-"""'....·;,l.,dnC'! , tf"
se
"'-'""' i
de văzut dacă \lor câştiga jocul"
!')"":;;},
V!NTILĂ CORBUL
Grava hotărâre l.u;;~tă de Richard, făr.ă a consulta pe. nimeni, avea o justificarii! .serioasă. La.18 septembrie, primise . de la Atlrieo .de Beau!ieu, ginerele său, .un .raport. care n trezise din letargie. "27 august 1801 Cap Fram;aiŞ Monsieur:; În Cursul dimineţii am ptimit >o I'IOtlficare. din .pat':ea: g;:meraiulu}Lil'l'lOI'Jllde, ·aC!Jurictul. preşt:dintelui 'repliblîpii Sainl~Domin.gue, ·priiT care am TC}st · încunoŞtiinţa\ că guveniul acestei republiCi a hotărât $â rupajratatlvefe :economice şi financiare purtata cu delegaţii noştri. Până ln ultimul
moment, negocierile au fost duse îotr•un spirit de prietenie şi colaborare, care ne Tndrituia să credem că acordul final va fi .incheiat în cel mai scurttinJp, :spre ,S-atisfacţ-ia âh'!b916r părti, şi -tn special a noastr:ă~ . . .· .,·fr:r mrnuta semn8tă !a- 26 -aUgust -a.c., se stabilise C!l. uzinele noastre de ia New•Schenectady să furnizeze trupelor Repubiici! Sainl~Domingue 30 000 de puşti, 100 tunuri uşoare, 60 mortiere, 50 tunuri pentru fortificaţii, 1O.000 botoiaşe cu pulbere şi 15 000 ahiulele. Şantiereie _navale 'dfn B9rmud~·L şi dfll .Jamaica aveau sarcina să predea până la sfârşitul am.iiui patru · nave de transport de tonaj mijlociu, dar susceptibile a fi inarmateo şi transformate in vase de cursă. Ban'ca noastră din' New Yorl< urma să acorde. un împrumut de cinci sute de .mii de. dolari. în schimbul acestora, o
·
o
.~
guverno-1 ReJ)u-bHcH
Saint-Domingue~ îşi
iua
obfigaţia
să concesioneze pe ?5. de ani, următoarele>
600 plantaţii de zahăr din. cele 790 existente. ~ l 500 plantaţii de indigo din cele 3 150 existente., · 50 _p!anta-ţi"i ,de cacao. AdiCă- totafiţatea ior. -
•
- 1 000 plantaţii de cafea din cele 2 119 existente. ". t'' .. d 't âdCL ,. . ,.Ă ~. 1or. ~- 182 v!S l!SfiL -- e ·'ŢDt3olt.atea - 10 cărâmidărH din 26. · -· 3 pîefărfi din 6. · •· 200 cuptoare" de var din 390. Iri plus, se asigura flotei noastre c()merciale. exclusivitatea transportului pe li1iklurî .provenitp- din Saint~Domingue. · . · Un singur h.!CJ;u nu reuşisem a obţine. Restituirea domeniilor Efîindliam. confiscate în. timpul revolutiei. a fost prezent la tratative. a Mr. Wi!bqr MorriSon, declarat că nu va semna acordul final, până. când nu ·Se va• realiza şi acest punct. Genen!lui Toussaint~Louvertura, care a par:tfcipat la u!timaşedinţăt părea să, se Int;!ine în- faţa- ,uitimatumului. 1 ;.-;l,it-i _-,..on-"'""ern"'e~ no·asf .. a~ "a-: -în~"'h r-5-n" v ,, .. .."'r' v ..... . ...,,_ a ... _u ~ ·d·o·u~· c;_ .. zi 1 arn -pri~dt nota g-enera1_ulu!- Lin1onadf!~ ·prin. can?: eram pur şi: Sirnp!u- :c6ncediaţL .. ~facă o serje de ·concesii. Dar genera!td a refuzat siH primaască. · Din fnvest~gaţ!He noaStn~, ar:; reuşit s? anu cui. ·datoram acest insucces. In timp ce delegaţii noştri negociau cu re·prezentBnţii _gt.PtBrlTLdui d-in ·s~lnt Domu1nn•·P. h.n-,__,..~-.,e- -; b;..:""J ··~·n·· _,._ "'"'ruo 0· ;.... rla ___ ,...., ,,..<::t!f'-_?1: l; si ,• .t,.,;",rl,.:C"'n": !i:;i,_••_,J"/,, din New York şi Philadeiphia, printre care Ezra· Sherman şi ZechBr!ah .Aber_Cro-rnbie,· cumna1u! dUmneavoastră! au trimis -!ui Toussaiot-Louverture o ofertă-- r:t1ai avantajpas·ă pentru_ e!, decât cea prezentată de noi. Fără să ne ·informeze . asupra tratativelor duse cu ·concurenţii noştri,. detagaţii - guvernuh.ii -ne-au -dus ct· vorbe.; Potrivit acmduiui încheiat cu firmele a'Tlericane. Mr. Abercrombie va furniza armamentul necesar ia pr€:ţHri SensibH- inferioare cefo: f!xate de -no-L Se pare ~--
care
v-~>q-_.-
f;,l;
q,
<
---
~
~
1
""''""'
lA
"
ţi
- Vi!IITIL'A CORBUL că· aceste reduceri- masive ,au fost,posipil!i datorită unor ndi -Procedee fabricaţi~. care Joe Phipps; ·fostul· dirţJqtor; at.)izinelor dE:~ la 8_chenectady leca pus la !,'lispO?Îţia Cllmna!UIUÎ ClurTJneavoastră.. Jri ·urma situaţiei c(eate,, Mpr;rison a plecat la New Yqrk. ţu r:ărnan · la Cap Frart<;ais, und.e aştept
de
pe
Mr,
instrucţiuDiie aurt)f)eavoâ~t~ă. · ·_ • ·_·_ Vă'_ rog să·- Pr!miJI,·-·.M().hsf~!lr,.
·· asigurarea sentiltlen!Eilor de deVotart)enJ.pt6fUI1a c_e vă poartă al duml)eavoastră servitor,·_ · ··-··-·_ Adrian de .SealjJiet,~.'' ' _, -- -- -'-- -: - ___:-- ,- -·În timpul lecturii; m_ănla lui Rich.atd ajunsese la paroxism. Vestea_ amesteculur lui Erza Sherma'n şi al lul Zechadah Abercrombîe în afacerile sale, îl pusese· pe· jăr:atic.- · . . .· · ·· _· _ _-. "L-am avut ·pe Shem-1an în mână. -Şi nu l-am zclrobit. ·Lcam lăsat să-mi scape printre degete. Iar nf!isprăvituf, de AQercrombie mă înfruntă pe faţă. Nenorouiţii ăştia îş-rir\chipuie că sunt: un om te-rminat.· Că. pot să mă joabe.· Dăr.rw suntem decât ta actul' întâi:., Până Jafinal, mai .e mult; Abercrombie! Vameşu 1 acesta,pri.căjikmaimUţăreşte pe marii indusftiaşi. s~a angajat întrcun j<;>c· primejdios, car6:-'i: depăşeşte pl.Jlerile. Pe 'Patrie!< Hl- tras pe~sfoără. ·Dat cu min-e i se ·Jnfundă.. Iar pe·· acest - Towssaint-Louv
'rotdeodată, ·expediase la Paris· pe ·secretarul său Ju!es Lafont, cu misituiea de a face să parvina la. Ministerpi Război.· o . notă' !iStl!fta · înârmăriior'
de
._.--ei "a ~ 9A;. r ._
,'Ţ}i;1'"'".v ....
--R · .·ţ..";··'"'r· r epU~..o,!_.,._,d
·s·;-,:>nt---~-:- _...."- -· c:,,"." ...._._/Qffi.f!~Ut:!.
tt
·)\'ff:--.r!-;"
trebuia să ajungă !a concluzia că. prsgătirt!a militare erau îndreptate 1mpotriVa Frânţei. Lafont mai avea sarcln". să iniţie7e o. violen.tă ·campanie de 'presă rri)-pQt(lV:;t -!_1Jf TotJss-alnr~co-uvert_Ur€5 ·şi -aj·apUbUcil saJe· .de negri. Pe orice cale trtibuiii creaf . curent de,. optn'te -unei: actiuffi - ~j!H·,~.v"e ::moo+riv~ ·- _.- - fauoraljH - ,_;- ".....,,_________ - , __ _, •-t • '"'• ; ""'--:-ă_ZVr'ăHţ!kir ctire_ cut_eza_u- să ne_socotSască {jrep_turHe rm·pr_es.crl;itih_i"Je -al_e Franţe~ asupra_ instdei Sâint-Domlngue. ---ţ·
-tr;1orm~tH ·'· ! VI;·
"f 7
d-nm'-"t r"., v ·'--'1 i (<;%
r~·M:· ... ~tinţ.aw· I.-,tp,...._t;;":' -..-•.ot'iV'ţ .,l q,~._,tip.W.
Prim11iul Consul de a reconstitui imperiul colonial •.r,~.• n c~ . 1aşr. t";mp, . .R. ' ;" •.rmwsese . . . . .meSaJ. .oz. i.n ace . ;c.v;r" un: ., l w weau ~ 1'1eu. ord on.an"u-1 .sa ·ram ana .1a ""~'~P . cnrat Fran<;ais, până .la noi dispoziţii. Îi mai. recomanda sa fie. pregătit ·pentru' orice eventualitate. _ 1n~~rven~-u;~ · "" - -" nftHIOSI10 "' 1e.: • . •· _1lH. -R'jC,h arrl_, -era 'Opo~_,Ufl_::l. · ,.;· · · ·•· F:ran~eL · , · ns~p1r:a. · · · - u.dm-t ,,. · .,.e·şov<us · · ·· ·•·· rFa r·e-· pvse .. '~a.:\~:spQZLJ'!l Prirrruruî --
0
0
"
0
•
•
V
o''
-·
VINTII...Ă COABIJL
"Fii gata. Un corp expediţionar, pus sub comanda .generalului Leclerc, va debarca în SalntcDorriingue, 'ce! rnaJ târilu' în primele zile ale lul ianuarie. Agenţli dum!tă!e vor da TOT sprijinul francezilor. Mă bizui pe •.. .cH!mneata. ··Urmează instrucţiuni. . . . ·.•· Ricl'!ard S.-B."
.·•. · ;_'în SaiQt43omingue, revoluţia :a creat o situaţie· mult mai complicată deqât în Franja, zise Mr. Tobias Lear, consulul Statelor Unite, aprlnzandu-şi pipa şi aspirând ·Cu voluptâte f.umul de. tutun cu aromă de smochine şi miere. illlr. Lear ave:a în seara aceea trei invitaţi de seamă. Pe Adrien de Beaulieu, pe t:;avalarul Georges .de l;liberac, agentul cas.ei Sum:!ercland !n Sair;t-Domingue şi pe Mr. \ Mican Cru;np, !mputernicitul fabricii .de a~marnent Abercr.ombie and Co. de la Terrytown, . . N Y. ... Tobias Lean::!eţlnea i:le doi. ani postul de consul ar Statelor Unite la Cap. Franqais. Profund cunoscător al ;!ndiilor Occidentale, e~a tot atât de familiarizat cu cele mai mărunte insule din Marea Caraibiior, ca şi cu orăşelul săU natal. La .şaizeci de ani, sec putea mândri cu o viaţă aventuroasă;· gustată din plin, care"i oferlse satisfacţii materiale substanţiale. Avea un cont· apreciabil l.a .banca şi din când In când făcea_ afaceri !ipsife de spectactliozitat!;j, .dar şi de primejdii. înţelept; socotise la vârsta sa nu mai avea rost s.ă joace totul pe o . carte .. fl,cceptase postuf:de consu!, fiindca li asigura o .situaţie onorabilă, o bătrâneţe tihnită şi posibilitatea de a trăi mai departe, în mijicrcul acestei !umiexotice · -t ._ .. "• pe care o mo•se cu ·patima. ·~·
ca
'
-
--c_
-
•
~
V
Rotund, bonhomme, prietenos cu toată lumea, reu~ise să-şi creeze in Saint-DominguEl' numai simpatii. Şi albii şi negrii, aveau. o egală incredere Jn ei. T obi as Lear era Hpsit de prejudecăţi rasiale. "1 n -afaceri, -spunea el; ba.nH r.-~au -mfros şJ oamenii n-atJ culoare." În general avea muit tact Îi plăceau musafirii 91 mesele copioase. La ospeţele luf, invitaţii se simţeau întotdeauna 'in largul lor. T:obias Lear nu poftea niciodată la acelaşi praznic oameni cu o:mvingeri politice dl\tergente, ori cu interese economice -·pot~htni ce.. . De data aceea fuses.e victima imprej urărUor. Era mai bine i:"rformat ca .oricine da du;;mănia .dintre casa Sum:!erland şi grupul rival de inaustriaşi şi fabricanţi din care făcea parte şi Zecharii'ih Abercrombie. La cină poftise m.J!Tlai pe B::aulieu şi pe Ribârac. înainte de a se aşeza ia masă, căzuse. fără veste în mijlocul lor Mr. Cr;ump: Ca ·o neobrăzare tri~antă,
· acesta stăruise să zăoovească, până simţise obligată să~i reţină
ce
gazda se
!a masă. . Crump, îşi zicea consulul, nu e plămădit din ·aluatul. .acelor neguţători pricepuţi să. facă· o artă din îndefetnicirea .lor. Îndrăzneţ,. insinuant, gata să dea buzna acolo unde 11u i se deschideau uşile, era tiptil . parvenitu!ui, · al însetatuiui după bani şi lovituri tari. Succesul obţinut recent de grup.ul . pe · care-I ~e-r-:rezenta îi umphla d{} trufie. Rămăsese !a rnasăr numai pentru a umili prin prezen'il'! sa pe Beaulieu şi· p·e R~berac.Gazda se silea să menţină conversaţia pe făgaşul gE>nera!ităţHor inofenSive _care :1u supănau p6 ni~eT1L Consecvent acestei reguli de conduită, se lansase Intr-o dizertaţia asupra cauzelor şi efectelor revoluţiei·
din Saint-Domingue, - E uimitor câte regimuri s•au perindat în câţiva .ani pe această Insulă. Monopoliştii şi marii.latifundiari
au test doborât! d!'l
răsculaţi!
albi, partizanf aieoluţ)ei din 178!1. .Abia s.oa. il1)$ta!ar noua orânduice, . c:ă:ct.,.,_t"Fp '"'<:.:!:·~n+o:.u Q--~ ·si <(,':',,.,." •-· ,:sf>'tit::.J•/ -,v.;.) .- ":, ;-,d,,"........ ' de-;..:;:1. >A~J. -~.;:<- "-: v _c; c i'',· '"'"·..~_ a_.
:·lor·
atL.- ·d_eb?r-,G~î Jn. "in~~u:l;ăc--';;sp·er~n9, :să. -o ·~ur;ere<(sc;iL ac;eastij. înllăln;tăşeală : au pxofifat ·hurnai -'h~(:it -·Fr-ar(~ş;;:BJ ·ne_. -?i· -regai_işţfl .-şclu_:-var:ti;ţ;atjl
-i;pad_?-\'--
ai
Pe
.
CQ}1YenJîei,. au foottre~tfr! priP~:tă!şu!;sab!eL După
_:e-:X'ţermina.rea. : acest_o_r-a~
he_grii
s~a-U-:- :năţ~usta
, ast!Pta-
-:h1va.datorHor Hngl_~zi~ ifbutifid· să_J~>--Jzgonească...-.din _
· '"'"'''1'~··'··=1 ' "'z·•·• ·~;'"m'~'·~"" ·.~·c"~~t·~ "'~ .~ -a:.-,.MJ~ ·-.:~_..,. -v-.r19 .·: ~ a ,vaiS "'a v 1·n'"'n'-''d·~ -:.heg-rl if)~1Jl'ţ-f,: -apia::.-Stăp:~ţi din .sdavi~~-) şi- _cu totul -_ ::ll/o-U
_<;;;. 1 _
10\:.Hl_.v__._.
'Qo•
'""
""
ne'pregătiţi
fr1 arlâ militară, să zdrobească şi pe ff,_aficerf, · fOştH lor- stZfp;:1'ni,--- şi'- p_e- "snglez~l - care nădăjduiau-'să -ptHtă~ m·âna, .fără.-ma(e ·ostenea-lă; pe-:o
nouă cblonie. Să .mai spună cineva că negrii sunt ·fiinţe.' TnferitJare, Evenimentefe din Saint-Domingue, . au .~;?~ec!it c<:mtraT·!oL .· .. . · . .
Cavalerul de '.Riberac ~--·care trăiSe' aceste răstamil.ti excla,fllă .cu dispr~ţ: . · ··•· · ···• · " .. ·. ·,·... ' .·.·. · ·. ·.· · . • . ~;:..: ·crn_Cf _d~or _se. ţifartă;:-· 8,! :·.tre_m3a·._w . -_._Cur;qaşt~ţi ~'"o·,,.,;rb' "' .V~!J. ~··" · -.•·o'"''"d"'";.,";• ·renal" -p_! "'?_-':<"~' __ U __ti::l y,!;)~<se !a inJto'tire ,Jărâ. p~ecedent: în 1789, exporta în. Ftâriţă pmouse' ln · valoare de 163 rriilioane livre. Di!l metropotă, se importau !)lăriuri ce tota!i.
- ... ,.
,'
'
:
--
·'"''"·
---··
o
'
-
i.7J.,
'
,
'J
•-
,, .•
367
· DiNASTIA S.UII!DERLANO BEAUCLAIR. ·.
Toussaint-Louverture a izbutit un adevărat miracol, restabilind ordinea, deSfHnţând sclavia, .refăcând - în · limitele omenesti - industria locală, 'dând Un ·nou avânt comerţului. încuraîând agricultura ... · · - Extraordinare .rea]izări, n~am ce zice! exclamă Ribărac ln derâdere. 0: industrie rudiml'!n:tară, un • comerţ fallrnenti:lr şJ o agricultură deficitară. · · .-·Negrii · sunt azi· liberi. Monsieur, şi această importantă cucerire, 'Curiipăneşte cu ·.prisosinţă .· .·•· celelalte neaiunsur:i. • · · · . . .· . - In ce' constă această • libertate? exclamă RiberaC: înfierbântândtH>e. Ofi,:ial sclavia a fost desfiinţată. În mod practic robii de ieri au rămas legaţi de pământ. Azi .nu mai lucrează pentru albi, ci pentru o pletoră de negri care locuiesc .in palatele foştilor stăpâni, mănâncă din vesel<% acestora, !e poartă veşmintele şi le maimuţă,resc; manierele. Generalii şi coloneii negri care .se futlulesc. azi îf] unif.orrne. înzorzonate; poarţă .. ,şi :,ac.!Jt)1· pe. '!Pina re urmele bicefor apiicate. d~·Vătafl. . Toussaint~. Louverture, fostul rob a.l contelqi .de Noe, stăpâneşte .î_n·mometftll! (ie faţă do!Ţ!enii uriaşe pe care m.uncesc mii .de. n~gri liberi. Iar în •· pallltul său ·de la ·.Cap · Ftal\ţais' d'omheşte
uri lux.
ori~ntaL.
Nu . s~au
schimbaq:lecât stăpâni!, Mr. Lear, l')'letodeie au rămas aceleasi·: · · · · • · ·· . Diplomat, '.Beaulieu ·se ferise · a.· se angaja in dlscQţie; Nu ştia Tn ce ape se s<;aldă Micah . Crump. Acesta ascultase cu luare~aminte atacurile vehemente · ale lui Ribârac. Pe chipul lui cu trăsături ascuţite, plutea un zâmbet . ironic. ·· -. Faptul că genera'ul Toussaint-Louverture· este un fost _sB:iav ·n.u v~a- im.piedlca.t să- negoc~&V cu ei, de~
'a
,
.
og,~! ,,,
""'
j~ _,..,
99"-"t OL.
O;rof\ahlî ~-'""""' "·"·
1
,--:) v_._ .g:::+nAr'""! ~'·"-· U>
adevăratele dumneavoastră sentimente. . mirare. ca ateste consideren.te să-I.
1 -'"-"' ' ·a
dc;Sh'-51'? CJ •"=-". ~
N-ar fi . de fi determic
nat ·a- rt~pe tra.tativef_e cu, casa pe care o repreze_ntati.
-.··Şi
v-a preferat pe dumneavoastră, fiindcă v-aţi ploconit. servil, acceptât;du-i cu umilinţă toatE• condiţii!~. repliqă Ejead!ieu caustic; ·. . . .
. - Vă rog; gentlemsn; să nu facem. p<Jtsonalizări, inten,reni consulul împăCiuitor. ' ··· -: ·- .t.ndiSpuS 'de, _·pfete_riţtr Jt1i Cfump, .:Seau-~le~ ·se- rettase1ndată ch.lpă •cină.· Ribâr.ac îl urină, după ce Jşi luă
rămas
bun de Ta ga7dă .şi·. sâlută. în si.lă pe
Crump. · - •Cr·e·"" ~;; l..l V_Cl
Beauîieu
după
·
a•,· ·f"~., ~
·
r,·
0 ~"."" '""'~v"d"'n* ''".nsJ·~·tr ql;J-2· u ...., t, ·ii;fnN; \J'l- .-;- , _0i>l!J\.h.•'G' văzură singurHn stradă. Crump
, y.,;~t.
ce se
-~- p~ricu!os·~- N~fu> --ri exclus Să: duf'ti-rie-avoastră ·:oam-enilor 'Ju~-
:-repeta
cuvlnte!ş -_TOussalnt~Lou
vertUre ..
-- Nu mă tern,- spuse R!bBrac. Sunt cetăţean francet. • ·-· Cimitirele din Salnt-Domingue sunt pline de cetăţeni francezi. Căpeteniile negri!or nu s-a sfiit să le facă :d<Sl petrecanie. Adu"ţi aminte de Bollkmann cel SângerOs, de ;Jean:.Franqcis~ de Bi8;:i$OU, de Jeannot cel .Crud .. . - ,Fiţi -sigur, ~Aonsieur: că nu --~jit~ _Nu~i uit pe Pieţii propri;3tari albi.. c:are .zăceau spintecaţi în pragul caselor· lor prădate, nu uit nicF cerul . roşu care reflecta noapte de fl61i!Pte; incendiile fără număr. In · vreme ce insula ardea. ca o }Jriaşă· torţă. Mr. Pitt exclama încântat ia Londra: "In sfârşit, francezii au ajuns acşi îndulci cafeaua cu zahăr ars". Nu .uit nici aceste vorbe. Beal.lliell înţ<:>legea sentimentele lui Riberac, care îşi pierduse fiica în vârtejul tulburărlior din ultimii ani. Despre acest episod cavalenlî nu vorbea niciodată. Aştepta numai. momentul prielnic pentru a se răzbuna.. · Două
zile
după ospăţul
oierit de consulul Lear, un
adjutant al generalului Toussaint•Louvert\,lre, se prezentă la locuinta lui. Beaulieu; anunjânpu-1 că preşedintele voia să·i vorbească.
Ofiţerul,. urt negru vânjos, ţ:l) o .chiei:! încâicită,
purta · o uniformă ga!onată pe toate 'încheieturiie _-_ Ochii -_ioi se roteatt'· ~ncoa.ce_- --şl ·:rncotb, cercetând insistent de supărător obiectele din c&mEH'â, Căuta
----ceva?
-
-
· - Când tlpreşte ExC'eleriţa-Sa să mi\ primească? . întrebă Beaulieu. - - . ,_ ' ~ Chi'Br acum. Triisura vă aşteaptă 'la poartă
Mosie:
· Ofiţerul vorpeş într-o fra'1C87ă. scâlci.at~. . Beaulieu Tncreţi sprâncenele. de rost avea invitaţia ·,generalului? Neliniştit, dar fără să. o arate, se urcă în •tră;;ură, alături de o.fiţer, care trase .cu putere porti era. ,pe drum; negrul păstra . tăcerea. S:eaulieu era Ingrijorat, deşi nu voia să şi~o mărturiseas.că. li ·denunţase .Crump? Sau era cev}! mai. grav? · Abia după. ce trăsura se puse în miŞcare, observa. că erau urmaţi de o esco(tă de . 0 ălăreti în uniforme heteroclite. Unii purtau cizme, ,alţii pantofi. Cei mai. .mulţi aveau picioarele. goale. Il puseseră oare sub. stare de arest? se înt~ebă el, impresionat de această desfăşurare. de forţe. Ştia din auzite Că justitia in Saiht~Domingoe se apl[ca după o procedură sumară $i oarecum fa!'ltezistă. lntemniţatii zăceau nejudecaii in -închisori, .ori erau executaţi fără nici o formali_. tate. · ' • Constitutia sancţionată de Toussaint-Louvertui'<3 avea menirea. să pună ordine în acest haos, .· garantânţj drepturile individuale şi îQfrânând .arbitrariul s1ăt;,Jiui. Pe Bea.titi.eu. nu-l linişte.a:u garanţiile · constifuţiona!ti,'Conştiinţa lui nu era absolut .curată~ Nu. cl!mva autorităţile descoperiseră activiţatea subterană a agenţilor săi, care Inappia onorabllului paravan al unor ocupaţii comerciale, acordau un interes exage('at fortificaţiflor ·de pe insulă şi diferitelor form~~tiurri militare amplasate de"a lungul coasteior, luând. schiţe şi note amănunţite?
.
\IINTILĂ CORBUL
3711
················~~---'-································•···.
·.
Beaulie.u fu. primit in casa: de marmură albă in care Toussaint-Louv.erture tŞi stabilise' .ca.r.tierul general. Nu•l'lâsară să .âŞtepte, Gen:eralgl îl primi in, biro.ui .său, .. . . ·.. · •.. · · . Albit de ani, .. firav, usor ..adus de spate, ToussainhLouv.erture ·nu ·avea asp.ectui unui răzooinic: Cu acestea, mâna lui Gle fier şi ·inteligenta sa ascuţită, veniseră d~ hac şi francez:! lor şi englezilor şi geheraHior negri care încercasar.ă să-i
toate ·
dispute suprem:S.ţia.
,
.
·
.
·
Generali..!'! făcu·'un semn oamenilor săi, care se retrasl:lră, lăsându~l sillgqr pş •. Seaflulieu.. · • · ·~Voiam sa •va' Vorbesc;,
.
·.
- Socotesc, Mortsieur,
.· · · · ' zise Toussaint, .că
!mprejuţarea de a nu fi încheiat .cu dumneavoastră un acord .comercial ril.! vă îndrituieşte să adoptaţi. faţă de conducătorii acestei republiCi 0 atitudine Insultătoare. Beauiieu ,·espiră uşurat. Va să zică, numai despre aceasta ·era vorba. Grump denunţase pe Ribârac.
Apreclerile cavalerului erau tari, d.ar nu l!ideajuns de grave spre a fi sancţionate cu asprime dispropotţionatiL . lnsă reacţiile negrilor nu erau p~izibiiE ·· · - ..Sunt informat, continuă generalul, vori:Jinq .rar şi cumpănil, .că· Tn casa .eonsulului
Statelor Unite,
cavalerul de Riberac a rostit insulte grave
a poporuh:if 'meu .....
până mai ieri, Monsieur; .eram•;un simplU sclav, silit să suporte 'CU
.mea
şi
seninătate ' conducătorul
Dată
la adresa
t'aate ·necwvi.intele . astăzi sunt unei republici.ln .această calitate mi se cuvine un respect pe·cll.re Inîeleg ·să"l pretind .nu numai supuşilor -rnei, · dar şi :străir'!i!or aflaţi pe ~teritoriul guvernat de •mine. Ca\(alerll! de Riberao a ' '
'-
~ --
"
' - _-
l
-
-
371
insultat ş( poporul negru al acestei insule. Un popor vfteaz, care a ş.tlut săcşi. scuture jug~l, să-şi cucerească libertatea şi independenţa, ·· In ciuda afirmaţiilor răuvoitoare ale duşmanilor ihe.i, sunt uo om .milostiv, Nu Voi lua împotriva cavaleruiui de Rlberac rnăsurlia pe care .le-ar merita. Nu vreau să se spună că imi plac răzbunările ieftine. Pe de altă parte, __ nu-i pot '1ng~dui să-ş:f .cont!nue nestingher~t -:i's~Jr;;1vne-~ .Vă. rog dect, s~ tl:ansmiteji. cavalenJit!l de Riberac :_ -_ on:ţh1ţJI -meu. ~t1 /dO;:..t'~izeci şf pa.trH -der --ore :-să păr:ăseasc·ă-- ~erUQ(i:tJf:-fepubikdi E;aJnt~_DorOfngu_e.
·"~ \1'-U
·a' o pa-9f, C:'l 'iJ
'"""'S'"~ CilV""'
·t~ 7 ffi.· "'" v~
•
_"-'_._l _,
••<1 ţ"_...,.
_Dacii
•'t~ CQ~~c.C;Mc}bb Q._, 1 J~o;p u l'!Y~~.
'" " " ~Let!YV•-
~:)/-:am rugat J?e- durrH)e?--voastră -sâ~1 - -dlspoz:iţia- rnea, deoarece stJnlet~- :.şofU! său
tcaţ~ Arr~
-vrUt -să~! _scut~Sc de n~phlcerea de ~{.1 fi luat de U~t7r şt aruncat ca un vagabOnd pe pi"ima: corabîŞ; .care va părăsi portul. Oamenii mei, iVlonsiBLN~; nu se _pri:~ep a trata cu exces de curtenie pe duşmanii ţării .lor. Aceste ·- subtmt8.H soâcîaHtatea duinneavoăstră.:a ,a~bilor. , -rămân . ' - - Toussaint-Lou\Zertare vorbise cu- demnitfite, fărăsă· fi -ridicat ciiasu! si fără --să sa f~ i~sat -oradă ' . - - mânie!. ~ Dumneavoastră~rv'lonsleur d.:a tJ:eCUJlieiJ~_-c'ontinuă e~, .pu~eţl. rămâne ·rn s·aint""Dom!ngue atâta 'timp câte- voiţi_ socoti necesar. Nu vă cer"- .decât să resPectaţi ţaia care vă acord_ă osp!t~iltate şi vă îngăduie să vă contirmaţi afaceri atât de. fructuoase~ Ntt- vă: acord un regfm_ pr~ferenţ_iaL Vă veţf bucura şi .. dumneavoastră de facilităţile :~co;'daie celorlaljl albi, care .e:u ioţ9fes să s~.- acomodeze cu _qrându!rea _p_oHtkă existentă. , Toussaint-Louverture se ridică 1nplcioare, arătând că -socotea -i'ntr.evederea termin atit -BeauUeu._sa!ut_q ,cu t; ir;CUnare_ a ·capu!~~h ·apoi- pRrăs~ s-cortos- "i·ncfiperea. '
,'
--
Tn t_îecare. -_ajrnine.aţă~ "Tnafnte de a se duce !a a.ge:nţia :Sa .COrri6rciată, 8-eauJiCU făcea O vitită în port Urmă!pa cu interes m1şcarea corăbiilor care intrau\>~ leş~au din radă, Agenţii săi il ţineau la curent ·CU
sosirea .navelor
Aben::rotnbiJ!, : Pe străzUe
cu armament furnizat de ·... . .. ,.C.:ap Fran<;ais defilau zilnic
încărcate
oraşului
tţ)rmaţii de >neg(! îmbrăcaţi ca vai de lume, dar îharma\i până dinţî. Se pregătea ceva. Aerul era încărcat
în
de
e!ectricitŞ~te. O nenioziti1te ciudată pusese intregul qf&ş. · ·
J>tapanfrce pe " Albit, care. se !mpăcaser;a ·.cu ideia dominaţiei
P.E;gril()r, se \napoil!O Îll Saint-Domingue,. unde· .se trata~ Şl S$ Îf]cheif;tl aJaceri ..<:Je (0\Ur. Am\?,ricanii $i
·. spaniolii '?rau cei. mal''l"lumeroŞ'i: Puţinii fr"nce>:i rămaşi
erau creoiL Mici comercianţi, meseriaşi şi în special ;indivizi fără căpătâi, .cara nu Ei·ar fi bucurat ;de o soartâ mai bu.nă în ·aită parte a lurniL Foştii propr:letar;i · de plantaţii şi de. mari
pe
.insu!ă
Intreprinderi comerciale, ofiţevH, magistraţii şi reprezent!lnţli autorităţilor constituite, ··pieriseră ih timpul revoluţiei, iar .cei care scăpaseră cu viaţă, se refugiaseră in Guat!eloupe, în Louisiana, eri . în Franţa. · Beaulieu. aştepta flota franceză,. care îhtărzia. să apară: Socrul s~u îi anunJase că în primele zile ale lui Lanuarie, ·primele unităţi ale corpului expediţionar vor
debarca la Cap Fran9als. Luna era
însă pe sfârşite şi nici o navă de război franceză m,J-şi făcuse apariţia Ia
·orizont, Beâcilieu er:a convins că armata improvizată a lui Toussainf-louverture se va to'pi după primele lovituri .de tun trase de naval!l frarrceze. Era .de neconceput ca o. mâna de negri. lipsiţi de o pregătir~ miiifa(ă temeinică, să reziste grer~a'dieriior care zdrobi~eră 1a Piramide pe m"!meiUcii socotiţi până atunci invincibill., Touss?int.-LouJ/ertura izbutise. să-şi impună autoriţaţaa folosindu~s
DiNASTIA
SU~NDERLAND
BEAUCLAJA
373
fi evitată. Tous·saint-Louverture se aştepta ... la o iti\dt~ră. ÎŞi .dădea s8ama'-_câ ·Franţa nu :·se \r"a-_tesemna
-s~ iăriiârl-â
;ptir -·nom:in3Jă asup~a: ~rrsulei". :tă_s-ân"d ,toate. puterife ·Tn -m-âtra tinu~ preş:.:Jdinte negru. -N-apoffton --Bonaparte nq· _.admitea dquă săbii
--CU
D
~_ot6ritate
· într-q · teacă. Beau!i.t:u .;;e pregătise pentru orice eventualitate. O nava. cu pavi!ionui Statelor Unite la ... p!Jpă şi .cu cei al casei Sunderland-Beauclair la provă
~> :~: _ar!ă_Sta._-în ·pq_it. ECfOpaJU~ era._pennanent în ah:::rtă~ La. _ : -- Jj9vqj__e,_ Jt$'_t:n:~_le. -puteau ·'fî de_şfăşurat$ In .·câteva cii pe. _a1c_cpădşUl ag·S_nţi$i-,. fn_st.tllB.ta. -înJr-6 CJădire- cu "--· -·dqtfă_ ţitajet .:arnenaJasfi _uri post :de observaţie .:în c~r:12 -.·--stătea- de ,Je_ghe __ un- o_m· înarmat cu ·o !uP.eta ·puternic~.
. Pe
Apariţia
oricăr.ei nave semnalată.
la orizont trebuia
să-i
fie:
imediat 'în aşţeptarea acestui .eveniment,_ ·îşi_.:orriora :tirnpuJIucrând pe sponci ls agenţie, plimbându.-se seara pe ·prome;tadă şi_', cir1ând :tHlSOf;i ·cU ct1n$uJui: Staţeiqr ·Unite.. Când şi -când, făcea câte O-··vi':tiţEţ CS!esti.n_el. Bou9icautj __ --o__ erec!~ vo1umtnaasăt- J1atroana une+ luxoase Case- -de to!_eranţă. !\.colo: an:ator-H de -fe;nei_ exotice şi pHne -de foc, puteau. -.g_ăsi cele mal jn-J;'PiP.Sante "'x~rr.pl~re r'' cmol,;;. ''"'"Y·'"-'t .tl-t'"'. ""'"' 1 _ v v •. ; ,a "": """Gr.""?p~ ·~' vi""~"-i~"· _...,._u _,,.. "1'-" brohzate d-9 sb_areh~ torid şi term·~ntnd --c~~- neg:eselt1 tuciurii, importate nu demult de pe ţărmurile Nigeriei. În nopţile de. orgii scump tarifate, gândul lui fugea -invadab-!_î .ia Geor_gina şi -la -ţop!!u_-1 tâ_nărufui Phipps4 Faţă- de Geargiria simţea o repuls!a pe ;::are nu şi-o deghi"'a decât în prezenţa străinilor. Accep.tase rolul d-e _sot -comph3zenfy-__(far JIU şi p~ acei de· 1ndrăgQstit. Cât deşpre popii, îl exifase în mansarda t:şsei lor de la · New Schimectady~ În primele luni, Georgi na încercaşe si[! proteŞ)~:;:e .• Bep.ulieu fusese însă atât de categonc ŞI .. de tmos, mcat ea plecase grumazul. Georgina căpătase învoirea .de a-şl.vizita copilul, dat in îngrijirea UQei nşgrese Îi era însă .cu desăvârşire Interzis a-! cobprî la parter,_ ori a ro$t! vre-un cuvânt despre . el în· prezenţa lui Beau !ieu. · 1'"",-.,""
.. Relaţiil.e din.tre cei d.oi · erau sui generis. Protoqo!~r. Adrian îi acorda în public consideraţie şi re;;pect. !rt intimitate, atitudinea !IJJ: era rece, distantă . . In primiJI an după căsătorie, Georgiha nu•liuase în seamă comportarea, Absotl:jită de gâMurile şi ·durerea .ei'sufh:ltească, nu avusese' timp să acorde o import,anţă peoseb'ih'i !ui Adrian. Afară de aceasta, venirea pe lume 1 a copilul!JI, ll crease o serie de preocupări 1 h<':li ş!..o nouă' ~ti.z!tlne a vieţii, din icare .. soţul . ei era ,excl;Js, ·A'bia mai târziu,.. 'remarcase Tr)difer~mţa . psferîtati\lă. a ace.stîlia. E g~eu ..s.ă C';)dvieţuie~ti CU Url i:nn care, într-o zi întreagă, abia dacă. iti adresează un cuvânt sau două. Dacă ar fi locuit la i\jeW ·York, sau în alt mare centru, Beau!jeu n-ar fi daLeu zilele pe "Casă .. La> New Schenectady .însă,. după orele de lucru trebuia să .se înapoieze l!i căc minul său,. căci Tn a!tă part,e no avea unde să meargă. La "început, --G-eorgfria fuses·e î'nc-â.ntată că era: I?Jsată in pace. Îşi urâse bărbatul din clipa !n care păşise
alături
de ei în faţa altaruiuL. Aşteptase noaptea. nun !ii cu groază şi dezgust. Spre surprinderea .ei, B~!'iulieu nu încercase să-şi velorifice drepturile âe soţ. H ceruse scuze fiindcă era Cibiigat de împrejurări să împartă acelaşi paţ, apoi se întorsese pe partea cealaltă şi dqtmise până la ziuă. Georgina respirasf) uşurată. Corvoada de a trăi alături de un .om pentru c..are nu avea niti o afecţîune nu".i .. · . mai părea atât de. gre(l... . Nu încercase ·săcşi revadă iubitul. NiCi acesta riu-i ma{ d~duse -_s-~mn-$ -d€; viată. -La ;_N-f.r~v Schenectady_ era prea izolată ~~ prea bine .păzită, spre a-şi mai putea .relua vechea ·legătură. · · ·· · Mai târziu, inâifer:enţa lui Bea,.iieu incepuse să o il'ite, Avea nevoie,să schimbe un cuvilnt cu cineva, 'să c.omenfeze o carta, să-şi .împărtăşească o impresiec Şubr9tele r1u acţjperealj ac;eastâ, illcună, Jar prietene n~l-:;>i
DINASTIA< SUN.DERLAND B.EAUCLAIR
375
Singurătatea începuse să o apese. Cu tim·pul .. ajunsese să-şi regrete izolarea. Arfi preferat ca.soţul ei să fie mai puţin taciturn, rnai puţin distant. Dar
atitudinea lui rămânea neschimbată. ta New Schenectady dormeau .în camere separatec Beaulieu nu-i călcase niciodată pragul dormitoruTui. Abstinenţa aceasta o supăra numai in măsura în care era dublată de o inflexibilă indiferenţă. Geârgina ar fi dorit să,şi facă dir1 Adrian un prieten, un confident. Dar acesta n•ar fi. .acceptat. un asemenea rol. Cu vremea, sihăstrie ajunsese să 9 scoată din fire. Avea senzaţia Că •e·· intemniţată. 1nChisoarea era luxoasă, încăpătoare. Dar tot Închisoare rămânea. Exasperată .de această izolare, "era cuprinsă uneori de crizevecine cu nebunia .. Abia acum înţelegea cât era .de tiranică purtarea soţului ei. Beaulieu îi devenise ·. odios. Se măritase oare. pentru .a suferi jugul unui om care 6 .dispreţuia?. Oare o luase de nevastă numai pentr,u milioanele ei? lntr-o zi î.ncercas.e să provoace o explicaţie. · Declarase lui. Beaulieu că nu mai era dispusă să îndure această întemniţareaurită, că nu avea de gând să .se lase îngropată de vie la New Schenectady şi că· era hotărâtă, să îşi, ia libertatea de acţiunec ·- Şi ce înţelegeţi prin această libertate de acţiuh('3? . o intrebase Beaulieu impasi!Jil. -· Imi voi lua copilul şi voi pleca labunicul meu. · La Williamsburg. Beaulieu o privise de sus, ca de obicei, apoi rostise cu acelaŞi ton, exasperant de egal. - Regret, .Madame, că nu pot fi .de .acord cu proiectul dumneavoastră. · ·. Fără alte comentarii, oărăsise camera, inchizând incet u$a in urma lui. lri noaptea aceea, G-eorgina plânsese. până la istovi re. De dimineaţă, camE)rista o găsise în nesimţire. Medicul· chemat, prescrisese un calmant .şi o viaţă ,mai puţin sedentară. După acest incident, Gemgina îşi luase inima. în dinţi şi scrisese tatălUi el.- t::Ju omisese nimic. Pe
douăzeci. de
pagini, . scrise mărunt, îşi plânsese .nenoroCirea, .singurătatea, umilinţa.. Răspunsul nu întârzlase. "N·ai dreptulsă te. plângi. Ţi-am cumpărat un soţ, nu şi fericirea. Aceasta nu se preţuieşte in banJ." Când scri~ese această frază; Richard îşi amintise vorbele Andre'ei, ·care•i spusese, sub .altă formă, acelasi· trist adevăr; Pe atunci,. nu voise să-I • recunoască. ·;,Est~ Jiresb ca ...soţul tău să nu fie ..comoară de iubit.e •şi. devotament, continuase el. In · · ~:~peastă căsnicie,
.o
DINASTIA SUNDERlAND BEAUC!..AIR
317
· s'eaulieu meditase serios asupra acestor rânduri. Poate că socrul săţJ avea dreptate, Un copil 11. ·va con,solida poziţia, In ace,eaşi seară, Beaulieu intrase în dormitorul Georginei. O găsise 'in pat. - Madame, li spusese el cu rece politeţe, tatăl dumneav.o.astră şi•a eXprimat dorinta de a mai avea un nepot. S-a referit, desigur, la un nepot .care să nu . vie pe lume în taină, ferit de ochii oamenilor. · • Cu gesturi măsurate in~epuse să se dez:br;zce. ~ Nu-mi rămâne, Madame,. decâtsă fac Pe plac. socrului.· meu. În noaptea aceasta va trebui săcmi ·· dăruiţi ospitalitate ·in patul dumneavoastră.. Si\ fiţi încredinţată .că n"am ·să· abuzez, folosir:tdu-mă. prea des de privilegiul pe care mi-! conferă sit.ualiia d.e soţ ... În ziua ln care Georgina îi încuno.Ştiiriţase ca va avea .un copJ.I, Beaulieu îşi încetasei.\lizitele în patul conjuga!. · La câteva. zile .după acest .eveniment, pe care îl anunţase şi lui Richard Sunderland, plecase în Saint-Domingue. pentru a încheia faimosul contract de fu mituri cu Toussaint•Louvertufe. De atunci nu se· mai înapoiase în Statele Unite. Durata tratativelor, eşecul lor, porunca lui Richard de a rămâne .la Cap Frangais până la fichidarea crizei, ii siliseră să-şi prelungească şederea ·pe. insulă, · dincolo de . prevederile sale Cele mai largi. · Intotdeauna avusese un mare re";pect pentru · soCriJI său, Capacitatea acestuia, Hpsa lui de scrupule, imens.ele lui posibilităţi şi resurse ii. i mpuseseră.. ··. . Beaulieu era încredinţat că expediţia militară trimisă .de Primul Consul. împotriva 'lui ToussainhLouverture fusese iniţiată de Richard Sunderland. Numai acesta era în stare să răstoarne lume!r pentru a-şi dobori adversarii. Înlăturarea . preşedintelui negru şi· a guvernului :său "reducea ia
VINT!LJi. COJ'lf!ii.IL
S7S.
' • neant acordurile comerciale încheiate de acesta· cu · .gt\:;pul de bănci ş:i întreprinderi din Statele Unite. t.ovitura era dubla. . . . .. ··•• Beaulieu se credea foarte inteligent. Şi nu greşea. qu toate acestea erf! conştient că• are .mult de .învăţat. de· la socrul.. său. :lhtr"O• zi se. va •putea, eventual, măsura cu eL Dar ,până•atunci şe vor scurge mulţi, fdatte muijkani. · < .. >'
.•. . înnoâpfeâ de.1~<spre qecernl:>rie, .flota franceză •părăsise. portul Brest: Pleca spre .marea aventură. Douăzeci ş:r opt de nave. de război, tra:nsportau douăzeci şi •trei de .liiii de. oameni, puşi sub comanda tânăruJUi general Leclerc; c'urnnatul Primului Consul. Expediţia pornea sub .cele mai i'ericite auspicii. Comandantul en chef era un general .încercat. in ciuda tinereţii sale, · 'dăduse strălucite probe de bravură şi capacitate militară. trupele dş sub ordinelel.ui erau alcătuite din soldaţi care băgaseră în, spaimă Europa. Statul său major cuprindea un grup de generali Şi ofiţe{i de valoare,. aleşi .pe sprânceană ·· de lnsuşi Primu 1 Consul. Exped iţia avea să fie mai degrabă o paradărmifitară, o demonstraţie magnifică a forţei . Republicii Franceze,·· care se ridica spre apogeu. . · .E":pediţionarii. mergeau .\l.oiqşi ca la nuntă. Splendoarea luxuriantă a insulei · Saint-Domingue fusese descrisă cu atâta pasiune de călători şi de · coloniştii refugiaţi in ..·Franţa; încât imaginaţia soldaţi lor: era îrr plină efervescenţă. Toţi visau peisaje .superbe, creole goale cu,sâni rotunzi; .fructe. exotice şi mai ales cununi .de · !aurie Madame · Josephine Bonaparte, soţia/ Primului Consu!; vorbise cu. atâta înf!ăc,ărare- despre Gouadeloupe şi despre Sll.int~Domingue, încât fwrnoasa Pauline, sora lui S:oFJaparte şi soţia lui Leclerc,. îşi. exprimase dorinţa de,. a. însoţi e)\pediţia.. Nimeni nu încercas'e să"J .· schlmoe. ,cgânoul... Era firesc să fie şi ea ameţită ·de
.12
379 parfumul răspântii! până dincolo ds. oceail de mult oântata perlă a Anti!e!or. · Pe vaşu! amiral, se amenajase un apartament princiar, cu mobile fine, tap!s.erii şi argintărie maahiă. In oi!-
ar.<>J>t oom· ptuo~ '•"""'""' --·c~dî" a --"", "" -- ;;;)
lv1adam't~ Pau~ine
6 7"' M'i"-"h" 1 auc.~ ;:vu-Sa- "'aV"''S l..t V<- 'Ci->J :~"- '"-"\ /U!.."-U<
Laclerc. _·tn- ·nenumărate c-ufere- erauorânduit.e cu grijă rochii splendide, şaluri de mătase, dante!e şi tot felul de podoabe scumpe. Madame Lecierc se: şi vedea tronând superbă, ia.baluri!e şi recepţiile ofetite în palatul guvematorului general din Porf..:R,epubUban~ fbstti~ POrt:-8u_ -Prin~e din_ vremea regalităţiL _Soţul. -er pîărn_da- -să... şl creeze· Jn· Salrr~~D6m-h1gue _un fi.ef --pe cara să~i_ conducă "'~pot'IC ·un .·"G';d, r~-aAt.-!(1:f''lJ,,,V-; '"~.,t;·'- .li;~J;
,,
cu;'and avea:u sa paţnJnela _ai zona calaa. At;,HiGi vor iice ad~o -frigu~_ui_, ceţurnor, -zăoezHor~ C·?xutt;l
plumburiu.
· Clouăzeci si trei de mH de francezr călătoreau sore Occident. 1lfl zorii ace!ui prod~glos secol ~~ XtX-Iea..lri secotu!' XVH~- se că~ătorea-Jndividual. fo.riStocraţi .:1 .n~jor;~·; ~·1 v~ -v-lor~tod m'l"''"'"'~·· ~rtis'·' Y; nenu~•or'l ""'';::? iSt. i,i"oc:; n-l,-V ...p~ _a '·J-f.~"..,vLQil
1
-
-
•
-
"''
.~·;
Hrnpu~ui,
cclrf:·:l rnulţ-umeau cu decoraţ1i şi. dernnităţi o_norifice. tJaciqu~s Casanova JşJ_- pii_rnpa vkWh:rteS -
'A
_{"jJC.OrJj'~ajL>, ".._ v-, •• ....- _;;;;>
'
r:nn v-•<•
>
1>''11!?' , ""''
L .;_ 'fQ;'J;:.= ~ ._,s;;
•t.
!
l-
•"":>1tlJJ:"'-~·f=Ci,e v"""'r·"'""''...
_.
,-
-._.,;:·-~~J:""-o:.\
<--.t-4.->::J,...-_,,,o.
Preşedintele -do francez; .rnd~tă
Bn::;sses; :1n sever -şi. --ae-_mn TnagiStrat ce- :trecea graniţeie- patrie~-. rJârtea_ roba şj c~!ota ca-i incorsetasâră ip-ână atuncl sphitul
• o ua -' tva
Ş!
•,~.
--p~rnk
,. -a1
y'" va.can~a.
" ' -1ş1:
.,. ~""ţ • ·1_ng~~u1a
-sa . se -
zbengule ca un student care abia şi-a luat examenele .. Prinţul de Nassau~Siegen ocolise pământul din simplu amu"ament, Iar Petru cel Mare, ţaru! tuturor
ruşilor îşi
luase bastonul de pelerin Şi străbătuse' Eilfopa, dar nu spre a .se d.istra, ci pentru a trj;lge învăţăminte care aveau să-i transfotrne ţara într-una din marile puteri ale lumii.. . ···.... !'!evoluţia trancşză a dat, indirect, ;Cel mai mare ctif'ltlngenl de calători afşecoluluL ,Zeci âe mii de adstocraţi cH. blazon, au socotifcă/cel mai eficace
mijloc de a combate lupta .cte emancipare. a ·.poporului, efa de a)i pedepsi, privânqu-i.d!' prezenţa ' sfăpânilor săi . fireŞti'; .cu ;:;are"i ·. blagos)ovise . pl'\oă
attlnci.b.umnezeu. .A.t; porf1ifco de:ci razna pe c.oc.!auri fără .nume ..Uhil au. făcut chiar marea ispravă de a deşcopert pentru a, .doua .oară America. Dar. cel mai· straşnic organizator de excursii masă a fost Napoleon Booaparte.. Către .sfârŞitul s1!;colului, a găsit potrivit să facă. o plimbare pănă l.a. piramid€\, laolaltă cu Champollion şi cu vreo câteva zeci de .mii de excursiof'tişti înarmaţi până în dinţL Aces.ta nu era dec.ât începutuL .Puţini· căi.ători au colindat su ·mai :mult sârg decât sold"ţH miculUi Corsican. Italia, Elveţia, Qlanda, Austria ... Agenţia de voiaj Napoleoniană îşi începuse 11bia activitatea. Una .dintre aceste excursii colective era şi expediţia de sub c9manda QerJera1ului Leclerc. Dovada că avea :acest caracter era - în. afară ,de prezenţa Pau !inei Le.CI'!JrC - şi participarea unui grup .<;î.e. oameni de ş.tii~ţă, gţ~ografi, naturalişti~ antropolog!; precum şi a altor invitaţi cu profesii puţin ră:;.:boinice,.,prin.tre aceştia se numărau. Robert Sl.inderland, al doi.lea fiu .al ,lui Richard<Sunderland, pr~c.um Şiyrimuf.sA~.u secre~ar, pe .nume Juies L~!ont. Qfiqlal •. prezenţa celor do1. t1.ner.1 . era. u:;;or .de Justmcat. GeneralUl Lecler.t: !!'! pfeti(!e, prilf;ljuJ de a traversa oceanulpe oava;;;a amiraL Un gest.prietenesc, făta altă semnificaţie. pQJitlca: · . . . .... ·. ,Realitatea era 111ai p!iţi[l idilică. Robert Sunde.rland urma să facă, în Primllf râi)d, legătura cu Adrien de Beaulieu şi cuJet~.aua.d.eagenţi !li.?cestuia, iar în al
în
/
doilea .. rând, să coordoneze aprovizionarea corpului ~xpoditionar france' ~. 0" o~ ._.. -"-l-_ _ • _ /.. \ •. _m""l''ln :ur; ţn;.,;. ·si ,-· ·arm·>m· _ ,.,;<_.! o~.Ţ,,l ,_,!_,-~,~· expediat din .Statele Unite. Parte din · navale ce · efectuau aceste transporturi aşteptau fn diferite porturi· din. Antile sosirea flotei franceze: 11'1 cabinetul .său de lucru, instalat în cea mai încăpătoare cabilli'\. generalul ·~,;eclerc stt;dia hărţile, rapoartele, dările de seamă, stat1st!cile, notele informative; care tratau desp~e un singur .subiect: · Saint'-Dorninouc. · tln important serviciu îi aduses.era rapoarteie _secrete pr!rtdte dih -"partea !ul Adrh&n dia ·Bea.ufieu, .pr!h.intermediul Jui Rdbert Sunderlalod. informaţii aslrpra . unităţi!'or militare de. ce.re dispunea Toussaint~LOiJ -verture, sct"Hţe cu at:nplasa_mentelfi -foitîfitaţiHq·r d€r pe· insulă,_- ·date ·asupra armarnenhiiui- {urn·tzat ·ret::e.nt negri lor de către. Zech"riah Abm:crotnb!e, ·.dări de seamă asupra stării de spirit a popufaţieL Concluziile lui Adrian · de Beauiieu . erau tocmai cptimiste.
To "SSri!'l,t-J. "'"'~rr;~re·; tJ!
,._,,
'•
-~·"f'"'"''""'"-P<
nu
~t·,·m~ \) ,c;
<:-\
",1 """>
~··
1td-~
v· a
~act· a
1\,;-V
f"'"
;;;;),.-;o
Jupttt ·Negrii fanatJzaţi de uftime1e ! succese) ;?a vor împOtrivi cu îndârjire. Nu va fi un război desfăşurat, .,.... - ţ..,.'~,ţ?::l:: ,.~,".... , .j .. ' • " 1 " ' ?; ' d,-"--.<"( ·t", _-,"'..,._u YC\~ţ;4j!; SP,f;!Ctc\.<e,.;;Oasef Cl o ţml"' i8;Jl~l: .i V v.C,hud ue ...!_
·
gheriiă.
·
· . - Curnnatul dumitale · e prea pesimist, ·. s,.,use într•c .zi generalul Leclerc tânărului. Ropert Beauclair. Qum îşi închipuie el că o turmă de cărneni de culoare vor .rezista prasiunii noastre? Expediţie aceasta va fi o 1" ~·mp p· c:\10<,_8·•. ~ 0 ~d~· D'iS_ · aA-1 ;f":i mct-'>.irf)
şi
.mai
.exactă
despre
''
forţa
.
armatei franceze.
Robert Beauclair Şi JuieS· {afont erau ede.seori primiţi in cercul Paulinei Leclerc. Soţia generalului en chef era veşnic înconjurată de ofiţeri curtenitori şi de savanţi, gata: .oricând să-i expună în cel ma! plăcpt
chip ultimele descoperiri al::: -ştiinţei. Neastâmpărata so.ră .a .Primului Cohsu! orefera ins:': complimerttele _1)1ă.:i~ştrH6,_ maq_d.ga!.urHB,. _8pigr~roe!e·, concertele t-rnproviZate -sub cJ:a.r Qe run:ă. ·oup_ă Pdmeie s-ăptăm-âni _·dt:r traversare_, .cnm·a_se.-î_flcălzise ~onshJ-erabH-. PauHne fţeGierc: ·p·ucta-_ roct}H_ .de Varăl um_br<iţe--de_ -dante'iă ·_şl late~ car.e·. ,n -·re rea ci- :tent.dde- s·oareie.~._.·:66UătB .. - - ·-Cu 'bdrurf .. - . .fierbJnte. !nsoţitoarele ei işi etalau eleganţa tipic ,Jla~IZI"nă, cu cari:l aveau. de gând să epateze. ·pe .·._ 'cteoie!e din SainH)Ominhue. · --- .-- ·---. ·-""' -._ __ · .:c:ărăt9rn_;- :care, ;părăsrser_ă_ ~Franţa:-- -In zorH iernH, -se --~j"fH~UiâU_: .d~i ;;ţ'ăidura _--ph~'G_Ută-, --mo"feşitoare~ a soarelul ttppics.L Pe vasul amiral ofiţerii şi .pecs9an:::le ataşate pe ~ângă_ generaftd_ Lec!erq-,- umb!"aU_ ht -c~nstea sdţi_ei _saîe) .nu!T)lil :.10 mareo~ţinut·ă- şi îiJcheiaţ~ până---la tdti"iJ1_u1 ,nastun9- --a! _tuniclL Pe- Ceieia!t6 --Vase-, ~h- .afara ·programuHJ.i de Jnstrucţie 1 -oa.menH St'ă.te..au· deachei.eţi " _f~ :haine;- ori rămâ_neau numai -în .ţămt{şii Piint .de :vofe -~
'
'
'
'
._
'
'
'
t~ună'" se gândeau- -ia _it=irna care -bântuia Tn
'
Ffanta.
Jritr-o cHro~neaţă m_a! .Seriînă .şrmat frumoasă -:paiCă
ieş~ţf pe punte, fur'ii -martorH _unui speCtacol nsmafvăzutf Până !a- ·orizont
-qecât
9e!8ta~te~
_prhnH -9?men!
o_ceanur ·era de 14n roşu sânger-!ţA, cu lrizăr' de purpură. Valuri de sânge se spărgeau de flancurile naveîor. Până şi spum;:~ .era lnsânger.ată. Ai fi zis. că
talazurile- erau Z€lbrate de baie. roş,H. Pe acest uriaş înveliş fOŞti, 'Cot'abii!e păreau sa înainteze cu .teamă. ;Marincu~lî :_şi -ao!~aţH pri~v_e?;.u .cu :U-_fm!re :tnfd_coşată acest straniu fen.omen al naturii. _ . -. Semn rău!. spuneau .unii, clătinând · din cap. · -. · Vedeţi-vă de treabă! rep!icara câţiva marinari mai·_ puţin .slabi înger, .Adeseori; în zori şi ln .asîiiT\it, .marea e roşie ca·sangele. Dupăce soareie>se fidică pe cer, 1 roşeaţa piere şi val_urîle redevin albC~stre. Dai' spre nedumerirea .şi consternarea lor, · marele astru porni. să: urcft; spre zenit fără: ca oceanul să'-Şi .scl1imbe culoarea. · - Semn rău! stăruiau să exclame_ lugubru supen>tiţioşii.
ae
- Mai ştii.?i Aşa ceva nu s"a mai văzut de când e lumea.·· Ne paşte . nenorocirea!
Vai
nouă!
.Saint"Domingue ne va fi mormântul! Muieri bătrâne si fricoase! exclama .câte un şugubăţ .mai curajos. · · .· · .· · ~ Tacă-ţi • gura, păcătosuJe,. căci mâilii . pe --Dutn nezeu! Amiralul Vî!laret~Joyeuse, informat 'Oe .starea oe . spirit a echipaj ului. şl a soidaţ(ior1 ieşi pe dunetă. După ce contemplă :câteva momente oceanul începu -
să râdă.
·
-Dar bine, Mes.shCJ!;rs, acesta. e un fenomen arhicunoscut. Am. intrat într"un urias banc alcătuit din mili.arde de ani.maie microscopice denumite copepode. Acum vreo z.ece ani, expediţia comandantului Baudin a plutit mai multe zi it; pe b mare asemănătoare, in apropierea coastelor Noii Olanda. · ·. · .· .· Naturali ştii· confirmarii spusele amiralului. ~ Ehe! Vorbe, Tşi şopteau fricoşii. Vor să ne .ado<~rmă cu vorbei -:-- Parcă sunteţi \fOI mai pricepuţi decât amiralul! îi. admonestau cei. care-şi recăpătaseră curajuL -· -CJne 'râde .11;!1. urm.ă... -· Merde! --Tn a ·treia<,d, .ocsan'Ld f€?Meveni tncti }Jibastnx_ decât văzduhul luminos şi limpede. Într-a patra zi, către prânz, barometrcll scăzu· brusc. Ofiţerul de. cart se prezentă ami.ralu!uL ·~ -"-- ·-vrrre furtuna, rhqn an1irai.-::7- Aha. __ n--arr~ ·--scăpat d:e c;_a}a_rr{iti_î_ţr, rosti Viliaret-Joyeuse, tăni sii-:;:;1 ascundă îngrijorarea, Gu · navele acestea încărcate până ia refuz, vom avea ceva ·de furcă. Nava amiral .semne:iă flotei măsurile de .apărare, . precum şi punctul oe întâlnire în .:;az de, dispersa re datorită furtunei. Se reduseră pânzere. Se inchiseră
hublourile. Pe punţi şi tn cale, ofiţerii .de marină verificară tn grabă dacă tunurile. muniţia, proviziiie .şi celelalte bagafe erau birr!';l .fixate. pe am plasamentele .lor. Nenorocire navei zgudui!e. de \feJurî, pe puntea căr.ei.a un tun scă!!at din legături Începe să alunece irlcolo şi încoace. în legănările lui dezordonate.. ca de . 6!1'\ beat, slrilleŞte marinari, rupe parâme", sfărâmă splraiuri; zdKobeşte bărci de· sal·~a:re, desfunâă tan'lbuchîuri, ca În cele din .Lrrn'lă să spl3.rgă. vreun .Rarapet. şi. să· se r(!stogolească In . mare. .· · ....... VântHI ..căzuse brusc. Aoia dacă se mai simţea. în a(!r câte o;·pală cînqin~ă·, care înrif!rbântaobrajiL şi îhQre>u!la respiraţia, In văz:.duh pii.rte'a o pâcfă sidefie, fahtqmatică, prin pare razele soarei:Ui abia dacă mai reuşeau să răzbafa. compactă, îşi dădură
8<:1 lăsase o căld;.;ră înăbuşitoare;
ca într-o .baie qe aburi. Apoi uitimi!e adieri duhuL • · · ,· · · ·. ·· Fumul care ieşea din hOrhu! bucătăriei plutea înecăcio.s în juruf,corabiei amiral. Bucătarul $ef; care prepara urt pateu gustos pentru ·sofia gen_er&lului en chef, · primi ordin să stingă focul. · .Pe dunetă, amiralul Vil!aretcJoyeuse stăfeţ~ înconjurat de ofiţerii săi de· staFmajor şi urmărea atent' scăderea continuă a .baromefrului şi semnele îngrijorătoare ale vremii. Ofiţerii, marinarii de cart şi bordul de. serviciu . lşl îmbrăcau la repezeală costume"!e de p!oaiec Flota se resfirase pe o întindere aptecFabifă. ·!n. tiimpul marilor furtuni,'··'în care vizibilitatea scade aproape la zero, ciocnirile între corăbii· au urmări· catastrofale. ·. · în atmosfera verzuie, soarele; văduvit de raze, plutea· singuratic, pierzându-şi' treptat puterea. Oceanul părea acoperit. cu o vastă husă de mătase cenuşie, sub .greutatea căreia valurile 'strâmte abia dacă se mai ştrecurau. Mătasea aceasta, pe care .prova corăbiilor ,o .sfâŞ:iafoşnind, avea luciri uşoare, care •apăreau şi dispăreau · capricios. Pe dunetă .apăru şi generalul Leclerc cu adjutanţii sa1. •
•Vo
-
•
~··
mea era domic.ă să admlre spectacolul acesta ·atât de ·strantu pentru noi prof<~nii. Dar primul dqmitale adjutanf a sfătuit~o să nu părăsească, până .la noi dispcoziţii, cabina. . - E mai înţelept, mon general. Furtunile s.unt piine de surprize, Iar în .această zonă. bântu.itl'\ adeseori . . de ciclolme . . - ... -• Credeţi că scar putea abate un ciclon asupra . t ra. "? noas . . . _ ---_-Nu Ef_JmpQSîbiL .Soer 1hsă- că vo.m -ff:scutiţ~ d!3 -o-asemenea. itJfâlnire. - . - -. - Ar fi primejdios? . _ _. __ . - Pe m;:~re toJul e relativ, mon gene;: al. s--ar putea · CI'! până _la urmă. să _avem dfFa face cu o furtună moderată. -·-- Văd că aţi luat măsuri .. - prudenţa, mon geoeraL Lumina verzuie, lividă, arunca pe. chipurile oamenilor umbre bolnăvicloase, pa.lide. S"ar fi zis că pe duneta vasului amiral stătea o ceată: de fantome învăluite îh uniforme încărcate cu fireturi. - Mă topesc · de căldură, .se .adresă Robert Stinderllmd unul ofiţer de dragon! din apropierea sa. Ofiţerul îşi şterse cu batista obrazul năclăit de sudoare. ·· . ·- I;u a1111nceput să mă sufoc.. Şi pârdalnica asta de cravată mă. strânge de ..îmL vine rău.· Parcă. aş atârna In ştreang. Dacă aş fi. singur mi-aş lepăda hainele de pe mine. Aş umbla gol. Cred că numai aşa aş respir;:~ In voie, Jules Lafont îsi ' - .făcea furios vânt - .cu . un evantai de mătase. Pe. obr<~ii i se scurgeau şjroaie de transpiraţie fierbinte. In · camera hărţi!or, . Davois, ofiţerul de servici\.! scria în jurnalul de bord. ·~. · "Căldură înăbuşitoar('!. Mare calrnă.· . Pâclă mai deasă spre N. şi E. Cerul limpede la zenit/' Ofiţerul se scărpină cu pana de gâscă în vârful nasului. O muscă enervantă .li dădea târcoale de vreo zece minute.· .
-· Mon amiral,
'
soţia
'
'~
386;
"(:a-o fi făcând generăieasa în cabina ei?" se întreba el . visător.· · .. · ]ntrc() dimineaţă, trecuse întâmplător prin faţa cabinei acesteia. Prin. hubl.oul care t:lâdea spre punte o \lă;;:use goală, superbă, .în fata ogl(nziii 13e atunci, tabloul acela il qbseda zi şi noapte. lşi pierduse somnur. Nici serviciul de bord nu rt mai preocupa. - Brmc de nori negri.·violeţl spre nord, nor.:i,est, anunţ~ Jouy, comandantul' vasului. amiraL ' Toate san\halmentele ·prev~titbate .unul ciclon, •· ·.. Davois îşi puse iarăş'ipllna î.n funcţi
~
-Pe ,pe; ·p_unJea _.-Qe--_-
<:·omandă'; -J~fiţe_ru~
secund transmise ,prin .port
, Marinarii se căţarau ca maimuţele in greement, strângând febril pânzele. superioare .. ~ uageţi zburătorii! · · . , . . ~ , Ofiţerii in subordine. şi .contramaiş.trii. dădeau ""U"'c" ....,., '·.'-'• ;Gy r. v. P '>''UFJ~; - Amarati' ·anCora! . . ·-· Amar aţi . şaio pa şi bărci le!
- Ai'rnirati. schelele! V.e!ele pairate înfăşurate se legau .cu .saula · de furtună.·
. . - Toţi soldaţii în .cabine. Puntea iiberă ·pentru . manevră!. strigă ofiţerul seound. . Unii maf_înari- .e_xecutau ctdm- ordinele .. AJţii se agttai)-,_ ..cupr_h1şi -_parcă de Jsterie. Aceeaşi cornport~re o aveau Şi câţiVa ofîţerl. - Apropierea furtunii scoate ln ţJVidenţă cele mai ascunse dedesubturi ale firi.! omeneşti, remarcă .
.
gcneralul Leclerc. · -. Ade\lârs:t mov gem~ral,, ,replică Vi!la.ret",Joye~se. Marea nu este o ma:::-ă de .fu.;o, In. prezenţa eLe greu sa te stăpâneştL Numai oamenii cu ne!'Vii zdraveni. pot fi buni marinari.. · Valurile pomise~â să alerge .dinspre nord spre sud •. într~-o .·rostcgolfre tot mai -rep_ede~ tot _rnafdezordonată. Fugeau parcă dimiinte.a norului ryegru care 1e ·urmărea arnenfnţător. ·crestel_e lorf spvfbetate ds vântUl care sufla întetindu ... se,_ se Ptl!ver!zau ''kt - jer_ba 'li_ertui de spumă. Ajuns~ră Să improaşţe ş~ • ' d unei.,<'a, . q:$"·!ţerH•• _ae -pe " Şl .ţipătul acela şuierat, asurzitor .creştea m !ntehSitatel tntrBnJOt de butn.,;i~-ui tuneteiqr care se succedau· in salve' tot mai ·de.se. - Grozav.ă artU'erie. râse Lec!erc. - Nu e decât uvertura; mon . general, . zise Viiiaret-Joyeuse. Barometrui, Vil!andry? întrebă .amirat
··ia! cu glas tare, încercând:s~ acopere zgornotul vântuluL.
,
-
Scade continuu, mon amiral. \liliaret--Joyeuse se· întoarse spre lec!erc. Cu
mâna pi'l!nie, Îi vorbi ,aproape de ureche: -. !ntraţi în camera hărţilor, mon (Jenţ!ra!.N-are rost sa va expulleţi rămânând pe dune.tă. in curând ·vaiurBe -vo.r mătura ţn..1n1e:a... _ t8Cl:erc_:mai fămase câteva minu~a •:>e dunetăl aooi · '. i • urmă povaţa amiraluiiuL TalazurHe creşteau o dată cu. puterea vântuiuL VerZi, -masiva,- striate de viJelia şi rncorOJlate- de sţum·ă) veneau -.ta-_ asaft·CU}(ărie sporită. Spaţiile dintre ele se l;irgeau, se adânceau ... Puntea incepus,e s'ă se legene tot . mai accentuat
,;_>;'' 'J:_'
~'â~Jâr
. ·.
VINY!l.Ă CORBUL
Amiralul ordonâ comandorului Jouy. . --' Semnaiizaţi flotei schimbarea drumului. Qirecţia
sud, sud~X:est · . Poruhca cfu imediat
.
executată.
Navale se abatură !a .Mbord, •porninf,i aprqape paralel cu vântuj. Toate vasele irra:intau .acom în. linie de front, ca. la atac. Vântur furios, valurile dezlănţuite - avangarda norilor . negri; . vlneţi - corăbiile; goneau acum În
·. a,ct?ea;;;i. dir!'Jcţif3. A!Ţîiralul.ir~măsese pe du netă· iaclalt.ă
·tv cotnandoiul ,Jpuy şi eLi. ofiţerîl·atestuia In camera
se 'l'efilgiaseiă numa:i ;general !.li Lederc şi · sfatu! său major. Prezenţa ]or en'l indezirabi!.ă pe i.Jlmetii Amiralul şi·. cdmandct!,!l aveau' nevoie de spaţiu. , Fiota fugea din calea cic!onuluL/ l"ugaau şi .talazurile şi vijelia şi· timpul şi zdr.enţele de vapbri care ajunseră din .urm.ă ..navale.... dispăruse pâcla
har\ilor
măturată de vâht. gispăruse şi soarele, dispărusş şi.
cerul albastru, invadat de marşul nezăgăzuit al norilor vineţi, slrăl:lâ!uţi de fuig(lre. Un trăsnet, izvorât din încâlce.l'lla haotică de noti, despică văzduhul. Silueta l.ui intaiidescentă, şerpuitoare, lumină orbitor >'asul-amiral. Trăsnetul olesni cu uriasul său bici de .bd un talaz uriaş .care· sfârâi, ~tuncând gheizeri de vapori luminosi. · Vah.Jrile fug~au m.ai iute decât navale ... Şi norii fugeau mai Ii.Jfe... Trăsnetele cădeau acum des, ca ploaHf .1\Jiluea Şi dm.il erau legate de de Uane ilicandf)scente, ·O lumină. !ividă, siiJistră; !nvăluise • firea. De pe puntea vasului amiral· nu se mai vedeau deeât cele mai apropiaţe nave: ·. . · . . · .-:=. Ne prinde .uragaiiui, DI!Vols? se · adresă generalul Leclerc ofiţerului de la masa hârţîior, · · -- Mă. tem că da, mon'gl!meraf. Marinarii noştri îşi V(lr face . datoria/' Toate vasele vor ajunge. la
roil
destinaţie:· PdmUI
Consilf ·a lncrediAţat .amiraluiui. Villareb;Joyeuse douăzeci şi opt de nave. Douăzeci şi
opt · vqr acosta îri Salnt-Domingue. - Eşti un ad~văr(;lt ostaş, Davois.
·
DINAS.TIA BEAUClAIFI . . ...SUNDERI..AND . . . .. . _
3!19
- Sunt marin ar, . mon gi!meral, replică acesta simplu. Puntea navei amirit;;e,. spumegând, t.Hrândl repezindu-şî. spre văzduh talazurile furioase .cu
. pe
_această titat1tcă- iăzbolre rl.int~e elementele naturii, :r:mveJe evO!ţiaO pOtrivit -sl-abEi~Or curto$Unţe ·-_ata .omutu.L ~,;la rea vOia t;arci~i să dea 0 lecţie îndrăznetiior careci încălcaseră !rnpe~iDI... - Ce. zici, Lafont, scăpăm din prăpăât.;l acesta?
_gh_eare-de
spumă.
In
'întrebă Hobert Sunder!and. râzând nervos. · ·· · q ·· d ti•····· -:- -.._.per _ca' da.A __ . vem_ o mişluhe e "_rrL"ep,n1h.
--- Vorbeşte ca eron arltici -Lafont " ti n-al. . a.'!"'" so 1u ţ'IEl... C an~ Ştiu. Adopţi o poză marţta~ă. _şi -cu sufletul l_a . gură, rosteşti măreţ: "Moanea noastră să fie pildă urmaşilor". . . . . . · · -Tot e m;;ti bine. decâr să te je!eşfi ca babe!e. Sunâerland rărnase gânditor. Daci', se va ssufunda v~sul,_ zfat0le parlzi~nEr Vor p~QHca _fi_Sta dispăn:ţHor sU_b un- titlu -p-ornpoS, scris cu litere dS o şchio3pP.~_ -,-,Morţi _pentrq gloria patr~9i"_ t:p_itafu! ltri va fi a:!tuL ,,Dispărut pentru gloria dinastie! SunderlandBeauclair/' --\)iHoan:He genera_ţll_ ~de -bEHJCheri :din ~amiii a sa il vor rosti numela cu VE!neraţieL. Pe .dracu! il vor uita. Fără doar şi poate~ Tatălui său i se vor umezi o clipă ochii. .Pierderea unui copil nu e o glumă. Cu t[mpul se va consola; A supravie\uit .el piO'Jrderii Anâreei. .. 1
Dar dacă va scăpa cu viaţă, Robert va aşterne pe pânză un aspect al acestei furtuni. O ,palidă copie a realităţii, Splendoarea naturii in plină dezlănţuire nu poate fi redată de mâna omulUi. Mijloacele lui sun't prea imperfecte pentru a prinde dintr-o trăaătură de 'penel şerpuirea trăsnetefor, lumina vânătă a cerului zebrat de {ulgere, talazurile .răscolite de vijelia năprasnică, . ·· · Priveliştea,. înclină în acelaŞi timp şi cotabia, Iri faţa ochilor .săi măriţi. de groază se deschise un .abis .. în· adâncul iui apele ·scăpărau; refiectând ceru!. incendiat d.e fulgere, Cănd se izbicw pieptul .de balustrada,. simti o dutere fulgerătoare, -care- Jt _,făcu· -.s.a. . _închid_ft fără vcih:r ochil şi- .să~ __-s_,a . .cramponez<:; instinctiv de balustradă. Redeschise ochii. Un val înalt cât un munte. se avântă asupra corabiei, măturâl"!d•o de ia .tribord-la babord cu o avalan!ţă de apă .. grea. ca plumbuL Smuls de vârtej, Robert fu izbit de un tam buchi, .apoi purtat mai departe pe creasta valului .spre babord, dincolo de care. de deschidea haosul lichid. · · · ·
lntr-o scăpăfare de Juciditate îŞi făcu următorul raţionament; dacă.·va cădea. în mare, nici o forţă din lume nu~! .va mai putea salva. Incordându~se într~o ultimă şi disperată srorţarce, se agăţă de un sart, ·pe care provid13nţa H scoase în dru.m...• Masa de apă. sărată. se .r!!Vărsă .cu zgomot in mare; lăsi!ndu-i pe punte, ÎnvineJit de lovituri, cu capul plin de cucuie, .. ud până la piele .şi .pe jumătate leşinat de durere. ' :rjil')1ase incle::;tat. de sart, N-ar mai fi rezistat unui al ·• doilea vaL . . O mână puternică şi grea ca o gheară de fier. i se înfipse în braţ, in vreme ce un glas întretăiat de vijelie îi răsună ·aproape de ureche. · · , ·- Nenorocitule... vrei să... Ai scăpat... urechile 8Cl!IUL.. . . . Un ofiţer pe care şiroia apa, H ţinea strâns, ferindu..:l de vârtejul apucător ~H apelor, Robert văzu · ca prin vis chipul crispat al amiraiUiuiJ inconjurat de alte feţe tot atât de .încordate. · · - Monsie:w Sunderland, auzi el o voce parcă din .alte. lumi... pe vremea asta... nu ne arde... joacă .. . Coborâţi-1.,. Cabină... Repede... Furtuna abia .. . incepe... · "Până acum ceea fbsf?".se întrebă Robert în gând. Umb.a .l se împleticea. neputincioasă, iar glasul său nu izbutea să scoată. \lrecun sunet articulat. Fără să ştie cum, se trezi diri letargie într-o cabină ..
iricăpătoate;..care servea de infirmerie. Printre paturi umblau ·doi medici, cari abi.a îşi ţi!)eau echilibrul:· Tahgajul vasului .era îngrozitor. Uneori, podeaua căp.ăta o înclinare de .aproape unu pe unu. Câţiva răniţi ..căzus.eră din paturi, cu păturile Şi saltelele peste eL Pentru. a nu se m.ai repeta păţania, medicii şi felcerii îi' prinseră cu curele. de paturi. Pau.line u~clerc lvcra cot la cot cu personalul sanit<J,r; îmb~ăcată in alb, ·îşi luase rolul în serios. Ajutorul ei .nu era neglijabil. Marinari şi soldaţi grav
__VINTI.I..A CORBUl..
392
:...:.
contuzionaţi,
ori cu mâinile şi picioarele rupte, erau aduşi f:Oiră încetare. Tdbutul măriil · . ·. Soţia generalului se p[ecă şi asupra lui Robert. Era .frumoasă. Minun.ată .••. Intreaga ei fiinţă respira voluptatea:- . Buzele. ei. .rosii invitau sa fie muşcate. . '· . . Nările pa!ţlifânde, genele lungi, ochii mari, !anguro9i, ce ştiaU a privi lhto!deauna cu interes, captivao şi pe .cei .mai înrăiţi misoginL Cu to.ată fiinţa ei, cerea să fie ·• .iubi.tă. Cine nu C'Undştea povestea vieţii Paulinel . Leclert, qate avel'l. dubiu! privilegiu de. a fi cea r11ai frumoasă femeie.
.. ... .,.? .
..
.·. . . .
..
DINASTIA SUNDERI.:~ND.BEAUCI.:AIR. ·~·-~--...C..... 393
Al treil.ea .. candidat la mâna paul inei avusese. nqrocul să fie acceptat.. Generalul .Lecîerc, cam arad de arme .al .Primului Consul, căruia îi mijlocise ascensiunea la suprema demn:ifafe în slat, era cel mal indi.cat penfru a juca rolul de soţ al tinerei fete ... Azi, Pau line Bonaparte li urma Jnfr,o expediţie care avea ·să-i urce pe culmil.e gloriei. · Lui Robe1't ii părea ciudat că-i umblau prin minte asemenea gânduri tocmai in aceste momente cruciale. ;~bla 'scăpase de la înec. Văzuse moartea cu ochii. N-'ar fi putut predza·de. câtă vreme se afla in infirmerl.e, 'Clar ar fi pus rămă$ag că nu se scurseră ma:i mult de câteva ore .. Căma$:a fi era inca udă. Nu-! dezbr}i.caseră· decât de haină. Robert zâmbi chiţmlui Tngeresc, care-! privea cu interes \'Î simpatie; ·PauHne Leclerc surâse aşa cum . numai ea ştia să .surâdă. -··. Sunt încântată că ţi-al' revenit Mon.sieur sunderiand. · M-ai · făcut să trec~ prirt m"'ri emoţii. Dact1Jrul Moreau, care te-a examinat,.sptmea.că nu ai fracturi şi nici răni ·aparente, în afară de câteva zgârieturi superficiale, dar că nu ar fi exclus să fi .suferit Jeziuni interne. Deodată, Robert simţi o ameţeală şi o greaţă · puternică. Capul blond al Paulinei Leclerc se profila pe tavanul alb, de cana atârna o lampă ce pendula o dată cu legănărlte navei. Robert închise ochii, încercând siH;i ·astâmpere. ·revolta. stomacului.. · - Doctore Moreau! strîgă' Pauline, inspălmântată de paloarea aşternută brusc pe chipul lui Robert. Doctore .Moreaul Vino repede! Monsiear Sunderland se simte rău. Vei; se pierde.! Gu îngrijorare şi simpatie, prinse în mainile ~er fine, degetele reci ale bolnavului. - Repede,· doctore. Cred că are ieziuni Interne. · Pănă să ·sosească. medicul,. alarmat de apelul urgent, Robert deşertă pe pat Şi pe rochia protectoare!. ·sale întreg .meniul de la prâni. ·- Lezluril? Are rău de mare, Madame, zise Moreau izbucnind în râs,
~-_.;;.~_ _V_iNTii.A CORB_UL Uluită; Pauline Leclerc se uită la Robert, apoi la rochia ei. Cople?il de ruşine, bolnavul nu. îndrăznea
·
ceară scuze. Pentru a-L scoate din .1qcurcăfură, ea îndepu să râdă. · · · -·· Acum sunt sigură c'ă .e in afară. de orice pericoL Doctore, meseria · de soră nu Ele practiCă fără
nici
să·i
sacrificii.:.
· ·
. ·•.. ·.în sala de mese,. în dormit,oarele afectate tr;upeior ~.e usc~,>t, sqldaţii,. îrrgbeŞ:uili. Cla~ PeSte grămadă, se ,tineau. df' stâlpi qar~ suŞţit,wau tavanul, de. mese!f; JhratEţ în podea, de p,aturi.,pând vasql se lăsa c.u. pupa · înainte în prăpastlile clesch)se îotre )alazuri, simţeau ctdoţii înlăuntru un gol c~inuitor, de parcă stomacul Şi plămânii le.-ar fi ieŞit pe gură. Când nava po.mea să urce pe panta m~nţilor "de>apă, senzaţia penibilă înceta, ca să revină însă de îndată ce cor&bia o pornea iarăşi în jos pe toboganul valurilor, · - Râdeaţi d.e. · mine .cârld. vă .spuneam că.. ,. ah .•. marea aia de. sârlge o ·să ne poarte nenoroc, se yăicări un dragon .Jân.ăr. Abia îi. 01ijise mustaţa, - Da, da, are ... dreptate, întări altul. - Tacăcyă fleanca, babelor! .urlă un caporaL Pereţii corabiei vit)rau, gata să s.e spargă. Ai fi zi.s .că. berbeci uriaşi, mânuiţi.cle .zmeii .apelor, izbeau în flancurile navei. Lin urcuŞ ... :şi. iarăşi un coborâş, ca de sanie repezită în josul un.ui povârniş repede şi nesfârşit de lung.Un ,,Aaţjah" prelungit,. rostit de. zeci de guri,Jnsoţi lunecareâ' care nu ,.se mai ·termina, Lămpile se IE;gănau atât .de tare,. încilt se izoeau cu zgomot sec de tavan: O··· lovitură. asurzitoare . la tribord, un pârâit îngrozitor, şi prin ;scândurile groase. de stejar, care plesniră .ca nişte beţe, năvăli. un puhoi .de apă rece, sărată. 1n câteva :clipe, udă. până .tE! piele pe toată
Jumea.
,
· ·
·
· - j\Je scufundăm, frl!tilorL urlă .unul. ·- Domnezeu.... să ne ,ajute!... Şuvoiul de apă încetă .în clipa în care nava
îşi
,reluă
ascensiunea, pentru a se dezlănţui iarăşi, Intr-o avalanşă torenţiaJii., de ind.atii ca corabia pornită fulgerător în jos, . ajuns:e in fundul râpei djntre
talazuri.
·- Ne înecăm-! - .Cum o vrea D.umnezeu. Poate. că nu ne lasă ... In· -1n_căperea ticsltă t:e soidaţi 1nn_:ebunHl ,de spaimă,. apărură !n fugă câţiva marinari, un11aţ~ qe doi dulgheri cu scârlduri. şi unelte. - Se -sc-ufunqâ barca? t;rfă un :Qr~nadfer:; duţră ce s_ţotpă
·ing_hlţ~t,u(-_ă zdray~nă- -de_- -a#~ siirată. _ _:__ 'N!Ci-b grij~! r'ăs.ţn.mse urr marirnir. _()_vână al-l~- ·O juc:ăr!e. Jn câteva c;ipe vă uscaţi-,_ stâ:Jd
-o:
burtHe . in. sus. -
btH'ţH€f
Dacă
·de_ ·cu
mai -ţine fi!'U!t futttJnat _o să ,Oiutfm ·cu_
in sus.
·or să nG m·anârice rec_hinH ... - O dală ce dai ochii peste cap nu mal contează dacă ai să taci pluta, ori dacă ai să servestf dreot -
Cotiet
r~chinilor...
'
N
'"
-
-
-~-
- Ţine-ţi blestemăţiile pentru tine .. , - Ţineţi-vă mai hine firea, strigă voios marinarul. Re puntea acestui vas te poţi ineca cel mult cu un os de peşte. .Punem rămăŞ"'9 că ajungeţi teferi !a ToussRJnt-L9uverture, Negreseie iui vă- aşteap1ă-- Ctl braţele deschise... .
'
h,•"-''t~_.-_yi'!Qr·,'Q("t;Ţ,c,nl errft"~~ !'='-3WfQHTQll 't _..,.....,_-...,., 'YJ ""'" •lu·a· ' locul iocotenenţu!uj Davois. tJ:ni-forma iui_ Peyrouton şuroia d9: ap}A. Pân~l'J"n ui-Hrnui mornen~ se războise c;u furtuna, er;ecutând .t:::u oamenii lui extenuaţi, ordinele comm1dorului Jouy, Înj Ar'{.'> ' __ _,.-..l:%r.f"' "".....,.,."",{,;;;
-
-·~""-
Barori1etruJ _ccnt!rnră să 'scadA? lJr!ă Pe;yn:ruton
-îh urech_ea- -JuL -Davoisr încercând- să- ·se facă auzit în vacarmul infernal al vântului $i al mă'fii. . 5'"'""',..;1~1 c,.,:::J,...!e 1O;\,-<.,;!, """;·r •·na·';,., V"nl"l +•":J
·~>1JLL"
.::39::::6=-----~ ----~ -~·c:cvi:.:;:N:_:_TIL,\ CQRBUL Generalul Leclerc s.e apropcie ·de Peyrouion şi il apucă de umăr. ··· · · · · · -. CI§ crezi? Maf dureasa mulf •furtumi'? Răcriea ca un smintff, .pentru a. depăşi şuieratui ascutit al vijeliei . .şi etirleful îngrozitor a! oceanului . .•. . ~· Furtuna acea1'ta, fnon Geher~tl... e urgan în tdată legea... răspiJhse 'Peyrouton,.. Se pare că.,. ··. 'Deod.âtă .un munte di'J apă se. prăvăli. ca o masă de .plumb. asupra co,dibiei, care pârâi din toate • .îricbEiielLirHI:l: fâsârililiJ-se· pe .o parte,.·. gata. să şe t'âstoar1le .. J:?e·fu;Jdâlul vâiquhului ~brat de fulgere, c.eJarge!e ritn7ei am)t"al. înscris!;lseră 1:111 arc de cerc de peste 45 de grade. Talazull..lriaş.se prăbuşi pe !)uotea înclinată, mătur.ând oamMi, sfâsiind velaturi, întinzând până .la maximum greerl)entul, ·care vibra grav ca nişte. coarde ele violonceL - Pe· durietă, amiralul Villaret-Joyeuse ş! comandorul Jouy se lncleŞiaseră laolaltă cu tirnorlierul de timonă, care dup.ă ce le rezistă câteva secunde, jucă deodată in go!, proiectându-i pe tustrei · pe podea. Cârma rămăsese in aar. FormidabHa cascadă plesni. geamurile ca.rr.erei hărţilor, inundând-o în câteva. qlipe. Pe punte, ofiţerii şi marinari!, agăţaţi de. cordaje, de balustrada, de tunuri, de tambuchiuri, rezistau cu disperare presiunii apelor, care .TI · îrnbrâncea cu furie· oarb.ă spre jumătate înăbJJş!ţi, ioviti, contuzionaţl, ameţiţi, adăstau cu sufletul la · gură redresarea vas!,llui, ce contînua să se în.:;line .. ·.· Cârma muşcă. brusc apa. De înd_ată ce simţită
adâncuri. Pe
iarăşi rezistt:mţă 'irl r.oata cârmei, <:tmiralul, coma:n.dorul Ş,i . cârmaciul, la .:;are se adăugară doi ofiţeri, se opintiră cu deznădejde. spre a maneVri! vasul, izbit în
flan.c de . valurile ..colosale~ .. . . .. . In 2n::eeaşi ·;ţlipâ, catargul tfinchet Rârâi, 'înlrecându~se cu urletele .drăceşti ale uraganului şi, qezarticulat,. se prăbuŞi în .mare; ca un uriaş trunchi de copac secţicmaf de un fierăstrău .he\!ăzut. Pânze le
O!NA:STIA SUNDERL.I\ND BEAUCl..AIR _ ___ _-----,-_;_;____ __:_-=..=..:...:_:_._ _ _
397
··~~~-
întinse încă pe greementul catargului năruit plesniră valurile, care le hăpăiră cât ai clipi. Această· Jmprejutare salvă nava. Începu să se redrese.ze lent. Manevrată de cei Cinci oameni cramponaţi de câri1iă,. porni iarăşi in direcţia vântului. Pentru moment, primejdia fusese înlăturată. În camera hărţilor, golită de apa ce se scursese prin găurile fere.,trelor, ofiţerii generalului Leclerc, prăvăliţi cu toţii in partea dinspre tribord, se zbăteau li1tN:> Jncâiţeală de. picioare şi de braţe.· Peste ei, 6 · ,; ha~r"'î '"~t"r'""··-p "coto. :a ·•ibe 1 ' _u .-"" s1' , ,_Uj-' ;:;, ţ;J\ J.l:,vau F--";,;,-,>;;o tn • Ge-n~J"t\nJur răif'ţ;î's-ese r:r_arrt"p-on'at· de mGH;;·a·,împreună cu iocbtenGtul Pevrouto.n. cnre ~re- ·uH:a dezolat du;;ă· hărţî!e !!Jl ce· .pqrrHseră razna prin apărie. Lampa, stih-să·de.-apă, -se hă!'ăngănea c-hiOatâ, izbindu-se ritmic de ta var,. Fulgerele luminau însă ca Z!Uâ. .
.....,... -cred .că- ne apropk;m .de.._. ·epigent·rui t 7lrt!Jf 0 ~·~·c;;-,~ str'1":'i .. ~·~·n·· \? •~'',-·mo~ !!. g-"r"'""'' q {v, ur.,.P0---~~ •";:-)/!·".lJi..J t); .-M A't'"'" .> j.,_.l_, n'• m' 1 f_
_
)>_,.,
'
Ji't!'-'" _., __ A""'"'nc·
Un --nou va! :nundă camera hărli!Or, rnărlrtd confu~ia. Un ofiter cu piciorul fracturat înjura de mama focului pentru a-şi stăpâni urletele de durere. Lecierc se gândea la nevastăcsa. "Ce-o fi făcând ac;um Pauifne? Nu trebuia să ;au cu mine. Am Jost nebun .... j\m expus-o primejdiiior ... ~ îngrOzitor... " · · . În condiţiile acelea, nici nu era: de· conceput să se ducă p·-ână--la -ea. -bacă. ar ·yj iesit din Camera hărţi1or) vaiurite -l~ar -fJ fnh~ţat fntr-o cripă1 :târându-i }n hăul negru ca smoala... . · . Pe punte, !a picioarele dunetei, căpitanul Leroy, adjutanţul amiraiului, se plecă la urechea căpitanului Chamier, comandantul artileriei va$ului~amiral. - Chamier, strigă el,· am imptesia că navă nu mai răspunde la comenzi. · Ce-? -ce spui.? · - NavaL .. Nu mai răspunde ... la comenzi. ..
._39_1ii~-----~-----I!INŢII..Ă CORBUL o minune ... -_că .nu _s-·a scufundat până acum ... .Dacă n-ar fi fost· Jouy la comandă... · -- -_ Ş'i _Leroy ş! ,Charoier erau. îngriJora.ţL .Când .o };onibi.e nU- mai _tr "Jn ·stat~e ·s~l Jt:ipte _coordonat cu .furtuna si se lasă· luată de . talazud, e .pierdută. Vasuhamiral părea să nu <mai poata face faţă uraganuluL · .- Cred . că suntem.,. aprqpierea unui... ciclon.
--
~E
JJită-te la~..
vaîuri,
·
··
.-. AL Suntem în ··zom~:.. Valurile ...
..:...: ~Nu -:'fe-- aud 1--
-
- --
--- -__; - -
~- Ani'_::s-Pus:' c-ă::·;· -aL. ':;-QreptSHt Vq!urHe nu mar -au ... qire·cţ!e.,. -pre-c;··is·EL-;. $e pi9c-nesb .. se-., lncaiec~ .., •lnt."-f~·:enţ·a•Ci'c· 'Ion i '.•. . . . . '" Lh.yj-_ Ci"
Ş! Leroy şf Gl'rarnier ştiau că ln larg fenomenul _intertsrenţsi_ -~ _:f.idică CiocnlrH valurilor -- :se ,pefr~ce· in mod excepţional, :şi anurne în sfera- -de
ar
acţhJne- a unui
·CJddr.. Iar tafaz-urne mal 1nalte- decât
nava, defer!au, se. izbeau dj'!ment între ele, in.ăitiind jerbe de stropi şi de SPlliT!ii, ca nişte imense cozi de păLH1, se fhfruntati, vuiQd - nebuneŞte} se -Tncălecau, enorme si dezordonate, se ciocneâu ca niste titani scoşi din minţi, într-ur1 haos de. sfârşit de lume.... · Palid, căpitanul Leroy işlîn!il)se mâna in braţul lui Chs,rnier
-
-
Navă...
Colizi.un.e...
la. babord.. , Vine... direct spre noL ..
inevitabilă..
Charhiei 'Se- uită înfr-aco!o~ TresărL Dtn bezna izgonită când şi când de lumina verzuie a irăsnetelor, apăruse ·prova i.lnei nave cu oatargeie frânte, cu parapeteie srărâiTiâte, cu cordâjeleivpfe, atârniii'ld Jn apă. o viziwne de coşmar. . . · Pe .puntea vasului-amiral. .ofiţeri şi marinari --Jnbrern.eo-kă; stan_e. dB- p·iatr-ă. _-C_âteva striQ·ăte. -izolate, ·-se:. ph~·_qjură lri:_: -vaca=r-frtu·i u-r-agânului. -1ntr:..o std~fu.1ge.rar:e c~arn:let :îş_i-,- am:nt~ dţi:nevastă, d~ copW -:eate- 'îl aŞteptau -'acasă~ de- -rnania luţ bătrână- -şi bolnavă,·
care-i· zicea "Băieţe!ule",. deşi el demu it vârsta de patruzeci de ani. . ·
sărJse
DINASTIA .SUND.ERLAND BEAUCLA!R
-------
pierduţi, urlă Laroy. cu .catarge năruite, pe jumătate îngropată in care ·se prăbuŞeau asupra ei din toate
""- Suntem
Nava val.urile direcţiile,
se apropia cu viteză sporită, ţintind flancul
vasului-amiral. · - La -h.~ini!la-,-unel desc-ârcări electrice! mai PUternic-ă
decât celei alte, Leroy citi pe ptova de care nu-i ma:i despărţeau decât vreo douăzeci de metri parcă
·. cuvintele: "L'oiseau de proie". - Vasul. .. lui b:Jmont, ... răcni el în urechea lui
Cbârnier.
· · - Exact.. DumonL Pe puntea navei târât? de valuri, se vedeau câteva biete silueta negre... lncă douăctrei secunde şi dezastrul avea să se producă... Deodată o namilă de 'apă ce nu putea. fi cuprinsă .cu ochii, un mtmte lichid, a cărui creastă se pierdea în înălţimH€i nopţii, se prăbuşi cu zgomot de tunet peste ,,L'oiseau de proie'', care dispăru · într-un rnae!st:-om de spumă aibă-verzuie. Taiazul uriaş izbi în rostogolul său d.e tăvălug şi vasu!~amira! care gemu, ca o fiara lovită de moarte. Catargul gabier, · · care rezistase până·atunci asalturHor impetuoase ale uragarnlft.ii, s-~- p;Eibuşj in m-are) stârnind· -mtr~aOe rle stropi. Din văzduh,. torentele de ploaie se prăbuşeau în casca<;!e spulberate de vijelia ce sufla c·u puteri înzecite. .. · · - Vântul ăsta ... turbaL are mai mult de". 60.. metri pe •secundă, răcni Charnier. plin· "U'a· .-·. T"' .~ <-'ed· ~· . ,.. love>zte y ... '1n " • "' O . ~ 1 '" dr."~"~~"'·:·· ~"="·' de noduri ... pe oriL Vânt.. violenţă ... nemaivăzută., Spuma ce 1nvăluia talazurile era .spulberată de vijelie într-o viscolire de stropi mărunţi, albind puntea vasului amiraL· Rafalele. de ··ploaie dil\-lviană .·abia curătau flocoaneie. de spumă, că alte miriade le luau
focul. Parte
·găsiseră.
marinari se reiugiaseră pe . unde Înghesuiţi în intrândurile tambuchiurilor, '
din
'
'
.-_. V!NTilĂ CORBUL.
Vârâţ~ sub- stnqaşina spiraiurHor, aaifipostiţi }Jrecar Stlb . zdrehţe!:~ vteuner _-pânze_- -sfăŞiate, -aşteptr,u -ratcllişli S'Tâ_rşitţit -C_Ei_i ._mai :t:nJilţf"_reritinfaseră> să JTîC:.l tJ_ţjte._ ·.Numai .energia şălbatică;a ..amiraJuh.Ji Vi!iaretcJoyeuse şi a .comandorului· Jouy contln.uau să. lnsuf!aţească _-resrur -:ofiţ~dlor şf "fJi- ~rrrar!naruor- care iup:tau :ct: -~ndârjire. -_Jn> -camera h·ărţHOr,: Peyrouton 'încerca zadarnic să tacă puţină ordine. Garnatul de borc zăcea UG.deva, •pa. sub masă, laolaltă .CU hărţile nrpte şi mUiate qe apă: lnstmmentele de . scris .ajunseseră -:Prln ":,,_CoJţtfi;H,e_ -cabfi1ei_::-:. _Ba_rometr:U! -se spărs:es~, Deodata Dilvols llă\lăli în . cameră. - _,.._ -f7eyr6uton ... -~: _ Peyr(?'Utor; ... --Vâr._tvt a căzut..- A_ în<:;etat fără veste, . . · < Peyrouton ridică surprins capuL .lntHtdi>văr; JJţJ .se. mai auzea decât .urletul mării. Şuiera!ul ·.vijeliei încetase, Talazurile in. schimb, fierbeau ca . într~un caz;;h, încins deOtoate . flăcările infernului . Davoi.s ieşi iarăşi pe uşă. De afară, strigă exu!tând: - La zenit au apărut stelele,., Suntem salvaţi., . Peyrouton 1 Uraganu! a trecut. Generalul .leclerc suspină a:dânc. - E posibil1: .. &-a terminat, aşa pe nepusă masă?' Faţa lui Peyrouton se întunecă• brusc. ·- Mă tem, .mon Generai; că în ~;:urând .dansul va reîncepe cu furie spqrftă ;:lupă cum spun căr.ţile, sunt .semne că ne .aflăm în epicentrul unui ciclon . . '? -Ce spw .
. - bepresîunile barometrice extraordinare, .constatate la cicloni, dau .naştere la vânturi de o· xiolenţă neobiŞnuitiL s~a, ajuns la viteze de peste o sută .cincizeci de J:'loduti pe oră; Anemometre!e. 'nu rezistă la asemenea 'viteze. Vântul creşte in intensitaţe.. începând de la. periferia meteoruh.li spre centru. In c!lntru! ciclonului;calmul atmosferic e absolut. Vântur· supt de spira.la ~jCionult~l se urcifîn sus, ca pe un co.ş, găurind norii şi lăsând să se vadă stelele, sau zeni!ul îns:eninaf;c .dacă fenomenul se .petrece ziua, Acesta ~te ochiul·ciclonului. Dar calmu.l ,este numai ·
'
OIN.AST!A SUNDERlAND BEAIJCLA!A
"
~-· '
"'~",.w...
"'
Al' ""-
'.iW1"''
_mornenti:m. Dacă ai intrat în epicentrul unui cic!on este fata! să şi ieşi din eL Ochiul sa deplasează cu . viteză colosala Daca. previziunHe nu mă înŞeală, in ':curârid vom_ -reintra :fn _zona circu~ară a v~jeHSL t. }iresc. Cu -ajutorul: fui OumnezeuT _vom --străbate .cu bine şi noua fază.. - vasăZică, Peyrouton, . ne aflăm abia· la jumătatea ·acestei mari încercări. . - Se. pare că da, mon g~neraJ, Pe p!Jnte, generalul leclerc obser.ră. o '
Căpifanui
'>.
leroy, adjutantul amiralu!ui, se prezentă în fata !ui leclerc. · ;-. Mon general, sunteţi rugat de ·amiral să no · ieştţi p~ punte. Să- ·rămâneţf fie îfl carner~t hărţi!or, -·fie să coborâţi Ios·f îh cabina dumn~avoastră. _Ur-aganur va· rf?.îhCepe, cu tol ccrteQiuf !u-i d.e neplăcetL -. Bine Leroy. Comunică amiralului că sunt primul care îi execută dispoziţiile: ...Pe bord el este şeful şuprem. Eu n.u pot decât să mă înclin. •. Căpitanul salută şi se răsuci pe că.lcâie .. -~ Leroy! il strigă iarăşi Le<;lerc. - Ordonaţi, mon general, spuse acesta oprîndu-se şi întorcându.cse cu faţa spre el. ·-'- A$ 11rea să aflu, Leroy, dacă soţia mea.•..n-a păţit ceva pănă acum. Eu .rămăn aici, cu ofiţerii mei. · - Cobor de indată. la soţia dumneavoastră, mon general, zise căpitanul Leroy, zămbind Generalul leclerc nu mai avu însă prilejul de a - ascuifa raport(tL căpHanu!ui Leroy~ Câteva minute după plecarea acestuia, uraganu! .se dezlănţui năprasnic, notărât să spu!bere pe indrăzneţii care avuseseră neobrăzarea sâci reziste până atunci. Un talaz uriaş hăpăi pe căpitanul Leroy; tocmai în clipa în care acesta ieşea pe punte, spre a aduce. generalului veşti de la soţia sa. Târât de tonele de
V!NTiLĂ CORBUL
apă sărată,
Leroy încerc.ă zadarnic s.ă se cramponeze de scândurile.lucioase ale punţii, de balustrada ruptă, de cordajul pe care abia' reuşi să-I atingă cu degetele. Neobservat de nimeni, se pr:'lbuşi în haosul dezî-&·n.ţuit
Şi
_:a_! mădi.
varuiHe îl
înghiţiră. pentru
' ,r;{j~[)-PYC.f{f "-"·....,,-_ .... ,~;h "-
" " '_y._,_, c"") ;-":)' -'!-
.·1-n,i.;:,Q _,"'1-'•-
'
.
-'-
.sos;-
..• l
,, '
~
.
-~'
;
'
lDtalîlii
U n"
'
;n_tEH n-~ ]SBBJY'
P'' 'lL)
-urF- onţtJr e:ccepţ}onal, T6ăph1:n11JI Guy LGbr'etorL -.-Un _autentic hJ.p de-· n1.are,.. care . .., -a partidpat- :_îa_ campa_n!Ile nava!e-_-din· uWmH -anL
-,".,r...,
-~e·
t""'"'"•;;;S"
·01 Uiv
·c· '-"
'
403 '
- Câţi soldaţi transporta "L'oiseau de proie"? ·-·.··Cinci sute, mon general. Şi două baterii de
-artileri-e grea.
-
Generalul J..ecrerc suspină iarăşi. ·- Mare noroc are şi ac.est. toussaint-Louverture. S-ar .zice dă şi natura îî e aliată:
·- Nu scapă de dumneavoas.tră. .mon aeneral. O întârziere de două sau trei săptămâni. nLtco,."teazit . - Oho; contează foarte mt:lit N-as vrea ·să. mă •·. prindă sezonul ploHor inainte de .
Pe puntea·înoinsă de, razele soarelui abia se mar pUtea Umbla. 0 bai,e În ..OC,ean ar ·fi fost O· desfătare. D'ar .cine îndrăzf1.$!l .să ,se cufUnda în limpezirnile verzi.? La' câţiva metri adâncime, cei .rnai .puţini :zdraveni .• Morţii erau. cuŞuţi într-un .sâp, lab!altâ cu o bucată qe fier. care. să·4 tragă mai JE)pedeJp: tun(!, apoi enw aruncaţi,ir;J mare .. Rechinii .Ştiilu să.dejq~CEtŞ(.f!(;este preca.l!\li. Jr;~tr-Q .atuoecare 'vijelioasă. .pe lângă qadavrul · pornit în .uHima lui c.ăl.ătorie spre adâtrcuri .sfâşiau sacul şi S!'J abăteau as~;~pr.a bietelor rămăşiţe omeneşti, srârtecându-1<3 în cŞtev;a <::li.Pe. ta f~;~nd riu, mai ajuQgea decât 'fierul. ră<;.bunâ red!'linii,. rnufnwrau soldaţii, făcâm'Jucşi cu teamă semrwl crucii:.. · · . · Răgazul acesta forţat avu şi .un efect burL Dulgheri! flotei reuşiră să repare stricăciunl!e pdcinuite de furtună. 8arid vântu! se îndura In sfârşit să ,?uffe, navele :erau gata şi de drum şi da luptă. In uraiefe .del.irant<:l ai.e.oameniior, flota porni iarăşi spre Saint·Domingue. Îptr.o seară, arniralul anunţă pe generalul t.e<;l!"rt. că a doua zi vor apare la orizont · coastele insulei. · · · -- - In rine, soseşte şi ziua socotelilor, rosti
' . -·· Se.
~-
DINJ\STIA SUI\J.OE.RLAI\!0 SEAUCLAIR
405 ----······~-··
.
generalul frecânducşi îhcântat mâinile. Ne pregâtim · deci .pentru debarcare. . -- Nu încă, mon general. Trel:n.iie sa aşteptâm mai întâi.- restul ,f!,oteL Leclerc se întunecă iarăşi la faţii ~ Aşteptare, ·aşteptare!,,, .M"am sătL;rat de ctlllântu! ·ăsta,. be aproape doua· luni aştept .3a-mi 1n.cerc: puterile ctJ acest negru caraghio~~ · . -.Nu mai e mult; mon general. in curând · debarcarâa avea loc. . . •. · Rreviziunile amiral ului nu s!')'împliniră prea·repede. ·în golful i.mens, cu coaste joaslii, împădtJrite şi foarte sălba1ice avură mult de: adăstat .. Navale risipite de furtună înfărziau să~şl facă apariţia. ·· Flota avea nevoie de hrană proaspătă ŞI mai ales de apă, Câteva detaşarnente fură imbarcate pe şalupe şi expediate spre .uscat. Se .oferiseră· atât de mulţi voluntari; irtcât ofijerii fuseseră nevqiţi•să desemneze nominal. pe fericiţii aleşL · ··· ' · '' · · Pe un<~ din şalupe, c0mandatâ de. locot?nentul Oavois, .căpătâ autorizaţia· să se îmbarce şi Robert Sundetland. Între el şi Davols Se legase .în ultimul timp o prietenie strânsă. Admiraţia loT comună pentru PauUne_ Lecl~rc nu numai că nu-r<învr'ăjmăşise, dar te şi cimentase 1egătura, Soţia .generalului an chef le părea atât de inaccesibilă, încât .gelozia nu şicar fl avut locuL ln cântece şi. veselie, şalupa lui Oavois acosta pEil' o plajă largă, cu nisip fin şi fierbinte. Dinco.lo de _pangHca gaibenă a plaj~i. sa ridica :1;-i .pantă dofnoal'ă o pădure tropicaiă, deasă, f:·:câ!citll ca o chică de negru. C§rld_ pusat-ă- piciorul oe t;Syat soidaţli 'începură şă Chiuie _în cu!rnea ·e .1tuziasmut~L n• t. i .b-! " +1... - raman a.... "r-aman - E ţeapăn, aşa .cum se cuvine pământului. .-··· Calci :pe el şl nu se leagănă. . Marinarii se uitau cu amuzantă superioritate la · aceşti soldaţi de uscat, cu o~ mentalitate atât· de deosebi.tă de . a lor. · .
.
va
Trei. detaşamente se afundară in pădure, pornind in trei direcţii divergente, Misiunea era simplă. Să descopere asezările, iar de ·la bastinasi să cumoere a!imenfe, În special pasări .şi anim.ale vii. Vânatvi era inter:ris. Generalul Leclerc nu voia să sp.erie pe localnici, .care să dea alarma mai departe. Detaşamentui.comandat de locotenentul Davois îşi fiicea cu. greu loc prin pădurea luxuriantă, în cara. viaţa palpita sub m.ii. de forme. Pulsa in papaierii cu tije fine şi în frangipani<:)rii ce foŞneau în vârit,. în Jerigile · .cu frunze capricios cra~tate, în orhideele excentrice, in lianele atâmate hi cortine paralele, prodigios de dese; în maitrn.lţe!e ce săreau di.i1 cracă în cracă şi di.n arbore în arbore, in păSările co!ibri, · superb colo.rate care zburau in fâHâiri dese, tn g;î.ngăniile .şi reptilele ciudate ce colcăiau prin vegetaţia bogată. .-· Nu prea seamănă cu pădurile noastre, zise· un soldat, râzând cu poftă de poponeţul roşu al unei maimuţe sperioase. · · După ăproape• o oră deJners p:rih labirintul verqe, apărură parcă din nearit zcăţiva negri, zdrenţuiţL !şi -arătau- -dinţii stră-!ucitor- de ·albi; -intr-un 'r-âSet larg, .prietenos, . de bun venit. Într-un jargon greu . de înţeles,. i11 care se amestscau deformat cuvinte franţuzeşti şi sparyiole,. răspunserâ la întrebările lui · l;)avois, ,cii erau gata să le vândă ,păsări şi porci. Satul era aproape. Doâr la câteva anJnc.ături de suliţă .. Apoi negrii o pomirâ degrabă spre sat, poftindu,i cu lux oe gesturi sâ"i urmeze. - Ge prietenqşi sunt! .exclamă un soldat. Şi noi venim să ne războim cu ei! . -. Bacă se sUpJn, nu le face nimeni nici un .rău, spuse sentenţios un sergent cu mustaţă în furculiţă. · -· Cui ii plac<> să fie r()b!{osti Cilristophe Dupin, un soldat vârstnic. Lupt~se în mai toate campaniile Revoluţiei. ' · Unde sunt negrii? îritrebâ un ostaş din capul
401
DINASTIA .SUNDERI..AND. BEAUCLAIR ' '
'
"'
'
-
.
-
.coloanei. s~au topit de parcă i•ar fi Tngilitlt pământui. - Să mergem înainte, spuşe Davois. Satul, dupŞ spusele lor, nu poate să. fie departe. Cred. ci,L. O împuş.cătllră, apoi ali;'a, urmate de. o. ·salvă. dezordonată, stârni· ecouri in oădure ... .Piuitul gioanţelor făcu pe soldaţi să .caute 'instinctiv adăpost după truncli.i,uril.e. <;opaGilor. Sergentul cu mustata Tn. furcuHţăi :gemu- uşorT- 1şi: duse: mâna---la- pântece~- _apoi-se prăvăli cu capul peste .un furnicar. Stămite, !urnî.cile, mar:i .Şi rpşii, i se căţărară pe obraji, pe gât. Doi soldaţi .:se repeziră· .spre sergent, trăgându.·l de deasupr11 turnicarului. Un alt ostaş căzu cu fruntea găurită de un glot;ţ care-I izbise între ochL - Robii hu. mai vor să poarte jugul, mormăi pentru sine veteranul. revoluţiei, în vreme ce-şi încărca fără. entuziasm arma. · Nici Davois şi mc: soldaţii · nu îşi · pierdură cumpătuL Trecuseră ei prin situaţii mai .grE!ie .. . ..;;_ Foc de voie! ordonă locotenentuL ~ . . Zgomotul familiar al mânuirilor de armă risipi ultimul rest de nesiguranţă din sufletele 'francezilor. Cu marea nu se pricepuseră să lupte. Dar aci, se aflau in elementul lor. · Cu armele întinse, în poziţie de tragere, detaşamentul căpătase aspectul unui arici pus pe .hartă: Puşti!(,) francezilor scuij:?ară foc. Trăgeau cu nădejde, fără a-şi economisi cartuşele. Duşmanul era ·însă ·invizibiL într-un tufiş surprindeau o mişcare suspectă. Trăgeau. O maimuţă cădea lovită de moarte. Animalell'! pădurii fugeau 1nspăimân,ate. Trăgători! negrii . ,nu. puteau fi descoperiţi. Davois ·ordonă retragerea. In acele condiţii, o continuare a. luptei de pe actualele poziţii .ar fi echivalat cu o sinucidere. . . Până, aproape de coastă, detaşamentul avu de susţinut focul . intens al negri lor. .Şapte oameni· căzură. Morţii şi .răniţii trebuiau transportaţi ·de carnarazii lor, ceea ce micşora capacitatea de luptă a
408 ········~·-···
· VINTII..Ă CORBUl :_::_:_:=-:_=:.::=·:.:=
~---~-~---_:____--=-
detaşamentuiOi.
Apoi focul Inamicului încetă tot atât de tl'rusq .precum .începuse. Robert Sunderland, care merses.eJot timpul alături de Davdi~; tremura ca Jrunia: · Nu _de .frică, ci de emoţifi). Era primul l_ui contact direct cu moartea. Uraganul fusese ceva tieo_sebit: .Natura era prea puternică, prea nemărginită, ,prea. oarbă, • ca să o :socotească .vrăjmaşă. Dar ;lupta .pe la om la. om era altceva.· Trăsese<şi•·et;la nimereală. Fra încredinţat că n.u. lovise pf3,nimenL Cu <arma în, mână se simţise >însă a]t o,m. În timpul,peripeţillor · retuiau să se astepte. ; După douii,săptfimâni, toatevase.le dispersate de .furtună răspunseră.la .apeL Tot în acest punct ..sosiră şi şase corăbii _încărcate cu armament, trimise de . S:eaulieu. din_Statele Unite. Alte. transporturi urmau .să .sosească: tllteriot.. GblfOI: erf! un punct· de lntâlnire pe'ntru ,.tOate fortele militare care aveau să coopereze la reu~ita debfircăriL · · ' · . Un consiliu de război' se întru ni pe nava"arniral in seara zilei de 27 ianuarie. Generalul Leclerc îsi trei grupuri. Primul grup, comandât . împărţi trupele de· generalul Baodet, avea misiunea să ·aebarce la·· Portcau-Prince şi să ocupe regiunea de vest a insulei, Generalul Rocha;nbeau, cu al doil_ea grup, .urma să atace Fort:Dauphin Şi să"şifixeze unităţile .pe litoralul . de nord,. In sfârŞit al treilea grup, _de sub comanda direc.tă ·a generalului L:eclerc, îşi alese ca obie_ctiv ocuparea importănturui centru Cap-Franc;ais.
în
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAIR . . . . "
409
În · aceeaşi noapte, un cuter sub .pavilion american, îşi făcu apariţia în golf: .Beaulieu. trimitea generalului Leclerc plarurile tuturor fortificâ1iilor'.de ·. pe Insulă şi documente .milita,re de cea mai mare importânţa Din .stl.fdierea lor reieşea că forţele militare .de care dispunea Toussaint-Louverture nu erau neglijabîle, dar că pregătirea lor .iăsa de dorite Arrnamenh.tl .rebelilor negri era însă modern şi în
mare cantitate.
.. În aceeaşi seară, generalul Leclerc pofti pe Robert · Sunderland .la. cină. Mai .er;au decfaţă Pauline Lecler.G,,• . amiralul Villaret~Joyeuse şi generalii Rochambeau, · . Baudet şi Humbert. · - Monsieur Sunderland, zise generalul en chef; după ce ridicară paharul îh cinstea Primului Consul şi ,a victoriei trupelor .franceze, ţin să vă prezint mulţumirile mele pentru sprijint(l acordat Franţei şi acestei expediţii. Atât Monsieur · Sunderiand~ · Beauclair, tatăl. dumneavoastră, cât şi Monsieur· Beaulieu, cum[latul dumneavoastră, au dovedit cu prisosinţă că sunt_ prietenii· Repub!icii
4:10
..\fiNT!LA CORBUt
frumoase, cu trupuri lns.etate de W:npărtăşi iaşternutuL.
.sărutări,
1e vor
.· ·.·,. . La 1 februarie . 1802 grupul· de nave de război .afectate corpului· exptlditionar di;l sub comanda uirectă a generalului Leclerc,. apăruiîn largul portului .(;apc.franţailk . . Generalul intenţiona ..să de barce. în forţă, chiar în . aceeaşi seară. Pîlbţii îşi permis.esi:lră a-1 sfătui să nu · sli):gtăbeascăc. Curente puternice primeiduiau intrarea ln port Marea era de altfel presărată cu stânci de coral.> ascuţite Şi greu de reperat, mai. ales acum, după pe ba:lizele fuseseră ridicate. Măsura aceasta 'luată. de autorităţile portului trebuia să-i dea serios de gândit. Către seară, amiralul ,trimise. două fregate, să sondeze starea de .spirit a negrilor. Navele făcură semnalele de rigoare, d.ar forturil.e .de la i,ntrarea în port rtu dădură .•nici un răspuns. Tăcerea lor nu pr!;)vesfea nimic·. bun.· · întunericul ..ndpţii . se lăsă brusc,.· aşa cum se întâmplă la · tropice. L.uminile din Cap"Fr?.nl;:ais, !icăreau dese. Dâte lumînoas<') .ju6au ·pe apele din cuprinsul rade!. Văzut .de departe, oraşul avea un aspect .idilic,. încântător .. · , .~ Ce tacem? întrebă Lecl€)rc p.e Viljaret"Joyeuse. lnacţiunea aceasta devine supărăto!jre. Îmi·.enervează oamenii. . · .. · Fregatele se înapoiai'ă fără să ·fi .obţinut vreun rezultat. Amiralul era·· perplex. - Şalupă la babord, mon amiral, anunţă comandorul Jouy, Cred că. sunt emisari negri. Şalupa se alipi de flancul navei-amiraL Un mulalru li) uniformă b.:>gat brodată cu .aur, •ceru să vorbească ami raiului. flotei. Fu primit fără ceremonie. Muiatrul păşi CU mândrie; pe puntea VăSUI~Ji. Oemn; susţinea .fără să clipească sutele de priviri ·aţintite asupra lui. Locotsnentul Davois 11 .conduse până la generalul
411 .
.Leclerc. Mulatrul sa!ută milităreşte, apoi transmise mes_ajul cEH fusese încredinţat. - .Generalul Christvphe, guvernatorul oraşului Cap-Francals, vă incu!'loştinţează că In vlttutea ordinelor p.r.imite din partea generalu!ul Tous;;ajţ;t-Louverture Vă refuză accesul in port. Orice înce.rcare de debarcare . va ii respirlsă cu armele. "'"otd-'~rl~"i! .~·, ~irn!"ît·~ i·"r 'nt' f ~ ;c;;"'c-,~;;:~L •• --·o·r"su·l ""'-, y . pcrhd . "'""" "Or '! _ , . ,,. , {L .. ....,. <;;; .a. b ... ţ! albii - fără deo.sebire - masacraţL . ~ Este un ultlmawm:t Intrehă Leclerc .cu iroiJ)i(Î. ·.- t:ste un mesii al unor . oameni care ;sce.u .. scuturat prin lupta. jugui robiei şi cat.e nu~Î<ţaleg sfi..:şi plece iarăşi grumazul. Îmi daţi vreun r\lispuns? Generalul Lecierc îşi mângâie gânditor bărbia. - Mâine veţi primi răspunsul meu. Replic-a. era ci-udată ş1 ·penTI.ttea interpr;3t5.ri feiudte. Trimisul ··_gen.eraJu}u\ .Christophe nu · -mGi tnsistă. Un rlou consiliu de războf avu- ·!oc :yn> cursul 'TtO-pfiL Gener:atu1 -L~:_c!erc declară ~categoric:. 1
de
-
M_âine în
zori, -trupele vor
d~b·arca~
-după
Jireah:tb}fă a oraşufuL· ..";t:r.&i}fi'... - '.:ţ"'.1 i"'..,.'"'"l'"''"'''t,lv""'~"l"?-r';' A "ortis·rne~teln. l!yi .- __ -Jli_ ;;;:;; }-J'>'i~Y\''~~i .:. ·vfi·_,-,·•:xl _,
bombardarea
.
.
.
vari~tF AmirsJul .-..to .... ~u _;if{;'t."t$111 -l ·e·~ ' 1:: 0 """'-\J-&. ....., ,_;LJ •."..,", - Ar -însemna· să
e
n
!u~te Îf" ssaJ-:H!t Părerne ViHân:~t-mJoy&_use propu;Jea să se
a:bHor meritau tntw'ii a
'e n:;cunosf> Ertatutul poHt!cf --~·epOcă Lecterc. ~\iu; r"J'u se poate_! OrdineJe Prir;;L;!cJI Co.nsu! .sunt precise... < __- Cre(;feţt-- _că Primtzî Cqnsu! rt_-ar tr ·mai- mulţumit dacă am obţine aCeiaşi rezul-tat ·rără vărsare ds sâ-nge? Un_ război, cu ·tot cor::egiuf săU de dlstrtJgsri )ta ruin_a insula.- /J:. ·suferit desttxi ş·i până acum. -- -Frnnţa- dispune--de ·m.:-ficiente cnp~taruri~ repHcă Leclerc cu l:lravadă, deşi ştia că finanţele statu!ui nu erau tocmai înfloritoare~ Locotenentul Peyrouton se . prezentă !n sala consiliului.. ·
.- Un
mesager sosit cu o· şalupă fără luminii!? reglementare ·solicifă să fie 'primit deicomar\dan.tul en
chet: · "
·
. Tn urma lui
·PeyroutoB apăru
pe
jumătate. civil, pe Jumătate marinăreşte. Păru !ii atârna . Jh Jaţe d.e o parte şi de ·. alta a feţ~ slabe, Jriunghiulare•.. iAyea o uitătură pleifşe, care nu p'iăcu
lui LeCierq.. Mesagerul irftinse.gel;Îeralului urr plic lnchls .. ACe$ta îl ~esfăcu fe.Orn: S<;risoarea ml · 'ct,~prindea decât •t~~~ râfiduti:
.,:<;J.f!or;ăzrliţi .. Oetfarcaţi :irnedîat: Ocupaţi portul prin 'surpiiiă: Altfel, .aşa-zisul genera! Christophe va
arunca oraşul in aer.
· A. de Beau!i.eu."
Leclerc citi .şi reciti :mesajul: -. · Cine-mi garantează că nu e o cursă? Omul ;cu' lat~r. :triunghiulară · făcu un gest de
··r.erăbdare.
·
·
·· .-· Pierdeţi timpul, Monsieur. Mi"au tr~bliit până acum patru ore ca să ajung la dumneavoastră. Vă daţi, cred, "sa.ahia, .că ţărmul a pazif. Orice moment e p·reţios. · · ' ' · >···· · · ·. · · . .-, Gl1emaţi pe ti'mărul Suntîeriand, ordon.ă Leclerc. ·în curând, Robert Sunderland ·apăru, urmat de Peyrouton. · .- M-aţ! chemat, mbn gtmeral'i! -. Aş vrea să~mi identifici o semnătură. Până în prezent, mesajele cumnatului dumitale micau parvenit ·pe_ c-ai-; ca_ :s·ă- )~:-i_c_ aşa, t;;Un_osoute._ ·:oe -data ·acea~ta, --_Soseşte_ ·un_ nm .ca-re-..-ml l:tt-eztnlă urf- -bif!?t .. imperios-... -. Şi vă îndoiţi de autenticitatea lui? Să-I văd. -.. .Poftim. · . · Robert cerceta scrisul ·şi semnătura. ·-· . Le recu·nos:c. Totuşi. .. n~~rŞ ptlteagaranta că nu su ni contrafacute. . ·... · . · Omul cu faţa tri.unghlulară se uită fix la Rob~rt
413
DINASTIA SUNDERLAND BEAUCLAII'!
~~········~
Dumneavoastră sunteţi
cumnatul domnului de Beaulieu? . . . . - Da.· Numele· meu e. Robert s·underla!ld. · . ..."-. Bine. ln şalupă se află· o persoană pe care o t;l.lnoaşteţi personal, Am s-o chem. Qu încuviinţarea generalului, omul' ieşi in grabă. Peste cateva: minute, se înapoie; cu un .bărcbat îmbrăcat Tn hai.n.e Simple de îţiariMK. Trăsăturile fui erau. cunoscute lui Robert ", : . ·. . · · •· ·. · . -. Cavalerul de .Riberac! exclamă acesta. }:.• · ~u ochi :stră!!Jc;iţorl:.s,;i.,. inti:iâ'riii:I:i~pi~it4Eil)ler&....; ·.: ~
·De.9&xale,u1·:§1e.
Suntem
:oeămurl.
Rib.~raţgE!hiDr~î}.;cil/orr.iJifri?ir.âl:i'•F
• .·...
.· . ,•
t
·.. : . · .
".
Rlberac strâQse 'mâna !Uiflpbert, apoîse adresă · .•· generâlului. · . ·:·.· · • ·· :. · · -. Debarcaţi ime,:liat . mon g~neral. Dacă se poate, chiar în cursul nopţii, prim'a.J<~zăi:a operaţiilor e' . nevoie de un detaşament care ..sifse streco.are în po.rt pe drumuri cunoscute numaf de noi, să ,arunoe.Jn aer depozitul (le .R!Jibere fii. rebe!iior şi; prOfitand deconfuiiâ creată, 'să pună, mana prin surprindere pe forturf si pe poziŢHJe. cheie. Grosul ar debarca în zorL Orice ·întârziere poate fi·· fatala"·· Ameninţar~;; generalului Christophe de a inc.endia oraşul şi a masacra pe albi nu e glumă. Un ofiţer din statui lui major, .stipen.diat de . Monsieur . de Beaulieu, a. comunicat acestuia, încă de acur!l o săptămână, intenţiile lui Christophe şi ale lui ToussalnFLouverture. - Ai. fost ofiţer, Monsieur Riberac? întrebă Leclerc. · - Da, Mons!eur le g(meral, rE)plică Riberac, folosind.u-se de termenii . vechiului regim. - Atunci: vorbim aceiaşi limbaj, . Mons!eur Riberac. Îţi pun. o întrebare. Cine va îndruma .rieta·gamentu!? . --- ·r:u, tvtonsfQUr Je gene.ra.i. Cunosc .perfect lnsuia. P,m locuit-o douăzec.l de ani. Apoi am şi eu o răfuială. cu Toussalnt-Louverture ·si cu oamenii săi. . -
In
.
.
~
Vl!\ITILÂ CORBUl '
- Ţi-afung treisute de soldaţi, Monsieur Rib;'lrac? -Da. :- Bine: !ţi urmez sugestiile. intr-o jumătate de oră oamenii ceruţi de R.ibârac fură .1mb:a~caţi k1 Şalupe~ D~taşamentu! era. pus sub comanda t:ăpitanuii.J! Karguelen, care primi ordin să âcţiotleze
de acord· :cu Riberac. . · .· Gerul se acoperlise de nod.•~ceasfă
imp~ejurare
era favC)rabifă operii\ţiilor. · în curând şalupele se • Jlierd.ură WI. bezni;î, .Un tlmp, se mai auzi. dlpocitui ···rame!or -apoi toţUf se cufundă 1n>Hnişte. · · · ·-~ Crezi că vor reuşi i>ă'puliă mâna pe torturi ,fără sprijinul artileriei flotei? întrebă Lec!erC: pe amiral, în vreme ce incerca sa străpungă cu privirile întunericul. - Nimic nu e imposibil. Artilerie mea este gata să-i sprijine. Nu aştept decât. ·semnalul lor. Colonelul Baudouin, şeful statului major _al generalului Leclerc se urcă pe dunetă. ··~ Trupele sunt gata pentru debarcare, mon general, şi aşteaptă · ordine.ie dumneavoastră. Pregătirile se ~t!esfii9ara:ră Îli .linişte şi fără a. se . folosi lUmini. Nu. trebui<:! dat de veste celor de pe uscat că se puriea la c;aie o operaţie militară. o explozie fqrrnidabilă, spre extremitatea stângă a oraşului, făcu să .se înalţe spre cer o ciupercă uriaşă de . foc, care lumină intreg portul. · ·· - Riberac a reuşit, exclamă Lecierc. . . - Evident, replică Villaret~Joyeuse. lncă un om al lui Richard Sunderland' ne dă un ajutor pretios. . Leclerc se întoarse spre amira.l. - Câteodată rnă întreb, ce îl face. pe acest Richard. S.underland să sprijine cu atâta înflăcărare cauza franceză.. Dragostea .pentru Franţa sau .interesele personale? Villa:ret•Joyeuse privi câteva clipe prin . lunetă .. tromba de flăcări care. înroşi se cerul. · -:• Inclin spre a doua ipoteză. - Oricum arti, ne--a .fost şi ne este încă de folos.
--~4.1.5
U.h i.nstrument prcl')ţios În mâinile noastre . .- .. Cât9odată, <"TIOh ,gŞruJraJ.,- rtl~i' î'ntreb dacă ei es_te instrum·entul oostrul Sau -daci:i Jc;·crurHe rru se petrec
vicaversa._
1n
aceeaşi cH:Pă: JorturHe -care pazeau port începură să reverse foc gurile tun;JtL
--sutşr
·qe--__ ..rnu_ni-ţjL '
--
.
~J:·no~r---:-ş c~Tu
w
,-, <"".-
.: u-
ă
din
am
-llr1on in-fern
'
1.
.
·neşf i ;·, \:1
. .
î~:rn3; şJ
'+,r~~g'/3~ o' --''"'V<--<
fpr·r-,r;'"o ""' '' "" ~"'"'
.
1n de
.416.
VINTILĂ CORBUl
generalului Chri;;top:hti îşi e~ecuti:tt.li mlsl~;mî3a:, incendiind oraşul. Dădeau foc !a case, la depoziteie de.: alimente, Ja vasele din port, ia clă,:lirile oficiaJe, la biserici. Fcance7ii blestemaţi mr trebuiau să găsească nici I.Hî.;tid intact, nici un acoperiş sub care să s~ aclijpo!;tească, nici• un spifalJn; care să-şi îngrijească rănile. In .dr.umul lor să nu .intâh'leâscă decât "ruine, pustiu, dezpiare şi .rnoarţe: . . Biserica Saint-Pierre .ardea ca •·O -uriaşe .torţă. · Acoperişul ;ca;tedtălei .Safnt~PaW,•se :p.răbuşl cu ..• zgo!J.1!Dt•de,t~net.-Plilâtul !juvernamef,\tal, :o magnJfică ·. clădire cu. c&!ooade; era îiO"Să de flăcări nesăţioase. In .. parc; palmierii ardeâu; răsucfndu-'se ca riiŞtehfire de paie. · · · .. · ·. ·. ·. . ·· · Echipe de soldaţL.negri; înarmaţi .cu torţe, intrau âin casă in casă, dând foc fa perdele, la mobile, la tot ce era inflamabil. Locatarii disperaţi nu ştiau ce să salveze mai intâi. Cei mai numeroşi alergau .cu fel de fel .<de; nirnk;urf in braţe,..Şovăie!nicii erau prinşi sub · dărâmături 9~ .carbonizaţi. ln aer plutea miros .· sufdcant de ;carlla' friptă -şi ·de stilf; Acoperişurile în flăcări, balcoane!~, firmele, se. prăvăleau, stâm1nd . yaluri de'~scânteL Geamurile· pie$-neau de căldură. Spitalul Providence rn.i mai era decât un~mormah de ruine .fumegânde. BOimrviî. netransportabili, surprinşi in paturi, · pieriseră arŞi, sufocaţl; ·.. zdrobiţi ·sub. dărâmăfurh ., ._ • · . · Profitând de panică, tâlharii de~alizau case"ie iri care focul nu îşi _desăvârşise,incă·opera,asasinau pe· refugiaţii ce căra\J obiecte de valoare, se rncăierau între t;i, ca nişte animale... de pradă. Mulţi piereau în sini.stru! ce nu făcea alegere .intre. buni şi răi. Prăpădul era atât- de cumplit; încât nici jaful nu mai era profitabil. In. mâni.a lor crâncenă, soldaţii generalului Cnris{ophe ucideau. pe toţi albii suspecţi. Pe lângă franpezii extermil'iaţi în masă pieiră şi mulţi neutri .. Adrien .de Beaulieu se- refilgi?se la consulatul american. $tia Că acolo· va .fi la adăpOS1. Negrii
DINASTIA SUNDERI.AND=-·=BEA=-=U=.cC=:.:LA=-:::IR"-.--~----'4.:..:..17 respectau ::rteagul S.tate!or Unite.· Consulul Tobias Leat li primise cu. braţele deschise. -· ·Ce nenorocire, Mr. BeaU! ieu, ce nenorocirei Curnpflt de.zastru. s-a abătut a!jUpra oraşului. Două "ghiulele căzură };; grădina consulatului, dezrădăcinând câţiva palmieri şi anmcâr\d :în aer un hayuz de .marmur;ă · · . . . - De-ar debarca francezii mai repede!. exclamă ·•· Beaulieu, ştergându,-şi sudoarea amesf$Cată .cu praf · .• .• Şi furiingine;>.ce-i năclăiadata şi gâtut Altfel, suntem pierduţi, , Dacă ieşim din .. consulat, ne ucid negriL ' · · Dacă rămânem, ardem ca şoarecii. -.Uiţi de ghiuiele!e francezilor; Mr: Beaulieu. ·-· Dacă scap din prăpădul acesta, ridic .o capelî\ Sfintei .Fecioare, zise Beaulieu râzând, Culmea ar fi să
scap.
.
·~ Îţi arde de blestemăţii, Mister, ii reproşă Tobias .
Lear. ·Cerul era
roşu
s-ar fi scăldat într-o baie· de sânge, . ·.. · · · ·. . ·. . · . -· Nici. no vorri $ti când vor apari'! zorile; suspină Beaulfeu... . . .. · ' Un; servitor Aăvă!f înspăimânJât în cameră; . , ·.....,. Mister" a luat foc consulatuL Aceperişul arde. ·-. · A_sta ne. mai trebuia, strigă Tobias Lear, ieşind·. valcvârtej în ·curte. · • . ~ Credeaţr că focul va ţine seamă. de prhtilegiUe," dumitale consulare? îl persiflă Beaulieu. Era ciudat. Nicr o clipă nu fusE1_Se cuprins de panică. Această. constatare îl bucură. Insemna că era oţel it. Că va şti să facă .faţă şi altor !ncercări. Dacă va ieşi cu penele nepârlite din marea aceasta de foc va ajunge departe. Da, da: Foarte departe: Ca şi socrul său. Poate şi mai departe. Şi Beaulieu izbucni iarăş; în râs. Râdea cu hohote, ca.de o .gtumă formidabil de bună. . · Când Tobias se înapoie în odaie .spre a~r chema afară, Bea,ulieu continua să râdă. Consulul, cu părul de
parcă
1!!1\lT!tĂ CORBUL
şi genele pârlite, cu hainele , murrlare de ţărână, H
spori lJaritâtea. X<:tblas Lear iî privea consternat .Era convip:s cii.. musarirul îşi ·pierduse minţile. EleaulieU râdea. în cascadă, fără să m1;i poată stăpâni. S.e izbea ..cu palmele peste .genunchi. se .frămiktta frecându-se pe I:J,u.rtă, ln vreme ce hohpte!e Jui --_de- râs nervos J1u lr~ti1 coOte-iJ~Btl.
se
ln - zoti,-, ctrH~Jele·
m.aslv.
·: ,t:oxtiJliJe--_ -·c-ăiUr:fL.-dt.nva
:; -.asa-it-20-rl~r:h/en -q~~re:· durEi
.:·aproape dbl!_ă -d-~&. ~-, At:\·a--·-·'f"'-"'
-f_J!i:i,_.l_
"
'
-~un l
'
Ffăncszn·_- ~hVad~r#t -c-;,x -a~TG:f2t k r'\<:.·a·a··cr- r(:; -"'·F -6J·x- .-...-t.l_ 'r.·.• .,· ,-;_,;'' l:.··.;_;_--1" '"'.•'.;0\ .•' "··,.·•.i. •-'"'-'., \:,;p!iOi. .f'"''ţ-{ţyţ_.;. ~~-"
ngin_EY._ ; zJh{rcw
rui-nat calcinat. . '
:-v-n
... ·:
·:fo~os-
c
•
)''>.:,···
1
·-·
'-'"
·sotO?.'ţl
- "R&grn "
~-
ra
',.
;.:ra~n
!Si dis-trus . ._c:~r -·.
.
la 4 ·februarfe. 'g_rupu; de i:r~lpo.· ceneralui _.... . Baud€it lu·ă--- CU· .'
"
'
'
; r.·} y <\ ··- ,;;;
419
··········.··-···
Veneţia, satisfacţia vestea
La
Richard Sun.derland primi cu succesului trupelor tepub!icane franceze. ln mijlocul inestimabilelor sale .colecţii de tablouri, !Şi putea permite luxul să mediteze cu .plăcere la pierderile pe care Mr. Zechariah Abercromble, cur'rmatul. şi rl.valul .său le .suferea 111 SaintcDomingue, Pusese în mişcare pe PrimUl Gonsu·l, cOntribuise --ra -1nat-Jnarea. Ln~-ei ·exoecHtH' mili!at·e, la trimiterea unei mari .fiote peste' măr;, t!ă-ifu_::Hl
p€;st_e cap. n::glmui·:
gen~raluiui
~,·,., .. s"a· •J-!,._t-. '"'~'o··u"ort•rre vt.t-_~ v.,~ '< "'': E·'·~r•u~""' fv.,._lt.h..-,1u·1·
oş1· ,.
neg_rur
"l~r'·rs·era·· \;iQ"'''"-_-
roadele: Plătise 0 poliţii. Mr. Abercrombie rămăsese cu fumiturlle mimare neachitate,. iar grupul de bancheri din New York în frunte cu t:;;:ra · Sherman plerduseră capitaJurile în Saint-t)omiogue<. Hm! Dacă Toussaint.. Louverture ar fi fost mai bine inspirat Şi nu ar fi respins· oferta casei Sunderland-Beauclair, calamităţile nu s-ar mai fi abătut asupra. insulei. Richard Sunderiand ar fi jucat . diplomatic rolul de tampon între Republica Franceză şi fânărul stat negru din Saint-Domingue, ar fi distribuit câteva stipendii grase. într-o tabără şi !ntr-aita, . si . toată. lumea ar· fi fost multumită. . Richard s6cotea că .nu avea nimic a-şi reproşa. Pieriseră câţiva oam.erli fără însemnătate, se irosiseră câteva milioane. Dar ce · conta? Gloria dinastie! Sunâerland-Beauclair· ieşea neînfinată. !ar avantajele ei materiale aveau să fie mari. Foarte . mari. Toussaint-Louverture refuzase s&:i dea insula plocon. Cu atât mai rău penhu el. Richard va şti să pună şi singur mâna pe ea. Bineînţeles, pe căi ocolite... Planul lui Richard era bine conceput. Toussaint-Louverture şi mica lui oaste de negri nu aveau sorţi de izbândă, faţă de armata franceză, superioară la număr, perfect antrenată şi lnzestrată cu cel mai nou armament. Dar nici Richard, nici Primul Consul şi. nici generalul Lecl.erc nu prevăzuseră un factor, ce avea~să le răstoarne calcule.
420
VINTILĂ CORBUL .
.
Acest factor era o boală tropicală înfricoşător de Virulentă, denumită 1n termeni medicali, "friguri galbene'': Cucerirea oraselor de: oe coastă. nu fusese decât .prologul un.di răZboi crân'cen, ·:de gheri!ă, .care dură trei luni. Trei luni: de lupte sângeroase, d.e o .cruzime sălbatică, necruţătoare. Trei Juni de masacre oribile, de ambuscade, .de acţiuni disperate... Trei luni îngrozitoare; .la sfârşitul t:ăroranegrii
înf.loreau. Armatorii ·francezi, setoşi de beneficii, expediau spre Saint"Domingue corăbii încărcate cu mărfuri în ·valoare de sute d.e . milioane de· ftancL Luxul .era etalat cu. ostentaţie de nqii stăpănL B.alurile se ţineau la·nţ: Femeile umblau aproape goalec Pretextul era simplu .. Căl.dura tropical
"Înflorirea. pare generală. Totuşi, în atmosferă pluteşte ceva care 'nu~mi place.· N-aş putea să definesc anume ce: Trebuie să trăieşti aci ca să-ţi dai seama. Un al şaselea. simţ, care este o realitate, aci, . la tropice, unde atâtea ·primejdii necunoscute te
pil,ndesc la fiecare .pas, mă. avertizează că trăim pe. U\1 .butoi cu pufbere. Nu .ştiu ce at putea declanşa .e)(ploziac .Negrii sunt l;;t pământ. Dar în munţi nu .au fl'icetatjuptele. Reijstenţa contin.uă surdă, d.ârză. AcL 1:1e zvoneşt~ că ptrimu!, Consul vs ·restabili oficial
ca
aceaţ;tă măsură va exaspera. pe scial(ia. Mă tem qegrL D.eu11ăzi ani staf< de vorbă cu g.qneralul negru LacFta.nce care, printre âiteJe, mi•a .declarat t.extLlal:
'f'!li!o1 două fete. Rar n~aş,indura 'pentru nimic în lUme .. să le. văd·.. iară$! s.cla:Ve. Qecât . roqia mai bine
::/lJ.Qa,r:tea)},_-- __: _:_:__-_
-:_--~--
-<<-
_
-~
-_
;__:--
_
:
BanchEîtii şi armator!( francezi fac .mari iil\lestiţii. Eu, va mărturisesc, şovăi să le urme;;: pilda, Totul îmi pare atât de fragH, de. J?recar, încăfnu !norăznesc să risc. 110i capitalurL In privinţa aceasta aştept instrucţiunile .. dumneavoastră. · Nu vreau să închei această scrisoare tără a vă semnaia.comportarea excepţională ·a lui. Robert. ln anturajul generalului l,eclerc, Îll ci.uda vârstei lui fragede, e SOCOtit LI f1 personaj de. Seamă. Şi aceasta datorită nu.numaî fapţui(Ji că e fiui .dumneavoastră, .ci şi .a meritelor pE~tsonalec în culise se. şopteşte că Robert wti în relaţii mai mult decâL.amica!e şi cu
<:'
care-I . răafăţă 1n mod· public. Câteodată, mă tem .să .nu observe .ceva generalul Leclerc.. Robert mi~a fost de mare folos. Prin el ţin
Madam
L eclerc.,
legătura. cu cercu.tile diriguitoare, Prieteniile pe care ŞTte-i.dăcut amuraful guvernatorului, datorită firii
în
.sale deschise, · mi~au înleznit strălucite ... " · ·
o .serie de afaceri
. • Pasajul dedicat lui Ropert făcu. mare piăcere lui Ric.hard. Băiatul acesta. !l$ afirma cţ~ un demn urmaş al său. Henry îi era nef inferior. Din •.rândur'ile acestea se maT desprind €la ceva. Beaulieu>.era un diplomat âbil. Se plasa pe â! ooilea plan, lăsând toate onorurile .cumnatl.llui său. In acest chip nu îşi dimint~a merit.ele. Dimpotrivă,. Ricl:lard ştia siH preţuiască. Adrien Jusese. o .achiziţie strălucită. Detagrementele
DiNASTIA SUNDERLAND BEAUCI.AIR
423
cbnjugale ale Georgif)ei nu puteau>umbri calităţile de bun ·organizator âle soţului ei. Evident, Robert nu lucra numai din proprie .iniţiativă. Beaulieu îl dirija din umbră.
e
.
~··.Un singur lucru. îl indispunea pe Rlc.han:l. Nota de pesimism a lui Beaulieu asupra nesJguranţei din insulă. Richard nu se încumeta ·să afirme că observaţiile ginerelui său erau greşite: La faţa locului, se puteau C:ulege. aspecte semriific;ative, care scăpau la distanţă. Totuşi, Beaulieu îi dădea de :gândit Nu era un negativist? Când o lwne întreagă vorbea entuziasm · despre succesele genetaluh.li Lec.lerc, Adfien îşi .îngăduia să. emit* opinii potrivnice. Neîncrederea lui părea ciudată. li lipsea îndrăzneala? . Iniţiativa? Până atunci, execu.tase cu zel şi pricepere toate misiunile încredinţate. Richatd îşi propuse a-1. studia şl. mai departe.. Nu voia. să. tragă co.ncluzii .. pripite. . . · În scrisoarea sa de răspuns H Jndemna să fie mai cotezător. În afaceri, scria el, îndrăzneala este .unul din factorii . succesului. in termeni categoriei n re.comandă să achiziţioneze domenii, ferme, plantaţii, rafinării. · · ·
cu
"Sunt inrormat, · continua Richard, că preţurile n-au început încă să urce. · Profită de această impr11jurare. Cumpără! Cumpără! Cumpără fără să te tocmesti! .. :". · · . . La 16 iulie, se anunţă oficial în $aint-Domingue reîntoarcerea. în Vigoare a sclaviei. Explozia de mâAie a negri lor întrecu în violenţă cele · mai ·pesimiste aştept<'lri. .Bande de .răsculaţi · dădură iarăşi foc plantaţiilor, masacrară pe ·albii surprinşi în afara zidurilor oraşelor, atacară unităţile militare. Syfla, Sans-Souci. şi Petit,Noel, noii organizatori ai rezistenţei, chemară populaţia neagra la luptă.
VINTILĂ
424
CORBUL
Dessalines şi Christpphe, fPştii subalterni ai lUi ToussainH..ouverture;. qare făcuseră mea c;ulpa supunându-se franc;ezilor, rid.icară la rândul lor armele împotriva !nl/adatoril0r' 'huliţi; in câteva . săptămâni, insula Juă iarăşi foc. l,..upta .căpăta un caracter .o ferocitat~ nemailntâlnită.: Nu se mai făceau'priionieri. fnvinşii erau extetminaţi. Negresele sE; avâl'ltau la atac, cot la col cU bărbaţii. · · FranceiH,, juaţi prirj surpriridere, ripostară cu cruzir'l)e dementă .. Dar /§Oidaţii haHieni şi mai cu .·.seamă . frig'.Uri!e . gatbetre, le. priei nu iau pierderi · dezastruoase. Intr"i!n rapqrt trirr\is la Paris generalu-. In termeni amari: lui Bonaparte; .t:eclerc se piângea. . .
de
.
.,,Pentru a vă face .o ideie despre pierderile noastre, aflaţi că Regimentul 7 de Linie. ave.a.la sosirea sa un efectiv de 1395 de <Jameni; azi, în armata activă au rămas numai 83 de oameni pe 'jumătate bolnavi; alţi · 107 · sunt . intermJ.ţi in. spitaL Restul au murit. Regimentul 11 lnfanterîe uşoară a .. debarcat .cu .un efectiv de 1900 de. oameni; astib:t are. doar 163 de oameni capabili· a-şi face di'!tbria' şi 200 la spital. Regimentul 71 de l...inie avea un ~fectiv de 1 ooo de oameni; acum cuprinde 17 .oameni in·armafa activă şi 107 internaţi la spital. Apreciaţi şi .dumneavoastră in ce situaţie mă. aflu .... "
Primul Consur trimise generalului Leclerc înfărlri cifrate la 1o.poo de oameni. Dar Saintcoomingue era nesăţios. Pierderile c;reşteau înspăimântător. -' La. 7 octombrie, Lecierc scrise primului Gonsul: "De .când am pus pictorul pe acest pământ,· n-am intâ!nrt decat incendii, fnsurecţii; iiSasinate', morţi şi muribunzi. .Sufletul meu este cernit.." ·· Totdeodată,
ceru·
.şi
rechen:rarea generalului ·Humbert pe care-I acuza de laşitate. Se .pare că idila
DII'IIASTIA:::S:::U:.:N.:::.Dc::E:::.I'l:=!.:::A::.:N:::.D_:Bc::E=-A:::U:::C:.::l::.:A.:::IR.:___ _ _ _ -·~25
acestuia cu Pauline îi ajunsese la ureche ... Acesta fu ultirrrul raport al generalului Leclerc: Di 2 n.oiembrie 18()?, cumnatul. Primului · Gonsul muri de friguri galbene. :Din 33 000 de oameni .puşi la dispoziţia sa, 24.000 pieriseră iar 7000 agonizau in spitC~Ie .. MarinarH din flota:.de război şi de pe nave le cpmerciale, debarcaţi in insulă, l.a care se .adăugau funcţionarii civil.i to.taliza.u· aproximativ .2000 oe oameni.. Dintre . C:oloniştii .albi numai\1rao 301)0 se mai aflau. in viaţă.· ', Jn .Saint Domihgue rasa albă er<~ pe cale oe.disparifie. Generalul Rochambeau, succesm:u.l generalului ·. Leclerc, încorporă în armată pe tqţi oamenii vaiizL Erâ înCredinţat că numai prin măsuri extreme va reuşi să pacifice insula. Ordonă execuţii in :masă. Trimise in Cuba pe generalul Noai!les; cu. misi.unea de a · .cumpăra câini de. talie mare, dre;;aţic,să:l!cidă ·pe negri . . " ·' · · ••.•• . .;;;;, . · ·. . .. .. . .... Unui $uoaltern, g!;lrwralul Ro'Qilambi?J'<~l
/
A"
','",
'\''
'
.
'
'
..
.
'
-_
"lţi trimit, 'dragul
:-
meu
.
-"_-:~-_;A·:-:;__--~~-;:h~~~;;:-·:;0ţ:::ţ-~~<-J;'-:_:~:,_::_::-~<;;,~~--:_~-:-~::/:~-:~
colonel/uii<'dâtaŞaf(le)1f:de'(l'~\
sută .cincizeci de oameni, din gJi'j:da i\aţionată•;di:f~ta'E(
Cap-Fran<;:ais; comandat de . caplfam.il Bare, Este ; însoţit de 28 de câini din rasa buU-dbgs. Aceste' ' intăriri îţf vOr îngădui să inchei cu bine operaţiile · ·. militare. Trebuie să-ţi pun in vedere că nu ţi se vor !!Cord a Ionauri pentru· relaţiile sau cheltuielile nepesi~ate de întreţinerea.câinilor. Dă-le să mănânce negrii. Te salut· cu cafecţiune. R.ochambeau." Ni.ci negrii nu se lăsau ma.i prejos. General.ul· Dess!llines ordonă ca . toţi albii, fără. deosebire, bărbaţi sau femei, copil sau bătrâni, să fie trecuţi prin tăişul. sabiei. Trupele franceze, 1mpuţinate la număr, nu mai erau. 1h stare a opune o rezistenţă serioas?
atacurilor tot mai îndârjite ale luptatorilor de culoare. Expediţia franceză mergea cu paşi repezi spre ·dezastru. · · · Epi's.copu!Mauviel, care însoţise trupele franceze, . scria în carnetul. său:
"În acest prapad oamenii fijră scrupule îşi c·ontinuă. · nestingherit afacerile murdare. ·Spitalele . :Coi'ICeSiOnate Cd rabati:JrlllÎ asociaţii de afaceriŞti au /'pricinuit rmii multe pierderi :omeq*'şti, Franţei decât şpidemia .$1 Jocul Inamic la un ioc:t)' Iar mai departe: ,,Expediţia din· Saintc,Oomîngue este o. ·• aberaţie. Francezii s-au comportat într"o ţară franceză ca pe teritoriul inamic''. .. · ~ Genenilil indigen! recucerea't.1 pas cu pas insula.
Dessalines îşr restabili autorit?tea în nord, Ghristophe in vest şi mulatrii~ in sud. In fruntea• unei armate ·. alcătuite din 20i000 de oameni, generalul Dessalines ocupă dupa iupfe crâncene Port-ao-Prince. ln marş forţat se înareptă apoi spre Cap•Franc;ais, ulti.mul ··teritoriu din Saint~Domingue rămas sub dominaţie franceză~ · · În oraş, panica lua proporţii lnfrico$ă!oare, Negustorii,speculanţli şi aventu.rierH albi nu mai ştiau încotro sco ~'apuce. Rochambeau. orgartiză rezistenţa. La '11 noi.embrie 1803, oessalines asedie Gap,fran<;:ais. General,ul negru mr (Hspu,nea de flotă. Oraşul ar fi putut fi ajutat dinspre mare. lnsă intăririle aşt<,lptate de asediaţi întârziau. . · Intre. Anglia şi Franţa izbucnise iarăşi războiuL Pe mările controlate d.e flotele britanice, navale franceze, mai puţine la număr, nu mai aveau ce căuta. Situ?ţia Ju.i .Rocharnbeau era disperată. La Cap-f'ranţais, autorităţile civile îşi pierduseră capul. Situaţia apări.itorîlor: se agrava oră de oră. Armamentul·era pe tenJiinate. Pr.ov!zi.il!:î se.. împuţinau~
Albilor nu le m.af rămânea decât să manance caii Şi câinii. dresaţi pentru extemiinarea negrilor. O m.ie două sute de prizonieri negri încarceraţi în calele unei cor.ăbli flJră Ucişi• ·fără judeCată. Auţorităţiie Fl)ilit<:m:J vois!lfă şă prevină o răsco<.~fă. Cadavrsle prizo~ ·,ni~ruor .asas_tnaţi _îrnp.âri7iră ·marea. ·vaiUrHe aruhcară pe pls;je leşurl!e descompuse... Rocnambeau .. . . . rezist;y:a· r-tjj'me· '1 .-\<.4;:... con~t . f:> .. ~ ..>Ci<, >:::'--• v.· . ,fa- ·'-'_'-' _1. _.- îmoF&Q-(,t .-;, "-'lh..oU} Jrnpe_du cplon,la! -Vtsat de ~!apoi~on Bonapa;·te se .n'"'·'u•~a·a h•~ --~'a..... ;;ţ_ . -·,·na·l'nte •. . - o•e:·a .· -__ ,ve<. ""n'ţa' •ne . . La Veneţia. Rîcharri Sundsrland citea îrl'pietrit rapoartele tot ma! rare trimise. de Seautieu. Datorită lor, urmărise .zi cu zi mersul operaţiilor mil.ilare. -f_ .,,
. ., . . "Cred că nu veţi lua in nume de rău faptul că am întârziat el(ecutarea dlspoziţiei dumr,eavo.astră privitoare ra ·achiziţionarea -de. ·p:topr'!etati 'funciare ŞJ indu~:;tiale in Saint-Dorningue, ii seri'.'! . Beaulieu. Faţă .de împrejurările actuale so.co'tesc că se impcme să dăm dovadă ae o circumspecţfe sporită. Pierderile · noastre .în bani şi materiale sunt mari,-. dar mi atât de · iiTlpoftante pe cât ar părea, dacă ne ghidâm după .
.
-
pro_porţine
.dez_ast_fu!,ui care a_ Jpvit .expf3cHţ'lş. ' . Richard este deplin sănătos. In ziua Îr'l care ml•am dat seama că francezii nu .mai ·at: sol'ţi de izbândă, 1-a.m· expediat .·la Nev-v York. ne. ::lco~o va putea pleca nes_tingher!t ·şpre i:qro·pa. i' Richard era copleşit. Lovitura p!ănuttă de el cu .atâta sârg~ _ cu -pret.Uf urior che!tufeH formidabile_-, se încheia cu un eşec. Abercrombie şi Eria 'SI1erman, care sprijiniseră pe rebeii, avuseseră ultimul cuvânt Pentru Richard constatarea era amară.·· Dar nu-şi pierdu. curajul. Războiul acesta între mag naţii induştriei ŞI marei finanţe abia incepuse. Expediţie
oJn Saint.:oomingu~ era un episod !Jângeros şi nimic mai mult. Bătălia .notăratdare se da mai târziu. Pe un plan mai vast . ,, · t=lichard .ajul'lse Ja concluzia .că in privinta acestei Operaţii sf; >!Jripise: 'Privi se lucrurile şl.lperffcTal. Nu. ţinl.ise seamă de obs.erliaţiil,e gfherelui său. Beaulieu dOvedise. un auxiliar. preţios. Richar(j va .Şti Ş!H r;lsplăteas.:;a. !3inelnîelcr;;, va avea grijă ca Adrien !dD las.i1 îrribăJ'ât de lumurile ..acestei. glorii."
va
se
', "
se
-
sa
-
- "
-
-
-'
-- '
-
- '<''
-
-
-- -
-- -
-
--
-
.. · 1;., această ePOGă .de frămânţărhgrave Ric.nard avu. satisJâcţia să dea'
t\
lovitl;'ră de propor'ţîi reduse, dar
cu perspective imense. ·· După
eşecul
·
··
·
expediţiei din Saint"Domingue, hotărâse să fortifice posesiunile
Primul Co.nsul franceze dinLouisiana, retrocedate Franţei de ,către Spania la 26. martie ~'803. . . ·· În· ;acel; scop organizase o flotă aîcătuită din ;douaspretE)ce nal/13, tu misi.unea de a transporta la · Nquvelle Orleans. pe generalul Victor ,,Căpitanul aleneral al i oqisii:mei'', un nu.m.ăr de patruzeci. de funcţionari slrperiOri, civili şi milit<J;ri, două brigăzi de· infantetie şi un .regiment de artilerie. Ptepara'tivele se lncheiară la 10 •. marti.e lBD3. Numai. vremea .rea întârzia plec.area ·fi oteL · . La :13· martie; Richard primi de la Paris un mesaj · cifrat, semnat
429
DINASTIA S.VNDERLAND BEAUCLAiR
contele Casimir de. Montrond.• priştenul şi omul de încredere a .. lui Talleyrand. · "La 10 apriiie,intrcun consiliu extraordinar ţinut la Sai.ntrCloud,Bdnaparte a decis,cedarei:LLouisianei. O consideră ca şi pierdută, datorită. războiului iminent cu Anglia. · . Jeri~; -1_l aiJ~ilîe{_ -dJn lnf.)ăr-dn~r~a Primului .Gon·sul, .·. .mlnishul Ma.cerifor Străine., a informat ·pe ··. Livingstooe, !Tl'inistru(Statelor Unite la Paris, asupra ;intenţiilor .guvernului francez ae' a vinde LCJuîsiana '.Statelor Unite. · · Jntormaţ.ia aceasta este strici c:onfii:ien\ială. · Vă ·.rugăm a lua măsurile pe care le veţi crede de .>,
cuviinţă.''
în .aceiaşi zi Richard trimise Wilbur Morrison la New York.
'm
mesaj "rgent lui
"Cumpăraţi masiv valori emtse de stat. În .curând
vor înregistra urcări la bursă. Totdeodată, expediaţi un_ agent la. Noovelle. Orleans, cu. depline !}uteri şi fonduri corespunzătoare, spre a. achiziţiona terenuri pe. Mississippi. Prefer să fie amplasate în apropiere de No.uvelle Orleans şi de Natchez. In viitoarele luni, speculaţia- de. 'terenuri va înregistra in Louisiana un · boom. fără precedent." '
-
ft
•
Richard .nu dădu expiicaţ;i sup!im!3ntare. Ştia că Morrison se -deprinsese a-i executa dispoziţiunile fără • .::: '·n · k.·- · - ,;l· ţ,J! t n 1 ~; ·'mi<:: sa- pun~ 1dreuan, l·· ~a 7 md, tvr.on.ro ... o ,, tn .... ,.e un nou mesaj.
"La 30 aprilie s-au Incheiat negocierile d•ntre dc. f>nnnte.• al ,._,~~te·l Ba"""'-M ml c1 . _!'ll.Strul 'i":J ·t".;cil, l ,,_y,..., l .. a,.;,~:c _, reprezenta~ţii -Statelor Unite, Uvingstone. şi M6nroe. Louis.iana va fi cedată guvernului american pe 80 milioar;e de franci. Plata va li efectuată in dolari, la cursul -de -5,3a franci dolaruL -ceea ce coresDunde la .. ' ~~•1~'-"Jo)
.
:;~--""-''· 4"·-~-~-~---
;U'-.-'~,:}
.
ţll
circa de 15 milioane de dolari. În cadrul negocierilor .s"a mai stabilit ca. fondurile să fie transmise de. Băncile Hope şi .Labouchere din Olanda, Baring din Londra si din New York. .. ,_ "'Sunderland . . . .Monsieur de Talleyrand a susţinut ·cu. de.osebire banca dwmneavoastră. F'aţă de recentele dificultăţi m
-u
1820
... Andree• cerea t .. pe c.• o
Y111p.
căUt
Frumuseţea
A
am •
pertecti e.",..ie a du
neze a. gos1ea lui cre,tea Oewun...:..,. tot mai despotică m st n d o-
ul Cucerirea
n -
oară
e - od unicu scop a Y e u bogăţ
era subordo
ată
acum dra-
gostet pe care o purta Andre:-e