capul Tezemat de armă; se simţi apucatij, de braţ. Un bărbat cu chipul brăzdat de o cicatrice, rosti.· poruncitor: - Vino! O spaimă nebună. o cuprinse. Încercă să se smulgă.din încleştarea degetelor d~ fier. Peste.câteva minufeajunse ih faţa luilriarte: Pablo vorbi' în şoaptă şefului·, .care-I as.culta, aruncând Marinei priviri ciudate. Marina tremura ca o trestie. Cănd Pab!o l.nce.tă să mai vorbească, .Rafaei lfiarte chemă câţiva oameni. - Spânz!Jraţbo! porun.ci el Să fie pildă tuturor acelor pe care i-ar .ispiti gândul trădării. ·· Câ'nd soarele .răsări învăpăind. culmile copacilor, Marina' tu dusă. sub nimurile înalt\';l ale unui platan. O urcară pe tm cal. Tatăl•ei, Otmis,)i petrecu ianţur .de gât. 0 lovitură. de bici şi calul zvat;ni înainte. Marina
o
DINAS1'14 SU!'lQERLAND BEAUCLAIR
331
icni., ~pai rămase să pendl)leze de. braţul gros al copacului. care-i servise .de. şpânzurătoare ... Rafael lriarte tl'!nunţă a se mai folosi de planul Marinei. Puse . aitut la. cale, Mai sigur. Ati ase că unitatea militară din. San Miguel de. Santiago dispunea. de două tunuri si de câteva sute de ghiulele. Pehtru el aceste ~iese ar ti fost mani!l' cerească.
Peonii din oraş, ajutaţi de un detaşament (l.l său, alcătuit ·diP .opt .sute de oameni, luară .cu asalt
(;at;anta. AsediatorH. pierd:Ură două. sute da oamMi, dar puseră mâna pe tunuri. Oe îndată c.e intrară îrt staoânirea lor, le duseră lui Rafael Iri arte. Acesta le, orimi bucurie. Piesele de artilerie avea.u să pece!luiască soarta conacului, scutind '"numeroase sacrificii omenesti. . După ce instală piesele în P<JZijie, chemă pe unul din sc·rîbii ~săi, şi Ti ·ordOnă să Scrie un mesaj sui generts, cu: litere ·mar!, fli_lun-gui une·i fo_i ~e pânză·, ds· c-Zttva -metti -Jungime. . _ in .timpUl nopţH,- mesnjtd Ju ?'fihat de dcl cc~ctur;i .. rl 1 b . 'f ~JflC>f:H '• sa - poa~-a. f" .,., d e ase d'm,L t' ·c_an'-,e a na: BCL\9 -~ Clth. Cân·d_- -96'-a.na :dJ~nineţl·! se. ridică, ~·Jsipirid Tntuger~cul~· apărători! _conecului ctt~rA cu UHl!