lvOL!f ui /\UR ~
•
Dir::ASTIA SUNDERLAND-!3-EAUCLAJR au mai apamt ; PASARI DE PRJ\D}, -- 3 voi.
Vintilă
Corbul
dinastia Sunderland~Beaudair
idolii de atJr *
; .,..ţ1
1
;:J
1
2:::
~1.
o' '-w!
'''
' '
·
Consilier !l1erar: H. GKft.~iESCl Coprna d-e: V. Ol.i\C
-----
''
R5S ,\1
ISBN: 973c9127-95-S
n'-
Capitolu.l
Wll4
asa lui Josiah Sunderland era o clădire veche, în sti! olandez, ca mai toate casele din New York !'n _acea primă juwătate a secolt.dui_ al XV!il-!ea. Camerele largi, văruite, îmbrăcate până la jumătate 1n faianţă aveau pardoseala de· piatră.. Mobilierul, redus la -st1:ictui necesar, cuprindea scaune cu spătar înr1Jt; mese grele, pe care abia ie puteai urni, paturi încăpătoare, comode; şi dulapuri masive de ·stejar lustruit, patinate nu numai de vreme, dar şi de cârpe!e de praf mânuite cu energie de mătuşa Audrey, o b.ătrânică vioaie care ţinea gospodăria. O grădină cu flori, pomi fructifer! şi straturi de zarzavat, exe;'iîp!ar- îngdjite, întregeau modesta -proprietate. -;n casa aceasta. -viaţa !u; Josiah Sunder!and se depăna cu regularitatea mersului unui ceasornic. Zilnic se trezea înainte de cântatul cocoşilor. Măiuşa Audrey ii pregătea un breakfast frugai. Joslah se infrupta tihnit, flhdcă timpul iui era perfect dozat · pentru hrană, muncă, odihnă şi distracţii. Apoi, tot cu noaptea in cap,. pleca spre atelierul lui de cuţite de pe Broiidway, unde ajungea !a cinci şi douăzeci Lucrătorii îl aşteptau ia poarta pe care Josiah le·o
C
VINT!!.Ă CORBUL
deschidea solemn, ca pe un sanctuar rezervat numai iniţia"ţ11or. La cin<;i şi jumătate precis începea activitatea, După o întrerupere de un ceas - pentru prânz - dura până .seara la şase, Personalul era ,aicătua ._din o·pt !ucrător~_ ·şl.doi ucenici) care munceau pe brâncL JosJah le. plăf8a sirnbrH .re!ativ ridicate în raport cu â.lţi - pationL fn _-s_Chinlb,_ - pretindea o productie de .înaltă calitate, Cuţitele făurite 1n micul ·.său atefi€n· -riVaHzau cu ceie -n1ai fine ·icune .străine. În acea epocă, indus,tria de cuţite din coloniile americane era -slab dezvo!lată. Autoritb1ţHe- îi puneau beţe în roate, per:ltt_u' a nu -concura productia de c_uţite dfn ni-etro·p·olă.· LameJe ;fab-r-icate ta Lo-rldra~ Birmingham, Slleffi!lld, Cork, Dublin şi Leeds erau vandUte în colonii cu preţuri mari: Josiah Sunderiand r~u:;;ise să-şi formeze o clientelă. numeroasă, care îi preţuia· conştiinciozitatea, promptîtucHnea şi calitatea produselor, Cuiitele sale de vânătoare aveau mare căutare ,şi -Prfntre indienL Ades,eori aceştia le fo!bsisecă .la scalparea pionieriior aventuraţl pe teritoriile rămase înCă în stăpânirea !Or. Josiah muncea Cot :a cot cu lucriHor!i săi. De la cinci şi jumătate. şi până la prânz, lrudea cât zece, fie la forjă, fie la tur;lătorie, fie la montaj, gata să dea oricui o mână de ajutor. Între douăsprezece şi unu, lua lunch-u!. laolalta cu lucrătodi, iar de la două până la şase trecea 1n birou, unde îşi opera cu pricepere scriptele, ajutat de. un băieţandm, care făcea şi pe curferui.- Printre picături, găsea ti_mp--să îş_i _prime-ască clienţii şi furnlzorii. Discuta- nup.1_â.i ~cit era_ necesar. Ura vorbăria inutilă. "Tacerea - obişnuia el să spună - trage în cumpănă mal greu decât cuvintele pline de înţelepciune." " · Mai practica o virtute., Ordlne.ft Pe.ntru a-ş1 îndeplini fără greş obligaţiile, întocmaa de cu seară o listă a treburilor de a doua zi, repartizându-le pe ore, Înainte de culcare îşi trecea în revistă activitatea
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
7
cotidiană, şi .numai după aceea îşi îngăduia să se bucure de odihnă.. · Se străduia să-şi păstreze În orice· ocazie stăpânir.aa de sine şi ·să nu se lase târât de mânie,
c:ăci În primele cfipe supărarea capătă proporţii mai
mari decât cauzele care i-au dat naştere. Cumpătarea lui era proverbială. Nu mânca. niciodată .până ia saturaţie, şi de la o vârstă îşi impusese să r:JU mai bea decât un singur pahar de vin la masă .. Respecta ·această ragtdă de conduită şr la rn.a1ţ} sau praznice. Economia era - după părerea lui - una dintre virtuţile. cardinale. Joalah alcătuise o listă a cheltuieli.lor în ordinea necesităţii şi a urgenţe! lor. !n !Jrimul rând erau cheltuielile indispensabile, şi anume cele impuse de procurarea hranei, a veştmintelor şia bunului mers al ate{leruluî. In al doilea rând, grupa cheltuielilor pe care nu le putea înlătura fără să dăuneze. bunului renume al familiei şi al onorabilităţii sale. Printre acestea se numărau: întreţinerea în condiţii mulţumitoare .a locuinţei,· a atelierului şi a biroului. În al treilea rând erau cheltuielile, care fără să .fie .absolut necesare, nu puteau fi cu desăvârşi re evitate; când le faci, încerci o plăcere, dacă le ocoleşti, nu suferi nici o pagubă. În categoria aceasta intrau:. sărbătorirea Crăciunului şi a. Anu!ui Nou, darurile ocazionale pentru membrii familiei, nH ~ i ~i ,· · Y~ i ~ '.J. i "'"mbar.le uurn.mcale afa, a d.n o,".aş. Î,. sfarş!,, .n 1 ' 1qmul ""iasa ~hal't••'ir.,î\"le neh··nec:·f-: ,a·r!e , Ulll., 1 ·_ra~nr• ·~·'-l., f-< "-' w w -.ni •• .._,-w,, yo 1 ao'.... ~'-"•"'-.l care trebuiau ocolite cu orice preţ: petrecerile, jocurile de noroc, podoabele inutile. _Joslati era un knterşunat duşman al lenei. U;J om leneş, spunea el, este dăunător societăţii şi lui însuşi. ·Cina b lua întotdeauna acasă. După rugăciunea. de seară, făcea ocolul casei, încuia porţile, verifica dacă ferestrele sunt bine închise, apoi lua cheile kÎ camera lui. de .culcare şi le .punea ia îndemână, pe masa de · noapte.
VINTILĂ CORBUL
Nimic din ceea ce se petrecea în gospodărie nu scăpa ochiului său vigilent. Ţinea socoteala coşniţe!, a lumânări!or şi a uleiului folosit pentru luminat. Nu o făcea din ;;:gârcenie, Pentru. îmbrăcăminte cumpăra cele mai bune stofe, căd erau durabile şi deci mai -av€fntajdase de{fâl c-ele ieftine, care se 1.1zau după un -an sau dOl; de :purtare~ , · Răposatul Zedekias Sun:derland, tatăl lui Josiah şi întemeietorul atelierului de cuţite. t.usese un bătrân venerabil, cu barbă. albă .de patriarh, respectat da întreaga c.omun.ita'te. Gurile rele răspândiseră zvonu! că bătrânul ar fi· fost în tinereţe pirat şi că se retrăsese ia New York, după ce îşi rotunîise avutui je'fuind corăbii stib ·comanda ce~-ebrufui Hobert Kidd. Kidd, mai puţin norocos sau mai puţin prevăzător decât Sunderiand, îşi încheiase·cariera iegănându-se în ştreang ia · Execution nock. Josiah nu dăduse niciodată crezare acestor zvonuri. Era convins că tatal lui spunea numai adevărul .când povestea despre trecutul său de muncă cinstită în Anglia şi despre emigrarea sa în cdlclniile americane. Acolo î$i agpnisese treptat o avere care fără să fie însemnată, le îngăduia un trai · relativ îndestUiat. · Se stârni mare 'vâlvă în cartier când Josiah, omul acesta sobrtJ, echilibrat.- îsi anuntă ' ' hotărârea de a se căsători cu isabella, fiic;:r·unui francez 'ruinat, pripăşit la New York. Henri de Beauc!air, viitorul socru, era un marchiz autentic. După o tinereţe aventuroasă, irosjtă prin taverneie şi tripourile Parisului, se ·exilase volt.mtar în America, pentru a scăpa ..de consecinţele unui duei, în cursul căruia ucisese un· om. În lumea Nouă nu o
'
reuşise
'
'
să~şi
creeze
'
o
situaţie
convenabilă.
Cunoscuse numai infrângeri, umilinţe şi p(ăbuşirL Însoţit de lsabe!la dusese o viaţă .nomadă. Asemenea unui nou Ahasverus, rătăcise de la New Orleans la
Charleston. de ia Boston la Philadelphia, de la Baltîmore la New York. Nicăieri nu priilsese rădăcini. Ajunsese să-şi câştiga existenţa măsluind cărţile de joc. Dar naivii se· lăsau tot mai greu pescuiţi. )! pândea mizeria. Îmbrăcămintea lui şi· a lsabal!ei se zJrenţuise. Adeseori se culcat.! fără să îi pus ceva în gură. '
-!rr •
epocă,
.
focu!au cu chirie într-o cameră su'ma.r rnobilată- dintr~un HnobH vetust1 ·tnveclnat cu -locuinta lui ,Joslah Sunderiand, ~;1'afchi:tul si făun3rul de- cutţte .se cunoscuseră întâmpiator, pc stradă. .Josiah ·fusese cucerit de simplitatea, d:ăgălăşenia şi candoarea lsabel!eL Le făcuse d!Jerite -dan.J;L Într-o zi, se gândise că n-ar fi rău să-şi intemeieze un cămin. Se îmbrăcase în haine de sărbătoare şi se înlăţişase solemn marchizului, cerând mâna lsabe!lei. Bătrânul franue7 fusese atât de surprihs, incât rămăsese fără glas. în primul moment se gândise să-I respingă. Apoi îş.i zise.se că . pripea!a nu este sănătoasă. Experienţa il învăţase să nu se mai bizuie· pe propriile sale resurse. lsabelia nu se scandali:tase când Jcsiah a ceruse în căsătorie. Îl privise cu ochi umezi de duioşie. Beauclair era perplex. Poate că n-ar fi fost potrivnic unei asemenea căsătorii, dacă soţul ar fi av.ut mai multe parale. Josiah Sunderland se bucura de o .stare materială frumoasă, dar era departe de a li bogaL Atelierul lui de cuţite se dezvb!ta, afacerile prosperau, dar aceasta nu insemna mare lucru. Pe de altă parte, ·partida asigura lsabellei şi lui însuşi un cămin şi hrană de toate zilele, ceea ce atârna greu în balanţă. După ce cântări toate argumentele, îşi căh:;ă principiile de. castă şi dădu. un răspuns afirmativ. Căsătoria fu · oficiată fără pompă, in cerc strict famiiial. Viaţa proaspete! familii intră în curând pe făgaşul rutinier. Josiah muncea din zori şi până în acea
•
J
•
10
\111\!TU.Ă CORBUL . .. '
noapte la ateli.er. lsabella işi luase în serios ro.lul de gqspodină. . Marchizul nu se dumir~a în privinţa .lsabel!.ei,..a cărei vrednic.ie. contrasta cu dispreţul pentru mwică al:părinţilor ei. Cu cine semana fata asta, care si(nţea o .desfătare să. deretice şi să gate!lscăf. în qrk:~ câz, nu.cu străbuni! lui, care .avuseseră armate de siJgi; . . In această atmosferă austeră, de muncă Jncor'datâ.,; timpul se scurgea monoton, fâra zgud!.liri Şi Iă.r~ surprize, Hecare zi .semăna leit cu cea .din ajun 'ŞLc(l. cea care avea să urmeze... ·· · ··· In primii zece ani de căsătorie, lsabella născu trei băieţi, Andrew, Aristotle şi Patrick, şi doua fet~; Bridget şi Hannah. · ·· · Andrew era un copilaş zvăpăiat· şi blond, ca 1rige(aşii zugrăviţi !.n cărţile religioase. La vârsta şapte ani, un cal. il i.zbi cu copita în cap, înfrăţindu-i crearii cu ţărâna. Aristotle era potolit, blând, sfios şi maleabil ca o ceară moale. Mătt.lşac"AUdrey .îl credea sărac cu d.uhui şi ppate că ave·a dreptate.Josial') spunea în glumă că are de gând să-I facă P?stor. . Patrick era portretul în miniatură al tatălui său. Solid, vânjos, de. o seriozitate neobişnuită, prevestea o maţurizare precoce şi gădea dovadă de un spirit practic remarcabiL în tocuri!e .. lui imita tie pe lucrătorii .din atelierul de cuţite, fie pe. băcanut di.n colţ, pentru care nutrea .o admiraţiB fără· margini. - Ăsta o să fie viitorul cap al firmei, spunea cu mândrie Josiah. Promite. să ajungă un· adevăr'at negustor. · ·· Bridget şi Hannah erau urâţele. Nu semănau cu nimeni dîn familie. 'N-aveau nici fineţea ·marchizului, nici gingăşia lsatiellei şi nici înfăţişarea plină de sănătate şi vioiciune. <1. lui Josiah. Subţiri ca nişte fuse, cu părul Qiilbui ca paiul murdar, cu ochi
de
cenuşii., fnexpresivL, cu mâîr1i ş!· supărător
pi'cioare osoa:::;je, erau
de serbede.
-· Or să 1mbătrâhească fete< mari, prevestea cu oarecare cruzime mătuşa Audrey. În acea· vreme, izbucni războiul intre francezi şi englezi. $i unii' şi· a!Jii doreau să ocupe roditoareB: vaie a răului Ohio - numit de localnici "fluviul sfânt" - spre a-şi consoiida posasiLmile. La 1 .iunie 1754, ziua în care englezii de sub comanda colonelului Monckton pătn.msetă in golful Fundy, lsabel!a dădu naştere unui copilaş pe care-I botezară Ri~hard-Henr:'i şi care a\·ea -S.ă fle m1nunea . fa ml,'lei !;t\ Richard satisfăcea gusturile tuturoL Era blond ca Andrew, însă mult mai frumos decât acesta. Îi uimea pe toţi cu inteligenţa şi zburdălnicia sa. Marchizul li adora. lsaballa nutrea o tainică preferinţă pentru copilul acesta, care îi ·7mpHnea aştept~.riie. ·:Numai Josiah H trata cu asprime, nădăjduind astfel să-i mai disclpHneze. neş! ~n- sinea ·l'Jj era mândr!l de ac_est -vlăstar ce trezea admiraţia întregU!ui ca-rtier. ·- Pun rămăşag că flăcăiaşul . ăsta o să ajungă deParte, sounea ei. zâmbind. .. . ' . - Da, da! Va rr::a!iza multe m vJoţa, adăug~ Beauciair Are aerul fami!fei mele. ·Apariţia acestui copil d-adu un scop vieţ_:î l
'·
ha re~ e'"~) de~.,.'"*' 0 *- .:.a-_,< ~or"'+;Yt,;o .._, . "-' cH dU·" numele şi rasa. Jo:siah n-"avea .decât să păstreze pe ;1\ristot!e şi pe Palrick. Marchizul voia să-I crească pe Richard in spiritul strămoşilor săi. Să-i insufla o dragos'te fierbinte pentru Franţa, o mândrie ...........
H!
o: (t!
.l,.k.
•'·"'
y~Hi;.o~
-~neJhâsurată- r:entru obârşia sa aristoCratică_ Visa să-! 6 '~a~ , .,.,e"er~' \,~da~ "~' a'e 0~e c;.,n reu "az9.. /va ""'L ~ ;, '-'>l or·l d'~•om~' 1~; ,,; ,_..,._ ~ li _,__._ ·Tntr."o bLină ...,~i, îi trACi....• nrlr"; ,.. . p;jr;t.o:::. ' ., -- că - :-el mai ~'
,.;
..
· ' 'î 1ucru ar -,; 4' t .~.; ..c __ , -;:," .rumer1 ca d "'upa~ moaLe t;uu. s,>,w .. !>'ă treacă asupra lui Richard. Josiah nici nu vru să audă.
nn' '·'--'"c",h'-
Hi:<~
12
>
----··-
VlNT!LĂ CORBUL •
Vezi-ţi
treabă, sacrule. N-am gărgăuni în cap ..Richard
de gând să-i bag copilului este Hul unui negustor de cuţite. Când o fi mare, o să lucreze in .aceeaşi .branşă. Dracu a mai pomenit negustor cu titlu de noblete! ·· · • Stăruinţele .repetate ale bătrân ului se sfărâmau de rezistenţa neclintită a lui .Josiah. ln .c.ele din urmă, Be.auclalr .făcu apel Ja un argument suprem. Pretinse că avea în Franţa niŞte rude care ar putea lăsa moştenire lui Richard o avere considerabilă, dacă acesta le-ar purta numele. Era o minciună -sfruntată, dar scopul scuză m'ijloacele. În realitate, singura lui rudă din Franţa era un baron sărac, cu o droaie. de copii şi ·despre ..care nu rnai. ştia nimic de peste treizeci şi cinci de ani, de când debarcase la New .Orleans. · Argumeritul ac.E!sta făcu. o spărtură în z-idul încăpăţânării lui Josiah .. Banui ;'lvea .asupra lui o 1Qfluentă magică. Posibilitatea.Jmbogăţirii rapide 21Jui Richard îi surâdea. Marchizul câştigă bătălia.· l.ntocmi în faţa judecătorului un act, declarând că după· moartl')a sa titlul· va trece asupra lui .Richard-Henry Sunderland, căruia i se adăuga şi ·numele de .Beauclair. Josiah îşi dădu consimţământul, întărind astfel un act care facea din preferatul- socrulu_i său .un viitor marchiz ... JC>siah Sunderland nu trăgea mare nădejde asupra moştenirii .din Franţa. Totuşi, surprizele nu arau excluse. Se mai văzuseră lovituri de teatru, .datorită cărora oam.eni săraci se pomeniseră. peste noapte posesorii unor averi ·formidabile, Marchiz.ul voia să se .bucure prin nepotul său de toate izbânzile pe care el personaJ nu fusese în stare să le obţină. Acu.m, la sfârşitul existenţei, îşi dădea .seama că era ·u.n ratat. Datorită experienţei, putea să analizeze retrospectiv toate greşeiile săvâ!'şite în tinerete. de
DINASTIA
SUNDER!..AI\I!:rBE,~UCLAIR
13
De aceste greşeli voia să-I ferească pe, Richard. Când socoti că mintea copilului e îndeajuns de coaptă pentru a recepţiona învăţăminte Jolositoare, începu să-i strecoare poveţe tălmăcite atractiv .în basme si istorioare si' totodată să-i inmrime - într-o. . ' formă embrionară şi deci foarte · simplistă -· concepţiile sale asupra ·vieţii. . Vara, când că!durile. caniculare se abateau asupra .oraşului, marchizul şi nepotul se aşezau pe o bancă la..umb.ra tortului zidit pe promontoriu! sudic .al Maohattan-ului, de unde puteau. s.ă .admire .în voie 'imensitafea oceanului,' brăzda! de corăbii cu .pânze albe. · · · · .Cu privirile îndreptate spre larg, Beauclair vorbea inspirat băiatului despre frumuseţile fără pereche ale Franţei, despre cavaleri! cruciaţi, care-şi părăseau castelele plecând să lupte pentru eliberarea Sfântului Mormânt, despre nobilul şi neinfricatul paladin ·Ru~•an·,; ca·~"t ""''le ·1n "'e :a· ·Ronr-ev~"'' ~'·''" v-1;..,, ·. ha'ta·l·l" ,,, !4 u ,_ , -1-'"" A., despre mareşalul .Jean de Boucicault, care se ilustrase în bătăliile de la Nicopolls şi Azincourl, despre Bayar'cl, cavalerul sans .peur et sans reproche, despre prinţul de Conde şi despre marele Tursnne. Cu aceeaşi plăcere asculta Richard şi cronica. faptelor măreţe ale înaintaşilor săi. începând cu primul baron. de Beauclair, fiul natural al lui Henri 1 Beauclalr. regele Angliei, şi continuând cu u.n întreg şir de ostaşi viteji, de diplomaţi iscusiţi şi de cleric! onctuoşi şi gravi, ce îşi făceau un titlu de glorie din .deviza Tout pour la Croix, tout · pour son. Rov. .-. Şi tu când vei fi mare, il spunea rnarchizul sentenţios, vei locui 1ntr-un palat de cleştar şi vei fi un preţuit .sfetnic al regelui. Toată lumea ţ; se va -.. . ' ŞI' -ît' ,,.. ·i .-· t . ' Tt::~ ,. b p.1o~on1 .,: '" cerş. p. :e en1a. , ~ ve1. - p11m a ~1n caleşti aurlte, trase de câte şase cai, vei av<;la o gardă personală, alcătuită din câteva sute de ostaşi în straie de fir, şi vei fi servit de paji aleşi dinire vlăstarii celor mai nobile familiî..c '
'-'J
Dacă
i s-ar fi cerut lui Beauclair să arate şi modul în c_are nepotul săp \la ajunge la această înaltă situaţie, r1-ar fi ştiut să răspundă. Avea însă credinţa nestrămutată că Richard va fi un personaj a cărui faimă va depăşi fruntariile coloniilor americane . .De pe· urma plimbăr!!or cu bătrânul, Richard se alese. cu oarecare foloase practice. învaţă o franţuzească imp.;)cabilii, însuşindtH?i acel lustru indispensabil unui viitor geqtleman. .În acest domeniu, Beauclair era ·un e:ducator excelent. Mănierel.e alese ale lui Richard ieşeau 111 evidenţă .pe râogă gesturile repezite. limbajul aspru, golănesc al lui P;:rtrick şi pe lângă .aerul' mcilâu, prostesc, al lui Aiis\othi · · · · Si Josiah observă acest lucru: Nu rămase' prea încântat. ·· -· Nu vreau să fac din Richard un filfizon, un pierde-1/ată, căruia să-I fie ruşine de meseria părintelui său, spunea el· indfspus. Când băiatul împlini şapte ani, Josiah începu să-I ducă pe la atelier, spre a-1 familiariza cu activitatea de acolo. Sunderlano socotea că de ia această vârstă copilul trebuia să treacă sub supravegherea directă a tatălui, care să-'1 formeze după placul său. Aptitudinile .copilului atârnau puţin !n balanţă. Fiul unui pielar trebuia să ajungă piei ar, ca şi. tatăl său. FiUl unui băcan avea datoria să continue comerţul patern. Şi Josiah înţelegea să respecte tradiţia, făcând din copiii săi nişte pricepuţi făurari de cuţite. Patriei<, de pildă, deşi avea numai zece ani, implinea toate aŞteptările părintelui său. La forje privea cu .interes foalele· care întreţineau jarul, umflându-se Şi dezumflându-se ritmic,·· asculta cu deliciu muzipa ciocanelor ce izbeau lamele de o.ţel încinse. la ro$u, îl impresionau cuptoarele dogoritoare,. asemenea unor fantastice guri de iad, dar mai presus de orice îl captiva rotirea vijelioasă a
tocHeicr care ,;;-nuigeau din lame snopi de scântei. Josi"ltl TI şi pusese să lucreze la masa. de montaj, unde. băiatul- îşi îndepHnea -·mutţumttor îndatorirife·. ;t'\ristotie nu era în ,stare să mânuiască o unealtă, ..J;;;)r·( ,_h,"-,":1'
~"""-,f",lini~~ l·;'l"''-'·'·'·''•'
l"'\':tt\'"1!t:'nft:î7,t:'>.f"O i--'t:·--•:.&~?;v C'a"'---V
~~
,,,~~-
,... ţ::;.,;:.rr::oca ..-..., •~
1""n;
f""'""('"', ..,GL'I:> 1J"'~·~h ""'"'-~-t'.,,,
rcfec·tlv 1n atc-·li~-1" l•\ir:i îp ,_., '-" ' " ,;,;; V• • birou nu dădea re7uitate mai bune. Se încurca printre registre şi scripte,. până când tatăl său îi. poruncea dezamăgit să lase .totul baltă şi să plece acasă ..! a şcoală, Aristotle era .un elev mediocru. ---o f\.lu. eşti bun de nimic, băiete, li vorbea Josiah domof. Umbli toată ziua cu capul în norL Aristotle ii asculta supus, cu mâinile impreunate '?i cu octlii pironiţi in pământ. · Josiah îşi punea mari speranţe in Richard, in inteligenţa lui precoce, superioară spiritului practic şi instinctului sigur la care se limitau posibilităţile lui. Patrick. Dar reacţia. copilului în ziua in care îl aduse pentru prima· oară in atelier fu un duş rece pentru Josiah, Richard aruncă în· jur o privire distrată, aproape plictisită, apoi rosti strâmbânrl din nas: - Nu-mi. place aici, e prea cald. E mal bine afară. Câţiva lucrători din apropiere pufniră !n râs, dar redeverdră serioşi când -slrTiţl~ă privirHe severe,+ ale patronului fndreptâ:ldu-se asupra -lcr. Patriei'\ se uită • '4-:l :: 1 cu .o supenor~cate 'al:şa ,a ,rate.e sau josiah il lăsă pe Richard să plece acasă, llotar<.nd să repete experienţa mai târziu, cand băiatul se va lfiai coace la m-tnte. >~Teamă mi·:-e că băiatw! ~.sta e totato+ de 'l'l'ozof "a' SI. ·A·l'1 ~;;~ototle". -,·s"v e'/ P"S""'Oriil '-"."-"'~ i, ''-' r -~~~ ';'-'-L V V!d _(".,, dând cuvâr:tului "filozof" o semnifiqaţie adânc 'inf't:>.(\l<$' •'''-" ··;--V;
e ;:ft ţ'-~~1 1
a·n'ţ•, ua'r~ta• 'i i;t
>.
~
',
.<::~.!.'
o..·
,
.
peiorativă, - Dar .te~·nerii~~ lui nu..:şJ a\t'eao justfftcar~a. Richard 0 8-·1' ·rtU. era .!1,_,; ,,/.t:;"".,.Of" .-.c_n~r,r 'ata~j '•:'j ;,v~ , '1~ H ""'· ><. -.H f; " \vo c~r"' U .~ ! , ,, ,J
d8dea ac19stui cuvCnt. La şcoala prtmară)_ condusă de r!'lverendul \IV!Iiiam Taimadge, îşi uimea colegii şi ·ît1vă_tătorU, recll:ând fără sforţare pasaje îiltregi din
16
-··-··--
--···---···----
. VINT!lĂ CORBUL
··-
New England Primer, din catechism şi din alte cărţi de studii tot atât de indigeste. La aritmetică era neîntrecut Josiah Sunderland se simţi .foarte mândru. ln ziua c'ând reverendul r:atmadge~ fnt13Jniodu-! înHimpfător pe stradă. ~ opri ca siH felicite pentru cglităţile excepţionate- ale filiiui s-ău. -· Dacă. vom reuşi cu ajutorul lui Dumnezeu s,'i-i călăuzim paşii pe drumul potrivit aptitudinHor lui, . băiatul acesta va ajun('!e un om mare, spuse cu Convingere reverendul. - Eu m-aş mulţumi să ajungă un om cinstit şi -un priceput făurar de cuţite, zise cu modestie Josiai1. îndată ce va t?rmina şcoala primară am .să-i .iau ia mine la atelier. - Nu te supăra că te contrazic, dragul meu Sund.erland. Ai săvârşi un păcat daca nu !-ai lăsa să 1nveţe mai d~parte. Universităţile au fost create pentru elemente ca el. Sunt încredin{at că la Harvard sau la William and Mary va cuceri in joacă toate premiile şi diplomele. Dacă aş fi în locul dumitale, aş. face orice sacrificiu să-I trimit în Anglia, la Oxford sau Cambridge. Şi · Col.umbia noastră este bună departe .de mine de a-i scăd!'a meritele -totuşi nu se ppate. măsura cu uri!ve(sităţiie engleze. Aşa că ai face bine. să te gândeş!i temeinic, înainte de a lua o hotărâre
definitivă. Josiah făgădui
să însă
ţină seama de totoda:tă serioase
sfatl!J rezerve
reverendui!Ji. Făcu mintale.· Dar, pe <măsură ce treceau anii, trebui să se incline in faţa evidenţei. Richard era un element care se ri<;lica muJt deasupra mediei elevilor. Asaltat de stăruinţele socrului, de rugăminţile lsabellei · şi .de povetele repetate ale reverenduiui Taimadge acceptă .sa-! lase pe Richard să-şi continue studiile.
-Tn
acea vreme, ·preocupările fui Josiah în iegittLH ă cu educarea fiurui său trecură brusc pe p!anui ·al doi!ea. Parlamentul britanic votase o lege potrivit căreia nici un cuptor des-tinat _să propucă- ote! nu mat putea t~ construit în colbr:ii, rar cele e:dsteru:e trebuiau irrred!at închise. t\ceasta măsură cc-;~_stftLdB - o lovitură mortală pentru industria- He_ru;ui şi oţelului; -care !-le atunci fuase· avânt fn America. Metropola, temândU-se de concurenţa ame-ricană, votase şi aae·iegi }mpotriva manufacturHor colonial , Legile navtoat!eL care n1terz1ceau .co,orm"1 or sa -
o
o
o
o
~
j
•
o
V
"
'-'
se \:;?izi! ,~
-
H.:C f<'"""'"'
Yi{
it' ,.j
Ş;fli,q'Ţi~ dr:'l t:t-ţ;::} ·····--•"""
'"'"
"'"'~. . .
r,r()C""'l1r;:1 r· ~"",__"""
~-~-la u"n
,
nro.t '""''-'ţ
'ridicat otel fasnina: din Anglia, p;::: c<:.. să~l prelucreze. î;; ateHen.d sau. c_easta O'JU dr pt· .consecinţa scumpirea produselor. Ac_um îi ::r;; d;n ce Tn - ce rr~ai greu _sa reziste concurenţei cutftelor importate d!n Anglia, care fncepuseră să revi:-:ă ta un preţ mai scazut decât producţia autohtona. " Multi tovarasi . de breaslă ai lui Josiah dădură -'faliment -Din fericîre, acesta avea un număr de ctienţl credincioşi ŞI de revânzători îndrăzneţi, care des făceau mari cantitati de cuţite de vânătoare pionierilor şi indienilor din regiunile de irontieră. Cu mulţi dintre ciier.ţii săi Josiah, întretinea re!aţH de prietenie. Cand veneau de pe frontieră. pentru a-:?i reface stocu: de cuţite. t! poftea la masă. isabeila sJrârnba puţin _rlin n.as. caci de -ia o vrerr.e făcea o eco;tomie stra~nlcă" Pir:lic bărbatu:ui . Dar nu snu:·,ea . .eL Dacă el socotea necesar să poftească un oaspete sa,: doi, însern11a că .aş~ era bine. Vizitatorii aceştia
.
~
~
18
VINTILĂ CORBUL -~-
erau singurii care l.e .mai descrete<1u 1'runtea cu snoavele ;;i pove;;ti!e !o.r. · ;roţi'vorbeall cu ·aceea91 dragoste despre pionierii care duceau o viaţa aspf'ă şi plir!ă de primejdii în. f·,tghinUe- sălbatice :'de frontieră, în ,p2d te ':'5'\:jCU,ate ~~-e- -văH 'Moh:awk, 'ta- poalele rnutiţ_i!or· AU:~gtîani, -~~\ · Pi'edmont ori pe Valea Sh.enandoah. Modeşti .şi anbnimi, defrişau cOdrii uriaşi, smulgeau din pământ rădăcinil_e adânci şi vânoase de pe terenurile curăţate, semănau grâu şi porumb, Cabanele lor, clădite din trunchjuri de arbori şi lipite cu lut, erau podite cu lemn ori .tu pământ. La ferestre aveau, în loc de geamuri, hârtie unsă, cu untură .ori cu grăsime de oaie. Bărbaţii purtau straie confecţionate din piele de animale ori din stofe· ţesute în casă. Femeile îşi făceau. rochii de bumbac sau de lână. Vara umblau cu picioarele goale, Iar iarna in mocasini de piele primitiv tăbăcită. Mobilierul din lemn, grosolan cioplit, cuprindea o masă, câteva taburete, o la vi ţii, pe care dormeau dl'!-a latul toţi membri.i familiei, şi, în sfârşit, câteva poliţe. Hrana era alcătuită în primul rând din vânat ~ carne de porc mistr
DINASTIA SUNDERI.AND-BEAUCLAlR
19
descurajau pe cel ispitiţi să le urmeze pilda, Cl TI -sunr:;:~ ~ atca-tr·e 'r"ezr·s.:-'hr··a· ~'fas· c1'nau , ex"'rr-;~a··nri '-''"'~ • ...:_a 1 " ' ' ' -loc ' , , -....,- •• lv. A, \1>-·l. ;;,· ' ri • .. . . J . "' s d 1 d yl unu, ..._,Jnue copn IUl os1al! un er.an,.,. răspUnse aceStui apel. În_tt-o seara de mai, famn:a 'rntreaga· era· rcun'rta·· 'rn-~ J.",_.;· •r' 'le·r. ,;, r~ m •rroc'""' •d rnese'r . ..... ... , "' ...... ,. - ,/;'. ... trona un castron uriaş, d_Jn can9-ieşeau_-apuri Ymbietori de- SU.Pă. Nu se auzea decât cfefăitui celor care inghiţeau cu poftă supa fierbinte şi mestecau dumicaturile de pâine. După ce goli a doua farfurie. Josiah suspină mulţumit. Apoi făcu o observaţie ·· banală în legătură .cu vremea. Dădea astf~l.şemnalui · conversaţiei, la care . puteau .să participe o;;monii mari, iar copiii numai dacă. erau întrebaţi. Deod"tâ, Aritqtis cel timid, care a.ni ,dEHl rândui nu >deschisese gura in timpul . rn,3sei>QGC~! ca să . mănânce, şi aceasta- cu -m9deratie, ?şi Jâcu q te_atrală, intrare in scenă. Îşi scoase şervetul de 1
(;;
.
_.-
20
VINT!LĂ COfU:lUL -· ··········--····
~------'-···············-·
- Raspund unei chemari de sus, dmgă tată, răspunse Aristotle. cu fermitate. - Glumeşti! - Nu glumesc de loc. Nu mi-aş îngădui să iau m deşert cuvântul Domnu.lui. - Nu cumva eşti bolnav, băiete? Aristotle surâse cu bunăvoinţa unul om matllr, faţă de răzgâielile unui copil. · . - N-am fost niciodată mai· sănătos. - $1-ţi inchipui că am să te las să-ţi faci de cap? Am destule mijloace să te Împîedic. - suri,t majer, tată. _ .. :. Ei şi?... O dată, pe cănd aveam douăzeci de ani,. taică-meu .-Dumnezeu să-I odihnească - mica tras două palme de mi-au ţiuit o săptămână urechife, fiindcă Îndrăznisem .Să"l supăr: Nu mă fa.ce .nici tu să-mi ies din fire, s-ar putea să-i urmez pilda. Aristotle plecă fruntea, iar după .câteva momente · de tăcere, în care timp Sunderland se gândi că ·partida era câ$!igată, răspunse· blând: - Dragă tată, hotărârea mea e nestrămutată. - Asta s-o crezi tu, sări .ca ars Josiah. Am .să vorbesc eu între .patru ochi cu reverendul Tyler. Mă îndoiesc că după asta are să te mai ia cu .el. - Atunci, plec iihgur Josiah îşi incleştă pumnii. ·. - lată ce ştie molâul să. facă~ zbieră el. Incepe p ro pov ăd u 1rea cuvânt ului lui D.u mn ezeu, nesocotlndu-şi părinţii. Frumos! N~am ce zice! AT!ă, · băiete, c-am să te dezmoştenesc .. · - Dacă ai Şti, tată, cât de putin sunt legat de bunurile pământeşti! ....Am şi iscălit' o declaraţie prin care renunţ fa orice ţjrept în favoarea fraţiLor mei. Ochii lui Patrick scăpărară. Va să zică,· după moartea tatălui său er va rămâne stăpănul atelierţ:ilul. Josiah Sunderland mchise ochii şi respiră adânc: In încăpere se lăsă o tăcere adâncă, grea, ' .
21
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLA!FI poţi sa pleci, rosti recâştigflndu-şi stăpânirea cje .13!!:'!6.
-
B.ine,
ei
fncet,
Pleoapele lui se ridicară şi ochi' căpătară sclipiri de
oţel.
-- Din clipa asta nu :-nai eşti copl\ul rneL.:. Ai lfbertatea să faci tot ce doreşti. Qar _ te previn cA deazi înainte- uşa acest~i case 1ţ1 va rămâne pe veci
Apoi -se întoarse- spre _lsabeJia. -
t"-Jev?stă,
poţi să
aducl friptura.
In acelaşi-- an, in casa Sunderland se mai petrec;.: un eveniment. Richard primi in•JOirea să plece in Anglia, ia Oxford. De când cu gestul de 'ndependentă aL lui Aristotle, 1[·i· 0 Qt.,Îtr:bafP ·~~tef\/Oil.!Se mare ·;·n· ronr-.oryh;;('l l! .• _....,_,._ u~ · " ,_;>,"_", ..... , ""l:vc·r·?"'·:, t-t• Josiah. Conştiinţa atotputerniciei lur asupra familiei, · al căr<;li .şei era, se năruise brusc. Aristotie, mo!âui şi . timidul Aristotle, pusese în şah autoritatea paternă. ieşind învingător. "Am încălzit ia sân un şarpe", îşi zicea Josi_ah, Amorul· propriu ştirbit îi lăsase o :ană · adâncă. De la o vreme, nu mai .avea incredere n:cr 1n Richard. Simţea o ură surdă impotriva socrului său, care-i furase sufleteşte băiatul, modelându-i după ·, chipul şi asemănarea lui.. . ·În străfundul inimii, Jos.iah nu mai era atât de ostil ,plecării lui. Richard in Anglia. Nădăjduia că in felul ; acesta 11 va scăpa de sub influenţa directă şi nefastă ,a mq,rchizului. ·---.Astfel, toată !u.mea era :l)u!ţumna_ Beauclair, ~--JiinQ'că -îşi vedea nepotul pfecând 10 Europa, ::<:ty:~mbulina vîitoarei ·sale ascensiqni. lsabeii;:;·t era t(_-eDtuziasrnată la gâ.nduf :cB -nul ei mai -mic va ajunge_ ..·un autentic gentleman. Reverendul Talmadge sor.;otea ;r:c3 succesul lui R!chard !a Oxt6rd !i va confirma nu -,>->n··- u---;m· ai t"' nr-P' 10 dertte dar îl v~ impune s'1 pe "''r ·,-P lqţa ~-1'4
'
.
'
'
'
.:,,
; . •-
, __
~.
_,
.....
'
-
22
VINTiL.I\ CORBUL
. concetăţenilor ca pe un magistru . capabil să-_şi îndrumeze elevii mai bine decât o:-lcare a!1uL ln sfârşit, Josiah era încântat că jucase o festă socrului. într-o dimineaţă, 1nsor!lă de septembrie Richard puse piciorul pe pasare! a care lega cheiul oraşului de punte.a corăbiei "Biack Swan ". Preferatu! marchizuiu~--de se·aucla!r abia împlinise şaisprezece ani: la vârsta aceasta era Ufl copilandru dezvoltat, blond, cu oChi sc!ipitori de inteligenţă şi rrumos, atât de frumos, încât nu numai femeile, dar şi bărbaţii îşi ·fntorceau fără voie CJ:lpuL Beauciair îşi amintea că văzuse la Versailles o statuie de marmoră a lui Antinous, care-I cucerise prin perfecţiunea el clasică, prin formele admirabli proporţionate şi prin trăsăturile de .fascinantă eleganţă, in· care viri!ifatea se împietea cu . gingăşia. Richard era replica îr\sUfi<:Jtită a statuii. · ;Cilnd corabia începu să se 1ndepar!eze de chei, ochii bi;iiatului ramasl)ră multă vreme aţintiţi asupra bunicu-lUi', ce-şf f_!UtUra bat~sta albă.~ in semn de adio. ln afară de marcl:ii7, se mai aflau pe chei !sabella, reverendul Ta!madge,, mătuşa Audiey, Brldget şi Hanhah. Josiah rămăsese !a atelier, fiindcă nu concepea să lipseasca din mijlocul lucrătorilor în timpul orelor de lucru. Nu era de faţă· nici Patrick, car? declarase .ritos că îndatorirea de a lucra in âteiTer ·avea înfâietaie faţă de plăcerea de a-şi conduce . . :fratele la debarcader.Promontoriu! Manhattan-ului dispăru la orizont. Richard simţea, un gol în suf!et. ti venea să plângă. Dar se n;şină să dea frâu liber latrimilor de faţă cu l •'m"'a :.J. ' '-' • Pânzele umflate ale corăbiei semănau cu .nişte platoşe bombate purtate de o ceată de urfăşi, gata să se ia la trântă cu norii. C"targele 'scârţâiau. Pescăruş! izolaţi ţipau ascuţit, rotindu-se în jurul navei.,,
o
o traversare plăcută, care dură aproape treizeci· de zile, marinarul de santinelă semnală Capui Lizzard. "Biack. Swan" intrase în apele -engl8zeştL Îndată ce cOrabia pătrunSe :n Cana!:...~[ Mânecii, timpul se -strică, O ceaţă groasă, ca u Ynve~iş de vată, acOperi nava, Căpitanul ş~ ofîţerH 1şi făceau veacul pe- dunetă 1 încercând să străpungă cu -pdvkife cortina a1b-~cenuşie de negură_ Clopotul de _bord suna necontenit, lug1..;bru, Richard era dezamăgit E~Jropa, pe cafe bunicu! b descrisese în tonuri aurii, 1i făcea o primire rece. Cătătorii,~ !mpresic.Hlaţt_ de ceaţa neob;şnui·r de groasă, se -întreţineau. pe şoptite,_ ca şi când le--ar fi fnst "frică Să nu tuH)ure Hniştea L.H1'J-r spirite _ răuvOitoare. Ci.rculau cele mal stranii istorisiri despre corăbii ciocnite pe timp de ceaţă şi epave purtate în neştire ··pe crestele valurilor. Marea semăna cu un imens lac de ulei. în liniştea .grea, mormântală, nu se auzea decât cllpocitul uşor ·•• al apei, tulburată de mersul lent al navei si dangătul >s.inisiru al clopotuluL După trei. zile de ~navigaţie pe orbecăite, "Biack 'Swari" acosta la Portsmouth.
D
upă
iiiNTJlĂ CORBUL
:24 ---
.-·····~
--·~-
Când puse piciorul pe pământul Angliei, Richard tncercă o mare emoţie. Tşi rezervă un loc în diiigenţa care trebuia să plece peste o. oră. spre Londra, apoi intră' îi1 saia de ·-mese a·hanuiui ,;Goideh Saiamander'\ .unde comandă un breakfast copios. Deşi se simţea stânjenit, ·afecta .dezinvoltura -unui tânăr _de !ume, pentru care călătoriile lungi nu reprezintă ceva excepţionaL
In diligenţă ; se dădu un loc între un pastor
subţire $-l- ţt?apăr:r şi -o matroană grasă, cu sâni _-reVărsaţi.:şi· obiajf-.rCşii. În faţa -!~i stătea un Căpitan de
infanteria, cu o clcairice adâncă pe obrazul stâng, şi un bărbat .între două v~rste, îmbrăcat în negru, care adormi îndată ce dilîgenţa se puse În mişcare. Ceaţa nu .se · ridica;;e încă. ln ciuda tir,-,pului mohorât, Richard se simţea atâ1 de fericit încât, dacă nu I-ar fi scuturat ciiiigenţa, şi-ar fi închipui! că pluteşte în nori. Negura, care acoperea ca nişte perd()luţe albe ferestrele portierelor, nu-i îngăduia să admire pitorescul peisajelor englezeşti. Dar chiar în interiorul banal al dfiigenţei Richard descoperea multiple surse de amuzament, · care ar fi. scapat neobservate altor călători. Îi părea ciudată vorbirea pasagerilor, atât de deosebită. de cea folosită în colonii. Cuvintele aveau acelaşi [nţeies, .dar· pronunţarea er!l diferită. Din cauza aceasta, .Richard pierdu miezul unor glume debitate volub.il de căpitan, spre hazul . celor!alji călători. Aproape de prânz, diligenţa opri la Winchest.er, unde coborî bărbatul în negru. Locul lui fu. ocupat de ·un tânăr intr-un costum de o eleganţă bătătoare la · ochi, dar care îi păru lui R.ichard expresia supremă a bunului gust Tănărul, care se recomandase John Morton. vorbea cu vervă despre . vreme. despre •cursele de cal .de la Ascot, despre concertele de !a Rotonde ori despre balurile de la Ranelagh, Vauxhall şi New Tunibridge Wells.
011\!ASTIA.SUNDERt.AND~BIEAIJCLAIR
25
· Timpul trecu astfe~ pe nesimţite. Ajunseră la Londra pe inserat Capitala Angliei nu-i făcu lui Richard o impresie deosebită. Casefe erau mari, dar cenuşii, întunecate. Pe străzile s-trâmte şi intortocheate circulaţia inten~>ă şi zgomotul asurzitor al vehiculelor ?! .zăpăceau. ·După ce- se instală la hanul l!Sailor and S~.-ren~', făcu o vizită la sediu! finne!- _,,JOnes and Boyiet Eng!ish Steei CompanyH, care îhtreţinea de :~un~ ·vreme- reiaţH comerciale cu Josiab Su derfand. ·Randolph Boy!ei unt;~~ dintre asoclaţ'i! firmei ;nmena 1'~-~f R;chard o sum·ă de hanL u;mts-ă ele Josiah dln timp la Londra pentru fiul său. . Richard făcu a doua vizită ia locuinţa din Craven Street a doc·torului_ Benjarnin ·rrankHn. t:ra înarmat cu o scri;:oare da recomandaţie din partea bunicului său, care-I cunoscuse pe' doctor ia Boston. -Fr~nk!în fusese numit de câţiva· ani- 11gent ia Londra g! col-oni'i!or amerîcane G·eorgia, N-s,w Jers::.:.~y. f\liassachus·setts şi feDnsy!vania. Datorită -capacităţii şi tactu!ut de care- dăduse dovaaâ ;n cursul- acestei misiuni cvasidipJomatice_ câştigase o reputaţie binemerftată, dobâncHnd l'ncrederea guvernui 1Ji şi preţuirea opiniei publice, Alegerea ·lui ca membru al Societăţii Regale de Ştiinţe îi consfinţise i;'i fa'ma rle cercetător ·tn dc:meniul erectr!citătH şi chimiei_ Se întune_case de-a- binelea, câ~d FHchani sosi î'l Craven Street_ Arn'fltrionul se afia în tovărăşia cB.tor-va prieteni~ Cu bo.nomia lui proverbiafă, Franklin îl întâmpină t:âmbind: -. Îmi pare bine că te cunosc, spuse el după ce 'citi m~sajul -!ui Beauclair. tViarchizuf îmi scrie lucruri frumoase despre dumneata. Am. primit o scrisoare si din partea reve.rendului Talmadge. Te recomandă ca ;pe .:cel JT1af _bun eiev a; său, 0.t1-a rugat să te inscriu- ta Oxford". Gentlemen, se adresă el prietenilor, vă prezint pe tânărul Richard Sunderland-Beauclair. ..
VI!IITILĂ C.I:)RBUL
26
·Richard, strânge mâna prietenilor mei. lată pe Mylord Shelburne, c.a:re a interv.enit personal pentru .inscrierea ta la universitate, · ·she!tlume aruncă o privire plină de simpatie !ul Richard. · · .- Doctore, tânărul·· dumitaie protejat are. ochi inteligenţi. Cred că nu te va dezamăgi. Richard se înclină,. rosindu-se de olăcere. -· Vă mulţumesc cu recunoştinţă p6ntru sprijinul a,cordat ~~ vă asigur că mă voi strădt.O .să c01:espund încrederii doctorului· Franklin. . - Se pricepe sa întoarcă bine frazele, rosti zâmbind un bărbat cu trăsături aspre, în uniformă de general, despre care Richard află că se numeşte Sir Henry Seymour Conway.. · Un servitor anunţă că .cina e serVită. Richard era emoţionat Ajunsese să stea la masă alături de un lord, de un general şi .de .cel mal de seamă reprezentata! coloniilor din Ameri.ca., To.ate acestea se datoraubunicu!ui său, Bătrânul rnarchiz fi deschisese porţile unei lumi 'la· care fiul l~;~i .Josfah Sunderland nici n-ar ri îndrăznit să viseze. In timpul .cinei, discuţia se îrwârti in jurul min,ciuhi.lor calomnioase. din ziarul "Public ·.Advertiser'',. .care de.zlanţulse o campanie furio.asă ·împotriva guvernului. Con11ivii vorbiri! şi despre poziţia şubredă a uucelui de Grâfton, preşedintele cons.iliulut de miniştri, pe care lordul North încerca să-I doboare, creându-i o situatie critică in CamE!'ra Comunelor. Apoi lordui Shelburne se ridică de la masa, cerând u-şi scuze, fiipdcă era silit să se refragă mai devreme. ca de obicei. · . · .. -· Mâine voi avea () şedinfă furtur1(:)asif la Cameră. Ghebosul Lanchester a anuntat Că va face o-- . -' -- - interpelare. în problema coloniilor: t un opozitionisl înnăscut. Dacă ar fi ales prim-ministru, ar deilănţul .un atac înverŞunat împotriva lui însuşi.. · · ·· '
"
'
Shelbume placă însoţit de generalul CO,i"ll !!J t:r,J Îndată ce rămase singur cu Richard, amHtr1onuf ~aspiră o priză de tab ac, ape t se adrHsă cu . tb unaV9in;a. ~ In Anglia, fiul meu. as p3şit c~ dreptul. Protecl!a !ordulut· Shelburner îţi va fi de mare 1oios~ 0. ~·nel"' ·r-p e rA'n'str»j. coJon"'Ar 'nfii+'sasm . V• <JLL,!l.,__ llf'H _,\.;i , JH\", .,, A'l r> "..Il''""'}'\ ,~,· '? 1 un fei de a te purta care îţ? atrag patia oBxne.ni!or_ Să nu ·uiţi !hsă niciodată, Ricbârd, cuvintele rui ArloS:to, care spunea -Că orgoHui izVorăşte de cele mai -rm1ae ori din de~rinch:rrea şi 1ncr:ederea van-ii- că poţi '''·'"~,/.
.~
i
nja~ P-8~-nr'<,',....;.Qna' ,-,~rr_,pni-frq· ~ ~ ._.-.... ":"'""'"' '-"''-" , , , . , , •• ...";._
l..,, iu'lffiV fini~ ,;t _ -•''-"> .v v,
t"H'r<-Q;)Hl "''d""- A<::te -v•
întotdeauna pedepsJt -OrgoHui ·prânzeşte cu belşuguL -cinează cu sărăcia~ iar la~-cuicare nu-i· răm-ârle cfecât ruş-inea. Şi-ţi mai dau o poVaţă~ Ric'hard. O dată- ajuns mu·lt , "·a ,.._;.:, t;::;, '·" ·rtn-; de · V •:10 ~'-"' '-''-"~"-''! belşug, nu ··e nevo!e să descoperi c;:mo;-I şl nic! s~ orirnesti rnostenlr! marL rv1-unca este ·oârlr;t-e!e _, ' ' ' ·In U
'
")[Q't:c>r;('.l<"it6ti; j'-' '""'t---·"'""'-"~'L
~
ml~nr-e.S'~'' l-
QvfrJr-1S·a· _,.;.,U,
<::::1' y
Tn',,.,;_ ""E!'!t::l s;.d ·'"·"'-' \.1 ~A, ;,u, tTIAl! , -• ,o, ;:::5 ,_....._
y;; ;1'
"".O~-'V't1~
:J~·-.d.,·-"-
rfQ
'..AG
sfaturHe Dune. Să nu aştepţi să 1e i'zbeşt; --~u fr -ntea ' pr~gu1'd ~· vezc ' pe ce1 c::: --e sws- ca sa"! oe' .JOG. ~· ~,._.ei care pune -ter;;ei r:umai pe proprE~e ·!u} experler.ţs e un neghiob. Shak:1speare compătimea pe oarrenli surz~ -~~ ;:;fntur'1 h:u-;_~ no,:n~am· f!ltil·t Hit"'hc..r-i t:a~+'--A-..., :::·d -~aw.f:'<. • "....'-'--C• • . _ c - J v " d;::;ta'-' ."'·''-J ,_ ... , ·J7iai rămâi ia Lo::dra, casa mea Yţf va fi întotdeauna -•·'-'··~'-·....,
,Q.
deschisă.
Pentru că era târlu şl Richard nu ~un.cştGt~ --TnCă străzHe craŞulu:; rrankfîn ?! trlmis~ cu trăsura sa pân~ ]a· han. ln f'loaptea aceea dormi dL;s_ · Pt,;hctiul de i"-n....,""eSii..
_.Jl•}f<___ ,
nr-.; "'YlJ
r.5L5+r...-ia · i* ,.,-~,1U\~,,t;' .l
!'-:;~ai rămase
câteva :::ile
iH Lohdra.
fi piăcea
sR se
admire clădirile monumentale, să priveasc·ă lumea. Se; pregătea tocmai .să plece la --Oxford, când primi. o scrisoare din partea lsabenei, care~i v-estaa moartea bun1c·u!ui. · -"Exact la o săptămână după îmbarcarea ta s-a stins. Până În ultima clipă ţi-a şoptit numele. "Richard plimbe pe
străzi, să
Î~ÎQ\'ii!'Ari'l~ ,...., ,,_,:;;..." "
_28_·~------···········~·-~~~~~--~V_IN_T_Icci._Ă CORBUL va ajunge departe... Trebuie să ajungă departe, repeta el, privinducmă în ochi şi strângăndu-mi mâna. SiH . scrii, mica mai spus el, că şi de dincolo de moarte voi veghea asupra lui ... "" Lacrimi mari, fierbinţi, porniră să.se rostogolească pe obrajii băiatului. Trebuia să izbăndească în viaţă, să ajungă om mare, să · fac'ă cinste numelui de 6M.uclair. Nu-şi putea îngădui să lnse.le a:;;teptarile bunicului ...
Jn
dimineaţa următoare plecă la Oxford. Când se urcă în · diligenţă, ploua mărunt, ca• prin sită, 51
domnea un lrig. umed,
pătrunzător.
ore de drum, ajunse la destinaţie. Noaptea dormi la "Royal Crown", iar de dimin-eaţă se prezentă Cu O scrisoare de recomandaţie; din partea l.ordului Shelburne, laMagdalen Gol lege, unde . fusese îns.cris din timp. Drumul.de l.a ·han ia colegiu fusese. pentru Richard o încântare. Se }nseninase. Clădirile masive,.Cu ferestre înalte, cu turnuri şi turnuieţe ogfVale, împodobite cu daf)telârii ln piatră, zidurile cenuşii, patinate de vreme,. dădeau Oxfordului un parfum arhaic, neobişnuit pentru Richard, care se depr:insese cu casel.e · noi, mal toate asemănătoare, din oraşele americane. .,,Lă Magdalen. Coflege il primi cancelarul. Severul şi · impunătorul magistru citi cu. luare-aminte scrisoarea .lordulul S!1elburne, Mesajui unui secr:etar de stat la. ·Departamentul Coloniil(lr. merita toat.ă atenţia. După .ce [Jră lui. Richard bur-venit; 11 dădu în . primirea unui repetilbr. Acesta îl conduse în odaia care i se rezervase. · · - Colegul. dumitale de ca·meră, spuse cu răceală repetitorul, este Onorabilul James Fortescue, fiul· lordului Cdmham. Cred că o să. vă înţelegeţi bine. Fortescue este un gentleman, de la care oricîne ar avea de învăţat. După
douăsprezece
DiNASTiA SUNDERLAND-BEAUClAiR
29
"Ce-o fi vrut să spună? se întrebă Richard, mirat de tonul repetitorului. Am aspectul unui om care ar avea nevoie. primească lecţii· de la un ' ?.... " gen tfeman
sa
- Despachetează-ţi lucrurile, iar la douăsprezece să fii gata pentru masă, adăugă repetitorul ŞI ieŞi trântind usa. inainte ·de a-şi desface bagajele, Richard se roti prin cameră, examină curios gravuri!e cu femei goale - aninate- -1h -perete, -deasupra patului lui ,James Fqrtescue, arunc -o pîJ,Jire fugară -~supra raftuiui cu cărţi pe .care, alături de câteva volume de studiu, găsi o serie de romane şi cărţi erotice franţuzeştî şi ita!ieneşti: Les · Contes de Voltaire. Le Joujou des ' . Messieurs, L 'Eioge des Tetons, Le Joujou des Demoisel!es! preCum şi Decarneronuf lUi Boccaccio, _.,Chiar că am ce învăta de -!a Onerabt!u! James For!escue:', îşi zise· Richard, în vre.me ce rasfoia o carte cu gravuri lndrăznete, cum nu mai văzuse in !\merica, Apoi îşi desfăcu bagajele. Îşi aşeză hainele :în rlu!apu! ~uL orândui rufaria hi sertare şi dupii c:e termină cu treaba se aşeza pe pa tu! moale, acoperit cu . un pled scoţian. I'n odaia aceasta avea să locuiască mai m_tJ!ţl anL Se întrebă ce fel de om era ,!arnes Fortescue Se va strădui să-.i intre in voie. Se simţea singur.· Foarte singur. La Londra nu-şi dăduse seama de acest lucru. Interesul pe care H treziseră străzile, forfota, vizita la doctorul Franklin îl menţinuseră într-o stare de continuă aglfaţie. Dar în liniştea acestei camere, singurătatea începea să-! apese. . · Uşa se deschise fără veste şi in prag apăru un tânăr pistruîat, cu nas obraznic şi păr de o nuanţă bizară, ce bătea în .cărămiziu. Purta pe braţul stâng un costum verde 'smarald, iar în mână ţinea o .pereche de pantofi cu catarama !ate de argint. .La vederea lui Richard, tânărwl se opri mirat.
VINTILĂ CORBUl..
30 el,
Pun rămăşag că eşti Richard Sunderland, zise arătandu-şi într-un zâmbet larg dinţii cu
strungăreaţă.
- Exact! De unde stii? întrebă înveselit Richard. - Er~i aşteptat. ŢÎse mzervase un pat in camera aceasta. Din moment ce te găsesc aici, cu bagajele desfăcute, înseamnă că dumneata eşti Richard Sunderland. - Perfect raţio'n·ament. Folosindu~mă de sistemul durnitale de gândire, pun şi eu rărnăşag că te numeşti James .. Fortescue sau; după• cum mi te-arecomandat rep<;tltorul care . adus aici, · Onorabilul· James .Fortescue. - Ai 'greşit Sunt şi eu un individ destul de onorabil, dar nu. tac din această calitate un titlu .. Nu1Tiele e JoePhipps. Studei1t In dr13pt Prietenii îmi zic Joe, -Poţi să-mi spui şi dumneata tot aşa. Noul venit bâgă hainele si pantofii în dulapul lui Fortescue. Amuzat de expresia de uimire de pe . ehi 'oul lui Sunderland, se intoarse spre el râzând. . - Te miră că mă numesc Phipps şi că totuşi umblu în dulapul lui Fortescue. Nimic mai simplu. Mă ocup de garderoba lui. Onorabilul James .FortescDe e · prea absorbit de problemele inalte ca .să aihătirr;:p să-şi scuture hainele ·ori să-şi cureţe. pantofii. '·In schimbul unei mici retribuţiî, îndeletnicirea aceasta îmi revine mie: Cu banii obţinuţi de la Fd!iescu(l$i de la alţi studenţi, cărora !e ofer servicii, mă intretin pe timpul studiilor mele universitai6 ... .Daca dore;?ti, pol să mă ocup şi de garderoba dumitale. SunfspebiaHst. . - Îţî mulţumesc pentru ofertă. llf mine acasa am fost deprins să-mi scutur singur l'!'aine,le. < 0 ·. . ·. · Phipss se re.comanda cu un ton atâl'tle;·•firesc, încât jena pe care Richard o simţise .în prtm~!e m6mente îhcepea să se risipeâsceyi . · •C . •·•·• - Să nu crezi Mr. Sunder:land că rriă•rq$inez ;de situaţia mea. Studenţii servitori, printte;.{ţare
mea
meu
ma .
:n
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUClAIR
număr si ' eu, se mândresc cu o serie de inaintasi ' iluştri. De pildă, (leorge Whitefield, unul dintre iniţiatoriî mişcarll metodişte, şi celebrul Samuel Johnson. Jobnson era atât de sărac, încât nu avea -pentofi cu care şă se dUcă !a _cursurL. Eu am pantofi. :::"~_u_ ritai bogat decât era Sf';muet JOhnsoh. Asta-l '
'
- Prietenii 1mi spun Richie, rosti el simplu. Vrei -Să fim_ prieteni 1 JOS? - .Cu dragă inimă, Richie. . Cu un gest spontan, cei doi tineri îsi strânseră mana. -. Aştept cu nerăbdare s1H cunosc şr pe Fortescue, spt;se. · Richard. - E şi firesc. Odaia aceasta ai s-o împarţi cu el trei ani. Să ştii, e un băiat 6umsecade. - Cred că o să-! întâlnesc la masă. Phipps se scărpkiă ;:1 cap. - Astăzi· nu, poat<3 mâine. De ce tocmai mâine? Fiindcă e internat la inîirmerie. - Es.te bolnav? se interesă Richard. Hm... Nu tocmai. A benchetuit astă-noapte până În zori, când Job, portarul nostru, 1-a găsit dormind ou capul pe o bomă, lângă intrarea colegiului. Sforăia de răsuna strada. Cu toate -•ra·a·<>niile ~ ,'Cd rono't •re~easca· A.. ;:,ţ (;, '" ~ sai"' ~ ,_", '~'oh ·~..tA ..•y: , sa· -'1 L L. • încercat să-I târască până la el în odaie; dar ghinionul a făcut ca tocmai atunci să tre;>că pe acolo un repetitor. Din porunca acestuia, Fortescue a fost trE!f1spOrtat la !nf1rm_~r~e. Când băiatui se va trezi dtn ·beţie-, se va alege cu o săpuneală straşnică. În aceeaşi c!lpă, se auzi un cioc-ăna impe-rios în u$ă. înainte ca·· Richard să fi strigat .,intră·. repetitorui, .care-i . făgăduise că va trece sa-l ia la •. masă, îşi făcu apariţia. · ,..... . . d • P'-. ,.. . . "t -· ve-1 cu umneata, . 1dpps.? mlreoa. ·e 1 repezL.
.
.
'>J
,,;
~
~
.
V!NT.Iî..Ă CORBUL
- Am adus un. costum de hair1e călcate pentru F.::Jrtescue, Mr. Blackstone. -- Ai face bine să .i !e du.ci lu.i Fortescue la infirmerie. -s~a trezit din beţie şi n-are cu ce: să se 'lm!;.., ....... ,..;..o Lta'lnele Ca"...._ Ici ·1"'\u!f'~'"" r<:m;naat,'; ! ,,+fH7-..n,..,. 7''! " . ' ne 1'"': l t ' .v·p; :l..a de ' """~ _,d.-.,., _';d "ll!1' ~ ~ în ultimul .hai .de mizerie. Pe vestă si pe pantaloni s-a aşternut o Crust-ă de noroi -amestecti't cu vărs·ă:tură. PUâhL. Dezg-ustătOrL. ~Ar. Sunderiand, haidem !a
·""a·sa• H
•
Richard urmă pe repetito-r printr-un s!r de ·c.o/idoare .Tritortocheate._ -r·raversară o c:ur~te pătrată,. m'ărginită de cL:idiri cu- aspect severi şi intrarii in uriaşut r~fector a~ colegfuluL în t1o!u! ~umtnat de ferestre cu vitralii viu colorate se aflau mal multe .mese lungi: Jn jurul cărora se -ospătau Puzderi_e de studenţi.
Repetitoful ~îl duse_ pe _RTch~u·d la o masă iateralâ indicându:-i un· loc lângă un tâ-năr n·ema~pornenit -de gras. Capul luî, rotund ca o tărtăcuţă, părea înţepenit pe un trup ce evoca un dovleac de proporţii prodig•oase. - Vă prezint pe Richard Sunder!and, noul dumneavoastră coleg, se adresă repetitorui tinerilor de la masă. A venit tocmai de. la New York spre a se adăpa la izvorul înţelepciunii oxfordiene, vorbi ei câritat şi înflorit Comportaţi-vă astfel, încât să se simtă l::line printre noi. la loc, Mr.. Sunder!and. Apoi repetitorul se întoarse spre. grăsan. - Wragby, ocupă-te tu de Mr. sunderland. Fă-1 cunoştinţă cu noii lui colegi. Ajută~! să se acllmahzeze. .•. Mr. Blackstone se retrase .tot atât de demn precum. venise. Wragby lntin.se o ·mână prietenească lu.i Sunderland, -. Numele meu este Guy Wragby, Mi se mal. spune şi Wragby - "Dolofanul". Colegii n~im prea 1
.
dat
imaginaţie
dovada de
Ar,
când
ITHW
poreclit
s;::, ......,'1 4.._ -·;c~,:j F4or'o~u·fH .. _ "'-" '!' .;;- ,, , elu·"' ~-tafa~t'' '"U ,c~v·" · ,;·puvc· · ; , j H p .. ·;ul o'e 'O ll. :;5....,. V. 0. a~"'ma~n~•or ""'"' ,; ~~Qţ S-au mărginit ia ,J)olo'lanu!". Fiindcă sunt comod, mă. mulţumesc şi cu atâL Tânărul mutră gânditoare ·otn· stânga dum!t8Je este lordu~ Gerald Eastieigh. Îi zh:;err1 11 Poettţi'", -'fiindcă are tne<.n!a ·versurHor: 1ncoto, e il'lofensiv ca orice poet. Noi î-1 condarrmăm cu asprime, fiindcă !şr pierde vremea ccmpunând poezii. _ih loc să guste din prin bucuriile vieţii, aşa cum I-ar lndritui averea colosală a indu!gentulul său părinte, .ctucele de Northland. Ge~ald Eastleigh se înclină uşor. ~ lnC:ântat de cuhoştinţă, ML Sunder!and. Te rog să nu-l iei în serios pe .,Do!ofan". Ar fi un băiat _cumsecade, dacă n-ar ave~ o Hmbă ma! ascuţită dect 9-_-viperă. În ceea ce -mă -prlveşte, Du a~pţr ·să'"'i intrec pe Dryden Bau pe Aiexander Pope_ ln oreie Ebe;e sCriu câte un madrJga! ·feteior nalve. -pentru -sare un vers de dragoste e cea mai buna nada. - Mr. Su11derland, . interveni Wragl:)y-"Do!otanul", vom petrece multi ani împreună. In acest lung interval ai să judeci cine a spus adevărul Poetul sau . eu ... Şi acum să continui cu prezentările, relua el, în vreme ce îşi tăia tacticos lriptura de porc rlln farfune. · Tânărul subţirel şi capricios ca o domnişoară din faţa dumitale' este Everard Fordyce. Fiindcă tatăl lui, · bancherui A!exander Fordyce, este cel mai bogat om . din Anglia, amicul nostru Everard îşi închipuie că .
\.>
ţ! d
,
~""!J ...tut ' 1} }J
•
V
a-;~~
.
j
_cu
{
"
·· - Te întreci cu gluma,
"Dolofanule",
rosti
~34~·------------~V:..:Ic..:NTII.Ă C0.!1BIJL Toţi începură să râdă ..
Nimeni
riu
se supărE; pe..
Wragby-"Dolofanul". · - Mastod.ontui de lângă Forqyce este Matthe.w · Broxton, Ai z.ice că .e omul. preistoric redivivus. Noi ii spunem ,,Gorila". Asemănarea este izbitoare. Priveşte şi dum.neata. Frunte mică, nas ttrrtit, bot mare, braţe . lungi, corp mătăhălos,. picioare arcuite. Să îl vezi gol, la bai.e ...E plin de păr, cie sus până jos ... Do:nnişoara M_idaşH şi -,;G,o.rH.:i" sunt priaterd. :\J\fragJ')y-,JJolo'tanu_l" arată locul liber de lângă Everard Fordyce. -.Regret că nu ţi-i· pot prezept'! şi pe .James ·d·e< c~:meri:1 L·i· J-'''"-'''·---'; r,;:;:P::ztA For t 4 ~ru·e: -,--:o•egt•l' --_wu-r><·,·",a'e _t,j ,,; _ ' . ._ """, ""''· deoarece e reţinut de urgente afacfiri de stat De$i are o siluetă impecabilă, icam poreclit "Butia fără fund", fiindcă to.amă In el fără. să se umple niciooată... · iată-l şi .pe Geoffrey Horncastle, snobul Homcastle ..E înrudit cu cele mai nobile familii d.in .Anglia. Dar nu are un ban in buzunar. ... Restul colegilor; am. să ţi-i. prezint1n sala de clasă. Sunt .o colecţie de specimene demne să figureze Într-un muzeu de Curiozifăţi. Băutura· şi femejle suf!i c:nica lor preocupare: Ehe, bine a făcut Mr. BlackstonG că mi ţe-a încredinţat. ·Oxfordul e o .junglă in care, fără ajutorul unei · căf.ăuze competente,. ai cade pradă fiarelor. · Wragby-;,Dolofanul" exagera. Oxfordul .fiU era o junglă. Rîchard avu prilej (li să constate că pe străzile orăşel ului se putea plimba în voie, .fără a se tem:: de ani:nal.e sălbatice .. Oxfordul a~cundea primejdii de altă natură: În tavernele pline de studenţi er11i oricând · în pericol să-ţi cheltuieşti ulti:nui ban di:-1 buz1~nar. Femeile de moravuri nu tocmai austere abia aŞteptau siHi .uşureze punga Jn schimbul unor mângâieri ieftine, dar scump tarifate. Studenţll.care etalau viciile .cele mai .sordide dădeau tonul modei. Îrwăiiitura era. lăsată . pe planul al doilea. La High Borlac9 Club descendenţii marilor seniori rlslpeau cu amândouă !.V<-"V_
;;:;,
--
_,
,
1.
" c. •
·_rl_INJI.STIA SUNDER!.:A~D-B_Effi\c:cU_,;;C__.l-'-A'-IR ________::;_<5
m·âiniie aurul pe care administratOrii domenn!or p_aterne !i-1 trimiteau cu re_gula'riţate. rogantL ·svp~rb!, -che!.tuf1orL duceau o vî_aţă -_1astuo3să, n.:inândpe. studentii mai' puţin bogaţi care cercal,l să~ i irr,ite. Ci'\mătar.ii făceau· afaceri minunate. Studenţii, îndatoraţi la croitor, la cârciumar! şi la alţi furnizori, 9ăseau oricând credit, dar cu dobânzi scandaloase. In crângu! de pe malul răului Gherwell şi in parcurile colegiilor Magdalen şi Merton se intâmpiau noaptea lu.cruri care umpieau de scârbă şi indignare pe burghezii austeri din Oxford. Studenţii zurbagii, şi aceştia erau destui !a număr, simţeau o adevărată plăcere să işte scandaluri, pe care le rezolvau cu pumnii, după. regulile ncbikdui sport al boxuluL Erau şi studenţi mai rafinaţi, care preferau să-şi !ichideze ,c"Onffictei6 _folosfnd _._spada. Oue~url!e ·erau pedepsite s,ever~ dar numai
când Puteau fi
_d.gscoperfţ! f~p{qşJL
Un rigid cod. al onoarei impierlica insă pe participanţi, fie ei adversari sau martori, să scoată vreun cuvânt îri legătură cu aceste intâlniri, care îndeobşte rămâneau nesancţionate.
Un incident fără însemnătate, iscat din cauza .unei fete de serviciu de la "Black Bear'': taverna preferată a studenţilor de la Magda!en Coliege, avu drept urmare un duel intre lordul <=astleigh şi Everard Fordyce. · Poate că incidentul fusese numai un pretext. Intre vlăstarul ducal şi fiul parvenitului din City domnea o rivalitate surdă, izvorâtă dintrco antipatie reciprocă şi instinctivă, care nu aştepta decât un prilej ca să explodeze. Şf unul şi celălalt erau spadasini de forţă. · Educaţia unui gentleman trebuia să comporte şi o pregătire temeinică în mînuirea armelor. Întâlnirea pe teren, îndelung cdisputată, se Încheie GU rănirea superficială ·a lui Fordyce. Înciudat la culme de victoria rivalului său fiul bancherului hotări sâ se răzbune.
VINTILA CORBUL
Într-o seară ploipasă, pe când Eastleigh se întorcea de. la "Biack Bea~". însoţit de Guy Wragby, se pomeni atacat la lin colţ dosnic de stradă de un grup de tineri mascaţi. Lordul. opuse o rezistenţă îAdârjită, apărându-se cu un baston. Wragby, care nu se bătLJse în viaţa lui, nu-i putea fi de .hiel· un ajutor.. Atunci interveni Richard, care trecea întâmplător pe acolo. Aportul lui ar fi fost iluzoriu, dacă n-ar fi avut asupra sa un box de 'metal.. armă albă - intrată d.e curând in arsenalul marinarilor americani - dar necunoscută încă în Anglia. Richard făcu ravagii printre agresori, ·care o luară la fugă. · A'doua zi, Broxton nu se prezentă la cursuri. Abia mai târziu se află că fusese internat la spital pentru o gravă fractmă a .maxilarului inferior. Sir .Josua Broxfon, tatăi'"Gorilei.", sosit dinadins la Oxford, ceru anchetareac cazu.luf. Conspiraţia tăcerii era atât de. ·adâncă; încât. nimeni nu depuse mărturie împotriva ·· lui Richard. Broxton lu retras din colegiu. Rămas fără alia!, Fordyce se resemnă să-şi ru(11ege .amărât Jnfrângerea. Datorită acestei. întâmplări, RiChard câştigă priete'riiâ lui· Ea~tleigh, care· ajuns~se să fiu se mai poata lipsi de Între timp, Richard se aşternuse. cu nădejde pe· învăţătură. Materiile lui preferate· erau istori.a doctrinelor ec.ondmice, economia politică, cştiinţele financiare şi qancare şi. istoria comerţului englez. Problemele legate de monepă şi .de speculaţiile bursiere exercitau asupra lui o adev'ărată fascinaţie: Aproape în fiecare zi lucra la bibliotec-a colegiului ori la Biblioteca Bodleyană, unde sec\lmprieteliise cu , Jeremy Perkins, unul d.intre · bibliptecari, 'care îi . recomanda cele mai bune tratate .În legatură cu .studiile,. sale. Pentru Perkins, Oxfordul era un •Colţ d.e rai, iar universitatea, un templu al culturii. · Biblioteca
eL ' . . .
. . .
•
DINASTIA SUNOERLANO-BEAUCLAIR Bodleyană,
susţinea 'Perkins,
37
--
are o proprletste miracu1oasă. Cultura pe care 'o radiază prin fiecare ~ilă a cărţilor sa!e, -încarc-ă atmosfera cu un fluid care -pătrunde prln toţi por!\ tn corpu; stL: enţllor, lo.ca!izandu-se la creier, pe care~i dezvolta in chip p_-todîgi.os. Studenţi! îsi îmbog.aţesc astfel_ _ cunoştinţeţe, chiar dacă nu- depun eforturi îa !'nvăţătură. Perkins recomanda studenţilor să-ş1 1i''~"etreac" nlreni b 1• b'i':oleca·· ,- r-·ner·l'"' ff: ~, a s~n"a'm-'>n'r a_t-'t ,_ ~n '::.1- 'n • -,.,;_, a înmagazina cunoştinţe cât mai 'Jaste. Dar reteta nu dădea întotdeauna rezuilate optime. Şi la bibliotecă, şi in sălile de cursuri, studenţii vorbeau_ tn timpt.d or.e!o~, acoperind expunerea profesoru:uL Searaj când se _retrăgea Yn carner(i lui, 'dorni_c să înveţe, Richard îi găsea pe Fortesc_ue jucând cărţi ori beţivindu-se cu prieteni!. intr-o noapte, in timp ce Richard dormea, Fortescue aruncă p_:e- geam o scară de frânghie. pe care se c8tără o fP.tă de şaptesprezece ani una din spălătpresele colegiului -:-· care făcu drumul întors abia !a căntatul cocosilor. Dezmierdările îndrăzneţe! perechi 1i treziră din somn pe tănărut american, care_ nu ma! fus:eşe în stare să--înch{dă .ochii până Yn zo.ri_: __ îsprava aceasta se repetă. de ·câteva ori. Prima· ·dată, Richarg se indignase peste măsur~f dar-se abţinuse să_ ficâ--vreo observaţie colegului de cameră. Fiul puritanului de ia New York păstra îi)c~ respectu{ principiilor severe insufiate de tatăl .sau. Insă, treptat, se cteprinse cu aceste obiceiuri păcătoa-se. La început, în c·a!itate -de martor dezgustat, mai târziu, de spec:tator pasiv, apoi plin de curfozităts, Cf1: in cele -d'~t unnă sâ d8")!ră participant, Tinereţea îşi impune·~ drepturile_ - Chefurile ·de ia "Black ·sear
de ,noroc, spunea 8eaucfalr, este indispensabilă .unui
gentleman ... Aproape de. sfârşitul an.ului şcolar,. Eastleigh îl pofti pe Richard să-şi petreacă vacanţa la Hardwicke. Castle, reşedinţa de .\iară a familiei î~ortlandc Jnainfe. de a accepta invitaţia, Richard scrisese tatălui săy, rugându-1 siH.autorizeze a-Şi petrece vacanţa de vară în Anglia, la colegu! său Eastieiyh. josiah ii dă.du incuviinţ<'\rea, cu ştât maL mult cu cât econo.tn. isea costul. unei călătorii din Anglia în, Ameri.ca. şi Îf1apoL Bichard aştepta cu justificată .emoţie plecarea la Hardwicke Castli:L Simţea o buc(lrie împletită cu teamă. la gândul că. va .petrece vara intr-un castel ca in ~omane şi că va trai în mijlocul.unei lumi. strălucite, pe ., care n-o .cunoscuse decât din povestirile' ' 1 • b Un!CU1UL . înainte de a părăsi Oxfordul, îşi comandă din ultimele .lui economii un. costum de mătase ourourie, . -. . brodat cu aur, şi o perucă nouă, ,,il la Cadogan": Era încredinţat că hainele acestea vor face furori. in ziua în care şi ie probă la croitor rămase· mut.de încântare. După .ce purtase .o viaţă întreagă straie negre,· de o croi&lă severă, lipsită de fantezie, ,se vedea intr-un costum de o sp!eridoare nemaipomenită, cel puţin pentru eL Aproape o oră se admiră în oglindă. Îşi completă echipamentul ·cu un tricom împodobit cu pene de. struţ, care se. agitau la cea mai uşoară adiere, cu cinci cămăşi de · mătase .garnisita cu dantelă de. Alenţon, cu două perechi de ciorapi albi şi cu o pereche .de .pantofi cu toc uri roşîi şi catarama incrus!ate cu pietre semipreţioase. Croitoru! îi a trase în ultimul moment atenţia că două perechi de mănuşi din piele de Suedia şi câteva batiste din linou .de Olanda sunJ indispensabile. Când Richard făcu totalul cheltuielilor, constată cu strângere de inimă că irosise aproape toţi banii care în mod normal ar fi trebuit să-i. ajungă până .la toamnă. ·
.
DINASTIA
SUNDERLAND~BEAUCLAIR 39 ·~~ .... ~~~-----'-'-
!şi ·luă cu succes ex11menele de sfârşit de an. fn fine, într-o seară, Eastleigh îi anunţă să-şi facă
bagajele. ln noaptea aceea Richard dormi agitat. Se destepta !a fiecare ceas ca să vadă dacă nu se luminase de ziuă. După al dojlea cântat al cocoşilm nu mai fu în stare să aţipească. Era bucuros că · Fortescue plecase din ajun de !a Magda!en Co!lege, căci H~r fi. fost ruşine să-şi arate emoţia. Îşi strânse bagajele, ajutat de serviabilul Joe Phipps, care refuză să primească vreun ban, apoi îşi făcu îndelung toal.eta. Fusese ispitit să-şi îmbrace hainele noi, însa Joe î! convinsese că nu e de bon ton să călătcresti cu . . astfel _de veşminte. Pe la orele nouă de dimineaţă apăru şi !=;o,st!eigll, care îl invită să ia .breakfast-ul în apartamentul său. Mâncară câte o om!etă cu şuncă· şi beef.steak În sânge, stropit cu vin de Burgundia. · Când • sosi clipa plecării, RiChard avu prima surpriză. In ioCul diHgenţeiJ cu care se aşteptase să căJătorească până ia Londra, văzu oprfndu-se Tn -faţa intrării 'principale a colegiului o caieaşcă azurk:::, trasă de şase _cal negd! nervoşi,- cu-- păr fucios ca iacu~ japonez şi cozi ondulate. Copitele lor izbeau pavC~jul, răs<;,:olind ecouri în gangul colegiului. In vreme ce vizitiu! strunea caii, doi lachei Tncărcară cuferele în portbagajui de la spatele calestii. Richard urmărea cu afectată indiferentă acest ' spectacol. In sinea lui era însâ plin de respect pentru stăpâni! banului. In vreme ce muritori! de rând se îmoulzeau .ca sardelele
.
~
'
',
'
VlNTilĂ CORBUl
picioarele sale. Dacă el .ar fi fost stăpânul acestei ca!eşti, nu Şi~ar fi Jncăput îrr piele · de bUcurie. Eastreigh privea insă ac1;1stea cu blazarea omului căruia toate i se cuvin. După ce se urcă în trăsură, tânărul lord trase perdeaua, ca să nu~l bată soarele. Tolănit comod 'pe perne le de. catifea violată, începu să moţăle .. Rlchârd era atât· de' încîntat de .caleaşcă,· ·încît nu-şi •găsea astâmpăruL P;>ro<eismul ;plăcerii· îl 'îii0ercă la .ieŞirea din oraşul Wbeatfly, cănd trăsura ajunse din urfŢÎă•o di!igenţă plecată. (,lin Oxford cu două ore înaintea lor. întrecând-o. apoi .în galopul ce)or şase cai negrL Invidia citită !n ochii călătorilor, în clipa .în care îi depăşi, il făcu să simtă o exaltare nemaipomenită . . Până la· Londra, unde ajunseră pe înserat, schitnbară patru ' rânduri de cai: · Nici pe străzile strâmte ale capitalei echipajul nu î:;;i micşoră iuţeala. Pietoni! s(lreau .îngroziţi din· calea . atelajului care gonea nebuneşte, scoţând scântei din caldarâmu! de bolovani. Ziu'a. se ing an~ cu .noaptea când,tr,ăsura se opri, în sfârşit, în faţa somptuosului port;1!, în stil baroc, ce împodobea faţada palatului Northland din Grosvenor Square. · ln intârnpinarea lor ieşi Rivers, un majordom impozant, cu 'figură tipică de personaj nobil .dintr-o piesă de teatru, urmat de patru lachei în livrele. galonate, care purtau sfeşnice de argint cu lumânări aprinse. După ce le ură bun venit, Rivers anunţă pe Eastleigh că înălţiri1ea. sa ducele. de. Northland plecase in ajun la Hardwicke Castle, · însoţit de înălţimea, sa ducesa şi de Mylady Patricia, Tra\lersară un vestibul de .marmură roşie, o. galerie încărcată cu statui şi- tablouri cu rame aroase, aurite, """ şi intrară. într"un hol uriaş. In fund se desfăşura evantaiul unei măreţe' scări de porfir. '
~
DiNASTIA SIJNDERLANi>BEAUClAIR
--
41
:-- Rivers, condu pe Mr. Sunder!and în camera de malahil, porunci Eastleigh. Peste. o jumătate de oră serveşti masa. Dragă Richard, se adresă el
'prietenului, fă-ţi repede toaleta, căci mi-e o foame de lup: Mă duc şi eu până sus să mă .schimb. Majordomul, precedat .de doi lachei, .cu nelipsitE>le dor girandole cu lumânări aprinse, ·conduse pe . Richard .printr-un şir de saloane şi de galerii de dirl)ensiuni gigantice. Flăcăru!le jucăuşe ale numânări!or se reflectau în enorme oglinzi de Veneţia, 'în ramele late ale tablourilor cu personaje in mărime '•naturală,
în sculpturile aurii ale mobilelor. , .. Camera de maiahit era o !ncăpere de proporţii ,aproximativ egale cu sala cea mare a tavernei ;,Biack , Bear". Un pat uriaş, cu ba!dachin de brocart verde, ,slrăjuit de două c;oloane de maiahit, constituia ·celementul esenţial al acestei încăperi împodobită cu itapiserii .şi mobile în stil rococo .. ·.·. Un valeţ rămase să-I servească. ·. . . ,,Ce-o mai fi aşteptând şi ăsta? se întrebă Richard cor1trariat. De când mă ştiu m-am îmbrăcat singur." In timp ce se şpăla, asistat de valetul 'Care-i turna ;:'apă, chibzui la înţelesul îndemnului lu' Eastieigh, ·de }a-şi face cât mai·. grabnic toaleta.·· · ·· '• ..Nu cumva a vrut să spună că trebuie să"mi :'schimb hainele?" .... Richard citise prin romane că la masa de seară ~nobilimea îşi expune cele mai frumoase veşminte. Ca Rsă t1U se facă de râs, hotărî să-şi îmbrace hainele noi. 1 costum confor-t'i01'1~' la QvV pu.se mann"'IC" r ::;,,J(, ,._,, ~ '" " ' ' " '-'"'->ţ ,...._~ r P\ , ,,'~ncercând zadarnic să descifreze un semn de )';admiraţie, sau cel puţin de aprobare, pe chipul ~cimpaslbil· ai valetuluL ~[0 După ce Richard îşi termină toaleta. apăru şi ~rnajordomul, care cu acelaşi ceremonia! il conduse în ~,marele hoL Eastleigh il aştepta, delectându-se cu un ijfj:)ahar de whisky. Lordul purta un halat ponostt, de ~~mătase moarată, şi papuci largi, comozi. >h," ,
Când îl văzu pe ·Richard ctescinzînd parcă din vitrina .unui croitor de pe Saville. Row făcu ocn.ifmari. - Ce-i cu tine, Richie, vrei să mergi la balul Curţii? Elegant maL eşti! . Obrajii lui Richard Sl3 învăpăiară•. ÎŞi dădu seama că făcuse. o gafă. Îhcercă s-o repare; - Am crezut că după cină vom ie
ca
DiNASTIA .SiJNDER'--L~A.._N~D~-B~lE~A~U_C~LA_IR_ _ _ _ _ _~4_3 Tn.~profuziunea ds hors -d-'oeuvres cu aspect bizar, se alt-erau dac_ă nu erau corsumate într--o zi sau două. Cina îl uimi şi ma1. ml'ft. Remarcă patru crapi la grătar, şaptezeci de raei, patru languste, un castron de argint cu cel puţin două kilograme de icre, patru fazani, un purcel fript cu o lămâie în bot. patru _ţ·orturi şi o_ îngheţată îrYformă de.-cetate medievală, cu -turnuri, .c_rene~uri şS -ostaşi in a:rrnur.J, to~te admirabil
vreo
i:lXBcutate. Lui Richard îi era atât de foame, încât .uită de prudenţa care şi-o !mpusese şi se servi din belşug, din cele mai multe feluri. Spre mijlocul cinei, constată cu regret că pântece!:; i se· rotunjise, gata sa _plesnească, şi că nu mai putea să. se Tnf;upte ş~ dn: cele!ait::: mânc.ăruri, toate imbietoare, aciuse de servitori. Se felicită că se îmbrăcase in hainele noi, obligându-i astfel pe Eastleigh să iasă in oraş. Dacă ·n-~r fl făcut puţină miscare ş! s-ar fi cuf,cat în stnrea de saturaţie în care se afla s-ar- fi îmbo!r~ăvit de indigestie. Cu această --ocazie, făcu ur: ap~oximativ caJc:u! _mintaL constatând că suma de ban! pe_ c:~fe rJ reprezenta acest dineu depăşea salariile pe o _Săptămână ale lucrătorilor d'n atelierul putsrfl_ --După cinăj ieşfră cu tră;-:;_n-a. Richard ar Jî preferat --Să- meargă pe fos, 98.r Eastf~igh spuse că nu era prl,Jdent să circule fără trăsuri\ la o oră atât ·de • înaintată. Deşi era trecut de nouă, intrară la Opera House de pe Haymarket Street, unde familia Nor!h!and dispunea de o avanscenă. Se juca opera ; La Schiava, de· Sigrior Niccolo Puccini. Când ]:Jătrunseră în sală, se lăsase tocmai cortina după •finalul actului al doilea. Era pentru prima oară că Richard intra într-un !•.teatru. Spectacolul oferit de lumea elegantă din loje eşi de la parter era strălucitor.
VINTILĂ CORBUL
44
····-·-·
emoţionat era . Richard, pe atât. de indiferent rămânea Eastleigh. Ou înclinări uşoqre din cap, fOrdul saiută câteva· femei tinere-~ pe ·care Rir;hard ar îi fost fericit să le c.unoască. Murmun;l
Pe cât de
s.ălii
era întrerupt de ansamblwl disonant ai. instrumentelor muzicale pe care orcheslriUlţ!i . IB acordau înainte de începere
.
.
Crampe -dureroas~.- rezultat al c-iner .copioase din ajun, 11 făcură să. se trezească brusc din somn. Şiroaie de năduşeală i se scurgeau pe gât şi pe frunte. Restul nopţii se frământă ca pe jăratic. . În zori, când valetul ciocăni în .uşă, .Richard gemu din greu. Era atât de .obosit, încât după ce coborî din
45
pat nu se mal supără când valetul îl ajută să se imbrace. _Simtea in gură un gust amărui, de cocleală. La .breakfasl nu putu să guste nimic. Se urcă năc;c în trăsură şi dormi toată ziua, făra să ~tie când şi cum ajunseră ia Hastings. Hurduc.ături!e trăsuri! pe caldarâmul de piatră îl treziră din toropeală. Capuf i ':Se: limpezfse şi simţea chiar ---o uşOară poftă de ·mâncare. Când ·mărturisi lui t:ast!eigh că i-e foame, acesta începu să râd'!: - Semn bun, te-ai pus pe picioare. Mă temeam că ai să 'te îmbolnăveşti. Peste aproximativ treizeci de minute de mers, pe ·un drum neted de \ară. mărginit de copaci îna'ti ce 'foşneau agHând~.r-şi- frunzele fn briza sărată a mâri1-, trăsura intră în văstul parc ai castelului Hardwroke . .La capătul unei alei pietruite, · străjuită de dlmi . secularî. apăru o clădire masivă, cu trei rânduri de ·-terestre înalte, cu - vitralii· magnific luminate. i a intrarea principală erau trase câteva caieşti din care >coborau invitaţi sosiţr de pe domeniile rv ''"'asa' n; . •:Richard îşi îmbrăcase iarăşi costumul cel nou Se .lelicita că şH făcuse. Ce înfăţisâre ar fi avut ou . straiele lui negre? S-ar. fi uitat oamenii la el ca Ja altă ·drăoovenie.
.. ·. Când oei doi prieteni coborâră în hol. se auzea cdinspre sala de ba! melodia dantelată a unui menuet >de Boccherinî. îri- jurul m8se!or verzi d1n saioaneiB de •joS se îmbulzeau aceiaşi jucători pasionaţi, care nu se ';simţeau bine decât mânuind cărţile în cluburi sau :''cazinourL În sufragerie se servea un îmbelşugat bt;fet :'rece. Uşl!e saloane!01 erau deschise spre terasele cu ;.:··vedere fa mare.- GhirtanOe muaicolore de lamrioar:?'! ~'Japoneze iumin_EE; oeluza vasta şi a!elie împodobr:e CL1 :;statui de marmură şi jocurl de apă. Pe lacul de la
i!INTII..Ă. CORBJJL
4.6.
-------------~
capătul peluzef pluteau gondoie 1nveliie in covoare' O orchestra, instalată pe o insuljţă, revărsa valuri .de armonii. După ce îl prezentă ducelui Ş! ducesei . de Northland, care-i zâmbirâ distrat şi condescendent, Eastleigh îl conduse în sala de bal, pentru ·a-i. face cunostirltă :cu Patr'itia. -O ·căutară în ·zad·ar. u·n tăr;ăr elegant, care-şi prinsese .coada perucii cu 0 panţjllcâ . vioietă, le spuse că Patricia iesise în parc impreuna cu contele. de Carlysle .. Richard făcu senzaţie printre prietenii lui Gerald. Fetele, mai ales, il găsirii încântător. Le plăcea prospeţimea şi naivitatea lui, 0tâ.t de deosebită de .blazarea şi. rafinamentul artificial ,al celorlalţi tineri. -- Acum să dăm o raită prin sălile de joc, spuse Fastleigh. Vreau să pun o mie de guinee la bătaie. O mie de ·guinee? se SJJerie Richard. •
•
1 -
-- Pu-tin? . ' ·- Dimpotrivă. Prea mult. Cu banii aceştia poţi trăi minunat un· an întreg. · -. Când îi pierzi sau îi câştigi . într-o oră !a joc înc«rci satisfacţii .şi mai minunate,. Ţie nu-ţi place să joci? - Îmi place. Dar în seara aceasta nu prea am chef, replică Richard, trecând sub tăcere faptul că nu dispunea decât .de două livre. -+ Atunci, asistă-mă. Ai să-mi porţi noroc. Fortuna e femeie şi, ca orice. femeie, e sensibilă la :zâmbetul unui flăcău chipeş ca tine. Trecură în revistă .şaloanele de joc, în care se îmbulzeau curtezanii. norocului. !;:astlei.gh se aşe:ză la· o masă de fa ro. Richard rămase în picioare, dinapoia prietenului său. În faţa jucatorilor se îngrămădeau moviliţele de aur. Majoritatea participanţilor afectau o nepăsare
D_. IN_A.S_TIA SUNDERlANO-BEAllCI.A=!R"--~~--~---4_7 inegalabi1ă,
era Wll!iam Douglas, duce de ' . -t:as t're~g . h , Q ueensberry . Q ueens b,erry. unc,h',IU 1 1W semăna cu un satir desprins din ta:biourHe cv subiecte e.rotico··bahice. Acei" si ochi vini si· .. ,. ' scăpărători ca doi. cărbuni aprinşi, aceleaşi sprâncene cgroase, în formă de un.ghi ;;;sc"ţit, aceeaşi frunte sbârcită,. ·aceiaşi nas -a~:kts -ca- un _cloc -de- pnsftre r-ăpitoare, ace_eaşi_ ,gură c-u buze .senzuale, veşnic ·axcuHe într-un zâmbet de ·'J muscatoare· ironie.. Lui .. . Queensberty nu-i Hpseau decât ure.chHe !ungi şi . :ascuţite·, ca vârfurile _de- suliţă, coarnele răsucite, pic!oar8?e Gu c·opite -ş!· coada de· ţap. cii să se Identifice -cu .ve-chea zeitate câmpenească, al cărei caracter ii dobândise in întregime. Ad.orator. al. lui Baci!us şi ar Afroditei, ducea o viaţă veselii, luând -totu; îr. giumă_ "Cel mai sigur mijloc de a- intâmph;a cu plăcere ziua de mâine e să nu-ţi pese de ea", obişnuia el să-i citeze pe Plutarh, Haina de curte, brodată cu aur, marele cordon, care-i bara pieptul şi placa incrustată cu briliante din dreptul inimii ii dădeau un asoecf imoozant AventtJrile lui amcroase ' . ~'a''' ri-•Jm~r C"nti r'"'nf'(')Sa --A/j ''"'i'ta"',-"a u_ fa-rQ ',_,"" Tl\ a ,, ,t ce \,-, ;, :'i\J ;,"_ tv· Queensberry răSpundea c~nic: - Vir.t,_;ţiie irtgrădesc sptritul Ur om Bber nu st:: lasă 1ncorse-tat de asemenea considerente bun:rhez,:;_ .._, "'iîcarea ''" "O'Oin• ''lrl'-pensab'i vl·e•;·l lt:,. G ,o v V '' ._. , U> ~_,_tb ţ Contemporani! îl socoteau un munte de corT~Ptie. ln toată Ana!!a nu avea decât trei orieteni Primul era Maiestatea Sa. Regele George al III-lea, care~l nurnr~e Gentiiom de Cameră, al doilea era Prea Onorabilul -George Se-lwyn, un !nofensfv membru al Camerei Comunelor, ce-şi petrecea timpul scriind prietenilor .scrisori menite sa rămână celebre, în sfârsit, al treilea era Onorabilul Charles Fox, cel mai prodigics şi Jntefigent o·m dih Ang!ia. f\.ju se puteau firi mai diametral opuse. ,~,
,_;;.;~.
li
-
-
-
-..;>
-
Gţ.--'
>-J
•-
'•
'
-\-'
'
4!1
Un iacheu se p!ecă la urech,ea lui Eastleigh .ş( îi şopti câteva Ctl\iinte. Lordul se ridică repede de 1a masă şi, înainte de a pleca, rugă pe Richard să-i ţină locuL Richa(d se aşe7ă pe s(:aunul rămas liber. lninia T: tresălta de emoţie. încerca o nouă experienţă:.' Participa pentru prima oara la uA joc de o asemenea amploare. ! se părea că \o ţi ochii erau îndrepî.aţi>spre el. Când. ducele de Qoeensberry împărţi cărţile, Richard le luă cu teamă. Norocul îi .surâse. Qâştig ă douas'prezece lovituri succesive, adăugând .·la capitalul lăsat cte Eastleigh ·încă patru sute de guinee. Când .lordul se .înapoie la masă, Rictrard. 1l arătă încântat câştiguL Eastleigh strâmbă, din nas. -.. Cine câştigă Ja joc, .pierde In dragoste. Mă î['işală Kitty, Hicl:lard încarcă o mare dezamăgire, dar Eastleigt> i-o .îndulci, propurrânciu-i să împartă câştigui pe din. dOJJă, Şi oboseală.
acum, haidem la culcare. Suni mort de Mâine vânăm. Vreau să fim odihniţi. Cu Patricia am săcţi fac mai târzi.u cunoştinţă. E o fată drăguţă, dar obositor de complicată. Eastleigh căscă. somnoros. ~c Mi-e somn şi sunt. piictisiL Foarte plictisit ... -
De ·dimineaţă, in jurul orei şapte, Fast!eigh intră grăbit. in camera lui Richard. · - Haide, leneşL!Ie, trezesle-te! Richard se deşteptă, tresărind. Deschise ochii cârpi ţi .de sdmn. · · · r ?.... C e s-a •1ntamplat? . - --:e ... - Peste o. jumătate de oră plecăm la vânătoare. Am . să" ţi aleg ·un cal excepţionaL - Cal? Ce să fac cu el? · - Vom vâna călare.
D_;JNASTiA.SUNO_E_R~A_Nl).B __EA_UClAi~R:___ _ _ _ _4:.::.9
Richard simţi o împunsătură în inimii. Vânătoare călare? El nu se urcase ~" viaţa .lui pe cal. - Nu mi-am adus costumul de·vânătoare, aăsi el . . un pretext --- -N-·are importanţă. Jţi trimit un costum de-a! rneu. .Am patru sau cinci, zîs~ lorduL agitând·· clopo.ţelu! de pe . noptiera lui Richard. Apăru un vaiet. :ast!eigh 1i .ordonă să aduca în grabă un costum de vânatoare cu echipamentul respectiv. Ajutat de valet şi sub supravegherea directă . a lui Eastieigh, Richard îşi puse. pantalonii albi, strânşi pe . corp,· .cizmele cu carâmbi ·.moi şi pin!eni zomaitor1 de argint, vesta roşie şi haina albastră, cu găilane de fir. Când se privi în ogiindă, constată cu. plăcere că avea un aspect marţiai, pe care i-l acce11tua spada uşoară prinsă ia şold, Costumul lui era identic al lui Eastleigh. Richard işi pipăi cuţitul da vânătoare prins ia brâu, apoi iuă de· pe masă tricornul Şi mănuşile albe. · -· Sunt gata. rosti el, pu.nându-şi mândru o mână
-
cu
î!'l · şold. Când ieşira in parc, soarele era< sus.· Faţada severă a castelului, cu .ziduri cen;;~şii şi ferestre înalte, · ogivale, . se · armoniza cu verdele proaspat· al. copacilor. Pe esplanada din faţa castelului era întinsă o masă 1mbeişugata, in juru! căreia se lmbulzeau vreo sută de invitaţi, barbati şi femei, in costume de vânătoare. Ca şi Richard, do'mnii purtau pantaloni albi, vesta roşie şi ha1na albastră, cu găilane de fir. Pe urmaşele Evei nu .le deosebeau de. bărbaţi decât fustele albe, de o stofă de lână moale si . mătăsoasă. Vestele si' hainele erau de aceiaşi croială . şi culoare ca ale domnilor. - Richie, hai să te prezint Patriciei. E .în grupul din dreapta. '
'
50
V!NTILĂ CORBUL
Când Patricia işi întoarse privirile asupra lui,.. . Richard se pierdt! cu totuL Întâlnise pe tiinţa visurilor lui, Era atât •de emoţionat,)nciit nu i··ar fi putut de:fini .nici culoarea ochiloL ·. . . - Mr. $Underland, Gerald mi-a vorb\ţ. !'{deseori despre dumneata, ·rosti · ea. · ·· Tinerii ci'lre o însoţeau .;:1e 1otunecară, indispuşi '(le ,expresia de plăcută surpdn:Oere care se aş!ernuse pe chipul Patrlciei ia apm'iţia acestui biidăr.;;n .din Americfi. . · Lordul Car:ysle, unul dintre cei 11tai iE;rv:!nţi ad_m-iratori ai_ .fetei, ,·se ptecă ~n- ~;;-~--::c:>;,.,,. -:;,_d - Americanul tătL e pnqa c\11 eri st~ :nu-ŞJ tacă inamici. După ce luară. cu toţii gustarea, lordul dueensberry, care dirija vânătoarea, dădu semnalul încălecării. Majoritatea . invitaţilor ,1::;1 1uară caii la întâmplare. Richard . nimeri un roib plin de foc, care .sfo:ra•;o; · '
'
''
bătăios.·
Qu oarecare teamă; ·se urcă fi'; şa; ajutat _de -rin -lariheu catS<~i ţinea scar-a. Când ·s-e pomeni pe ca~~ simţi o serioasă îngrijorare. Roibul se frământa plin de neastâmp·ăr,: peiiclitâi1du ... i echHibruL ~ Îmi permiteţi, Sir, să·. vă dau o povaţă. Strângeţi-! bine în genunchi. Trăsnetul e un cal bun, · dar năzuros. Nu•i îngăduiţi, Sir, să-şi tacă mendrele. StrângeţH bine în frâu. Să vă ştie de stăpân. Richard ciuli urechile mai straşnic decât roibui pe care-I călărea. Recomandările !acbeuiui nu-i. păreau de bun augur. Tri'm11etull Ce ghinion! Dintr-o sută de vânători să aibă. tocmai el mmorocul de a încăleca p< Trăsnet. Numele. acesta, care evoca arma favorita E lui Jupiter, îl făcu să blesteme vânătoarea, pe invitaţi şi toţi caii din lume. li era frică .. Numai de nu i-a• simţi roibul slăbiciunea. Trebuia să pară curajos nepăsător. ·
Se îndreptă de spirarej umflă pieptul Şi se gândi că n-ar fi rău să-şi pu_nă pumnul._ în şo_id, aşa ca tânâru! Carlysle. După câteva . momente de calm, Trăsnetul dădu iarăşi semne de nerăbdare, scurmând cu copita pământui. Intre timp, halta de câini de vânătoare porni să latre, făcând o !armă asurzitoare. Vâniltorii se strigau între. ei, -giumeau, îşi~ .struneau co nepăsare cari. . Richard auzi ca prin vis un sunet de goarnă. Alt sunet răspunse dintr-un ·punct mai depărtat al parculu'i. Se abătu apoi .un cor de sunete, unele mai ascuţite decât altele. Câinii, excitaţi de larma met.aiică a goameior, lătrau ca scoşi din minţi. Deodată, li se dădu drumul. în lureş nebunesc, se avântara spre o pajişte însorită, prin care trecu fulgerător un cerb Ci..! ~"Oarn"' r"m rio '""'~tn -ll:ru m·,.soţe" ._. L.• CLd L1"'rnase v ~-o V lV-.."f,,. h ')W "" '-• Ducele de Queensberry ridică cravaşa şi, după câteva secu0de de aşteptare, în , care i nvitatW încremeni_ră plin{ de tncordarel dădu pir1teni calului, pornţnd _Î~l galop pe urmele câinilor. - Atenţie, Sir, mai auzi Richacd o dată glasul lacheuluL Strângeţi calul în genunchi şi struniţi-1 ·. bine. Restul cuvintelor lui se pierdură acoperite de p,uhoiul furtunos· ai ropotului de copite, care se dezlănţui cu zgomot de tunet. Masa compactă de călăreţi, măturată parcă de vijelie, se repezi pe urm€)1e lui Queensberry . . Trăsnetul ţâşni ca o săgeată dintr-un arc încordat .·Richard se pomeni aruncat in sus ca de-o ·catapultă, Căzu aJ:loi în şa cu atâta violenţă, 'incât lcni. Şi, în timp ce Trăsnetul despica spaţiile. Richard nu mai vedea nimic, nici ?nainte,' nici în dreapta. nici in •• stanga. Toţi
copacii · păr~au că se avântă cu viteza ameţitoare spre eL Intr-o străfulgerare, Richard lşi aminti de recomandaţiile lacheului. ·Trase de frâu ş:
52
illNT!!..Ă CORBUL
strânse calul între genunchi. În aceeaşi clipă, pintenii săi de araint se. înfipseră adânc în tlancurile sens:Jbile ale. roibului, care necheza, înteţindu"şi iuţeala. Trăsnetul galopa atât de întins, încât Richard nu mai simţea zguduirile. · Roibul, Înnebunit de pintenii ce-i scormoneau flancurile. sângerânde, alerga întrecându"se cu ·toţi draCii din iad. Tricornul lUi Richard zbură, rărilânând aoinat în frunzişul des al unui copac, cravaşă Wscăpă din mână, plesnind peste nas pe ·un .Vâriător din apropiere. Spada, încurcându•se într"un. lăstî:l~iŞ', fu smulsă, cu portspadă cu tot de la brâul lui Richard . care hâbar n-avu .de acest incident mărunt. Vântul îi şuiera la ureche, bucăţile de pământ, zvârlite de copitele cailor care aiE!rgau înaintea lui, il izbeau în piept şi peste faţă. Richard se .zgikie îrJ · nişte crengi joase, şfichiuitoare, de trandafiri ··.sălbatici, în care peruca rămase agăţată, ca un trofeu, Haina lăsă smocuri de lână si de !ir, care luceau . ' printre frunze. ca 'nişte podoabe intr-un .pom de Crăciun. Trăsnetul.
gonea, 'gonea de~a dreţltul spre porţile infernului, care păreau să. se deschidă 1n depărtare; Spre
DINASTIA SUIIIDEALAND-BEAUCLAIR
53 ~·
Rfchard bâ~gui ·câteva cuvinte de n:uiţurnire. tra copleşit de ruşine. Se ccrnpromisese. Desigur că toată lumea râdea de e.l. Şi de nimic nu se temea mai mult decât de ridicoL. Tot duceie îl conduse până ia castel, povăţuindu-! să facă o baie fierbiRte, să bea câteva pahare de alcool şi sa· doarmă apoi căleva ore. -- Diseară ai să te simti ·proaspăt ca un nou-născut.
Richard Îi mai mulţumi o dată. Colţurile gurii l.ui Queensberry se. ridicară într-un zâmbet mefistofelic. - Mulţumeşte mai bine interesului pe care mi 1-a trezit o idilă,.. CJJ urmari prevJzH1ile ... Vorbele lui era_u atâ1 de sibil!ne, încât băiatu! care nu se dezmetkise incă bine - renunfă să !9 rrai . ' tălmăcească.
-Când ·Richard.-se trezi din somn, s_oarefe în asf1r:ţit revărsa valuri .de lumină purpurie prin ferestrele <;ieschise, aşternând .peste rnobile, peste goblenuri şi covoare o tentă unitară, sângeriG. Eastleigh stătea lângă pat .• si 'i' zârnbea cu simpatie. ~ Dragul me.u Richie, toată -1tJmea aşteaptă să te felicite. --Să mă_ felicite-? rosti Richard u!ult De ce să mă felicite? - · Queensberry a declarat că l-ai sa 1v"!t viaţa Cakd i se amba!ase.· T!J, ca L~-n adevărat erou, ai făcut un· mlc ocol prin des_iştd pădurii. rupându-ţl -h-nine!e ,..."rir'f
Vi•"'
r;;-,.,...,_a~r;Q lO.;:)l ly
~;_
,.· s"";:;,.."rl "'"' -....';1',,•: ....... : ... 8 '"'''>-'·-. r-1~--.q ;:; 3 ;:'.(
1 "''',._..o_,;-. ___ ';
te ·---~
-M,.. ~-, ___ ,, .:: •. _ 0·JJt.::ţ-'
de trunchiurile copacilor, J.,.rd ieşit înainte şi ţi-ai ·;-nfic1 -~~ re·l'"''n"' sa~ -~1 O!')'Odi ma·ni~{ 'i 'd"rlonii a, ~'- c~'u''u,; •iTA! _l_ l "'a'u :::.> , ' ":, \'1- ,_._ -. - 1 ' Y''· Şifonat d;n che~tia .aceasta a. ie-şit tocmai Car!ys:e, care se· bizui se pe un 'Jalet· spre a-ţi repartza pe cel mai nărăvaş armăsar. Vota să te facă de râs în faţa
54 -~--
-
ViNTIL.t\ CORBUL ~~~-~~--~---···
.Patriciei. ŞI acum, .îmbraciHe. Lumea e nerăbdătoan> să. te sărbătorească. · .. Richard avu senzaţia că se învârteşte casa cu el. Ce urm.ărise Queensberry, dând această întorsătură ciudată u'nei intâmplări atâtde simple? Se întrebă ce atitudine s.ă adopte? -Să mărturisească adevărul, punându-i .pe .t!ueensberry )htrco situaţie falsă:? .Dar dacă duccie îi crea această atmosferă de l!;:!gerrdă ca mai .târ;=iu. să dea totul In vileag? N"ar fi avut însă nici o. raţiune. Poate că bătrânul duce voia să-I umilească pe Carlysle .. Era plauzibil. Poate că voia să scoată .din încurcătură pe un tânăr care îi inspirâse simpatie! Se îmbrăcă, apoi coborî 1n sală. Richard avu in curând ocazia să constate că Eastleigh nu exagera când afirmase ·că lumea· abia aştepta să-I sărbătorească. Oucele şi ducesa de Northland, .în calitatea lor de gazde, ii mulţumiră, fiindcă datorită. lui petrecerea nu se încheia în chip tragic. Lady · Pafricia Darnley, mânată 'Cle un spontan şi exuberant entuziasm, îi sări de gât şi il sărută pe obraji. La sfârşitul săptămâni!, invitaţii işi făcură bagajele şi plecarii la Londra. Printre ultimii oaspeţi care părăsiră castelul se număra şi Carlysle. Acest zelos şi irrflăcărat curtezan ai Patricie_i era plin·_ de amărăciune, fiindcă lăsa în preajma iubitei un rival d;:; ·temut... În sfârşit, ia cincisprezece iunie, ducele şi ducesa de Northland, însoţiţi de Patricia, Gerald S! Richard, se înapoiară la Londra. Richard avea impresia că trăieşte într-o lume. de basm. Baluri, curse de cai, chermese, recepţii, lupte de cocoşi, meciuri de box, dineuri, reprezenta ţii de teatru şi operă, parade militare, orgii, partide de joc de cărţi, excursii .la Harrow şi Eton, . vizite prin magazinele de modă, expoZiţii, !3anchete, toate se înlănţuiau într-un cortegiu ameţitor de distracţii,
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLA!R
--·-----·
55
care-I îmbătau, creându-i o stare sufletească şi o mentantate .nouă. Printr-o întâmplare, ciiştigase prietenia lordu!u: Eastleigh. Graţie acestuia, intrase în vârtejul highlife-ului londonez. Contactul cu această lume, sus-pusă ii îmbogăţise experienţa. Pe Richard nu !-ar mai fi satisfăcut orizontul îngust pe care i-1 oferea ateHerul· de cuţite . af tatalui ·său, Era însetat de perspective largi, -de putere,_ de bani, de ·o reputaţie pe care nu o putea dobândi ia New York. Dar nu era uşor să ajungi în vârful piramidei. ln lumea lui Eastleigh era acceptat numai ca figurant Pătrunsese în aceastit lume strecurându-se pe uşa din -dos. Acum visa să-şi facă o nouă 1nt,are, triumfaiă 1 pe uşa din faţă. Să se -plaseze în certru! atenţiei genera~eDar curn putea aj~Jn!Je aco! o? Richard· observrJse c~1 banui era paşapor\u! care rfo!e:.Chl'dna u,_...., · "_,-::. fe ' 1·ero~t" . - U '""·
CU __
1 tor•;p·i"tfS: . n.,; ---?•..-· ,, ,u nnri"/\_V -"'''•' si •!\ S'=~i0anei;'::l. ,,,_ J! ;_" -;"1"-ft~i ,! '-" · · • . , Yr;
-·''"' " sa .r;,,e l:;CepuuerB: rlrimit,· CU· ~'no·rHYÎ Li"->···ma~i f-·"· ""'•' ' cont, "in ban,~~ o~h'"~la cu un titlu -de baron9t sau de .viconte. Proprietarul . trăn_ _cH se -putea. f:ocoti egaluf unui- -duce. ~a·'"'"8 _,·a'ndui'l. Rr'~hneo' 7nsoti la -cp~ra~ ne !'""vlC'~ ,,..., , '''"";">"' "'" ,"_.' ·v i'-' s'1 pe ~o•a aces'u'a în i'-'''"'"-""''t'-" ""' 7 ' 07 P.r-"~ Patv'""''s' Eastle 'nh :~ "· : .:) l t .. ,,_, ' încerca b: senzatie de neliniş~e. o tulburare ciudată, o stare de excita re asem ăn.iltoare beţiei uşoare, provocată de ţrei ·sau patru cu pe dS şampanie . .bău te pe îndelete. incepuse să o iubească. Era atât de frumoasă•. Avea. impresia că şi Pathcia 11 plăcea, In ochii ei catifelaţi inirezârJse un licăr de interes, de simpatie, simţăminte pe care Richard nu îndrăznise să le tălmăcească într-un sens mai ·profund ... Vara zbură ca un vis. In toamnă, RiChard şi Eastleigh se înapoiară la Oxford. Regăsiră cu plăcere atmosfera veselă de la "Biack Bear", dragostea lipsită de ·complicaţii a •
-
). ..
anstocra~!L ,~
t
"
-pote-rLaţ::
.VL
f ' 1 ' oanJ u1
·'-"•••
JlV'-"'-'\,.>l\1'-'
!
•
,,;
VINTilĂ .CORBUl•
56 •
fetelor de acolo, interminabilele partide de faro şi de · ecarte, escapade!e nocturne din parcul colegiu!uL Medalia are .însă şi revers. fntr-o dimineaţă, căzu ca un trăsnet vestea că Geo!frey Horncastle "Snobul", fraţii Kennedy şi Joe. Phipps, stw:ientul st;rvitor, fuseseră arestaţi sub învinuirea.•de asasinat. Totul se datora unui nenorocit complex de împrejurări. După uh chef la "Biack Bear'', incheiat abia în zori, tinerii se înapoi au la colegiu făCând un tărăboi de ·trezi seră toată strada. Pe drum,·. unul din fraţii Kennedy se luase la harţă cu un trecător paşnic, Un paznic bătrân intervenise iwajutoruf trecătoru!uL Urmase. o busculadă. Cineva - nu se ştia bine cine -··lovise cu .o piatră în cap pe bătrân, care căzuse fulgerat· ca o vită la abator. Crima făcu mare vâlvă. După un proces monstru; cu multiple peripeţii; fraţii Kennedy şi Joe Phipps se văzură condamnaţi la moarte, In ultim!ll moment, regele, .ţinând seama de vârsta :lor, le comută pedeapsa capitală în departare perpetuă. Horncastle fu achitat, datorită declaraţiilor favorabile ale unor martori de ultimă oră. păţania celot trei studenţi avu un efect salutar .. asupra lui Richard. Renunţă la · petreceri şi se a.Şternu iarăşi pe. învăţătură. Abia se stinseră ultimele ecouri ale acestei afaceri, şi un nou scandal explodă ca un butoi de pulbere. be data aceasta, eroul principal era lordul Eastfelgh m persoana. . Richard află ştirea intr-o seară, pe când se. înapoia de la Biblioteca .Bodleyană. Wragby îl a~tepta în p0 arta colegiului, dând semne de. mare agitaţie. --Ai· auzit ce-a păţit Geraid? îi întrebă "Ooiofanul", ştergăndu-şi transpiraţia de pe .frunte. - N-am auzit .nimic. Ce i s-a întâmplat? -. Un accident tragicomic, cu urmări destul de · neplăcute, rosti gâfâind Dolofanul, după ce-şi trase sufletuL Gerald se afla în vizită galantă liî budoarul
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR .
57
··--~=.:'--~~~·-~·~·
nevestei profesorulUI Saunders, când soţul încornorat. şi-a făcut pe neaşteptate apariţia. Figura clasică. Bănuind că soţia îi pune coarne, a anunţat-o că e convocat la un conslliu profesoral şi că se va înapoia. acasă mai târziu ca de obicei. Mrs. Saunders s-a grăbit să-I cheme pe Gerald. Voios, flăcăul s-a i'nfiinţat în budoarul ·eL Profesorul se a întors acasă, surprinzânduci în c;el mai tipic flagrant delict. Auzind bătăi în uşă, Gerald a ieşit pe fereastră. Dormitorul . era la etajul!. La coborâre, viţa. sălbatică de care se . ţinea s-a rupt; aşa .că bietul băiat a. căzut de la trei .metri, fracturăndu"si mâna dreaptă. şi lăcându-şi o entorsă la picior. Mă mir cum a găsit putere să. se urce într-o trăsură. care trecea întâmplător pe acolo. A ajuns la colegiu mai muit mort decât viu. Fiindcă -n··are încredere- în medicul co'iegiuluî, a trimis un mesager la Northland House, cerând sil se expedieze urgent ·un chirurg din Lo'1dra. Apei m-a trimis după tine . .Hai să-I vezi. E într-un haL Când ajunseră la colegiu. doctorul. ajutat de un infirmier, fixa între atele braţul fractw at al lui Gerald, .pe care suferinţa ·TI storcea de sudoare .ca pe un · burete. După ce apiică un unguent pe contuzii şi îi scoase o doză masivă de s.ârJge - remediu suveran şi . . universal Jn acea epocă medicul se retrase, iăsându-şi pacientul în seama infirmieruluL Gerald avea dureri cumplite. Ca să-şi stăpânească . ,gemetele, îşi muşca buzele până ia sânge . . .Impresionaţi, Richard s1 Wragby hotărâ.ră să-! ·vegheze toată noaptea. · În cursul dimineţii, ducesa .de Northland sosi 1n •· galopul cailor de la Londra, însoţită de Patriei a şi de ;:_doi chirurgL L~ar fi ad'us şi pe duce, dacă acesta nu :_·_ f>"1 1ntamp.at 1 •" - '' + ;_:s-ar 1n ace~! ;:!mp sa f",re \1; -v:ena, ';,~,r-') misiune diplomatică extraordinară.. Când ajunse !a patul fiului ei, ducesa era zclrobfta de emoţie. Îşi tampona ochii cu o batistă de daPtela A
..
«
VINT!~ COR~Ul
58 fină,.
în vreme ce pieptu-l opulent sălta, zguduit de suspine. Durerea ei părea teatrală. In toate manifestările ei; ducesa de Northland se comporta cu măreţie şi solemnitate. Chiar şi exteriorizările de sentimente duioase 'părea.u ostentativa, de paradă. ~'=ra aidoma unei tragediene care interpretează roJul unei. regine. · Îndată ce-şi văzu fiul, îl sărută pe frunte şi Ji sprijini capul de sânul ei matern, vătsând torent .de lacrimi. După acet;;a, chirurgii din Londra îşi luară în primire pacientul. · Examin.ară apâratul aplicat de colegul din Oxford, ap-oi declararii că totul trebuie refâcut· Gercetară contuziile, entorsa, iar după un consult purtat în şoapte dădură sentinţa: J)acientu! nu suferise !e~.iuni interne care să-i pună viaţa in pericol, dar se impunea să i se aplice alte .atele gf:lipsate la braţ şi. să i se preschimba radical tratamentul medicamentos. Pacientul urma să. mai stea ia pat câteva zile, sub directa supraveghere a medicilor. Richard .instală provizoriu pe ducesă şi pe Patriei a la Mitre lnn, apoi· placă să le caute un apartament confortabil pentru timpul cât vor rămâne la Oxford . În după-amiaza aceleiaşi zile avu norocul să găsească pe Oriel Street .o căsuţă liniştită, curată şi învăl.uită în cortina de iederă. Parterul era ocupat de proprietar, reverendul .John Greenfield care, în schimbul unei chir!! n~zonabile, puse la dispoziţi.e etajul alcătuit din două dormitoare, un saionaş şi o sufragerie, mobilate sobru, dar cu gust. Personalul de serviciu a:l ducesei. urm_a să fie găzduit în câteva c.ămăruţe la subsol. In ziua următoare, nobi!a doamnă, însoţită de fiica ei, se mută la l'lbua reşedinţă, tmde avea de gând să rămână până în ziua în care Gerald va fi autoriza! să ... - ~
~
~
paraseasca patuL
..
La masa .de prânz, .la care fu invitat şi Richard, dudesa se plânse de dureri de cap şi de frisoane. Către seară, starea i se fnrăutăţi, Medicii din Londra
D!.NASTIA SUNDERLANI:H'IEAUCLAIR
-----
59
constatară o congestie pulmonară. Îi aplicară luări de
sânge şi cataplasme cu alcool, 1n care fuseseră macerate broşate de câmp, recomandându-i şi o poţiune soporifica, alcătuită din boabe de mac pisat, amestecat cu bojoc de iepure. păstrat în vin de Porto. , Pafrlcia- trebui să se ocupe acum de dol bolnavi. făcând naveta între Magdalen College şi Oriel Street. Richard era- - cavaJeruJ eL spre, invidia cel eflal ţi studenţi. Din .când ln când se plimbau prin luncă. ZUefe erau calde,_ cerul senin, -de_ un albastru luminos, ca . porţelanul de Del.ft,. râul cânta laolaltă. cu freamătul copacilor- O dată, pe înserat, în singurătatea compiice a iunciL Patricia i se dărui_ Totul se petrecu simplu, 'Intr-un elan -tineresc, fi'i-r2 ~r''f:c·,: sl·, f"ra~ t'·<>de 0: "'"' ' !!'!:.~---- de V•'r~c~~to :;;).,.;V.;;>,."..,. J:;J
aceeaşi săptămână, Richard primi un mesaj de la Pfitr'!Ck. î; recu;;oscu de indată scrisul cu trăsături
In
energice, '::Iare. aproape caligrafice .,Ne'N York. 17 aprilie 1773 ~ragu!·
meu lţi -~nunţ 0 mea, Rebecca, ·A!bany. Toată
frAte,
veste mare. M-Hm însurat. l'Jevasta este fata pastorulu; lsăiah Bro·Nn dir: Jumea mă ir;vidiază pentru aC'eas:â
·partidă str.ăluc!tă. fam;Jia Brown este vna dîn cele mai vechi şi mai onorabile din Alban;,l. Tata e foarte bucuros şi spuna tuturor ::u mândrie că aşteaptă să-mi urmezi .şi tu pilda, însurându-te cu o fată gospcidină, frumoasă, tânără şi de familie tot atât de bună ca a sotie mele. Locuim în casa noastră, fiindca
tata a fost. de părere să nu cheltuim bani construindu-ne alt cămin, cî să-i investirn în atelier. Rebecqa a fost de acord cu această prop.:nere. Curând după căsătorie, tata mi-a-spus că vrea să ne asocieze la firmă, pe care va scrie «Josiah
Sunderland and ,Sons". Bineînţeles, după ce ai să te înapoiezi şi tu de la Londra. Tu ai să te ocupi cu scriptele, eu cu -Jndrum~rea _muncii- Yn at~lf9r-, 'Jar -,tata -cu supravt:gh2'rea genera!.ă. De la Aristotle n-am mai primit nici .o veste. l"oate că H>U scalpat indienii. Să mă ierte Dumnezeu, dar dacă s-a întâmplat aşa, apoi şica meritat soarta. Mama nu se sirnte bine. Docto'rul Westerlel( si? oct1pă de ea, dar nu i-a găsit încă lea cui. Bridget Şi Hanhah o ajută la gospodărie. Tata e îngrijorat. fiindCă; până acum nimeni nu le-a cerut în căsători.e. Şi mie mi-e temă $ă. nu rămânem cu pietrele in _casă. Alte noutăţi, llu prea ··am. O ducem greu cu impozitell". Pilnă acum ne-am descurcat, .dţ;r mai târziu nu stiu ce are să se întâmple. Ne supără ca nu ne scrîi mai des: Ne-ar plăcea .să ştim ce. se mai petrece prin Anglia. 8L1 i 0 văţătura cum o duci? întrebarea asta o: pune şi reverendtil Talmadae ori de câte ori se fntâlheşte cu tata. Şi tot de atâtea ori adaugă că ai să ajungi departe. Ni.ci vorbă că ai ajuns departe. De .ia .noi şi .pănă la tine. sunt câteva mii de mile. · · ·· · · · '
'
Dragă frate, .să nu.iei în N-am făcut-o cu intenţia să înveselesc, .că destul ti.-o. H '
rău
gluma asta. te supăr. Vreau să te mai .. dând de lucru invăiătura. Termină. mai repede cu universitatea şi vino acasă. 1rebuie s.ă ne punem serios pe treabă. Sper .că după ce ai Să te intorci la New Yorl<, n-ai să mai faci nazuri · când ţi s-o cere să ·lucrezi la atelier. · •'
nume cte
.
'
Tnche! _această -rrfisîvâ, .deşi. aş· IT' al a'iea multe· să-ţi
scriu. Mi-e un somn de mi se lipesc ochii. Toată ziua am muncit cât şepte. Familia întreagă îţi trimite salutări şi te povăţuieste să nu te. întreci cu firea !a învăţătură, dar nici să nu te dai lenei. Universitatea ta ne costă bani: l\!u vreau să .faci ca vecinul nostru .
.
DiNASTIA SUNDERLANi:HliEAUCI.Ail'! ~~~-
Gompers, care a plec"t la Princeton bou-_ . Te îm.brăţfşez· frăţeşte, al tău,
viţel şi
s-a !n•ors
- Richard' rămase câteva momente pe gânduri. împături scriso-area: şi o aruncă- ·1htr-un sertar. Gât· de ·meschine îi păreau preocupările fratelui său şi ciit de ri_dicol sunau elogiife aduse ,,vechii şi onorabile/" _ familii Brown. Ce ..prezumţios era Patrick- când îl sfătuia să-i urmeze pilda, punând această povaţă în gura lui Josiah. Se socotea generos, oferindu-i ·o participare la firmă. "Josiah Sunderlarid and Sons" Richard zâmbi dispreţuitor. La atât se mărgineau oare pretenţîi!e lui? Studia la · Oxford, frecventa nobilimea, începuse să se familiarizeze cu dedesupturile bursei, iubea şi era iubit de o lady ... De o adevărată lady, alături de care mult lăudata fiică a pastorului _Brown era _o burgheză ,fără· importanţ3. Aspira să ajungă bogat, puternic, să acopere lumea cu aurul său. Iar Patrick ii oferea o nenorocită de participaţie într-un atelier de cuţite. Ridicol... Să-şi îngroape viaţa ţinând scripte!e firmei -,Josiah Suhderland and Sons-'<. Să rent.inţs la idealurile sale şi să accepte tutela, jugu' tatălui şi al fratelui său. A! unor ·oamem simp!L cu vederi _stramte .. , _cât erau de -proşti l Îşi închipuiau că pot aduna bani mutţL trudin_d ca nişte nenorociţi Ti1tr~ur biet atelier de cuţite Erau c_onvinşi Că fnc mare ispra\/ă, investind 1n ifioh!JnU :r.r af!';CfO(<'l ('"a'te"a !';p-,:::. ,f"<•c carn o; form,;,.,_,q; .tnU .,_,-_ d , ' "' '-''-' , ,_.. irnbetî!ul de Patrick ar fî putut să-şi construiasca c casă .. Se privaLJ de- toate plăcerile, -ca să robeasca in atelier ... MarHe- ayer·i se acumule::xză prin specu!cttii, . riscând totul pentru tot, in Îndrăzneţe tururi de forţă_ Ca să dai lovituri de. teatru pe scena marii f,r;anţe trebuie Să ai concepffe şi pruden'ţŞ. sa foiosE~şti .<..<
""
-..,.
<J
--,
ij : -
G2
\I!NTILĂ CORBUL
economiile .mul.limii anonime. şi ·capitalurlle î(1treprlnderiîor anexate la remorca ta în jocuri de bursă spectaculoase, care să înflăcăreze. imaginaţia acţionarilor amăgiţi . de. mirajul unor câştiguri mirobolante". Munca de cârtiţă a lui Patriei<. şi a tatălui său era bună numai .pentru oamenii care 'văd doar. până la .vârful nasului. Şi . ratrick, această mediocritate pa:tentă, îşi penniteasă foiosMscă· ,!aţă de e.i un ton protector, condescendent.. Avea. tupeul s.ă facă jocuri .de cuvinte ieftine pe' sl3ama lui. Săracul! Căt il compătimea. Patrick î{ umilea, amintindu-i că tace sacrificii f)entru
63 viaţă
decât o singură pasiLn'2 -- cărţile. Ore întregi putea să vorbească· despre setea de aur. despre patima de îmbo~ăţîre a oar:1en.}!orl -des·pre luptele duse pentru cucerirea acestui preÎios metaL Ei, care uita 'În a$a măsură de 'sine, încât habar n-avea daeă afară se "lăsa noapte sau se lumina de ziuil, dacă în cameră era frig sau cald, făcea expuneci atât ne inferesante, încât s:..ar fi zfs că fusese marte~: ocular la ma{ torite- -întân1P,!ărHe şi ephzn-adeJe -istc,nclra~:~---Cu neobosită_ vervă~ •- 0-ameniJ ·care: S-8i:J .Tnchinat Vitejuiul de Aur, ' "n1, ('-''; ;-·1_•"-'a. a bl~ o'--·,-•!U!. "'"+ er.--'2 _r! , ; -::> ;-•-->U, '-"'· '"c·_"__;m,, · ' ,,"P s.it',l u~-·'~ se.'"''-' -····· ·; Ji:0 Bunderlat!d,- să atru ,~§. 'f::tcî parte dir; tagma for. Phocylide scria ca aurc;i · .rătăceşte pe oameni, rnanându-i la pierzanie. AunJiui 1 se datoresc războaiele, jaiurile, masacre!e. FI sădeşte în sufletul _copiHor ura ·împotriva p_ăr!n\f!or şi fmp!nge pe frate 'qm a·' neasr-6 "'-c-+o" cto r-onrl:n a·\, j ,.,..!<< '1 Sa~ _:,:;î "'Y' r--:r '--'"-"':''" ' ,....""'- fra··r'ate , ; ; - v , , ;;-.na •-,,,_ duşman al v!rtuţiioro V!rg:;;:~. Salus-tiu Propenl" ' • f • • uep!i3:ngeau omemrea car::. a aJuns s'a vc.-t;c·reze u;-, ,,·"aur Z""'t' - C\lq'lJ!' -1'1_'-' '·,)';; 'n::;;-.::J; Al~ţR'A~t-p ,~~'1 •;c:.chi!Y1P '-· ·'..__" VY "-·""' H ....-l"'f'-', l -"_L< \;v . '""' dar şi. fiiozofH ş! scriitor\i c mai târziw au ridtC8t g_!asui !mrotriva veneraţiei 2turu!uL Cam6ens scria că aurul e cauza tr~dărtlur. fţ ~i!iirşf:t\dilor şi a vânzikif 0 Ui"ll -Celor '1"81: -r)C•bijA ·h::"-!'u?i !Qh;:.>'!<~'"'ten'a •,v;:),_ ---care consfinţeşte nelegiuirile. înscăvhe:az:;:, pe tâthari n1 lo_curile de cinste; 7mpinge pe oament să-..şi :·prostitueze conştlînţa ş1 se~.mănă discordie Tnt:e :popoa_re. Da-nte cerea să f!G excornunicaţi tati ace; ~" 'r un to~ Yn- \dată. afirmând că ar f -;--r-are~ ,_-· "-' - ":'el +:far-"" di,... ' V.c.>: '· ,"'"' ' . .poseaa 1;- de a;avol. -- n,r.. ,",. ·Pe'k'ns "~re p•roclam~ r~rv·~~, _. ,. l , , '"'eleplli' ,, , -, ;· ""cs., .. , ,_, ,._, 1_; -....:.. _ . ·faţă de aur o fac fiindcă nu sunt In !3ta~e să-i adune. {:Arfrintiţi-vă de taţ')ufa !ui_ Es6p: truJpea, şi _struguâ.~:. · - .Aceastâ ·e teorfa: tuturor :dc;iahi!or :ttiţeluiui de ,Aur, dragă Sunderland. ~\J
•
'l.,.i
;
Y
u
U.
_.
!<'
.
-
,
''
V
_
,
'-'-'·
, ..
1:.
~
--"· hţ
!H
<.-4
\_,
64
-
~-·-··-·
- Este o teorie logică. În mizerie, poeţii ş:t fiiozoîii se simt în elementul lor. Să-i lăsăm deci in sărăcie, pentru a nu le .stânjeni inspiraţia In cee~ <;e mă priveşte, preferşămă bucur din prin de.p!iicerife vieţii ·dec-ât să a·$tept ca -poe.tiJ ·consacrarea ,poster!făţ1î. -~ Oin ·nefericire, ai ş! tu -dr~p!ate, __.·:reCuno·scu Perkins cu amărăciune. Apostolatul în s!U)ba ţ,~nui ideal nu .este ia indemâna oricui: · . . _- . .· · ~ Credeţi că ce.i care îndrăgesc,aucuî ·n"au !deal? replică Richard. !dealul lor e ac}irnu·Jare;>câun.Jiui. Cred că s-au găsit· şi oameni eate Jâcă ;:!l{)giui .acestui metal miraculos.. . · ·· -- S"au găsit .destui, spuse Perl
.
sa
DINASTIA SUI\!DERLANl:HElEAUCI AIR ~-~~~-
65
--~--~-~
800 tăvi de aur şi argint Principii se întreceau s-E!' albă objecte de aur:- de dimensiuni- Cât mai mari. Unele tăvi de aur erau atât de ,grele, încât nu .puteau fi ridicate decât cu scripe\1~ in India, in cursul unei c:;~mpanii, ca!iful Mahmud a ~luat pradă dintr-un ~ingur templu 700 000 monede de aur, 28~000 !ivre de vase de aur, i06000 livre de lingourJ de aur, iar în Gujarat a pus mâna pe 56 coloane de aur masiv, incrustate cu pietre preţioase, precum şi _-]Je -un lanţ de_ aur cântărlnd 1 800 Hvre~ Tezaurul de :campanie ~al marelui Dariu$ era cărat de 12 000 de ~ dămile. Papa Clement al V-lea a lăsat o avere de un milion de florin! de aur, Ioan a! XXII-lea - 775 000 flori ni de aur, îar Alexandru Borgia - 300 000 de 9-!.li.beni In numerar şi 200 000- fn va_IOri, ceea ce dovedeşte că domeniul spiritual nu-i acapara în exclusivitate pe conducătorii bisericii catolice~ In ~decurs de doua secole şi jumătate regii Sp~aniei au stors din posesiunile americane peste un miliard de
argint
şi
-
piaşld.
Perkins făcea ~Să defileze prin faţa iui Richard , comorile faraon Hor şi ale regilor din Asiria şl Babilon~ -tezaurele uriaşe ale Cezarf!o;', g1uvaierele nepretuile -ale Bazileilor- din Bizanţ şi bogă_tiile colosale a!\4 ~ t en,a t t'.•.1or ~ ,n ' d'"'' ~ J;lO •~1.. După' aceste lungi discu1i?. Richard visa noaptea ;-numai aur~ pietre preţioase' ş; Cascade de guinee. _ De !8- o vreme, toate îi mergeau din pfin_ Le: c'Q~ vf~Qf(l~ v,ct or~ ,.,." ~otat nrh~ro <>tPdentii rle f''' '1"1'6 on~torul -_,·_". _ ._ t--'--l·~...,... ~~,,...,. l'-'·"~. ""'""' . -:-:;:Fr$-nknn şi lordul She!burne 'fi protejau. Se bucura dH "r'ota"l·a~ ~=as'l'el·g~h '~r vuv·v ~~'''"r''rA'' 'i :;:<-?l '""' \.J>t ' lui~ r:;~ra'd, c:.lv 1i ._ <- •• , iMt ~-""'a. p~t~rl~,-,,~o;' Q _,. v h _-_,;~lf1CO~ f0f1~~~se a~~s"" ,..; .. l"Î:P· SU""r"bee-e -::: . ~ - ,a u "-'1:] r ·> ; '"'. 0;,..- .... '-'-'> , !n -fiecare după-amhlc.ă- petrecea cu Patricîa dcuă
, sau trei ore în crâng~ Îndrăznise să o intrebe dacă ar iaccepta să-i fie soţie~ ~ Spre ~bucuria Jui Patriei a fi 'r"spunsese afirmativ, dar TI sfătui se să procedeze cu ;;iprudanţă şi dibăcie când va fi să ceară autorizaţia ~;părinţilor ei.
'-;-
V!NTi.LĂ CORBUL
··---·------
- fntr,_o ;·;e.ară, !a ,_,,,eqm·~ VVragby _îl dădu -o vtis.te '
nePlăcut±:,
- Su , infOrmat că sHuatia discută , . !ui--:_Gerald>Se . îri prezent îrt consiiitJ! profesoraL P~nă acum a mai .avUt loc- ::; şedh1_ţr?. cu uşile Trwhisâ. Canc·el_aru! . 'r. 1V6 rs 1"" _. >; ; ~ "111 CP.i:.·' ·s 6- rn; ':::::::; l'f'alizeza {;;t:ac:::::.•·,;:,:::; ! ;;d , '-•?\.-<(~, .•.·le·o· ar·ep•.·.·· ~· Pfl'et~·. •·• .ba''j•b.•·•.••l l•l~r''.nL>n.•d.l 'r;,·n .., '-" "' -"f::'_!J-\...U .._ .1 '-"'l-Ut !-'IV "''1/C.U; .;_,,.,,, rtenornciiH, ~s~a --<~teai -un curent .de op_inie_- "împotriva Ju·i Gerald. ,Profesor-îi s.-au' împărţit !n două :tabere. GrupuJ esUl fui - -ş~- cel ·-maL -.Vehement' ___ ,·1( :bere {.ftl-n,
,
,;..: , '
""
-{hdep-?-d'ar:;=a-- -din
-
(L
ooh"'';_PA>
.!
V
:un--iverSHate~
filiorrnrJţH!€--fui VVragby erau exact~. Două z:!i'e_ mai
tâpiu, Gerald Eaşt!Bigh fu anunţat în scris. că, .în cirma una; anchet$ -care st:Abilise în sarcina lui acte de o gravitate excepţională, ce-l dezonorau atât .ca student, cat $i ca orn, eca exclus din colegiu. Adresa prin care · i se aduce" la cunoştinţă această .aspră inăsoiă .r:-Jisciplinară nu- _cita nt.Hne, dar menţiona că pentrU prestigiul univsrSităţil, Cât şi al' părţifor, nu·-se va da- rrici o pub!i_citats sancţiunii ori cauzeior care au determinat-o. În încheiere, Eastleigh era invitat ca. în douăzeci şi patru d8 oi'e să părăsească definitiv Magdalen College. _Hotărârea consl!iutui profesoral _afect13. mai puţin pe Gercdd decât -p·a Richard. · -~ îmr voi continua- studiile- !a l-Jeidelberg, spuse !OtdHI Q 6 'n-., ' 'ji nQ.-î-S" 0' oljAn-'!:•'i l
_nefericire pentru el, !iniştea__ -aceasta va- li de scurtă durată.- Pfecarea m-ea· nu rezolvă Qirhlc. Nu va putea O"''""q'e' dQr~, Salva V'r'!"te" \.-1, ,._.. '-"""--'~'" ·,;, "'""''"'C.:c, ·e"C'''z6nrl ."'. >U u.H.U a•,·n 1 n've·sita)·ţ:j_ ,-,_c ·to'~< s·f~ ,,.C.lentl-i U J;l ! ..... ,,..,.....,_ l•t •• -· ,Rtchafd er~ consternat t:liminarea -aceasta: n primejd_uta p_!anuriie: Rrfi1- plecarea !ui Gerald la Heldelberg pierdea un aiii!t. Trebuia să-i vorbească d(!spre proiectele lui matrimoniale inainte ca acesta să fi părăsit Anglia. Nu avu însă timp i se destăinuie. t:astfeigh, însoţit de Patticia şi de ducesă, j
·~
ţ..l'--
~~
sa
-
67
a cărei stare se ameliorase simţitor. părăsi în aceeaşi zi Oxfordul. în timp ce trăsura se îndepărta stărnind praful, Richard stătea în faţa casei din Oriel Street şi îşi flutura trist batista. Perspectivele-! atât de trandafiri! până mai ieri se întunecaseră .brusc. Pe când se înapoia posomorât spre colegiu, un tânăr înaft şi subţire, pe care hainele atârnau ca pe un cuier, n opri salutându-1 poli!icos. ·-· Bună seara. Sunteţi Mr. Suderland, dacă nu mă inşel? spuse el, scoţându-şi cascheta de student. Smuls dlr'i gânduri, Richard îl privi nedumerit, apoi replică maşir]al:
.-· Da. sunt Richard Suderlanct Cu ce vă cot servi? - Aş vrea să stăm de vorbă câteva ciipe. Suntem .compatrioţi. Numele meu Jotm Halsey. · - Halsey." Halsey". repetă Richard ca pentru sine, încercând să-şi ·împrospăteze memoria. Numele îi era vag ~unoscut. Îşi aminti că auzise vorbindu-se despre el în legătura Cu atitc;dinea antiguvernamentală luată de c;n grup de studenţi americani ce studia la Oxford. - Ţineam să-ţi votbe~c. ~,/!r. Sunder!ard, fiindcă eşti american ca şi" mine,- reluă Ha:sey. Am sperat mult timp că ai să te înscrii în clubul nostru, al studentilor americani, cu atât mai mult cu cât ştiu că îl cunoşti bine şi .pe doctorul Frankiin, pe care îl preţuim cu toţii în egală măsură. Fiindcă dumneata n"ai găsit timp sau poate ai neglijat să vii în mij!ocul ,nostru, am hotărâ+ noi să venim J3 dumneata. ~o,· o. ~d,::;J A r' c; ,.)·g· a- za'n-.hir
la rnuntt:, vrne muntele
la Mahomed. ora "''n 'ce fn CP mal' th." -~dr"_li 1n'j~~,·· Unr:e \"~ '"l·a R ir-h~rd. "·.!'~"· :~'$fi ajungă acest Halsey~ care semăna cu o barză ;lmbracată? Avea aceleaşi picioroange drepte şi fără >..r
{.)),
--
-"
""'
-"
Vl
L
,,,_,
68 formă.
VINTilĂ acelaşi
CORBUl
corp scurt, disproporţionat cu lungimea mâinilor şi a picioarelor, acelaşi gât subţire şi acelaşi cap mic. pe care stătea În echilibru nestabil cascheta de student NtJ,i lipsea decât ciocul ascuţit şi roşu. Ochii lui negri, adânci, ca o mare liniştă, si inspiraţi, ca de profet, dădeau lnsă fetei o expresie de o seriozitate atât de impunătoare. încă! îi uitai aspectul grotesc. - Dacă nu~ţi răpesc prea· mult timp, le-aş invita să bem o halbă de bere ia .,HI.mged Man's Head". Acolo mă mai înfâlnE\sC ·cu· un grup de prieteni, printre care un om foarfe apreciat de doctorul Franklin. _ . Ghiar dacă Ricfif!,rd al' f! şovăit să-I ormeze. era firesc ca numele lui Senjamin Franklin s"iH înHiture orice îndoieli: John Halsey îl conduse pe Co.mmar!(et Street, întrco tavemă a cărei firmă înfăţişa un zpânzurat cu .limba scoasă de un coL Traversară o sală arhiplină, în care domnea o. hărmălaia de târg, şi pătrunseră într-o cameră dosnică. În jurul unei mese lungi zări vreo douăzeci d? studenţi, care ascultau cu atenţie cuvintele inflăcărate ale unui bărbat între două vârste, cu ochi de iluminat şi cu obrazul agitat de un tic ce-i schimonosea colţul gurii. Părul lui negru. fără cute, era legat la spate într-o coadă ţeapănă,' ca de şobolan. Hainele cenuşii, ponosite. cravata înnodată neglijent, cămaşa mototolită vadeau lipsa-i ·.de preocupăd vestimentare. În ciuda aspectului său răpănos. omul avea o parsonaHtate puternică. de lln dinamism ce magnetiza .auditoriuL Halsey· şi Richard se aşezară pe o bancă, lângă perete. - Vorbitorul este. Thotnas Paine, un luptător al cauzei săracl.lor şi un campion al libertăţilor poporului nostru, ÎÎ şopti Halsey. Nu de mult a· organizat o grevă a funcţionarilor de $lat, cerâ11d salarii omeneşti.· Aceasta i-a atras persecuţiile . .
.=.c__ _ _ _ __ DINASTIA SUNOERLAND-BEAUCLAiR
guvernului, care ii face traiul imposibil 'n Anglia. Mr. Paine pl.ănuieşte să plece în America. Paine fc!osea termeni de o brutali!ate uluitoare. - Durnneavoas-tră; arnerCcanH, rrebuie să. sfărâmaţi jugul britanic şt să procfamttţi republica, Luati măsuri eroice! Porniti neint-ârziat insurectia impotriva co-roanei şf a guv$rn fui englez! Rept..bnca este forma ideală de guvernământ. Şi Dumnezeu este în sufletul său un republican convins .. Când evreii au cerut un.· rege, A!otputernicul !e-a trimis pe judecătorul Samwel, spre a-i. dojeni şi a le lumina mintea, arătându-le cât de păcătoasă este monarhia. Monarhia, prieteni. n-a blagoslovit lumea decât. cu sânge şl cenuşă. Ce folos aduce regele George ai !!!-lea poporului _britanic? Nlci unuL El ·nu poate t; Socotit nici proVidenta, nlci -generalul şt nt'> judecătorul supuşilor săi; nu este decât o pacoste care impiită _ o chei_ţ~iaU3 inutiL§ _pe spinare2. poporului. Un singur om cinstit e mai de .folos societăţii ·şi mai preţuit de' Dumnezeu ·decât toţi banditii · . . încoronat!' care au trăit vreodată. Lui Richard. nu-i venea să-si- creadă auzului. Insultele aduse regelui · TI impietreau. În lumea frecventată de el se vorbea de rege dacă nu cu dragoste, cel puţin cu respect şi teamă - Să nu vă lăsaţiînşelaţl de acei care încearcă sa vă argumenteze că aveţi o datorie sfântă faţă de Anglia, .ţara voastră mumă. Europa intreagă este muma Americii. Lumea· Nouă a fost de la început azilul persecutaţi!or. al iubito;ilor de iibertate politică · • şi religioasă, veniti de pe toate meiea.gurile Europei . .America nu este o ţară engleză. Studenţii îi sorbeau cuvintele. Adânca lor semnificaţie îi cutremura. .. ·- Nu vă rămâne decât să alegeţi între două căi: /:sclavia sau independenţa. Alternativa este iimpede. (Aveţi o cauză precisă pentru care să luptaţi. · 1
j
•
•
'
•
•
•
V.INT!LA CORBUl.. Sfărâmaţi lanţurile robiei. Dărâmaţi guvernământul rea! şi creaţi în locul lui un guvernământ al. vostru: statele .li bere şi independente ale Americii, strigă
Pai ne,·. izbind cu pumnul în masă. Am să plec În curând în colonii. Vreau să lupt umăr la umăr cu cei care tind să făurească În. America o lume ]ără regi. fără războaie şi fără clase . sociale. - Bine zisi Fără regi, fără războaie, fără clase sociale. Aceasta să ne Tie lozinca. · - Jos tirania regală! · - Ducă.-se dracului .George al III-lea toţi slugoil lui.. · - Trăiască libertatea! .· - La arme! Să Je dăm .la cap englezilor. . -. Trăiască Arnerica! ·.Trăiască republica americană! ·. . ... IJ?!s,ey, pu;:;e ,mâna pe umărul l.ui Richard; -.Nădăjduiesc că vei merge cu,noi,·SuQ<;IerlaQc!. Vrem să fii de-al .nostru. Vrem să, te încadrăm în rândurile "Fiilor Libertătii". - Voi mai chibzui, ·Hq!sey, spuse Richard. ·Îmi trebuie timp de gândire. -· Nimeni .nu te zoreste, Sunderland. E bine să cugeţi temeinîc înainte' de a lua o hotărâre. Bineînţeles, până atunci nici un cuvânt despre tot ce ai văzl.lt şi ai auzit. Richard !şi luă, rămas bun de la. Halsey, apoi ieşi buimac. in stradă:. Scena _la care asistase părea de domeniul închipuirii. Era pentru prima oară că auzea punându-se în discuţie posibilitatea .unei rupturi între colonii şi patria"mumă. Se pregăteau deC! evenimente mari. Ideea )31iberării câştigase teren. Dacă studenţii americani înscrişi la Oxford - despre care era firesc să se presupună că .făceau parte din familii loialiste, proengleze - nutreau astfel de sentimente, apoj cât de înfierbântate trebuiau să fie spiritele în America!.
cu
DINASîiA SUNDERLAN!rBEAUCLA!f!
71
Dar preocupările legate .de aceste. frământări po!itiCe nu~l stăpâneau mult. Era de ajuns să-i zboare gândul la Patricia, ca să. uite si de .Halsey, şi de Thomas Paine, şi de lupta pentru libertate a poporului american. Amintirea îmbrăţişări!o~ ei ·ii cbseda. ii scrise· în mai multe rânduri, dar nu primi răspuns. După câteva săptămâni de neastâmplăr,. de îndoieli, de .zbucium sufletesc, hotărî să plece la Londra. · Călătoria cu diiigenţa îi pătu fără sfârşit. Îndată ce ajunse .in capitală se prezentă la Northland House. Îl· întâmpină Rivers, majordomul. Cu aerul său impasibil, acesta îi dădu o serie de veşti care doborără. Mylord Herald Eastleigh plecase la Heidelberg: înălţimea sa du cele sosise de la Viena şi se afla în prezent la Balmoral, in preajma Maiestăţii Sale. înălţimea sa ducesa se afla la Paris, împreună cu Mylady Patricia şi cu logodnicul acesteia, lordul Fdward Stainforth. Richard simţi că · i se taie răsuflarea. - .Logodnicul lady-ei Patricia? · - Da, Sir. Logodna a fost celebrată acum zece zile. ~ Ah, da, înţeleg. Mulţumesc Rivers. Richard părăsi năuc palatul Northland. Suferise prima lui mare înfrângere ... Înfrângere care, in ochii lui, ·1ua proporţiile unei catastrofe. Se ihapoie la Oxford într-o stare de descurajare şi apatie totală ...
«
Examenele de sfârşit de an le luă la limită. Hotărî să-şi petreacă vacanţa la New York. Era dornic să schimbe atmosfera şi decorul ce-i aminteau necontenit de Patrlcia. Despre logodnicul ei află de ia Wragby lucruri surprinzătoare. Edward Stainforth, fiul. lordului Charles Derby, nu se remarca decât prin faimoasele lui grajduri de curse. ·Era pirpiriu; avea
V!l\it!LĂ CORSUl
pigioarele strâmbe şi un umăr mai inalt decât celălalt. Nici inteligenţa sa nu ieşea din comun .. Se bâlbâia şi trebuia să i se repete un nume pentru a-1 reţine, În schimb, descindea · .dintr-o ramură bastardă a StuarţiiOr, era inrudit cu câteva capete incoronate, iar · 1atăl său stăpânea trei sferturi din oraşul Manchester, domenii care depăşeau graniţele unui comitat, şi câteva mine de fier şi cărbuni.. · La New York, Rici';lard nu reuşi să-şi uite amărăciunea. Casa părintească îf.'păni meschină, sărăcăcioasă, tafăl său mai rutrhie'f şi mai lipsit de imaginaţie ca niciOdată, Patrick îngâmfat Şi de o prostie fenomenală; nevastă-sa aroganfă şi cu nasul pe sus, mama lui .mai ştearsă şi mai resemnată ca oricând, iar SU(Orile sale de o u'râţenie înspăimântătoare. Patrick il arăta o ostilitate vădită. · Către sfârşitul lui auguşt, Richard se înapoie în l::uropa. Vacanţa petrecută în America îHăsase un gust·. amar. Ajunsese la. concluzia că, faţă de . pregătirea· lui intelectuală, ateHeru! de cuţite de la New York TI oferea un teren dl" activitate prea restrâns, înainte de a pleca spre Europa, convenise cu tatăl său· ca după înci\e.ierea •studiilor .să facă ,practică doi sau trei ani într-o mare întreprindere din AnQ_Iia. In iarna aceea. se petrecu un eveniment însemnE!! pentru· relaţiile dintre colonii!e ameri(;ane şi ~metropolă, eveniment care avea să aioâ o serioasă inrâurire şi asupra lui Richard. h noaptea de 1.6 decembrie, la Boston, vreo cincizeci de oameni deghizaţi în italieni luară cu asalt vasele englezeşii ancorata in port şi aruncară in mare câteva sute de lăzi cu ceai, in semn de .protest impotriva taxelor arbitrare impuse .de guvernul Maiestăţii Sale. Acest act dE> violenţă, aplaudat cu freneziE> in colonii. constituia un · afront la adresa Caroanef şi a guvernului britanic, care nu Jntârzie .să ia măsuri
Dlf\!ASTIA SUNDERlAND-BEAUCLAIFi
73
drastice., În ciuda opoziţiei lui Burke şi a lui Chatham. Cabinetul, la injoncţiunile regelui, dispuse modificarea Cartei statului Massachussetts. abolind drepturile fundamentale ale .coloniei, închise portul Boston ·comerţului maritim şi trimise patru regimente englezeşti care să reprima răscoalele populare. Atât în coloniile americane, gât şi în Anglia spiritele se infierbântară ia culme. .i umea avea senzaţia ca trăieşte pe un .butoi cu pulbere al cărui fitil luase foc . . Richard era.. absent de la aceste frământărl. - -. . Eiudase invitaţia repetată a ·iqLJohn Halsey de .a se îns.crie in ,,Asociaţia Fiilor Libertăţii" şi, în general, evita să discute probleme politice. înainte de a-şi pr!)ciza .atitudinea faţă de conflictul care căpăta o virulenţă crescândă, voia să analizeze forţa taberelor angajate în luptă, să le cântărească sorţii de izbândă. Învăţătura trecu iarăşi pe primul pian. Deziluziile sale sE:;ntimentale se estompaseră.. Viaţa îşi relua cursul · ţiresc. În ·tinereţe, suferinţele dragostei sunt crâncene. dar. de scurtă durată. Reuşi să-şi termine studiile universitare in condiţii strălucite. In primăvara anului 1774 îşi luă rămas bun de la colegiu şi placă la Londra, înarmat cu o d!pîoma frumos -scrisă. Obţinu o scrisoare de · recomandaţie semnată de lordul Sheiburne şi, intr-o bună dimineaţă, se prezentă la sediul băncii ,.Ban·croft and Co!' de pe Lo;nbard Street După .o aşteptare de o oră şi mai bine într-o saiă !Ungă, cu ferestre înguste, în care Jucrau câteva zeci de funcţionari, ap!ecaţi asupra unor pupi!re rnsl!e, un bătrânet slăbuţ, Jncovoiat, cu urechi ciăpăuge, nas -,..,• o' pana •~ ae ' gasca " " anma.a • f '" ou,..a :. ~'"'< ~;1 b 'd b os sol '·"'""C>I'""h ~v"e, " introduse în biroul lui Mr Charles Bancroft ln încăperea _vastă, cu lambriuri de _stejar sculptat ş1 cu tavanul susţinut de bărne masive, trcna la o masă mare, florentină; ·un uriaş cu ·ochiul drept acoperit cu un bandaj negru, .ceci dădea aspectul 1
74 unui pirat,. Impresia aceasta era accentuată. şi de obrazul său tăbăcit parcă .de toate vănturi!e mărilor. Personalitatea lu(era covârşitoare. Charles Bancroft reprezenta tipul omului priceput să conducă, ,să potuncească, să. tragă sfori şi ·să nu se dea îtJapol de la nimic. La intrarea lul Richard .se ridică de la masă !il~i întinse mâna. Gâtui lui vânjos, braţeie ·lungi, picioarele mosculoase, pe care stătea înfipt ·.cu nădejde, îl împwmutau înfăţişarea unei Jlriaşe maimuţe antr 0 poide; putea să aibă orice vârstă, între patruzeci şi şaizeci de ani. Fruntea îi era încă netedă, ochiul ager, dantura albă, .puterniCă, gestul vioL Tiranic faţă de subalterni şi neînduplecat cu servitorii, se arăta însă Jn viaţa .de toate zilele. jovial şLprietenos. Gharles Bancroft era tipul unui selfcmatJe man, <;are nu· se sfia să. declare că se născuse într-o .cocioabă . . . din · Shoreditch. . .. . . . . . . Dupii ce măsură indelung cu privirea pe Richard, de parcă ar fi vrut să-i citească până in străfundul inimii, TI pofti să ia loc pe scaun. se aşeză la ·randul său. în jilţ. Parcurse scrisoarea lordului. Shelburne. - Contele· Shelburne. te ·recomandă în termeni elogioşi. Judecând după înfăţişarea dumifale, pari să. fii un .tânăr de nedejde. Mai scrie aici că .ai .sţudia.t· la Oxford. - Da,. Sir. Am studiat ştiinţele economi.ce ·şi matematica. 6 . • ,- In afara lordului Shelburne, ,ar . mai · p\Jtea cineva să~mi dea·· referinte despre dumneata? _ - Doctorul Franklin şi ducele de. Queensberry, Sir. - Bune Te bucuri de . recomanda ţii tari. Bancrof! fă;;:u o pauză, apoi reluă; ·- Te .angajez .. Ai sa lucrezi câtva timp la. Serviciul titluri, secţia ordinelor de bursă. . ~ Vă mulţumesc, Sir.
DINASTIA .SUII!OERLAND-BEAUCLAIR
75
· - Cunoşti operaţiile de bursă? - Da, Sir. Le cunosc. Le-am st.udiat. Am fost adeseori la bursă, · dar . n-am jucat niciodată. - Din lipsă de bani, Sunder!and? - Nu mi-a plăcut să joc Sir, minţi Richard cu seninătate.
Bancroft îl privi lung, apoi rosti: - E bine că nu"li place sâ .joci. Jocul de bursă, ca şi jocul .ele cărţi, e o patimă primejdioasă, în special pentru novici. De altfel, regulamentul băncii mele inte.rzice funcţi6narilbr să facă speculaţii de bursă în interes personaL Ai fost şi ia bursa de mărfuri din Mincing ume? · · - O dată sau de două ori, Sir. în realitate. Ricllard ·fusese de mai multe ari oe .acolo. Îşi dădea însă blne seama că Banctott căuta un agent nu prea versat in sforăt'iile jocului de bursă. Cu a!te cuvinte, avea nevoie de . un executant priceput, care să-i indepiin~ască prompt ordinele, dar fără 'spirit de iniţiativă. . - 'AtunGi, r-ămânem fnţe!e-şL Sunderland. Începând de astazi, iţi iei serviciu! in primire. William McFee, şeful Secţiei ordinelor de bursă te va P.une în curent cu atribuţîf!e dumitale. Eşti liber. Richard se. înclină şi se îndreptă spre uşă. Tocmai când să pună mâna pe clanţă, se auzi strigat de .. bancher. - Sunder!and! - Da Sir. - Îţi mai fac o recomandare. Pretind salariaţi!CJr mei o ·:-c~nfate ·pe- baie_ o socotesq--de ·cap-etenie rr. activitatea lor. Să ştie să lacă. în această bancă vei fi iniţiat asupra qnor operaţii financiare ai căror secret -:_trebuie păstrat 'cu stricteţe. Mţ.~He 7ntrepr1nden bancare s-au năruit _datcrHă [ndfscretinof. Eu mfi ,; feresc- -de· indfsCretL S-uride:land~ -Atât' de cei can~ ; scapă informaţii din· prostie, cât mai ales de cei care
le dau 1n schimbul unor... compensaţii băneşti. Cred ca m-ai înţeles? · . în ochii fui .Sancroft lic.ări o lumină aspră. tăioasă. - V-am înţeles perfect, Sir . · Vă puteţi bizui pe .discreţia mea. · - E de dorit. Pentîu hinele dumitale,. de. altfeL Ameninţarea era abia deghizată. În felul acesta .deveni Richard .functionar al Băncii "Bancroft and Go.''... · în curând, Richard se făcu remarcat prin activitatea sa neobosită, prin setea de muncă şi prin atenţia pe-.care o acorda celor mai mărunte şuruburi· din uriaşul . şi cqmpiicatul mecanism pe c&re-1 reprezenta o bancă de proporţiile întreprinderii create de Char!es Bancroft. Spre deosebire de majoritatea colegilor săi, care lucrau. de mântuială, aşteptând cu nerăbdare terminarea orei Ore de . birou, Richard râmânea. la· bancă până noaptea târziu, operând in registre, confruntând conturi, . făsfoind ·dosare, analizând dările .de seamă ale operaţiilor de bursă. Fra atât de conştiinţios şi de eficient, ·încât reuşi să câştiga. stima şefilor sâi direcţi. 1 se 'încredin\ară misiuni tot mai grele şi mai delicate. Operaţiile de bursă .rămâneau · speciaHtatea lui. Activitatea febrilă de la Stock Exc;hange, iuţeala cu care se clădeau şi se· năruiau averi n fascinau, creându+se o stare de · extaz mistic. Şeful ·său direct, Wirliam McFee,. îl tachina aaeseon: - Sunderland,. eşti îndrăgostit de bursă ca de o femeie rrumoasă. Să ştii de la mine, femeia aceasta e . foarte capricioasă. Azi te copleşeşte cu daruri, iar mâine se poate burzului, luâhducţi tot ce"ai agonisit. · Will.iam · McFee era .un irlandez jovial, amator de· glume şi de farse. Deşi n-avea .decât şaizeci de ani, se uscase ca o mumie cecşi calculează vârsta în
.
c
'
'
'"
77
DINASTIA SUNDi!RlAND-BEAUCLAIR însă bogată. Tinereţea lui
o experienţă extraordinar de fusese aventuroasă. Făcuse de toate. Fusese marinar. vănător de negri .pe Coasta de AZ 11 '""o.nu-if.to)' '"''a pr•r-\p, în R::.hrein ,'"\ ~·. "Yi'j ' " • UQ . • • - . •·· c-·''• alr-h'rrn'st '" •·' •• · căutător de. aur 1n Brazilia, ·ranchero in Argentina; contraband-ist-· si' traficant de stuoefiante. Viata lui -- ' ' ' cu!ldscuse nenumărate sulsun si' coborâsuri. Avusese ' . epoci în care ·se .bălăcise t11 banL _şi ah ele· când dormfse fiămând pe sub· pcrdL;ri. În :ursul . peregrinărilor lui TI cunoscuse Charies Bancroft Bâncroft ii preţu!se :Jn1efigenţa şi Spiritul de -rrdţiatlvfl şi .li oferise un post la banca lui. William r·.1cFee acceptase propunere<>, căci pe atunci trec:ea printr-o criză financiară acută. Nici văcsta nu-i mai lnoăd:.,;ia să-şi cont!nue existenţa trepioantă, _ mileniL
Avea
..
.
Ş L- V;Ht~am ';\!'"!'
• ,....{' l ... f\-'.C,::=ee se aove\...JJse a 4!!' un exce.er:t
'1
negociator în bursă. Pwea un: -:sJrnţ sigur, ccH·e~.-r-:u~l înşela aproape r:iciodattL Graţie sfaturilor" sale, 8'-_arrcron -dăduse câteva !cvhuri senzaţionet!e. lrlandezul evita să joace pe cont propriu. - bacă aş face speculaţii În numele meu, cred că aş pierde cu. siguranţă, obişnuia el. să spună. În privinţa aceasta se deosebea de Richard, care de abia aştepta să-şi creeze un capital şi să se lanseze rn speculaţii personale.· . -·Pentru mine, spunea McFee, jocul de hausse şi · de baisse, cote!e acţiunilor înscrise pe tabla neagră au o semnificaţie deosebită, o poezie aparte. Da, da. Să nu ţi se pară ciudat; Sunderland. Creşterea sau scăderea .acţiunilor, care pentru cei mai muiţi oameni reprezintă un rnijloc mecanic de Îhlbogăţi(e, sunt mai pa-sionanta pentru mine decât cel m
7.11 _ _ _ _ ee::...
. VINTILĂ CORBUL
---·······-~-~:..:...:::::_c:__=-::_:.=_=
voia sau fără voia lor pentru prosperitatea metropolei şi pentru rotunjirea pungilor specula!orilor din Change Alley. Când văd că acţiunile minelor de aur din Mlnas Geraes înregistrează salturi impresionante, ştiu că in Brazilia minerii au descoperit noi filoane de aur, că păntecele galioanelor gem de lingouri, că piraţii pun mâna pe prăz.i uriaşe şi că, în ciuda acestor pagube, .prosperitatea se revarsă în Portugalia şi În .Arrglia... Când cot.ele de pe tabla neagră incep să scadă, prăbuşirea acţiunilor . îmi evocă ali spectacol. Văd corăbii aliniate in porturi, marinari rătăcirid nemâncaţi pe cheiurl, hamali. famelici scrutând .orizontul in aşteptarea vreunei nave cu mărfuri care nu mai .apare, antrepozite şi magazine goale. Producătorii îşi vând bunurile la mezat, iar consumatorii sunt storşi de bani. . Speculatorii care joacă la baisse ·îşi freacă însă mâinile de b.ucurie. Fac afaceri minunate. Nicăieri nu-ţi dai seama mai bine ca la bursă de adânca semnificaţie a visului biblic cu şapte vaci grase şi şapte vaci slabe ... · Într-o dimineaţă, McFee luă deoparte pe· Richard.· --Am o veste bună pentru tine. Şeful are de gând să te . folosească pentru anumite misiuni 111 străinătate. l-ai câştiga! increderea.. Bravo ţie. Înlr-adevăr, Richard fu trimis la Haga, Frankfurt, Lisabona, Stockholm, KasseL Avu astfel prilejul să ia legătură cu cele mai puternice case de bancă europene, să iniţieze în in ari le. operaţii bancare şi să cunoască personal câţiva bancheri care trăgeâu sforile finanţelor Lumii Vechi. Mandatul său era însă limitat. Charles Bancroft nu 1ăsa niciodată pe agenţii 5ăi să cunoască .ln ansamblu operaţii!e pentru care ", t;· erau . •Olos; li· In . cursul peregrinărilor sale; Richard avu de încheiat o serie de tranzacţii, care~i dădură serios de gândit. Banca sa efectua masive cumpărări de grâu,
se
'.&."
atât pe pieţeîe englezeşti, cât Şl din străin3tatc:1 pentru diverŞi clienti. Până acolo! nimic deo.sebit Dar prrntre cumpărătOrii care figiJralJ. în contracte~ Richard descoperi
me> .;,c;;;
"'"Ale ~' .-l •
•J'os'1n"1 14••
'"6 t-Pma"",;; -•;;:; ,.~ d;> V;;.! v:-•• i' ·'
"' ~
·;r;c;"·d · a ! e::erw. r · •""". . . . enun;e · .. cw:tr-3 1· d· a
"""Cl't()!+ Le-._-\ "
<::::•"' -..(.\
+ -~. - • • au,o H'-1\i -in- mare P · :;_r
f • · • C'><)r':lŞ'd -Şi•
Soiclaff ad~şl din Anglia fţf3 pOartă ce: '11tr-:o ţară cuceri~â. ~Au!Tî -dfnt.rn\.:?.'V .nr nir:1' f'.,:1• 'j:")Vhp~r" QM#'rfr::>zc.ştc l).Jnirr;h!~ "'\;) , .•• o; f"l,o,i>i ..stradă, se. le.agS de fen12: şi stârnesc- scandai.'-lf! atn te miri ·.ce. După, !ăsatu! serii nu mai îndrăznim să ieşim d!n casă . .Colonistii sunt 1udosi. -Acum câteva zlle. a . . ' luat~-masa .ia noi Scotty Jands~ rtegus.iorui de blănurL Scotty ne... a sPus că Fv'iL Samuel. Adams vorbeşte pe faţă ·de UIJ război între c6fonii Şi 1\ngHa. Cred că nu este cuminte să porneşti la fupt"ă împOtriva p(opriq.Jui .tău rege. t· de mtrare c·ă 1\1:. ft,Qams r.u se· tema de mânia. cerului. ·culmea e. că tatăl tău si Patrick sunt se
î-:!\'Gf)it:iea,ză z:~:1ic. ~
.§
-<'.c.c..
{.d'~'"'"'
>;;;;;~V.
'~"·Pt'
·~
de părere că numai un război ar pune' capăt relelor.
ao
. VINTILĂ CORBUl
N-am discutat niciodată cu ei asemenea lucruri căci o . femeie nu se cuvine să-si bărbatul . contrazică . - însă m-am rugat de Gel de Sus să pună stavilă mânlei oamenilor şi să Impiedice orjce vărsare de sânge... " Într-un post-scriptum, mai putin interesant, lsabella vestea venirea pe' lume a doigemenl, dăruiţi de Rebecca lui Patrlck . . . Rtcnard împături scrisoarea, rămârlând cu ochii în goL In mintea lui se făcuse lumină. Aflase pe o cale ocolită motivul care-I :determina!fe pa Gharles Bancroft să stocheze grâu!: perspectiva unui .război între metropolă şi coloniila din America. Eventua!itatea aceasta, c·are ar fi părut absurdă celor mai mulţi englezi, era totuŞ.i posibilă. Ric.hard descoperise taina lui Bancroft. lntra~e în posesia unei informaţii de mare importanţă. lnteresaţii ar fi plătit-o scump. Dar el nu se mulţume~:ţ cu firimiturile banchetului. Voia totul sau nimic. l.n yiaţă, norocul nu-ţi iese da două ori în cale. Şi Richard hi.J avea da gând să-I . piardă. Informaţia trebuia s-o folosească numai el. Pentru aceasta, avea nevoie de capitaL Problema procurării lui era greu de. rezolvat. De doi ani încoace, de când era. angajatul băncii, îşi făcuse oarecare relaţii printre magnaţii finanţelor. Dar nici unul · dintre aceŞtia · n-ar fi acceptat să-i avanseze banii fără a-i cere gâranţH. Şi ce garanţii P.U.tea .oferi el? · Gera!d Eastlaigh i-ar fi pus eventual ·la dispoziţie suma necesară. Dar în prezent se afla la Berlin, Intr-o · călătorie de agrement. Doctorul Frai)kiin lipsea de ia Londra. Şi acaastă poartă ii era deci închisă. Nu-i rămânea decât să apeleze la lordul Shelburne sau la ducele de Queensberry. Relaţiile sala cu Sheiburne sa reduceau însa la căieva vizita protocolare. Bătrânlll. aristocrat, cu chip de satir, .TI părea singurul om capabil să-I ajute. Îi arătase întotdeauna interes. -Richard îşi zise că se putea ,prezenta lui .cu tot curajul. '
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLA!R
Ducele, care in seara aceea se pregătea să plece ia club, TI primi cu bunăvoinţă. După obişnuitele formule de'politeţe, Richard îl rugă să-i permită a-i vorbi într-o chestiune importantă.
- Dragul meu, peste o jumătate de oră am întâlnire la club cu generalul Conway, zise ducele. Dacă -n-af· njmic împotrivă, in seara aceasta eşti invitatul meu. Vom discuta pe drum. Richard acceptă invitaţia. Primirea pe care i-c făcuse Queensberr'y era de bun augur. -Netăbdător, ir;.tri:t "--'""' "!n "' s·•b!'ec" u tT -- Mylord, am nevoie de douăzeci de mii de guinee pentru o afacere extraordinară. Garaniez . . ,; lzban .... a. Queensberry îi privi surprins. - Douăzeci de mii de guinee? repetă el făcând ochi.i. ;:nari. Bani, nu glumă!.Aş putea să aflu despre ce e vorba? Richard i1 istorisi pe scurt împrejurările în care · fusese angajat in serviciul lui Charles Bancroft, precum şi chipul in care intrase ln posesia preţioase! informaţii. . . - Bancroft a pus ia cale o mare lovitură de bursă, continuă el infierbântându-se. Achiziţionează sub nume fictive şi ia preţ scăzut cantităţi uriaşe de grâu, pe .care-I va reţine stocat până când cererea va creşte atât de ;:nult, încât va forţa pe cumpărător! să plătească preţul fixat de el. Mi-am .dat seama de importanţa acestei afaceri numai după taina de care se înconjoară. Intenţia lui este să zdrobească pe iucătorii care. soeculează la baisse. ' Queensberry TI privi cu admiraţie, Des!uşea in ochii lui Richard o voinţă fanatică, pusă in slujba unei ,. . t man' .mt e.1gen,e. - Ştii ceva, tinere? N-ai putea să-mi explici şi mie jocul de bursă? Îmi pare insii destui de confuz.
.
~~~2~·--------- -~--V:..:!I'JTILĂ CORBUL Voi incerca să vă lămuresc, folosindu-mă de afacerea plănuiiă de· Bancmft Urmăriţi-mă cu atenţie. ta bursa. de cereale, Charles Bancroft vrea să realize.ze o operaţie. fructuoasă,. forţând urcarea preţului grâului pe care-I cumpără - să zicem - cu tOcr de şi!ingi -quarterui -şi pe care tntenţion:::ază să~! vândă, pesţe trei sau patru ani. cu. 150 de $!lingi quarterul. inseamnă că Baricrott joacă la hausse, adică mizează ~·
Pe
creşterea preţului.
Acesta e jocul la !Jausse, repetă Queensberry ca ·un şcolar silitor. M-am lămurit t:xpiică-mi acum jocul la baisse . ... - Nimic mai simplu. Să zicem, de pildă, că B.rown este un speculant la balsse. El vrea sa realizeze câştiguri din diferenţa de preţuri rezultate din scăderea grâului ia bursă, · - Foloseşte te rog termeni mai puţin tehnici. - ~Brown încheie azi cu Bancroft un contract Ddn care lşi. ia imgajarnenlu~f ca peste o lună sa-i vândă o-râu cu 100 de si' lingi auateru!, nlătibili ia acelasi . ._, ' F ' · termen. Brown vinde o cantitate .de grâu pe care azi . nu o are. i::l vinde 9râu din recojta viitoare, pe care a contractat-a cu diferiţi producători. - Şi -ce interes are Brown să scadă ~preţul grâuJui-?.
- Un interes .arzător. Speră ca pâne. !a term<Snui la care va trebui _sfi pred~a grâul AJU- 100 de. şi!lngi quaterul "Casta va costa mai puţin: Astfel că :::1 va -·putea s() ~gChfziţion·E}_ze grâ'ui _de la producător cu 80 de .şi!ingi qu3terufj apoi să-l vândă: ·Jui Bancroft cu 100 de şi lingi quaterul, aşa eum au convenit iniţial Jn contract. Diferenţa aceasta de ?O de şilîng.! 'îL rămâne d89i .lui J~rown în J:>uztHJai'\ ·fără nici un Tel de n1uncă. .La un quater de grâu, câştigul pare neînsemnat Dar când tranzac.ţii!e au ~ca obiect sute de mii .de quateri de grâu diferenţele de preţuri se ridică la sute de mii de guinee~ , · ·
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
83
direct, adică omul care-! munceşte, cu cât se alege? - Cu nimica toată. Astăzi .quarterul de grâu se vinde cu 100 de şiiingi. Dintre aceştia, 20 de şi!ingi sun! înghiţiţi de impozite, 15 şiling! reprezintă caşt!gul negustorului en detai!, iar alţi 20 de şilingi alcătuie.so · profitul · negustorului en gros. Vreo tet:ecdouăzeci de şilingi intră în buzunarele altor intermediari, mai mici sau mai mari, iar restul revine
-
Şi
-
producătorul
producătoruluL
Queensberry se izbi cu palma peste genunchi. - Formidabil! exclamă eL Va să zică, la un quarter de grâu producătorul obţine maxim.um 30 de şilingi, iar negustorii şi speculanţi! diferenţa până la o sută de şilingi. -Exact. · - Îmi pare rău că nu m·am făcut negustor, suspină Queensberry. Rangul nobiliar a devenit o haină veche, bună de aruncat la gunoi. - Nu e chiar a$a. Titlurile nobiliare oferă încă destule avantaje. Locuri în Camera Lorzilor, prestigiu, ' +' · ·• i 1'b era ·mt rare 1a r~·ur,e, s,tma snoouor Şl· mu,'! e Re.rte 1e ... - Dar cu- banH cum siăm?" -CPva ~·lab 1 conve·•i Rif'hQrd ... ,m•i a, "" ', wl.:. "·~'' ,_"... -.-~ • . - Dacă aş fi iarăşi tânăr, spuse Queensberry, aş ren-unţa la tftful meu şi m-aş itpuca de negustorie: Dar la vârsta mea trebuie să mă resemnez si sa-mi port mai departe coroana... coroana şi · mantia A ~;· - m1. se pare to,uşl, ' . ti.• nere, ca• ',acem uuc" a... A.propu, parte din aceeaşi tagmă. Amicul rneu Northland mi-a spus că- esti marchiz. . • 'fVl "arch:..,. _,o "Bec mroc:-+o"":,.·r t;,q"r - ' DCL ~'h Uv Ci!J~l~_.,:,. """1;::.JJ-, Am L n_ .,;;ac:
.
ViNTiLĂ CORBUL
----------------
nqbilime. Să revenim la subiect. Spuneai că ai nevoie de câteva zeci de mii de guinee. O sumă respectabilă. ·- Miza merită riscul. - ŢI-aş pune la dispoziţie banii aceştia, dar aseară. Wythburne m-a squtur<~i la trente et quarante . de .zece mii de guinee. Alaltăseară, Maiestatea sa m-a uşurat de alte trei mii. Mă. urmăreŞte un ghinion ... .Figura lui. Richard se lungi, exprimând plastic o dezamăgire comică.. - Aceasta să nu te· sperie, reluă Queensberry după o scurtă p;wză, în care. savură. glumeţ dez·umflarea lui Sunderl.and. Te scot eu din încurcătură. Faţă de .dumneata. am anumite obligaţii morale; .pe care mi le-am asumat ·din ziua. în care m-ai salvat. de !a moart!:), z.âm bî eL - Mylord, obligaţiile. sunt ·ale mele ... · Ştiţi prea bine. · · · - Să .zicem atunci că obligaţiile sunt reciproce, rosti bătrânU.I cu .chip· de satir, duc.ând 1<;~ gură un cornet acustic. \l'liil!on, ordonă vizitiului, întoarce! !aco spre Jermyn Street În cinci minute să fiu la Wylhburne House. · . dueensberry lăsă cornetul, apoi se întoarse spre Richard. . . .. . · - Vreau să-I prind pe Wythbume acasă, Dacă' apucă să iasă în oraş, nu mai dai de el până mâine.. Ca să-I pot găsi, trebuie să cutreier toate .bordel urile. începând cu co!lviile de lux din Pali Ma.H şi terminând cu, speluncile din .Uinehouse. · · - Credeţi că Mr. Wythburne ar .fi dispus să mă •. ? . . . o~nanţeze .. -'.Nu .cumva să-i spui Mister că striCi totul. Este Sir. Baronet. Nobil ca şi .dumneata.. Singura lui amărăciune e că Maiestatea Sa nu a binevoit încă să-I ridice la rangul de viconte. Dacă vrei să-l câştigi, să-i vorbeşti ·despre strămoşii lui, care au debarcat în Anglia o dată cu William cuceritorul: Să-i admiri şi insuşirile de donjuan. Reţetă cu succes garantat.
ei
011\!ASTIA SUNDERLANIHlEA~U-=C~L=A:_:c.:.IR:__~~--~----'8=5
Peste câteva minute trăsura opri~ în faţa casei lui Wythburne. Bătrânu! duce şi Richard intrară pe sub un portar măreţ ca un arc de triumf.. Călăuziţi de un majordom grav ca un cioclu, străbătură un şic de saloane somptuoasa, urcară o scară de marmură şi pătrunseră ~într-un dormitor uriaş, tap; sat cu gcblenurl, covoare orientale şi mobilat cu piese autentice Chippendale. Uri tablou de Rembrandt era atârnat deasupra unei comode chinezeşti, sculptată In fi!deş.. În 'faţa unei' ·oglinzi veineţien~\ un -frizer şi trei vai_eţi trebăluiau în juru! stăpânui,Ji casei, o mogâldeaţii învăluită într-un halat amplu de mătase albă. -~ ~Ce vânt te aduce, Queensbem;? auzi Richard uh ,glas ascuţit şi tremurat de babă. ~ ~ ~ In acelaşi timp, mogâideaţa se ridică de pe scaun şi, scuturându-se ca o găină, lepădă halatul pe care . frizerul H luă de ~pe umeri cu aceiaşi veneraţie cu care un preot ia din altar sfânta cuminecăt~,~ră. Ca şi fluturele ieşit din crisalidă, Wythbume roti de câteva ori înaintea oglin"ii, pri\lindu-se pe toate părţile. James Orville Wythln1rne strălucea ca o icoană bizantină, împodobită de cucernici cu p!caie de diamante. Chipul lui nu avea însă nimic din ascetismul sfinţilor bizantini. Obrajii slabi, descămaţi, cu pielea scorojită, lipită parcă de pomeţi şi maxilare, ·~erau fardaţi violent cu roşu. În urechea stângă, ascuţită ca aripa unui liliac~ de noapte, sclipea un ' diamant. Gura cu buze subtiri, . uscate.. in care mai rămăseseră doar câţiva dinţi .cariaţi, cenuşii, ca nişte străvechi pietre funerare înfipte încimitirul fălcilor, clămpănea sec, scoţând un fluierat de satisfacţie ce~ aducea şuierul unui şarpe.~ Doar în ochii tulburi, bătrâni, scăpăra un foc neostenit, care-şi striga parcă .ia cer· doml de viaţă, în cinstea c"ăruia continua să ardă frenetic .. La şaptezeci şi cinci de ani James Orville Wyihburne se gătea ţipător ş1 era setos de
se
~
cu
86
V!NTILĂ CO.RBUL
~----------------~------~---
petreceri cam ale, ca un tânăr de .douăzeci. Idealul lui nemărturisit era să. trăiască aventura magnifică a lui Faust, prodigiosul erou al lui Marlowe; tocmai când ajunsese cu un picior în groapă; ghiduşarul Belzebut îl blagoslovise cu vigoarea tinereţii. Şi cu dragostea unei · fecioare. Wythburne ar fi fost gata să-.şi dăruiască oricând · suflett:JI diavolului, ·numai să renască .la o viaţă .de necootenite desfătări. În fiecare mi.ez de noapte dedica cinci minute unei rugăciuni fierbinţi, pe care o cobo.ra în adâncuriie Infernului, . implorând pe Lucifer să-i · redea tiher(;)ţea; În jurul ·. lui Wythburne colcăiau aventurieri, alchimîŞti; vl'aCi şi şarlatan!, care .se ofereau să-i procure elixirul tinereţii · veşnice. într-o aripă a . palatului său transformase câteva saloane în laboratoare încărcate cu alambicuri, eprubeta şi cuptoare, în care pescultorîi in apă tulbure făceau (;)Xperienţe şi scamatorii hăstruşnice, străduindu-se să obţină· pentru trupul·· vlăguit' de excese 'al· lui Wythburne remediu! su\feran împotriva bătrâneţii. În schimbul unor .'sume fantastice, il dopaseră cu substanţe afrodiziace, redându•i dacă nu tinereţea mult· visată, cel mult iluzia unei renaşteri ·sexuale. În seara aceea, Sir James Wythburne se pregătea, ca de obicei, să plece în oraş, spre a-şi începe turneul prin tripouii şi bordel uri. Ca în frecare noapte, pornea la drum piin de exuberanţă juvenilă, întreţinută artificial cu stfmulente puternice:ca în zori să se inapoieze acasă dărârnat; extenuat, flasc, ca şi o păpuşă stricată căreia ii atârnă capul pe pieptul inert.;·:: .-
, Queensberry, care Ştia că. la ora aceasta starea de spirit a lui Wythbume era propice celor mai indrizneţe proiecte, hotărâse să-l tapeze cu câteva mii •de guinee pentru Richard.· După ce 11 complim(;)nfă qentru · aspectul său .tineresc, .i.ntră în . materie: ·
DINASTIA SUNDERlAND-BEAUClAIR 87 ·-~·~·~ ~-·-~-~~-·~·~·~----''-
-. Dragul meu Wythburne, dă-mi voie să-ti prezint cu această ocazie pe Ricr.ard S.underiand, marchiz de BE1auclair, un tânăr de mare viitor. Richard, se adresă . . Queensberry protejatuiu.! său, salută pe reprezentantUl celei mai vechi şi mai nohile familii engleze. -- Scumpul meu Oueensberry, familiile noastre sunt deopotrivă .de nobile, se înClină Wythbume, vorbind sâcâi! şi cl.ămpănind din fălcile-i ştirbe. Încântat să ţe cunosc, tinere, adăugă el, privindu-1 pe Richard prin lornionul său incrustat cu diamante. Ei, dar chipeş mai eşti! Imi aminteşti de vremurile când eram şi eu tânăr ca dumneata. Ce timpurii sâsâi el liric. Aveam pe atunci un prieten, ceva mai vârstnic decât .mine: Contele Sunder!and,. g!ne.rele lui Marlborough ... Apropo, tinere, nu eşti cumva nepotul lUi Suriderland? ... Îi .semeni grozav. · ·· . Richard. vru să-i explice că nu era Inrudit cu conţii de Sunder!and, dar Queensberry ii fiicu semn să tacă. · - Eşti extraordinar, Wythburne, interveni el râzând. Nimic nu-ţi scapă. - Deci nu m-atn înşeiatl exclamă încântat bâtrânul. Sunt de o perspicacitate... Vino în braţele mele, Richard băiatule! se intoarse spre Sunderland, care se uita buimac când la Wythburne, când la QuE1ensberry. Şi de data aceasta duceie cu chip de satir îl punea pe Richard în faţa faptului împlinit. intervenţiile lui erau, ca de obicei, diabolice. Şi azi, Queensberry juca .rolul unul personaj miraculos, care cu o mişcare de baghetă creează cele mai extraordinare şi burleşti situaţii. · · · Richard se pomeni în braţele lui Wythburne, care-I sărută pe. amândoi obrajii, cu buzele sale lipicioasa şi moi. - Richard, clămpăni · Sir James expansiv, de astăzi înainte te rog să te consideri fiul meu. Casa şi
V!NTILA CORBUl
. punga m~a îţi stau la dispoziţie!... Queensberr:y, în cinstea voastră. imi modific programul. Vom petrece toată noaptea împreună. Sper că .. n-aveţi nimic împotrivă? · . · ~ O noapte în compania du mi tale,. Wythburne, promite desfătări alese, rosti Queensberry cu prefacut .entuziasm. . Se hotărâse să renunţe la întâlni rea cu generalul Conway. Îi va servi o scuză potrivită. Supară Ja ,,White's", unde, potrivit r€!cornancfaţii!or meticuloas$ şi competente ale lui Wythburne. fi se se~i o ·masă bogată, stropită· cu vinuri delicioase. ·· La şampaRie, Sir James. începu sădepene amintiri despre presupusul unchi al !u,i Richard . .. - Sunderland. era un extraordinar om .d.e afaceri. prin 1720 deţinea un pachet de acţiuni ale Companiei M~rilor Sudului,. achiziţionate imediat după emisie; la valoarea lor norninală, dar a! căf!x curs crescuse ·intre timp. Înflorirea companiei era numai aparentă. Cetele tot mai mari inregistrata în bursă se datorau unor speculaţii. nebuneşti, ·. disproporţionate cu posibilităţile reale .ale companiei. Acest dezechilibru trebuia să ducă fatal la prăbuşire. Sunderland, datorită inaltei sale poziţii, a obţinut cu uşurinţă informaţii asupra dificultăţilor financiare intămpinafe de companie.· Francezii spun că un homme averti en vaut deux. Nicăi.eri acest aforism nu e mai .valabil decât în speculaţiî!e de bursă.· Bazat pe ·aceste informaţii· şi~a .lichidat acţiunile la cursul lor maxim, rea!izând beneficii considerabile. O săptămână mai târziu, Compania . Mărilor Sudului a plesnit ca un balon de săpun, ruinilnd pe toţi deţinătorii de acţiuni care se încrezuseră în soliditatea ei. Mulţumită lui Sunderland, carecmJ arăta o mare afecţiune, mi-am vândut şi eu acţiunile la vreme, astfel că averea mea nu numai că a supravieţuit acestui dezastru . fără precedent,. dar s-a şi inzecit...
DINASTIA SUNDERLAN!>BEAUCLA!R
Richard era numai· ochi şi urechi. Citise. volume întregi în legătură cu răsunătorul faliment al Companiei Mărilor Sudului, dar. până in ziua aceea nu avusese prilejul să stea de vorbă cu vreunui dintre autorii formidabilului crah. · - Wythbome, rosti Queensberry, după ce-şi goli . cupa de şampanie, am impresia ·Că Richard işi va depăşi unchiul. . - Foarte frumos. · Sper siH văd ia lucru . . - Ai să-I vezi la lucru mai devreme de'căt crezi. Richard e născut pentru afaceri. Nu fac o indiscreţie dacă îţi destăinui că. a pe punctul de a incheia o tranzacţie colosală, spuse Queensberry, aruncând abil nada. · · ·· - Ce spui! exclamă Wythburne interesat. · - Pentru că nu sunt potrivnic unui câştig uşor. l-am rugat ·să-mi îngăduie a. participa la această afacere cu un aport de. cinci mii de livre. Aş fi pus la bătaie mal multi bani, .dar pentru moment nu dispun de suficient numerar. -. Mă faci curios, Queensberry; Pot să aflu şi eu despre ce e vorba? "Gata, s-a prins de undiţă", gândi încântat ducele, care se grăbi să răspundă cu voce tare. - Dragul meu, astfel de afaceri nu se trâmbiţează î11 cele patru vânturi. Un Cuvânt scăpat poate da teLul peste cap. ·- Ce. Dum'lezeu! Ar trebui să mă cunoşti mai ·bine, Queensberry. Suntem între gentlemen-i.. Când trebuie, ştiu să fiu mai .tăcut decât un mormânt. După o scurtă ezitare, savant dozată, duceie se întoarse spre Richard. ·- Expune;.;i~ te rog, planul dumitate. Poţi -să ai încredere în Sir James ca într-un ... frate mai mare ... F'usese cât pe-aci să spună .,ca in tată! tău", dar se abţinuse ia timp. Wythburne fu plăcut impresionat de această nuanţă, care-I . apropia de generatia lui Richard. ··
\I!IIITILĂ CORBUL·
-,,Zarurile stJrit aruncate", îşi zise Richard. Foiosinducse de cifre şi ·date precise, dezvăll.J.i planul· de bătălie al lUi Charles Blmcroft, staruind asupra avantajelor pe . care le-ar obţine cei ce ar utiliza această informaţie. be la primele cuvinte î$1 d.ăd.use seama că Wythburne îi asculta cu. crescândă curiozitate. . · . · . - După câte. ştiu, operaţiile la. termen cu lichidarea cortturilor la sfârşit de lună sunt interzise, rosti sasâit .\11/ythburne, aruncându-i 6 privire piezişă. · - Opreliştea nea împiedicat pe nimeni să execute asemenea operaţii. Bineînţeles, fără a bate ~tol;a . .- Hm, e interesant ce-mi spui dumneata, pa, da, interesant Incepi să creşti ln ochii · mei, tinere. Evident, .s-ar . câştiga ceva parale, dacă bineînţeles condiţiile politice şi economice ar fi favorabile .. "E şiret, · vulpoiul", îşi zise Richard. Hoiărî să forţeze nota: · - Sunt favorabile, Sir James. Foarte favorabile: Chiar în cursul acestei zile am primit o informaţie cu caracter politic dintr-o sursă extrem de serioasă. Războiul bate la uŞă; ColoniiJe din America sunt gata . să ridice armele împotriva metropolei. -. Ştirea e impresionantă. Corespunde realităţii? ·- Răspund .de seriozitatea eL Arri căpătatco din partea unui Important personaj din anturajul regelui, .care · n-a făcut de altfel decât să-mi confirme comunicarea scri.să primită deunăzi din partea · doctorului Franklfn. · . · - Ani fost şi eu de faţă la acea convorbire, întări cu· afe(;tată seriozitate Queensberry, care-şi zise că .protejatu 1 său făcea progrese .ulm itoare. "Minte de îngheaţă apel"', dar o face cu un aer atât de convingător, încât !-ai crede chiar da.că ar spune că a secat Tamisa." · - Afacerea e ispititoare, mormăi Wythourne. Şi cum ai de gând să foloseşti Informaţia pe care o posezi, Mr. Sunderland'(
DINASTIA SUNDERLAN[)-SEAUCLAI_R_.--~---9_1
- Cumpărând cât mai mult grâu la pretul zilei si aruncându-1 pe piaţă în momentul în care B~ncroft forţa urcarea preţului ia maximum. Aş realiza. astfel cel mai formidabil comer al grâului, cunoscut vreodată la bursa de cereale. Wythburne păstrâ câteva clipe tăcerea, morfolind între buzele-! înroşite o coajă de portocală. Inima lui Richard bătea să se spargă. De răspunsul lui Sir James atârna succesul afacerii . .- Dis~ui de suficient capital pentru acea1>tă oper,aţie7 întrebă în stârsit Sir Jamas. - Dispun de 15 000 de guinee, răspunse Richard
va
fără să clipească. -- Puţin. · -·Pot să găsesc
oricând capital pe piaţă. Dar nu mă grăbesc, fiindcă- vreau săcmi aleg bine partenerii. - Da, da, prudenţa condiţionează succesul. $i de câţi bani ai mai avea .nevoie? · -·- De aproximativ treizeci si cinci . de mii de guinee. -Mda .. Urmară iar.ăşi câteva momente de tăcere, care făcură să crească şi mai muH starea de tensiune nervoasă a lui Richard. Chipul nu-l trăda insa furtuna 1ăuntrică. - Cred . că îţi voi pune ·eu suma aceasta ra · wspoztţle, r · · ros t'1 "' 'hb' urne laragana., - - - + vvyu O bucurie nemărginita îi dădu iui Richard senzaţia că e pe punctul de a plesni ca un balon umflat peste măsură. Dar şi de data aceasta, re-uşl -să-~i ... " .f • ' s,apaneasca- expres1a .eleL · - Şi de w1de· ;ntenţionezi să procuri grâul:-·\astfei Tr1cât -achiziţionărHe dqmita!o_ -mashiEi să nu dea de bănuit -agenţifor lur Bancroft? ·_.Din Polonia şi din Ţările BaHice. >l.r' n intermediul burse·! din Amsterdam. - P8rfect. f•Aâine dirnineată vei .Drimi- scrisori de ' schimb până la concurenţa sumei de 35 000 de }~
92
V!NT!lĂ CORBUL
--························----~~"-'-'-==-=~=-:.==
guinee, pe numele Băncii Hope din Amsterdam ... Cu un SunderJand, spuse el zâmbind, sunt gata oricând să !ac afaceri. Şi acum sa lăs.ăm discuţiile serioase. Mă obosesc. Să bem o sticlă de şampanie \n cinstea asociaţiei noastre, apoi să facem. o vizită la tripoul Cateri nei Roscovan ac 1n duda înfăţişării sale de ruină omenească, Sir James Wythbume ascuqdea rezerve de vilal.itate şi energie care P.Utt;!au fi îndrurhate şi pe făgaşul afacerilor. încrezătOr până la superstiţie în numele lui Sunderland, de care se fega primul lui mare succes financiar, Îmbrii\işase cu entuziasm ideea iui Richard. După ce Richard achiziţionă de la Amsterdam două corăbii încărcate cu grâu, pe care TI depozită . într-un d.oc londonez, închiriat· pe un nume. fictiv, Wythburne îl oreri. încă ·20 000 de guinee pentru acelaşi scop. Avea mare . încredere .în steaua tânărului său prieten, de care se legase atât .de mult, în.cât se simţea indispus dacă nu-l vedea o zi. Queensberry avea grijă să-i cultive. aqeastăJnclinare, care luase cu timpul proporţiile unei. pasiuni senile. . Dar încrederea· lui Sir James în talentele. lui Richard nu era absolut oarbă. in afacerile bănesti simtea dincotro bate vântul. Toată viata stiuse când să meargă .înainte .şi câi11:rsă se qprească. Aceasta nu se datorase inleligenţei sale, cât instinctului de a se ataşa pe lângă oameni destinaţi să dea mari lovituri. Sprijiriinducr pe cRichard, bătrâilUf Wyth burne se simţea un nou Mecenac Dar, spre deosebire de generqsul său înaintaş, Sir James, replica lui . londoneză, înţelegea să profite de pe urma investiţiilor sale. Aiacerea cu grâu!, de pildă, era promiţătoare. Pdn finanţarea lui Richard îşi asigura o sporire a propriului său capitaL Cu alte cuvinte, dădea cu o mânâ şi lua. de două ori pe atât. CLI' cealaltă mână ..
DINASTIA SUNDERlAN!H'IEAUClAIR
93
··----~··-··-··-··-··-·------'
·Pentru cumpărarea grâu lui de care avea nevoie, Richard făcu mai multe călătorii atât în Franţa, cât şi In Ţările de Jos. Bancheru! Hope de 18· Amster"dam-şi - b.ancheruî Charlet. de ja -Hâvre, care-i sustineau ·l~t~rcsele mîra·' do <'+ 6"U.ln-·+a i~:t Rich-::'rd "e O~ il V_,__,...__ ,. se r•;,,. U '' ,nCl, ' f l<.Ol -' •''""'cumpăr_a grâut Ja un preţ relativ scump; la început de primăvară, când era de aşteptat ca preţul să scada o"Vată cu nOU$1 recOltă. în def!rdtv~ îşi ziceau ei, fiecare e stăpân pe banii lui. Dacă vrea să piardă, nu-l poate Xmpiedica- nimeni. La Corn. Fxchange din Mark Lane, cumpărăturile masive de grâu, din ultimele săptămâni ale lui aprilie. creară o stare de !lervozitate lesne de înţeles. Până atunci, numele lui Charles Bancrof! ·nu fusese · pronunţat ia bursă decât cu îndoială. Abia mai târziu îr>co!ţi- bănu!afa că în spatele -diferJ\ilor curnpărătoc; fări'r suprafaţă se ascundea un financiar puternic. Aceste bănuieli erau întărite ş_i de zvonurile \nt mai stăruitoare în Jegătmă cu eventuaiit"tea unui conllictarmat între Anglia şi coioniile dit) America. În septembrie 1774 se intrunise la Philadelphia primul Congres Continental, care hotilrâse intensificarea măsur.ilor de boicot .!mpotriva Mari' Britanii.. Massachussetts co!oniştH sfidau - făţiş autorităţile, manifestând 'mpotriva regelui şi a. generalului Gage, guvernatorul ci.vil. şi . militar al coloniei.. Trupele trimise di'1 r~etropo!ă nu f~cuserii decât să infierbânte şi mai mult spiritele. în timpul iernii, prăpastia se adâncise. Regele George al III-lea şi Parlamentul britanic calculaseră'greşit că vor .putea înăbuşi .cu uşurinţă o rebeliune, căreia .nu-i acordau multă- înse·mnătate. · -· Dar coloniştii erau puternici şi 'lveau conştiinţa prOpriei lor forţe. Se oţeilsera luptându-se cu ir:dieh!i., vânând jivine, detrişând păduri, desţelenina . pământurile, clădind cabane şi torturi. in ilimul război, purtat impotriva francezilor, mulţi dintre ei
.
'.A
·rn
'
VlNT!lĂ CORBUL. căpătaseră
o serioasă pregătire militară. Samuel Adams. John Hancock şi Joseph Warrens,. exponenţi ai coloniştilor, făceau să se voteze rezoluţii peste rezoluţii, prin care declarau că regele viola drepturile· poporului garantate de Cartă şi că supuşii acestuia erau dezlegaţi de jurământul de credinţă faţă de ·coroană ... Perspectiva unui conflict militar cu cqloniile începuse să îngrijoreze şi pe speculatorii !a.balsse de la bursa de cereale din .londra. Era evident că in cazul izbucniri! unui război, colbniile americane vor înceta sa mai trimită în Anglia grâu, al cărui preţ va . înregistra o creştere bruscă. Oamenii politici prevăzător! afirmau că anul 1775 va fi hotărâtor şi că Marea Britanie îşi va pierde coloniile daca nucşi va modifica politica. Către sfârşitul !unii mai, Richard făcu o .ultimă .călătorie la Hâvre, "unde reuşi să achiziţioneze 350 de. chintale de grâuc Intre timp, Sir James reuşise să-şi asigure o opţiune asupra recoltei de grâu pe anul 1n curs, .din partea mai multor proprietari funciari din Anglia. Richard îşi realizase Jn sfârşit .planul, stocând l:a Londra o cantitate· apreCiabilă de~ grâu. Terminase :pregătirile în vederea marii bil.tălii, pe care Charles Bancroft trebuia să o dezlănţuie la momentul ales de ~~-
.
Richard era totuşi nemulţumit. Urcarea simţitoare .a preţului grâu!ui la bursă era încă artificală; căci rezulta din_ achiziţionările efectuate de diverşi speculanţi. şi. nu dintr-o cerere firească a pieţei. Era de ajuns ca previziunile poliiice şi economice ale lui Bancroft să nu se îndeplinească la termen, ca lovitura lui să cadă în· gol, p·rilejuindu·i pagube sario"sa. Mai grava ar fi fost urmările unui eşec pentru Richard, care şi-ar fi pierdut creditul faţă de Queensberry şi de Wythburne ...
DINASTIA SUNDERLAND-I'IEAUCLA!R 95 · ··~~~·~··------'-'-
Îr1tr-o seară, Richard făcu o vizită lui McFee. Îl gasi in halat şi papuci, bându-si c<;Jaiul botezat din belşug cu rom de Jamaica. McFee era obosit, căci de dimineaţă, la bursă, se agitase cft un nebun, cumpărând grâu pentru Bancroft. .:....... Nu înţeleg ee vrea şi omul- ăsta. spuse -irlandezui gânditor, vorbindu.-.şi parcă lui - Yns'uşL {)umpără, cumpără, '$i iar curnpără_ Şi-a angajat toată averea pe o s!ngură -carte.: dezfănţuin?a unu-i .conflict
arrnat cu- colonii!e. Dac·ă războiul nu --lr:cepe, şet:;! no~tru e curătat. Cufătat ca_ un rnăr de coajă. Dar tu .ce~al făcut i3 ,Hâ·lre? Âi-- mai dib-.Uit ceva a râu ia oret -rezonabil? ~v1âine ai să poti da lcd··sancrofi un rez~~Hai . multumi!or? - ·N_:am reusit . . .să-i fac rost decât de o sută ae ·chintale; spuse Richard, fe~indu~se binei'nţeles să adauge că achizitionase alte 350 de chintale pentru el
.
insuşL
Jocul acesta dublu îi părea foarte excitant Pericolul ar fi fost mare pacă Bancroft ar fi aflat că Richard lucra pe două tablouri; folosind secretele băncii. in slujba intereselor personale. În ziua ţtrmatoare, Richard şi McFee se duseră_ ·,mpYA' r:-.--:. 11· . Ex•--h'""'nr)e ~-:~-~t ~"s"î•o~ .J.. ,.Je . ,,..,w~n.o;· ·q 1~a 1..;,vl ___ ....,,,CJ,,_.., • în ''· h..-.h ll'-'''-'~1 1-o:;;.~.,-:,._, \" Wl -J coloane ntne.- se n_gitau câteva sute de perscana. 1J r'-8-l'CŞ::.'"",;.J;;; D l.:;;r-• r+n-·' .f'lA(j!Jt"'f-:1 ''-",:...""'"' '-''-'; '-" · "'-..- '--'<'"' 0C:':::Y"tioan"'l';::., _.,,o.J, ' ....- .__. ?!',{,....-~;~o v-.;....'·.,__.""' In ...-.. A;,,ursa -'11-'"'""~.}llf; t•. La .ora d;JtJăspreLec.e precis, :Jî sunet de clopot '/esli ':",.--. ""'~'""'A>"!'";)"''> ..,_("'-.;. :q ;.,<, /;+}; <:_• ~ ·fa- i"'' rÎc;F'. r) rd· ;'::, -i- ~ ""'8 · -· • c: r< ,. ca >''"'"::;...n..;;y;:;;- ,,,w!i•r)l:..q., ....... v-..l· '-'vv;..;·cu:.:t ca'-' u;;, dtJ,_.,, ""~"- ~..-.v,
t>...-.·~1
;!'L,·~u!,
P-
1
)1
;a _un ·începură
sa plouă, ciocrdncH..;~se 1n aer, acoperindu-se_, a_mplificându-se 7ntr-un vuiet din ce în ce mai put~HTdC 1 ca şi -apele unei catara.cte. Ţaurii -·PŞP. era!~ f-,!;;'7'1it-,·)· ·,'ll·r-.r,:;t(l.-J; !;1 ţ.,;:.l!ft:::C:-0. W. > U , ,_.,_,, L_.•,,_,_( ''-" ;lq,c..,.-'-'V
'C'V'.h-i-:>
.-'"'li .,,_.
. ' i'ndârjire- ·orice· cantitate d~ ·grâu pe tare Ur$iÎ speculatorii la .baisse - le aruncau pe piaţă spre a determina scăderea preţurilor. '-'
'
Vi!liTilĂ CORBUl·
William Mcree dirija ceata oamenilor de paie a lui Bancroft, dând necontenit ordine de cumpărare. - Cumpăr grâu cu 8 şilingi! -
· Vând 5 700 bushels, cu 8 şiiingi şi trei pence! Cumpăr cu 8 şiiingi şi 3 perice .... -- Cumpăr cu · 8 _şWngi şi 4 pence ... vând 12 000, cu 8 şilingi si 5 pence! Cumpă·r...
-
-\!~-rl.
"an ........
-
Cumpă!'L,.
·cumpăr: ...
Cum_părt ..
în cursul acelei zile, operaţiile fură relativ echilibrate. In primele dpua ore se înregistrau urcări de. 3 pence la buschei, ca în ultima oră să .se producă scăderi de 2 pence. Zvonurile care bântuiesc· cul.isele bursei, deterrninând scăderi şi urcări vertiginoasa, erau şi acum alimentate din belşug de interesaţi. · Jedidah · Shildktauth, corifeu! baisse-ierilor, avus;:se grijă să răspăndească printre agenţii lui ştirea că o înţelegere intre colonişti şi metropolă era iminentă şi că prim-ministrul, lordul North, formulase câteva proiecte de legi care ar fi constituit o bază de plecare in vederea unor negocieri menite să lichideze confiictul existent. Aceste zvonuri determinaseră oe mulţi deţinători de. grâne să-şi vândă disponibilul, spre " profita de uşoare urcare !nregistraiă recent . Richard stăruia să-şi păstreze intangibil stocul d:c grâu, pentru a-1 folosi in ·zilele decisive care se apropiau cu paşi repezi. -· De azi în două săptămâni maximum, Bancroft sau Shildkrauth îşi 'vor lăsa pieiea, spuse McPee lui Richard. -· Eu cred că. deznodământul se va petrece mai curând, replică Sunderlan·d. Sunt convins că Bancroft va învinge.
DINASTIA SUNOIERLANO-BEAUCL41R
97
S-ar putea să ai dreptate. Nu te contrazic. Cert că din bătăl.ia asta ·mulţi nenorociţi vor ieşi jymuliţi de pene. Ehe, ce bine fac eu că numai joc la este
bursă!
·
Rlcllard simţi că-! strânge gulerul. Profeţie. lui McFee nu-! era pe plac. în ziua următoare, irlandezu! îl pofti ia o nuntă. O nepoată a sa, Miss Betsy McGrow, se mărita cu un vrednic şi înstărit fermier din Bisley, în Surrey. Ginerele llotărâse să facă o nuntă care să rămână de pomină. Mâncare cu .carul, râuri de bere, trei miei şi un viţel ia proţap şi, printre alte dulciuri, tm pudding mare cât un butoi de douăzeci de .decalitri. McFee obţinu o învoire de două zil.e pentru el şi pentru Richard. închiria apoi o trăsură cu doi cai strp,şnlci .şi porni spre Bis!ey, trnpreună cu tânărul său prieten. -. -Băiete dragă, mă simt minunat,- ,spuse iV1cFes Trăsura mă leagănă şi ·felul de priv~llştl. yesele.
suspinând pHn de Tncântare.
prin faţa ferestrelor trec tot Uite, căsuţe. îmbrăcate ·în iederă, garduri de lemn ra·,·r,"s.-.. "1 ,rk·ur: r;-r-1'<-,f!'"!. Sct"i'b·'!icl· - t(J.ft')-c.. ...!"::. \;"·"A "" • v \..>,. 't...,,,;J Uv t-ac ! JU<..t• l . . l rJc. "'u-·n? -,~,...,..{,.~gflr-T>· _,,. .,. n'""""··rd '.'n~h,r~ '-i ·"'" 1u·' .:;; ,,~ -'"'""'u ...,.,;;.,,. L:c ,tA.lL-.v-. lr ni O'a"' ,·::;;; .,.....,q :1lu Hlc:.,_-,...y, ;~:-;,,;:. <~\;,...., - ~ y .:. v-i·l .,,.:;ju. Richard a:::cuita zârn bln d vorb~::!-e bătrâr~1 ,_ .; u: Pteţula şl -s! pcrspecth;ele tiptc eDglezeşti, ir: sar? culorile proaspete, mângâiate de soarele b!âr:d rJe _pr:mBvară, :se Trnbtnâ 1ntr-o simfonie 9L:~ualil. f;ţU'loui n1 1 ':.ra t0·• ::;+6',· de.a',r:.o,;";!r:; ;"P~ Î!·; '""b..-.- 1 "'"'"' t,,-:::.\Qt!ri - .._...,,_"__ ,, -"; 1 F"s-He'g" 1na~''l"t""". ----nl.fO'""O.·.., n•t:,Jrl ;;Jl ~: ·;:., _a 1 1 r. :-· '--" .. ;,, '-''"'a '_ţ"i -· ;::;t'-"J;.J "'"'- '•rv·-C>'?op ::'t Ţapiter!a era aspră Si ~·oasa. Dar re ·ferestrefe deschise năpădea un aer parfumat, în caY:~ se • . 1 l ' ' . 'j -ames,ecau tOa t e rmresmele cam_pa,u: şl aJe pom1:or m floare. faalaltă ClJ i'nlrosui uşor s·ăral ai transpLraţiGJ a.·,~
~
._,.."ţr>.>
• • "'"
~•
•
--~
..
_,"...,_
,-,
,~
~
cailor.
·-
li'-'~.,>;;:;-·''--'·"
Un'fv.r_._..~l'-"-
~
98
VINTILP, CORBUL
in timp ce. Richard ii\şa gândurile să-i rătăcească in voie, trăsura. înainta în trap. întins. străbâtănd ulita . principală din Weybridge. Deodată, vizitiu! trase brusc de hăţuri, .oprind vef1icuJul in dreptul primăriei. Când Richard scoase curios capul pe fereastră, observă un. grup .de oameni care gesticulau anitnat, în vreme ce un bătrâ.n cu .nasul roşu ·şi obrajii bucălaţi ca de prunc intrase în discuţie cu vizitiuL . Bătrânul se apo::>pie de Richard, pe care-I saiută politicos. ·. . - .Good day, Sir, îi vorbi el cu un ton în care se desluşea. o uşoară nerăOdare. Imi pare rău că vă întrerup călătoria. Trebuie să vă cer un serviciu. Richard ridică Tritat din sprâncene. - Nu ştiu cu ce aş putea sâ vă fiu de iolos. - Sir, sunt primarul comunei Weybridge. Mi-am îngăduit să vă· opresc, deoarece avem nevoie de trăsura dumneavoastră spre a transporta un curier al .regelui până la Londra. ~ Regret, dar timpul meu. e preţios. La prănz trebuie să fiu la Bisley. [)upă cum vezi şi dumneata, ora e lnâintată .. Nu pot· întârzia . .Richard ·voi să. poruncească vizitiu lui a da bice cailor, dar primarul deschise cu · un gest hotărat 'portiera. · -.. îmi pare rău, Sir,. că trebuie să insist. Dacă nu daţi de bunăvoie urmare rugăminţi! mele, mă puneţi în si1uaţia de a vă rechiziţiona trăsura pentru serviciul ' rege1uL ,, _ Tonul sec şi categoric al primarului contrasta cu aerul său.. de prurw bine hrânit. ~ E un abuz strigator la cer, protestă Hichard. 1 --. ·~asatt~ne, va rog, .sa trecem. - M~aş fi aşteptat să am de~a face cu oameni mai înţelegători. Fac un ul!fm apel la. spiritul dumneavoastră patriotic. Curierul regelui trebuie s-ă
.
.
~
99
O!NASTlA SUNDERLAND-BEAUCLA!R ~~---
ajungă neîntârziat la. Londra. La intrarea în comuna ,noastră-
cu catul, luxându-şi un ptcior şi rănindu-se la cap. L-aş fi transportat cu altă trăsură, dar pentru moment nu avern la V
căzut
~
100
VINTI!.:Ă CORBUl:
------------------------~~~~~=
el_, om bătrân, la Londra, împreună cu curierul acesta , blestemat, care-i strica . petrecerea? Richard -~- eiti gândurile. ·Se întoarse. spre el şi Îl vorbi in şoaptă: - Dacă.ajungi la.lon_dra după· ora trei, la sfârşitul acestei săptămâni vei fi proprietarul mult visatului cottage. Cred.. că. m-ai înţeles! --· Hm, sincer să-1i sptin, nu·_ înţeleg nimic. - Ei. bine, atunci am sădi vorbesc deschis. Fă pe dracul .in patru ca să nu .ajungi la Londra înainte de ora trei. Băcşăluieşte pe vizitiu, imbată-1, omoară-!, fă-i, ee ştii, numai să. nu intri. în capitală înainte de ora trei. · · -. Sunderland, ai înebunit! ·- Niciodată n-.am avut mintea mai limpede. - :Sunderland... . ce Nu mai avem timp de pierdut, Mr. McFee. Uite, primawl soseşte împreună cu .curierul. Fă ce-ţi spun şi nu mai pune întrebări. Diseară la opt să mă aştepţi neapărat!
. Swijinit de. doi oameni, pe care-i ţinea pe după grumaz, .curierul se urcă şchiopătând în trăsură. Hainele îi erau .încă pline de ţărână, iar 'bandajul de pe frunte i se îmbibase de sânge. Curând după plecarea .cupeului, i se aduse şi lui Richard .un cal roib. înşeuat. ·_ - La. înapoierea dumneavoastră de la Bisley -îl. iasaţi .la primărie, unde veţi găsi o trăsură care vă va duce la Londra, spuse primarul. V-am adus şi pinten! şi o cravaşă. Richard îşi. luă .rămas· bun. Încălecă şi porni în galop spre B'jsley. fndată ce ieşi din sat, se avântă pe un drum ocolit, înapofndu-se. spre Londra. Distanţa de !a Weybridge până la Kingston o parcurse intrecându-se cu vântuL Calul alerga cu gâtui întins, cu urechile lăsate iepureşte pe spate, sforăind ritmic, in timp ce copitele-i izbeau cadenţat şoseaua ..
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLA!R
101
La jumătatea drumului dintre Weybridge ·şi Kingston, Richard d::păşi trăsura care înainta în trap mărunt spre Londra. Abia avu timp să. vadă mutra lui · l''c,-e.~ ~p a., . . . ~'""·n0 -~l:'lntriJ '"' --'"'-r>a ''"' ""'ort"::~r~ V\ <J Ci.---f-.Jv \.-• '..cit,>d. r' , ·'"' i:-'. · A"'"'"\' i'J'-'l ;
~-
<""•
n
-,
'
--
-
•
"
~
'
Cl
cuPeu! ~ăma·se- rn urfnă, ~
Cursa aceasta- înrlrăc1tă îi am_m::ea vâniltoarea călare din parcul castelului Hardwîcke. Atunci Trăsnetul 1! dusese în voia sorţii. Asti\zi, ei dirija so<wta. Va fi destui de fndemânaHc -s-o- stap-ăneasca, âşa cr.rm -îl stăpânea aoum pe roibul acesta care-I ducea spre glorie? Va izbândi?.... Trebuia să izbândească! ... Trebuiai... McFee îşi cercetă ceasul de ·ia brâu. t:ra opt şi cinci. Oftă adânc, apoi începu să se plimbe în lungul Şi în latul CafT1erei sale; .. ÎŞi îndeplinise misiunea. Sosise la Londra potrivit instrucţiunilor lui Richard, traversând podul Westminster exact la ora trei -fără zece minute: · "Eu, om în toată firea, să execut poruncile unui· băieţandru. Am ci:'.zut în doaga copiilor .. Fu, care nu mă. intimidez nici în faţa lui Bancroft; să mă tâmpesc în aşa hal încât să remmţ la o petrecere $i să pun beţe în roate unui curier al regelui. Şi pentru· ce? Pentru a face pe placul unui tânăr căruia abia 1-a mijit mustaţa." Dar în sinea lui, McFee simţea instinctiv ca nu greşise. Tânărul acesta avea o personalitate care impunea. - .. Papa McFee ·.relicităriie mele. Te poţi socoti proprietarul mult râvhitului cottage, lrlandezul tresări. Era atât de preocupat. încât nici nu .. l auzise pe Richard intrând în cameră: Acesta ,. h . - d "+ . . -scoase om '-~uzunar o pungG ... e ma~ase roş!e şr o aşeza cu glumeaţă grijă în mijlocul mesei. ·-· Papa McFee, te rog să primeşti cele o mie de guinee făgăduite. Le merrţi. Azi sunt un om bogat. Nu
\IINTILĂ CORBIJL
102
tot atât de bogat ca Bancroft, iubitul nostru patron, dar pe cale de a-1 ajunge. Bătrânul se uita uluit când la pungă, când la Richard. ' - Ai dat o lovitură la bursa, nu-1 aşa? ·- Exact. ·.şi încă. ce lovitură! - Am bănuit A 'mers uşor? - Ca pe roate. Eram singurul om .din .Londra care ştia de i;z:bucnirea.războîuluL Când am intrat !a bursă, tranzacţiiia se Incheiau într-un ritm 'de marş funebru. Discursul din ajun al lordului North, care declarase în Camera. Lorzilor că situaţia polifică din colonii este mai calmă ca niciodată, a determinat pe toţi deţinătorii de grâu să se degajeze de cantităţi le de care dispuneau. Până şi agenţii lui Brancroft, dezorientaţi de ·această amorţeală, ezitau să mai cumpere. Atunci am intervenit eu. Prin agenţii' mei, care credeall că am înnebunit, am început să cumpăr. Jucătorii la balsse, Jn frunte cu Jedidah Shildkrauth, se intreceau să-mi vândă gdiu a decouvert, fiind siguri că mă vor strivi sub greutatea lor de îndată ce .preţurile vor începe să scadă, Agenţii lui .Bancroft, prinzând de veste că se petrece ceva neobişnuit şi că sub nasul lor se încheie tranzacţii suspecte, "U trimis după Ban croit, pentru a-i cere instruc·(iuni. Operaţiile începute ia prânz .intr-o atmosferă de amorţeală s-au înviorat către ora unu. Nervozitatea crestea în . ' proporţie geometrică. Discursul lordului. North făcul3e minuni din punctul meu de vedere. La două şi jumătate s-a dezlănţuit furtuna. Bancroft, care a n:rirosit ceva, a dat ordin de cumpărare la orice preţ. Agenţii mei achiziţionaseră însă tot ce putea fi achiziţionat. Către sfârşitul şedinţei, ordinele de cumpărare şi vânzare alternau într-o pendulare furioasă. Cotele urcau, dar baisse-ierîi continuau să vândă, încredinţaţi că zvonurile de pace aveau o bază serioasă. Cu două minute înaintea sunetului de "
i03
. clopot, care anunţa incetarea tranzacţiilor, a căzut .ca .a lovitură de trăsnet vestea izbucnirii războiuluL - Imi închipui că a fost ceva epic, rosti McFee, Căruia ii jucau_ ochii în cap. Desfăşurarea operaţiilor descrisă cu atâta pasiune de Richard TI pusese in · fierbere. , - Ordinele de vânzare au incetat brusc. Bancroft _--era vănăt ,Cornerul, pe care-I urmărise atâta vreme~ îi 'scăpase din mână. Îşi dădea seama· că avea un : concurent care achiziţionase, ca. şi ::;1, mult grâu şi tare .ar fi putut să-i răstoarne planurile. Printr-o · indiscreţie a aflat că eu aş fi fost îndărătul acestOr manevre. Cert este că' fa plecare s-a oprit în 'faţa ,mea şi mi s-a adresat cu un ton înveninat: "Dumneata aici, Mr. Sunder!and? Îmi ceruseşi parcă invoire să pleci !a o nuntă, !a ţară. Nu-i aşa?";,Mi-am schimbat planurile in ultimul moment", i-arn răspuns eu cu inocenţă. "rvir. Sunderland, a reluat ei, 'in ciuda opreliştii mele, te-ai lansat în operaţii pe cont· propriu ia bursă, pBrkiitând interes-ele băncli, care ţl-a oTerit până -izi pâine, Aş putea sa ştiu de- unde ţ~-ai procurat surneie 'de bani care ţi-au pşrm1s să te iansezî_ în speculaţii bursiere?" Am replicat sec: "Nu vă datorez nid o · ,.explicaţie. De_ .altfel, din acest moment vă rog să mă socotiţi demisionat. În cu-rsul zilei de mâine voi preda · registrele mele primului contabil. Sunt in perfectă · . ordine". Bancroft m-a privit cu ochi scăpărători de ·. mânie. ,Am să te distrug", a urlat ei. "Sunt sigur că veţi încerca, am răspuns eu. De rezultat însă, mă ·.îndoiesc." Apoi j-am întors spatele ... Ei, ce zici, papa McFee? - Ce să zic! Nu mai zic nimic_ Totuşi nu e , cuminte că tecai pus rău cu Bancroft E primejdios ... · lr!andezul zâmbL , · - Mie poţi să-mi spui cine ţi-a procurat capita!ul7 - Secretul ţi-I_ voi dezvălui de indată ce vei intra ' ' ;n serviciul meu. lţi ofer un salariu dubiu, faţă de cel ' pe care-I primeşti de la Bancroft.
VINTILĂ CORBUL luă punga palmă, iar după ce
de pe masă, o cântări gânditor ih o strecură în buzunar. se uită la Sw1derland. · - Am să mai reflectez. Propunerea e ispititoare. Cere totuşi o oarecare chibzuire .. Nu vreau să spun că. n-aş avea Jncredere în tine, însă la vârsta mea. aventurile nu sunt recomandabila. ln două-trei zile îţi dau un răspuns definitiv... Richard petrecu noaptea aceea într-o ,Stare de. euforie vecină CLi beţia. Războiul,. care pentru cei mulţi însemna mizerie; suferinţă, nesiguranţă, moarte, · ii oferise lui prilejul să câştiga. prima victorie. Preţul grâului va creşte vijelios. Cele şaptezeci de mii de guinee ·- angajate de Wythburne in această afacere - se vor dubla, se yor tripla, se vor decupla în scurt timp. . A doua zi de dimineaţă se infăţişă la locuinţa lui Sir James. Îi prezentă bilanţul tranzacţ1!1or încheiate. -După cum vedeţi, Ti explică e!, după ce bătrânul îşi ridică privirile de deasupra registrelor, afacerea a reuşit peste aşteptări. Dacă vindeţi azi grâu!, Vă tr'ipiaţi cele şaptezeCi de mii de guinee investite. Dar vă~ sfătuiesc să mai aşteptaţi. Preţul grânelor creşte vertiginos. . Wythburne se scărpină satisfăcut sub bărbi?. •- Fel!crtări, dragul meu Sunderland. Am însă o nedumerire, adăugă el după o scurtă pau7ă. Din scripte reiese că întregul capital folosit în această afacere a fost depus de mine. Or, după cum am .înţeles eu în timpul discuţiilor preliminare, se stabilise că şi dumneata şi Queensberry veţi investi capital îh combinaţie. Nu-ţi fac un cap de acuzare. Departe de mine acest gând. Mai ales acum, după un asemenea succes. Totuşi, nedumerirea rămâne. Se poate.să nu fi înţeles eu îndeajuns de bine obligaţiile care reveneau fiecărui partener. McFee
D~ii'J~STIA
SUNDERLAND-BEAUC.::LA::..:.:.:IR;:___ _ _ __;_105.:..:.
- Ba aţi înţeles foarte bine, Sir James~ Şi eu imi luasem angajamentul să particip cu un capitaL - Perfect De ce nu figurează în scripte? -:- Nici nu are cum să figureze. Capitalul depus de mine e mintea. Mintea care a pus: la c
oportun!tate. La cafea, Wythburne îl !uă pe Richard de o parte. - Dragui meu băf'at, am ţ!rlut s-ă ::lrganizez acest banchet spre a te prezenta prietenilor şi cunoscuţi!or • . mei în postura unui financiar care şi-a făcut debutul in lumea bursei cu o lovitură de maestru. Nu le-am furnizat amănunte fiindcă nu era necesaL Toţi ştiu însă că Sir James Wythburne este un vulpoi care nu. risipeşte laude deşarte şr câ o recomandatie din partea lui are mare greutate Eu şi Queensberry te susţinem fiindcă ai geniu ...5,cesta e un adevăr pe ca:e nu mă sfi~sc să ţl-t spun_ Oarl ca să--ţi păstrez; renumeîe în -societate e nevoie de anumite artlfl::iL Să
106
nu te superi că ţi~o spun. Hainele acestea brune, burgheze, de o croială mediocră, pe care le porţi acum~ -n_U se potrivest,> cu faima de .mare ·financiar creată· în jurul dumifale. Dacă vrei să. impui, trebuie să te îmbraci. fie în haine negre, roase in coate şi!a genunchi, după pild:a lui Shylock, fie să. umbli muiat ln aur, ca John Law sau ta Grimaud de la .Reyniere. Altă cale. nu există. În 1umea aceasta, dragul meu, haina face pe om". În ce cartier locuieşti? - in Southwark, pe Maiden · Lane, spuse Richard :a.arecum jenat de renumeie mic-burghez al cartierului Să!L · . ·- Rău, -foarte -ră:u! Chfar mi1rn_e te muţi aproape de Saint James Parc·. re. Piccadiily, p.e Jermyn Street sau Pal! MalL Dacă nu ai vreun aoartament în vedere, îţi trimit în zori pe agentul mc:u, John Napiess, care-ţi va găsi o locuinţă potrivită. In curând vei începe să prirrmşti vizite simandicoase. Poţi să-ţi iei şi o amantă scumpă, cu care să te afişezi in localurile da lux. Gradul de prosperitate .al unui financiar s.e măsoară si după eleganţa toaletelor şi după valoarea bijuterli!or p.urtate de !ntreţinutele ui. Bineînţeles, să nu abu7ezL Sunt lnsă unele cheltuieli de .paradă, Imposibil de evitat · · Richard îşi aminti recomandaţiile de sobrietate. făcwte ; de doctorul .· Franklin. Răspunzănd parca acestor. obiectii mintale,. Sir James. continuă. -' . . - Să nu te mire preceptele mele. Dumneata nu. eşti sortit să-ţi clădeşti averea adunând ban cu ban, fructifioându-i, muncind zi de zi ca un rob, dumneata eşti omul loviturilor. Vei ajunge fie în vârful piramidei, fie pe paie, Nu te văd robotlnd într-un antrepozit sau în birourile ··unei. bănci. . Nu se potriveşte cu femperamentul dumitale ... Richard st> conformă .bucuros poveţelor lui Sir James. Luxul era de altfel una .dintre pa1>iunî!e lui. John Napless îi găsi un apartament compus din opt
_Dl_NASTIA SUN_DE~RLAND-BEAUCLA!c_:_P.I_ --···-~·_10_7
elegant mobilate, intr-o clădire nouă, somptuoasă, cu un portal maiestuos . .Ferestrele înalte ale cabinetului de lucru, tapisat cu mătase vişinie, priveau spre Saint James Square. Douăzeci de costume pentru toate ocaziile,. fură aliniate in garderobă. Un valet, doi lachei şi un bucătar alcătuiră personalul de serviciu. Li se adăugă un groom şi un vizitiu 1n ziua in care Richard, potrivit poveţelor ici! Sir James, îşi cumpără o trăsură uşoară, trasă de doi cai ,- - - . t• negn, spamo.L Penlru a pune vârf acestei metamorfoze, îşi luă o amantă superbă, pe celebra curtezană Grace El!iot, fostă până mai ieri metresa bancherulu.i Charies Bancroft. Acesta primi noua lovitură cu urlete de furie, blesteme, torent de înjurături şi potop de amen in tărL · Previziunile lui Sir James. Wythbume nu intârziară a se împlini. Din ziua în care se află că pe cerul marii finanţe se ridicase un nou astru, vizitele şi invitaţiile începură să curgă în, casa lui Richard. Mai toţi aristocraţii, pe care-i cunoscuse la Northland House ·_ şi care între timp îl dăduseră uitării - îşi amint!ră brusc că printre relaţiile lor se af!a şi· acest tâniî.r. Duce!e de Rut!and îi invită la o vânătoare pe domeniile sale de la Belvoir, ducele de Bedtord H pofti la un week-end la castelul Woburn, ducesa de Devonshire îi solicită concursul la un concert de · binefacere, oferit la Chatsworth. În ziua ln care se înapoia de la Chatsworth, Richard primi o vizită. Mai slab şi mai descărnat ca niciodată, John Halsey îşi făcu apariţia tăcut, sumbru, fantomatic, ca o pasăre de rău augur. Hainele lui negre·. şi ponosite d[stonau cu · somptuozitatea t;abinetului de lucru al lui Richard. După ce aruncă o privire circulară prin încăpere, Halsey se aşeză pe un scaun şi se uită la .gazdă zâmbind ciudat · camere,
c
VJNTILĂ CORBUl..
108
Frumos apartament. Te-ai instalat de minune. Prosperitatea se citeşte peste tot. Mobi!eie acestea de . muzeu; covoarele, tablour'i!e. Nu mă prea pricep la aşa ,ceva,- dar pot să.:m_l dau Sţ,~qma că trebUie să fie ingrozitor de scumpe. Richard surâse stingherit -· Apartamentul l-am · închiriat .mobiiat. Gustui este al proprietarului. Eu nu sunt decât un pasager care nu va prinde m_uşchi. · ·_ Zîlefe acestea ple<:; Jn America, spuse Halsey.
.
~Da?-
-Da. Conversaţia era dez!ânată şi ştia ce să mai spună.
lâncezea. Richard nu
-. Mi se pare ca se călătoreşte anevoie până în America. Chiar şi corăbiile. comerciale sunt afectate transportulUi de trupe. ~ Adevărat. ·Am insă de gand să folosesc o rută ocoiită zise .Halsey. Trec în F;ranţa, apoi voi traversa Atlanticul pe o navă franceză. · - Ah, da. Foarte Ingenios. - Nu-î aşa? -·· Şi .când ihfenţionezi să pleci? - În cursul acestei săptămâni. Şi nu plec de unu1 ·singur. Mai toţi americanii stabiliţi în Anglia se . "'d"" -., •napo1aza acasa. ·- Interesant. Foarte interesant De ce acest exod? . - Mergem să ne inrolăm in rânduril_e luptătoriior pentru libertate. .Avem o datorie, Sunderland, faţă de patria noastră. Astăzi, când intreg poporl)l american se ridică impotriva tiraniei regale şi pune mâna pe arme, noi nu mai avem ce căuta aici. . Richard tuş! în s.ec. Chiar că nu .mai ştia ce sa răspundă.
-
Mergi şi dumneata
cu
noi? întrebă Halsey.
- Hm, aş m·erge. Aş merge cu dragă inimă. Îrlsă ·trebuie să lichidez anumite. afaceri· care mă ţin încurcat. Vă urmez ceva mai târziu, adăugâ ei .repede. - Aha, am înţeles, rosti Halsey cu· ton bizar. Richard, care ştiuse să-i infrunte pe Bancroft. simti de· data aceasta că roşeşte. - Am şi eu o răspundere ... Sunt dator să apăr interes.ele oamenilor angrenaţi in afacerile dirijate de
mine ... crezi că indatoririle faţă de patrie precumpănesc interesele particulare? - Nici vorbă!... Totuşi, '1U pot să p!ep aşa, pe · -nd" nega,, .. ,,~ ... - Mda. .Am inţeles, · zise iarăşi Halsey. · După o pauză, adăuga: - La sf?rşitul lunii viitoare sper debarc 1:< New York. Vrei să transmit vreun mesaj familiei dumitale? - Mulţumesc. Dacă ai timp să . le faci o. vizită, spunecle că sunt sănătos, ca am mult de lucru şi că 1n curând mă voi înapoia in mijlocul loc ·Hi,l.lsey ii strânse mâna. Plecă tot atât de tăcut precum. ven lse ... -
Nu
sa
Războiul
care umpluse cu aur lăzile lui. Richard şi al.e ·lui Charles Bancroft avu consecinţe mai puţin plăcute pentru m.asa de. consumator{.. Grâu! dispăruse de pe piaţă. La b.rutăril ·cozile se lungeau şi se îngroşau pe zi ce trecea. Mizeria populaţiei creştea Pe străzile Londrei. oamenii in zdrenţe umblau fără rost.
· - . care ' -specu 1::1n~· maraznet L_rn
~ auus~se_
-tn
oraş
.câteva căruţe cu grâu şi ceruse un preţ absurd, fusese Înşfăcat de populaţia revoltată, legat !ede!eş si · aruncat cu o piatră de gât ir; Tamisa. Aitu~, tot atât de setos de inavuţire rapidă, scăpase cu viaţă, dar mulţimea indârjită TI incendiase casa. şi ii linşase copiii. Câţiva speculanţi încăpuseră pe mâna justiţiE>i
110"----~~-
VlNTILĂ CORBUL
şi fuseseră aruncaţi în temniţă. Satisfacţiile acordate populaţiei înnebunite de foame, nu
acestea, rezolvau
însă fondul ·problemeL Sfătuit de Sir James şi de Queensberry, Richard dădu dovadă de cuminţenie, lichidând grâu! pe care-I .deţinea, fără. a specula pe consumatori la sânge.
Cedă guvernului patru corăbii în condiţii acceptabile
pent~u
şi vându. populaţiei cinci sute de preţ rezonabil. Bancroft, care se incăpăţânase să speculeze· !a maximum · grâne!e acumulate, întâmpină mari neplăceri. Mulţimea
visterie cl]intale la wn
furioasă Joc~inţa
îi incendia două antrepozite şi îi dev'astă din Haymarket. . . In acest timp. Richard începuse să ducă o viaţă de nabab. Ajunsese un dictator a! modei. Cravatele sale erau copiate cae eleganţil zilei, caii săi de curse câşHgau premii fa :=psom şi Conventr.y, Grace Hliot, amanta lui, îşi cumpăra blănudie din Rusia şi din Canada', diamantele din Olanda, dantelele din Tările .de Jos,. mătăsuri!e din india. Pe lângă Richard se aciuase o ceată de paraziţi, . care îl proslăveau, gâdilându-i vanitatea. În curând, acesta deveni un stâlp al Londrei frivol a, ai Londrei noctambulilor, care . aveau principiul de a . trăi intens, de a petrece nebuneşte, arzând lumânarea la amândouă capetele. Era însă înzestrat cu o extraordinară putere de muncă. Benchetuia toată noaptea, se înapoia acasă în zori, iar după două sau trei ceasuri de odihnă, pe furate, îşi ·relua activitatea zilnică. Negocieri cu diverse firme, discuţii de afaceri, verificări contabile, operaţii de bursă, întrevederi cu anumiţi lideri ·politici, sforării de culise,, în sfârşit, toată bucătăria obositoare, ascunsă dinapoia faţadei spectaculoase a marii finanţe, ' Zilele, săptămâni le, lunile treceau în iureş zănatic, întovărăşite de clinchetul pieselor 'de aur, care curgeau gârlă în cuferele ferecate ale lui Richard.
11~1
DINASTIA SUNDERLAND-13EAUCLA!R --~-
Acesta specula grânele, zahărul, lacul japonez, mătăsuriie, vinul: Armata avea nevoie de uniforme, de prov1z11, de arme .. · Sunder!anci. sprijinit de Queensberry, se. ocupă si cu. furnilurile militare. Intr-o seară, !a o partidă de faro, decav.ă pe UIT ·antrator Care-şi jucă la masa, verde un -transport d_e -.sclavi, -_capturaţi p_e -Coasta :_de Aur. Când se v-ă:rlJ ·yn posesia acestei turme umane, se scărpină nedumerit în creştet. Principiile puritana pe care i )e insuflase --tatăl său ·în_ coţiHărie -u~ceâu să-J rep~gne acest 4 ',;o.-::t01-l -H!spcinio!a, ·11 şduseră -ufi fi'umos prof1f Dar r'ăzboiui care-I îmbogăţise !i prlc1nuîa şi bătafe ·de -cap, Prir. !qg3iturile sa!s- ·de sânge,_ ar fi fost firesc --sa îmbrăţiş-eze ·cauza poporului amer:can. Educaţia desăvârşită fa Oxford, terenul prielni:: oferit de metropolă pentru afaCerile sale, prieteniile incheaate în Anglia 11 rupseseră însă de America. În ziua sosirii la Londra a copiei Declaraţiei d_e Independenţă, proclamată ia patru Iulie 1776 de catre Congresul _cefor treisprezece state unfte ale Americii, explozia de indignare a er:glezilor· avu rasunet şi în sufletul lui Ri;;:;hard. Documentul condaml)a In termeni vioienţi tirania coroanei_ bdtanice_ Regelui George al III-lea i se imputa încălcarea Cattei -acordate co!onH!or de CătrE? ·,naintaşil săi, ;efuirea .corăbiilor' americane, devastarea şi incendierea oraşelor, masacrarea populaţiei. folos•rea de +rupe ·străine impqtriva americanHor. Cerc;;rfîe poli1ice britanice răspunseră acuzând pe coloniştii insurgenţi de ingratitudine, trădare a intereselor ţării lor ·de baştină şi revolta armată Împotriva autorităţilor constituite. Poate că Richard ar fi imbrăţisat acest punct de vedere ca şi alţi colonis:; rămaşi credinci6şi coroanei dacă in josul Declaraţiei de Independenţă n-ar fi citit · şi numele doctorului >v
~
'
>1
VINT!I..Ă CORBUL
Franklin, in ale cărui concepţii politice avea o încreder.e de neclintit. În acest timp, războiul din America lua proporţii epice. B.atăliile de la ·suriker HiH, Manhattan, White Plains .. Trenton, Princeton, Germantown, Ticonderoga, .Saratoga făceau să penduleze succesul când de partea trupelor americane, când de partea celor britanice. Atitudinea echivocă a Franţei, care acorda )mprum4turr se-crete Jnsurgenţiior, prin intermediul ·casei 'Hortalez, didjată de un oarecare monsieur Caron de Beaumarchais, dădea serioase motive. de. îngrijorare cabinetului de la Londra. Pe mare, corsarii francezi, spanioli şi olandezi capturau zeci de corăbii de comerţ britanice, profltând de carenţa flbtei de război .a . Angliei, concentrată în pr:eafm? ţărmurifor americane. fn --pritne!e luni:-- aie anuîui 1777, Rîchan:;t suferJ câteva pierderi grave. O corabie afretată de e!, cu m·ărturi din India" -fu _capturată de un corsar -din Saif:"lt-Maio, hî largUl Capului Ortegaf, iar altaj cu rnjroderm ·din Cey:Icin şi- i\-1oiuce; -suferi acetaş~ ·soartă -în golful GasconieL Şi ta -bursă; Richard_ prhili două lovituri succesive, pierzdnd suhle" mari intr-o bătăHe .bursieră pornită impotriva lui Charles Rancroft. Ros de grijL -preocupat d_e ·--viitorUl care se anun1a ·în CtJ!or! întunecate, Rich8fd rărise petrecerile. Seara, după oreie de birou, se retrăgea in cabinetul său de _lucru şi, ·ia lumina- fumânărilor, însciie. iungi coloane de cifre în carnetuY roşu.· pe care-i .ţinea de c-bfcei Inchis într-un sertar secret Grace EHlot fncepuse a se plânge prietenilor c·ă era neglijată. În câteva rându~l avusese violente schimburi de cuvinte cu Richard. 11 învinuie că nu-i dă destui bani pe mâna şi că din cauza zgărceniei lui e nevoită să iasă de două ori cu aceeaşi rochie, lucru de neconceput pentru o femeie cu reputaţia eL. Paraziţii care până mai ieri trăiseră
DINASTIA SI.JNOERLAND-SEAUClAIR
113
~~~~~~~----~~
atât de bine pe spinarea lui dădeau semne de nervozitate. Pentru a-şi reface în parte capitalurile ciuntita, Richard plănui o. lovitură de bursă, în dauna lui Bancrott. şi a. celorlalţi jucători la hausse. Aceştia, profităm' de lipsa tot mai simţită .de .mirodenii de.pe piaţă, datorită nesigurante! navigaţie! pe mări, hotărâseră să provoace o :urcare artificială a preţului pîperuiui. Richard, informat .de intenţiile grupului J;lancroft, puse la cale o contralov1tură, menită să răstoarne planurile urşilor. Fra destul să vândă decouvert mari cantităţi de. piper, spre a stârni panica printre jucătorii la hausse.. Daca ar împleti această operaţie cu o ·aruncare masivă de piper pe p1aţă, dezastrul urşilor va fi împlinit. Din diferenţa de preţuri -rea!îzată 1 Richard spera să ob{ină ţ>eneficU a.preciabiie. • Piperul- se preta la asemenea speculaţii! căcî avea mare 'căutare: Anglia importa- aproape 9 000 000 livre anual şi exporta 7 000 000 iivre. Piperul. care -. după spusele lui P!iniu -se vindea în Roma antică tot .atât de scump Ca aurul şi argintuL reaHza la !lc1taţHle pUbHce ale Companiei In diHor -Oiandeze 30 la sută din_ valorile r:egociate. ' Portughezii 7! aduceau din. Cochinchina şi Sumatr~, o~andezii din lava şi Borneol englezii din Ceylon, Malabar, Siam, Belngai şi 'Pa!iapatnam. Numai din Jamaica importau 1 000 000 de !ivre anual. Specuiaţiile bursiere pe marginea acestui produs exotic erau în general fructuoase. Dar specula"torE evo!Lmu pe much!e-_ de cutlt Navete car2 transpo; :~u oJoeru! căiătc~eat.,; !uni_ de zi!B pe cceane z:i rniid ' . h;:...., .... lj''e '"''' 'nt' .... :'""}""~""e ci .... ,..,_,_:, _.:",___. ,...C> 1.tO:~tu ( , d""' v- -$, 1d}v •.. ? - . -'-'''---'''·""''-'\J y1 "''ira''t· fh· ţ, ,"., u '"'ale; adăugau şi fortele navale ale ţărilcr inamîce~_ . Bazându~se pe aceste împrejurari şi pe anumite indicii .care prevesieau o producţie slabă de piper pe anul in curs, Charies Bancrolt dee!anşă acţiunea care 0
a
.
'
'
\I!NT!lĂ CORBUL
trebwia sa ducă la. urcarea preţului ac.estui """"'' . toate cantităţile găsite pe condiment, cumparana piaţă.
Richard Sunderland achiziţionase direct de ·ia Kirîgstorî, Bombay şi Coiombo 600 000 livre de piper şi contractasţJ cu o firmă din Amsterdam alte 200 000 de livre. Cu. acestea avea să se lanseze în marea bătălie care trebuia ·să ducă la nimiCirea iwi Bancrof! .şf a grupului său. · în clipa in care cumpărările. repetate ale lwi · Charles Bancroft determin ară o .urcare imoortarită a ' ·cotei piperului, Richard incepu să vândă cFmtităţi mari de piper .ii decouvert. În trei zile;· grupul Bancroft înghiţi 1 800 000 de livra la 2 şilingi şi 6 pe!Clce livrac Această invazie de piper provocă nervozitate în rânduriie jucătoriio.r la hausse, care se temeau că nu vor putea face faţă plăţilor la termenul fixat pentru lichidare. Spre surprinderea tuturor, Banc ro fi continua să cumpere foate cantităţi le care i se ofereau. Pe culoarele bursei, pe stradă, în cafenele, în lumea băncilor, lupta făţişă .dintre Bancroft s; Sunderla:nd era urmărită cu pasionat interes. Se făceau pariuri şi prohosticuri. · · Cei încredinţaţi că Bancroft va re purta ·victoria afirmau 'că Sunderland vindea la l care va intra în corner. Tocmai când discuţiile erau mai aprinse, se răspândi o veste sE)nzaţională. Richard Sunderland începuse a vinde mari cantităţi de. piper, de data .
DINASTIA SU!>ID~E~R.~AND-BEA::::U:.::C::.:L::A::I::.:R_ _ _ _ __..::.11=5
aceasta livrabile imediat Unii afirmau ca Richard ar dispune de trei mmoane de !ivre de piper. r'\iţfi) exagerau şi mai mult, citând cifre fabuloase. Sub avalanşa de piper oferit spre vânzare, jucătorii la hausse intrară în panică. Cei mai mulţi opriră. cumpărăturile. Alţii !şi răstumară pozitiile şi începură . să vândă.
De la 2 şilingi şi, 5 pence livra, cota piperului scăzu în patruzeci şi opt da ore ia 2· ş1Hngi !h--ra, _Cu_ imperturbabil calm, Richard continua să vănd:L. Dar liniştea lui Richard era numai aparentă. Aruncase pe piaţă 500 000 de Hvre, fără ca preţul pi'peru!ui să -sufere scăderi importante. Dacă va desface şi ultimele 320 000 de livre de care mai dispunea, fără a reuşi să-i foţeze prăbuşirea la bursă, era pierdut. în seara aceea Richard porni spre casă mai devreme ca de obicei. Deşi distanţa până la locuinţa lui era relativ mare, preferă să meargă pe jos. Voia sa-s; flr:iştească nerv li - sUres-citaF~ Avea eludat a senzaţie că e sp!·onat, urrnânt de mi! de ochi, care-i -citeAu până 1n _adâncul ccnşftinţei. In mod normal, v~nzăriie lui masive -ar fi :rebu!t sa ducă. la· prăbuşirea inevitabilă a·. preţului piper:J!ui. Bancroft cumpăra totuşi fără să sovăie, rle parcă ar fi ştiut că adversarul său va fi acel care va cădea la pământ. Richard era perplex. Se părea că dusmanul sau fi cunoştea planul de acţiune, deşi el păstrase cu străşnicie secretul manevrelor sale bursiere. Cum reuşise Bancroft să afle totul? Pe ce cale? Când Richard ajunse acasă, începuse să se întunece. F_erestrele apartamentului săt: erau cufundate în întuneric. Mirat, căci ştia· că Grace . invitase câţiva· prieteni la cină, urcă grăbit scările şi bătu în uşa de la intrare. Îi deschise majordomul.
. VINTILĂ CORBUL
De ce n-aţi apnns luminile? .întrebă Richard. Miss Grace nu-l acasă? ·- Miss Grace a plecat acum o oră, Sir. Şi-a luat ·toate bagajele, Spunea că ştiţi despre aceasta, Sir. Richard simti. că se înăbusă. . ' -. Şi oaspeţii? vorbi el sugrumat - Miss Grace a decomandat toate invitaţiile. Spunea că sunteţi obosit şi că vreţi. să vă culcaţi devreme. Ciudat. Pe .Richard nu-l îndurera faptul că fusese părăsit. De mult nu mai. avea nici wn sentiment pentru Grace. Numai vanitatea lui suferea puţin. Însă era alarmat .ei în acela îi dădea de ·· . Plecarea . momentul - bănuit.
· Deodată, împinse pe majordom la o parte şi se repezi în casă. In drum spre cabinetul său ·de lucru se scaun, răsturnă o măsuţă cu lovi în întuneric de un vaschinezesc, ,care. se sparse în sute de cioburi, şi se împiedică. întrco draperie grea. . . . în biroul său lumina . lunii. strecurată printre perdel~;;le . de. dantelă, arunca asupra mobilşlor o patină de. argint. . · .. •. · · .. . Richard se. repezi la masa d.e lucru .• Sertarele. erau deschise. .Scotoci îf] despărţitura secretă, rezervată · carni'ilului cu scoarte rosii, In care-şi trec.ea însemnările importante. Nu 'găsi nimic. O sudoare rece,. ca nişte lacrimi îngheţate, îi îrnbrobonă fwntea. - Căţeaua! Gernu el. Căţeaua! M-a vândut lui Bancroft. · Un simţământ de exasperantă neputinţă îi făcu să se lase pe fotoliul de lângă birou. ·Era inutil să ·o urmărească. Desigur că în momentwl de faţă Grace se afla ta Bancroft cu carnet cu , tot. În mintea lwi se făcu lumină. Acesta era deci mijlocul prin care Bancrott era .încunoştinţat de toate planurile Ş!. manevrele lui. Grace, îndemnată de
un
DINASTIA
SUNDE~LANI::H3EAUCLAIR
117 ~~~-
bancher, îi forţase de multă vreme sf,!rtarul secret ai -biroutuL COpiq datele ·înscr~se în carnet şi :e transmitea --rostuluî ei amant. !ar -acum .în .p:eaima ' uîtimef b3tă!ii, C'ând vtctoria !u! BancH.:ft era asigurată, il părăsise, luând· şi carnetul cu ea. Grace El!iot îl trădase pe Bancroft, când socotise · că steaua acestuia pălea în faţa lui Richard.• iar acum îşi trăda amantul, pentru a se înapoia la omul care trebuia să câş!ige bătălia. · Richard avea senzaţia că înaintea lui se deschidea .o prăpastie care"! chema, care-I trăgea .. noaptea. când Richard placă m mare grabă ia Wythburne House. Îndeobşte nu . cerea sfaturi lui Sir James, care-i lăsase mână liberă, el mulţumindu-se să-şi colecteze beneficiile. Acum Richard avea nevoie de povaţa bătrânu!ui. Aştepta din partea acestuia o rezolvare miraculoasă a gravelor saie dificultăţi financiare. · Fazele în care speranţele îi încolţeau in suflet altema:u cu momente de disperare. ·Abătut, işi ~ngropa atunci capul în palme şi gemea, blestemându-şi imprudenta de a-şi fi incredintat tainele unui carnet făsat pe mâna unei femei lipsită de scrupule .. Gânduri le negre ce i se . perindau prin minte galopau tot atât de vijelîos ca şi ,ci\ii săi de la trăsură. Când ajunse la Wythburne House, majordomui ii anunţă că Sir James plecase la ,.White's", uPde irwitase câţiva prieteni. ·Richard parcurse drumul până la club în câteva, minu.te. Când ii văzu pe Sir James în sala orbitor luminată. sîmţl o· uşurare, de parca ar fi nju11s la liman. Wythbume nu se . aşezase 'nea ia masă. Laolaltă cu pr!etenii săi, alegea la bufet speciafită_\i ale casei. Richard ceru scuze 1nsojitori1or ' 1 Sir James, pe~ care îl !uă deoparte, li --expuse sHuaţ1a pe scurt. insistâ0d asupra urmarilor descrise in negru. Se
lăsase
li'!NTI!..Ă CORBUl
118 Bătrânuf
îl ascultă atent. La sfârşit începu să râdă. - Îţi faci sânge rău pentru· nimica toată! - Nimica toată! Dumneavoastră numiti. acestea . .... nimica toată? exclamă . Richard uimit. . - Ai uitat poate că. ai lângă dumneata uh om priceput în scamatorii· financiare. Cred că Bancroft ştie că lucrăm mână în mână. Altfel, nu şi-ar fi dezvăluit jocul atât de timpuriu. Presupun că în pârdalnicul dumitale de carnet nu figura numele· meu, nici al lui Queensberry. -· Nu folosea~!! decât iniţialele. -· Perfect. "W" poate să însemne Wythburne, dar şi Wi!liams ori Whiterspoon. Tot aşa şi .,Q". Deci în privinţa aceasta. putem fi liniştiţi. - Ţotuşi nu văd soluţia. - Sunf o mie de soluţii, scumpule. O m1e ş1 o sută.... -.Vă implor, indicaţi-mi cel. puţin una, să mă
hu
liniştesc.
- Va fi de ajuns să scădem temporar vama ia piper, ca aceasta să aflueze în Anglia, din Olanda, Portugalia şi Spania, dând peste cap toate planurile lui Bancroft .. Avem destui pioni în guvern. Acum incepe rolul lui Queensberry. - Aceste. măsuri cer timp. Ducele nici nu se află în Anglia. -· Până la . sfârsitul lunii, când trebuie să închei ' socotelile, mai sunt două săptămâni. Avem destul timp. Queensberry e în Hanovra. În trei zile un curier îl poate ajunge. Ducelui îi vor trebui trei sau patru zile spre a se îMpclia la Londra. Încă vreo patru vor fi folosite pentru .diverse pertractări de culise şi în fine legea va ajunge în faţa parlamentului. Va fi de ajuns ca preţul piperului să scadă fulgerător. ' - Mecanismul e complicat. · - Mai puţin Complicat decât pare. În· viaţa mea am trecut prin momente mult mai grele, din care am
DiNASTIA SUNDERLAN!H:IEAUCLA!I'!
4 1.~v.. '"'s'1 '""'· l ·cr'shl
ounem ' ti;.:ansa
119
,-
--~M-W•
d·l~ineata~ s~ t~ec·l pe·~·~ qQ n!~_ ~ ·r -.c 1 .. .a min'~ ""---·-..ct !a 'ounct otanu! de acti:..tne. Totodată TH voi ' şi o StHnă. cumoeri piper din -Olanda sBu.
d;n .. - ·r ranta -" '
!\P.S.îna l'f
de
sa
-
- li1seamnă că vom inregistra totuşi c
afaceri. Restul pe mâine_ p_etrecem, căci via_ţa e scurtă..
dimineaţă. Ţe .invit să
Acum să iei cina cu
mîne şi cu prietenii mei. Apei facem o .\i>djLn,, WyH1burne Şl convl\ni -sai· cinară copi:Js la . }l'ihite's\J. După miez:JI n::;pţii piecară !a clubUl Sans-SoucL- Sir James era într-o dtşpoziţie exce!entâ. Jucă ·la masa de trente et quarante_, apoi urma o blondă apetisan!ă, 6u rr.Jâdferi de sirenă. într-o -cameră s'eparata, unde pcruncj să i se aducă Coua s~ic!e de şampanie. Richard ră.mase ia rnasa de jos. Norocu! tinea constant cu banca. Richard pierdu şaptezeci de guinee. Indispus, se ridică de la joc şi trecu ia 0 masă -mică, ordonând să i se aducă o sticlă de- Maraschfno. Vinul tare îl destnse nervlL In curând, incepu să vadă tUcrurne în roz. apoi 1ntr~un accentuat ·_a urieL Ce-ar fi s-ă se răstoa-rne situaţia în favoarea sa, astfel ;ncât ia termenul fatal Charies Bancrc:ft sa-ş(· plece \Jm'l fruntea! Richard se si-vâzu 'n postura unui :iinător care pune victonos pi'cioru! pe grumazul fiâre: ucise ... Un ţipăt iung şi ascu'ţit de ft3meie se auzi dintr-o cprneră separată. După câteva clipe, blonda cu of\i
ViNTilA C.ORBUI.. mlădieri.
de sirenă, care dispăruse în tovărăşia lui Sir James, apăru goală şi desp!etită în saionul de joc. În ochii ei măriţi de groază. juca . o lumină zănatică. Fata. se arunc& la pieptul opulent ai patroanei stabilimentuluî. · - Sir J!lmes, ... gâfâi ea printre sughiţuri de plâns, Sir James ... Cred .că a murit Nu mai mişcă .... Eram cu . el, când a .avut un atac.:. Ah, doamne! Doamne!. Mă ţinea 1n braţe şi mă săruta pe gât... Deodată a ridicat capul şi m-a fixat în ochi cu o privire ciudâtă, înfiorătoare, pe care n-'am s-o uit niciodată... Da, n-am s-o uit niciodată .... Apoi a căzut p~;>ste mine, greoj şi ţeapăn . ca un trunchi de copac... Oh, DoamneL NU pot să-i uit privirea ... Când patroana, urmată de_ mai mulţi clienţi, intră ca o .furtună în camera rezervată de Sir James, acesta zăce.a pe pat, cu faţa îngropată în perne, cu degetele crispate, înfipte în cuvertura de mătase. '
'
'
· · Un cai negru, . înspumat, mâna! de un călăreţ încovoiat peste ancolură, gonea in noapte. Pe drumul . de ţară, învăluit în linişte; zgomotul ritmat al copitelor evoca răpăitu! tobei ce însoţeşte execuţia capitală a tmui ·condamnat. Răpăitul simbolic de tobă însoţea incheierea unui vis de mărire, năruirea unor iluzii... Călare pe calul săU,. mai negru decât noaptea, Richard gonea spre ţărmul mării. Căuta un refugiu in afara graniţelor Angliei. În această ţară trăise câţiva ani de neuitat. in vreme .ce ochii lui .se strădui au să . străpungă întunericul, urmărind fâşia cenuşie şi şerpuifoare a drumului, prin minte i se perindau haotic încercările îngrozitoare prin care trecuse după moartea subită a lui Sir James Wythburne. Dispariţia .. bătrânului bâronet In acel moment crucial fusese o . lovitură ireparabilă. Richard rămăsese dezarmat, tocmai când avea mai. multă nevoie de sprijinul lui financiar. .
.DINASTIA SUNO!ERLAND-BEAUClAiR
···~···
121
_
__;_:ce.
De atunci trăise un coşmar înspăimântător. Bătuse pe la toate uşile solicitând Împrumuturi, încercase tot telul de manevre, spre a face faţă răfuieli! cu Sancroft, care se apropia cu paşi repezi. Niciodată nu i se păruse că timpul se scurgea cu mai mare iuţeală. Orele· tn:;ceau ca minutele, iar zilele. ca orele. .1 se refuz11se orice ajutor. Paraziţii, care se ospătaseră· la n'lesele sale îmbelşugate se lepădau de. . eL ca de Satana. Când văzuse că orice strădanie e · •·· inytilă; că totul se .năruie,. că itpândeşte inchisoarea ·• datornicilor, hotărâse să fugă. Inainte de a părăsi pe ascuns Londra, făCuse o ultimă vizită la Queensberry House. Ducele nu numai că nu se înapoiase din 1-janovra, dar mai trimisese un mesaj majordomului său, prin care îi vestea plecarea sa într-o lungă călătorie. Totodată ii poruncea să i se trimită corespondenţa la Petersburg, unde plănuia să rămână câteva !uni. Richard Sunderland suferise o înfrângere dezastruoasă. Bancrolt îl zdrobise. Bancroft avusese uitimu! cuvânt . .
Richard fierbea de. mânie şi exasperare când se -g'ăndea ~a triumftd r!va!ufui său. Cu obr:azu! aprins deruşine, încerca să-şi imagineze comentariile răuvoitoare care vor ploua pe seama iui, după ce se va afla că a
~-·
~',
spumă.
obişnuită a dimineţii pusese in mişcare şi străzile înconjurătoare, când Richard opri în
Activitatea
portul faţa hanului
.,Bishop's Northhampton Street
Throne
l·nn_:\
6e pe
122
-
l!INT!lĂ COl'I!EI.Ul
-~
~-
--··---··---
--··~
În ciuda numelui său cucernic, "Bishop's Throne ~Jnn(" ayecr -o 'faimă,· puţin~ Ortodoxă. Se spunea_ :c~ era punctul de întâlnire . al contrabandistilor de pe coastele comitatului Kent Obed Ul,sh, hangiuf, nu lipsea de la nici W1 serviciu religios. La biserica Saint-James nimeni n-ar fi îridraz.nit să-i ocupe locui din strană. Perso"na lui robustă, nasul .său roşu şi burtthi întemnitată in jiletca cenuşie ajunseseră .să facă parte integrantă din decor.u.l oraşului. Gurile .reie insinuau că Obed· Ash ar fi căpetenia contrabandiştilor din regiune. $i Richard, care se adăpostise adeseori Tn acest han, 'în cursu! des6for saîe călătorii pe~ continent, auzise zvonurile. Hotiirâse să se adreseze hangiului. Acesta. ar fi iost cel mal în măsură. să-i dea o mână de ajutor, recomandându-1 unor contrabandişti care să-i debarce clandestin pe coasta Franţei sau . a Olandei. Când Richard îi destăinui scopul vizitei, Obed se lăsă grf;u, făcu nazuri şi termină prin a se jura că n~-are nici-o -~iegâtură cu·-contrabandiştif d1n Kent. Când oaspetele il strecură o pungă plină cu guiriee, hangiul se scărpină in vârful capului şi altă adânc, ridicând pios mâinile spre cer . .- O, Doamne Dumnezeule, cum aş putea să nu ajut un stţme.n ln restrişte? Pofti pe Richard într-o. cameră dosnică, îi puse. in faţă nişte jumări de ouă, şuncă, unt şi o st.iclă cu gin, apoi .îl îndemnă .săcşJ consume brţ;akfast-ul în tihnă, până la sosir9a unui om de încredere, după .care trimise neîntârziat. -. Omul de incredere,. un mastodont roşcovan, cu pieptul bombat ca o platoşă, apăru peste o jumătate de oră. După un scurt conciliabui cu hangiul, mas!odontul se învoi a trece pe Sunderland în Franţa în schimbul unui supliment de douazeci de guinee. Târgui se încheie pe loc. Richard ardea de nerăbdare să. părăsească Anglia inainte ca ordinul de arestare
DINASTIA SUNDEf!lAND·BEAUCLAIR
123
~----------------
să-I. prindă din urmă. Nu era exclus ca oamenii lui Bancroft să fi şi împânzit porturile, spre a-1 pune mâna în ceafă. După ce îşi refăcu puterile. dormind toată ziua intr-o cameră retrasa, cină pe inserat. iar o dată cu lăsarea nopţii îşi !uă rămas bun .de la Obed Ash şi plecă in tovărăşia mastodontului spre Old Stairs Bay. unde aveau să se imbarca pe un schooner.
Richard pornise la drum cu o mare teama in suflet Purta asupra.lui o pungă cu o mie de guinee şi bijuterii în valoare. de aproximativ zece mii de livre. Dacă Ash şi mastodontul s-ar fi înţeles să-i facă.de. petrecanie şi să-i devalizeze, nimic n-ar fi fost mai uşor.
După
ce ieşiră din oraş, o luară pe jos, de-a lungul lalezei, având grijă să ocolească posturile de pază. Era o noapte iără lună, cu cer de catran. Zgomotul valurilor care se spărgeau de coastă aducea cu un fâşâît de mătase pe care o rupi· şuviţă cu şuviţă. Spre a fi mai sigur că nu va fi atacat prin surprindere, Richard lăsase mastodontul să meargă inainte. Nici aşa. nu era liniştit De după tufişuri ar fi putut să sară oricând un individ care să-i înfigă un cuţit în spate. Precaut. îşi luase două pistoale. Avea de gând să le descarce. în ceafa· m!'lstodontului şi a tovarăşului acestuia~ în cazu! că ar n fost victima unei_ agresiuni. Dar măsurile de prevedere se .dovediseră Inutile. După un drum de aproximativ patru ore, ajunseră la Old Stairs Bay. Coborâră de pe faleză pe plajă, folosind o potecă sinuoasă, care se strecura ca un şarpe· prin,tre tufişurile unei rapi, şi se urcară într-o luntre cu două perechi de rame, mânuite de doi uriaşi, aidoma ciclopllor din Odiseea. Lopeţile afundate cu grijă în valuri' nu făceau zgomot. .Barca era încărcată cu baloturi grele, pătrate, învelite 1n pânză de sac şi legate cu frânghii groase. Richard nu mai simţea nici o teamă. Era limpede că avea de-a face cu niste . contrabandisti . adevă1 ati. '
.
124 Barca opri Tn dreptul unui vas de mici dimensiuni, ale cărui pânze fură desfăŞurate de indată ce încărcătura fu urcată re oord. :Călăţorirâ fără petîpeţH. înainte de a se h1rnfr1a de ziuă, nava arur;că ancora în apropierea unui {ărm, care se profila !a capătul drumului fosforescent, croit dB. stele peste unde. O nouă. plimbare tu barca şi Richard se pomeni pe o plajă adăpostită de o faieză râpoasă. - v"afl) .debarcat întreg şi n.evătămal pe .coasta franceză, spuse mastodontul. .zâmbind. Până la Ca!ais m<:'li aveţi de mers cale de un ceas. Luminile portului puteti vedea într-acolo ... spre răsărit. Un om de-al nostru, un francez de treabă, o să vă ducă până în oraş, La Calais vă lăsăm să vă descurcaţi singur. Misiunea noastră se termină. Desluşind parcă. indoieliie din sufletul lui Richard, · contrabandistul. continuă cu acelaş zâmbet, vexant de iron.ic.. -.Să aveţi toată încreder.ea faţă de însoţitorul dumneavoastră.. E un .om sigur. Să .nu vă temeţi de. vameş.· Cei de serviciu in ncţJ.ptea asta sunt de-ai noştri. Cât priveŞte patrulele militare, nu aveţi grijă. Sunt usor de oc.olit. · • Richard mulţumi ş1 plecă pe urmele noului însoţitor de-a-dreptul spre Calais. Pe drum nu schimbară nici o vorbă. Călăuza părea să fie surdă şi mută, Nu se exprima decât prin semne. Arăta· cu mâna .când trebuiau să cotea.scă spre dreapta sau spre stânga· şi îşi ducea degetul ia. gurii. când socotea că trebuie să se oprească pentru· a· trage cu ureche la câte· un zgomot suspect. Când soarele îşi trimise primii soli, înălbind zarea, · ajunseră. la Calais. Oraşul era încă adormit. Câte un trecător matinal călca grăbit pe străzile întort"ocheate, tăcând să răsune caldarâmuf cu. bocancii săi ţintui ti.
le
DINASTiA SUN!JERLAN!H3EAUClAIR
125
În curând sosiră la un han, in fata . . căruia trebăluia un- argat-măturând -srrada. Pe firma tăiată îr: ferma de 1-nfmă .era pictat un fnger obez, cu obraji rotunzi ca două fese. - Am ajuns, rosti sec insotitorul. . Şi, fără să aştepte vreun cuvânt de mulţumire, sau să dea vreo expiicaţie, se răsuci pe călcâie şi îşi văzu de drum, .pierind după un colţ de clădire.· · Richard ridică din umeri şi intră în încăperea cea mare a hanului. O slujnică îşi făcea de lucru, ştergând mesele. Himgiţa, o brunetă apetisantă, cu o bonetă de dantelă prinsă pe sub bărbie, stătea în dosul tejghelei şi făcea socoteli. Hangiul, intre două vârste, cu un picior ma1 scurt decât celălalt, şontâcăla pe lângă un bufet uriaş, în care alinia nişte pahare. Când -îl văzu pe matinalul său client aşezându-se' la masă, veni să ia comanda. - Monsieur desfre? rntrebă ·el ploconindu-se şi ştergând automat cu un şervet tăblia întunecată a mesei. Cuvintele. rostite în franţuzeşte, primele pe ·care Richard le auzea de când păşise pe pământu! Franţei, TI umplură inima de o ciudată.şi plăcută căldură. În acest moment de criză il. întăreau, îl făceau să se simtă în siguranţă, de parcă ele ar fi avut însuşirea miraculoasă de a îndepărta primejdia. Vorbele fi evocau copilăria cu întreg cortegiul ei de amintiri duioase. Iar de dincolo de 1ume, ii parvenea parcă in şoaptă glasul bunicului.: ,,Să nu ai teamă! Sunt alături de tine. Vei izbândi. încercările. acestea sunt trecătoare. Mergi înainte. Să nu ai teamă. Auzi? Să nu ai teamă!" Deasupra lui Richard se deschisese parcă un petec de cer .senin printre norii grei ai amărăciunii. Dar această stare nu dura mult. Fluxul năvalnic al amintiriior_recenteilui înfrângeri îi stârni_ iarăşi rnânia .
1:!6~~~~· ~~~~ ~~~-V:.::I:..:N.::_T:.:IL::..:Ă CORBUL impotriva lui însuşi. şi a lui Bancroft Ciuda il scormonea atât de aprig, încât îi izgoni şi somnul care Incepuse săci îngreuieze pleoapele. - Monsieur desire? repetă hangiul întrebarea. Richard tresări. - O cafea tare. jupâne. Atât de tare, încât să trezească un mort. Şi mai vreau ceva. Să-mi sţ)ui când .pleacă diligenţa SRre Paris. - La ora şapte, mom>feur. Pleacă chiar .din faţa hanului .. Citind parcă gândurile lui Richard, hangiul continuă, făcând complice cu ochiuL .· -· Dacă aveţi nevoie .de monedă franţuzească, vă schimb oricâte guinee poftiţi. Richard îl privi în ochi, încercând să-i descifreze intentmR . - Puteţi avea toată încrederea, spuse hangiui scăzând tonul.. şi aruncând maşina! privirile in jur, de parcă s-ar fi temut. să nu fie auzit şi de alte urechi. Târgui se făcu la· iuţeală. Richard schimbă, o sută de guin·ee pentru un comision rezonabiL işi bău cafeaua şi până fa plecarea dilfgentei moţăi cu capul sprijinit in palme şi cu coatel.e rezemate de masă . . Deşi toate locurile erau vândute din ajun, hangiul · ii făcu rost de tin locşor, pe banci'! din fund, intre un ofiţer chipeş în uniformă de marină şi un negustor gras, lăbărţat, in haine cenuşii. Banca din faţă era ocupată de doi gentilom! şi de un abate în su!ană scurtă, parfumat, pomădat, cu o perucă impecabil pudrată şi care vorbea subţire, cu graţiozităţi de artistă şi făcea gesturi de o feminitate mai accentuată decât o autentică fiică a, Evei. - Este o adevărată. desfătare să călătoreşti într-o companie atât d.e · agreabilă, se alinta abatele, aruncând priviri piine: de . seduc.ătoare prietenie chipeşului ofiţer şi celor doi gimtilomi. Richard, care era obosit, tras la faţă, plin de praf s1 cu hainele ponosite, il lăsa indiferent. Abatele
scoase din buzunartd veste1 o tabacheră ds- 'fildes si ' ' t ut un d e onzat ' ' ot'" ' . Si' cetor dor tT~n
•
'
•
•
•
•
>.-
se umezesc ochii. Şi -abate!e< îşi· duse batfsta până aproape de ochi, pe care evftă îi1să a~i atinge, spre a nu şterge fardui de pe gene. "Paris!" repetă Richard in sinea lui, lăsând gândul să-i galopeze spre Oraşul Lumină. ,,Paris! ... Paris!"...
Capitolul trei
ichard era !a o vârstă 1n care amărăciunile, de orice natură ar fi ele, se uită repede. La această vârstă omu! 1)rlv0şte "numai înainte şf rareori în urmă. La această vârstă se trăieşte intens, lubirile sunt pătimaşe, dar îndeobşte .de scurtă durată, organismul îndură cele mai grele privaţiuni, dar şi cele mai de.ztănţuite plăceri. La aCeastă vâfstă, toate speranţele sur;! ingăd.uite şi infrângeri!e nu sunt niciodată definitive. Parisul, în care Richard. păşea pentru prima dată, ·avea să contribuie de asemenea a~i risipi ceţurile amărăciunii. Nu i-1 cântase oare cu entuziasm bunicul in atâtea şi atâtaa rânduri? În inchipuirea lui Richard, Parisul era un nou Olimp al zeilor lumii moderne, un magnific Eldorado," străbătut de străzi pardosite cu marmură, înfrunyuseţat- de palate cu acoperişuri de aur, îrrrnîresmat de florile t.H10r parcurl orânduite în terase suprapuse, ca . s1 faimoasele grădini suspendate din .Babilon. Era atât d03 nerăbdător să. ajungă la Paris, încât la fiecare cotitură de drum scotea ca.pui pe portieră să vadă în zare turnurile catedralei Notre-Dame. Dar la
R
Orei! fu nevoit să. întrerupă că!.ătorla, fiindcă se porni · o ploaie torenţială, care umflă cumplit ap.eie răului ·· Oise, des!undă drumurile şi băgă spaimă în caii .·. tr~urii de. poştă, făcândt.H să. cabrşze ori de câte ori ;. _.tur1etefe şi trăsnetele zguduiau cerul -şi pământuL {\ Hanul "le Dindon. Vert" din CreH era tixit de .călători. Richard abia reuşi să ·Iacă rost de .o cameră ;:rn/atis_a.-_,datlu .--- jtl zori •. p0rni i-?răş:i fa. drurn. --CaH tnaintau anevoie rin ·noroiosuf cHsos._ Ceruf -era -~ntunecat. -duşmănos. 'Prănzi la Chantii!y; la plecare, . se dezlănţui iarăşi ·ploaia. O ploaie rece şi repede, care cădea in perdeie ',c_enuşH peste cârrip~a imbibată de -apă. Când ajunse fa ·.;periferiile Parisului începuse sif se însereze. Poarta '••· Saint"Denis li inghiţi ca o gură uriaşă, împingându-i • · pe gâtleju! străzii Saint-Der.is spre centrul nesăţios al ·•· Parisului. Vremea urâtă, ploaia .monotonă, străzile strâmte, casele cenuşii sau poate starea sufletească a lui Richard făcură ca oraşul să-i pară îngrozitor de trist ·. Pe lângăziduri se strecut'au umbrele trecătorilor care .. c;ilcau Jn vârful picioarelor, încercând zadarnic. să se .ferească de băltoace, de suvoaie!e de apă care se •· scurgeau din jgheaburi, de noroiul împroşcat de
Paon, du Jardinet, de Gonde, des Augustins şi de pe alte străzi, străduţe şi fundături pe care viz.itiul il olimbă cu inutilă constiinciozitate. · Abia după trei M~ 'de mers şi du păun bacşiş gras, strecurat unui portar milos, reuşi să găsească o cămăruţă mansardată la hotelul "de Grenel!e" de pe strada . Grenelle-Saint-Honore. În · -odăi ta atât . . ' .de scundă, încât se lovea cu capl.ll ·(le. tavan, .dacă nu . umbla încovoiat, încăpea doar L!n pat strâmt, .o .masă, un scaun şi un cuier.. .c · · Dormi' adâl')c şi fără vise până a doua zi dimineaţă. Când. se trezi, soarele vesel aurea geamurile pătrate şi îi .gâdila glumeţ pleoapele, peste care aşternuse tonuri calde trandafiri!. · · · . · Richard se. îmbrăcă la repezeală, apoi trecu la fereastră. Spectacolul îi păru atâf de surprinzător, îngât scăpă o exclamaţie de 1ncântare. Peste marea ·de acoperişuri care ondulau pierzându-se In depărtare, soarele desfăşura covoare aurli,. rubinii, argintii. Clădirile se desprir'ldeau albe; somptuoasa, mândrindu-se cu coloaRele lor proporţionale, cu · frizel.e măiestrite, cu aticurile omate cu vase de marmură şi cu podoabele arhitecturale de o rară eleganţă. , · , Richard deschise fereastra şi aspiră adânc aerul răcoros, purificat de ploaia din ajun, Bunicul. său nu-l minţisec Parisul era un .oraş de vis .. Se .simţea uşor ca un.. fulg. 'Magnifica. privelişte .il. eliberase. parcă de toate grijile. Acum era alt om.· Metamorfoza se petrecuse în câteva .clipe. CâteVa clipe pe care nu avea să le uite în veci. Sunt momente în viaţă, unele importante, altele; ·mai multe. la. nu.măr, cu totul neînsemnate, care se întipăresc în minte c;> nişte hieroglife săpate în .piatră; Pe acesţea nu reuşesc să le. şteargă nici cele. mai covârşitoare .evenimente intervenite ulterior. Oameni, care trăiesc. clipe de mare intensitate, care trec prin razboaie ucigătoare,
131 urcă pe culmile glorie! sau se prăbuşesc in abisuriie · deznădejdii, ale declasării, îşi amintesc cu stăruitoare
, fidelitate scene din copilărie ori din tinereţe, care la : vremea lor a~ trecut aproape neobservate. O jucărie ·· sfărâmată, un peisaj ·banal, o şoaptă de dragoste, o . felie ele măr înfulecată cu deliciu, o mângâiere pe .obraz, un surâs al mamei, o expresie ciudată citită pe .chipul unui. prieten pierdut de mult din vede1·e şi <.căruia i·a uitat poăte şi numele... Amănunte cărora ./ hazardul, sau o anumită cîrcumstantă le ' -neînteleasă, ' jacordă privilegiul unui loc de cinste printre amintirL · In jurul orei zece ieşi în oraş. Luă o trăsură de ·. piaţă poruncind birjaru!ui să·l ducă în cartierul Passy. >Voia să . facă O ·vizită doctorului Franklin, •, reprezentant()! .Statelor Unite în Franţa, la reş
'
'1
-
.132
VINTilĂ CORBUL
Când Richard sosi la palatul Valentinois, anticamera 'doctorului Franklin .era plină de lume. Oameni de afaceri, furnizori, ofiţeri în uniformă, agenţi ai guvernelor care sprijineau în .secret sau pe faţă rebeliunea .americană. Richard se prezentă unui secretar, declinându-şi numele şi cerând să 'fie primit in audienţă. După ce secretarul îl înscri.se intr-un registru, Sunderland se .aşeză. pe o canapea, pregătind u-sa sufleteşte pentru o lungă aşteptare~ Dar; s!)re piăcuta lui surpriză şi spre mirarea celorlalţi sol!citanţi, secretarul îl anunţă . după câteva minut!l că .doctorul. Franklin îl aşteaptă . . Emoţionat, Richard intră în cabinetul marelui om. 8enjamin Franklin 1i zâmbi prietepos şi îi întinse cu simpatie mâna, de parcă .abia ieris-ar fi despărţit --: Fii bin~ venit, RiChard! la loc. în cabinet se mai' afla un bărbat, potrivit de statură,. în uniformă de ofiţer, de marină. Chipeş, spătos, dăltuit parcă dintr cun bloc de granit, 'Ofiţerul av.ea un chip· aspru, ars de soare, ce contras!â cu eleganţa-i vestimentară: . - ·Căpitane Paul, d.ă-mi voie. să~ ţi prezint pe Richard Sunderland-Beauclair, nepotul .unui vechi prieten. Richard iată pe căpltanu! Paul Jones. Doctorul Franklin măsură cu privirea pe Richard, căruia ·îi zâmbi iarăşi.·· · · · - Au trecut· .câţiva . ani de când nu ne-am mai văzut, dragul meu băiat Ai ajuns un om in. toată firea. Acesta se înciină intimidat · .· . · . - Mă bucur că te văd, .in sfârşit, printre noi, continuă Franklin. !Oi da! Nu renunţă oricine la o situaţie frumoasă pentru· a lupta . alături de compatrioţi, ,~ " , . ." Observaţia părea generică. Sunderland simţi totuşi că se 'înroşi se până in vârful urechilor. Era exclus ca doctorul să nu fi, auzit despre prăbuşirea lui, care .făcuse atâta vâlvă în City. ·
..
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
133
·~-·-·-·-··-···--·-
Stânjeni!, Richard TI . mulţumi pentru cuvintele .generoase, asigurându-1 că e gata să-şi pun 1 serviciile la dispoziţia sa. Era o formulă de politeţe. Doctorul o prinse din zbor. - Pretuiesc gestul tău, Richard. Vei fi folosit la :locul potrivită· ,-:Surrderland simti o uşoară alarmă" Nu se ,. aşteptase să fie luat' în serios. Nu era în intenţia lui ':sărşi piardă indepemlenţa, înrolându-se în armata 'americană. Venise la Paris spre a se reface, nu pentru îmbrăca armura .. · .· t-ără să aştepte confirmarea lui Richard, doctoru' Franklin adăugă cu acelaşi ton grav, dar prietenos: - Astăzi, . dragul meu, America are nevoje ·de r 'braţul tuturor fiilor eL Eforturile lor întrunite vor "duce victoria. Şi cunoştinţele tale financiare ne-ar
'.a
.putea ti de folos. Sunderland era din ce în ce mai alarmat Unde · voia Frank!Jn să ajungă? ·· - Căpitanul Paul, care reorganizează in prezent unităţile americane destinate să opereze In sectorul .. de. răsărit al Atlanticu!tli, are nevoie de un trezorier . priceput. Sunt încredinţat că ai corespunde acestei .· misiuni. Doctorul se întoarse .spre Paul Jones. Căpitane, Îţi recomand pe Ricqard Sunderland. l-am ·•· urmărit activitatea încă de pe vremea când studia la · Oxford. E înzestrat cu muftipe calităţi. Mai are nevoie ·• totuşi de Îndrumări. · . Richard era oerp!Eîx. Venise să ceară o povaţă . .··Doctorul Franklin, l'ilră siH consulte, li dadea 1n --~-priw..'lr·c...- m--J...", Q,j"'·,n~r-.•u: >> ,[!! vc:t _ ,;::;: ut ;, --Căpitanul- Paul- -Jon-eS a dovedit--lumii -întregi ca .supremaţia navală britanică a încetat de a mai fi o axiomă' şi ca pustiirii~ săvârşife .de englezi pe coasteie Amerî.cii nu mai puteau scăpa nepedepsite, :rosti Franklin cu mândrie; Duţră raidu! căpitanului .Jones, pe .Insula Sfânta Maria, britaniCii au înţeles că J
134
VINT! LA CORBUl..'
~---------------~--~~~
războiul.
;;urlat pe teritoriul Statelor Unite putea fi extins şi în propria lor ţară. Marinarul se înclină. - Nu merit laudele dumneavoastră, Sir. Mi-am făcui numai datoria. · . - Îţi apreciez modestia, căpitane PauL Richard, iată un om 1n faţa căruia merită să-ţi scoţi pălăria. Alături de el vei. a.vea multe de 1rwăţăt. .Lui Sunderland nu-i rătnânea. decât să se declare tle acord, Ch,i|
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUClAIR
135
de lucru. Acum lăsaţi-mă să lucrez cu căpitanul . PauL Pe deseară, Richard ...
curând
Richard cânţări îndelung s!tuaţi!l, ajungând la concluz;ia că ar fi fost o neghiobie să respingă. mâna 1ntinsă a doctorului Franklin. Era evident că acesta 1! cunoştea poziţia echivocă, Dar îl reabilita. fiindcă avea încredere. în ei. Dacă ar fi refuzat oferta doctorului şi-ar f' închis toate porţile. in Anglia nu se mai putea înapoia, .cel j:}uţin pentru un timp oarecare. în Ameri.ca i se aplipase de mult pecetea de transfug. -Nu - . i-ar - mai fi rămas dec.ât . . să rătăceascil .crin Europa, 'ingroşând numănJ! şventur_letiloc al _.acelor rătăcitcri cavaleri de f0dustrie ce trăiesc de azl .pe mâine, . '
alcătuind
zaţul
societăţii.
Incontestabil, era greu· să-şi schimbe optica la poruncă, imbrăţişând o cauză pe care până mai ieri o privise, dacă r,u cu ostilitate, cel puţin cu indiferenţă. Dar relaţiile pe care şi le putea face, !ucrând sub ,ordinele doctorului Franklin, precumpăneau 'dezavantajul pierderii libertăţii. Seara, la orele opt precis, se prezentă ia F_"assy Parte ·din invitaţi sosiseră Doctorul ii primea cu bonomie lui legendară,_ găsind pentru fiecare o vorbă de duh care să descreţească frunWe ·şi să deschisă • • •1 1n1ml.e. Fra un cHneu numai intre bărbaţi. Cu acest prilej, Richard cunoscu pe. du cele de Lauzun, a cărui trecere la Curte şi a .cărui reputaţie de grand seigneur depăşiseră de muit graniţele Franţei. Mai erau de faţă contele Philippe de &\gur, un. tânăr de douazeci şi . patru de ani, care visa numai bătălii şi glorie, duce le de La Rochefoucauld .- unul dintre secretarii lui Franklin - care traducea textul Constitutiei Statelor Unite, vicontele de Noailles, vărul marchizului de La Fayette -· care se înrolase în armata americană, deschizând drumul miilor de voluntari francezi -
VINT.I!.Ă CORBUL. prinţul
de Nassau-Siegen,. un aventurier .de sânge regal, care Însoţise pe Bougainville în· Călătoria sa în jurul lumii, Charles de Talleyrand-Perigord, un abate cochet cu alură de petit maitre, .bancheru! Beaujon, care ln tot timpul dineuiui .se mărgini să bea un pahar cu lapte şi, Jn sfârşit, un francez vorbăreţ şi spiritual pe nume Caron de· Beaumarchais, Americanii, mai puţini la număr, se rernarcau prin îmbrăcămintea lor sobră, ,care distona cu dantelele, bijuteriile şi broderiiie de aur ce împodobeau · veşmintele de mătase şi catifea ale francezilor. · Benjamif1 Frariklin, prezida, încadrât de Arthur Lee şi de .Ralph lzard, arnbasa.d()ri în part(bus în Spania şi Toscana, de William Temple şi de căpitanii Paul şi Pierre Landais. · · . Richard "era plasat în dreapta prinţului de Nassau şi în .stânga lui Will Temple. Prinţul era un foarte amuzant conviv. Spiritual, adeseori Corosiv, avea un hurnor sec, t>ritanic. Frumos "ca o fecioară abia ieşită din mănăstire" pentru a folosi termenul de comparaţie al celebrei pictoriţe. \llgee-Lebrun inspiră din .primele clipe .simpatie lui Richard. Acasta s-ar fi descurcat cu greu printre atâtea figuri noi dacă . în prealab\i ,Will Temple .nu J-ar f,j pus în curent cu biografia fiecărui invitat în parte. Sediul Misiunii Americane de la Paris ajunsese un viespar de intrigi, datorită invidiei pe care personalitatea doctorului Franklin o isca .în sufletele mescl')iniior săi colegi. Arthur Lee ·---'- de pildă .- l1 ura de moarte pe Frank!in, dar, fiindcă nu îndrăznea să-I atace făţiş, aducea 1nverşunate acuzaţii lui Silas ·Deane, .unul dintre colaboratorii apropiaţi ai doctorului, afirmând c.ă făcea afacE:Jri necurate cu Monsiqur d.e Beaumarchais. Indirect, critica şi pe Franklin, c(lre ~ pretindea el - dădea dovadă de o condamnabilă indulgenţă raţă de aceştia.
DINASTIA SUNDERlAND-BEAUCLAiR
137
Ralph lzard_. un revoluţionar de )Ţ~odă veche vedea în. orice om po!ilic de suprafaţă un virtual dictator. lzard se socotea desemnat de providenţă să asigure paza libertăţilor politice ale ţării sale şi chiar să joace rolul lui Brutus, dacă împrejurările ar fi cerut-o. Sănuia
în egală măsură pe Franklin, a cărui · . popularitate TI indispunea, cât şi pe Lee, în care vedea un parvenit invidios şi setos de măriri. · Pentru că Franklin 11 preţuia pe Paul Jones, atât ·. Lee cât şi lzard îl susţineau. pe căpitanul Pierre Landais, ·un am9rican de origine franceză, rivalul declarat al lui Jones. . Aceiaşi dihonie domnea şi între francezii care, fie dezinteresat, fie ·În scopuri lucrative, sprijineau lupta poporului am€lrican. Nobili'llea care se înrola pe intrecute în rândurile armatei americane dispreţuia pe burghezii care se mutţu '!leau să facă afaceri cu fUrnîhirile, imbogăţindu-se de pe urma războiului. Enciclopediştfi preamăreau revoluţia americanilor şi îndemnau pe france:;;:i să le urmeze pilda. Duce!e de Orleans,. vărul regelui, incerca să canalizeze această mişcare de opinii în inte~:esul său personal. Bancheri! şi furnizori! se războiau între ei pentru a-şi atribui cele mai importante comenzi şi cele . mai mari beneficii., · · Richard aflase cu surprindere că Afortsieur · de Beaumarchals,. creatorul mult discutatului Bărbier din Sevi!la, era mai puţin cunoscut la Misiunea Americană pentru· calităţile lui de dramaturg decât pentru aceea de abi! furnizor. Rivalitatea lui cu bancherli Beaujci'n şi Bouret ajunsese de pomină. Se uita plin de curiozitate ia Beaujon, care era. atât de bogat, încât în această lume de snobi. îşi permitea luxul să nu aib.ă nici un rang nobiliar. Totuşi, er2 1 6 nte >s'l ,,, "i"g·,·;., ""mpl flngu«,·,· •··tiitnr'' , asa l+<>t •L...,. .. CI' '-' ""'-} '-''-"·' .•.m-.;:;:<,;~ Y-" do ,,_, n· 1 ~u• c. -·'' ceior mai ilustre nume din Franta. Franklin îî acorda o atenţie deosebită. Statele Unite aveau nevoie de bani, . de foarte mulţi bani... '
-~
'
1ilii!T!lĂ CORBUl
Mai ·toţi conviVii participau la conversaţie. Se vorbea despre operaţiile militare din America, despre aportul francezilor .in această caflJpanie, despre mult aşteptate intrare In război a Franţei şi a Spaniei. Pe măsură ce sticlele de vin se · goleau, discuţiile alunecau pe o pantă mal veselă, mai frivola. bucele de Lalizun spicui ultimele cancanuri de la Curte. La Rochefducauld strecura câteva .anecdote din lumea teatrelor.. Charles de Talleyrand-Perigord înveseli asistenţa, citind cu voce ·tare· copia unei scrisori de dragoste adresata de nevârstniclll fiu .al regelui Angliei, Lady-ei Mary Hamilton, una dintre domnişoarele· de onoare ,ale surorii luL . Aproape .de miezul nopţii, conviviise ridicară de .la masă bine dispuşi şi ·uşor. ameţiţi de .bauturile excelente... · Richard îşi luă în primire· serviciul. la Misiunea Americană. La început,. postul sl.ibaltern ce i se .încredinţase. îi paru incompatabil cu .situaţia pe care şi-o făurise la Londra; după. ce fusese ani de-a rândul . un .personaj influent în City, cobora la nivelul unui tânăr cu atribuţii modeste şi cu un salariu şi. mai modest Apartamentul din Rue .Royale, în care se mutase .după stabilirea sa la Paris, refacerea garderobei, · obligaţiile mondene; .femeile, jocul de cărţi .îi mistuise.ră cea mai mare parte din cele zece mii de guinee cu care venise în Franţa. Bătrânul William McFee, după ce"i achitase parte din datorii, .obţinând termene lungi pentru rest, )i expediase două mii · de guinee, ultimii bani salvaţi din naufragiul blestemate! afaceri cu piperul. Din acest dezastru Richard ieşea ruinat,. dar cu faţa .-curată. McFee fusese la înălţime. Datorită lui, Richard putea să ţină fruntea sus şi să nu se teamă că va· fi arătat Cu degetul. McFee avea o mare calitate,. Nu-şi pierdea capul în momentele de criză. Calm, calculat, salvase tot ce putea fi salvat. Richard .
DINASTiA .SUNDERlAI\!0-BEAUCI..AIR
139
nu~$1 1nsuşise încă această măiestrie, ln ofensiveie bursjere era de neîntrecut. Loviturile- sale îndrăz!leţe făcuseră epocă in City, ·Reversul medaliei •1 găs;se Jnsă nepregătit Lecţia primită de la Bancrcft îl usturase zdravăn Dar de pe urma el trăsese învăţăminte de neuitat. Benjamin Frankiin ii pusese la contribuţie cunoştinţele financiare, folosind(J-i în câteva misiuni delicate. Multiplele ocupaţii ale doctorului nu-i îngăduiau să rezolve şi chestiunile de ordin financiar, pe care le lăsa pe seama celorlalţi comisari. Printre . -altele, Richard avea sarcina să-I ţină la curent cu negocierile şi cu tranzacţiile încheiate 1n numele guvernului .american de către Arthur Lee, Ralph lzard
.
şi Silas Deane,
·
Richard primi şi misiunea de a păstra legătura cu Ministerul francez al Marinei, care întârzia să pună la dispoziţia 'căpitanului Jones câteva nave de război necesare blocării coastelor Angliei · Povestea era lungă. In baza unei convenţii secrete încheiată între doctorul Franklin şi ministrul afacerilor străine al Franţei, Vergennes, nava americană de război "Ranger", de sub comanda căpitanului Paul Jones, fusese primită la Brest. cu toate' onorurile datorate pavilionului militar al unui stat beligerant După. o scurtă escală, Paul ~ Jones pornise iarăşi în larg, dezlănţuind aprige şi bruşte atacuri impotriva corăbiilor britanice de comerţ, printre care făcuse ravagii: Nemulţumit cu aceste rezultate, Intreprinsese câteva raiduri îndrăzneţe pe coastele ~ Angliei şi · .Sc-OţieL- SurprinS şi·_tncâhtat de·swccesul_hii ..-Ranger", contele de Sartine, ministrul .francez al marinei, hotărâse să acorde înfăriri căpitanului Jones, punandu,f .la dispoziţie ..fregata "lndien'', care se construia tocmai pe şar:tierele olandeze. Birocraţii, formalişti şi invidioşi, ridicaseră obiecţii, susţinând că era contrar uzanţelor să se încredinţeze unui
14Q
I!INTILĂ CO!-lBUI.
american comanda.unei nave de răiboi fran<;:eze. cu echipaj francez şi cu un corp ofiţeresc alcătuit numai din francezi. · ·· Fiindcă serviciile· căpitanului Jones erau totuşi necesare, propuseseră a i se da comanda unui vas de patruzeci de. tunuri, "Le Duc de Duras", care- urma să primească echipaj american. Dar acestă navă era atât de veche şi de prăpădită, încât nu de mult se pusese problema dezarmării şi a scoaterii ei definitive din serviciu. . ' . ' Căpitanul Jones ar fi fost fericit să'obţină chiar şi comanda :acestei :corăbii. cu care intentiona să execute noi raiduri pe ţărmurile lnsuie!or Britanice.. Din nenorocire, incuria şi intrigile făceau treabă bună. Contele. de Sartine .zăbovea să-şi .îndeplinească promisiunea, spre .exasperarea lui Jones şi .a doctorului Franklin .. Intervenţiile lor rf;lpetate . rămăseseră fără rezultat. .Sartine se mulţumea să-i amâne într~una. . Richard făcu .nenumărate vizite prin birourile Ministerului !1/!arinei, spre a:cgrăbi soluţionarea acestei chestiuni care se complicase fără rost. Spre a-i . da mai multă autoritate în. aceste negocieri, Franklih facuse demersuri pe lângă Congres, solicitând încadrarea oficială a lui Richard în Misiunea Americană de la cParis. Nu primise încă nici un rezultat. Pe căi detu.rr)ate. aflase· că propunerea sa fusese întâmpinată cu ostilitatea de câţiva membri ai AdunăriL Obiecţiunile erau îli parte justi_ficate. Richard Sunderland, care. in primii ani ai războiului pn3ferase _să rămână ·la .Londra spre a încheia tot felul de tranzariţifdubioase, nu era demn a i se încredinţa o misiunea în străinătate. Frankifn revenise, la. atac, încredinţaJ că până la urmă propunerea lui va fi aprobată de Congres. Stăruinţele sunt .îndeobşte răsplătite. într~o dimineaţă, un _ cUrier se .prezentă la · locuinţa lui Richard, .
DINASTIA Si.JNOER!.AND-BEAU(;LA~IR~···--·~•··-·~··-~4~1
poftindu-1 de urgenţă la Passy. Richard se prezentă de îndată doctorului Franklin, care 1! primi In cabinetul său de lucru. ·· · - Băiete dragă, am primit azi din America un mesaj car€! te priveşte pe tine şi pe Temple. - Din ·America, Sir? .. Franklin zâmbi. -· Da. Veşti bune. Ah, câtă bătaie de cap am avut diri pricina ta şi a lui WiiL Am fost acuzat în plin Congres că !!n îwpreajma mea pe fiul unui prieten devotat al Angliei şi pe unul dintre acei care în prima fază a războiului au contribuit la aprovizionarea . .cu grâu a metropolei.. . Richard .ridică din umeri - Credeţi-mă. Sir, niciodată nu m-am gândit să fac servicif poporului britanic. Afacerile mele au avut un caracter pur speculativ. Dacă ar fi să. mi se aducă imputări, englezii ar fi mai în măsură să o· facii. Tranzactiile mele. la bursa de cereale au adus de muie or'i Londra în pragul foametei. · · - Cu alte cuvinte, ai fost un fel de cal troian pe care americanii I-au avut, fără ştirea lor, în City, rosti doct()rul cu ironie fină. · - Nu merg până acolo incât să pretind că am sabotaJ cu burră ştiln ţă politica economica a guvernului britanic. Indirect, am dezorganizat adeseori . planul de aprovizioMre ar· capitalei. · Franklln, care se plimbase pâllă atunci dintr-un capăt în celălalt al camerei, se opri în faţa lui Richard. .. · - Voi, financia'rii de şcoală nouă, aveţi o mentalitate aparte. Faceţi abstracţie de interesele celor mulţi. Numai realizarea planurilor voastre vă preocupă. Va e indiferent dacă loviţi în economia ţării care vă găzduieşte. - N~aş putea spune, Sir, că această concluzie ar fi contrară realităţii Vă miirtur[sesc că nu riHlm
VINTILĂ CORBUL
preocupat niciodată dacă afacerile mele stingheresc politica eqonomică a guvernului. - Bine cel puţin că. eşti sincer. - În orice caz Sir, chiar dacă am făcut rău, nu am făcut-o pentru pl:ăcerea de a .face· rău. · - Ştfu. Argument folosit de toţi bancheri!. Nu e ... Să revenim la oile .noastre. totusi . o scuză valabilă . . Scoase dintr-un sertar al.biroului .un sul de hârtie cu pecetea Statelor Unite. il inmână lui Richard, .-· lată brevetul prin care Congresul te .confirmă în funcţia de trezorier al forţelor navale de sub comanda căpitanului Jones. Te felicit, zise· el strângându-1 mâna .. Richard primi cu des.tulă emoţie .brevetu!. - Trecutul a fost şters cu buretele, spuse Franklin. De azi înainte esti un om nou. Un american • care luptă pentru libertatea şi independenţa Statelor Unite, , Lui Ri.chard nu~i. plăcu prima frază a doctorului. Era ne.cesar să se aştearnă uitarea asupra activităţii lui anterioare? Nu avea nimic a-şi reproşa. Concepţiile sale despre morală, despre îndatoririie cetăţeneşti, despre ceea ce e bun şLceea ce e rău nu corespundeau cu ale interlocutorului său. Mulţumi totuşi lui Franklin, care înclină uşor din cap, reluându-şi apoi plimbarea prin cameră. · Privirile doctorului căzură întâmplător asupra unui scrin Louis .XV semnat de Pierre_Migeon. O mobilă elegantă, · suplă, fragilă, marchetată cu lemn de trandafil .şi de amarant,pe fond satinat Bronzuriie fin cizelate, aplicate în .colţuri, accentuau liniile curbe, ··perfect echilibrate .. Spiritul pozitiv ,al lui Franklin realiza anevoie răbdarea şi migala cu care creatorul superbe! piese îşi împlinise opera. Deosebirea dintre scrinul Louis ·XV şi mobilele solide şi greoaie din locuinţa sa din Philadelphia era tot atât de izbitoare ca şi contrastul dintre eleganta societate franceză şi •
•
•
•
•
.,
•
ft"
-
-
•
•
DINASTIA SUNDERLAI\l!HIEAUCLAifl 143 -·-~·-···· -~---~~--~~~~--'-'-
~.
.brutala lume americană. Prin asociaţie de Idei, li veni ln minte magnificul palat de ia Versailles, care era un tipic exemplu .aJ rafinamentului artei fnmceze. ~ Richard; al fost vreodată la Versailles? întrebă ei. ~ De .două sau trei ori, Sir: Pentru a vorbi cu Monsieur de Vergen nes . • - Al vizitat palatul? .- Numai birourile miniştrilor. M-am plimbat insă . prin parc. ··· · - Ţi-am pregătit o surpriză. Îţi voi da ocazia .să · admiri ,,Les Grands Appartements". Vei face parte din delegaţia americană ·care va fi primită de către rege în audienţă oficială. -o expresie -de triumf licări in ochii !ul FrankrirL - Audienţa aceasta. pe care o aştept de atilta -vreme, constituie un" mare (0\tenfmsnt pentru poporul american. ,consfinteşfe intrarea oficială a. Statelor . . ' Unite în rândul ţărilor independente. Regele Ludovic este cel dintăi suveran care· ne_ recunoaşte acest drept. Doctorul lrecu în faţa ferestrei. Negura care plutise în aer în primele o.re ale dimineţii se destrămă cu încetul, lăsând razele soarelui să străbată cu putere sporită. - Se luminează, Richard. Ceaţa se risipeşte. Seninul izgoneşte întunecarea. " Franklin se întoarse spre Sunderland. - Ştii tu CE! spunea, nu de mult, doctorul Samuel_ Johnson despre noi, americanii? Că am fi o adunătură de ocnaşi, buni numai de spânzuriltoare. Iar -acum câţiva ani, la Londra, Wedderbum m-a insultat fiindcă lndrăzneam să lupt pentru l!oertatea. patriei mele. Multumesc providenţei· că mi-a hărăzit să· pun şi eu o piatră la temelia .acestui triumf. ·-_ Mi~aş permite o întrebare, Sir. Cum vă explicaţi interesul şi entuzi_asmul francezilor pentru izbânda cauzei noastre? '
/144
VIN.TilA C~BUt.
-· Nimic mai simplu. f'oporu! acestei ţări îşi caută el însuşi drumul spre libertate. Lupta americanilor împotriva tiraniei deschide .o eră nouă pentru omenire~ . - Nu vă pare totusi ciudat că regele Franţei, un monarh absolut sprijină revoluţia noastră? .Am auzit· că ar fi acordat Congre&uiui un împrumut de şase milioane de livra din caseta sa particulară.· - E adevărat • - Ce semnificaţie are acest gest? Generozitate :Sau ·c:arCUt politic? -.. .Şi una şi alta, replică Fnmklin, aş<~zându-se la birou .. Regele şi-a manifestat adeseori simpatia pentru insurgenţi. Pe de. altă parte, interesele politice ale Franţei îi dictau să intervină în ajutorul· nostru. Dosmănia seculară dintre crinul francez si leul briti:mic, intrată în latenţa după închei.erea. Războiului de Şapte Arii, nu aştepta decât o·scânteie pentru a da naştere la o nouă conflagraţie. Consecvenţi politicii lor antibritanice, Bourbonii ne-au acordat în secret subsidii importante, de îndată ce şi-au dat seama că răscoala noastră. nu e un simplu incident, ci un adevărat război de uzură pentru Anglia. Guvernul de la Londra, informat de manevrele Franţei, nu aştepta · decât să· sfărâme. rebel lunea americană, spre a SJl intoarce apoi .cu forţe sporite împotriva celor care au sprijinit-o. BourbofHi. din Franţa şi cei din Spania, legaţi prin pactul de familie, pândeau o .ocazie favorabilă. pentru a interveni făţiş. în ajutorul nostru. Obiectivele lor politice erau simple, Anglia trebuia lovită înainte de a lichida revolta din colonii. Atâta timp cât comurlicatele militare vesteau numai succese britanice, Franţa şi Spania: nu cutează s.ă mobilizeze. Mitul imtincihiliti:jţH Angliei le ţinea în frâu. Spre surprinderea lumii întregi, .acel mit a fost spulberat de. un pumn de oameni insuficient pregătiţi. din punct de. vedere militar, . dar oţeliţi de o încrederea fanatică în dreptatea ·cauzei lor.
DINASTIA SUli!Of:RLANI>-BEAUC!.AiR . Hichard urmărea_-cu atenţie expHcaţme- limpezi a~e lui Franklin, care-! lămurea în puţine cuvinte dedesubturile politice afe războiului. - Împrejurările can:; au dus la precizarea po,.lţiei ount· 111',,.. ,,ul f'P 'mal', !nf~Cl\r"'i%!"\l··e t '"" rlar• yr ,,: F->"'rr·'co _,Cr?P'j,ţr".i ___o.;:;;.l,- ut -;s l ni 1 După Cum ştH Şi tu, fa ·16 octombrie generah.d Hourgoyne s-a predat cu toate trupe'Je sale rebeii!cr, după o serie de înfrângeri. care îl înjumătăţiseră _arrriat_a. ·vestea acestur· mi-raculos succes a -1ntârziat să ajungă în Furopa. În ziua tn care Bourgoyne pleca steagul in faţa generalului, Gates. primul ministru al Spaniei, F!orida Blanca scria descilrajat lui Vergennes: "Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă spre .a nu indispune Marea Britanie"..La aceeaşi dată, Vergennes declara într-un consiliu de miniştri întrunit la versailles: "Anglia se socoteşte azi stăpân a !umiL Şi pe drept cuvânt Mă tem să nu ne oblige a-i declara pe. americani· în afara legii". Glootz, ambasadorul Prusiei la Paris, scria suveranului său că Franţa şi-a pierdut definitiv rangul de mare putere şi că Marea Britanie va conduce pe viitor destinele lumii. Tocmai când demoralizarea era mai adâncă, a ajuns în Europa ştirea capitulării generalului Bourgoyne. Rezultatul a Intrecut aşteptările. La Versailles, comunicatul oficial a fost primit ia 4 dec;embrie. La 5 decembrie, Vergennes a îi1tocmit un raport prin care propunea regelui recunoaşterea Statelor Unite şi încheierea unui tratat de alianţă. În ziua următoare, regele Lu,dovic a pus pe acest raport rezoluţia: "Se aproba". !ţi dai seama, Richard, ce înseamnă această dezlegare pentru ţara noastră? Trăim cel mai înălţător -moment din istoria Statelor Unite. Tratat!Jl de alianţă va fi semnat "ilele acestea. Stormont, ambasadorul Angliei, e cuprins de panîcă. La Londra, guvernul . dă semne. de. nervozitate. Ameninţarea intervenţiei militare a Franţei îi pune în ~td_,;-H'<";;a;;;;;.l
~J..,.
~.
VINTILĂ CORBUl
mare încurcătură, Da, da, băiatule! Suntem mai aproape .de victorie ca niciodată. Franklin era transfigurat. Cnipul lui reflecta extazuL După un timp îşi plecă fruntea. Era obosit În noaptea din ajun lucrase până 1n .:ori. Nu dormise decât două ore. Şi mai ave.a de primit audienţe, de întocmit rapoarte, de purtat discuţii cu oamenii politici ai Franţei, O zi încărcată ca atâtea alte.le, · - Richard, rosti ei In şoaptă, ca şi c.ând abia .atunci şi:a:r fi adus aminte ca trebuie S.ă-?i menajeze puterile, de care avea încă· atâta nevoie,. să te pregăteşti pentru audienţ~f'de ia Versailles. Şi acum, pleacă. Trebuie să stau de, vorbă .şi. cu alţi oameni. Richard se înclină. adânc; apoi ieşi fără zgomot din· această încăpere, sfinţită parcă de prezenţa lui .Franklin ... Sosi. şi ziua mult aşteptate! audienţe. Somptuosul cortegiu, pe care protocolul Curţii îl punea la dispoziţia ambasadorilor străini, străbătu cu toată pompa străzile Parisului, purtând spre Versailles delegaţia Statelor Unite. · Richard se afla în. aceeasi cu .William Temple. . . trăsură . Amândoi arborau veştminte de. mare gală, ca şi ceilalti .. . membri . . . ai Misiunii Ameri.cane. Numai Benjamin Franklin era îmbrăcat simplu ca un quaker. Nu .purta peru că şi nici saoie .. Costumul său de cati1ea brună; părul lăsat IJber pe spale, pălăfia albă de. castor, ţinută sub braţ, ochelafiL de pe nas, îl singularizau în această lumea banalizată de o strălucire. care ajunsese să nu mai facă nici o. impresie. La Versailles, delegaţia fu primită cu toate onorurile. Oouă companii din regimel)tul. de .gardă prezentară armele, Ministrul afacerilor străine ieşi tn întâmpinarea delegaţiei.
.
"
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
147
~-
Ambasada străbătu apoi marile saloane de paradă, care alcătuiau ceea ce se" numeşte "Les Grands Appartemehts". " Richard rămase impresionat de. . splendoarea interioarelor, de uniformele militare, de costumele de ceremonie ale curtenilor, de toaletele de mare gală stropite de roua mărgărîtarelor, de chipurile zâmbitoare ale femeilor, rilsărite fugitiv pe după evantaie mânuite cu languroasă eleganţă, de efluviile de parfumuri tari, de murmurul de glasuri şoptite, de plocone!iie ceremonioase. şi de gesturile rotunde de balet perfect stilizat. Decorul unic în lume al Galeriei Oglinzilor 11 copleşi. Puzderie de Justre şi girandole de cristal revărsau cascadă de lumină, punând în vafoare . . veşmintele . de catifea şi de. brocart, decoraţiile incrustate cu pietre preţioase, statuile de argint masiv, portocalii aliniaţi în mari vase de porţelan, perdelele de damasc alb, broşate cu aur şi brodate cu cifrul regelui. mobilierul de argint cizelat. covoarele de savonnerle cu tonuri delicate trandaffrii. . La. capătul galeriei, regele tron a pe o estradă acoperită cu un imens covor ornaf cu armele Franţei. Monarhul purta un costum de catifea verde, acoperit cu broderii şi smaraide. Regina, principii de sânge şi înalţii demnitari ai Curţii îl în cad rau, creându-i ·un impunător fundal. Când ajunse , în apropierea suveranului. Richard 1ncercă o mare deziluzie. Obez, usor incovoiat, cu ochi de. miop • ce priveau 1n vag, 'cu nasul acviiin înecat aproape· in grăsimea obraji lor congestionaţi, cu fruntea teşită şi gâtui masr>, scurt,. strâns in cravata de dantelă, regele Ludovic avea înfăţişarea unui burghez de rând, îmbuibat, apatic, obtuz şi lipsit · . de personalitate" Regina; în schimb, întru pa ·perfecţiunea, ideal ! feminin al secolului al XVIii-lea" Cochetă, elegantă, mlădioasă, proaspătă ca o briză primăvăratică, avea "
albaştri, emotivi, plini de expresie, tenul de o albeaţă .strălucitoare, bărbia /sublim modelată,
ochii
decolteul ispititoL Pe Richard fl impresionă neplăcut glasul răguşit, gârigav, al regelui, care vorbea· uriison, ca şi când ar fi fost rostit· o. lecţie învăţată pe dinafară: -:-- t1lifJssieurs, vă . rog să asiguraţi Congresul Statelor ·Unite de toată· so.liciludinea mea. · Sunt .· încredinţat. că relaţiile. de prietenie dintre ţările noastre vo.r fi rodnice şi vor deschide o eră. nouă pentru o.menire. . Doctorul Franklin răspunse cu simplitate: .-· Maiestatea Vo.astră poate să se bizuie pe recunoştinţa Congresului. Popo.rul Statelor Unite îşi va respecta cu stricteţe angajamentele luate faţă de "Franţa.,. " · Ovaţii!e curtenilor ~ăsunară sub bolta Galeriei OglinziloL ·Era· un moment impresio.nant, ·pe care Richard "nu avea să-I uite niciodată ... Războiul .de Independenţă Intra în faza lui finală. · Căpitanul Paul Jones· încarcă cea mai vie bucurie când primi din partea Ministerului Marinei invitaţia de a se prezenta de urgenţă ,în po.rtul Lor lent, spre a 1ua în primire nava "Duc de Duras". Visul lui îşi găsea în sfârşit îmj:,linirea" înainte de a părăsi Parisul, ceru lui Fninklin ·îngăduirjţa, .de a schimba numele vasului "Duc de Du ras" în "Bontmmme fiici1ard". Jones se" inspirase .după titlul unei .lucrări filozofice a doctorulUi, Les Maximes du Bonhomme Richard, care cuno.ştea în acea ep0că UQ mare succes d.e librărie, Însoţit de Sunderland, plecă apoi în mare grabă spre Lorient "· Îndată ce ajunseră la Lorient, se îndreptară. spre. . docuri. Căpitanul er,a curio.s să-şi vadă ·corabia. Ptima impresie îl. dezamăgi. "Duc de.Duras" era într-o. stare jalnică. Vasul fusese folosit peste cinCizeci de . .
- - - - - 149
DINASTiA SUNDERlA!\II:HIEAUClAIR '
'
'
ani de s_erviciu! Companiei ·!ndlitor, după care proPrietarH TI :tr
'
VINTI!..A CORBUL
151!
înapoiere să atace crucişătoarele britanice pe care le · va surprinde în golful Biscaya. •.. Jones. era consternat. In loc de o debarcare pe coastele· Angliei, a cărei reuşită I-ar fi acoperit pe glorie, 1 se încrediota rolul de paznic al unor vase comerciale. Trist schimb. Totuşi, era mai bine decât nimic. După ce iăs.a c0 nvoiul la Bordeaux, escadra . patrulă apele golfului Biscaya, fără a intra în contact cu fortele· navale britanice. Navele inamice întîlnite fn ' ' drum se indepărtau în grabă, eyitând lupta. Richard avea impresia că se află într-o croazieră de plăcere. Nimic nu tulbura liniştea acestei călătorii în zigzag; de-a lungul coaste!or sud-vestice a!e. Franţei. Timpul se făcuse iarăşi prielnic. După ce termina de operat în registrele sale, Richard ieşea pe punte şi lehevea la soare, lăsând gindurile să-i vagabondeze, · · . Către începutul lui august, Paul Jones primi in sfârşit o misiune după placul său: dezorganizarea comerţului maritim al marii Britanii prin atacarea .convoaielor care plecau sau intrau în porturile engleze, precum şi bombardarea câtorva oraşe de coastă al.e Angliei. Acţiul)e militară importantă, care cerea abi!Jtate şi mai ales îndrăzneală. Părea aproape o . nebunie a se .încerca blocarea ţărmuril0r Marii. Britanii cu o escadră alcătuită din câteva vase vechi .adăuga o singură fregata mod.emă: Dar la care corpandotul Paul Jones avea. incredere iri. steaua fui. In zotii ii lei de 14 august, escadnfsa.părăsi portul Lorient, Jndreptânducse spre Anglia .. Statul Major. al comandantului fusese in.fărit cu câţiva ofiţeri americani experimentati, evadaţi dintr-un lagăr b"ritanic de prizonieri. Detaşamentul francez era . . . comandat .de colonelul de Chamillard, şi de un grup de ofiţeri 'en\uziaşti,Care vi_sau numai bătălii şHovituri de. spadă. Pe cât de bine închegat era corpul ofiţeresc al lui·· ,;Bonhomme Richard", pe atât de '
''
se
'
'
DINASTIA SUNDERLJUI!D-BEAUCUUR .
etemc!it era echipajul. Pe cele trei punţi ale vasului, ca pe un --plutitor turn al \ui Babei, -se auzeau tot -felul de graiuri: malaeza, . engleza franceza, greaca, italiana, turca, daneza, araba, portugheze, in dialecte, unele mai bizare decât .a!teie. Pe toţi aceşti oameni, culeşi de pretutindeni, Paul Jones ii supusese unei pregătiri .mi.litare intensive. În fiecare.zi, de la linia de plutire şi până in vârful catargului cel mare şi de la provă până la pupă se. auzeau ordine, îni urăturl, zgomot ·de- ·arme .mânuite cu straşnică_ iuţeal~. ropot de paşi .alergători. înto\fărăşite toate de ţipetele ascuţite ale pescăwşilor care însoţeau escadra. Încă din prlmef-e .zile,. escadr~ captUră optsprezece " Fran '1a. cora~b"n d e comerţ,. care ',ura" exped'~1a!e Jn Recolta era ·totuşi s!abil faţă. de aşteptările comandorului. Jones se gândea cu amărăciune că la sfârşitul·lui septembrie trebuia să acosteze în portul olandez Texşl, punctul .final al expediţiei. Pe bord, atmoSfera era încărcată. Ofiţerii erau nemulţumiţi, fiindcă periplul se termina fără rezultate spectaculoase. Prizonierii englezi erau plini de . nelîn;;te. Detaşamentul francez, care vegeta pe bord In · condiţii de cazare · lamentabila, manifersta· o nervozitate crescândă, comunicand-o şi ofiţerilor. Marinarii, care alcătuiau un adevărat mozaic de naţionalităţi, erau iritaţi. ·fiindcă nu participau la . beneficiile expediţie!, a;;a cum s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi angajat pe un vas~ corsar. · O întâlnire cu peripeţii avea săci scoată pe toţi din starea de încordată expectativ·ă. Ziua de 23 septembrie Incepu ca oricare alta. ·Rutina monotonă a vieţii. de bord părea că nu va fi t~.Jiburată. Deasupra lui "Bonhomme Richard" se · roteau zglobiu · pescâruşii. Vasul se legăna u;;;or, predispunând. la somn şi reverie. Aproape de ora prânzu!ui, escadra depăşi capul Flamborough, un
VINTII.Ă CORBUL)
------------~~
.promonotori!J care se avânta îndrăzneţ In Marea Nordului, Intre. Scarborough şi Great Grimsby, Spre seară, marinaru! de veghe semnală pânze numeroase '.ia orizont,. indată ce primi vestea, comandorur ieşi pe dunetă. Cu telescopul la ochi, număra siluetele albe care se .profilau în zare. -Gentleman, se întoarse el spre ofiţerii care-i însoţeau, norocul ne suri)de. Flota comercială a Mării .Baltice ne pică·· în palmă; Paul Jones aspiră adânc aerul sărat ·al mării.· ·· ~ De luni de zile aştept momentul acesta. Priviţi! Peste patruzeci de nave încărcate cu mărfuri. Cea mai formidabilă pradă de război . . Înflăcărarea lui· molipsise şi pe. ceilalţi ofiţeri. Exaltarea le dădea tuturor aripi. -·. Mr. Oaie, se adresă el primului locotenent, semnalează flotei: "Urmărire. generală''. ' . Pavilioanele de semnalizare ale vasului amiral se înălţar.ă pe catarg. Jn câteva.minute, întreaga. velatură fu desfăşurată. Nave!e se avântară ca nişte lupi asupra unei turme de oi. · In convoiul inamic se dăduse .alarma. Corăbiile se îndreptau cu iuţe<;liă spre ţărm, căutând. protecţia baterii lor de coastă. ·Richard opera îh registrele. sale, când ropotul tob.elor care dădeau ::;emnalul de luptă TI făcu să-şi . întrerup,§ .lucrul. Îşi strânse r('lpede sc:riptele, le băgă in .lada lor ghintuită, apoi ieşi pe punte. Bătaia tobelor întovărăşea pregătirile febrile. Zoriţi de ordin"e!e ofiţerilor, marinarii alergau la posturi; puntea era stropită cu apă şi presărată cu nisip, spre .a nu. fi alunecoasă; saborduriie erau descoperite, tunurile puse în baterie; se "împărţeau arme şi muniţii . echipajulul, în previziunea unei lupte corp la corp; echipele de pompieri treceau la pompe; la infirmerie. chirurgul improviza din ·câteva . lăzi o masă de operatie; bucatarul, cu ajutoarele sale, pregătea sacii
. DINA!S'f~lA~S!JNDERLA-'-N-'-D-=--=Bc.=E=.A.:.:U:.cC:.:L:.:A.::::I:.::R_ _ _ _ ___:1=53 in care aveau să fie băgaţi morţii, înainte de a fi aruncaţi în mare. Richard simţea un Ciudat gol in stomac Perspectiva luptei il umplea de emoţii. Nu se temea atât de moarte, cât de vreo infirmitate. În tlmpc11 acţiunii, misiunea lui era să stea în permanenţă la dispoziţia comandantului. · Se apropia inserarea. Paul Jones avea de gând să angajeze lupta chiar în timp .de noapte, dacă va fi nevoie. Vântul uşor umfla totuşi pânzele lui "Bonhomme Rich;;rd", ca.r!f se apropia cu. viteză de inamic: -" .~ · Două vase de război britanice escortau convoiul. O fregată de aproximativ patruzeci de tunuri şi o navă mijlocie. Comandantul exulta. Puterea de foc. a flotei lui era net superioară. Dispunea de patru vase, faţă de cele două britanice. Proporţia de forţe if era favorabilă. "Bonhomme Richard" şi "P.lliance" vor încadra fregata, iar "Pali as'' şi "Vengeance" vor ataca celălalt vas englezesc. · Soarele .apusese intr-o apoteoză purpurie. Întunericul începea să 'se lase. Stelele luminau uşor marea. Pe puntea de comandă, Paul Jones se freca neîncreză.tor .la ochi. ,,A!!Ia:1ce" părăsise ruta urmată de "Bonhomme Richard" şi se rndepărta spre sud-est în. ciuda semnalelor de · oe vasul amiral. , Comandantul înjură printre· din.ţi. Laşul Landais evita lupta, preferând să urm.ărească de departe · mersul acţiunii. Lui Jones nu-i mai rămâneau ia dispoziţie cdecât fregata ,,Pal las" şi. bricu! "Vengeance", pe carE; trebuia să le lase a face faţă celui de-al doHea vas britanic. "Bonhomme Richard" spărgJ.'la valurile întunecate, avântându-se cu iuţeală spre fregate inamica, ale cărei. ,saborduri luminate permiteau să se vadă tunurile pregătite de tragere.
.
VINTILĂ
154
CORBUl.
Geana de aur a lunii apăruse la orizont. O !ună plină, rotundă ca o tipsie, care arunca peste învelişul mării o cale luminoasă. Fregate britanică se. afla acum la aproximativ o sută de metri de. nava "Amiral". Examinând-o de aproape, . Paul. Jones îşi dădu seama. că îşi subestimase adversami. Vasul inamic era mai modern şi mai puternic decât "Bonhomme Richard". Raportul de forţe se răsturnase în favoarea englezilor. Zarurile erau însă. aruncate, Comandantul ncar fi conceput să dea înapoi. · · . -. . Qe navă. e aceasta? se auzi. un glas autoritar de pe corabia britanica. Paul Jones .se bucură. Englezii nu ştiau in că dacă aveau de-a face cu. un i:lastirnent duşman. Pentru a câştiga timp, răspunse prin portvoce. -. Nava illlaiestăţii Sale, .,Princess Elisabeth". Dar nava. dumneavoastră?' - Nava Maiesfăţii Sale, .,Serapis". Căpitan Richard Pearson, sosi fără întârziere răspunsul. Încotro. mergeţi? .- Apropiaţi-vă! strigă Paul Jones, folosind acelaşi. siretic. · ' .. Nu vă .aud! . De data aceasta, căpitanul Pearson nu se mai lăsă ~-~~.
. Încă de la început.avusese bănuieli. După câte ştie .
.
el, ,;Princess Elisabeth" n-avea ce căuta în această parte a Mării Nordului. ....:. Răspundeţi .imediat ori trag! porunci Pearson. De pe "Bonhomrne Richard" se puteau vedea comandanţii britanici d.e tunuri aprinzându~şi fitil ele. Nu. mai era .nici un moment de pierdut -- Foc, Mr.. Da fel ordonă .Paul Jones, . SimUltan, tunurile de pe .,Bonhomme Richard" . traseră .o salvă în plin, în vreme ce culorile americane, erau ridicate. la pupă.
DINASTIA SUNDERLANI:>-S!EAUCLA:::IR~_ __:__ _:::15:=5
Tunurile .britanice răspunseră aproape în aceeaşi clipă, ţintind bateriile de pe "Bonhomme Richard". Zgomotul era .asurzitor $-ar fi zis că se dezlănţuiseră tunetele cerutUL O explozie fcrmidabilă într-una din bateriile de jos făcu să ţâşnească o trombă de fum roşiatic. Se auziră distinct răcnete de durere. - Mr. Sunderland, strigă comandantul, aleargă jos şi vezi ce S"a întâmplat. Dacă a explodat unul dintre tunurile vechi, de optsprezece, întreaga baterie să înceteze focuL Servanţîi să se urce pe punte. Îi vom folosi la abordaj. Electrizat de primejdie şi de ordinul comandantului, Richard se avântă pe tambuchiu în jos, prin valurile de fum negru care răbufneau spre ieşire. În bateria de jos li ir)timpină un spectacol oribil: două tunuri mari de calibru 18 explodaseră pulverizând servanţii. Spărturi de metal şi ţăpligi de lemn răniseră şi pe artileriştii de la alte tunuri. Când puse piciorul pe pardoseala de scânduri, Richard alunecă .într-o baltă de.· sânge. Aspirantul Gilbert Watt, sprijinit de balustrada scării, vărsa o spumă roşie, vâscoasă. Capul unui artilerist era secţionat de. corpul care se mai zvârCon convulsiv, î.~crerrien1nd apoi pe veci. Servanţii de la celelalte tunuri nu mai îndrăzneau să tral)ă. - lncetaţi
focul, Mayrant, zbiară Richard comandantului baterie!. Tunurile de optsprezece nu mai trag! .Ordinul comandantului! închideţi sabordurile! Oamenii vaJfzf ·să, urce p~ ptfntel Richârd .trebui să .repete porunca, fiindcă .saivele baleriei de sus şi ale tunurllor britanice trăsneau aproape. fără încetare, acoperindu"i glasuL - Am înţeles, Mr. Sunderland, răspunse Mayrant. pe oare îl 1nnegrise .,pulberea. Încetaţi focul! (;riă el, încercând. să acopere zgomotul detunături!or.
ll!NTILA CORBUL închideţi
saborduriie, căraţi răniţii la infirmerie! Ceilalţi pe punte! Porunca era greu de executat. Puterea exploziei smulsese din ţâţâni obloane!e câtorva sabordt.Hi, aruncându-le in mare. Du!gherul şi ajutoarele sale acoperiră cu. scânduri de stejar deschizăturile căscate in pântecele haveL Oricât era .Richard de novice îşi putea (ia seama c?, scoaterea din luptă a bateriej de 18 reducea la jumătate puterea .de. foc a lui "Bonhomme Richard", rămânea net inferior faţă d.e ,,Serapis". · care . . . . . Făcându-şi anevoie lo.c printre răniţi şi printre infirmi<Jri, se repezi pe scări în sus spre a ·raporta cqmandantului rezultatele ·misiunii. Când ajunse pe .punte, i se făcu părul măciucă. Străfulgerările tunurilor care trăg!'lau în rafale, scânto;lieriie fiintel.or şi pistoalelor .car€1 răpăiau grindină, lumil')au noaptea· ca un fantastic joc de
DINASTIA SUNDERLAND___ B__ E_A--U_;C;_cl..c..A--IR--._ _ _ _ _ _._15;;_7
gaura roşie din frunte. Un rănit se zbătea in spasmele agoniei. Richard simţi o slăbiciune ciudată. li venea să verse. Se rezem ă câteva clipe de peretele tambuchiului, apoi, cu o sforţare, porni iarăsi la drum. Străbătu puntea 'n câteva salturi şi se căţără pe du netă. Raportă comandantului situatia .din bateria de jos şi măsuril.er luate. - Foarte bine; -Mr. ,Sunederland. Pierderi mari? .- Aproximativ treizeci de_ morţi şi răniţi__ Sir. Răniţii sunt .transportaţi la infirmerie. - __Mr- Su.nderiand,. \rqm SibOrda nava inam!că. Preia comanda detaşament ului ·doi de abordaj in locul locotenentuiui McCarthy, qăzut la datorie. Tine legătura cu colonelul Cfiamiilard, care te vasprijlni .ia atac. Comandantul · încerca o soluţie dis·perată: abordajul. Vechea tactica a piraţilor. Continuarea duelului de artilerie ar fi fost fatală lui "Bonhomme Richard"; a carui ·(îuterÎl de foc scădea necontenit Superioritatea artileriei· britanice era categorică. Desluşind intenţiile .comandantului · Jones, după manevrele vasului amiral, căpitanul Pearson căuta să păstreze o distanţă constantă ''între "Serapis" şi "Bonhomme Rfchard". Prevedea cu precizie matematică reducerea !a tăcere a nsvei duşmane, pe care o va avea Tn curând !a· discretie. ·Pe · " Bon homme--· rll' · +' -• -" Rienaru SJtua;!a era dîsperatR TUn urile. !o vite pe rând de sa!ve!e britanice încetau să mai tragă,-_ Bateria dtntre punţi, GOmandată de locoten"entul Mayhew îşi curmă focuL Aceeaşi soartă o avu şi uni.tatea de sub comanda. aspirantului Reuben ChasE;. Lovit Sl!lb linia de plutire, vasul amiral începea să se scufunde. Pompele puse 1n funcţiune nu mai pridideau să scoată apa, care năvălea cu furie. · · Calm, · Paul Jones aştepta momentul prielnic. Pentru el, abordajul devenise o idee fixă. .
1
.
158
VINTILĂ CORBUL
Pe ţărm, mii de oameni urmăreau cu emoţie duelul dintre "Serapls" şi ,.Bonhomme Richard". Ceva mai în larg, "Paflas" şi" "Vengeance'' încolţiseră pe ,.Countess of Scarbomugh", cea de-a doua navă de război britanică, Vasele comerciale din convoi se risipiseră ca potârnichile. ,,AIIiance" continua să. stea deoparte. Nimeni n~ar fi putut spune .ce se petrecea în mintea: căpitanului Landais, care asista impasibil la luptă, fără să intervină în ajutorul camarazilor .săi de arme. ~. Increzăto~ în zdrobitoarea sa superioritate, Căpitanul Pearson îşi schimb.ă tacti(';a. Dornic să-şi llchideze mai . repede adversarul, se apropie. de "Bonhomme Richard". Voia săcl lovească sub linia de plutire, spre a-i grăbi scufundarea. Acesta era momentul pe care-I aştepta P1!ul Jones . . -· Aruncaţi·· harpoanele· de fier! · Oârligele harpoanelor muşcară balustradele lui "Serapis", "Bonhomme ·. Richard" se 'cramponă de nava vrăjmaşă .ca b caracatiţă de prada sa. - La abordaj! . GoL până la brâu, legaţi fa cap cu basmale viu colorate,· cu cuţitele în. dinţi, în mâini cu pistoale, săbii şi topoare, oamenii de pe ,,Bonhomme Richard" se avântară ca un nor de lăcuste asupra puntii lui "Serapis". Săreau peste parapete; peste cordaje, peste mormanele de cadavre, repezindu-se cu strigăte guturale asupra englezilor, care se apărau cu furie. Loviţi de gloanţele puşcaşi!or britanici, mulţi atacanţi 'se prăvăliră fulgeraţi de moarte. Câţiva căzură în spaţiul dintre cele d<;;uă vase, fiind striviţi ca muştele. Combatanţii luptau corp la corp, cu cuţitele, cu dinţii. . · Cuprins de o. cumplită furie, Richard îŞi rotea sabia deasupra capului, trăsnind în dreapta şi in stânga, icnind la fiecare lovitură şi răcnind ·ca scos
DiNASTIA SIJNDERLAND-BEAUCLAIR
159
minţi. Alături străpuns de un
.din
de el, colonelul de C.hamillard cazu glonte care-i sfăp§mă şira spinării. Locotenentul colonel Weibert prelua de indată comanda detaşamentu!ui francez. Puşcaşii de pe "Serapis" trăgeau cu înverşunare, făcând goluri în rândurile atacanţilor. Artileriş!ii britanici continuau să ·verse fier şi foc asupra carcase! lui "Bonhomme Richard", care se scufunda rnetnJ Cu metrU. Deodată, un nou duşman '1! încolţi deopotrivă şi pe englezi şi pe americani. Vela trincă. de pe "Serapis" . luă foc de la o grenadă de mână, care incendiase un morman de cordaje de pe punte. De la vela trincă flăcările se întinseră lagabierul mic. !a contragabierul mic apoi, duse de vânt, săriră !a flocul mic şi !a flocui mare. în câteva minute, 'intreaga ve!atură a nav i britanice deveni o pădure de f!ăcarL ihcendlui se transrniSe _şi _la pânz_eie Jui "Bonhomme- Richard~>. Echipajele celor două nave puseră pompele ln funcţiune. Fumul gros, CLI. miros de gudron, înăbuşea pe luptători. Duelul de artilerie şi de muschete se încetini. Eforturile erau indreptate acum spre stingerea focului. Cuprins de :Piinicăr·- prăjit de o răbu(nire a focwuL un maltez zbiară: -Ardem, ne scufundăml Suntem .uierduti! Un tânăr artilerlst .din bateria !ui Mavrant răcni. . .aruncând armele: - Să ne predăm' Ardem ca şoarecii! Nu vreau să mori· Nu vreau! Nu vreau! Cuprins de nebunie, se repezi să .coboare steagul american. Un glonte de pistol TI nimeri în cap.· Se răsuci pe călcâie, ca şi când ar fi făcut o piruetă, apoi căzu cu faţa in jos. Comandorul .Jones, cu pistoiu! încă t'umegând, se întoarse spre oamenii adunaţi pe · punte. '
.
~
160 - Cel care va îndrăzni s.ă pomenească de . predare, va avea aceeaşi soartă. Trădătorii vor fi împuşcaţi pe .loc. pentru ei nu .. există· milă. · Ochii îi erau atât d.e scânteietori, încât păreau să oglfhdească incendiu{ care mistuia navsle. l=pisodul acesta. nu scăpase căpitanului Pearson, care 'lltrigă de pe .puntea .lui "Serapis"; · ·- ·Predaţi-vă că! mai e timpi Vă scufundaţi! Sperase că. intervenţia· sa va. provoca .o răscoală a marinarilor americani. Situaţia lor era fO
inceput!
,
Ultimul cuvânt al comandantului fu acoperit de răpăiala lmpuşcăturiior, care revărsau grindină de gloanţe.
Deodată,
la 'pupa celor două vase apăru silueta unei corăbii negre, pe care incendiul o invăluia într-o lumină roşiatică.
- ,,Ailiance" a sosit în ajutorul nostru, Sir! strigă primul locotenent.. · - .Era Şi timpul, răspunse comandantuL Aprinde luminile de recunoaştere. Spre consternarea lor, "AIIiance" potopi cu ploaie de. gloanţe · şi pe englezi şi pe americani, fără deos<:)bire. · · . - A înnebunit căpitanul Landais! · zbieră Dale, injurând furios. · . ,;AIIiance" pieri .ca o nălucă· in noapte ca, după un interval scurt de timp, să revină, mitraliind atât pe
161
oamf.rnH de pe nSerapis"~- cât şi pe cei rle pe ' '+ 1 • c.an· ' d B.ls . nh omm_. . e> R'.c' ,, B. o ... "~narrl" -· . T ra'da rea capMmu.w era manifestă. Pe cete două vase încleştate fn!r-o supremă trântă s~ "~?!·a· JJli""' "•"•s· "'w H.J.Q 'n'~r~u' ·r
~V-
!,
ric<> •._, O_,'
'1.4411~»
"'<;;;>
~,..r;;,i:\;!G<:t '
'
r""7!Q-~<'l.]'<~';:;; ţ;:ll_J,.,"ţ'<.:;;~ qc::
e
'nu· ''a~ • i lil
#Il
- VP. 1nşelaţi, fV!onsjeur, replică ,Jones cu dârzanie. Victor~a va 'fi a aceluia care va re.:z:Lsta ma1 'n·•lt · ln aceeaşi clipă un vuiet de urale se ridică din pieptul Jfiar!nari!or de pe ~:Bonhcmme RichBor Pavi!ionui britanic era coborât. Comandantul Paul Jones reuşise să infrângâ un" dintre cele mai puternice nave militare ale asupritorilor ţării sale. Cu ceremonialul de rigoare, căpitanul Pearson remise satra .sa lui Jones. - Regret că sunt siiit s-o predau unul pirat care ar trebui să poarte ştreang(,i, rosti el fierbând de
,ti
""'
•
--mânie. - Vă închipuiţi atunci, Sir, cât e de bucuros piratul care a izbutit să smulga victoria din mâna unui ofiţer de valoarea. dumneavoastră, răspunse curtenitor Paul Jones... Lupta se terminase. În ciuda strădaniilor comandantului, "Bonhomme Richard" nu mai putu n
ViNTii..Ă CORB.UL
salvat întreg .echipajul acestuia trecu pe bordul lui "Serapis'', la pupa căruia flutura pavilionul american. Străvechea carcasă a eroîcului "Bonhomme Richard'' se scufundă. in adâncuri, purtând in sânul ei cadavrele luptătorilot. care căzuseră pentru libertatea Statelor Unite ... Escad.ra comandantului Jones îşi făcu. o intrare tr.iumfală Jn por:tul olandez Texte!, punctul final al exped!ţieL în urma raportului scris al lui Jones asupra desfăşurăr(i bătăliei; do.ctortii Franklin ridică imediat coinanda căpitanului Landais, ordo1iând trimiterea sa în faţa Curţii Marţiale. în. octombrie, Paul Jones ·se Jnapole .la Paris. Regele îi primi in audienţă, decorându-1 cu ordinul "Meritul Militar'' şi oferindu-i o sabie de ono<;re. Totodată îl riÎ:IJcă la rangul de cavaler. Şi Richard obţinu .crucea ."Meritul Militar" şi un brevet semnat de rege care fi. confirma titlul de marchiz .de Beauclair·. Laolaltă cu el primiră "Meritul Militar"' încă alti patrusprezece ofiţeri şi aspiranţi de pe "Bonhomme Richard".. · · O primire foarte frumoasă li · făcu Temple . .Luându-1 de umeri, .îl privi .cu bărbăţie în ochi. - Doctorul. rrahklin a aorobat desemnarea ta în . funcţia de interpret-şef pe lângă corpul expediţionar francez care va fi. trimis in America. Totodată, a cerut Congresului. să-ţi· acorde brevetul de căpitan. Richard roşi de plăcere: Era ciu.dat. Viaţa militară începuse săCI eaptfveze. Ambianţa războinică, bătii!ia la care luase parte, decoraţia primită, preţuirea pe care francezii o acordau uniformei ostăşeşti, ·· admiraţia femeilor pentru prestanta sa marţială îi .schlmbaseră concepţiile faţă de cariera arm.elor. Gradul de căpitan U va face să nu se simtă în poziţie de inferioritate faţă de nobil ii francezi care deţineau grade in armată, Căpitani erau şi contele de Segur şi du.cele de Castries şi prinţul de 8(oglie şi contele de ,'
'
"
'
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
----
163
Charlus,., Era firesc ca şi marchizul de Beauclair să fie ofiţer. In definitiv, ar putea să urce .şi alte trepte. locotenent-colonel, colonel, locotenent-generaL .. Da, da. Locotenent-general! Un . grad potrivit pentru un Beauclair! - Brevetul trebuie să sosească dintr-o zi într-alta, spuse Temple. Congresul nu-l va. refuza pe rranklin. Faptele tale de arme sunt cele mai bune recomandaţii.
Pronosticul lui Temple se împlini. În ianuarie, brevetul sosi de la Philadelphia. Când ·· Richard. îmbrăcă uniforma de căpitan, F'ranklin îl felicită: - În sfârşit, o dată a fost şi Congresul expeditiv. Bine că brevetul nu l~a costat decât câteva semnături. Dacă ar fi fost vorba de bani, s-ar fi schimbat ·1 ucru riie. Nu era pentru prima ·oară că Franklin aducea critici Congresului. . Poziţia lui era însă atât . de puternică, .incăt lşi putea permite acest lux. - Brevetul l-ai primit repede. Cu leafa va merge l')lai greu, continuă. el râzând. Domnii din Congres se tocmesc. ca la tarabă când e vorba de cheltuielile militare. În vreme ce poporul american sângerează în acest război îngrozitor, Congresmen-ii reduc bugetul armatei. 24 000 000 în 1777 şi în 1778. 1O 000 000 în 1779, 3 000 000 în 1780. Nu m-ar mira ca la anul să ·reducă creditele militare la 1 000 000. Congresul trebuie epurat. de elementele suspecte... la 26 martie Richard, care îşi luase atribuţiile în pnm1re, sos1 la Brest, însoţind pe contele de Rochambeau, comandantul en chef al corpului expediţionar. Şapte vase de linie şi două· fregate aveau să escorteze convoiul alcătuit din treizeci şi şase de nave de transport. Printre ofiţerii de Stat major şi comandanţii de unităţi, Richard întâlni numerosi cunoscuţi; ducele de Lauzun, marchizul de Montmorency-laval,- comandantul regimentului
164
---~~--·~:.:'I:.:N~T:.:IL=:cĂ CORBUL
Bourbonnais, contele de Saint-Mesme, comandantul _ regimentului Royal-Deu~-Ponts, contele d'Adeville, .cpmandantul artileriei. Pe mareşalii de câmp Chastel_lux şi Vlornenil ii intâ_lnise de câteva Wi la recepţiile de ia Misiunea Americană. Dintre ofiţerii tineri, exa och>ten cu viconteie d.e Nm'lilles, cu .contele ge Segur, cu printul de Broglie, cu ·cei doi fraţi Dillon şi . Cl:l ducE;Ie de. Gast~_ies. În Sfatul Major al. ·lui Roch.ambeau se mai afla ,un personajfoarte cunoscut la ..Curte. Cq.nfelt! Axei de Fersen, a cărui plecare pe front in.dur-?rase pt! xegioă, smulgându-i hohote de plâns .... La 2_ mai flota ieşi în larg. Richard fusese r13partizat . pe . vasuL amiral "Duc de Bourgogne". Împărţea o cabină neînc,ăpătoare cu încă a!1i patru ofiţerL Toată lumea că_lătorea de. altfel in condiţii îngrozitoare.' Ofiţerii şi soldaţii .. erau înghesuiţi ca şa,cd.elete. ':Spaţi,ul .neîndestulător • îl silise pe Rochambeau să lase la Brest câteva sute de caL un mare nun)ăr de tunuri şi 'parte din 'trenurile ~egimentare . .: , · · ... Traver,S<J.reaAt.l.anticului fu grea, .Furtuni, scorbut, · murd,ărie;:.p:âduchi, .. hrană insuficientă>. Spre a mai risipi rnqnotonfa, .L;tuzun ordonă muzicii regimentului săli să ..dea zilni_c. concerte trupei. · La 18. iunie, una dintre fregate captură.o corvetă britanic.ă.. Scurta , Juptă navală oferi un spectacol diştri!Ctiv pentrutof!lă lumea. Plăcerea se topi când prizonierii informară.. pe. Rochambeau că
DINASTIA SUNDEI'ILAND-BEAUCLAIR _ _ __
165
reuşind-
a "_evita puternica fiotă -briîan!câ a amiral ului Graves, care -primise instrucţiuni să intercepteze corpul expedîţionar francez înainte de debarcarea ace'!tuia în Statele Unite. . In cinstea aliaţilor, primarul şi notabilităţile din Newport ili.Jminară oraşul şi organizară o serbare, care· se încheie cu un bogat foc de artificii. .o delegaţie a triburilor indiene prezentă dar.uri .conte!ul de Rochambeau, care. le ofaji sp!>.Ctacoiul mult gustat ... al unei parada şi al unei şarje · a husarifor din regimentul du'Celui de Lauzun. populaţia oraşului·şi a. satelor .din împrejurimi era în plină admiraţie fat~ de · corectitudinea francezilor C<'jre plăteau rechiziţiile fără să se tocmească. Nici englezii şi nici americanii nu-i deprinseseră cu asemenea procedeu. Corpul expediţionar iernă la Newport. Generalul Washington îl păstra în rezervă, spre a-1 folosi· fie pentru cucerirea New York ului,· aflat în mâna englezilor, fie pentru atacarea armatei generalului Co;nwallis, ·.care·. opera în · Virgin4a, .• înaltul comandament american, de acord · cu contele de Rochambeau, "optă pentru a do.ua ipoteză~ La 19 ·. august, pe o ploaie torenţială, forţele americane făcură .joncţiunea cu trupeie'frânceze şi se puseră în mişcare. Destinaţia nu o cunoşteau decât · Washington şi .Roch·ambeau. · Spre dezîluzia lui Richard, care îşi lnchipuise până în ultimul moment că vor ocupa poziţii In jurul New Yorkului, trupele aliate oco!iră oraşul, îndreptându-se în marş forţat spr? Sud. Străbătură Princeton, Trenton Ş.i Va!ley Forge, ind ·eptându-se spre PhHade!phia. La porţile oraşutuL îr,treaga armată făcu 1 ·~ So ld aţn .. <.rancez1. ~IŞ!• pusera~ g,h.atele a"-a, 'h '!ŞI. h a.te. pudrară păwl, Îşi iustruiră catammele apoi, sub comanda ofiţerilor îmbrăcaţi î:J uniforme de paradă, · .defi!ară: pe străZile drepte, prospăt stropite, salutaţi
'':de uralele
populaţiei
entuziasmate.
Ţlnuta mandră,
'\IINT!LĂ CORBUL
166
-~·
alinierea perfectă, fireturile şi decoraţiile strălucind în soare, !ropotul cailor cu .crupe lucioase mătasea, drapelele orodate cu crinul Bouroonilor, fanfarele care electrl.zau cu marşurile lor marţiale stârneau furtună de aclamaţiL Francezii dădură Congresului cmoruri regale. Trei zile de-a rândul se desfăşurară treceri în revistă, banchete, baluri, serbări pubtice şi focuri .de artificii..
ca
La 6 septembrie armata
îşi. reluă marşuL
Generalul lord CornwaiHs, comandantul forţelor britanice, se retrăsese în oraşul Yorktown, .pe care-I întărise Jn grabă. Era sigur că francezii îi vor da de furcă. ·Şi nu se înşela. Dinspre Nord cobora armata f~anco-americană de sub comanda generalului Washington, secondat de contele. de Rochambeau. Dinspre West se apropiau trupele franceze ale marchizului de La Fayette. în Sud debarcase contigentul din Antil!e, în cap cu marchizul de Saint-Simon. L.a Fayette şi Saint-Simon făcuseră joncţiunea la Jamesto.wn. Spre Răsăr·it, golful Chesapeake era .blocat .de marea flotă a ami raiului conte de. Grasse, care izbutise a izgoni flo'ta britanică . a amirai!Jiui Graves dup'ă o epică bătăile navală ce durase şase zile. Pentrp a complica şi mai mult situaţia .l.ui Comwallis, escadra. contelui de Sarras a.ducea . de la Newport unităţi franceze de artilerie grea, precum şi un detaŞament de infante.rie, comandat de. baronul (le Choisy. În jurul ·lui Cornwaflis se strânsese cleştele. La .14 septembrie, avangarda forţelor franco-americane coborâte din Nord intră in Williamsburg,. unde fu .il:rstalat marele cartier general aliat.. . . Incercuirea '(orktown-ului era totală. Cei 8 800 de englezi, întăriţi .în această citadelă. improvizată, ·trebuiau .să iacă faţă la 32 000 de francezi, dintre care 22 000 marinari, · la care se adăugau 7 000 de
.
DiN4STiA SUNOERLAND-BEAUCLAIR ..
-~··~·~
167
--~·····--
americani. \i\lilllamsburg, capitala idilică şi romantică a Vfrginiei, arăta ca o tabără militară. Pe sfr-ăzne altădată atât·· de linişrite, coloanele militare se încrucişau cu curieri care treceau în galop, cu baterii de artilerie care lruruiau asurzitor, trezind indignarea câinilor. Richard avea muit de lucru. Misiunea lui de căpetenie era să traducă generalului de Rochambeau oro!nele şi comunicările primite de. la comandamentul american şi să tăJmăceaScă -rapoartele- -generalului· către WashingtorL Prin însăşi .poziţia sa, cunoştea toate secretele acestei campanii. De patru-cinci ori pe zi făcea naveta între colegiul William and Mary, in care fusese încartiruit comandamentul francez, şi casa profesorului George VVythe, afectată generalului Washington şi adjutanţilor săi. Devenise un fel· de umbră a lui Rochambeau. fi însoţea la consfătuirile cu Washington, în inspecţii, în vizitele pe care contele le făcea oficialltăţiior. . În ciuda stăruinţelor sale, Rocharf'tbeau nu fusese în stare să înveţe un cuvânt englezesc. Aceasta 11 făcea să nu se poată lipsi de prezenţa interpretului s.ău. Richard. slăbise· ca un ogar. Noaptea târziu, când se trântea pe patut lui de campanie, . 1şl blestema soarta şi căpitănia, care-I băgaserii in încurcâtura .aceasta. · Dar serviciul fi oferea Şi satisfacţii. Cunoscuse pe mai toate căpeteniile armatei americane, în frunte cu Washington, şi multe personalităţi politice ale Statelor Unite. Colonelul Alexander Hamulton vestitul reprezentant al Statelor New· York şi mâna dreaptă a lui Washington, îl arăta o prietenie deosebitit De Alexander Hamilton îl apropia nu numai vârsta, dar şi convingerile politice. Şi unul şi celălalt erau partizanii •unei "guvernări aristocratice, a creării unei o!igamii J.inanciare . .Îşi dăduseră seama de această comunitate .de concepţii .cu prilejul unei discuţii pe care o
VINTILĂ CORBUL purtaseră
în timpul unui prânz oferit de Washington ofiterilor din comandamentul francez. ,, lnlrco seară, Rochambeau invită pe George Washington la o cină la care aveau să ia parte şi alte căpetenii americane. Comandantul suprem al trupelor franceze era încartiruit în casa unui mare plantator, Sir Lewis Effingham, care-i pusese îndatoritor. la .dispoziţie toate resursele îndestulatei sale cămări. Sir LeWis Effingham era o. fiinţă ciudată. Tot timpul şi-1 petrecea. în.bibiiotecă. Nu primea vizitatori fiindcă -.spunea el-. acc<;Jsele de gută TI împiedicau să guste tovărăşia musafirilor. Niciun ofiţer din anturajul lui Rochambe.au nu izbutise să-I vadă vreodată. În ziua în tare generalul francez se .prezentase la locuinţa • ce-i fusese atribuită, majordomul lui Sir Lewis îl întîmpinase protocolar prezentându-i complimentele şi . totodată scuzele stăpânului său, căruia boala . nuci îngăduia să-şi . îndeplinească personal obligaţiile de gazdă. Sir Lewis îşi punea însă casa la dispoziţia contelui, urându-i o şedere cât mai plăcută. · Dirr ziua aceea, Rocham•beau trăise ca în câmpurile .Eiizee. Nici la adânci. bătrâneţe ncavea să uite ospitalitatea din casa lui Sir Lewls Effingham. Sir Lewis era prudenţa personificată. Până la izbucnirea războiului păstrase o atitudine neutră. În apropiere de New York stăpânea un domeniu uriaş, care începea de .la râul Hudson şi se termina la Long lsland Sound. Soţia lui, Lydia, născută Saint-Astier, îi adusese de zestre un domeniu de un milion de acri în . Virginia .şi câteva plantaţii de cafea şi de, zahăr în lndiile Occidentale. Reşedinţa lui Lewis era la New York. Dar când engleZii · asediaseră acest oraş, Effingham îşi strânsese bagajele şi plecase cu _ întreaga familie în Virginia. Prietenilor săi, favorabili Angliei, le spusese că păraseşte New Yorkul fiindcă sănătatea soţiei şi a fiicei sale nu le îngăduia să '
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
--
169
suporte emoţiite unui asediu. Bineînţeles, aceasta nu-l 'Împiedica să dorească sincer viţtoria- trupelor britanice. Partizanilor . revolutiei le mărturisise cu aceeaşi afectată candoare că. · u concepea să rămân ă Intr-un oraş care putea să cadă oricând în mâna englezilor tiraniei. După ce-i convinsese şi pe unii şi pe. ceifaiţi de buna lui credinţii, se mutase ia _\1\fiHHamsbuJg,. unde aştepta Jn jJn!şt:.:; -sfârşitul războiufuL Câ0d' teatrul de operaţii se rnutase în. Sud. şi englezii puseseră .piciorul in Virginia, Sir Lewis se îmboinăvisc subit de o gută care-I ţintuia în caă cu lunile. Fiindcă rw"i dăde.a mâna să plece în. lndiile Occidentale din cauza. fiotelor de război, a corsarilor şi a piraţilor care inrestau .mările - se resemnase s.ă rămână cu orice risc m Virginia. Ocuparea Williamsburg-ului de către englezi nu-l scosese din biblioteca iuL Prirni.se în cartiruire pe generalul Cornwal!is, ii pusese şi lui· casa la dispoziţie, dar nu-i ieşise în întâmpinare .. Adoptase aceeaşi atitudine şi faţă de Rochambeau. Astfel salva aoarentele si· nu se comoromitea cu niduna din ' ' ' tabere. Sir Lewis nu voia să îrrfpărtăşească soarta partizanilor Angliei, unşi cu gudron şi tăvâliţi în fulgi de către revoluţionarii fanatici. Nu . voia să se pronunţe nici peniru independenţa . Statelor Unite. ·căci se temea de represaliile pe care AngHa nu va întârzia a ie lua impotriva partizanilor lui Washingtc , in cazul că va obţine victoria. Boala lui diplomatică dura de un an şi ameninţa să dăinuiască până la sfârşitul războiului. . Cina oferită de Rochambeau generalului Washington evoca agapele pe care spartanii le luau laolaltă -de la şeful suprem şi până la ultimul soldat - Tn preziua marilor bătălii. Agapa .era sparta~ă numai prin semnificatia e1 Legendara sobrietate a . acelor mese nu mai putea fi respectată. de vreme ce pivniţele lui Sfr Lewis furnizau cele mai fine .băuturi '
.
'
'
VINTILA CORBUL
alcoolice, iar bucătăriile sale produse , gastronomica de o înaltă savoare. · · .În ziua următoare, adică la 9 octombrie, aliaţii dezlănţuiră un bombardament puternic asupra Yorktown-ului. Până în ultimul moment Cornwall.is aşteptase intervenţia generalului CHnton, care dispunea la New York de suficiente forţe spre a sparge cercul de foc, aprins d9 franco~ameriCani în jurul Yorktown-uluL Clinton, a cărui faimă de temporizator întrecea şi pe a celebruluf Caius Fabius Cunctator, se mărginise a-1 bombarda pe Cornwailis cu mesaje ce-i. anunţau apropiata sa intervenţie. Exasperat, a<:;esta îi răspunsese la ultima scrisoare că era inutil să se mai deranjeze, întrucât nu va ajunge la timp spre a mai salva ceva. La 14 octombrie, trupele aliate atacară reduţe!e · !n.ainta!e ale englezilor, cucerindu-le după o furioasă luptă la baionetă. La 16, Cornwallis făcu o ultimă tentativă de a ·rupe incercuirea. În timpul · nopţii îmbarcă ·primele sale detaşamente pe luntri şi pe plute. Intenţiona să traverseze .fluviul York, apoi să se strecoara spre Nord; prin· liniile aliate puţin întărite, din faţa · localitaţii Gloucester: Dar· o vijelie,. dezlăliţuită fără veste,. îi zădărnici planul. Resemnat in faţa inevitabilului, .îşi retrase trupele în Yorktown. În dimineaţa zilei · de 17 octombrie, aliaţii declansară un atac general, sprijinit de într.eaga artilerie. Focul .tunurilor grele făcu ravagii în oraşul asediat Aliaţii reuşiră să ajungă până la tranşeele · briianice. Lupta corp la corp se înCinse .cu furie. Pierderile erau mari de o parte şi de alta. Deşi. muniţiile Şi medicamentele ajunseseră pe sfârşite, englezii rezistau eroic. Gornwallis îşi dădea însă seama că lupta era. zadarni.că. La iO de 'dimtneaţă steagul alb fu ridicat pe. zidurile fumegâr'lde ale Yorktown"u!ui.
artilerie încetă imediat. tn Unii4e frartco-american~e so!rlaJH .se îmbrăţişau Tntr-un Focul
de
enţuzfasm prezentară
delirant.. Parlamentarii britanici .se. generalului Washington, care le dietă o capitulare fără cont!iţii. · * La 19 octombrie, Comwal!is se înclină T!1 fala destinului. Trupele britanice, cu muziciie în frunte, defilară
în pas de paradă până la liniile aliate, apoi depllseră .armele. Opt mii de soldaţi şi nouă sute de marinari căzură prizonieri. Prada de. război. se ridica la 214 tunuri şi 23 de drapele. Generalul CornwaiHs capitulase după o luptă eroică, binemeritând .nu numai admiraţia propriilor săi soldaţi, dar şi pe a inamicului.
Contele de Rochambeau îşi stabili tabăra de iarnă In Virginia. După căderea Yorktown-ului îşi exprimase intenţia de. a exploata succesul, atacând Charleston-UI aflat înc.ă ln ··mâinile· englezilor. Rechemarea flotei amiralului de Grasse în Anti!le îl împiedică să-şi pună planul· în practică. Generalul Washington se înapoie cu trupele sale în Nord, iar [a Fayette se îndreptă spre Sud, pentru a întări armata gene.raluluî Green. · Regimentele lui Roct)ambeau fură încartiruite în Yorktown, Gloucester, Hampton şi Williamsburg. Generalul en chef rămase cu Statul său Major ia WU!iamsburg. După emoţiile campanrer care culminase cu capitularea lui Cornwallls, · Richard gustă din pHn odihna şi liniştea regăsite în sfârşit în acest oraş cu moravuri patriarhala. Serviciul îi .lăsă destulă libertate. Viitorul începea iarăşi să-I preocupa, Războiul era pe sfârşite. După ce va. dezbrăca uniforma militara şi ·va atâma sabia în cui, ce-i va rămâne de făcut? Trebuia să-şi găsească un rost. Să se inapoieze la atelierul de cuţite? Era şi aceasta o soluţie, .dar nu îi
172
VINTILA CORBUL
surâdea. Existenţa sa 'trepidantă ·!a Londra, capitaJurile pe care le rulase, îl învăţaseră să dispreţuiască preocupările mărunte pe care i le-ar fi oferit meşteşLJgui pa):ern. Rl.chard era · nemulţtlmit. Spre a-şi mai limpezi . gându.r.l!e., ieşea la ·plimbare pe sirăzile• Williamsburg-ului. .. Zilele. însorite şi călduroase de toamnă târzie il îndemnau la hoinăreală si visare. Făc.ea .planuri, ciădea castele în Spania, îtlcânta cu prqiectele sale. Dar clipele de 2uforie alternatJ cu momente de descurajare profundă. Soluţiile pe care le găsise până atunci ii păreau iluzorii. Să se angajeze in viaţa politică? Îl cunoŞtea pe Alexander Hamilton; poate că acesta i,ar găsi o întrebuinţare. Dar rolurile subalteme nu,l ispitiseră niciodată. Nu se vedea în.postura unui trepăduş politic, a unui elector · mărunt, cu preocupări meschine .. concluzia era.clară. Nu· avea stofă de om politic. Nu simţea nicio înclinare pentrU, bătăliile electorale. Cea mai sigură cale spre ratare este. să Jmbrăţişezi 'o carieră pentru care să nu ai nici o afinita!e. ln vrerT!e .ce se. plimba Duk.e of \3loucester Street; Richard se uita distrat la lume. Femeile tinere îşi etalau. toaletele . aduse din Franţa; copiii se zbenguiaq chiuind bătăios ca pieile roşii .intrate pe făgşşul războitJiu.i; soldaţi convalescenţi se odihneau pe bănci ori umblau În ce( cu precauţie, de parcă aT fi fost de sticlă, Cel. e două spitale din Wi!liamsburg fiind neîncăpăt9are pentru răniţi, se amenajase în colegiul William .ahd Ma1y un spital de campanie pentru francezi, iar în palatul· guvernamental un altui
se
pe ·
pen.tru american'! şi ang!ed. · In colţul străzii Duke of .Gioucester, pe aleea care ducea spre palatul guvernamental, Richard se Întâlni cu un .solda't americari, care umbla în cârje. Slab, galben, cu cearcăne negre, rănitul îşi târa piciorul pansa.t la
gleznă,
Uniforma ··ii era
zdrenţuită,
iar
DINASTIA SUNDERLANI>BEAUCLAIR
173
piciorul sănătos purta o cizmă desfundată. Abia după câteva secunde de reculegere Richard îşi dădu seama că-I avea în faţă pe fratele său. - Patrick! Patrick, ce-i cu tine? Const~rna't .de mizer!a fizică a acestuia;: 11 apucă de- brat vrând să=t sprij{ne. _Ulţase la. New Yo;·k se despărţiseră sup;3raţi. . Soldatul se. opri, TI privi incruntat, apoi increţituri!e feţei i . sEr destinseră intr-o umbră de zâmbet. -Ei, Richard, pată-te să te bată! Dar .cu tine ce-i? -După c.um vezi, sunt căpitan. Fac parte din Statul.. Major al generalului Rochambeau. · · - Văd. Mai Văd că eşti decorat. Frumos lucru. Nu ştiam, că te-ai înro!at. · - Oho sunt trei ani de când cort -uniforma. Dar tu? . - Lupt de şase ani. La New York, la Villley Forge, la Germantown, la Monmouth, aci la Yorkt&wn ... Dar n-am ~ajuns· âecât •sergent. · . . · · ·- Patrick, vrei .să stăm puţin pe bancă, ·ta soare? · Soldatul păru că şovăie, apoi acceptă propunerea. Se aşezară· ·pe o bancă liberă. · · '-'- Sunt ani mulţi de când flU ne~am vazut, ZISe Richard. · · ·· ·· · · --Vremea trece, rosti --in doi pe:d: PatrfCk . . -··· Ce mai · ştii · despr!'J cei de acasă? Cu vârful· cârjei, Patrick făcea cerburi Tn pietrişul aleii. · · .· - d - Cred că sunt sănătoşi. Acum un an, can am ·primit ultima scrisoare, erau cu toţii bine. Numai pe mama o mai supiirau durerile în pântece. De atunci nu mai ştiu .nimic despre ei. - Mi-e dor de casă, Patrick. M-am . gândit . . adeseori la voi. ·.c.._ Serios? Tonul cu care Patriei< rostise acest cuvânt era ambiguu. Exprima şi neîncredere şi mirare şi. un vag dispreţ. Richard se prefăcu a nu-i remarca. ·
ca
.
.
. \I'!NTILĂ CORBUL
174
-'--'~--- ···············~·----,----=-:_:c:_::.:.=-=-=.:==
·- Da, da. Eram curi0s să ştiu ce mai faceţi. Dar pierdusem legătura. Ne despărţeau mări şi ţări. . Patrick nu scoase nici un cuvânt. Richard se simti' stingherit. . ·-·· După război ne vom aduna cu toţii, reluă el cu silită voioşie. Poate vom Jucra iarăşi la atelier; ca '
~
'
"
odinioară.
· 'Pi"ivirile lui Patrick întârziară asupra jaboului de dantelă al. lui Richard, asupra pantofilor săi de lac, asupra pantalonilora!bi, de stofă tină, asuwa perucii pudrate... Examenul acesta ostentativ aşternu un nor pe fruntea lUi Richard. Patrick îşi bătea joc de el? - Mă îndoiesc, Richard, că îţi va plăcea să mai lucrezi la atelier. Vezi tu, ai ajuns un domn. Un domn adevărat. Un, domn .. ca şi bunicul tău. ·.- Bunicul meu a fost şi al tău, Patrick, - Nu .zic ba. Dar tu H~i fost mai mult decât un simplu nepot. Tu i-ai moştenit totuL Şi purtările şi · titlul şi felul de a privi lumea. Bunicul nostru . .Dumnezeu .să~!. ierte - nu s-a simţit niciodată bine în casa lui Josiah Sunderlan(j. Niciodată n-a izbutit să ·uite. că era marchiz şi .că tata era un simplu meşteşugar, poate ceva mai răsărit decât alţii. Zic, n-a izbutit, riindcă sunt incredintat că a încercat. N-a ' . izbutit, că era peste firea lui să .devină alt om . .Deşi a trecut prin foarte grele încercări. n-a învăţat nimic de la viaţă. •· .-· Ai impresia că îi seamăn atât de mult? întrebă Richard cu· aşoară iritare, deşi comparaţia n-ar fi trebuit să-I supere, Intotdeauna îl luase pe bunicul drept mopel. 11 indispusese tonul lui Patrick. - Îi semeni mai mult d.ecât îţi Inchipui. Nu ştiu dac.ă înţelegi acest lucru. Nici tu nu te-ai simţit bine printre rioi. Şi acum, după ce ai devenit un adevărat . domn, .cu atât mai vârtos ai să te socoteşti străin în . casa bătrânului Josiah Sunderland . ....:.. Străin în casa mea?
DINASTIA SUNDERLANI:i-BEAUCLAIR
----
115
- Eşti tot atât de rupt de ,ea ca şi un pui de cuc crescut în cuib străin. Richard zâmbi ironic. - Părerea ta nu mă supara. Tu nu. faci,. în definitiv, decât să-mi amineştî că am reuşit să mă desprind din universul vostru mic-burghez şi săcmi creez o lume. a mea. o lume ln care viziu.nea e largă, aspiraţiile înalte... , , - N-aş putea Să spun că, nu ai dreptate. Tu ai ajuns căpitan J?Î eu sergent. Richard îşi aminti brusc de îndoielile lui din ultima , vremj'J, de puţinul preţ pe care-i acorda gradului său, care nu-i va mai fi de niciun folos după demobiiizare, de teama de viitor, de alternanţele de optimism şi descurajare... Patriei< n lovise acolo unde n durea_ O făcuse cu bună ştiinţă, sau întâmplător? - Am avut situaţii mai frumoase decât aceasta, spuse _ ei, mai muft spre -a urmări reacţia fratBiul sătc - Am auzit, zise Patriei<. Asta m•a şi făcut să-ţi spun că n-ai să te mai simţi printre noi. Cel care ~>-a dedulcit cu tutunul de lux e greu să se mai întoarcă la mahorcă, Atelierul nostru, ce! puţin acel pe care !-am lăsat când am plecat să mă lupt cu englezii; nu era decât o biată umbră a .atelierului de odinioară. Cu alte cu"l!inte, Pattick îi povăţuia să nu se mai inapoieze printre ai lui. ~ De ce· nu 'vorbeşti pe şleau Patrick. ?, zise Richardt fuând taurul de_ CQârne. Ocoiişuri1e diplomatice. nu se potrivesc cu firea .ta. Spune mai bine că ai socoti inoportună prezenţa mea la atelier. - lnoportună? Ce-i aia inoportună? Nu cunosc cuvântul --ăsta: - Inoportun înseamnă de nedorit, supărător, explică Richard sec_ - Dacă ăsta e înţelesul, poţi ·să~i z;ci aşa. Richard. rămase dezorientat. se gândise intotdeauna la ateli.et ca la o ultimă resursă, ca la un '
lfJNTI!..Ă CORBUl
176
liman, în care să se retragă la vreme de restrişte. Era mai uşor să ia viaţa pieptiş, când ştia că are spafewe asigurat. Patrick îl lăsa în aer, fără niciun punct de sprijin. Mai ales. acum, Richard nu~şl putea permite să provoace o ruptură. Folosi un ton împă.ciuitor: :.._.. Trebu!e 's-_ă înţei_egi-, Patrick, -că simt şi eu .uneori ne.voia să revăd casa Tn care m-am născut, păriniiL. . .~ Re vremea .când te bălăcea! în bani te-ai. gândit fa casa în care te-ai născut, la. părinţii tăi:? T
'-- Pe vremea când te jucai cu aurul la londra, eu degeram ia Valley Forge,: departe· tie casa mea, continuă Patriei<: indârjit. New Yorku! era ca şi acum -ocupat de englezi. Eu, aflăndu-mă în tabăra amedcană,' nu -puteam face nim!c- pentru ateHerj .. pe-ntru Je.mHie. T~ttr o ducea- foarte greu. Atenaru!- 1şi pierduse clienţii. Intr-un oraş impresurat populaţia nu prea are ce tăia cu cuţitele; iar tnJpele de ocupaţie le primeşte din metropolă. Familia mea, .care e şi a ta, abia dacă mai avea ce mânca. Pe atunclte-ai gândit să trimiţi vreun ban acasă? Părinţilor tăi, surorilor tale? · · · - Eram. în plin răZboi, 'Patrick. Comunicaţiile erau gmla · · · · · . . ·_ Mofturi. Te .atlai în Anglia, iar New Yorkul era ocupat de englezi. Nimic mai uşor decât să le fi trimis ceva bani. Dar aveai iu timp să te gandeşH la ai tăi? Erai pret! .egoist Nu ţi-ar fi ruşine să ceri sprijinul moral alor tăi când tu n-ai făcut nimi.c pentru ei în vremurile când înotai in bani? Patrick $6 ridică aneyoie de pe bancă. Richard îl privi cu răutate. - Crezi mă vei putea împiedica sa ..intru in casa părinţilor mei? rosti e.l aspru.
ca
-Atâta timp cât trăiesc· ei n-ai decât să vii, ·replică Patrick liniştit Dar după moartea lor, vei avea grijă să nu-ţi mai .calce piciorul în casa· mea -· A- fa?- De ce numai a ta? -". Sunt fiul cei mai mare. Moştenesc. de drep! toată averea. Nădăjduiesc că n-ai să mergi până acolo ·cu neruşinarea incât să-m! ceri o coafă de pâine: Richard simţi cum i se urcă sângele In cap. Dacă fratele său n-ar fi fost rănit, tcar fi pălmuit. lncleştă fălcile. şi pumnii pentru a-şi struni mănia. Rămase pe bancă, Jn vreme ·ce Patrick se îndepărta, sprUinindu-se în cârje... In timpul unei inspecţii a trupelor din Gloucester, contele de Rochambeau şi Statul său Major fură surprinŞi de o ploaie torenţială, ca ln toiul. verii. Uzi până !a piele asistară !a o recepţie oferită de primarul oraşului., După această,, isprav·a, cei mai mulţi ofiţeri se aleseră cv câte un guturai straşnic. Generalul en cl1af, care nu mai pra ln prima tinereţe, răci însă grav. Medicii din Wilfiamsburg ii prescriseră să stea c.el puţin o săptămână la pat Pacientul avea fierbinţe!i mari,tuşea şi il dureau încheieturile atât de rău, 1ncăt trebui să se supună. . . ·· Boala lui Rocham.beau ii asigura lui Richard o iibertate. nelimitată. lrr afară de o oră sau două, folosite pentru trad.ucerea corespondenţei oficiale, îşi omora timpul potrivit fanteziei şi bunului său plac. Citi in zilele acelea multe cărţi din biblioteca lui. Sir' Lewis, care il îngăduise să o cerceteze oricând. In să parcă era un făcut. Ori de câte ori Richard cobora după cărţi, Sir Lewis lipsea din bibliotecă. Richard înţelese că gazda evita să-I întălnească . .Aceasta nu-l supăra, căci şi lui îi plăcea să nu fie deranjat Ca şi generalul en chef, putea invita la masă pe oricine voia. Cărnările şi pivniţele cu vinuri ale amfitrion·ului '1 stăteau ia dispoziţie. Nu abuza însă. niciodată, spre satisfacţia lui Sir Lewis, care ii preţuia cumpătarea.
Rich<;rd s-ar .fi simţit minunat în. această casă, dacă nu I-ar fi .deranjat la ore nepotrivite corul de latrătu.r:i ·. aie haitei de câini base.ţi ţinuţi ln apartamentul ei dş Miss Ophelia Effingham, fiica gazdei. Când javrele tre.ceau în trombă. pe poridor, Jnso'indu-şi stăpâna care ieşea să se plimbe prin parc, făceau o hărmălale de ridiC!'J.U casa in suş. Vacarmul se repeta şi la înapoiere, şi când li se. ducea de mâncare, şi în toiul nopţii, când, oaseţii se luau tam-nisam la harţă. · .Atâta vreme cât atribuţiile. îi reţiliuseră pe Ri.chard îtr prealma generalului en chef, profitase de. puţinele ore de repaus dormind atât de adânc, încât. nu 1-aifi trezit din somn nici cu tunti!. Li.bertatea şi desfrâu! .de. odihnă din ultimul timp ii făcuseră somnul mai . uşor. Lătrăturile baseţiior TI scoteau adeseori din fire. Dar se ferea să protesteze, fiindcă nu voia să-şi indispună gazdele, cu atât mai mult cu. cât Ophelia Effingham era .o fată foarte drăguţă.
O întâlnise d.e câteva ori pe coridor sau. pe. scări, înconjurată de· baseţii ei. calenii, lungi, jucăuşi şi şerpuitori ca nişte salamandre. Părul blond argintiu ii cădea pe umeri intr-o plăcută neorânduia:lă. Rochiile . ei, foarte scumpe, . erau purtate cu o negiijţ;Jnţă şi o lipsă de cochetări.e ciudate. Deşi părea să fi împlinit şaptesprezece ani, ţinea în braţe păpuşi .pe .care !e alinta cu grai gângurit, .ca .fetiţeie. ·· · · . · Pentru Richard, lata aceasta era o · enigmă. Opllelfa nu-l vorbise niCiodată şi abia dacă· îi răspundea ia salut. Era atât de preocupată de câini şi . de păpuşi, inc;âf pentru .ea restul lumii nu mai a\lea Dici însemnătate. ' · · · O negres.ă · între do.uă vârsta', , grasă, aproape rotundă, .cu albl.ll .ochilor tot at.â! de strălucitor ca şi dinţii, se îngrijea de miss Effi.ngham. Personalul de
o
..
DINASTIA SIJNOERLAND-BEAUClAIR
serviciu al. acesteia era completat cu o subretă ceva .mal tânără, care era în relaţii foarte tandre cu valetul lui Richard. Intr-o după-amiază, in vreme ce stătea in faţa oglinzii .din camera sa de .culcare şi îşi prindea un ac cu diamant în jaboul de dantelă, auzipe coridor lătrat· de câini, zgomot de paşi in fugă şi glasul Opheliei care striga supărată: - Aici, Gimpy! . Vino încoace! Lasă păpuşa! . G 1mpy 1.... Deodată, pe uşa lăsată întredeschisă de valetul care tocmai ieşise cu o tavă. de pahare. năvăli in camera lui Richard un baset cu urechile pe -spate şi scuturând in dinti o păpuşă. În urmărirea lui Gimpy · intră in fugă şi Ophella, laolaltă cu .alţi cinci sau şase câini, care lătrau şi scheunau ca la vânătoare. Prin cameră şi în jurul lui Richard se porni o goană nebună, cu peripeţii senzaţionale. Gimpy. cu păpuşa în dinţi, sări pe un scaun. de pe scaun pe pat, de pe· pat pe masă, de pe masă iarăşi jos, strecurându-se apoi printre mobile şi printre picioarele ·lui Richard care- încremenise c"u mâinHe :ldl'cate în sus, - Gimpy, stai! Gimpy! Gimpy! La un moment dat, fugarul sări iarăşi pe pat şi de acolo pe una dintre noptiere, răsturnând un sfeşnic de argint, care se rostogoli huruind pe parchet. Speriat, căţelul scăpă din gură păpuşa şi, cu coada între picioare, se ascunse sub pat Ophelia îngenunchia lângă păpuşa căreia îi ieşiseră câlţii din burtă şi din cap. Buzele îi tremurau, ochii i se umpluseră de lacrimi. Deodată începu să plângă·
cu
sughiţuri.
Era
deznădăjduită,
ca ln
faţa
unei pierderi ireparabile. ÎndujoŞat de durerea fetei, Richard se plecă, o ridică de jos, apoi ipcepu să-i !;>tearg" ochii cu batista lui de dantelă.
VINTILĂ CORBUL
180 ~--··--
-
Îţi voi cumpăra o păpuşă de o mie de ori mai
frumoasă, miss. Ellingham, încarcă el să o consoleze. Aşa! Acum. nu mai plânge. Lasă-mă să-ţi sterg
' ' 1e.. •' acrlrn•
. Opheiia 'nu făcea niciun gest de impotrivire. Era atât de ;jrăgăl
o
nobie. toată după-amiaza c.olindă prăvăliile, căutând o · păi)uşă mai chipeşă. În .Wiliiamsburg corrierţul nu suferise prea. mult de pe urma războiului. Magazif]ele de mode şi de artieole feminine .erau Tncă · bine aproviziohate. Într.-un astfel de magazin, Richard descoperi o colecţie• de papuşi îmbrăcate în costume de epocă, dintre care alese o marchiză în miniatură, ·foarte elegantă 1n rochia ei cu panier-uri. Avea o
DINAST!J!.; SUNDERLAN!)..BEAUCI..AIR coafură Tna!tă şi Ufi evantai de pene în mână" Vânzătoar10a se oferi să trimită păpuşa acasă; dar Riohard preferă să o ia cu ei. '
Femeile care se . încrucişară în ziua aceea pe sf(adă cu w1 tânăr şi falnic căpitan, care ducea in braţe o păp(!Şă mare, învelită in hârtie de mătase, zâmbeau cu cochetărie, regretând că nu le era lor des~inat daruL . •A" doua zi, Ophelia veni să-şHa păpuŞa. Aşteptase , cu nerăbdare acest moment. · Fu;>ese agitată toată dimineaţa. La prânz nu mâncase aproape nimic. Marchiza în m.iniatură îi întrecu aşflilptările" Niciuna dintre păpuşlle ei - şi avea destule - nu se·· asemuia cu aceasta. Rochia, părul, evantaiul erl.ju minunate. Ophelia nu-şi cre.dea -ochilor. · Richard zâmbea încântat de bucuria ei. Nucşi inchipuise că darul va avea atâta succes. · .:._ E foarte frumoasă!... E foarte frumoasă!, spunea ea in culmea .extazului. O mângâia, TI aranja cutele rochiei, îi netezea părul. Deodată se întoarse spre ofiter. · ·-· Mâine imi· mai aduci o păpuşă? · Candoarea ·ei era dezarmantă. · La • aşa ceva Richard nu se aşteptase. Ochii scăpărători de nădi'ljde ai fetei nu-i îngăduiau să o dezamăgească. - Da, da! Mâine îţi aduc altă păpuşă. Bineînţeles, dacă ai să .fii cuminte, îi vorbi el ca uoui copiL Ophelia bătu din palme. - Voi mai avea o păpuşă! Voi mai avea.o păpuşă! Ce bine, ce bine, ce bine! · Cbmpprtarea ei plină de exuberanţă era atât de copilăroasă, de nepotrivită cu vârsta ei, încât Richard o privea cu nedumerire. Respectându-şi făgăduiala, îi cumpara .. şi un arlechin. ·~::ntuziasmu! Opheliei · nu mai cunoştea margini. Dansa cu păpuşa, o sărută o mângâie, îi can,a ... A
;)."
_1_112~--------------=\f!NŢII..Ă COR_B_U~i.: Din ziua aceea, îşi făcu obiceiul să intre zilnic la Richard, care îi oferea de fiecare dată fie o sticlă cu parfum, fie O· dantelă, fie o garnitură de. fiori pentru rochi.e. Nimerii nu .dădea atenţie acest()r vizite. Sir Lewis nu ieşea din biblioteca lui.. îngrijitoarE)a Opheliei era încântată că mai scăpa câteva momente de zgomotoasa· .prezenţă a fetei., iar subreta avea preocupări sentimer)tale, car<;; nuci dădeau timp să se gândească şi la stăpân a ,ei. Pentru Richard, tânăra fată era o enigmă. Lipsa ei·· de cochetărie, atât de nefirească la şaptesprezece ani, înclinarea exagerată pentru păpuşi şi pentru câini,, gesturile şi limbajul de fetiţă 1! păreau bizare. ·.Contrastul dintre naivitatea. ei copilărească . şi feminitatea corpului, care începuse să se formeze, era de-a dreptul izbitor. Richard avea pentru ea un sentiment de milă, îmbinat cu o stranie atracţie fizică. Ophelia era la ·vârsta adolescenţei primejdioase. De câteva ori, aflându-se în prezenţa lui Richard, lăSase păpuşile deoparte, rămânând cu· privirile aţintite asupra lui. Ochii îi erau umezili de· dorinţe neînţelese. care o Jnfricoşau. Chemarea .reflectată pe chipul ei îl tulbura şi pe Richard, trezindu-i curiozitatea. . ,;Ce senzaţii mi-ar oferi fetiţa aceasta cu trup· impjinit de femeie?'' . . . Incercase dragostea atâtor fete tinere, încât căpătase mentalitatea un.ui. colecţionar veşnic Insetat după exemplare noi, care să-i îmbogăţească tezaurul. Rezistase tentaţiei, fiindcă Ophelia era fiica ·. amfitrionului. Ar fi fost nedemn să profite de. inocenta ei. Totuşi, de la o vreme, gândul acesta il urmărea stăruitor.
O dat.ă se decise să nu a mai primească în camera lui. Dar când o văzu apărând în. prag, proaspătă, candidă, atrăgătoare, uită de hotătârea luată şi o întâmpină cu acelaşi surâs de bun venit.
' ' . "; re,fi ecta ,.D aca~ ,.H •~ac un ccpî'1,, ce-o sa" se -;ntample ~ e;, pnvn1d-o, lm~ va ramane pe cap. Dar asta -n-ar 1! o catastrofă. Sir Lewis e bogat D,acă i-aş deveni g:nere, n-aş încheia o afacerea r:eR" Noul. aspect al chestiunii începea să-i pasioneze. Ajunsese un vănător de zestre? Se pare că da. Ar ·11 trebuit poate să-i fie. ruşine: Dar nu urmărise acelaşi lucru când voise a se însura cu Patricia Darnley? · După ce făcu în oraş câteva investigaţii discrete cu privire la averea lui Sir Lewis, ajunse la concluzia că o căsătorie cu Ophelia Effingham ar echivala cu o magnifică lovitură de Bursă. Proprietăţile lui Sir Lewis din Nev\1· York şi \lirginia, fără ~-mai sOcot p!antatme din lndlile Occidentale, reprezentau un capital care ar fi constituit o puternică bază pentru edificiul afacerilor de mai târziu. Richard işi găsi o scuză. Nu era el primul om care s-ar căsători din interes. În sferele Înalte ale · societiîţii britanice şi franceze proiectele matrimoniale se intemeiau, în majoritatea ·cazurilor, pe considerente pecuniare. Câţi nobili nu-şi auriseră blazonul. însurându-se cu fete bogate? .In aceste ·împrejurări, aristocraţii francezi foloseau o formulă ciniCă; 1/ fallait blen de temps en temps fumer ses terres. Premeditarea lui era condamnabilă în măsura in care proftta de naivitatea bietei' fete. Dacă ri-ar face el acest pas,· aitul n-ar scăpa ocazia. Ophelia era la acea vârstă primejdioasă în care fetele trebuiesc să .cadă un fruct copt. ln acele momente critice, alegerea masculului joacă un rol secundar. Norocul poate să aleagă pe orice. nevolnic. Câte fete de ·oameni cu stare nu · şi-au început viaţa, aruncându-se în braţele vreunui neisprăvit, uluit de asemenea ocazie .. Sprijinindu-se pe aceste argumente, Richard căuta să-şi justifice în proprii săi ochi .comporţarea viitoare. Ophella; care habar n-avea de procesul de conştiinţă al ofiterului, venea zilnic în camera •
'
•
•
"
'
"
ca
-
:!:.'
184_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _..:::'li~IN:.::T~!~LĂ CORBUL
acestuia. În preajma lui Richard simţea o bizară, dar foarte plăcută tulburare, care o făcea să râdă fără motiv, să ·se. îmbujoreze, să se răsucească pe că!câie ir1 pirueta de balerină. O stranie căldură lăuntrică, ce alterna cu neînţeleşi flori de gheaţă, 1i risipeau somnul şi îi furau liniştea. Într-o zi, Richard ll prinse o camelie în păr .. De atunci, Ophe!ia riu mai umblă decât cu flori in cosiţe. în fitnţa tinerei fete se petrecea o schimbare, care nu scapă ochiului ingrilitoarei. -·· Fetiţa·mea iubeşte! Nu-i aşa? ii spunea negresa mângâind-o pe obraji. Lui Mamie nu i se poate ascunde nimic. Mamie ştia de vi.zitele Opheliei în camera ofiţerului. Dar nu le dădea importanţă. O socotea pe Ophelia prea copil, prea necoaptă sufleteşte, iar pe ofiţer prea gentleman pentru a se gândi la lucruri unite. Pe de altă parte, Mamie . simţea intuitiv că iubirea va face oarecare· ordine. in mintea bolnavă a fetei. Căci · Ophelia era bolnavă. Adevărul acesta nu putea fi ocol.it Într-o după-amiază de toamnă târ;;:ie,. Ophe!ia veni .iarăşi în camera ofiţerului. Nu P.urta în braţe. păpuşi şi · nu era urmată de niciun câine. Richard remarcase aceste amănunte;. Ophelia respira greu, ca şi când o ·greutate Hir fi apăsat pieptul. In vine îi curgea parcă metal topit. Fierbihţeli neîryţelese, urmate de fiori reci, îi· scuturau trupul, mai chinuitor decât frigurile unei boli. Buzele. intredeschisa îl erau dogorite de arşiţă. Ochii $irălucitori aveau o expresie stranie. s-ar fi zis că era în transă. Se apropie de Richard, care stătea in mijlocul camerei; şi se opri în dreptul lui. Sânll ei tari păreau să. vibreze. Mâinile TI atârnau neputincioase de-a .lungul corpului. Nu rostea niciun cuvânt. Richard simţi că incep eă,i zvâcneascâ tâmplele. căldură ciudată ii. incordă şi lui trupul tânăr, setos .de iubire.
o
DINASTIA SUNOERLAND-l:lEAUClA!R
185
-··~··---'-'=
Tncercă să lupte cu el însuşi. Nu trebuia să facă
.un gest pe care să-I regreta mai tikziu. Dar viaţa care puisa năvalnic fu mai puternică decât şovăieliie lui. Richard se îndreptă: spre uşa şi întoarse cheia în broască ... După
Îmbrăţişarea
aceea năprasnică, iute ca o furtună de vară, Ophelia nu mai reveni în camera lui Richard. Femela din ea, trezită şi descătuşată din crisalidă adolescenţei; se făcu simţită prin manifestări fizice şi sufleteşti care inspălmântară. Cu intuijia femeii primare, se ferise totuşi de ochii pătrunzători ai negresei, pretextând o indispoziţie pe care Mamie' nici nu se gandise să o pună ia il"doiaiă. Se deprinsese a citi în .sufletul Opheliei ca fntr-o carte deschisă, · FHndcă fata nu se 'orefăcuse niciodată,. negresa nu concepea altă posibiHtate. O îngriji ct.: driv_:::;tament anlmalici o afir;tă, până când tu!burărne Ooheliei se mai linistiră, • • Absenţa îndelungată a tinerei fete alarmă pe Richard, care trecea prin emoţii de nedescrjs, Vorbise oare OpheHa cuiva despre cele întâmplate? Era b.olnavă? Incertitudinea aceasta îl ţinea într-o încordare nervoasă continuă. Nu îndrăznea să ceară. relaţii nici îngrijltoarei şi nici subretei. ·Când ie întâlnea ,pe coridor încerca să le descifreze expresia. ochilor. Dar privirile celor două femei .îi păreau mai impenetrabile decât o mască. Ştiau ceva şi ascundeau acest lucru?
o.
'
'
Contele de Rochambeau se insănătoşise. Organismul său ieşise triumfător din tr.Onta cu boala. Iarna pogorâse asupra Virginlei. . Întrco seară, pe când Richard se iflapoia acasă după ce redactase un vcl~minos raport destinat generalului Washington, găsi uşa dormitoru! i săJ 'ntred"'SCh;sa· ·1~~·, i~· v~ame•" "' '"' ' • O '1mninse ""'r''' t,y-•.• n. _!il ,., ";;t, ''"""'el~" ~" -"""'' _.
serii se aşterneau, 1nvăluind mobiiele intr-o negură cenuşie. In cămin, jarul arunca reflexe palida, rubinii, care luminau uşor patul. • Respiraţia lui Richard .se opri. Pe pal se profila silueta Opheliei. Stătea întinsă ca o moartă. ' Se apropie de ea. Fata părea să doarmă: O sărută încet pe obrajii . umezi de lacrimi. QpheHa deschise pchii şi, scâm::ind ca un copil, îşi incoiădl braţele în jurul grumazului: său. ·--'-'- Richard! şopti ea. Richard! ... Cât de mult mi-ai lipsit.. ·
Din seara aceea, Ophelia reveni zilnic la Ricliârd. se mai juca şi acum cu păpuşile şi cu baseţii. Dar o făcea automat, din obişnuinţă. Richard era Dtimnezeul ei. Când se aflau împreună, il urmărea cu priviri in care dragostea şi veneraţie se împleteau într-o adorare mistică. c.. . Zilele, săptămâni le, lunile se . fugăreau în zbor. Trecu iarna, iar primăvara apăru cu trena ei de soare şi de tinereţe, purtată de ghiocel, paji plâpânzi şi albi. Legătura dintre c Richard şi Ophelia continua nestingherită:
Marnie simţise ceva, dar îşi ţinea gura. o·bucura fericirea Opheliei, care· înfierea vizibil. Fetele din ne.amul ei tuciuriu îşi începeau viaţa csexuafă. la o vârstă mult mai fragedă. Şi - slavă Domnului plesneau de sănătate. Afară de aceasta, Mamie nu se simţea obligată să dea socoteală :lui .Sir Lewis, care se dezinteresa de soarta fiicei .sale. Treceau adeseori Juni de zile, fără ca tatăl să cceară a-şi vedea progenitura. la început, indiferenţa luic o scandalizase. Cu timpul se cdeprinsese cu ea, aşa cum deprinzi cu orice lucru bun sau rău. ·rntr-o dimineaţă, Mamie, copleşită de emoţie şi spaimă, ciocăni în u(;a lui Richard, Albul ochilor ei,
te
"'7 HJ. pe care ,•si-i rostogolea comic, părea mai vizibil ca de obicei. lşi frângea mâinile şi gemea ca un câine bătut
Richard, abia trezit din somn, o privi nedumerit - Ce s-a întâmpă!at, · fv1amie? întrebă el alarmat, îmbrăcându~şi la repezeală. halatul de mătase. - .. Vai, Miste' Sunde'iand, ce-aţi făcut? ? se văicări ea. Nu pronunţa pe r, aşa .cum fac de altfel cei mai mulţi negri, - ce,am făcut? .exclamă el perplex. -. Miss Ophelia e însă'cinată. · Vai ce neno'oci'e, ce neno'ocl'e! Richard simţi un gol .. în piept, apoi o emoţie năvalnică. Ophelia era însărcinată. Îi dăruia un copii. Avea şi el un copil.. - Ce-o să zică Si' Lewls cănd o auzi! se tângui Mamie. O omoa'ă pe Ophefia si mă omoa'â şi ·pe mine. - Ei, lasă, e chiar atât de grav, încarcă el să-i liniştească criza de isterie, deşi inima îi bătea şi lui furios. Aranjez eu lucrurile cu Sir Lewis. -. O să te omoa'e şi pe dumneata, Miste' Sunde'land. Vai, vai, vai, ce· neno'oci'e! Sa'em. dacă mi-aţi fi spus mai de mult desp'e ce e vor'ba, am fi 'f~ \. .acut' ceva. Da aşa ... Va.,i va1, val.., Disperarea ei avea accente comice. Lui Richard · .nu-i ardea de .râs. Criza era prea gravă. Rezolvarea ei, · in sensul· intereselor lui, cerea multă chibzuială. ·_ Mă spânzu'ă, Si' Lewisl Mă spânzu'ăl se jelui Mamie, prăvălindu-se pe un scaun. -·Nici-o grijă. Potrivesc eu lucrurile cum e bine, zise Richard, iritat de tânguie!iie eL Acum du-te. Mă Imbrac şi cobor îndată la Sir Lewis. Ophelia ce spune? E speriată? · · · · - E înnebunită de g'oază. Nici nu v'ea să iasă din came'a ei. ceva? - Subn:ita stie •
nu
t
188=-··--~
-··-····-------'1/'INTILĂ CORBUL
- Cine, ·Sa'ah? Sa' ah nu ştie· nimic. Şi nici nu v'eau să ştie. Asta a' mai t'ebui. Vai, vai,. vaii Richard o luă de umeri şi o împinse încet pe uşă ·afară. · · ·_ Lasă-mă să mă îmbrac. Du-te! Hai, du~te! Sp'!ne-i Şi Opheliei ·să. nu se rl)ai frământe •. închise uşa In urma mwreseL Avea neYoie de timp şi linişte spre a-şi orândui gândurile. Evenirnentu.l acesta nu-l lua prin surprindere. Aşteptase realizarea · lui.. Pregătis'e şi explicaţiile pentru Sir Lewis. Jşi · formulase o serie. de argumente cu care va răspunde la obiecţH!e sau la explozia de indignare a părintelui ulfragiat. Se simţea totuşi mai emoţionat decât şi-ar fi închipuit. Se îmbrăcă fără grabă, silindu-se să-şi stăpânească enervar(:la. işi propuse să treacă pe la Ophelia, dar renunţă la acest gând. Nu trebuia să se lase pradă emoţiei. Era imperios să-şi păstreze calmul în aceste momente · c.ritice. Intrarea lui în apartamentul Ophe!iei ar 'fi trezit bănuielile ·subr.eteL Dacă pălăvrăgelile acesteia· ar ajunge ela urechile personalului' de s~rviciu, .!nainte ca Richard să dea ochi cu Sir Lewis, totul s-ar ,duce de>râpă. Succesul demersului său se baza pe păstran'ia strictă a tainei. Raţionamentul său era simplu. Teama de scandal n va face pe Sir Lewis să muşama!izeze cu oriCE) preţ această afacere. · · . . . Richard· se afla .în preajma uneia dintre cele mai decisive bătălii din viaţa .!(IL Viitorul s~u depindea de reacţia lui Sir Lewis. Richard era hotărât să obţină victoria. Eşeco! întâmpinat odinioară faţă de Patricia ·nu trebuia să se mai repete. · îmbrăcă cea mai fină cămaşă, uniforma de paradă, pantofii cu catarama · de argint. .. Peruca pudiată proaspăt; eghifeţii, galoam!!e strălucitoare îi dădeau .o înfăţişare plăcută. După ce îşi termină .toaleta se privi în .oglindă, apoi îşi . con suită ceasul.
DINASTIA SONDERLANO-fiEAUGLAlR Nouă şi w1
sfert Prea devre:me pentru a cobori la Sir Lewis. Îşi toci nerăbdarea citind. câteva pagini dintr-un vo!um cu -maxime_ d;:; !a Rochefqucaold. Parcurgea rândurile fără să reţină n-imic, Deşf nu-şi găsea. astâmpărul .rămase în-camera lu.i !Jiină 'a ora zece, când le;;i pe coridor, pornind-o încet pe scări 1[1 jos · Străbăfu cu paşi râri galeria de la parter şi se opri · în faţa uşii bibliotecii.·· Tuşi uşor, spre a~şi drege glasul,·. appi ciocăni in tăblia. ele stejar. Un servitor negru, cu părul sur şr priviri inchizitorial.e. de cerber, scoase capul şr li întrebă 1n
. şoaptă:
·
·
- Cu ce. vă pol servi, Sir? - Am ceva de vorbit cu stăpânul tău. Spun e-i că îl rog să mă primească . .Servitorul îochise cu precauţil9 uşa. Richard simţi iarăşi acel gol neplăcut la coşul pieptului. După · câteva clipe de aşteptare, uşa se d.eschise din nou, lăsând să. apară>Jarăşl capul sur al. negrului. -·Sir Lewis,vă.roagă să-<1 iertaţi, dar guta. îi supără îngrozitor .. Dacă nu ,pveţ! nimic împotrivă, pot să-i comunic.. eu Jnesajul dumneavoastră. · Vorbirea lui era corectă, cumpătată, de· servitor · ultragiat.. Richard,.· care. se aşteptase la această piedică, nu se. descurajă. . .. . . · . · :.._ Regret că sunt nevoit să insist. Ceea ce vreau să~i comunic lui Sir Lewis are. un caracter strict confidenţial. Trebuie neapărat să~i vorbesc. Nu-l voi reţine decât cinci minute. , . Era îndoielnic că într-un timp atât de scurt îşi va putea debila pledo1:lria. Trebuia să adoarmă însă temerile lui Sir Lewis, care se .temea ca de ciumă de intrevederi .cu ofiţerii. armatelor aflate in trecere prin Wiliiamsburg. · Servitcru!. dispăru iarăşi, şi după câteva minute deschise usa . •
190
-····~----~--
VINTI!.A CORBUL
. Poftiţi. $ir Lewis vă aşteaptă. Vă reamintesc că , Sir Lewis e foarte bolnav. Richard .intră în biblioteca uriaşă, cu pereţii acoperiţi până în tavan de rafturi cu cărţi aurite. In faţa căminului înalt, .în care ardea focpl, stătea îbtr-un fotoliu un bătbat între cincizci si saizeci da ani, slab, cu ochi pâtrunzători, umbiiţi sprâncene stufoase şi cu un nas încovoiat, aristocratic: E.ra îmbrăcat Jn haine de catifea maron, cu nasturi de aur. Oantelele de la gât Şi .manşetele .erau de rnare preţ. De data aceasta, Sir Lewis nu se prefăcea. Era într"adE!'iLăr bOlnav. Şedea cufundat 1ntr-un jilţ adânc, O expresie de. suferihţă i se in tipărise pe faţă. Piciorul stâng, ridicat pe un scăunel, era infăşurat în fa9e aibe. Sir Lewis avea înfăţişarea tipică a gentilomului britanic care-şi . primeşte vizitatorii stând în faţa căminului 'din bibliotecă. Richard s-.ar fi putut crede la Londra sau în vreo mare casă de ţară din Anglia. Salută curtenitor, 1nclinându-se adânc, ca nobi!ii de la Versailles. · Sir Lewis plecă uşor/ capuL ~ MI s-a spus că doriţi . să-mi .vorbiţi, Mr. ... Sunderland. Să .nu luati în nume de rău dacă vă ,rog să fiţi concis. în dimineaţa aceasta. mă canoneşte un acc€\s de gută Infernal. începutul .era puţin promiţător. - Era de ,datoria mea să vă vorbesc, Sir. Îmi cereţi să fiu concis. Mă voi executa., Sir. Lewis, adăugă el solemn, îmi permit să cer mâna fiicei
de
dumneavoastră.
-.Ce'? Ce?... mormăi surprins Sir Lewis, ridicându.-se fără voie în mâini. O durere ascuţită în piciorul bolnav îl făcu să"şi încfeşteze dinţii şi să se lase iarăşi pe spătarul fotoliului. Mr. Sunderiand. relua el, cererea dwnita1e mă enorează. Din păcate. fiica mea e prea nevârstnică spre a se mărita. Afară .de aceasta, am ·alte planuri pentru viitorul ei. După cum vedeţi...
DINASTIA SUNDERLAND-B E::..A::.:U::..C::..l::..A::.:!::.:Rc.___ _ _ ___:1_::S.:.1
pe
. Tonul lui dispreţuitor l'l invita Richard sa pună capăt 1,mei discuţii pe care o socotea definitiv închisă. -: :!mi. pare -rău că trebuie -să stărui, grăi aceSta calm. Ţin numai să vă in forme:;:: 'că, faţă de situaţia creată, am datoria să-mi reînnoiesc cererea şi să sper că o ){eţi încuviinţa. . · · - Ce situaţie? Care situatie? se încruntă Sir· (..ewis. Nici o situaţie. nu-mi va schimba hotărâre". Sunt deprins să merg pe un singur drum, Mr. Sunderland. Socotesc întrevederea noastră încheiată. Good .bye, Mister. · Richard zâmb; cu superioritate şi con.desccndenţă. V.oia ·să .arate bătrânu!ui amfitrion că nu-! - impresionau manierele-i bruşte, nepoliticoase. - Co.ntinui totusi să socotesc . necesară o ' explicaţie a demersului meu,· Sir, zise el cu acelaşi calm. După ce mă veţi asculta, sunteţi liber să luaţi . hotărârea pe care o veţi crede de cuviinţă. - Vorbeşte, M~. Sunderland, răspunse Sir Lewis Effingham cu tonul resemnat al unei gazde obligată . de legile ospitalităţii să accepte prelungirea unei vizi1e inoportune. ·_·· ·Fiica dumneavoastră, Sir Lewis, va avea un copil. Copilul meu. . Lewis Efflngham clipi des,. ca .o pasăre de noapte scoasă brusc la. lumină. Nu înţelegea vorbele '
ofiţerului.
Richard stătea nemişcat. Sosise in sfârşit momentul critic. Punctul culminant ai duelului. · - Dacă ai încercat să faci o glumă, Mr . .sunderland, află că este de prost gust, rosti bălrânul 1n surdină.
·- Glumă,. Sir? Este purul. adevăr. Effingham îşi încleştă mâinile pe braţele -foto!iuiui · - Ai merita să te ucid .. - Ar fi ·şi aceasta o soluţie, Sir Lewis. N-ar rezolva însă. problema.
Effingham rămase o clipă cu privirile aţintite in goL Jl.proape. că nu-şi mai amintea cmr:. arăta .Ophel!a. Se învinui că o neglijase. Dar regretele erau
târzii.
··
·
--· - Frurnas~ m_i:..z:li. :râ".sp-Iătit -ospitalitatea. _ Simţea cum .il Tni:îbuşă mânia. <;:;e ticăloşie! Ţi-ai bătut joc de un copil. -.,. Ophe!ia are şaptesprezece ani. Nu mai e- u.n copr.. · - Nu ţi~ai dat seama. că e bolnavă? Că are mai .multă hevo.ie de .tratament medical decât de dragostea ;iumitale? -lertaţi"mă; Sir, dar în tot timp-ul şederii mele S(lb acoperişul casei dumneavoastră: n-am văzut nici un medic care să se intereseze de sănătatea OphelieL LovittJra. era directă•. Sir Lewis îi simţi din plin efectuL - Ophelia era părăs~ită de toată iumea, continuă Richatd. Sh1gurli ei pr:eteni erau păpuşH,a şi ,câinii.- Şi singurele fiinţe cu care schimba o vorbă· o ~ îngrijitoare negresă şi o cameristă muiatră. Frumoasă companie pentru o fată bolnavă, care are nevoie de tratament, de distracţie, de .aer, de lumină, Eu, .cel . puţin, i-am oferit ~.o prietenie. - Foarte scump plătită. ·.- Credeţi? Ophelia mă iubeşte şi eu o iubesc. - O iubeşti . pe ea, sau zestrea ei? Întrebarea ţâşni ca o lovitură de bici. - E inutil. să vă ~răspund la această intrebare. Tot nu m-aţi crede. Ophelia... - Miss Effingham, căpitane.. Ai cel puţin decenţa să-ţi aminteşti că vorbeşti in prezenţa tatălui eL ~Sir Lewis era congestionat la faţă. Sângele îi zvâcnea puternic. - Cred că ţi-ai greşit socotelile, căpitane. Dacă te-ai fi documentat mai. temeinic asupra mea şi a .familiei mele ai fi renunţat să-mi seduci fata. Ai fi
OlNASTitl,
SUNDERlANO.:SEAUCl:::.:A:::.:IR~~
193
ajuns la concluzia că nu merita osteneala. Nu ştiu dacă eşt{ ir{format că mai am un fiu mai -vârstnicdecât Ophelia. O sudoare rece îmbrobonă fruntea iui Richard. Să se fi înşelat 1n calculele sale? Să fi depus atătea efor_turL pentru nimic? lnsă nici un- muşcf:ri .al- feţei nu·i tresări. Chipul lui rămase impenetrabil; ca al • .unui perfect jucător de . cărţL - Mai am un fiu care, după legile acestei ţări, moşteneste toată averea. Dreptul de primogenitură. Îţi mai menţiiccerea în căsătorie, Mr. Sunderland? MaJ doreşti _să te. însori cu o f0tă bolnavă mintal, car_~ rna}
e
·şi sărac.ă lipită pământului.
Sosise momentul ca Richard să-şi joace cartea cea fi!âre" , _ - iubesc pe miss Effingham, Sir, si vreau să ma ' " căs·ătoresc cu ea. Zâmbetui veninos d·::: pe chipul bătrânului se şterse, lăsând loc unsi expresii de nesfârşită oboseală. După câteva momente de meditaţie, ridică iarăşi cu trufie capuL ·- Tvfi-am spus u!Hmut cuvânt rosti e! cu reînnoită energiei -Nţ;! Ş! acum pleacă. Pleacă mai reped-e din faţa mea! Richard vru să mai spună ceva, da.r se răzgândi Saluta cu aceeaşi politeţe şi se indrepfă spre uş:'l. Când puse mâna pe clanţă, se auzi chemat de bătrân. - Mr. Sunderlandl lncâ un mornent !\1af ştie cineva despre toată chestia aceasta? ,.._ N~meni) Sif Lev.ds. Abso~ut nimet·d •·· Încerca să o acopere pe Mamie, deşi îşi dăâea · seama că r:u avea sorţ! de izbândă. ~ _Mă bizui pe rliscreţia dumitalel căpitane, ca totul va rămâne intre. noi. - Nu era nevoie să mi-o cereţi, sir. ,frnî cunosc îndatoririle. Sa!ută din nou, apoi apasă clanţa,
-
e! din nou glasul fui
Mr.
-~ · 'Mâir;r;~; c~:
_
bibHOtet;:i. - La dispoziţia ·dumn13avoastră, Bir_. -Richard 'ieş'î pa- :cOti dor. :f=xulta. C-â'ştigase part~da. Bă!luia motivul pentru, care ~"ffingham ii fix ase o îrdtevedete. ·Era- cHspus s_Er _cedeze .. priveşte dfiu! _m_ai mare a.! acestu-iat Richard se afqrmase deg~aba.
-caf
Uft juCător de !naftă cias-ă trebuie s~ ştie a-şi juca până la sfârşit cartea. Dreptul de primogenitură ·îşi trăia ultimele zile.. Atacurile înverşunate ale lui ,Jef.ferson n-aveau să rămână fără efect Richard era hotărât să se menţină dârz pe poziţie. Ophelia trebuia
sa
răm--â(!_ă
--a !uL..
În noaptea aceea nu încerca să o întâlnească. Aştepta· verdictul tatălui eL Fra încredinţat că răspunsul lui va fi afirmativ, aşa că.'·îşi putea struni o noapte dorinţa de a-şi v.edea iubita. A doua zi de dimineaţă, la ora sorocită, coborî în bibliotecă. Sir, Lewis ii aştepta în acelasi fotoliu şi purta as:eleaşi haine cafenii. Părea că de ieri nu se ' 'd'm J"ilt u,' ntse .. ,. Le.wis Effingham era. întunecat La salutul lui fiichard, răspunse cu o . înclinare seacă li' caţmluî. "~' ML Sunderland, ia loc, îl pofti el, 'Îriit~Î'ŢdJi~J ·;t";;;· d'in• faţ"~a · · ~ •... ,,·"'' · •-~Ul,.• ct;;). '
J
fncă un semn bun, îşi zise Flichard. feri ntl-1 i nvitase să şadă. · ,_ Mr. Sunderland, reluă Effingham cu ton domol, dar mohorât, de ieri de dimineaţă şi până acum nu rămas inactiv. Am cerut.referinţe asupra dumitale generalului Rochambeau Şi altor ofiţeri din Statul său
am
DINASTIA SUNDERlANO.SEAUC!.AiR
---·----
195
!V1ajor, Âm avut surpriza să mt se vorbaască elogîos rleSDrS dum~~dt~ ffi ~~"D!"m ''t' ma··,turi~o~c 1 ,::::;:y::;- r-a' n" n,a· d.yV, G\.,,. Degetele aibe ale bătrânului băteau ritmic in braţelş fotoliului. ~ Am chibzuit mu!l asupra discuţiei noastre de ieri. Se spune că la nuit porte conseii, După o noapte de cântărire a argumentelor care pledează in favoar(3a şi împotriva dumita!e, am ajuns la concluzia că ai. oarecare circumstanţe atenuanta. Eram hotărât să nu-mi căsătores·c niciodată fata. Ştiam că este bol.navă. De aceea am şi ţinut-o izolată. Doctorii pe care i-am consultat în repetate rânduri mi-au spus că o căsătorie i-ar putea eventual îmbunătăţi starea. Dar că o vindecare totală este exclusă. O lăsasem între păpuşile şi câinii ei, fiindcă ştiam că aceasta era lumea În mijlocul căreia.se simţea fericită. Dar soarta te-a scos în calea eL Cu destinul nu te poţi lupta. Îmi spui că o iubeşti. Aş vrea să te cred. Din nenorocire, nu pot cunoaşte ce zace în mintea dumitale. Nu! Nu de a .orotesta. Mi-ai mări neîncrederea. inainte . răspunde ia cererea dumita!e in căsătorie, îţi datorez şi eu anumite explicaţii. Abia după aceea ne vom putea preciza atitudinea.· Sir lew.is arătă cu bastonul, pe care-I ţinea de obicei rezemat de jilţ, tabloul unei femeHinere, aninat deasupra căminului. . -·lată portretul nevestei mele. După cum vezi, e netemiinat. ,~>,. fost pictat 1h 1750 de pictorul Feke. Poate tă ai auzit de el. Avea talent şi 1şi făcuse un frumci§•. renume. Duoă pictura aceasta poţi să constaţi c~f:, _ nâVB'st~t mea nU era extraordinar de frUmoasă._ · Avea însă graţie şi drăgălăşenie. Nu m-am Insurat cu ea din dragoste. rra 1nsă foarte bcgată. ~l\rn făcut ceea ce se numeşte o căsătorie de convenienţă, Din întâmplare, aveam şi eu avere. Mi-a;; fi putut îngăgui să mă insor cu o .femeie săracă dar sănătoasă. Am preferat însă banii şi un nume, deşi înainte de m
,
't!\:i1t(-U,
~•
-.!'
JII.L
,
V!NTILĂ CORBUL
196
--------------------~---------------
căsătorie.
fusesem aver.tizat că viitoarea mea soţie avea o ascendenţă ·grea. Tatăl ei şi un străbunic muriseră nebuni, · Pentru nesocotinţa mea aveam săcmi primesc pedeapsa. Primii ani ai căsnicie.i au fost relativ seninL Soţia. mea trecea prin crize de melancolie, cărora nu ledădeam Importanţă. Therese · acesta este numele soţiei mele - mi"a dăruit un băiat pe care !-am iubit ca pe ochii din .cap şi pe care l-am trimis la învi':\ţătură prin cele mai inalte şcoli d.in E:uropa. Am să-ţi vorbesc mai târziu şi despre el. Cu prilejul aniversări! ·a cinci ani de căsnicie, m-am gândit să fac portretul Therăsei. Îr)!r-o seară rămasă memorabilă - după o şedinţă, în care soţia mea a pozat mai mult ca de obicei, pictorul a plecat spre locuinţa lui. Dar nu a mai ajuns niciodată acasă. S-a volatilizat, s-a topit in .aer. A dispărut, fără ca cineva să·!· mai fi văzut de atunci. Gurile rele au prins a răspândi .zvonul că l-aş fi ucis din gelozie şi că aş fi făcut .să-i dispară cadavru!. lţi jur că n-am nici un amestec în această afacere. Când a aflat de dispariţia pictorului şi i-au .m.ai ajuns la ureche şi zvonurile care-mi atribui au asasinarea .fui, nevasta mea a su·ferit un şoc nervos, din care nu· şi-a revenit pe deplin nici. până azi. Şase ani după această ·dramă a nă.scut-o pe Opheiia. Durerile. facerii, sau mai ştiu eu care altă Ymprejuran;: necunoscută mie i-au tulburat definit~\! mintea. Cât e ziua de mare, umblă. într-o rochie de bal, cântând şi vorbind cu fiiflţe imaginare. Pentru a nu s~e afra_că ·nevasta mea eSte_ nebln1ă şi spre Jr .nu crea o reputaţia supărătoare copiilor, am izolat~.o pe uht~_}- din do'fneni)!~ mele. 1 UIT! ea, care- nî!l Cl1Pioaşte realitatea, _m.,.a acuzat cEi aş fi Inchis-o, ·departe de oameni, pentru â-i pedepsi addteruL lată, Mc 'SLinderland cât)Y:-a·costat ·această căsători-e;- pe care o socotisem la început atât de ava!)tajoasă. M-arn ales -cu o_ nevastă_ nebună~ -cu o fată .d8bi!ă -minta! ş~i cu un băiat nevoinic, căzut in patima beţiei. Am insii .
.
1
·ban~ mulţL
Atât de rnulţî, încât n-aş pUtea sa-! numar nici intr-o viaţă de om. Totusi, caicu!e.le rne,!e au fost ,...,_.""''"" "';;r-·,,: '""~ ;::;.. ?'a"' _ HHAl """"'~: ·"rnd~ep+ g •-eoif'"'yn;:7. L•)~r o, !!::> v ;.nctt ta L.t.! \.-a ., 'l -~ C""'"~ ;;:;>;-~;;" !:""- • t...Almneata 'i'mi ca~ci pe urms. _i:'ij Uic.ut o nface;c.,s
-,..,y ... as+n c.-.nr+c. ;.nU.· <:-a. ,,",;:;:t,_~,..".
d·""'V-{'tt:;;ţ-,_·; -<:::'+-------"· -?; ,.::.t----0. f6SUrS6. -sunt corrv{ns că al -fi reus1t s te Tmboaăte . ' . ' --$i făj~§ să recurgî la- stratagema_ aceas:ta. Cu -bună ştiir;tS_ iti. atârni de grumaz o. oiatră -de. care TJ-ai. s:ă "'"'a~.~ ''·'"" . ~ .. \""";_;,, '""'" •0 ''"
:",,.._..,,.~~ta~ f--"'-'c;,.._.
~-
poţ~ · ·el,îbera niciodată. ASi guri descendenţilo·r "' 't a l e- +tare 1e unor ·st-ra· -b un!. .oofnavL . . -E u .lftu ' . platesc "" -~LHlll
.zJ de Zi_ neghioţia. Şi d}Jmne-atct vrei să mă· irnitL . Poate că ar trebui ·să fiu bucuros efi un om cu 'msuşin ., '1 e d urn:ta~e . ' .ml! ' . Hltra . ~ 1n- ·:am; f '1'!B. "~enercuur ' ' de Rocllarr,beau; duceie de Lauzun şi conte!e de Fersen 1"" 1"\:"tc·, ''·;n·r:;"!'\t:>C> -r-e"-··-:_;:, ... --:n. c"'orne 'V'> ;,;::,. ţ .;\;J ;,-·" Q!C \1!1.: !''·,:t 'I~,LLJ;::,r,;:pz;; l hV~":>[ L>-"1 te - a"U d"~c...J - - " · · · .Il r tem. nna tem ca !mf V\31 nenoroC! rELfL-tJaca s~ar:n-pus vr-sodatB problen;a căsătoriei. Ophena ar fi trebuit să se mărite cu uri bărbat între două vârste;_ ca-re s-ă albă grijă de ,ea şi pe· care sa-1 mulţumească o viaţă tihnită, DUmneata eşti un agitat, dornic să par'di. O o
.
'
h?~
1;a'1 _,,__,
1 l1""'1''1 "•.;;;~lJ a
_după
.!.
s',l
M
,...
O ,,ţţ'i· 'a"~ ~a~ .,;;w,.,__"-, c,, ,fetre·, ,_,_.f C::r 1!1+ ~""" J _.v ;:i .._" Qf"'l"'~\;Lo,_, ;,Jl- -"0-- --~? ~.~
moartea mea se 1.ra
simţi
foarte
singură. Căci
vo· lJrm.-:. ~, ".,_..., c:.o:; ,..... vo· .,,~ \ ,cz V ! ulŢl"j) ,!.u ! IMr ,::;: -ut lat::'"'' ,_,o.,,; 1..;;;:, """"' 'J , as! ~ ' re. Dar a~~-~ "-J. • ~· ~ ·r . , par at c_al vo1• ·tra:, te vol• Si•i sa~ o mena;e:n. AJtfell îţi. voi· zbura creient. Şf te aSigur că nu -· .! --~.. • f":--""-'l~a-,;;:'1 !;' \..1<•....-!nl v '""';i
"il
•
.
'
•
•
.~
--
r!>"[
_...... !
·g!umesc... Dacă în condiţme acestea rnal stărui sa ceri mâna Onheiiei, sunt oata să ti-o acord. ' ' Ri_chard. n privi cu toată ser~ozitatea. Bătrânul' nu vorbeEL-în vănt. Va avea cU el mult ;;Je !Ucr-u. Dar !S.i alesese-:;: drumuL ~
stărui
sa
-
.. dumneavoastră. Vă as1gur ca ma voi '
feriCită.
Effingham sirnpiu. Îţi d~HJ sfârşitul acestei săptă.mâni \lei ? 4'' ' ! 1 . ".1a:r '1n " pnrne . 1El zLe '1 e..1e anun,a o il ela, o;;oana voastra,
;::_. Bine, rosti în cu vii nţarea. La
~
l:...:nH viito.are vom face ·r;u-nta. D~pă câ1e rn~al lăsat să
V!NT!LĂ CORBUL
198 înţeleg,
trebuie ·să ne grăbim. Să salvăm convenientele. Lumea trebuie să stie . . că este o căsătorie·· din dragoste şi că graba se datoreşte nerăbdării . .legitime a unor tineri îndrăgostiţi ...
.
.
Logodna şi nunta fură celebrata potrivit programului fixat de Sir Lewis. Încântat, Richard păşi se pe prima treaptă a .no.i i sale .ascensi(.lhi. În Anglia se ridicase mai repede spre culmi, dar şi prăbuşirea fusese fulgerătoare. Edificiul specta:culosului său succes fusese clădit pe nisip. De data aceasta,. era hotărât să~şi dureze viitoarea prosperitate pe temelii solide, să nu lase nimic la voia intâmplăriL Pusese primul jalon. Îl înfipsese atât de zdravăn, încât nimic n-avea să-I mai smulgă elin pământ.
Devenis_e ginerele bogătaşului Sir Lewis Effingham. !şi crease o platformă solidă. Prin copilul pe care H făcuse Opheliei îşi întărise legătura cu averea familiei Effingham. Moartea Opheliei - de pildă nu i-ar atrage automat expulzarea din mijlocul acestor bogătaşi. Rămânând tutorele legal al copilului, va continua să~i administreze bunurile. Deci amprenta .lui nu se va mai şterge .. Despre Orville Effingham, ·fiul mai mare al iui Sir Lewis, , aflase lucruri care nu puteau. decât să-i· convină, Beţiv, afemeiat, cartofor, Orvil.le se. certase cu tatăl său şi, . .in semn de protest, plecase în ·Saint-Domingue, unde se înhăitase cu o mu.latră. Îşi justifica prezenţa în acest îndep~rtat colţ q" lume, · ocupându-se de plantaţiile familiei Effingham,-situate între Jacmel. şi Port-au-Prince. Richard .mai aflase că . Orville era bolnăvicios şi că excesele îi grăbeau ruina organismului. ·Acest om nu putea fi un obstacol serios. în calea planurilor saie. Înainte de. .a se însura cu Ophelia, ,Richard noavusese habar de agricultură. Se impunea să
199
DINASTIA SUNDERLANP..BEAUCLAIR
'--'-=--"-='-=-'-----
acopere .această -lacună. c·u conştHndozitatea pe care o punea în rezolvarea orică.rei- c~~stiuni care-! pdv_ea directi se apucă să stUdieze tratate -de specialitate. Agrlcuitura şi cafuf, de TuH, Tratatul practJc ae a,gricuftură şi Ghidul fe:rnierului dG Duham-s!, Gentfemanul cultivator' de HC'lJe şi multe- alte :u8răn ase_măn-atoare. fn prirne!e luni după căsătorie îşi !uă_ un concediu de ta -contele- tie Rochambeau, pen~~ru Fi inspecta d.omeniul Bermuela Hundre.d de ;.e James River, una dintre proprietăţile familiei Effingham. De l?tlnceputul războiului, Sir Lewis nu mai călcase pe la Bermuda Hllndred. Administratorii acestui domeniu, de aproape un milion de acri, !ura.u cu neruşinare. Sosirea lui Richard. le strica socotelile. Îi supăra prezenţa acestui vlăjgan care, sub veşmintele sale elegante, ascundea o musculatură de atlet, li intimida privirile .lui bănuitoare, cu iuciri de oţel, familiaritatea ··sa condescendenta. John Crow, administratorul-sef · a! domeniului, făcu c.el dintăi cunoştinţă cu metodele drastice şi expeditive a!e noului sh1p.ân. _ Hichaxd Vlzită conacul, grajdurile, hamban:Jie; crescătoriile de vite şi de ,păsări, casele servitorilor albi şi colibele negrilor. Notă semnele unei neg!ijenţe care băteau la ochi. Ceru registrele domenic:liJi. Le .examina expert, sub privirile îngrijorate .ale celor cinci vătafi care"i urmăreau fiecare mişcare. După ce puse pana jos, se uită fix la John Crow. ·- 'De câtă vreme furi? întrebă e! cu voce ecală,
:n· _-i._Jco~otc"... .
'---'~
~
·:> ~;tnj~h§l3~'îngă!beni, se înroşi) se încruntă, înghr{(1n sec, cântărind la iuţeală răspunsul impus de această aprostrofă fără echivoc. Spre a nu-si pierde pr.estigiuL !rBcu !a contraofensivă. · Îşi scutură chica · neagră, bombă pieptul şi îşi·· sprijini semnificativ mâna dreaptă de c.atarama centur!i late de piele, de care îi atârnau pe
VINTILĂ CORBUL· şolduri două
pistoale 1n focuri frumos împodobite. Avea vreo patruzeci de anL Ochii negri şi pielea cafenie TI trădau sângele amestecat Era robust ca un urs. Bizuindu-se pe .puţerea-i încercată în nenumărate fncăierărf-, r~spu_nse- cu glas-- 'răguşit:, Sir Lewis nu mi-a vorbit niciodată pe tonul ăsta.
îţi vorbesc. Şi eu nu Vă răspund. La asemenea întrebări ou
Eu -
răspund.
- 1\i' să răspunzi. C:u voie. sau fără voie. Richard simţea furtuna în aer. Dar nu-i era permis să facă un pas inapoi. Trebuia să le dea tuturor o lecţie, să se impună, Altfel era . pierdut. - Dacă nu vă place, tăceţi-mi socoteala şi plec. Orice proprietar de pe domeniile învecinate mă va primi cu braţele deschise. -înainte de asta ai să··mi răspunzi ia intrebare. De câţi ani furi? · Richard se ridică de ia masa pe care ·stăteau registrele deschise. Era calm şl stăpân pe sine. In m,-âna stângă ţineJ?- -o cravaşă scurtă, p'e care o ·lovea usor de carâmbul cizmei. ' . - Nu îngădui să-mi vorbiţi astfeL ;-aceţi-mi imediat socoteala! .~Aici poruncesc numai eu. - Nu primesc porunci de la oricine, replică Crow
·-·
.mos,
Urmarea se desfăşură cu viteza fulgerului. Cravaşa l.IJ.i. Ricl1ard şuieră prin aer, plesnind obrazul administratorului, pe care lăsă o dâră de sânge. Crow duse repede mâinile la pistoale, dar un pumn aplicat in laică TI dobori la podea. Năuc., încercă să se ridice · într-un col. Îşi scutură capul spre a şi-1 limpezi. Ochii lui, injectaţi de sânge, cătară spre Richard. Deodată, mâna-i rămasă liberă .apucă un pistol, smulgându-! din teacă. .Richard fu mai iute. Cizma lui izbi cu sete
braţul
în plină mişq
202
-····
~--~-~---
stăpânirea
V!NT!lĂ CORBUL
englezilor,· care voiau "'~- y<::! păstreze un cap de pod .pe teritoriul Statelor Unite. După îmbarcarea ultimei unităţi franceze, Richard fu lăsat la vatră, laolaltă cu un m.are număr de ofiţeri ~~ soldaţi din formaţiile de miiiţie. fn iunie, generalul --Washin.gton procJaniă războiul terminat şi HCenţi8 ·cea mai mare parte din armată. ta 'Londra, auver-nuicondus de îordu! - f\!orth 'îŞi -prezentă demisia, Noul cabinet, p.rezidat de marchizul .Rockinghain, şi din care făceau p'arte .lordul Shelburne şi Gharles Fox, priEiteni ai Americii, iniţie tratative de pace. La 3 septembrie 1873 fll semnat tratatul care consfinţea independenţa Statelor Unite. aflau
în
;;::!~
..."_
După
încheierea păcii, scoase şi Sir Fffingham capul la lumină. Acum se putea plimba în linişte pe stradă, fără a se mai teme că s-ar compromite. Către sfârşitul campaniei, când victoria americană nu mai lăsa umbră de îndoială, îmbrăţişlîse cu afectată înflăcărare cauza învingători!or. Pentru toţi acei care aveau .urechi să-I audă, trâmbiţa că in plin război îşi căsătorise fata cu un ofiţer din armata Statelor Unite, tocmai fiindcă ·avusese întotdeauna încredere în succesul revoluţiei. Solidar, Richard se grăbea să-! .contrrme. spusele. Sir Lewis era încântat că nu împărtăşea soarta · atâtor partizani ai Angliei, cărora li se confiscaseră domeniile 1n folosul foştilor luptători lipsiţi de pămânL
-.
~-,-,c~~~.~-- p~~;-_/)-~_nd, neno~:ociţ~-- a~~-'~ti-~ .~YJlt
aeposectaţ1 âe:'aven, spunea S1r Lewls gmere1u1 sau, făcân.d un sumbru bilanţ ai .pierderi!oc suferite - -·câţiva pr_ieteni şLcurroscuţL ·.~.u confiscat domeniul-
de iul De Lancey din Westchester şi pe al. iui Roger Morris dh Putnam County, Pe Sir .John Wentworth diri Georgia l~au izgonit de pe moşie numai cu ce avea pe eL- Domeniul de trei milioane de acri din North
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAic:.R_ _~____2_0_3
Carolina, al v.ărului meu, Robert Granvilie, a fost .distribuit la treizeci de mii _de familii. Pe latifundiile din _statul New Yprk, ale lui Sir John Johnson, au fost împropietăriţi zece mii de fermierL Până şi lordului Fairfaix, cel mai bun prieten al lui washington, i s-a confiscat domeniul din Virginia. Richard clătina .din cap 1n semn de compătimire. - Dar mai grav e faptul că Jefferso.n~ tniţîatoru! acestor măsuri barbare, loveşte şi în prietenii revolu1iei, in cei .care s-'au sacrificat pentru independenţă. Deunăzi, a cerut expropierea parţială a tuturor dorneniilor, declară cu indignare Sir Lewis, pe care perspectiva sfârtecării uriaşelor sale proprietăţi funciare 11 umplea de spaimă. Spre a desăvârşi opera de 'fărâmiţarel de dfstrugere a _marilor lat!fundH, Jefferson a mai propus şi desfiinţarea prirnogeniturii, idee pe care a lansat-o şi în preajma ră7boiufuL Omu! _ăsta e -un trădător a! propriei lut clase. Un Hcătos 1 Un vândut! Richard înclină iarăşi din cap, arătând astfel că împărtăşeşte punctul de vedere al socrulu:. deş] tn sinea lui aproba cu toata că!dura campania lui Jefferson. Prin desfiintarea primogeniturii, Opbelia va fi pusă pa picior de egalitate cu fratele ei. Sir Lewis era prea fin ca să nu ghicească gândLirile ginerelui. 1ntr-o oarecare măsură, n-ar fi fost potrivnic ca Ophelia şi Richard să moştenească o porţiune echliabilă din avere după moartea sa. Era încredinţat că aceştia vor face mai multă cinste numelui său decât Orviile, care se .destrăbăla în Sajnt.. Doming·ue, nes9cotind autoritatea --paternă. Spre uimirea cunoscuţilor, care ştiau cât de puţin acomodant este Sir Lewis, 1r:tre acesta şi ginerele său ·~ia•·,·, ~,.,e,n'a s'l sp·,.-,, o. ,.,r_..., .... ,_ lV } . armon'~~se <-~,- ,,f\,;,...._,. . J::,, l:;:j;, L < , de " , S"' ~t~b''t"<>=Va~ Iniţiativă ale lui Richard erau pe. placul bătrân:J!ui Effingha:m, care ajunsese să se felicite că cedase la timp, primindu-1 în sânul familiei. · """Q
204
VINT!lP. CORBUL
La câteva zHe_ după eyacuar:ea New Yorkufui ·de către trupele_ -britanice, o~ superbă ca_brloletă\ cu _dol cai negri,. andaiuii,· nori· in fata casei lui Josiah ~! Surrderland. · Era --1h as-finţit. buciitări8t oare senreR Ş-i de sukagerie, se vedea intreaca -fam!He a:Chlnată- ·-rn furu! rnesel. jOsia§; - ... Sl.inderland oc:ma locui de cinste, având Yn dnsaptP pe lsa!:le!la, iar in stânga pe Ham\ah, fiica mai mare. - Urmau apoi" B'rldQet~ /a dOua' fHcă1 şi_ Rebecca~ sotia iuJ-- -:PqtdCk, care stăte·a, ·ca- de-- ObiCei, aproape de copui -ei- - dOf :năfS1i mat r',ijsăriţi şi două ·retiţe g·emene: La :ce!ăfait capăt_" aJ -mesei se affa Patrick. _Josla!T termhrase ·tocmai de- redtat rugac1 unea: Unguri!e intraseră -în funcţiune. Josiah era co'liliu, lncă voinic, dar foarte îmbătrânlt la chip. Avea pungi ne·gre ·sub ochi, ·iar· o·brazu!· TI era Ge- -un --roşu n8Sănătos, ce bătea în -·vâ-năt lsabe!la ajcn1seS9 o LFTfbră a femerl vioaie· şf vrednice· de Odinioară. S!.abă. incovoiat;\ ·cu -păru·! nins. se micşorase, coborâr:du~se la. nivelul copiilor, care infu!ecau de zor clarr; ch.owder - un fel de supă cu iegume şi scoici de râu. lntr-o crati·ţă ur-iaşă) .aşezată p·e masa de lâng-ă cuptor; fumega o cratiţă cu baked bSans- - Un fel de iahnie de fasole. Acesta era al doilea fel şi ultimuL Se ·putea sPUne_ ·că cina aceasta ·era îmbeişugată în raport cu mizeria: !ndurată în tirripOf- oeupa'ţ!ei 'britanfce .. -De ·câţi_va ani încoace, ·-:soUă -feluri de mâncare îşi- ·dădeRU foarte rar întâlnire pe masafamiliei Sunderland. "·HaYiT1atP-şi'·Bddg~t;- cele deti?- surol;l cile H1i"Patr1T.;·K·-:,:k_ erau slabe, colţuroase şi urâte foc. Două figuri tipic::: de fete bătrânel ·rnăCritş _ --_şi d8z:fluzionate, doLfă caricaturi de-- femei, ·care nu··$~ _îrtdep!lniseră rostul vi'eţiL Dacă _J_os~ah ·ar fi fOst _mai boaat, s-ar fi găsH poata şi pentru- ele Câte un so-ţ mar modeJ~t, dispus să ducă un trai şters, in umbra autoritaruiui Josiah. '
'
~
205
DINASTIA .SUNDERlAND-BEAUCLAIR Şi
Rebecca - nevasta lui Patrick - era uscată şi noduroasă. Dar uscăciunea ei ascundea vigoarea unui cactus plin de ţepi. În epoca adolescenţei fusese drăguţă, feminină. Acum arăta ca un un bărbăţoi, ars de soare, călit de muncă şi de nevoi, dârz şi pus oricând pe harţă. Copiii ei erau subnutrlţi.. Obrajii lor transparenţi inspirau milă.· Patrick părea doborât de obos.eală. Mizeria războiului şi lipsurile de acasă .il f-ăcuseră să uite că pe lumea aceasta mai existau şi oameni îndestulaţi. Cabrioleta lăcuită, oprită !a poartă, 11 nedumeri, încreţindu-i fruntea. Caii izbeau nervos cu copitele pământul. Un gentleman, în haină de catifea vişinie, vestă ivorie şi pantaloni albi ele nankln, coborî viol din trăsură. Dintre cei doi servitori tuciurii, în iivrele albe, care stătuseră pe scăunelul din spate, unul . trecuse la cai, iar celălalt, încărcat cu un munte de pachete şi cUtii de toate cuiorHe, îşi urmau st2.pârn:d care se apropie de casă. Sosirea lui Richard. stârni felurite reacţii printre membni familiei Sunderland. Pe 1 •' nu tcwsa"ri' 11'01 lr; r•<;J··d",.,h vl1·!'0"1"":, U I U r' Jo«'a'h ""' ,..· " ' -+:r; " - " 'm~jsch1 ··,.,,.;;,".,,.,,,.~, - ' ' . ochii i se umeziră uşor. lsabella scăpă un strigăt de bucurie, o podldlră lacrimile şi, într-un elan de nestăvili-t; a!etgă înaintea !ui prâs!eEL puţină culoare se, aşternu pe obrajii paiizl al celor două fete bătrâne. '
'\r-,o..-'rti"" ~;')e:H" ....... "'l'i""'":e:sa"_ S·l. ro,li7'>a- rlCl n;::.nrtC~Hi2"'7l't -~-1 ,,,: . a ovC>.« .. C\·_,~,.v...,. , v'<·--.-·..- ~~'"'~'-"' ·c•·CJ~·-1~ eL .__,; -Richard aducea ;:. a~iBn?. (:ie d\f8:1tură_ şi rnmantism 7...; .~pw1
vjata for statică, rnonoton ă. Rebecca se Tncruntă ca sl ~ soţul eL intr0se m act:asta farrnhe avand convinG::::.rea că va ocupa un !oc predominant datodHi numefui şi· "..,;.,;-"_.,.;,•,..,; +..-.;.;;;,], • -"'-' ri'"\ r"lv ·· ""!-""''"' • i·;; -:--,, <:.,-:, 1t ;;.;1 '""'" ;;" u 1._"x' re ve 1 en:._J :J) w-: O"/;l>L n,-- , , ,.._-,po1er:ii::"a , ":' 1 Richard Sundedandt această oaie rătăcHă: care 1n loc . "'1n gura 1_upulLn . . se _._.,a acea !araşJ 1n ayr, sa.. nunereasca ' ' Obl . 'd a~ Şt. HlVi . 'd'le. -~""'a~arona r' ~ .. . '~ul. R' ~ o copJeşea oe .JC';"',arv fusese viu comentată Yn farni!ia Sunder!and. Rebecca ·privea cu ciu.dii" lntr~rea în neamul îor a OpheHei Etfjngham,. a cărei origină şî bogăţie o lă·sau pe ea în --
'
-.
'
"'
'
q
"'
w
•
•
•
v
h~,~
•
•
-'
'J"'
. ." ~
iflii!TilĂ
206
CORBUl
umbră.
Copiii incremeniseră cu gura căscată. Dacă n:-ar fi fost de faţă bunicu! Josiah, care nu îngăduia nimănui. să se ridice de la masă înaintea lui, ar fi alergat cu toţii în intâmpinarea străinului. Bunica î!icăicase aceast>i oprelişte, dar ce să-i facil De aceea era bunică. Măcar cu at&ta să se aleagă.·· Intrarea lui Richard, care o luase pe !sabella În braţe şi o aducea -pe SLis ca pe o mireas-ă~ lumină
Casa. Copiii se uitau cu. admir~ţie ia hainele lui, fi ·
ascultau extaziaţi glasul puternic, · râsul sănătos şi moiipsitor. Când Josiah se ridică de la masă spre a întinde mâna fiului său mai mic, toată lumea, cu excepţia lui Patrie~ şi a Rebeccăi, îi urmară exemplul. - Imi pare bine că. te văd, băiete, zise Josiah bătându-1 pe umă.r. Arăţi minunat - Se cunoaşte că îi merge bine, spuse Patrick
cu
ironie. . · Dar bucuria celor!aiţf era atât de mare, încât săgeata lui trecu .neobservată. Hannah şi Bridget H sărutară pe Richard, iar copiii Îi dădură pe rând mâna. Bunica îi prezentă
îli ordinea
vârstei: -· Benjamin, Josiah, Llberty şi !ndependence. -· Frumoase nume! Dar sunt şi tot atât de cuminţi pe cât de frumoase Hcs numele? - Foarte cuminţi. Bunicul n-ar îngădui să aibă nepoţi
-
neastâmpăraţi. Fiindcă sunt cuminţi,
împărţi jucării,
. zise acesta.
Sub, ·pi"iVWriTe·,.'extati'ce :3!e aşeză
. unchiul Richard le va . . cop"ilfot~'-s--ervrtO'ru:
neg'fU'
pachetele pe masă. Hannah adunase între timp farfuriile şi tacâmurile. Richard deschise pe rând cutiile: în mâinile !ui apăru fă ca prin . minune păpuşi, ursuleţi, elefanţi, cărucioare, şorţuleţe brodate cu căţei şi rochiţe de organdi pentru Liberty şi lndependence, cosfumaşe
de catifea cu nasturî " '
Bv.ril
s: pA!âîii cu bon n-i 1_arcrJ '' --··-·~-
pentru Benjarrd0 şl JosJah_ ·- Cop!ît t:îei n~a:u nevoie de asemenea daruri, morrnăi Patrick !ritat de generozitatea -de- paradă a -frdte!u1 său. ·-, 't ., . . ,. • ~r""'-o-:;e,..,nu'l'""' ,~___ __,,.. ·nt.':'-·'· ::;--:.":'' "";:; p.anaa "·" \ ,,;;, .. ;-:.__ '·,1 . -·-- __ i"l.t,-.:::'"(r'' f_),....;.l'i'ri-.-.,;-,~_;; ::>,..",~..""·At ~a··r?u··ul ...",...., '-.ill: , a_,_ "_,r-,, 'd·Gc~ '"'-i"'d_-.:::~""' - -u :. . . . d '·- ;;'î-t~--,'. '""'-r-sunt şi_ nepoţii meL Atâta timp -cât locuiesc_ în casa. mea ;8rn şi âu un cuvân~ de spu-s. După Ce-oi muri1 .po_ţi -să_-tJndrumezl cum. te-o tăia capuL CopH, îuaţi-vă darurHe si duceti-vă in camera voastră. "el~r"'!"'a p•of'ta' de oc..,...,.Jo '"""- ;;j-a~ţ; ·n.!o("e ,~.' t;:' -'"'i~ • \1_ Ut;l: V'-" 1 , CLL• '-' '-' v Simţea că ar înnebuni dacă ar mal sta o clipă- în aceeaşi odaie cu Richar:d. fj urei din instinct. Patrick, care păstra încă un mare respect pentru tatăl său, rămase pe loc. Richard umblă Iarăşi ia pachete. Scoase pentru Joslah o pipă de chillmbar, splendid dăltuită, un halat de mătase şi o mapă din piele de Cordoba. lsabe!lel îi oferi o rochie de muselină vişinie, o pereche de cercei cu rubine şi un inel cu rubin, înconjurat cu diamante. Pentru Hannah şi Bridget pregătise două rochii_ de-mătase înflorată; cam prea tineresti pentru ' . ele, şi câte-o pălărie împodobită cu panglici multicolore. Toate .obiectele erau de o calitate . .excepţională. Cele două fete bătrâne scoteau. exclamaţii de bucurie, în vreme ce îşi tineau rochiile de umeri şi le .lăsau să cadă de-a lungul corpului, ca să v8.dă cu·m le vine. Richard nu adusese Sl • ~
<
,ţ
~----+•-
<
:~.,-"-~---
•
J
C;
(/ ;
'V
.
..- '-'
'
"e"<>c~a 1"1, L(v \J ,
·ş+:.1,.\ţ:f,
,..,.:;
rlarP~tle Ut'
;.;o~-._.._
1p;acere. - Lucrurile astea sunt prea frumoase pentru nişte oameni simpli .ca noi, spunea Josiafl, fl<~tat totuşi .dş atenţia lui prâslea. Mă întreb ce-or să zică prietenii mei când or mă vadă in halatul .ăsta scump. Or să clatine cu compătimire din cap şi or să spună că am înnebunit la bătrâneţe. Aş pune rămăşag pe zece
sa
VlNTII.Ă CORBUL
208
dolari că au, să-şi dea coate, c.ăinându-mă că m-am ţicnit
împiedică silcşi umple să şico aprindă cu voluptate. Se uită
Aceasta nu-l
$1
o
pipa eLi tutun apoi ia mapă.
întoarse pe toate reţele, o mirosi, clătină satisfăcut din cap, apoi o deschise, .ca s-o examineze şi pe dinăuntru. Intr-unul din compartimentele căptuşite cu moar roşu găsi o .foaie de hârtie împăturită. O scoase !a lumină. · . · ' Curios, o parcurse cll privirile. 1 se înroşi obrazul. Era un ordin de plată asupra Băncii Stuyvesant din New York,. în valoare de. două mii de dolari.. oiătibili pe numele. lui Josiah .Sunderland. · - Două mii .de dolari! exclamă bătrânul. Băiete, · nu pot să primesc banii ăştia. N-am făcut nimic ca să-i câştig.· · · - Ba ai făcut. foarte mult, foarte mult, răspunse Richard. Foioseşte-i cum vei crede de cuviinţă .. - Primeşte-i, tată, primeşte-i, interveni Patrick. Bagă şi el ceva bani in a:tacere, fiindcă ştie că după noile legiuiri toţi fraţii moştenesc .Părţi egale. Nu se incumetă s.ă vină .chiar la de-a gata. Primeşte-i tată! Ar fi. fost bine să•i trimită mai de mult, când nevoile atelierului erau mari. Dar acum, când afacerile îşi vor l!Ja iarăşi avântul, contribuţia asta nu reprezintă cine ştie ce. · · Josiah se mohorâ, lăsând fruntea ih jos. Poate că · Patrlck. avea dreptate. Dar felul in care vorbise era nepermis. . . Patrick, mă mâhneşU astăzi pentru a doua
.
·oară~
lartă•mă, tată. Prâslea s-a întors cu sacul plin. s-ar cuveni să tai două grase. Din păcate nu avem nici una.· Cel mult să pui !.a bătaie cratiţa cu fasole. Fără să mai aştepte încuviinţarea bătrânului, ieşi furios din bucătărie, sub privirile consternate ale · lsabellei şi ale celor două fete bătrâne.
oi
DINASTIA SUNDER.I.AND-BEAUCLAIR
209
~ Pentru fiul meu, cara s-a înapoiat din străini, am să tai totuşi oaia cea grasă, spuse b.atrârwl cu so~emnitate. Nimeni nu va putea spune că_ Josiah Sunder!and nu a fost in stare să-şi crnstească fecioruL Se vor găs! bani ş~_ pentru acest ospăţ. Josiah Sunder!and îşi ;espectă cuvântul. Pentru prima oară în viaţă se :mprumută. Făcu aceasta pentru. un ospăj qare trabuia să ducă departe faima
familiei Sunderland. Josiah nu se atinse de banii ~ . ,. d e- R'te h ard . ·-D -9 t~01-L •. •. rl .. - d - .. .d _ arul';! ii uesnna ezvo 1taru atelieruluL Luă doar câţiva dolari, din rezervele destul .;le anemice ale. întreprinderii, spre a-şi completa suma. de care avea nevoie. Bătrânul dădu sfoară în ţară că oferea ospăţul . pentru a s~rbători întoarcerea din război a celor doi fii ai să!. In felul acesta TI cinstea şi pe. modestul Palrick, care înfruntase greutăţi fără număr, muncind cu el cot la cot, în atelierul de cutite in vreme ce Ricllard învăţa carte la Oxford. Deşi 1i costa ~dump. Josiah făcea bucuros acest sacrificiu. Pofti la ospăţ rude Şi prieteni, furnizori şi foşti muncitori din atelier cu familiile. Invită şi pe James Duane, cel dintăi primar american al New Yorkului, şi pe reverendul Talmadge, care~l povăţuise a trimite pe Richard ia învăţătură înaltă, şi pe Sir Lewis Effingham, care se scuză că nu poate..veni, din pricina uhei pârdalnice crize de gută. · Richard primise cu entuziasm moderat vestea sărbători.i. De când intrase în lumea. seiectă a celor .patru sute .de familii nu~i mai convenea să se afişeze alături :de modestul făurar de cuţite. Călcase pragul căminului patern fiindcă aşa cereau îndatoririle filiale. fşi acqperise -neamurile cu darurr şi oferise două mii .de dolari tatălui său pentru că era de datoria sa să răsplătească într.. o oarecare .măsură sacrificiile pe care aceştia le făcuseră spre ac! întreţine la îmraţatură in Anglia.
210.'---:lJn re'fuz dlp!omatic f-ar fi a·mărât pe ,Josiah, Corvoada trebuia deci suoortată. Pentru Richard sUnderfaod1 marchlz de a·eaucLg.it, osp;;;ţu! dat de Joslah Sunderland în,. hambarul din fundul curţii, amenajat de circumstanţă tn sală de petreceri; nu era · d$)cât o. reunitme vulgară) -un f_el de. ·q?dci lipsit de sare-i !n care citadrn·{- ·mărUnt-i, cu neves~:eie -şi fiicele ·lor, 'îşi poartŞ:_ ct:J ostentaţie haittele -ds duinin.ică, se veseJesc în jurul unei balerci .c.u rachiu, fac haz de ·_glUffieie_ răsufiafe al~_ cîtorva,.muca:Uţi de tarabă, Cântă in :cor cântece populare, aplaudând până ia înroşi rea pah'nel:or _câfeva solîste impr.ovizatel cU glas tremurat' si necultivat, d~nsează stârt;ind nori de ora!, iar 'in zori pleacă pe la cas,el!) lor, frânţi de oboseală, dar îocântaţi că un an vor avea ce povesti şi comenta in seriie lungi şi monotone. Ospăţul corespunse în totul aşteptărilor lui Richard. Joslah Sunderland prezida, având de o parte şi de alta pe Patrick şi pe Richard, cei doi sărbătorlţL Urmau apoi după. raog $i vârstă ceilalţi invitaţi cu nevestele lo.r. Rudele sărace şi tineretul ajungeau la coada mesei. Turma de copii era se:rvftă la c masă "aparte, ca să. nu le ajungă ia ureche glume nepotrivite. vârstei lor. Orchestra, alcătuită dintr-o vioară, . un clarinet, un cirnpoişi o tobă, cânta de zor, făcând să .răsune hambarul. Iluminaţia era asigurată de lămpi cu feştile înfipte in grăsime, de tac le şi de larnpioane improvizate din pepeni deşertaţi de miez şi coaja perforată în chip de ochi, r.as, şi gară. Cel mai mulţi oaspeţi - o::are cunoşteau starea precară .a atelie~ului de. '.cutite: - socote('lu că belşugul de l:ţautufi şi': · mâncăruri se .datora .iui Richard Sunderiand, despre . care umblau zvonuri- fabuloase. Patrii::k, constient de acest lucru,. Stătea poS0(110rât Ca la înmormântare . . .Richard era ceva mai vesel, .dar amabilitatea lui conclescendentă stingherea şi umilea pe cei cărora le făcea cinstea să le adreseze cuvântul. Hainele - •
J
- •
cu
.
elegante, bro(jate cu fir şi nasturii de diamante, intimidau tot atât de mult ::a şi graiul lui ales, cu accent- oxfordian. în jurul mesei lungi, pe care bucatele erau aduse pe tăvi de lemn de către Hannah, Bridget şi Rebecca, domnea mare veselie. Era şi firesc. După mi7eria şi privaţiunile fără număr din timpul războiului lumea era dorhi.că de petrecere, de râsete şi de voie bună. Chiar şi puritanii ascultau cu plăcere glume şi snoave care pe vremuri i-ar fi făcut să se încnJnte. Către sfârşitul mesei, primarul Duane ridică un toast in cinstea vlăstarilor lui Josiah Sunderland, care !uptaseră cu erdfsm pentru independenta Patriei !or. -··Golesc acest pahar în cinstea vrednicuiui sergent Palri.ck Sunderland, fiul mai mare al. iubitei noastre gazdei strigă el În ovaţiile cmwiviior, care-şi dădură paharele peste cap. !ar pe a! doilea ii beau pentru. inimosul nostru căpitan Richard Sunderland. La ultimul toast, comesenii din preajma lui Patrick observ.ară că acesta şovăi să ridice paharul. Apoi, cu scârbă parcă, îşi muie buzele în băutura a!coolică. Gestul nu scăpă nici lui Josiah, care se întunecă ia faţă, şi nici lui Richard, care surâs$ 1rnpercept1biL Se mai rjdicară toasturi _pentru indepenc!enţa Gtatelor Unite} pehtru Josiah Sunderfand ş! pentru !sabelia 1 pentru primar şi pentru oaspeţi, luaţi în colectiv. Apoi se porni dansul, în vâltoarea căruia se avântă numai tineretul. Fenieile măritate, oricât ar fi fost ele de tinere, treceau în n~ndul matroane!or, şi se mărgineau a. priltL.,c~ bunăvoinţă zbenguieliie fetelor (iÎ,;Jll<;l rlăcăi!or~'Bărbaţîi 1nsuraţi rămâneau să bea câte un pahar cu --rachiu sau cu bere si de . .. să vorbească . politică, de mersul treburilor lor ori de cancanurile comunităţii.
Richard, pe care-I
ameţise
fumul de tutun, ieftin, gă!ăgia oaspeţilor şi stridenţa cântece!or; se strecură afară din hambar spre a lua puţin aer. Oftând cu
ViNTILĂ CORBUL
212
~--···~····---
uşurare,
trecu în grădina din dosul casei şi se aşeză pe. banca de sub urnbrarul de viţă sălbatică. Dacă. nu scar fi temut că plecarea sa ar fi fost interpretată ca o necuviinţă "faţă de primar şi de ceilalţi oaspeţi mai llârstnici, de mujt şi-ar fi luat tălpăşiţa. Era de ajuns că ·nu o adusese pe Qphelia, care refuzase să asiste ·la o astfel de reuniune. Tocmai când îşi tampona fruntea cu batista, un zgomot de paşi pe pietrişui potecii din grădină îl atrase atenţia. Cu creştetul şi umerii argintaţi de lumina lunii, Patrick se apropia de umbrar. Ajuns in dreptul lui Richard se opri, rămânând în picioare. ~ Hlchard, ţineam să-ţi vorbesc. Te-am văzut plecând încoace. Am vrut .să profit de acest prilej ca să am o ultimă exolicatie cu tine. _, · ~ Ultimă! Credeam că ultima explicaţie ne-a lămurit definitiv .. Ştii, la Williamsburg. · ~ c adevărat bar n-ai vrut să ţii seama de ea. - Te. supără că. am venit să-mi vad familia? zâmbi '
.
Aj , . - ·JrOA!C.
Da, mă supară. Ma supără fiindcă prezenţa ta ne umileşte .. Ne umileşti cu aere!e taie de parvenit, cu hainele şi .giuvaerurile tale bătătoare la ochi. -- -Din _moment ce prezerfţa inea a ·făcut piăcere tatălui şi mamai ri)_elcil restul nu mă mai lnteresează. Tu te simţi ummt ·Nu- e de_ mi~are.- -c-ând eram copii nu mă puteai- _SU"lf:ri--fHndcâ îmi- pl_ăcefi învăţătura şl ţ'ie ".,.,, l\JI.al' -~: _.."• _~cu ",.;,..,;. S"'arr•a '"'; 1,,_,. rYtin+e!>u. l __'A-::.r~-it' L<,:t L n l ca'nd_p-ai "" .• ·c;;; _ o; Cd ,_o_ m-!· o._a _greoaie .decât a mşal ai J!Jcepuf să ·rnă ur8,$ti. far ura t2t' a· devenit bolnăvicioasă, obsedantă, cJs-,'-câmhai _ccYnstatat c'ă ·sunt Tn stare ·să s_cot -banii ·şi 'dih pfatr'ă ·s~~ca" !'Qn)"'""Vi:'i! n.c. c~-l'"e 1\-q fac;::, r.i~in-~ .... t- a. ;:, - ,.;;;_;:;; ""'' '"'-' _1"1..:::-;i c.. S~A y ro",j.•' r.Y ţ ""ol,• ..nvUa 1_ '""'l'-''a~..", ţ.:o -Cât priVeşte .hafn~le de pe rnin,t3, rnă 1mQr.ac ca to_ţi cei -din Jume·ă rn_ea. - Vezi? Chiar tu recunoştf :;:ă -faci parte dintr..:o lume deosebită de a noastră, răspunse Patrick, -
1
-
meşteşugarul '""';i{;:; !\\,~":<.
s: ,l
de cutJt.e-. Te-a!
.!ng~d"!'rd-i;j<:"t ,, <1 ,u_ili:"' ,qo
c;o·J'> a'c::tlP. \•·· -~
"'
uHa~ ."'Î;C,, '-.!"-"
înt::>tdeauna ·cu
iroe>
j·.}-:;;,.
~t.~; y'
o,46,;;r.a' v;,.w, .-,,'J•dko,:;l
01!
Patrick- ·aspruy n":atT< nevoie nici dGc rnHa ş! nici de · 6 C: ·t~ !-,Jn.r. '4;.':' ri'im~i într'~ -t""''1d"1SÎ-tjl _...;;:r, ing"a'r''lnt~ ,l !.A_\.1: ,el ta , 0_t;; (_,<.t._,,J,;V•t''-..;._,_,.,-,,C,;C'.. L U.._ ... ,<.ti'U 6 ;", m~r·s't "'! ,•• m ....-, ..~. .. 'h·,r""' -~r.> ~.",..",·-~.. , pr-·"ent~ ~~O , _ 11'...- it\:::' :\C.1 HJi_~JL c j-3~;. flv• t.,.,.; d,c, d,<>1_U''111·vo. ta-. -
rwo.;;:· P• sA a
./..{5,
t .....
'in'lltij·~cJ-: l• !.y.v·-;=L!,
Î.'"'i'""""'r'il!f'A. ,.nh ...H;l~v c:o,
<'fQ'Q<''af";•fQhtl'"/1 ,_, .,ri',. n '"A'"·
cu aceeaşi batjo-cLJră în. gias. Arn cav8. mai· .J1un .de făcut decât sa~.rni pierd vremea rn b~etul vostru atelier.
despăgubit1 să
faci- pe
făcând
pe
mărinhnosu-1
~-Aceasta
-te roade. Patrlck, sc_umptd·s. Te s1mţf "!IL < unv;; TnrH_;c-a eu sunz+ rn-st;ra cu rs:na unt::'om ooaa1,. îr; vreme ce tu te-ai procopsH cu ·fiica .unui pastor· o burgheză care face pe marca doamnă, -··-· Nu-ţi îngădui să te :::;Ong~ de . r.evasta -Mea, -._,!""',...;-
>
~
.
! asă mârâ.feti!e cu iarăşi gust
astea! Nu rn mai sperlL -far de s{aciăţ te sfătuiesc să te ,,,--.. st'ăpâneş.tL Pe vretnea când eram copii puteai să rr:ă dacă
~· chelfăneşîi-
cât pofteaL căci erq.i mai - rnare şi m?l puternic. ''Dar acum s-au scrrrrnbat !ucrur_i!c:.." in ţ:h1vlnţ&
agonisiţi. de mine. Că.ci muncesc rr:ult, desi nepricepuţii' care mă ~jud0ca ·după -nalne!e mele cu că duc o viată de .nasturi- de diamante" îşi- Jnchiouie '' htiztu şi trândăvie ..insă munca rnea e .de calitate. Tu t~ vei speti p-entru a ridica ateHerul la nive!u! de
2:14
·~~~~--~~~--~V~IN~T~I=LĂ~CORBUL
dinainte de război. Te vor oăpia grijile înainte de a găsi de lucru pentru zece lucrători, ca pe vremuri. Dar, Când atelierul tău va ajunge să folosească zece lucrători, 1ritreprin(jerile pe care .le voi crea eu vor utiliza cel puţin o mie ... Remarcă: am zis atelierul tău. Caci va rămâne al tău. Mie nu-mi place să mă încurc cu fleacuri. · ·- E foarte lăudabilă încrederea. pe care o al. în . propriile tale puteri, îl ironiză Patrick. Usturătoarea experienÎă, de la Lo.ndra ar fi trebuit să te cuminţească. Ai ui.tat, mi se pare, povl')stea broa~tei care s-a .umflat până a plesnit. - Grija aceasta las-o în seama mea. Tu ocupă-te de atelier. E pe măsura ta. Rl chard se ridică de pe bancă: _ ~ Acum te !as, trebuie să plec. inainte de a ne lua rămas bun nu pot să nu fac o constatare plăcută. Ne despărţim făra să ne fi încăierat. Mai. rar atâta iubire frăţească. Patriei< rămase. singur sub umbrar. Îi era scârbă să se înapoieze la un ospăţ care-! sărbătorea şi pe Richard. Curând după miezul nopţii, petrecerea se sparse. Beţi de lncântare şi frânţi de oboseală, oaspeţii se împrăştiară pe a casele lor. Mâine îi aştepta o zi de 1ucru. Richard înnoptă la un hotel de pe Broaci Str,eet. Casa lui Sir Lewis Effihgham din New York arsese în timpul războiului. Richard avea de gând să. ridice pe temeiiile ei un edificiu măreţ, care să i.lustceze , 'opufenţa familiilor Ef(ingham şi. Sunder.land-Be:auclair, Deprins să Jucreze în stil mare, angajase s.etviciile unor .arhitecţi cu faimă, care. trebuiau să-i prezinte câteva proiecte, la alegere. Sir Lewis îi dăduse mână liberă în administrarea întregii sale averi. Datorită ginerelui său, bătrânui baronet putea să se dedice, fă.ră grijă, colecţiilor sale
DiNASTIA SUNDIERlAND-BIEAUClAIA
215
d_e cărţi .rare ·şi giuvaeruri vechi. O dată sau de două ori :pe lună, Richard --H punea 1n curent cu_ mersu~ afacerilor, care prosperau vizibiL După căsătoria sa cu Th6rese de Si!inl-Ast,er, Sir Lewls armase două.-coră.bii. "Pegasus" şi ,.Capricorn", ţu __care -expedia Tn AngHa produsei19 dOmenii!ot sale; fn_ tlm_pu~ ee!ui dintâ_i an de :război, ,;Capr.icorn", ·ftfs·ese :capturat de piraţi~_ în preajma coaste!or Cu beL " ase ca prm ' uree,h"l ;Mia!. noroco·s, ",o-_egasus ' scap d;e acului şi _de· piraţi şi de vasele de _război inamice. Datorită unul c·ăpitan Yntreprinzător, pe nume N.athaniel Fanning, care era nu numai un navigator excelent, da. şi un ·abil om de afaceri, "Pegasus" făcuse, după nevoie, cabotaj $i curse lungi, aducând ·lui Sir lewis câştiguri frumoase. liniile alungite ale Vâsuiui, care-i permiteau o viteză excepţională, Îl scoase din multe situaţii neplăcute. Richard achizitionă Încă ' . . două corăbii, "Lidia" si ' "Neptun", abia lansate de pe şantier. intenţia lui era să-şi creeze cu timpul o mică !Iotă comercială, care. să-I scutească de a mai fi tributarul armatorilor ~-
străini. Primăvara
anului i 784 Îl găsi În plină activitate. In timp ce economia Statelor Unite se dezorganiza, iar anarhia bătea la uşă, Richard,pregătea terenul pentru viitoarere·sale lovituri financiare. În vederea asigurării unor condiţii prielnice pentru realizarea scopurilor - -·s-a{e·, fă~clJ' u·n prim pas, angaj_ând- servicHle unui om de. -mafef;VJitor. Pe VVaH .Street, la humăru! 53, îşi ~; '§'fâbilf-srS·\':-t5irou! ce avocat tt~n ăru! om p·o--rni c :Al,exander !·-larr:Hton, pe care. Rfchard 1l cuno~cuse !a asediu! Y0d(tovvn-uluf Dornic şEi şi-! apropie, Ti angajă consilier juridic.- cu titlu! permanent, renunţând Ja .·serviciile ·avocatului Aaron Burr de pe Cedar St1·eet, care fusese până atunci sfătuitorul juridic ai.. . familiei Effingham.
VINTrlĂ CORBUl
ln timpul convorbirilor sale cu Hamilton asupra unor procese. intentate câtorva fermi eri care încă!caseră fruntariile domeniului Huntingdon, din statul New York, Richard adusese vorba şi despre criza financiară 'şi economică prin care treceau Statele Unite. Soluţiile lui Hamiiî0 n, ce · preconiza crearea unei oligarhii puternice şi a unui regim politic În ca!'e elitele să joace un rol de frunte, erau pe placul lui Richard. Cu câţiva ani Jnainte,- Robert Morris, unui dintre prietenii politici ai lui Hamilton, infiinţase la Phiiadelphia prima bancă comercială a Statelor Unite, sub firma "Bank of Ndrth America". Succesul ei determinase. crearea _la New York a unei bănci menite să sprijine dezvoltarea- comerţului maritim. În iunie 1784, noua "Bank o1 New York" î$1 deschise ghlşeeîe într-un imobil din Saint George Square. Capitalul, de 500 000 de dolari, era divizat in o mie de acţiuni. Fiindcă Alexander Hamilton era membru activ în consiliul de administraţie, Richard achiziţionă un ma~e număr _de acţiuni pentru a sprij'fni emisia. _ in aceiaşi an cumpără pe Wall Stree! un teren, în apropiere de Trlnity Church, şi începu· construirea unu.i imobil in stiî_ul neogrec, care începea s·ă facă furori nu numai în Furopa, dar şi ln America. în ciuda crizei economice, la New York, se ridicau clădiri fară număr. Ruinele rămase din timpul războiului erau înlăturate, cocioa!)e!e dărâmate. In locul lor răsăreau ca ciupercile case de locuit pretenţioase, magazine mari, coafenele, restaurante. New York-ul, cu străzi nepavaie, pe care vitele, .porcii şi găinile umblau în voie, se scutura din amorţeală, îşi lepăda hainele cenuşii, schimbându-le cu veşminte luxoase, cam ţipătoare la· vedere, dar care constituiau totuşi un progres faţă de trecut ... Al'acerile luau avânt, negustorii işi dezvoltau comerţul, speculanţii se Îmbogăţeau peste noapte. Prosperitatea, care revărsa
DINASTIA SUNDERLAND-BEiUJ(;l~AIR"---~----2_1_r
ploaie de aur peste puţinii aleşi, intorcea spatele restului populaţiei, ce se războia cu criza. Foştii luptători îşi purtau povara mizene1 şi a măniei hAnut·r~cioa·so· , ''-"JJ .. n , .... ,
f•ln"ţ'r~n~ril L "' ,'lJliCf "
1 ma·'U'rl " , 't 1'
Ch•'"U.I"'' "a· , _,.; au .;)' neîndeshJătoare, ~~ v'O
faCă -faţă nevoilor cu saiariHe lor ameninţate pe zi ce trece- ·de deprecierea
mont?9ei; văduvele, orfanii şi s!nistraţH de războr nu-şi puteau încasa drapturHe. SEf vorbea d& tui~urări !cn Sud şi de fmînenţa
unui pronunciamento care
să
răstoarne
înlocuindu-1 cu o dictatură militară. Fecieraliştii susţineau că numai o monarhie constituţională, de factură englezească, ar salva ţara de la dezastru. Richard era atât de preocupat de afacerile lui ce-l reţineau !a New York, încât abia dacă mai avea tirnp să-şi vadă când· şi când familia, stabilită la Williamsburg. Opheiia îi dâruise un fiu care nu-l prea entuziasmase. În cinstea bunicului său, marchizul, Richard 1l botezase Henry. Băieţelul era plăpând, avea pielea întunecată, capul lunguieţ, ca un dovlecel, braţe subţiri şi picioare noduroase. Sentimentele Opheliei p,entru copil erau bizare. Săptămâni de-a rândul purta în suflet comori de drşgoste maternă; atunci îl alinta, il săruta, îl răsfăţa ca pe cel mai iubit dintre căţeii eL l;poi, fără nici o justificare>- era cu}Jrin~fă de o aversiune neînţe!easă n"'nl'u· "'"qf;)• pe care·~n '·,ndepa"rlra rl'·~ pvea'ma "''1 ;..·,.n' "~d ..... •-.~.:.: 1 " ,,,,;,_, -Ji' -..., .exilându-! printre slugi. ln aceste momente de criză. îşi revărsa iUbirea a:~"upra păpuşftor şi a baseţiior\ .::are-şi recâştigau privilegiile temporar ştirbite. Aces<e · .. pendulări de iubire şi ură, nedumerea pe toată lumea. :_< -Sir L:wls 'fi privea cu filozofică resemnare_ capriciile. Ophelia îşi petrecea cea mai mare parte din an pe domeniul Bermuda Hundred, u-rmând povata medicilor, care recomandaseră · aer curat firavulw .•. ..Henry" Pe Bermuda Hundred născu şi o fetiţă, regimul
republican,
•
'
:VINT!LĂ .CORBUL
218
-···-
Georgina, pe care o în credinţă · devotatei Mamie. Ciiteva zie după acest eveniment, muri, ·fără să lase regrete, Lady TMrese Effingham . .între timp, poziţia lui Richard se consolida.· La New Vork'aj,msese o figură proeminentă. Nu i se mai zicea ."ginerele Jui Sir Lewis Eftingham", ci pur şi simplu Ri.chard Su.;de'r!and. Devenise cineva prin el ~su~. Către sfârşitul .lui
.
august, primi un mesaj din partea Jui. Sir Lewis, . car~H chema de .urgenţă la Wiiliamsburg. Deşi era ocupat până peste cap, răspuns~se ime<:l!at la apelul bătrânulwi. Îl menaja, fiindcă primogeniţura nu fusese încă desfiinţată. Sir Lewis. se .dovedise a fi· un socru .extrem de comod. Totuşi, Richard nu se lilsase ia discretia generozităţii acestuia. ,1\vusese grijă să-şi deschidă. un cont secr,et în bancă, depunând periodic sume relativ mari. lşi alcătuia. astfel pe nesimţite un capital, care. să-i folosească ia nevoie. Populaţia New Yorkului se ridicase la impresionanta -cifră de treizeci de mii de suflete. Într-un discurs ţinut la Camera de Comerţ, primarul .Duane declarase, cu emfază' - Acum o sută cinciLeci de ani, Peter. fvîinuit a i::umgărat de la indieni insula Manhattan în schimbul câtonla .panglici şi a unor .mărgele făr" valoare. A zidit apoi un fort, punând bazelemarelui nostru Nevv York de azi. Fată de ritmul .în care se dezvoltă acest oraş, putem face fără sfială pronosticul că peste un . alt secer şi jum~tat~va atinge impres}onanta cifră de o suta oe m11 ae JOCUI!on: . Şi Richard Suoderland era plin de optimism în ' ceea ce p~iveşte viitorul New Yorl
<~)-·'-!'''•
<'>"''•
,-,-·.
•
,,.,.
\o.•';
-:).,
•
c1;1să.
Pe domeniul Huntingdon, din statul New York, începu construirea unei distîlerii de alcooL Pentru întreţinerea propriilor ·sale corăbii şi !n scopul dezvoltării flotei sale comercial.e puse bazele unui şantier naval la Loilg ls!and. Dar această prosperitate durată cu Incetul nu-l mulţumea. În acea epocă in care averile uriaşe .ciădeau peste noapte, el avea impresia că progresa cu incetineala unei broaşte-ţestoase. Nu se încumeta a se lansa in afaceri îndrăzneţe, fiindc.ă nu se socotea decât un mandatar al lui Sir Lewis. Nu voia să mai reediteze dezastrul de .la Londra. în septembrie hotărî să facă un popas la Ber.m.uda Hundred, unde se aflau copiii şi Ophelia. Pe Ophelia o găsi între păpuşiie şi baseţil ei. Sosirea bărbatului ei ntH făcu nicio impresie. li sărută pe obraz, apoi TI arăti'l ultimele păpuşi orimite 1 •m. d ar d e .a 1 ..... . 1""\ '" "• • ... r4 • ;;;,lf' J....ew1s. ~...JUPf! crreva m1nule "''e . l . +. se •1n.oarse t 1a papuşLe • '! conversa ţ 1e aez.ana,a, e1,. uitând brusc de prezenţa sotului. Acesta se retrase in vârful picioarelor. Copiii, în schimb, îl înseninară puţ!n frUntea, Henry era măsHniu, avea păru! negru şi creţ. Georgina gângurea ceva pe limba ei. Râdea şi . făcea grop!ţe. Al trei!ea copil, pe care Richard 1l vedea pentru întâia oară, era blond ca maica-sa. Această asemănare îi inspiră gânduri triste. Copiii nu vor mo$teni oare tare!e Opheliei şi aie Theresei Etfingham? Botezul· .i.ui prâslea, care primi numele de Hobert-George, prilejui o mare pettacere, la care - part~cîPară reprezentantii celo('':-nr.:;J ar!stocratiaa famim din -Virginia~ ma"i toate înrudite cu răposata soţie a lui Sir Lewls. Acesta nu voise ca doliu! purtat după OrviHe, mort de cu; ând,. să înh_-mece strălucirea ceremoniei botezului. În cronicile apărute mai tilrziu .in paginile ziarelor locale figurau printre invltaţi m.ai toţi membrii acestui put.amic clan. Familiile Carter,
se
.
ViNT~L4 CORBUL
220
Lee, Corbin, Randolph, Berkeley, Bleir, Mason, Page -îşi, trimiseseră solii Ja această solemnitate, l&f care participase însuşi generalul George Washington, in caH-tate de- naş. Din statul -Nes·\/ York sos!ră 1n falangă nearnur-iie lui Sir LeW-!s;_-be_ Payste(l' '\/an Cor1fanzt, De Lancey,- UVJngston, ·şchuy!er, Jciy, Phinps~ __ Din partţ;a 6 ;; d. ..., ~ ·a-"'''l'tat~ ~ces'·a e·t<'C',rvC'.U>.A Vtl'f '-' t~brl''a·· '"'' ! , o~r Ct (;;:;: t 1!2 npm''l' l_l....;l,, C: pretext. Nu răspunsese la invitaţia fiului său fiindcă nu vo.ia să se simtă prost pdntre atâtea figuri si_mandicoase. Poate că _f!ici acestea n~ar fi" Jost încântate ·să stea cot- la cot cu un făurar de cuţit€:. Ric.hârd protestas.e de formă, dar in sinea lui primise GIJ uşUr3.re hotărârea bătrânu!ui. Peh.tru eL. .ceremonia· botez-ului avusese -si - ' _semnificaţia une.i consacrări, a primirii ·sa_ie ofiCiaie în sânui, comunităţii familiilor patriciene arnericane. Când generalul Washington acceptase să dăruiască numele. său vlăstarului lui Richard .. acesta primise in mod ~acit acolada tuturor acelor care se considerau cei mai autentici descendanti ai pionierilor· de pe Mayffower. Toţi preziseseră micului Robert-George o viaţă fericltă_ ·şl' demnă. ·ceea c·a. fi-"Iar fi fost de rnirare~ d.ac}i .se ţi-ne,a ·s::-;an;a de piedest~lui-. -solid al prosperităţii _părintiîor şi rudelor sa!e~ .. ,. ~-. după botez, Ri-chard ~nu zăbQv! dec·ât puţine zile ia .W.if-!iamsburg, . Prez_enţa ,_Ophe!iei n_u 1i dispLN1ea1 ·1ar Sir lewls: îl evoca supărător fantoma lui Orviile. În drum spre New York se opri ia Philadeiphia, raspunzând invitaţiei lui Alexander f-jami!ton, care voia sâ"! prezinte prietenilor săi din Congres. Deşi nu implinise lncă treizeci de ani, Hami!ton ajunsese un
.
un
"
'
DINASTIA SUNDERLAI\!D•BEAUCLAIR
221
_-personaj influent. Socotea că numai un regim de ·mână forte putea stăvili, ceea ce numea ei, tirania ·..· anarhică a celor multi. . Richard asistă la câteva .concilîabule politice ţinute · îrr casa lui Robert Morris, unul dintre partizanii lui · Hamilton. la aceste reuniuni se vorbea. deschis despre necesitatea modificării Constituţiei şi despre ..instaurarea unei dic.taturi a generalului· Washington. Expunerile strălucite, convingătoare ale lui Hamilton •.stăpâneau asistenţa, care-i aplauda fiecare pasaj. ... "Omul acesta e uh conducător înnăscut", îşi zicea · . Richard, ·cucerit de e!ocinţa-i energică, vibrantă. Elegant, zvelt, suav, cu ochi tatifelaţi, . gură feminină şi mâini de aristocrat, A!exander Hamilton ascundea suh înlătisarea unui Antinous un caracter ' . puternic, dârz, voluotar. Dup-ă o şedinţ_ă îa care se discută îndelung 1 t l ' A'.exan d er .H_am:Jta~ cu pnv!re 1-a . prO-!eC~Ui .u~ - lnfii,ţarea unei bănci naţionale şi a unei monede
.
.
~·~
_ un!ce,
'Il
destinată
. . t ,~ R .. h d < SXiS enta, JC, .·ar
s·ă
înlăture
•
definitiv
d 1 - - ' - . ·....l ~un er una tu mvn:at ue ~
1>
•
,-
cor;fuzia '
-
-
J&remmYr
• Wadsworth, ,unul dintre prietenii politici a1 'ui · · Hamllton, la un spectacol de mare succes. La teatrul "Qid South Street" fusese programată o reprezentaţie · de balet, Peasant Dance, cu faimosul .dansator · american John Durang. Fiindcă puritanii priveau cu ostiLitate asemenea manifestaţii artistice, direc·ţia -: teatrului intitu!ase acest spectacoi Lectură cu ·• exemplificări, Manevra nu scăpase neînduplec"ţi!or moraHştL, care da~ctanşară prţ;.siuni asupra 1 ' ~:~ror·rrr~~u S""~-;:::, ,.. ~ '-< Ae·:.prrr,'na ~a· v~'aze o !'ege '-" !:::i' <;j>;;,~ tU!,l-.11""' ti:"'• ,_..,., n.L z:, ~.Ji"... ~" , _?"mpotriva teatr-8!cr. .-. ,., ·· _, Jeremiah VVadsworfh, care făce_a ochi dufci unei '_:_=:Ste"Je· :.din 'trupa !uf Durangf se împo·trfvea cu fndârjire ' puritaniior, care-i creaseră o reputaţie puţin ortodoxă. ',!i"_)tVadsworth nu se- sinchisea de protestele lor, Era .)n\linuit că lupta împotriva curentului. Răspundea că iiuptă impotriva prostiei şi a obscunoin!·ismului
222
VINTIIĂ CORBUL
Richard simpatiză _ din primele clipe cu acest -răzvrătit care nesocotea opinia publică. Şi el şi W<>dsworth aveau înclinări şi trăsături de caracter comune. Wadsworth îi căuta prietenia fiindcă spunea ei - pretera să meargă cu un singur deştept la câştig decât cu o sută de pmşti ia pagubă.
În aotracte şi la supeui pe care-i oferi lui Richard după ·spectacol, Wadsworth îi vorbi îndelung despre necesitatea lnchegării unei elite, menită să dlrijeze nu numai economia, dar 'şi politica ţării, - Sub paravanul .celei mai perfecte democraţii, trebuie creată o oligarhie ocultă, care să. deţină pârghiiie conducerii. · Câţiva oameni avuţi şi cu iniţiati-vă, ·printre care am cinstea să mă. număr şi eu, au constituit un astfel de nucleu. La una din reuniunile noastre.. s-a pus în discuţie şi cooptarea · dumitale. .Recomandările lui Alexander .au găsit un ecou favorabil. -- Sunt fiatat de aprecierea dumitale şi a lui Hamilton, Mr. Wadsworth. Voi reflecta serios asupra acestei chestiuni. - N-ar fi exclus, Mr. Sunderland, să avem foarte cwând .nevoie de aportul dumitaie, cu atât mai mult cu cât dispui de resurse apreciabila. ~ Îţi preţuiesc sinceritatea, Mr. Wadsworth. ~ Oa, da. Nu mă sfiesc să declar .că aportul dumitale moral şi intelectual va -contribui şi mai efectiv ra succesul cauzei noastre, dacă va fi dublat de un aport mater.ial consi.derabiL - Mr. \11/adsworth, şi Horaţiu a spus inaintea dumitaie: · "Banul e regele intregii omeniri". - Văd că ne înţelegem bine Mr. Sunderiand. ~ E şi firesc. Fol.osim un limbaj comun. ·- Şi aveam un ideal comul). ·-Exact Un ideal redus la două expresii: Aurul şi puterea.
~-
F'o.ate chiar ia o singură expresie, ~v1r. sunderland. Auru·l L. Cu aur cunlperl ·totuL Chiar şi
_- ::putţ:rea.
_. :în .seara ~ceea, -R~chard şi Jeremlah V'Jadsvvor-th se ----_::-desptlrţiră buni·. priâ{eni. ..
ia Philadelphia, ·".-Flt'~n· El'Cl' . ae·,'c-:;ta' f"'' -:·;:::.t-C-.: , - , . 1- • • . ·., ------~erem·,:c:rh "" aas·~rr;r·.,.d-h rl""...,,,-n+'""'' r---:; \i•ote~•a \_;U ,,. \ :."'d( J'!ţ % Vl !.>.A'C'JI'-' ~Q;u >: :·~ dl} 1 ('incapacitatea actualei forme de guvernământ, care ·,impingea republica la dezastru . .·· ._, Vreţi să modificaţi Constîtuţia pentru a instaura >.dictatura! strigau bătăios radicalii. ..·. - Vom avea grijă să nu vă dăm apă ia moară. · · ·- Vom muri pe baricade înainte de a vă permite '.să sugruma ţi libertăţile cetăţeneşti ! · La tribună se urcă un deputat îmbrăcat în negru. Eră scheletle, dar glasul lui cavernos făcea să răsune : între~ga sală. . ·- Mr. Wadsworth şi prietenii săi se preocupă de soarta republicii, rosti e.l batjocoritor: Vor s-o '?Jns-:ănătoşească admirdstrându-i otravă, ca s-·o scape - pro-mpt -de: stiferi n ţă. - Ha!s-ey ! exclamă- R!ch:ard, r_ecunoscându-i · vocea. lată-! şi membru în Congres. Nu-l putea desluşi trăsăturile feţei, fiindcă umbrele amurgului se lăsau În perdele tot mai dese. ·.- Mister Wadsworih şi prietenii. săi, continuă Halsey, · aruncându-şi semr:ificativ privirile spre A!exa:nder Hami!ton, care stiitea' c·u m'âf -ile încrucişate în prima bancă, se preocupă de soerta republicii. Dar se preocupă de soarta ei ca şi o mamă vitregă care nu ştie cum sii facă. mai repede de :,,~pectreca.nie copiiior ce i-au rămas în grijă. Mr. {i':.Wadsworth .si prietenii săi pretind că sunt alarmaţi de ~,,<marta republicii. Evident, sunt alarmaţi, fiindcă "-'-
=_:,_:--
VINTllĂ CORBUL --
2211
republica
supravieţuieşte,
. .
'
m C1uaa rnanevrerordusmănoase. Mr. Wadsworth si prretenH săi vor ca ' ' republica .să piară. Vor să o nimicească spre a instaura o moFJarnie tiranică.. - Probe, Mr. Raisey, îi întrerupse Wadsworth. Probe. - Vreţi prob,e? Le veţi avea. Colonelul Louis Nicole, agentul lui Alexander Hamiltbn, .a propus în scris generalului Washington .să accepte coroana pe care i~o oferă poporul american. \}eneralul Washington a răspuns că acest proiect îi este odios şi că nu vrea să mal audă vorbindu-se despre eL Poporul american care oferă cu atâta dărnicie coroane regale se reduce la Mr. Hamllton şi la . complicii săL Mr. Hami!ton şi complicii săi vor să zdrobească democratia americană si în locui ei să • • instaureze o autocraţie tiraniei>. Mai tiranic.ă decât cel mai abuziv absolutism monarhie. - Răstălmă6iri!e vorbitonliui mi ne impresionează, întrerupse iaraşi Wadsworth. Am preconizat un regim autoritar, pare să înăbuşe anarhia din Noua Anglia, să însănătoşească economia ţării şi să ne ridice prestigiul în străinătate. · - Vorbele voastre sună frumos, Jvlr. Wadsworth, dar sunt tot a.tât de !n.Şeliltoare ca şi corul sirene!or. Apreciem abilitatea politică a grupului vostru, dar am prefera să o vedem folosită ln slujba unei cauze juste. Vă dau un sfat, Mr. Wadsworth. Renunţaţi să mai puneţi la înce.
O.INASTIA SUNDERI..AND-BEAUCLAIR
225
-····-
- Dar eu te văd in postura lui Cati!ina, Mr .·· Wadswor!h. Şi nu atât pe dumneata, câi pe Mr. ,,J-tamiiton, care asistă senin, ca Budha, la această ; ·şedinţă, deşi fruntea ar trebui săci dogorească de. ··.rusine . • - Lasă vorbel.e sforaitoare, Mr. Halsey. Dacă nu •. ·reuşim sa creăm un guvernământ put;:;rnic, anarhia va ·... mătura toate instituîiile republicane. Nu uita că acum : !r;:;i ani soldaţii .răsculaţi au luat Congresul cu asalt
·.•.
Doreşti
o
repetiţie?
- A iost o
criză trecătoare ..
- O criză trecătoare este şi rebeliunea lui Shays? - Generalul Uncoln va sti . să o inăbuse. - Mr. l:lalsey, Congresul nu mai are nici o puter.e. Autoritatea naţională a rămas un mit. Dacă nu vom crea un guvernământ puternic, vom pierde tot ce am dobândit Şi vinovaţi nu veţi fi dec.ât dumneavoastră. -· Respingem· cu hotărâre tirania! strigă Halsey, ridicând pumnul. Voci i se alăturară de pe băncile radicalilor: - .Jos . . dictatura 1 - Jos au!ocraţia i - La ştreang cu duşmanii republicii 1 ·- Moart03 lor ! Tumultul pomi să se umfle, acoperind duelul oratorle dintre Halsey şi Wadsworth, revărsându-se în potop de imprecaţii, ameninţări şi strigăte. Ciopoţeiul preşedintelui ad>Jnării abia se mai putea desluşi. Richard părăsi gânditor sala de şedinţe. Punerea în practică a ideilor politice ale lui Hamilton TI părea soluţia cea mai potrivită pentru însănătoşirea vieţii publice. Şi el era convins că numai un regim autOritar,- stabH, putea as~gura ·un c:imat· propice bunului. mers ai afacerilor. în seara aceea cină la un restaurant de pe Market Street. După masă, ieşi să facă puţină mişcare. Simţea nevoia să se recreeze, să rătăcească pe străzi,
.
să-şi odihnească mintea privind edificiile, trecătorii, trăsurHe care_ se încruGi ş-au. 7n trap o! caHor. În aprqpiere de lndependence H<;~ll se opri câteva Admiră Arcul de. Triumf ridi.cat după lncheieree războiului, Monumentul dedicat vir.tuţilor noii
clipe.
republici, glorie! eroilor ei; prieteniei cu rcranţa şi păciî,. era_ 1mpodobit Cu figuri aie"goriâe- şî 1nscrip~:ii latine, care preamăreau trecutul Statelor Unite şi ii ·ptevesteau- -un viitor' strălucit. Deasupra atCulul central erau săpate Tn piatră iniţialele S. P.Q. P. {SFNATUS POPULUSQUI" PFNNSYLVANiUS). !n vreme ce Richard descifra inscripţiile care abia se - mai desfuşeau 1n iumrna -aihăstrie a seriiţ cineva 1! atinse pe umărc · ' - Bunit seara, Richard: Mă bucur c'ă te revă.do -·. Halsey1 John "Halsey! exclamă Sunderiand, inton::ându-se spre fostul său .coleg de universitate. Ce .mai faci, dragul meu? ""-O duc minunat. Dar tu? Cum îţi merg
afacerile? - Clopin, .clopant. Măril.e sunt infestate de piraţi. Mereu sunt cu inima sărită la · gândui. căcml vor captura corăbiile. Sărăcia e atât de cumplită,. încât mi se fură. recoltele de ·pe câmp. Pazn'icii cei mai straşnici · nu sunt în stare să facă faţă atacurilor înarmate ale. hoţilor oe grâne. După celelalte toate, squaţtercii s-a:u abătut ca lăcustele pe domeniile mele. Mi le ocupă cll forţa. · . - NenoroCiţii! !şi riscă pielea pentru o baniţă de porumb sau pentru un petec de pământ - Pe. .ei îi compătimesti?zise -. . Richard ridicând din • sprancene, - -- Dar ·.Pe. ·cine?- ·pa- voi-, acaparatqr!i tuturor bogăţiilor ţării?' Voi purtaţi responsabilitatee. acestei situatii. . •. · _.: Opiniile taie sunt din ce în ce mai radicale, 1 . .Ha,sey.
-. Se poate. Şi mă mândresc cu ele. - Opiniile acestea ne împing spre . prăpastie. Încurajaţi anarhia. Războiul civil bate la uşă. iar voi, :îrr !oc să zăgăE:ulţi furtuna~ iofierbântaţi şi- mai mult spiritele, bătând câmpii cu discursuri incendiare. Expresia ochilor lui Halsey se înăspri. ·-· Ce înseamnă limbajul· acesta, Richard? Nu cumva ai trecut . si tu de O~'>rtea lui Hamilton? - N-am trecut 1ncit Dar nu voi întârzia s-o ·fac. Î.ini pare rău că trebuie să-ţi spun. Dar ideile lui Hamilton sunt mai rea-Hs!e decât afe voastre. Voi_ otrăviţi lumea cu teorii utopice. - Sunt consternat, Richard. N-aş fi crezut că vei ·ajunge unul de-ai lor. lţi dau un sfat Rupe orice legătură cu aceşti indivizi periculoşi. Ţine seam"ă de , povaţa m6a şi n,~o să-ţi pară rău. Ziua socoteHJor se apropie. AventurierH -politici,· partizanii dictatutil,. vor fi traşi la răspundere. -~ Pa, ijzanii dictaturii? Vrei si\ spui partizanii ordinei. Păcat de voi, Halsey! Aţi ajuns să ·faceti ' demagogie ieftină. ·~ DemagOgie ieftină ·~fiindcă luptăm pentru libertatea poporului american? "ise. Halsey infierbântându-se. Dacă te plasez! pe această poziţie, îţi făgăduiesc că te voi combate şi pe tine fără cruţare. Duşmanii libertăţii -trebuiesc nimiciţi. E un uitimatum, Halsey? - Un ave-rtisment, Sundertand. În .ochii lui se citea o hotărâre fanatică. Rionard ridică din umeri. ~ Declaraţiile de război nu mă sperie. Deşi nu sunt orn. pd!itic. voi sprijini p~ acei care 'Jar să pună •• h capa, "aOS\1 1u;.. - Regret. Sunderland. că trebuie să-mi menţin părerea pe care mi-o făcusem despre dumneata ia Londra.
.
.
~~-.....::.VI!IIT!LĂ CORBUL
.. 228
Richard se întunecă la faţă. Halsey îl atinsese intr-un punct nevralgic. - Altădată puneam mare preţ pe părerile dumitale, zise eL Îmi par<;l rău că nu mai pot spune şi -azi acelaşi lucru. . -· Nu te-ai schimbat de loc, Sunderland .. Ai rămas acelaşi arivist, aceiaşi . aventurie.r de la Lcmdra. Ai îmbrăţişat cauza lui Harnilton numai pentru că îţi serveşte int.eresele. . - N-are wst să mă justific, Halsey. Regret că nu mai. pot prelungi aGeastă conversaţie plăcută. Bună seara, spuse el, salutând sec. - ·sună seara. · Se despărţiră, fără să-si mai dea mana. '-
"
Pentru Richard urmară ani bogaţi în evenimente. · Prins în şuv.oiul lor, târât în. vârtejul prefacerilor care zguduiau lumea, nu-şi irosi timpul plângând pe ruinile trecutului. Viitorul sumbru, preocupările legate de viaţa sa agitată, goana lui neoQosită după aur îl sileau să .privească mereu inainte. . Un act legislativ care răsturna ordinea succesorală .în · Statele Unite avea să stârnească revolutie în . ' .. si ' familia 'lui Josiah Sunde.rland. . - . . Dreptul de primogenitură, care acorda primului năSCUt privilegiul de ă moşteni întreaga "Vere, fusese desfiinţat de Congres în urma campaniei violente a lui Thomas Jefferson, care urmări se Jn primul rând să de~ o lovitura mortală latîfundiifor:. Jntr-adevăr, Orin ~ ap:lcarea noii yrdioi succesorale, care as!gura· tuturor fraţHor dreptul- de a moşteni porţiuni e~a!e, marile proprietăţi furYClare- erau ccndamnate Să disparăj prin irnbucătă1ire_. ctup_ă câteva Oeneraţii". Această m~sură -·avu consec!nte însemnate si' asur-,-'ra ciassior mai ' .:;,-vul·;:.:; 9; P-ut-in 0
•
•
~
<.-<.
~
~
·'"-
-!i"'. -~:(:ţ"-~"•;t;a· ,.i ')UHitJ\
'
q,.:dg-~-ţ '":"> f • ~ <:::;:~
s; \ ~
"'"'r"'l<
r_,.,.,",,.,,..,_h
"':.%
CC.t >:;:,· ';'?-\:>
, ;Q, h tdl ,,
resemnaseră să r-Smână
·fete bătrâ~e, se porrH~niră dlv?rş1
i::divţz~,
lspltiţî.
de
-a;_ __ ,; u,"1 A,;•• "''""ol'er·
adevăratul
substrat
'""''rr'"'c·--;:::i,..JQ.
'-•Ui,,~';h.-I_,_UJC,
Bddg;.>~·-. '' < ~·~-~
·CII ' W
~~ '/•
:.:t u
acestor
bătrârnJi
la mâna fetelor, "r;O''l"' 11a. '..&\
.ar
Josiah
H'ckcv ,.. i:>. "-'Y! tJv
'"'0!f'C/ • J'-''iU• n"./<,r~ 61· •.."u,""'-< ... ~0 }>'. .q:·,_,ni"t~,.-:.n;:::::r r"r:: t/::t'-na~ r>a tti•,..,..,o t\.o-•,,._•TV'''"'"' U,., """'-,,-: ţ-'V ,,<wJ,,
,..,,..,·m~·~~ Vd; >J,_., 1 ,
;ir,q< i.-Hf~-'
.C.P"' da- ''-" Y1l· ,pe w'""n no:."h ""--ut..tl ·la -;,_ , r"' v 1 \tOJ,_,,.._,. _ P~Jntr-o ciudată coincidenţă, văduvut era, şchiop de
·Luch;;:;••i_-::;J.' \:i,,_,_J.v. .1
ho:rr'...-""!11
A hrl"le •"':\""'""'"'''"'' ( ;,,,
' • vameşu.1 de p!c:on;-; stang, ceea ce-! p!CJoru 1 crept, m:făcu pe Richard să spună că din cei doi soţi betegi scar putea face unui teafăr, pe care Hannah şi Bridget să-I tragă la sorţi. Gluma jigni profund pe ce! patru interesaţi, care n-aveau să i-o Ierte niciodată. lnsă în >
>
<
'•'r€"<1"' va' dan~ tJ 1' .,_-. Cr.:;, .._, ,.:..,;,
QfTI - ,__
...
bucată
-
>
'
.A
)
0 rAf"' '"""' d'-h 0 Sif'"f!'f)~l ""?' ....i qj -.,;• Q V•>'-"'-'i...d 1 ~ ,q~;-t,
nu-şi
ascundJ38. antipaHa f:aţă de Ri:;;:1ard, t.bercro1:n brie mai diplomat · se
·zechariah ·'fntrecea în amabilitătf .oe !ânoâ bogatUl său cumnat,' deşi purta în strf!et aceeaşi pică. S~rn_uel ·Hickey avea -- după _ curn spunea chiar el - dncizec! de anL ;;tace vaci, o sută de găini şi patru ,
~o"':;
'-' ~f.Jll
,M:,.., .. _.. ,-, l,.,JJLil--V
~
1"\f';:n"!;:; -c~s;:;t.-,c•:,...
!-J.l;,r(.).
C\
f"'i.-,t"'_-"'""" P " ' r: -CLVi '{t;, .i,f;:_."t;",.C: it-;;5:: l!
a·,z:
ţo,.,_J,
l
;:5t
."-, -,_""\;1"1
,,\_yî"";
rrdi!,-·1C . 1r :ir·ke'v !:!:"' ... ; g::i~it ~··!{·.:; _ ,l·a ·'··:'"'"" ...." .. ·' _ ..s~•"
1
_aceasta~
era deprins·ă .. ," rarncr< crescusera suh
1
•
cu copiii. ProaenHud!::: l-ui .... "". ' ochn e;_ Hlcke'" mBl era s;, p_rop~etaru! unui magaz:n urdversa! · pe Broadway, care:-j procura nta.i muHe _griji decât beneficii. Se ?nsurase cu Bridg8t pentru a~şr mai_ pune ordi~e în affrceri. Era~ cum s-ar spune; o căsătcde de
.
conveniţ:'1ţâ.
şi
Hannahl deşi dspBşise vârsta de patruzeci de c:ni era al.bă la păr ca o oaie, se 1ndrăgostise ds vameş
230 ~--
l!lNTILĂ CORBUL
---··········-···· - - - - · · · - · · · ·
ca o fată tânără de un Făt-Fr!.lmos. 11 privea cu ochi măriţi de admiraţie şi îi sorbea fiecare cuvânt Dimineaţa, când.· Abercro.mbie pleca la serviciu, rămânea în pragul casei şi ofta înamorată, urmărindu-1 înde'lung cu privirile. ·Când ieşeau împreună pe stradă, stârneau râsuL Rareori pereche mai nepbtrivită. Hannah era osoasă; înaltă şi atât de slabă, încât se spunea că e un schelet lmbrăcat în paie. Abercrombie era scund, iar piciorul stâng, mai scwt dnt al ginerelui. De multe .ori se simţea.Jspitit să-i repeadă; Dar se abţinea, .ca .să nu o amăr<Jscă pe Hannah. "Biata fată, îşi zicea el, privindl!-i cu miiă şi duioşie silueta descărnată, merită şi ea puţină mulţumire sufletească."
Josiah era uimit de propria iui .schimbare. Acum, cătr.e sfârşitul vieţii, devenise .mai Îngăduitor, mai blând, lndeobşte, băfrânii:se inăcresc, ajung tipicari, ·pisălogi, exagerat de susceptibil!. . Josiah privea totul cu o seninătate desprim;ă parcă . de cele lum!lşti. De la o vreme se simţea slăbit Avea . palpitaţii şi obosea uşor. Câteodată,
DiNASTIA SUNDERLAN!:HIEAUCLAIR
La atelier se
mărginea
231
să
se plimbe printre lucrători, îmbărbătându-i, dându-le poveţe, urmate -rară --crâcnîrEL Acurn Patrick ducea tOt greuL ~n mod _practic,-- preJuase conducerea întreprin1eriL )os.ia!l0 ff8CUS;e,. n·Ef 'l~"='irt-tffi.o._Sc-eptruJ Îh tnfiJrdle lHÎ ratdck ne --·'"''"'' -Care-i t.fn_sese şef ai 'familiei. Spre mufţumirea sa. fiul '1s1· "'' ''Ons'l''lnct"""'-l''l".""".~ i'"ld ..·"'"'QYlrib . - -~.-.1-1-epl'nQa ·''"""C}v_ i l , i _ ,"._,.-,t..,,t.~'-' o(,-'!;;l:l.' ,,_"\;::'_ - SUb 'indrumarea -aCe8}uia, ateHen:.d curoşfea o - ~n-:fforl'fA CA:v-f.i -am',ntea "7!lr:.'je> hun.::~ r,·naîntc~ vR-d-·AJ';dni "-"f,V• '·' V_...., ' ' V >..1-if ·-~::.·oa'uc'":"' va'n""'"'-"e. -, _l __ pa SI, _. . 1 ,~;.a,_ a c?ot.::~·e~u : _'-'yl- o. v-ons+""n1 - ,_, __,_a, • .,. --
"-'f'
''-''-'·-'j-•~'-'-'"'
'V'\.c
·hei-<~
;,,
•>~
V,
~---,?"'
.(.1;-'y
'•·i'V-L'.
''--"-"'"''..•
~"v~··
--~ fn
prfme!e !un!· după c'ăsătoriel Zecharlah Abercrombie anunţă câ e gata să .renunţe la postul Q;:;-u de.., vam"'s P"'rr'ru "...a ri,~ ri1:;- a; ""''w~~,~r '"1. ,.,-u 1 ,., \ ..., .._ ""':::J v. . ,_ '",.,-,.;;:,-~;:; --',a,, a \)/_...,. ' l ! PatncK, :2. atener, -ln mal multe rana: un. acesta se plânsese că.Jinerea scdpte!or ia zi, vizlte!e clienţlior şi a]e. furnizori!or TI :r~piedfcau s-ă se ocupe ma! !ntens de·· fabdcatie. Oferta lui- Abe-rcrombie ;;rimit8 de ' - ·fu . . îndată. Spre plăcuta surpriză a 1u! josţa.Jl ~i ~ iui 'Patrick, ·fostul vameş !e 1n:·recu aştept8.riîe. Era un bUn .contabiL Se pncepea nu numai să:-şl ţ1na registrele in perfectă ordine, dar să şi întreţină cu clientela cele mai cordiale relaţii. Zâmbetul larg, glumele sărate, costumele fanteziste din stofă fină oglindeau ostentativ prosperitatea firmeL I:lţelegsrea depEnă dintre Patr~ck şi Abercrombfe nu era pe placul .celuilalt cumnat care avea impresia că nu e consulta! îndeajuns în ceea ce priveşte V'
'>
-
;rere:::_ d "'intrpprinderii ..... _ ... ..;, '""' '_, ,,,
-
~
-tra~Sforma
•
Tn, .
'
-r::c-in•q 1',· ~,,,;!,_
A
0n ,c
:...,.
•-
<:::P
.........
·cdede:c; a-~l _,
--'-""-'.
-.::·
magaz.inu: fntr-t..i:î centru de desfacere 2. produseror ate!ieru!uL Abercrombie,_ ternându-se că participarea mai activă a lui Hickey va atrage scăd_erea propriei iui influenţe, TI -pre!ycrase· în taină. --..::. P:atrickl să te fereşU de SamueL E îipsît de scrupule, Vrea să pună mâna pe firmă, înlăturându-ne pe noi de la conducere. L-am simţit eu. Nu~i de ajuns că va intra ·făiă_- -n-ici o ostBnea!ă în stăpânirea unui
sfert din aven;;a care, la drept vorbind, ţi s-ar fi. .cuvenit tie. reusi să trezească bănuielile lui ·. Abercrombie . Patrîck, care resimţea dureros pierderea poziţ!)'li sale. - Eu,_ ·însă) _1m·i .c~nosc fungul_ riasuluL ţon1inuă Zechariah insinuant Mă su.bordcnez ţie, căci tu eşti şefuf ·tam(liei _şi .condUcătO·fui YntreprinderiL Vr~au Să: te ajut cu. s.iabe!e mele puterL In mine ai să găseşti întotdeauna devotat . . .,.. . un. colaborator . _·rncrunfat, P&fricţ"\ -·morntă·i câtev-a cqvinte. neînţelese. Cutele adânci' săpaie pe fruntea lui acoperită pe jumătafa de îranjurii părului cr::ţ şi stulo_s~ -înspicat cu ·fi~e a!bay TI oglindeau furtuna gândurilor. Patrick cugeta Cugeta profund şi ajungea la concluzia că Abercrombie · avea dreptate. Hickey, negustoraşul- de pe Broadvvay n părea suspect Trebuia să fi13 cu ochii în patw. Legea 11 jetulse de trei pătrimi din avere. Cel puţin să !ia sigur pe · pătrimea care-i răm.ăsese. Patrick h.:1pta deschis, brutat ca un taur care se avântă impetuos __:asupra duşmanuh.ii. Şireterâa de vulpe a lui Abercrombi.e nu-i era la îndemână. Avea oarecare_ bănuieli şl-:în prhtinţa acestuia. Abercrorr;bie se ·pric~puse Insă a-f adormi vfgi!enţa~. dând repetate -şi ostentattve_ prObe de devotament şi sup.unere. · Patrick nu cunoştea experienţa Spăt;ăt6r-Hor Troiei, care pieriseră.datorită unui perfid atac dinăuntru. Nici nu i-ar fi· trecut prin minte că Abercrombie urmărea să ajungă stăpânul întreprinderii, folosindu-se de el ca unealtă. · · În convorbirile sale cu Patrick, fostul vameş nu se sfia să-I critice şi .pe Riche~rd . .- Nici fratele tău nu e mai breaz. Cel puţin Samuel. vrea să pună umărul la treabă, deşi scopul lui e egoisL Richard aşteaptă s!H vina totU! de-a gata. ·După moartea hăţrânu!Lri va veni · c_u rnâ!niîe 1n
.
.
DUIIASTiA
SUt~OERLAND-BEAUCLAIR
să-şi ·ceară partea dacă n-o să fie aşa.
buzunar
din
friptură.
233 Ai sa vezi
Prev.estirea lui Abercrombfe avea să· se împlim;ască mai repede decât s•ar fi crezut într-o sear-i-\ Jos!ah sa întoarse- acasa mai devreme --ca de -ob:cei. Era tras la taţă şf !şi târa picioarele c~ . _d:l.Jf)_ă_ un drUm. g·reu. Refuză să rnăr.ănCe şr se cul-câ îndată.
• • .•·. .În zori, !sabei! a îl găsi ţeapăn. Josiaî, Su'lderland -_ .8:ţ3 -~tin_sese. fără chinuri-, în tirnpul somnutuL Pe buze: :·: a·vea un- z_âmbet Hnf$titt .de om îrnpăc-at cu moartea.
-
La deschiderea succesh.mH sosi şi Richa~d., Nu la partea !ul,. dar prGtinse ·şi o otcnt~ .• ;nrlr.;dl _;-,.J •• o. ver'lf!'c~ro o: • .., a scr'ln'<>lo· rc-~ ; ,"~,"" "'L-..·t··""'~~""'·"· nHâpsânui ăsta! . desi înoată îr: ba;1î, nu se îndură ' să renunte Ja rnostenfre în fo~osu! surorilor saie. cum ' ' ar face orice om cu obraz'\ reflect~ Samuel Hickey. ·. "Se bucură la nrăoăditu! ăsta de ateHcr, care abia . ' n_e întn:;ţine pe no1. Să·-i fie n...tşine: ticăiosu! t supra!lcită Bridget. cântând in -struna bărbatului eL De fndată ce se măritase cu Hickey~ Bridget se idenU.ficase trup si' Strf!c;t cu familia acestuia. Hickev ' era domnu! şi ·stăpânu! eL Simţea o voiuptat:::; deosebită să dominatăj _să-i execute poruncHe. !ar· ih.stincte!e eL materr.e, refuiaie atâta arnar de vrerne, îşi găsiseră împ!lrdrea în creşte_rea. şl ocrotirea copfi!or .lui rjickey. Îi ingrijea, ii alinta şi li răsfăţa ca şi când ar fi fost trup din trupul ei. Demn, Patrfck nu scoase nici un cuvânt. Nedreptatea acestei legi care atribuia lui Richard o parte dîntr"O avere pentru păstrarea şi dezvoltarea căreia i1u făcuse nimic, 11 umph3a de scârbă. Dar nu cârtea. Socotea că protestele I-ar fi injosit. Nevastă-sa arunca priviri întunecate, 'încărcate de .... ,....,_.... ;;i -~r::- ·~"crAa imputărL 9urnnat...dLii, r:~'"'; "'<.;.<"'' ·n-- j:6 r'"H!"' u,a L>Vf'-'"'' ~.... ~~'"•" ,... care ar fi. trebuit sa le revină numai lor. Raţ.iqnamentU{ nU se deosebea mu It de al 1u 1 nu_mai
-că
nu
renunţă
....-d
.
'
~
'
ne
ei
Patrie!<. Ura ei era
însă
mai
sălbatică,
mai
puţin
deghizată.
Richard inregistra insHnctiv efluviile de. duşmăniB care·! împresurau. Dar aceasta nu-l supăra, Simţea o plăGere diabolică s&ci infurie pe toţi. Acceptase mo\!tanirea numai spre a face în necaz ·1ratelui şi cumnaţî!or .săi. li derula pu.ţjn amabii.iiatea simpoasă ~a, _fostutui vameş, care îi :Zâmbea -cu -înţ?lcgătoare tristeţe, arătând. că îi împărtăşeşte durerea. !n schimb, îl. scani:laliza. Hatmah. eate in momentele acelea soiemoe arunca pri·ifiri inamorata ··bărbatului ei. Feme-ia aceasta ii -evoca- o Ros!nantă osoasR s1 deşălată ·ce încerca să gângure ca o pbrumbiiă. · Singura. fiinţă cu adevărat îndurerată era lsabe!la. Cincizeci de ani împliniţi trăise alături de omul acesta care. 1n ·ciuda- aspd_mH fu( nu-i spus~se niciodată un cuvânt de ocară. Nu o răsfăţase, dar nici nu-i -întunecase vreo -?:i din viaţă. -Traiuf lor în comun nu cunoscuse nici suişuri, nici coborâşuri bruşte. Dacă făcea socoteala bucuriilor şi a supărărilor, bucuriile atârnau mai greu in balanţă. lsabeiia era străină de interese!::; mat-eriale care preocupau în aceste momente pe copii, pe nora şi ginerii eL Cu !impui.- famiHa Sundedand intră ·iară-şi m ·normaL Patrick şi fostul 'vameş· relncepură munca în atelier. -tsabeHa şJ Rebecca Se }napo-iar·ă !a -menajul Jor. -Hannah -îşi toarse~- în_ continuare fl~uf amorl:fiuL Hickey reveni la şobredui său comerţ. Bri<;lget îşi ras·făţă ~u sporHă-_-fri_dtdge_n'ţă _cop·m Vitr9gL Richard se înapoie -Tn· tumea· ·lui, care- nu ·mai avea _nicf· __ o· contJngenţă cu lumea iui_ 'Patrick Şi ,a cumîlaţiior săL În curând, avea să collS'tate că moştenirea îi era o povară. Perspectiva de a se .vedea . înhămat la conducerea unei întreprinderi minuscule, alături de nişte parteneri pentru .care avea nurnai dispret era firesc să nu"i surâda. Afară de aceasta, e~dministrarea averii saJe. nu-i. mai îngăduia ·să se ocupe şi de atelier.
pe
OINASTIA SU!I!IJEALAN!:HBEAUCLAIR . Răsuflă uşurat
235
în ziua în care dibaciui Zechariah Abercrombie, ghic!ndu-i parcă gândurile, îi făcu o vizită !a locuinţa sa şi, după oarecare ocolişuri, î: ptopuse - in numele său şi al fui Patrick -- sa-• cumpere partea de moştenire. · · De formă, Richard ridica unele obiecţii. invocă • respectul filial, datoria sfântă de " păstra un bun ·· r.ămas de ·la autorul zilelor lui, spiritul său ' cons~mrator ... •· Abercrombie_ găsf răspuns la toate. Accaptând • 'această tranzacţie, Richard nu numai că nu deroga • de la îndatoririle sale liliaie, dar respecta implicit dorinţa defunctului, care desigur n-ar fi văzut cu ochi . buni fărâmiţarea unei averi pentru care se zbătuse o .· viaţă întreagă. Richard se lă.să uşor convins, mai .ales ·că fostul vameş îi ofe[i o sumă rezonabilă. Tranzacţia se încheie repede. Richard ceda porţiunea sa de moştenire lui Patrick Sunderland şi lui Zechariah Abercromble, primind contravaloarea in aur. Samuel Hickey prinse firul acestei lucrături abia după ce totul fusese consumat Perfidia cumnaţiior îl făcu să furbeze. . .. - AuZi, bandiţi!! Auzi ce să ne facă! strigă el furios, năvăllnd ca o furtună în bucăti'iria in care· Bridget spăla cu sârg rufele copiilor vitregi. Ne-au tras pe sfoara tiCăfoşiL ! !.'"!r san -. l ?"' " d - C e s~a "-." Hîtamp,at ea a,a_rma-.a. scapnn ·. rufele din mână. ExpHcatWe lncoerente a!e bărbatului e~ nu o v , A c· u rumr • "r-.... lamtJfirt! - Zechariah, cocoşatul ăia. blestemat, a pus tob! la cale. Ne-a .lucrat, vicleanul! In complicitate cu fraţii tăi. Abia aşteaptă să ne scoată din· averea lăsată de • taică-tău. Dar n-o să le meargă. Nu. Aha, am să ie arăt eul Unul e · Sam Hickeyl
235
VfNTU.Ă CORBUL
:&.. !-aft!g '-'''-""" 1'>i
în r,t:\m'6'" ' ...,.,.., ' ' ''"'
1 Hi 1nt~uin,-.i;J-'17:F.ll do 1'-"''' ;,, ....,." ,ll>..,{V< ..... '!;';- .."_._,
:fRC:', rt alh,'e ':~ u -pA """"' _!Dc'lt·r:".,t_;c~ >.vr·, f';.!'l ,..u. \.•, ,_,, " 0 ' .,·e~'nd. U-SI. 'wuş·<'· d1'n c'ihci~ -.,.'1 ,Q;;.;,_;..o. Yh• , '-"• 'W .'·
ne -·u·s5 p _ ' ....
-~zv·--~.-1,: "-" ...,., o
-.w·lrK' "Y \~ .."\":;
·~,--,, O...;;:
r!.ru:a .. "-'<~"--"
!';~'"! ·~·,· -.~,,, ';'
1101~"'i. I!:. r"e""?-~ hrl~ ,~ """'' ?>-.• n.,"" ,>a~ ,,.L'""'-
ft''e 1 1 "1!
il
·''
<'"':;, ~_,.
·!''!a~ rle ''Ui·~· ;;. ""' ::;· _v_: ·ŞI' il -•
~-,ţat'X ""'' • a;_.
;;;:a "'V
mnlţ 1Wlii ·t",,·,· '--~
~·u·
u
a+.?+
~;;;.n,
n·oua~
t.J
-;;:;::1
"-!l""
m~"l. i,.,..
:târzhJ, _ -tr:ec:ând .pe _strad_ă cu 8riCg:et, ss -întâJni din ._':,y-,·:,.a"ryl"i-'·lr.:;?-n -c·u· Rl'ch""""O' n·e-·Ar>f'",::::i +inil pe n''i'1on' • ..... y. 1, ·se n, ,y,l .u. Mr' ,V' ..
~
!.
.
.
~.
~~
~,;....
~·
s_,;.a. oferit un prf:ţ: bun, ~-am acceptat ,De ce nu m~-aţi făcut. voi .oferta? Crezi că . . bmii .lui Abercrombie miros .
. ·a'' m -
b'~e? 1!1' '
Bani~ ban·i,_ ·,~ban!! Nu· te preocu.pă decât banii. ŢI-ai vândut sufletul pentru bani, asta ai făcut. Ruşine, ruşine! P~ntru aur ţi-ai luat o nevastă atât de slută şi d~ $!a:bă !â. mtnte~ ·rncât ti!J.a fost ruşine să o :pre.t:.Jnţf fa.miHeL. Înd'răzneşte să· spui că n-am dreptate, Richard Sunder!andi Dacă vrei~ 1_ţi mai torn .sJ alte ·ad::::vărurL Chi'ar .dacă -or să te usture. ' R.ichard :se învineţi -de ind~gnare. ---~Din cHpa-ae:;:::cista, Bridget, nu ma! .ave.m ce- ne ·vorbi. . Bună· ziua. Se răsuci· pe··cătcâi6 şi· Se ·1nde.părtă, făcându-şi foc prfn mulţime-. .~ Ticillosule! !ntreţinutuie! ..
DINASTIA SUNOERLAND-BEAIJCLAIR
237
Richard auzi de departe cuvintele grele, rostite cu glas ascuţit de Bridget, care fusese cuprinsă de o criză de isterie.
In
primăvara anului 1787, Richard îşi luă familia de
pe domeniul Bermuda Hundred şi o aduse la New York. Nu îşi mai lăsase copii la ţară de te;3ma ·. squatterifor, care se stabileau cu forţa pe marile li3.tifundii, atacând c.u armele pe cei care încercau să-i expulzeze. · · În toamna aceluiaşi an mai făcu un copil Opheiiei. Un băiat grăsuţ, roşcat, care primi numele de Charles-Aiexander: Copilul venea pe lume într-o epocă tulbure. Statele Unite erau în plină efervescenţă. lnflaţiiJ făcea ~avagii. Mizeria :ş: întindea giulgiu! foametei, al bOlilor şi al morţn. Foştii' combatant!. desculti~ nemancaţL zdrenţăroşl, vărîuvel~ neajutorate. lăsate in voia sorţii, orfanii rămaşi pe drumuri şi toţi ce1 greu păgubiţi de ·pe urm.~ războiut:;i prfmlseră !q âo.mpensa1·ie asignate depreCiata! care nu le acopereau nici pe departe nevoile. Răscoala de:brtorHor Şi a T-ermieri!or înfometaţi din " h usse tt·s, r:or~\11 d'' " · · · - Sd3. • te .v;assac .. ....v. t i!e "' 1Jn t re anerrte!eamencane, lipsa de- auto·ritate a c·.ongresulul co-nsternau şi alarmau opinia publică. în vreme c~" -".·;::.c;a •1.,_si -Î""*'',..,d"a tol.. m"'i r:"'1::1n·10"'0~__. .-.tGp;:,nlraa ,,?"'> Sa _10. ,_. .:ţ""' '--" 1 .,:x, '"''·"'. ·a,",._. _,_.,, ..."..,;r. ,",..., n•·m·i:lo•
ld...l~'''-1
ria c~'-"
---armator!
f\":l!"nt:t""i
'-"'-''-'·'"--!,t,
Şl
<:per:·l.,......,Ţ;
""
-~/V'C:''r',
Tflbric8 ţ;_
se
convocăril unei Convenţiuni. Aceasta votă o Constituţie aristocratică, ce acorda puteri dictatoriala
sprijinul
preşedintelui republicii şi guvernului. în aprilie 3789, generalul Washington fu ales Preşedinte al Statelor Unite. Când 1şi pron,!Jnţă mesajujprezidenţial în faţa senatului, Washington era atât de ,emoţionat, încât abia îşi . stăpânea tremurul mâinilor. Cabinetul constituit de el cuprindea elemente disparate în ceea. ce priveşte apartenenţa şi convingerfle poiitice, dar h~6făr~ta să-I_ spr!Hne 1n acţiunea de -zăgăzuite -a anarhiei; Alături de Alexander Harriilton, Robert · Morris, Jay, Adams şi generalul Knox, partizani ai unei forme conservatoare de guvernământ, se afla un
singur democrat convins, arhitectul. Thomas Je1ferson, cei mai dârz şi .ireductibil apărător ai drepturilor poporuiuL Indată după constituirea noului cabinet, All:n
239 Jeren1iah Hamllton,
0clA~rl \:;,;(:tll"-' Sund
Wadsworth, venea să-i facă o propunere: - Mr·. Sunderland, zise Wadsworth, după ce se asigură a·ă uşile biroului erau !nchise. şi că nu putea fi
a uza- de .urechi !n_d!screte, Mr. SunderL::md, _aş dori ca :această convorh_ke să r::J.mâriă strict confidentJ.aUi ~ ·Mr. \!Va.ds\~','O:ih, te asigur de di"screţla meEL :zise ,"'''"'h~r'"' , '" a ~
-_ _
m
...u;;,., J~t
fţ: propun-
1\,/]v ,,d,
O
"'C~"--~ r:! .• cv"
-'luv ·-
A.ui:;:;'
.tr?VG8r~ care
nr~C""' ;.t:;' }.: 'd auJ:.;i
n8_
lfcl4t:._c-•kJQ"'+h _ Î7";""ArP·t•:'J ~'~~""'"-4'-"'~'' ;u;, - -'-~""'f/i-Z~'---
<::> . .__,
v-â unlptB de b?:.~îL 'rt"'~-.o;iit~·";:~.".. ,.d•--->',-t.l-...c,
-
Cuno$ti, cre_d, proiectele fui HamHton :1supr'a rambursărH certfficateicr şi obHgnţl:lo~-- em~se de guvern !a vaJoarea lor rcmlală? -· Destul de vag. Discuţme purtate :n Senat sunt t :: , ' _J:rrea recen-t e c~ oarnerm.. ;:_.e a1acen .sa V'.r ruf'J.t poz;'J..'~le ... --- Tocma} i'n aCeasta consta cheia succSsu!ui, zâmbi şiret V'tiadsworth. scărpiniindu-şe in ·cnica-i -creaţă. Discu UHe n-au aepăş!t .cu!varele Senatului. Niarele public habar n-:~re de acest ·lucru Va m·ai ·curge apă pe gâr!ă până când proiectul va fi cunoscut de intreaga ·ţară, Acest intervaî îl putem folosi echiziţionând pe nimic .de la actualii deţinători certificatele şi obligaţiile care azi nu mai au aproape nici o valoare, dar care mâine vor fi garantate cu aur. insă !rebuie să lucrăm repede. O condiţie sine qua non a succesului e să achiziţionăm titlu riie înainte ca actualii- d~ţinători ·sa af!€ de iPtenţiHe lui Hamiiton. - -ryamilton ş_tfe_ ·ceva despre p1anurUe dumita!e? - Nu h·am informat ca_ Dar aceasLS: operaţie nu-l va leza cu n~mic. far ce~or cars ar înce:rca să ne atace !e- vom ră_spunde ca acţi·unea este p:Jr patr~ctică, f---Je rfscăm bar;H, mîzând pe Tnf!or!raa nnanclară s·i r:>cc;nom;"'ă a fă--H ,_· '"'~·--. -· '"" ,._ '; !'.'• " • ' - Aş vr.ea s-a-ţ; pun _e mtreoare, rv'lr. Vvadswonn. Ce se >"ra l'nt.âmpla dacă Senatul res_p_inge- proiectut? - Posibilitatea aceasta · este aproape exclusă. Hamil!on e hotărât să obţină votar:::a. Tratativ:::le duse ~
V!NTILĂ CORBUL
240- - - -
în culise între partizanii şi adversarii proiectului sunt înaintate. Până şi Jefferson. a acceptat să-I spriiine în schimQul unui preţ foarte ridicat. Faţa lui Richard oglindi mirarea. ~ lncoruptibilul Jeîferson a· primit un preţ în schimbul complezenţei sale? E de necrezut .. - Lasă-mă .să tt:rmin, Mr. Sunderland. Preţul nu e în arginţi sunători·, <;i într-o mare crnstire acordată . Sudului, al cărui reprezentanţ e Jefferson. Viitoarea capitală a Statelor Onite va fi plasată la fruntariile de Nord ale Virginiei. · - Înseamnă că trebuie să .cumpărăm terenuri acolo unde se va întemeia viitoarea capitală. ·- Sănătos raţionament, Mr. Sunderland. Cu voia dumitaie, il putem pune în practică totîmpreună. Dar pentru moment, eforturile tr~buiesc mobilizate în vederea acaparării certificatelor. Pentru această operaţie avem nevoie de capitaluri serioase. Împreună cu Fisher Ames; Christopher Gore şi cu George Bingham am constitui! un sindicat de cumpărător!. Sunt autoriza\ a-ţi oferi şi dumitale o participaţie în ~acest sindic.at. Ce-ai de spus, Mr. Sunderland? Richard med.ită câteva clipe, de formă. - Sunt omul dumneavoastră, Mr.. Wadsworth. . - Bravo, eram sigur că n-ai să mă dezamăgeşti! tună el, râzând zgomotos. Mâine seară, la ora opt, te aştept la mine acasă, unde îţi. voi prezenta şi pe ceilalţi membri ai sindicatului. Vom stabili de comun acord .sumele ce le . va vărsa fiecare participant. - Voi fi punctual. O strângere de mână pecetlui înţelegerea. După plecarea vizitatorului, f!ichard se adânc! în fotOliul său. Exulta. Ajunsese In sfârşit un personaj important în.Jumea marei finanţe, d$ vreme ce i se făcuse această propunere. · .
· O!NAST!A SUNDERLANO-BEAUClA!R
241
. Acceptase fără ezitări oferta lui Wadsworth, fiindcă mirosise
.
într-un timp record, agenţii lui Richard impânziră ţara, curăţind ca lăcustele terenul. Lucră atât de · repe:de, încât delegaţii sindicatului rămaseră de multe .• ori cu. buza umflată. Teritoriul Statelor Unite era atât . de întins, iar populaţia .atât d.e răspândită, încât mai ··toţi oamenii de afaceri, participanti la această · operaţie, se aleseră cu uli număr apreciabil de o!)ligaţii. Cei vrednici acumulară, fireşte, mai multe • .decât ceilalţi. Richard se . numără printre cei mai · vrednici. Bineînţeles, şi riscul era marE;. Capitalul investitîn .· această afacere era uriaş. Respingerea proiectului lui • Hamilton I-ar fi ruinat. Dar el avea mare încredere ·în .· tenacitatea de buldog a tânărului avocat. ·.În ianuarie 1790, A!exander Hamilton se prezentă . 'în faţa Camerei $i. a Senatului spre a-şi expune ·. raportuL În prima parte pre'vedea consoiidarea •· tuturor valorilor emise de guvern, iar într-a doua se · stipula trecerea in sarcina noului stat federal a ·. totalităţii datoriilor contractate de fostele colonii. Această declaraţie oficială declanşă o nouă · ofensivă. a sindicatelor de bancheri, precum si . constituirea de noi sindicate, alcătuite din oamenf .· afaceri care, neavând legături directe cu Hamilton şi • cu colaboratorii siîi. nu cunoscuseră dinainte . proiectul de rambursare. Deţinătorii de obligaţii,
de
pe imenseJe teritorii aJe Stateţor .Unit;:;) nu arlară nici de data aceasta de discuţiile purtate în Cameră şi Senat. Drumurile desfundat€!, legăturile_ poştale def(')ctuoase, distanţ:::;le uriaşe, anevoie de parcurs in acel .sezon, îngreuiau contactul cu capitala. Speculatorll îşi puteau continua nestingheriţi · jo·cui, achiziţionând- certificatele cu ··îS ~iână· la 20 de centi dolari:· · . ' Pe B10hard :nu-;-- ma] lmpre_sibna concurenţa ~Cr_escăndii. PacheteJci- d$--.C.ertititfite aChizHi.onate de el ··.până Ja pubiicare.::1 raportului reprezen-tau) !a vafoares ri,sipiţj
lqr nomin~~~~ aproxfn1atlv clncisprezec~) milioane de . doiad·, pe care ·fe plătise ·cai Ire! rriW_oan-e .două sUte de mH de· dolarL Nu 1şi pierduse vreme_a.
Cameră şi în_ Senat, _adv·arsa~iL lui Hami!ton se luptau cu · disperare pentru a impiedica votarea proiectului. ,Forţate ce!.or două tai:)ere erau sensLbi! egale. Potrivit caiculelor specialiştilor, care făceau aprinse pronosticuri asupra rezultatului votarii, Harnilton, pentru a obţine victoria, ar mai. fi avut nevoie de un voi. în plus în Senat şi· de cinci voturj in Camera Reprezentanţilor. · Opoziţia constituia .un monoHt. · Manevrele de culise şi corupţia păreau. să nu mai aibă nici un efect. La tribună, adversarii .lui Ham.ilton, ·.dezlănţui au atacuri .furibunde. Ziarul .,Dai!y Advertiser" din New York . publică o · informaţie care stârni o vâlvă extraocdinară. Votarea proiechifui, dezvăluia a.rtlcolul, n~ar proC;ura _beneficii decât speculatorilor. Richard Mo.rrls . ar _realiza optsprezece milioane, Jeremiah ·wadswoi-th -nou·ă milioane. -.gl,N8rnator,u~ C!lnton cinci miiioaim, iar bancherul Bingham patru milioane. Lista cuprindea şi alte nume. de atacerişti mai puţin imPortanţi. în incheiere, ziarul· denunţa opiniei .publice manevrele deocheate al.e cercurilor guvernamentale şi cerea americanilor .să ducă o campanie dârză Impotriva. votărH.
ln
DiNASTiA SUNDERLAII!D-BEAUCLAIR
243
~~~~~~-------~=
.In
'
ziua în care ,Daily Advertiser" lansa acest semnaf de alarmă, -Richard se înt:âînî iarăş~ cu John Halsey, pe puntea pontonuluî care lega Long lsland de New York. Richard era însoţit de Norman McKreely, noul său ,secretar, şi de avocatul Sanders, consilierul său juridic. Has!ey era întovărăşît de câţiva . prieteni politici. Sur.deriand, care nu uitase încă întorsătura neplăcută luată de ultima lor discuţie la Philade!phia, .încarcă să-! e1,1ite, Ou mâinile sprijin fie de parapetul · pontonului, privea ţărmul Manhattanu!ui, care se îndepărta . învăluit Intr-o pânză subţire de ceaţă. Sanders îi vorbea despre ultlmiie cancanuri politice -iar McKreeiy ~asculta cu respectuoasă atenţie, aşa cum se cuvine unui secretar model la Început de '
~·
.... r- .... e~a Va::! 1 •
Îndată ce
n văzu
pe Richard, Halsey se îndreaptă spre el cu exagerată prietenie. ·· · - Ce mai faci, Sunderland? A trecut un secol de câhd' nu ne-am mai văzut. ma·na . Se fe ri ?r,s<.: """"-~; ';n·<~~cte n .. l! ·- Mă bucur că te văd, 1-!alsey, zise Richard zâmbi.nd irohic. - Ştii, spuse Halsey cu aceeaşi falsă bunăvoinţă, am citit articolul din ,.Daily Advertiser". Scria că eşti pe punctul de a realiza un beneficiu de treisprezece ·milioane de dolari. Straşnică lovitură, Sunderland. Felicitări! Gândiţi-vă, gentleman, spuse el întorcându-se spre Însoţitorii săi, treisprezece milioane de dolari. Ce sumă fantastică! Zece mii de fermieri nu pot câştiga laolaltă, după o viaţă de muncă, ace.astă sumă fabuloasă, pe care amicul nostru o realizează printr-o simpli\ scamatorie. - Te crezi spiritual, Halsey! spuse Richard cu aceeaşi ironie seacă. - Nici nu mă gândesc sa lac spirite, dra9til meu. Spun purul adevăr. Sunt de-a dreptul uimit de • •
'· _
<.-l.
;
VlNTILĂ
CORBUl
această genială speculaţie. Câteva sute de mii de foşti luptători sunt pe cale de a fi spoliaţi de beneficiile care în mod normal ar trebui să le ravină
lor. Aceleaşi sute, de mii de luptători, vor fi impuşi pe viitor la noi Şi grele taxe fiscale, pentru ca Statul să poată plăti la valoarea lor nominală certificatele .acaparate de dumneata. - Glumele bune m,au amuzat întotdeauna. Halsey. - ·oe data aceasta nu glumesc. Mr. Sunderland, zise Halsey cu aspră solemnitate, ,Jefuirea oamenilor cinstiţi de catre o bandă de speculanţi lacomi nu-mi dă . prilej de râs.· Voi râde numai în zi tia ln care vă. voi vedea pe toţi cu. ştreangul de gât. - Satisfacţia aceasta nu ţi-o voi oferi niciodată, Halsey, , - Te înşeli. Mi-o vei oferi foarte curând. Cetăţenii acestei . ţări vor îngădui la inltnit să fie înşelaţi, jefuiţi, călcaţi în picioare de o haită de tâihari în i)aine negre. . Richard începu să râdă. -· Insultele dumifale nu revşesc să mă supere. Mânie te face. hazliu, Uite, te-ai înroşit ca un curcan. :- Eşti de un cinism revoltător! Dar nu e de mirare..Bogăţia ţi,a îngroşat obrazul. · Richard râdea cu ooft.i - !ţi tepe('}iaiSE/y, Orice mi-ai spune nu reuşeşti să mă superi.. Ce-ar zice lumea daca mlc<;ş pune mintea cu_ .dur!!nGâta? Te-:aş strivf. Ş! rrlie nu-:mi .p!ac
nu
' 't
.. ,
VIC~OniJe .
'
~
..
!enme. . .
Avocatul Sa'nders, pHn de Gudozltate fV!c}<:ree1y~ 1'" ' k -- 1'-'ii'TiltOr
' • • "1 • ' pauGrHJ.1" ou_rnîtEJe. _m~ race itnpres-ia ·unui du!ău dane·z-care priveşte: calm fJ javră ~y+'Mr,-o;:,"'a'' r"':··l· i'ti+":2i' r-•r ,f,j_:,_ mi ir-a'" ,,,,, -0{ y, -u.-}C<:i ;;;,~· ~-~d"""- "'";~ n:};~:t.
om
ŞJ '
'
- Mr. Sunderland nu e Yntotcieauna aşa de. catm, :spuse secretaruL ,~\vusese prilejul· să cunoască şi alte -:L:..,-r···+e u.-:rc~
-~ln
-~~7"'"r"'a?;\Î;i(
~'""
vv.:'::;;,~(v,,_;_,,.,"~
1"'1->i-"~'"""•""'';J,,i V'udVu_U,<.-A .
e+i'J
.;,0;',
d'!t.'! if"r:j'"...J ...,,-.y,-.,; "'D ~P"~'':; .fn"..::; '"'l·t~ u.u ..::.r;i~c1'""' \~,..".-._..a.,o~u, ·'''-'';.J'C;LU. -:::5~, -«':0-_H-dd. /{),1C, tlt'd; :-peripeţ!L Râzând cu hohote,- Sunderîand -se T:1toarse pu ~pa:te!e _spre Hafsey, Te!uându-.-şi discutiA cu <".~
i.JO
&lnders. ·~~· r"ll> 'm-.-.H rrt-:;i """!"' 'na· '"""' '"'CI'tl~t;;, f-- X.::iţi C! î--''-" ,,_[,-,,, '!O' \ · ,_ '<::6 "'"" '_,q, ~[''\·'',
LLc-.l~;ţey _L.}C:
.. iH "' ....1{~C' 1
,~a l .:--.J
11
r{""'f"';:;,. '-'iG·->~t
~ ~'...:
""a'o
g1;•r; _.,VI -"'' ţi~
~-:::o-"..f.,..'<..,.,..."h.,c!~ Uc;;::-."_,1 •. Ci;
,}'.Jl
C""''C\ ţ', tv.,
'nr-h;.."_!ţ ! '"-') ft!l:<.
-:;:) .
1
:h_ăpăind ,aeruL Se îndreptă apot- spre prietenii săL -~
socot~H!or -~Are C"" ~-2:\ fi.o ţ~ .'(:!\ 'w"'""
Ziua
nu e departe! spus-e e!) ~u7lt no~;::,1lndc.rl~nd ""'' "-'"-.,' ,_1..) '"""'" a {, r,+,tet•-""i
d-'"' .<::: -~îşi va p;erde ca!muL .. -CahTiu! lui SLnder!and era
':;.;ţff_...,;·,cnt
.0'w·lf'V ._,,!~
n"n~,_..!;
la
;w
-}!;... ;~;l~
~~r>~
..,_~.-,;c,ct"""'.-.·· ';!~ ~Y'- C, {J-:\J;y .;;o;v; h ..d C•
~"'·--~'•-'-''
apan::nt 7Iua
fh..Jr'!îa!
......:::;. Cî_.,...,'-...>ţ--Ha "'DY!'d__ :,_. ~!J "-'"'
'H'am;l-~,J'"
~;;;;;
pa-şi·
-repezi. hlvestise în aceas-tă afacere toate 'fonduri!e sale. In p!us, se 1rnprumutas6 la două bănci d j,~, N''"'''' YO"• k ip· nte.,a'nd ..,,,~en'"! "'"""'" •da ,,,. ,",rj,·Md şi două d!n c~le- trei corăbii de comerţ. Dacă !ov~tdra .d?Oea greş, pierdea totul. Respons-.abi!itatea iul -era urfaşă. Angajase 'in această afacere toate cap1taJurHe socrului şi nevestei sale, făr8 să·~i fi cOnsultat Un in-succes ar fi fcst. mai bogat în consecinţe -a·stăzl decât înfrânger,ea suferită la Londra acum treisprezece anL 'Atuncj lucrase pe cont p_r:::prh.J. Urmărire ie suportase singur. De data aceasta ar fi . '""'·'' n;l:... at si '""'€: ~;,. LCl-VifÎS sJ i)a. Ophsfia ' !'-'~are n; RiChFl"·.rl î1 i'"""u}o'ia U"',nflrl- l"'it::~ ~V P.o:::tr·,·ck ;;:» , ·~-l -+r,:,-req 4.-< prin , asemenea emoţii. AscenshJnea acestuia era t•''a 0ar 1 f • ' . :~n,..c.a 'lr·?J. Z'"'LP"~Ul''' ''"""::' '-" ;.j - - - , __ ,_ ' ~ ~,··u·9 ""'·e,-..,t...-u· ~ror'\··e-e 0~ 1 n..::, _ ,Qo~·ne:;+.s ___, '""""'n.:'J; }·' " - ' ' u{"',"'area.,,Jt > tr:::""ilor ·~·b"· ·r J~'Vl;;;> HarnHton, Richard nu avu e_urajui să -asiste. Ia şedinţa ,
-
•
""':;-,;
.
'"'
'-J
-d"..,j'-
'
•'-<.l .,_.
ll
~
.,
• "-'y.l!
""''
t l,
o
<._.;
.'
ht..1·
',_.
''""""'
'-'"'•
"
\iL!
,
•'-'••-'"-'•,.-;;_
••
>
!
V
-
·\• "-''-'
~
-·-~"
-....-..;<
-f":=:m;:.7·61' """"'",---..
.
-....
R~pcez/"lţn+~r·>;-p,-,,t tLi
,
" " ' , '"""•. ';.
,_-..
.
;~-.-·~
- · ..,,._
;:)P.t"d·n r
i
· " , --· '-'
t-:rim;% . ."
,-:,
o~:-~
"'""'' -~
în ,; <
viată că Incerca o emotia 'oro·fund~ care-I. siranau!a. a T!li-'5::;E tca··-,.;;':l_ ·:h"!i+aţf 't>ţft r::-~'·.::::.hor~t...-P~F, '-""'"• ~::'5:1 1 .""'. """- rle S nroţ-' V .. _ T' -' ..".,..,_.,-'CI!;;;'~ • • '-" • .,__,.-..,..-,.".;J ,,q '-"'' raor~s; z'•;a '''r·ce"" """''~sul nro?.ov.,_;;.,...,d (') ,,;_";<\--,;:;, !~ 'lrl f..J -- l ~,., l_. 'fl..o -Clvv d, --~:0.,' ;, f.-'<'i.;>l.'-".fd.. Ull~ V ,,,;:.lţQ
'
rieten din Scranton .
~
246
VINTI!..Ă CORBUl
Noaptea. târziu se inapoie la New York. Străzile erau goale. Luna arginta casele, turlele bisericilor, copacii şi boschetele din gradini, dându-le. înfăţişarea ireală a unui decor de feerie. Numai zgomotul pe care il făcea echipajul când trecea pe por{lurli pavate cu holovanl de. râu risipea această atmosferă stranie, de poveste, readucându-1 ia realitate. . Când ajunse acasă, portarul TI anunţă că In salon îl aştepta un vizitator. · · ,;La ora aceasta târzie? Cine să fie? se Întrebă Richard. Vreun prieten? _vreun mesager? Cu veşti bune sau reia?" Îşi lăsă mantaua în vestibul. Cu paşi măsuraţi urcă ceHe zece trepte de marmură ale .scării interioare şi pătrunse in holul slab luminat Pe sub uşa închisă a salonului se vedea o dungă mai vie de lumină. Apăsă clanta. Inima Îl bătea accelerat Când intră în salon, vizitatorul, care stătea adâncit într-un fotoliu, sări aruncat parcă de un resort. Era Jeremiah Wadsworth, cu statura lui herculeană, cu gest(clrile largi şi vorba-! ·puternică, tun.ătoare: · - Ce-j cu dumneata, Sunderland'? Oraşul fierbe, iar dumneata te plimbi. Până la căderea nopţii, străzile elin jurul Congresului gemeau de oameni care urlau, vociferau ori apiaudau ca ieşiţi din minţi. Ai fi zis că New Yorkui e un .azil de nebuni. Richard· afectă o poză nepăsătoare. - Nu obişnuiesc să mă agit, prietene. 8
247
DINASTIA SU!IJOERLAN!J-E!E.AUCLAIR
Richard <>le<'+ri'c VL<
<,P
simţi
un !lor
str~bălându-1
ca Hr! -" curent
>
~- -ooreştl
un whisky., VVadS\f'JOrth? ~-Dou-ă, -·şunder~and, i:reL. Dar mal 4ntftJ s~-ti -·spun veStea. Leg'i!e au fost votate. Cu c rnicfl Trfajorltate. par nu ·importă. Pr$ncipalu! a că au fose --votate, In eluda. opoziţiei d_ârze a lui Madison, a lui --- ;H8Jsey şi a radic;di!or. P.m învins, Sunder!and. f=i, ce \zici? ,-_- -- -Sunt încântaî răspunse ·a! !aconicj cu acelaşi 6 .1;;;,..a- ma·.--,;,.., ·1 a '1 ' ,~ '.A;ao'sp·ortt-. -·,c- }.Ofl "".-:\, og~l ...s~-rr;_·.,..,ct~""~r~*-1 ··-t', ~_<;;;a ll!lt:AţOl!C'.;1. •hl-j•-i !ul ~cf; ;;; ,.,lf. }.r"l"Z ,...._,t !1>4 j,;,,.":~-.1'"h'i~>l"''·' Acum ria~-7Y't; vr·iA Sa~- t-~ ~t;;:.- ~ ~· Luă ctopoţeîul .de argint de pe rnăsuţă '·şL fncepu s·ă-4 -agite. î'n vreme ce sunet_ele iirnpezi - răscoîeat,t Hn_jştea casei, o satisfacţie uriaşă umflă Inima am-fitrionu!uL care 'îşi îngăduj un singur gest de slăblciun.e. Un oftat de uşurare atât de reţinut incât scăpă vizitatorului. .. 1
-
"
''
'-"
;,.,
'-''"-'
...
'I..<'....J
,._,,,
În sfârsit~ Richard reusise să.-sf consoiideze averea ' , ' şi să-şi creeze totodatfLo bază financiară puternic_ă. Beneficiul iui net se cifra !a nouă milioane de· dolari. Cifră astronomică pentn1 acele vremuri. Wadsworth, rv1ofris; CHnton, Bfngham realizaseră profituri -mai marL Însă ·:n mâin'He lui Richard, nouă mmoane de dolari aveau .mar multii valoare d-ecât toate beneficiile .. celorîalţi specu!atort luate la un loc. -vfsUI său se împlinise. Avea !a dispoziţie un capital important, pe să-! ._manevreze. care va stl ' Sa· cutremura gândindu-se cât de aproape fus~se de prăpastie. Dar câştigur!fe mari nu sunt posibile fără riscuri mari. Jucase totul pe o carte şî câştigase. DUpă_ acest succe&,, Hichard îşl zise că o scurtă . ,-, • ;'•n u;,rmn zece_ -anl. nu ş~ruse .>.' vacan}a nu 1-ar stnea. ce înseamnă _odihna. O căi.Pto:ie- fn Europa, ar f! fost oportună din mai multe motive. '
'ţ'"
VIN'fllĂ
24.8
CORBUL
In primul. rând, trebuia să se mai ocupe şi de familia sa, pe care în ultima vreme o negiijase. Pe Ophelia n-o vedea cu săptămânile, deşi o avea în preajma lui, la New York. Cât despre copii, ştia doar că mai trăiau. O dată sau de două ori pe lună, guvernanta li aduc.ea ln 'birou! .. său, pentru o scurtă şi protocolară vizită. Richard îşi .ridica ochii de pe vrafurile de hârtii, arunca o privire. distrată asupra copiilor, intreba dacă sunt cuminţi, apoi le dădea drumuL McKree!y, secretarul său, avea obligaţia să le supravegheze ·educaţia, angajând preceptori s1 guvernanta. Tot .el trebuia să se ocupe şi .de cheltuielile necesitate de întreţinerea lor. Corvoadă de_.. -care -se achita colisfiincios; ·dar fără entuziasm·. ' . COpiii' ajunseseră a-!, privî cu rna!, _mu-!~ă simpatie decât pe tatăl lor: Richard le inspira teamă. Henry, cel mai mare dintre copH, ca·re Jmp!inise -de curârid ·no_uă ani, tremura _ca frunza ori de ·câte ori era adus in faţa tatălui său. Richard nu-i zâmbise niciodată. Copilul acesta slăbuţ, cu trăsături colţuroase, cu ochi negri, veşnic ·pietaţi, cu nas cârn, .b.uze cărnoase şi obraz cafeniu, de mulatru, era atât de deosebit de ·fratii· dacă era ' săi.-· încât Richard se ·intreba adeseo-ri . zămislit .de el. Îl. indispunea firea acestui copil timid, închis. în sine; care nu-i privea niciodată in ochi. La întrebările sale, Henry nu era în stare să răspundă decât printr-un monosilabic: ,;Da, Sir" sau "nu, Sir". Din rapoartele lui McKreely şi ale preceptorilor reieşea că băiatul avea o inteligenţă vie, superioară vârstei sale. · "E de mirare- că nu si-b n1anifestă", îsl zitea Richard~ perplex. În mintea lui nu stăruia decâ.t imaginea copilului sperios şi bănuitor, care evita să-I privească deschis. Georgina, care împlinise şapte ani, îi despăgubea de toate dezamăgirile-· --pricinuite de ·Henry. r-etiţ-a '
DINASTIA SUNDERl..ANIJ-BEAUClAIR semăna
cu heruvimii dir' imaginile colorate oferite copiilor .catolici .pentru si!inţă la învăţătură. Robert, ai 1 '•tro'l!aQ avea c•~ci' ~n·, ! s' ·: . • ""' 1v.uo ·co"'i ~"' ., ·C"ra ~, v l•, o.,_ , 1 Cha~•.cic 1,, .~ h .... ;" 1 •or~~~e~ a.... a,, /tcare abifi trecuse de doi ani 1 erau prea m_ici spre a :::::rh_9ădui _prol)ostfcuri· fn k::gătură cu- viitoarele lor -
..
'
-
.
-_.:.H1SUSH''!.
-·:_.__ .rn
prlvfnţa lui Henry} · Rfchard socoti că- sosiss::~-YrrOmantul- să-! trimită- ia şcoa!ă, rn AnQHa.- .Eton sau ;;;{Harrow.. erau -de preferat Pe Georghla intenţiona să o ~_;;/(trS_c-rie la mănăstirea _r-onteVrauti, _· unde 1şi ::.-:de:săvârşeau ··eaucaţ!a ·fete 'din cele :ma{ nobile famiili
9jill- Frariţa. Ftich'ard era de părere că· numat în şcoiHe , europene copm căpătau o educaţie aleasă. şi o .,>cuUură solidă. Sir Lewjs se decLară de acord· cu ;·;.n;~erole "a-'! r>on•u,'ta+7,Îr .,. u• . v u. OphRI!'" __ ..- \'A 'ţ'"Pl .tu 1 """''"" .;;, • ,., n'f'fimli "..,, ____ ,_ ~"!'o-f " 0 \anii mintea ei se intunecase. Nu îş; tn.ai recunoştea .~u
';$
i-.'bărh~'YiH.' •.»~>''-"""""
~a.
r>icl· C!COil"l. llr.,:v~~'e!UI ei, ;i!t?' ro..,.·~m:?l fl ~ ; ,, ,_,,JY--.;/•,, \.1.&.-U''"' 4 ""!:.!,...,_: •Vi e ;<J~fJ'-"'Y' r"i-\rvH~; s1' r..-· r;R·I·ta'" f"{,> b"soti L-~"-'' , .~ o , •""'""c~~· o. v r • 3,1· ~
j::t '--"'
:., ~...,a'"ev· ... v l O. . Înainte de a pleca în Europa-. Richard ~ntâlni -!a· un 0 .:·.·bah...;f1c+ Ol~:rp+f rie "UV '"r."'"....,""'"'-! ClJean ·de Ternort, ·Min:strul Franţei~ re care H :;::,cunoşteg încă de i3. Paris. Când vorbi ministruh.J.i ~':';despre it1terrţia sa de a~şl Inscrie fetiţa !a Fontevrau!t} acesta clătină sceptic din cap. ''~. -- Atmosfera din- Franţa a devena lrespirabi!EL N:_l ;•ştiu dacă azi o mânăstire franceză e de recomandat );pentru fetiţa dumneavoastră, Nu urmăriţi ziarele?
Sunt. abonat la vreo patru sau c!nci , Ev<>n'men+e10 d'n "ra"""{.""' t".'~ v- au a"'as ~~onH..., 0 :>ţd t:\.2 !.: '-·'---""'""'~,o_, . .-_- Vă mărturfsesc că nu le-am dat prea multă ~importanţă. In ultima vreme am fost extrem de prins .. , - N~aţi auzit de căderea Bastiliei, de tulburările ,~:::·de 'ia Paris, .de confiscarea bunurilor cierUiuL de {,)uarea cu aS:3ît a Versames-u!ui de către parizien!? '>Dacă aţi fi 13tat de vorbă cu predecesorul meu, s::·contete de fv'foustfer., aţi fi "priil)!t informatii mai \'
-
::_-....
''
1
..
'""'
H
'
,;
_ _·....c'~::.:.INTîLĂ CORBUL
250
~···--
amole ... În calitatea mea oficială nu pot să vorbesc mai mult, adăugă el, alegând cu grijă cuvintele. Mirat de reticeriţ€1e rTiin'istruluîl RiChard -făcu a doua zi o vizită unul funcţionar superior de la legaţia Franţei, Monsieur Victor du Pont de f\lemours, cu .care· .ci !'lase în câteva rânduri Jn casa !ui .Aiexander .Hamîl.ton. ~Nemours fu mai puţin. rezervat' decât şeful său
direct. · - Franţa trece printr-o criză serioasă Monsieur. Parisul cioCoteşte. ·pe str-ăzJ art·stocraţ.ii_ sunt huiduîţ~ şj JJcişL Caste!eie ·sunt lncertdiate. H8-7bOiul civil bate ·la_ :uşă. Armata e în desco.mpunere. -Anarhia câştigă teren .•. Richard zâmbi c:u neîncredere. - Fie-mi cu Iertare, Monsieur de Nemours. Mă tem că priviţi. lucrurile pr$a in negru. Franţa a mai văzut asemenea agitaţii. Nici o ţară nu e ;;cutită de · tulburări, la anumite epoci. Şi America a cunoscut destule frărnântărt Dar ordinea socială nu a fost răsturnată. ln 1-ranţa, monarhia, privilegiile M.biliare, tradiţiile au ·rădăcini prea adânci. .Nu ie smulge o~ simplă răzmeriţă.
-· E mai rnu!t .decât o răzmerită, /v1onsieur, zise ' Nemours.' - Cred8ţi? h. de ajuns ca .guvernul să l~ m-ăsuri ene·rg_ice şi tUibu;:ătofii ordinii- publice se vor potoli ca prin farmec. ln orice caz, valurile revoluţiei . . ore _yuo·r""i·H "...~~ 'lf'\l" ~:.
'
va
t-;~'""':'
'-~
Diplomatul ridică din umeri. ·-
rrocedaţi
p·revenit
-cr~deţl
-
eu
vă mulţumesc
-"
de-
cuviinţă.
V-am
_
pentru bunăvoinţă, zise Richard ridicând!1cse de pe scaun. -
Şi
c'l.:m
. DINASTIA SUNOERLAI'\!D-BEAUCLAIR ··~·~·~~
--····
251
--~--~'--
P!ecă
de la legaţia Franţei neclintit în hotărârea sa. Ultimile lui succese îi intăriseră increderea în infailibilitatea raţionamentelor sale. Nu-l impresionară 'pici avertismentele celor doi diplomaţi, nici articolele fulminante din ziare.le efe stânga, care trâmbiţau ,·mersul triumfător al revolutiei din Franţa, şi nici :oeclaraţiile lui Jefferson. care afirmase că ar prefera ;să se. năruie. jumătate din omenire decât să. ·asiste la ·infrângerea revoluţiei. . În ajunul plecării sale în Europa. primi două vizite, aparent fără importanţă, .dar care aveau să determine o cotitură în viaţa lui. · Primul vizitator fu Robert Morris, unul dintre :_'benefi-ciarii speculaţ1ei- cu obligaţiile de stat. i\~orris întruchipa cumpătarea. Vorbea rar şi ia un .diapazon toar:te'jos, era zgârcit gesturi şi nu se entuziasma niciodată. Ce-i ce-l judecau după înfăţişarea sa n-ar fi conceput că omul acesta . er:a adeptul loviturilor îndrăzneţe, al salturilor în necunoscut, al iniţiativelor extraordinare. Pierdea şi câştiga milioane, fără a da vreun semn de contrarietate sau de bucurie. Richard fusese de două sau trei ori în casa lui Morris. Vizita bancherului· i! bucură. Acest indrăznet om de afaceri nu se ostenea pentru oricine. Un sfert de :oră Morris vorbi despre soare, despre lună, despre vreme. Făcu ceea ce în limbaj co.lorat se numeşte .. a :::}~t:~v-e ' 1..- t,.. ~
c~mp1'i" •f1\ , ,
Richard ştia că în· curânu musaf.irul va intra în .subiect şi că. acesta va .fi palpitant. Aşa se şi întâmpla. !Morris explică, În fine, că împreună cu un grup de prieteni infiintase un sindicat de cumpărător! de terenuri. Prin "terenuri" se înţelegeau întinse teritorii în Vestul . Săl.batic. Sindicatul îşi propunea să le ~revândă 'mai fârzlut cu_ preţ dubiu sau triplu: :~coloniştilor lipsiţi de pământ NtHTHli !n ultimul an ·,grupul achizitionase şase miHoane ae acri.
252 uriaşe, -rv1r. cs~H":i":e-l!an'!~ În ;?g;ae:;'t mnm~,t,:..\nb•i' ;.::nv-ern i'j'ti ;:)CH·;;:c·r--,f~,-.+;\/Q ~~·~'''"" " '''-'· ._., '""""'Y""~ o."" ·""' """'. "' •• ~'"'"~.; .... v...,..",.,,'-'-
_Am
investit
ln
terenuri
sume,
,~·""h; ~_ţ.; ar~c e;;; Uî:;.u ' Pi ;J.f.,l, ' ?{re J,_ 4;;.:.;,1Z1uOn tvn't Or:JU Yd r'> vDL , '
d""' •z:;-- a~ol' ~a Vest de t:rcal M'ich}gan. Pe ·ac?St teritoriu a nrat pus ·ochii :şi- art grup, -d1'ri]Bl de Blr1g}1_ am. -va trebui să -ducem o- iUPtă -1ndârjit-ă-. -succesul' nostru -:este însă -aSi_~-urat, c~ci -_avqm -rel_aţii put.:c·rniGe :în guvt:HTL :n .timp Ce :Mcrris vorbea·, ~idhar(f făcea rnlntal felurite. .presu-pqneri în Tegă!iJră ·cu scop-urile ~"m"rtu·l·l·s·l+t:;< -c:.1 ...-re +.."a~ch;...r_,-.·ui n\·'de"t ...,;; R/Joyr:s ;(it\• >! _t;,<,;;;:;,_U! '" -!::,.a -<-<· -""-'' ,, \:tO 11/l ' ' ' -·ayei! reiaţi-f .puterniCe. Pii"et6n!a lut-_WasJ1ingtol1 _şf cu ÂJexander Hamilton era~arhicunoscută. Războiul . . de_ -Independenţă fusese: finantat:. !fi mare măsură, cu fonduri colectate de eL Dacă se ·adresa lui Sunderiand·~- însemna c·ă avea _nevoie imed:ată de un fond serios de rulment. Nu cumva Morrls nu mai dispunea de bani. lichizi? Morris îşi terminase expunere?l, .invitându-1 să se _asocieze grupu_fu·i sau cu o f..lartic1paţie de şase milioane de dolari. Richard nu păru impresionat de suma exorbitantă. D.evenise maestru în deghizarea simţămintelor. Qîerta era ispitîtoare. lucrând .mână -în. mână Cu- VVadsvvcrth <
-
•
·~; "" .!lllt~Oc~rh'j -
('7;
•
'"'
c·u
realizase -beneficH- de -nouă mmoa_ne de doi ari. Poate că iv1otris îî 'Jfi -da ocazia să Je dubfeZ·e. l\vea o -singură ohiecţie; :Squatier-il. -Ce ·z-e va intâm_pla dac~ aceştia ·se vor 'fnsta!a.- .cu :for'ţ'a .pe _pământuri!e .sindiqatu!u!,- refuzând "să le pfăte~scă? Richard avea expe"rlenţa_ de pe- Be'rmuda H~undred.-· Î"-iu-şi fortnu!ă: în, o:n·lAI!'' în 1.c:. •-• V"# '-"•'
"rttAYtnc••tr,r·ulu!· ~Qu- >ns·.::i "...-,.. ., ... ,. -,,:,." .._., .. .,.,_ ·.'-'"" f '"'·""" V\;-',1\) '-''J !ermen de. gărrdire, făgăduiod. că. va·_ studia cu toată · 4 nt~
}""'t":'
1' '"~"'-'•''""
atenţia oferta.
· 1---a- câteva_ minute_ după 'pfecan~a !ul f\f;orris, un nou vizitator ceru sâ fie primit Zec.';lariah Abercrombie. Când majordomul TI- :anunţă- acest nume, .Richard striimbă din nas .. i\.bercrombie îi inspira o aversiune deosebită. in . .primul moment tentat să nu-l
fu
DINASTIA. SUNDEFILI>J-J[H3EAUC!..AIR ~~~-
primească.
Apoi îşi zise că gestul acesta ar stârni comentarii dezagreabile, iar Abercrombie va,şti să le alimenteze. Fostul vameş era primejdios .. li părea preferabil să-I neutralizeze printr-o atitudine ;binevoitoare,. dar care să nu-l angajeze la nimic. :-· Zechari.ah Abercro-mbie !$1 făcu intr-area p!oconindu-se şi ducându-şi mâna dreaptă la inimă, Ja gură .. şi la frunte, intr-un larg salut ori.ental. Pe buze )i plutea acelaşi zâmbet dulceag, in care se îmbinau ;::.On9uşirea şi famHiadsmuL Purta ·o cravată ţipăto~re 'de mătase roşie, brodată cu frunzu!iţe verzi. Fracul, ccu cozi scurte, croit dupa ultimul jurnal,· era de o ·nuanţă castanie, denumită cheveux de reine . .Pantalonii de caşmir alb, cizmele de lac cu carâmbii '• moi, pălăria înaltă pe care o ţin19a sub braţ şi bastonul răsucit, cu măciulie de fildeş, mare cât o . gutuie, ilustrau cele mai noi capricii ale modei masculine. Abercrombie se aşeza cu grijă pe marginea 'totoliuluL Felul său de a sta sublinia amestecul de · ;deferenţă şi intimitate, dictat de dublul său rol de solicitant si' de curnnat. . Căci Abercrombie venea sâ ceara ceva. 0 Cu frazele dezihvolte ale- unui om de f:1me degeaba fusese vameş zece Ani lncheisti '-,-'l•herc'om"''e. se. it"tores;; ~0, fam·,l·a ,,.; R·l~h~rri 't···'<~' ' '" ;.:; v V C. Ul; ' , ., _,; -, !U<'1 v•;Q .~_; de '-"· >Cooii, de sănătatea acestuia. ,,, ' ;!Cred că bagi de seamă cât sunt de poHticos şi. 4:::--.-.c.. ma· n'ert:::) rliaYJ...,..,._e ;AU•, ~r.-. fP'fl'er-ta 8} -~-1"' 'uTpMr> V'-' t"~ -rtf~Y-"l< "-".e<;-,< ,,,, l •'-' '-"' "'• --''> ,,t \(, '•..C;.•.'4l~;tii r,--;ergea ca. o mcsră. T~ întreb d-e nevastă-ta, deşi ;:-.-,..,;:Ll ca~ .-q,_, lingac:-~r:; ,..,î""t",;;:,+ vO:.f\CA:.>C. f'>,;::;m~.-.""d"~ 'O"'.,."' m"! :.".J~,il-"' 1•ţ." ':;i'f~""'UV"""·n<• l ''~'""' ,,,;,, .
\q,
'-~->_,.•,_,11;;)
"".j,,ţ-;;
:::~']-r·,+erAS~.c<7~ t"'nrt1'ii Hî,; ._,_,_.~
•'-' "''""-'-' --
!i,.l'•·it :..re~;:;;~.."::: .- 1 ••t:. "".,.,.c,,;.._
}::iJ'hf'i:\.ţ'\?,\,~0'~76 ·-·-··•~""'v""'~·-_".-'._<;;\
t::{;... Pr.; ;;i·r~c ·~- 5 n
:;:::-"--"·"-· .... '""'V':'-·
fnnn-,?. '""'""~v 'J")%,m;'! "'"'
'-'
7n:::ft::::: '"'8- ·ro,' :yţ. t,,_\.;--''-4'· rJ,c,C'?..;. ·-1•;-H,....?'i;t!Yc:, ~-"'""'"""
n"tir ,..--_v,- !,
/V"•"'t'.t__:.•:';i/'0 VC\•10-""'--.''""
,'î
di"'6
rt~,,,_,.,-.;c
i"\'';."-Q''"--\.
~,,, i•<-J.
,;,J:;."-'v\Q,
î-1··-' "__,,v.c. _...,H;...,_ "' 1o """;::; "' ""'""''""" '".rr,; ,-.,, "!:}
·
(~""r--.c;nz:r-...A:-.;;:;"_,, ____ \-,
'ffj t1Ţ{.;;c.""? ,~;:; 't'
-A•>n,i...
'"D-
.f\,16 ., •. ,
/;::h'-;;3; ,,,,,
·"'
'\!!NTILĂ CORBUL
254
ajytorul tău. Pe urmă, poţi să te duci dracului, şi tu, şi familia ta; n-am să mă sinchisesc nici cât negru sub unghie. Adică, iarăşi greşesc. Aş vrea să-i văd plesnind pe rând, şi pe .tine la_ urmă. Nu de alta, dar să te moştenesc. Ce bine mi-ar sta În casa asta mare, cu mobile luxoase, cu covoare şi cu argintărie pe
.toate mesele."
-
Nici gâ-ndufli8- iui- R-ichard nu erau m_al binevoitoare: -,lCe.-o -fi -vrând -s·ă- mat- tmi ceară- -ş-i cocoşatuJ ăSta. giUit ca o pupăză? Cred că_ şi la prohab poartă nasturi de argint Cravata verde cu roşu îşi urlă prostul gust. Arborează atâtea culori,. încât face concurenţă unui papagaL Trebuie să-mi muşc buzele ca să nu -izbucnesc în râs. Ce aere îşi dă. Şi ce termeni umflati' foloseste." . ' După ce îşi epuiză introducerea, fără ca Richard ·să fi cooperat. !a 1ntreţinerea focului sacru ai conversaţiei, Abercrombie se apropie. de subiect. -- Cumnata, _am verHf Să discutăm şi ceva afaceri: Îţi propun . . o combinaţie susceptibilă să ne procure amândorura benefiCii frumoase. Ştii -poate că nici eu nu sunt novice în afaceri. Pe fratele dumitale i"am făcut om. · - Bravo! Dacă ar şti Patrick ce mult· iti, datorează ... - După ce am pus pe picioare atelierul de cuţite, zise Abercrombie umflându-se _în p<:Jne, am cumpărat împreună cu Patrick o mică pulberărie la Terrytown, pe Hudson. Pulberărie, mulţumesc lui Dumnezeu, merge straşnic. Azi, cumnata, am o situaţie de invidiat Dar nu mi-e de ajuns. Şi eu sunt plămădit din acelaşi. aluat ca şi dumneata; Tind tot. mai sus. Pe. Richard _îi irita p;ezumţioasa paraleli\ pe care şv--o permitea Abercrombie, cât şi obiceiul acestuia de a. repeta aproape la fiecare. frază cuvântul cumnata. Fostul vameş evita. să-i .zică pe nume, ceea ce ar. fi
·~, piir• ,, ...... ul.
no~t~ f-' t:4 V
"'e~ ..:.-
'····~ (<.;< !~ 1
~• ;;;
0.• 1 oc.ole"fl. _ tr;toria'" ~v,. -"" "''"" .... protocc.!arut n!"v1r. SunQerh:H!du, care j-ar fi pus intr-o "_ stare de i nterior!tate. - Am în vedere o afacere formidabilă, spuse . •. Abercrombie, lzbindu-se. cu paimeie peste genunchL _-- )3 .cogean1JtFJ- fabrică de exploiîvi. .Aş-- pUtea să o ····~un,,p· a'r 1-' ne ""' "l'mh· .-.V , , ,_.,,_.pcbt •'Y\ !'ln ""v· ;, l .v. .;::;; "-""" P'"'"'''''''' Preţul' e ·''" "''""' ·}_~1·~1·,'c· fr·î ~rlo•:Ăflllta "oi·~~rP ,_;-,• .. _tt" " · ranort r- ._,_ r--'pEitticipaţie .1n- atelierul de cuti~e şi în ţHJiherăria de ta " '"""'"u,' ' '
f-'1
l>
''·"-"'-~r~.,,!..
-: ... l erryto~n--L .-
·liil::.!i'- ;::,v~".,~ l\Jl""
\.;Cn,C.cdf$
1-P:~
--
r,,;',,~
''W'C\;-
"'0
YV
,.;irr~!:'i7;;r;
...
,,,c:;..,.._Q.
La ·o sută de mrf de dolari-. Dar fabrica tace cef puţirr trei sute. .. - Trebuie să fie ceva !a mijloc de ·vreme. ce propietarul o vinde atât· de !eftir., zise Ri.chard. -. Este ceva. Proprietarul ei a murit. Iar moştenitorul e un ti!lerel nevoirfio, setos de petreceri. Abia aşteaptă să-şi transforme fabrica în bani şi să-i papa cu femeile _la -P-hiladeiphiR şl.la New York. Afară d-9--asta·, mai are ş~ datocil i~1 cărtt Şi, d-:::t Astea _sunt - --datorii de- onoare, spuse el râzând lror.ic. Trebuiesc ac.h itate de ţ.ţrgenţă. - Şi mă rog de. ce te-ai adresat tocmai mie? ·tntrebă Richard cu ton neutru .. - o·e ce? iiindcS-- ·sper să obtin de îa dumneata un credit pe termen iung; cu care să cumpăr fatJfica. Richard nu răspunse. Era mai impenetrabil dec!'Jt un $.finle - Sunt gata sa piătesc orice dobândă, se grăbi sa adauge -_Abercrombh;cr ,impresionat de tăcerea gazdei. Aş accBpta- Chiar o ipOtecă asupra ateiieru!u~ de ... şt' a ptJh;erane: ." •. ' de !& l t cutne l errytown. ,Rjchard 1şi _exam!nă critic unghfHe. CHpe!e acestea "n parura • · • 1 , · "· c,h'inu:~or ,t . ue " • · 'n1 oc~" d t· ,w• .~A.__oercrom:-,y!e ?U'tgL se cit~â tngr!j_orarea. $e temea de ,un .răSpuns 0egariv, ~J!_q_mentul-aces,ta era poate .cei maJ greu din viaţa !wi. -
\111\lTILĂ CORBUl..
256 Picături
de sudoare îi îmbrobonară fruntea. 'Bărbia incepu să-i tremure .. Gura i se uscase. .Înghiţi în sec, · cu zgornot, ca şi când ar .fi sughiţat. Richard continua să~şi contemple unghiile. impecabil lustruite.' O presimţire ciudată \fibra undeya, înăuntrul fiinţei luL De ce îl afecta oare atât .de straniu propunerea ·lui Abercrombie? - E o .afacere' eXtraordinară, reîuă acesta. Voia .să~şi convingă neapărat interlocutorul. E o afacere formidabilăf Gândeşte-te şi dumneata. O ţară :întreagă îşi durează prosperitatea prin luptă. Un popor întreg înaintează spre Vest, deschizându~şi drum şi cucerindu-şi cu arma în mâhă un loc sub soare ... Şi pentru aceasta oamenii au nevoie de arme, .de pulbere,.. "Cocosatul stie ,uneori să fie elocvent, isi zise Richard, care făcuse acelaşi raţionament. Oamenii au nevoie de arme şi de. pulbere... Aşa e... Oamenii au nevoie· de arme .şi de. pulbere... " ' Cu indolenţă studiată, Richard îşi ridică privirile asupra lui Abercrombie. - Armele importate din Anglia vor fi întotdeauna mai ieftine .decât cele fabricate în Statele Unite. Nu, nu suntem o ţară industrială, Abercrombie, şi nici nu vom fi vreodată: Cât priveşte pulberea, avem destule fabrici care-si. fac o concurentă crâncenă. Mintea cei' mai .convins' aer din. lume. . . - Totuşi, contînuă el, n-ar fi exclus să-ţi acord împrumutul. Bineînţeles, mai înainţe trebuie să-mi dau seama de soliditatea garanţiilor dumitale, Nu ştiu dacă ipotecarea atelierului şi a pulberărie! de la fţ;jrrytown ar acoperi riscul pe care · n întâmpin dându-ţi banii. Cred că lpotecarea fabricii pe care ai . de gând să o cumperi ar fi cea mai bună formulă. Evident, numai dacă fabrica merită acest împrumut. Voia să obţină date mai precis.e asupra întreprinderii. despre eate Abercrombie îi vorbise cu
. cu
257
atâta entuziasm. Richard se pricep_ea
să deosebească de comandă -al
:·entuziasmul ·sincer de -_entuziasmul .. solicitantului care oferă garanţii iluzorii. A.bercromble -_-_'făcuse o descoperire, care merita _a f~ studiată. C
=:--
:___·-descbperire nu trebuie_
s~l ajungă
pe mâini
stră;ne. ~
-Pentru a nu~şi dezvă_lui jocu-_1,- Ri_chard s-e feri să· -----_cear_ă ,referinţe_ >- numele fabdcH
-
ma1 -precise. Dar abia
-aştepta să-
af1e
şf :!bcaiitatea în care era situată.
l~S_tăzî:
bann sunt 'fo,arte -scumpi, spuse- eL Vu~ •Un -~UW1""-~t . fr,'Cr:;, ,_-:z v· îrn:::;;;_ f•h,.-U '+n~- nn.:::
t~'\..-,-<<•.,t,ţ;c_,
(".t
~<;;;
~
ViNTILĂ CORBUL
258 ' ~
Alrn câştiga! la cărţi de ia tânărul Sioane trei mii de dolari. în schimbul acestei sume, pe care nu mi-o put;:;a achita în douăzeci şi patru de ore, mi-a semnaţ opţiunea cu pricina. - Incep să te admir, Abercrombie. Fostul vames zâmbi cu falsă modestie. · - h lumea asta, deştepţii trăiesc pe spinarea proştiioi·~ În ceea ce mă priveşte, am năzuit întotdeauna să mă număr printre deştepţL Richard f·ăcu haz. · - Se pare că ai reuşit, cumnata, zise el, fcHosind pentru prima oară acest termen ... Corbul şi Vulpea, faimoasa fabulă . a 1ui La Fontaine, îşi găsea cea· ·mai perfectă ilustrare. După
plecarea lui Zechariah Abercrombie, Richard avu o lungă convorbire cu secretarul său, Norman ,McKreely. Îi dădu insfrucţit:mi amănunţite şi precise. Această se petrecea la 5 mai. În zorii zilei de 6 mai, McKreely piecă la New Schenectady, unde sosi în dopăcamiaza aceleiaşizHe. Rămăsese la New Schenectady până în dimineaţa următoare. La 7 mai, în fapt de seară, se 'înapoia la New York cu un raport detaliat, care fu pe placul patronului său. La 8 mai, Richard, însoţit de McKreely şi de av.ocatul John Sanders, placă la rândul său spre New ScbeMctady. in dimineaţa zilei de 9: mai avu loc în biroul directorului întreprinderii "The First American Gunpowder Factory'' o foarte. importantă conferinţă. de afaceri, care dură 3 ore. La această şedinţă, ţinută cu · UŞile ·închise, participa Richard Sunderland şi însoţitorii săi, de o parte, iar de alta, Archibald Sloane, proprietarul şi directorul fabricii, contabilul-sef Gordon W. Watkins. si ' . avocatul Roscoe Mooney. La ora douăsprezece. din zi, . Archibald Sioane semnă actul de vânzare, prin care, "The First American. Gunpowder .Factory'' trecea în proprietatea
lO mai, Zechar~ah Abercrom0ij3 primi o n~ti~,-~·c~re ,-.., !""'f"Yt:"~inţa- r:i!.t !\llr Avchiba',ri ·''"""' a . ·, s;;:;. ..- adu-~e~ .-.v ".,-""" la '-".·U!1vy••' W'<-&hfL, , '" ""' "l!oa~e vlepLtqot::p tr: r;of"'-t1;·1 ' ~:::lu 1 t:'-"""''·" ::J~nk of ?\f.b.'M '-'fi ""' "';:;;"-'"" -'~·~' -- ~""' York(< zece mii_ de dolad, sumă ce repr.ezenta despăgubi_rUe prevăzute !n opţiunea acesttfia. La 11- maL Zecharfah Abercrombie se ?mboinăv-i de găiben~re. Din pt.rţin scăpă_ sa nt.J treacă Styxui Tn barca bătrânului Caron. Medicii se temuseră că pacientul lor va da în icter negru. Plângeatoată ziua, se izbea cu pumnii în cap, îşi smulgea părul şi îl blestema pe Richard Sunderland, ameninţându-1 cu cele mai cumplite răzbunări. .Când auzi despre subita îmbolnăvire a cumnatu!ui său, Richard exclamă cu dispreţ: - ldiotul' Mă înjură, în loc să-mi fie recunoscător, fiindcă datorita mie a câştigat fără nici o osteneală zece· mii de doi ari. Câţi n-ar vrea să câştiga zece m11 de dolari aşa, pe nepusă masă. ldiotU !... i
-"''"'·
'
'
Richard amână cu zece zile plecarea în Europa. Voia să se familiarizeze cu noua lui întreprindere. Era entuziasmat de fabrica de exploziv! ca un copil de o jucăl'ie. frumoasă. Făcuse o afacere strălucită. Fabrica aceasta, în care munceau trei sute de lucrători, valora cel puţin dublul preţului. pe care-I p'ătise ia cumparare. Într-o dimineaţă, pe când inspecta de unul singur atelierul, 7i ieşi inainte un meşter cu obrazul stâng sluţit de· cicatricHe unei arsurL Anii îi -~şternuseră promoroacă în păr. Era slab, dar încă viguros. se citea pe chipul său chinuit că viaţa nu-i fusese până atunci -prielnică. - rv1r_ SundEniana" r:>st el tim~d. să-1 Glasui, vagi c;unoscut, ~ fac.u pe scruteze aten-t faţa !mbătrânîtă. ·
2SO
~-'-~~~~----c:ll~lN=•~!L,.-.:Ă CO.RBUL
Nu mă recunoaşteţi, Mr. Sunder!and? - Drept să-ti spun ... - S.u n t P h i p p s . ,! o e P h i p p s . C o 1e g u 1 dumneavoastră de la Oxford. - Phipps! exclamă Richard uimit. Phipps! Trecutul fi reveni in minte cu limpezime. În câteva frânturi de secundă revăzu universitatea, colegii de odinioară, pe Eastleigh, nobilul lord, pe Geoffrey Horncastle ,,Snobul", pe Ouy Wrcagby "Dolofanui". îşi ·aminti întâmpl(lraa nenorocită care culminase ou uciderea bietului paznic de noapte ele către Matt si Patt Kennedy. .Crimă în care fusese implicat si Phipps. După condamnarea şi deportarea acestuia in America, Richard nu . crezuse că il va mai ve.dea \(reodată. Cu timpul îl uitase. Şi acum, .tocmai când se aştepta mai puţin, îl reJntâlnea, Dacă· Phipps nu i-ar fi oprit, nu I-ar fi recunoscut. - Hai cu mine în birou, Phipps. Să stăm .puţin de vorbă. · · Fostul student serv.itor era. bucuros şi totodată stânjenit. in pre7enţa lui. Ri.chard se simţea uimit. Sără.cia nu face njciodată casă .bună cu . bogăţia. Sunderland îi fusese coleg. de universitate. !-'e atunci îi .înfrăţiseră lipsurile. Aştăzi, însă, echilibrul se .răsturn~:~se în favoarea lui Richard ..Richard era bogat. Foarte· bogaL RE3uşise în viaţă. Phipps· urmase alt {ăgaş. Dup.ă debarcarea sa în ./•.merica, lucrase .şapte
DINASTiA SUNDERLANI:H31EAUCLAIR
261
îngăduise să guvernantă a îndrăgostită .de
se însoare cu Nan Britten, o tânăr§. copiilor săi. Fata era atât de Phipps, încât nu ţlnuse seama că mirele era un puşcăriaş deportat, ·care-şi executa pedeapsa.· După primul an de căsnicie, Nan îi dăruise un băieţel. Era suferindă de piept. Sarcina 1i agravase boala. Cinci luni după naştere, o hemoptizie o doborâse. Rămas văduv, Phipos se dedicase cresterii fiului său şi conducerii distileriei, care îşi triplă producţia. Colericul James Staurt Aukland 7qcepuse să~şl simpatizeze protejatu!. Phipps era tratat omeneşte. 1 se pusese la dispoziţie o căsută confortabilă şi fusese scos de sub supravegherea vătafilor care asigurau paza celorlalţi deportaţi. Războiul de Independenţă îi dărulse şi lui libertatea mult aşteptată. in schimti. îl lăsase pe drumuri. Aukiand, hotărât partizan ai Angliei, SE' refugiase în metropolă, după ce repetatele îf1frângeri ale brihmicilor pecetluiseră soarta războiului. În timpul operaţiilor militare, plantaţie fusese devastată, distlleria arsă. Phipps îşi lăsase copilul în îngrijirea unei familii de fermieri, apoi se înrolase Tr armata
îi
americană. După încheierea păcii îşi luase copilul şi plecase nl'l't in wma" u do .._, l·u-ru 0 , 1 u,'mbl~şo <.;; ,Jr role ...,..., - elin • ,._., _. S·a· cautn l~,a
"-~~.
..,_,~
fusese angajat lucrător la fabrica de exploziv! a bătrânu!ui Archibald Sioane. Muncea douăsprezece ore din douăzeci şi patru, dar avea masa.asigurată şi un acoperiş sub care să se adăpostească. Seara,· după ce se înapoia ,de la fabrică, lucra până târziu într;.;un mic laborator amenajat -"intr·-·o magazioară~'din curte. După experienţe şi cercetări indelungate, descoperise o plbere care făcea mai puţin fum decât · cea fabricată. de Archibald Sicane. Această invenţie, menită să-i îmbunătăţească viaţa, avusese un efect contrar. Stăpânul fabr.icii încercase să pună mâna pe descoperirea lui Phipps 1n schimbul unei sume
\IINTILĂ CORBUL
262
-···---·----
~---
--~----~
lnfuriat de refuzul saladatului s-ău, îl arneninţasa cu concedierea .. Poate că şi·-ar fi pus ameninţarea fn practică, dacă un -atac, de apoplexie nu -i-:ar fi trăs·ntt într-q _dimineaţă re când -inspEJcta atef!ereie. Tânărui S'oane, un descreierat muieratic, c;;ăzut Jn patitna jocului -de cărţi, _avea un singur gând. Să scape mai repede de. fabrică. De .invenţia lui Phipps niCi nu voiE:r--l3ă ştie.- Vestea trecern fabricii -în mârra ivi Richim:l Sander!.and 11 hucurase pe Phipps. Pe-ntru- el acpasta însemna -deschider'ea unei ere noi, care-i îndrituia cele mai optimi~te aşteptări. Deşi bătrâhui S!oane U persecutase, Phipps 11 descrise în culo.r.l · frumoase . .- Sioane-senior era . capabil .şi întreprinzător. într-a zi, fiind în toane mai bune, mi-a spus că intenţiona să dea o mare df:3zvo!tare -fabricfL Voia să utH!zez(> pentru producţia d_e armament uşor: p~stoale Şi .puşti. Intrase chfar _ în tratative , cu o firmă englezească. din Dudley, Worcest17rsl1ire, pentru achiziţionarea utHajuiul , necesar. ~"1oartea 1~a spulberat planurile; Proiectele bătrânului Sioane olăcură lui Richard. Î$i ·propusese să reflecteze asuPra tor._ -- Să-m-i întocmeşti un raport am8nunţit, -souse et 1ui Phipps< Aş vrea să mai studiez problema. 1\Hlr .fi ex'cius-- _să o aplic_ într-un viit'ot- apropfat Richard· era- -:Cînu! iniţ.iatiVelot repe7i. --GAnd derizorii.
spusese -lui- Phi-pps_ -Qă- -avea de- -g_ând- să studfeze 'p!;arturi18 xă'posatului Stotme--.- hotărârea de :a fe pune
-1n ·praCtic ti- era _-;;uată.Participarea lui -î.rr afacereEţ _propusă de· Robert f\4orris nu avea .să -depăşească faZa discuţHior preliminare-.. -Cretn:ea unei" industrii de armament 11 ispitea mai mu!tdecât speculaţia de terenuri. Fabrica de- ar_mament rePrezenta· o investiţie- tnţe!eaptă,. Ri.Chard işi e.iesese· .definJt!_v drumul: Şi drum-ul acestaara crearea unei· industrii .de armament.
DINASTIA SUNDERI..Ai\10-BEAUCLAIR
263
-
Pentru a-şi reorganiza fabrica potrivit proiectelor prezentate de Phipps, Richard îşi amână din nou plecarea în Europa. Prima lui măsură fu numirea fostu!u'i său coleg de fa:cuaate 7r; fuhcţia de director. Voia să aibă !a conducerea fabricii un om devotat, care să ştie că datora rwmai bunăvoinţei lui brusca sa ascensiune şi care să mai ştie că un simplu cuvânt al patronului ·il. putea arunca iarăşi ln mizerie şi .
'
k
anon1mal.
Richard era încredinţat că Phipps va corespunde misiunii sale. La Oxford fusese sârguitor şi capabil. .Nenorocirife de mai târziu îl căliseră, făcându-1 să . preţuiască just evenimentele şi oamenii. Afară de aceasta, exclusivitatea· fabricării puiberii fără fum, descoperită de Phipps, i-ar as1gura beneficii apreciabila. Phipps Îl făcuse într-o zi o demonstraţie, util izând ia o tragere~ pulberea lui, c,are scosese foarte puţin fum. - !ţi dai seama ce uriaş avantaj reprezintă această pulbere? e,xpllcase el. Poziţia trăgătorului nu mai poate fi descoperită după fumul. lăsat de arma sa. Aceasta va revoluţiona tactica militară. De altfel, mă străduiesc să ameliorez: procedeul de fabricaţie. Sper să descopăr în curând o pulbere lipsită cu desăvârşire de fum. Deşi era entuziasmat, Richard nu-şi . exterioriză sentimentele. Cu ostentativă mărinimie, puse la dispoziţia lui Phipps un fond de d<;iuă mii de dolari pentru continuarea cercetărilor, cu singura obligaţie din partea acestuia de a-1 prefera In cazul cii !şi va vinde brevetuL Cu raportul lui Phipps în buzunar, Richard plecă la New York. Pe drum îi venea să. zburde. Dacă n-ar fi. fost însoţit de Sanders şi de McKreely, ar fi cântat în gura mare, ca un şcolar în vacanţă. Priveliştile îi pareau frumoase, 'soarele mai strălucitor, 'lumea mai veselă. Ropotul ritmic al cailor, pe drumul de ţară, ţinea parcă isonui unui marş triumfaL
Capitolul patru
ichard era indrăgostit de peisaj ele englezeşti. Îi plăceau colinele domoale din West · Midlands, păŞunile de un verde luminos din Rommey Marsh, pâraiele limpezi, cu prundiŞ calcaros, umbrite de crânguri răcoroase din Willshire, costişele împădurite din North Devon, mlaştinile întinse, acoperite cu păpurlş stufos, din North Noiiolk, f11lezele alburii, stâncoase ale· comitatului CumbeFland. 11 incântau . . . . satele şi târgurile englezeşti, ruinele turnurilor · saxone, patina· aşternută pe zidurile catedralelor şi bisericilor gotice, măreţia caste!e!or şi palatelor im::onjurate .de parcuri vaste,. adrrlirabH întreţinute, intimitatea ·caldă .a caselor de tară, acoperite cu cortine de iederă sau trandafiri sălbatici. · PriveliŞtile. englezeşti sunt de o frumuseţe calm ă; senină, care încântă mai mul.t prin farmecul detaliulu.i · decât prin măreţia ansambl.ilului. Spre. deosebire de vastele perspectiVe panoramice americane, precis conturata cai in culori vii, strălucitoare, crude, . . înv.ăluite . . . aproape .brutale, priveliştile englezeşti realizează cele mai reuşite efecte scenice, printr-o armonioasă
R
DINASTIA SUI\IDERlAND-BEAUCLA=:..::I:::R:___~---'2=6:.:.5
î()l,pletire de nuanţe calde, de tonuri estompata .. În America, natura e sălbatică, impunătoare, magnifică. Omul se simte mic, neînsemnat în faţa eL În Anglia, natura şi mâna omului co.laborează intim, creând tablouri ce amintesc iucrătura migăloasă a "'nei cizelărL Satele şi cătunele străvechi sunt adăpostite În văi cu pante domoale, cărora livezile înflorite le dau aspectul unor decoruri stilizata de teatru; al'eori, .,. stau risipite pe câmpii uşor ondulate. Grătarul gardurilor vii le despart în fi~uri geometrice, ca pe nişte uriase table de sah .. In America, soarele e ' . ' fierbinte şi orbitor de luminos. In Anglia, razele lui străbat perdele aproape invizibile de ceaţă, pierzându-şi treptat intensitatea . şi. irizându-se in t6nuri catifelate, mângâietoare . . Ori de câte ori Richard. punea pic1orul pe pământul insulelor engleze, simţea o emoţie plăcută, Jnvăluindu-1 ca un parfum suav. dar stăruitor. Acum, când "Pegasus" acosta în portul Londrei, încerca un simţământ de satisfacţie, de implinire, de mândrie, dar totodată. şi de o paradoxală jenă. Satisfacţie, deoarece călătorise pe corabia. lui, 'care făcea parte din flota lui de nave comerciale. ·Împlinire şi mândrie, fiindcă realizase în parte averea Jînduită, pentru care luptase cu atâta sârg. Jena îşi avea sursa în alte cauze, care .îi· dăduseră mult de gândit, tulburându-i adeseori nopţile:,. Se înapoia într-o ţară pe care acurn unsprezece ani o părăsise in condiţii umilitoare. Ce recepţie i se va face acum 7 C!Jm vor reacţiona oamenii de afacert din City? Richard era însoţit de cei doi copii mai .mari Henry şi Georgina de avocatul Sanders, de secretarul McKreely si de guvernanta fetiţei. Personalul dţ; serviciu era alc.ătuit din trei servitori negri, un vizit!u şi un bucătar. La Londra se instală în cele mai bune camere ale hotelului Clarendon. Sezonul monden bătea în plin.
· VINTILĂ CORBUl
265 ~·····~·····~~-
Richard dădu dispoziţii !ui McKree!y să coiinde cu copiii teatrele, expoziţiile, parcu(ile şi orice alte locuri demne de văwt Alegerea rămânea la libera apreciere a secretarului. McKreely nu se bucură cu deosei:[ire de .această sarcină Ar fi preferat un p
de perdiţie, care ar fi scandalizat până la cutremurare pe bigoţii lui părinţi din Noua Anglia. , Eliber;:)t . de grija copiilor, Ric.hard începu să tatoneze terenul pentru înscrierea lui H<;mry la Elon. Totodată, făcu unele so.ndări in lumea bursei. Voia să-şi înCerce. iarăşi norocul. Speculaţiile bursiere exercitau asupra lui ·aceeaşi puternică atracţie de altădată. . . . . Prima. viziiă la Londra o făcu luL William McFee. . Avea o mare datorie de conştiinţă faţă de bătrânul McFe.e. Qupă fuga sa din Anglia, acesta.. dusese tratative cu oreditorii, obţinuse moratorii, incheiase concordate; lichidase debite, .reuşind in mai puţin de doi ani de strădanii săcJ scoată basma curată. După ce îşi consolidase propria . lui situaţie, căsătorindu-se cu Ophelia · Effingham, Richard li trimisese o mare sumă .de bani, spre a-i răsplăti eforturile .. Cu acelaşi prilej n ·chemase in. Statele Unite; unde îi. făgădUise. o .sinecură gras plătită. McFee acceptase banii, dar refuzase să părăsească · AngHa. "Sunt prea bătrân pentru a · mă· aventura pe meleaguri străine, Îl scrisese eL Lângă duf11neata n"aş mai cunoaşte grija zilei de mâine. Dar aci, în .Anglia mi-am creat o situaţie mUiţumitoare. Nu sunt bogat,dar am un venit îndestulător şi, graţie dumitale, o casă confortabilă. La vârsta mea, Mr. Sunderland, înţelepţii renunţă la luptă." · Richard .il găsi pe MCFee în grădiniţa casei sale. stătea într-un jilţ, umbra unui Vişin piin de roade,
la
267
---
citea un roman <de Fielding, De când îmbătrânise şi se retrăses,e din viaţa activă, căzuse în patima lecturilor. Ocupaţie plăcută, care avea şi avantajul că nu costa nfmic. Cărţile le Tn1prumuta de ia o vecină tot atât de vârstnlcă şi de amatoare de romane ca şi el rvllss Charfotte _Byrnes, fostă ppJfes_oară de limba şL Hteratura engieYă la 'O şco-ală particulară de fete. Gudle rele şopteau că fntre McFee şi Ni!ss Byrness-ar f_i -născut -o timidă idilă, întreţinută de corn una tor pasiune pentru citit. · NicFee arăta ca o maimuţă bătrână. A! bise, slăbise, şi -se cocârjise. Ochii lui, vioi încă~ JUCau şugubăt _pe -sub sprâncenele-i stufOase ca nişte minuscule garduri! vii. !riandezu! TI prim] pe Richard ca Şl cum s-ar fi despărţit în ajun. oferi un scaun Ş! un castron cu'<'SlM6 iTl"'YÎ nne•iş~n+e -""0f'A Î()Aj··~u Yn .e':l!r.~ ,;, ,-, , Lh• 1 VA r 1n;>o ...... 't'"',.l,iri\ rle;::;:-n;-p --,,~ma «<eo"'·r·e ""''"''"'Î''' cresc::h;;:t al \"""l U. <:.. _, -""'' •• Y_ Vi , \..< ....-p '-"-./~ ....,1 • -·•· L • ' • • • ViB-~il!- ;acur-a o miC? - mct~;~S!U!1e şt Hî 1'neratu:a, domeniu !n car8 McFea se dovedi mal documen;:at decât naspete!e său. După ce s,:: intere:să- şi de hcitra··r;iJ!rJi $6' ' "-c:irr•tr. S bSni:ita+a;;:< '-"'-· '-" , __ ,, f"8FA "' "-" ri:ic:r;-ur ''"'"'!'.,_,".-;;. 1;::;;o Ca« _. - ' ' - - V p1l:1l zdravăn decât un cai ds saca, Hichard socoti ca i'm îndep!inise Jndfftr,:.rirife de rnusafir poHtJcqs Şi Că putea trece !a subiecte rnai arzătoare. -~ ~ t ,~ Îi1
:?i
1
n
Ci;t~
~
,..._,,~.,~
ve-~
.-~
~
~"-""-''
_,_A'"H:-f""Î; 1C
i';>.-...!'.'l~~ll'-'
'-~·
_.,t~•r,n'l+~jo
U,.ki)'
~cty 1
h
':.:1-~
,;-:;::ţ-,"
';>"'"" A r;g,lia "";;; m6 '"''j;•~h \>.,.:.li, ll~ !"'"'.,.- •">O i"O. ~~ tHH.,.. 1 1 ,... 1 ' r-:;:;t~va !-, ;!IJ~I· "~r,, ~a~
'!t::'>?"l 14-
r:i ~·· -~7. ::,-a t~~ ;:-:fv a'a""c.-: l-:''i;",VfL "'1·-n·· li -'da.U SR\-- ',_:ib.0 -
~
n
-•v
,.;;a~o
'
_,UV;. ,, '
vO t:;t ;;".
cutremure carcasa bătrânului City. Dar penfru asta arn nevoie __Qe experienţa- dumitale._ McFee îşi nete7i încet . păruL ,~- YF ··r1iurţu.rnes·c P-entru apre iere . .Octr Ja ;--"e"" riF:. .._, ~i"ll< -"', 1m;:. .a. 11!ldoit;:;-""-t"" ... J......-.::n... c·:::: o.-;-t-;'~""ş o, .m~,< ,_a p;<..<-t _,a *'1 , .... _ S, n.~}-"">-yecl, di:! Cif-J~V"-
- ' ÎO!OS. simţi
~ge·n' v. .t
Abia acuill câteva rrdnuta. mi-_ai declarat c~ te mai zdravăn decât un cal de saca, Mă simt, nu zic ba. Dar dumitale îţi trebuie ur. · t~na~r ~a _, one'g'" ._._, , iv, pr!,c~nu+ 'Oi--' "-.• ,Argint , .1 ~ "'" "'....,·i
261!
VINTILĂ CORBUl
Dumneata, McFee, E;şti mai preţios decât o sută de finerL Am nevoie de mintea, nu de picioarele dumita!e. - Eu am nevoie de odihnă, de liniste ... - Cu alte. cuvinte, te·,ai resemnat să rugineşti ca orice bătrân care aşteaptă moartea, stând nemişcat într-un fotoliu. Ruşine,· McFee, ruşinei Vinde-mi liniştea asta. I':Ju ţi se potriveşte, a$a cum nu i se potriveşte unui păstrăV deprins cu pâraiele repezi de munte lini$tea unui lac acoperii cu lintiţâ. Ţi-o plătesc regeşte .. Fixeaxă dumneata preţul şi eu ţi-! . ' 1 . tnp.ez . • Vechea sete de bani a lui McFee se trezi ca un câine tolănit la soare, care .deschide un ochi, apoi pe al doilea, ciulind urechile şi adulmecând pofticios când simte miros de friptură dinspre bucătărie . . - Ei, ce zici? Nu te ispiteşte? reveni Richard 1-a atac. ~ ~ Nu zic .ba. Dar. .. - Gândeştecte la poezia jocului de bursă. Să te avânţi iarăşi în furtună. Să te războieşti cu rivaiii. Să-i dobori. Să te bucuri când le pui pîciorul pe grumaz. Să ai un capital nel.imitat la dispo.dţie, care să te scutea.scă de surpriie neplăcute. Să te simţi stăpân pe situaţie. lnvincib'il! Vi.ctorios! Satană! exclamă McFee, scuipăndu-şi în . -:- Fugi, . .. ~
san.
- Hai, McFeel Lasă-te convins! Nu-! imita pe . Sfântul Anton., căci s-a demodat, Cedează ispitei şi primeşte oferta mea, într-t,m an vei sta un sac de guinee, Te vei simţi mai mândru decât preşedinfele Camerei Lorzilor pe sacul lui cu lână. Hai, McFeel Leapădă inerţia asta, potrivită numai ramoliţilor! Smulge-te din amorţeală şi urmează-mă! , - Nu! ~Nu poti Categoric, nu! · - Adu-ţi aminte. cât de fructuoasă a fost colaborarea noastră din .trecut
pe
D!NASTlA SUNDERlANI:H'IEAUCLAlR --'-~~~~-
269
cât de trist a fost sfârşitul, completă McFea. - Este adevărat. Dar pe atunci am pornit la drum aproape cu nimic. Şi pe deasupra eram şi tânăr. Exasperant de tânăr. Astăzi am remediat În parte această deficienţă. Am treizeci şi şase de ani ... -- Oho, ce bătrân eştL ~ Am lnsă experienţă pentru dublul acestei vârste .. fn afară de asta, mai posed un mare atu. - Care? întrebă bătrânul plin de curiozitate. - Am _bani. t\m bani multi. Dispun de- un caoital . ' ' imoresfonilnt Pi:nâ--n1ai .ieri nababiî veneau· din îndirt - -. . . -
Şi
ţ:'qgi· ·drare +·urri .u., '"'"''b<··
Nu fugi Ramân .. Rămân ca să te trag după mirie. Hai, i\ilcFee. nu mai face nazurL intinde palma. -
Şi
ploaie de aur va
cădea asupră··\i.
Te
văd
acoperi! de torente strălucitoare de aur, ca şi Danae, - O Danae bătrână şi fără dinţi. Jupiter s-ar - ' '! ... seu t ura scaroL - Azi .eu sunt Jupiter: Oricând pot .să dau dnJmt~! ploii de aur. Da, da, Mcfee. nu· zâmbi. Eu .sunt 1t·p;+er-. U'r:.r JUr'''· ni1-er ",, ··ro...,.,,;,-ilor no' J~ -;: al "·'"""'-'·-'''' : , l. - Culmea ar 1i să grăieşti adevărul, zise McFee, încetând să mai· râdă, Zeii de ieri tronau 1n Olhnp. Cd de azi, tronează în băn,ci. . _ - înclină-te. deci noilor zei, McFee. imbrăţişeazi! noua credinţă în suprematia aurului. · - Credif1ţa .asta e străveche, dragul meu. Nu-l uita pe BaaL Dumnezeu însă a pedepsit trufia oamenuor,,.. , -.- Şi Dumnezeu s-a modernizat. Lumea de azi e stăpânită de bogaţi. Cei bogaţi sunt şi cei puternici. Aurul şi puterea merg mână în mână. - Mă tem că ai dreptate, zise McFee .oftând. Şi mă mai tem că nu voi avea tăria de caracter a Sfântului Anton.
Cedează, ~f\4cFee.
Spune un singur da. Te so!kit ca şi când ai 'fi o fecioară superbă. Hai, arăbestr;Hei Nu mai sta la aânduri! Ridică-te ... ' "" ' feCioară, şf pRşeşte ţtfăturl de Făt-Frurr;os! lriandezul începu să râdă. - Fie. Mă ridic. Dar nu te aştepta să mă vezi roşind. Virginitatea mea a fost pusă la incercare cu muitL f6arte muiti ani îi1 urmă. ' O tuse rebelă .îl s'cutură deodată. încheie într-un fel de nechezat strident - Calul de saca se redeşteapta în mine ..Apoi, dacă e vorba să pornim la drum, să nu mai pierdem vremea. - Bravo, McFee! Să pornim. 1\1-ai să regreţi. Richard făcu a ·doua sa vizită ducelui de Queensberry. Şi acesta îinbătrânise. Dar nu îşi arăta vârsta. Duce le . cu chip de satir slăbise puţin. Slăbiciunea nu făcuse decât să-i. adâncească trăsăturile care păreau mai ascuţite, mai .drăceşti. ' . in mijlocul unui vast salon cu pereţii încărcaţi cu portrete de familie, bogat înrămata îh aur, ducale de Queensbarry şedea la o masă mică, .delicată, stilizată de Sheraton, şi dicta secretarului, un· tânăr incolor, ·cu perucâ pudrată, înaltă şi ascuţită ca o căpăţână de zahăr. Queensberry şi secretarul său păreau pierduţi în imensitatea salonului. Amurgul arunca prin ferestrele deschise o lumină aurie, rosi?ttică. Vizita neaşteptată a lui Richard făcu mare plăcere · .duceiui. După ce îşi concedia secretarul şi porunci w1u1 valet să aducă răcoritoare, zâmbi poznaş . musafirului. - Richard, aş pune rămăşag că te-ai înapoiat la Londra spre a iua iarăşi cu asalt Citycul. Aceasta se adânci confortabil în fotoliul sau. - Aţi căşti gaL De asta am . şi venit .Queensberry îl privi cu· simpatie. .
.
·o
DINASTIA SUNOEFILAND-BEAUCLAIR
271 ·······-··~-
- .Bravo: - .,
fi
PPJCGdat
rn-oJ
d ezamagt~. -- Nu m~am socotît hiclodată- un- ihvins, rny!ord. Aci, la Londra, am pierdut prima bătălie, O voi câştiga pe a doua. ~ Perseverenţa ta mă bucură) Richard. H'tn - -con!lrmă părere·a bună pe care-(} aveam despre tine . . Doreşti o .citronadă de la gheaţă? întrebă el, în vreme · ce. valetul le servea răcoritoarele. Od preferi un Porto, un Maraschino? . - Pe căld.ura aceasta o cltronadă rece are mai multă trecere decât nectarui zeilor Savur.ară
băutura frapată.
· - Multumesc, zise Richard Te invlorează. îţi da anpL După ce îşi goli paharul, 11 puse încet pe masa. - Atf pi"tmit scr1sori!e mele·? -· Oa..Pe toate. Mi-au făcut multă placere. Mai ales că am putut să-ţi urmăresc, în· linii man, activitatea. Queensberry îşi mângâie uşor bărbia. M-am gândit adeseori la tine,. Richard. - E o cinste pentru mine, mylord. - Da, da. M-am gândit adeseori, repetă el, învăluindu-şi protejatul de odinioară într-o privire . . afectuoasă.
După
câteva clipe se întoarse spre un tablou mare, atârnat deasupra. unei comode .,Boulle" şi străjuit de două 1ampadare de brcnz aurit. · · -· Richard, vezi tu tabloul acesta? Este o piinza atribuită flâmandului Jeronimus Bosch. Reprezintă C'ădetea -ingerilor; Cunoşti, cred, legenda "bibfică._ Lucifer, cel mai strălucitor şi mai orgolios dintre îngeri, s~a răzvnltlf împotriva lui Dumnazeu. -Într2. armata îngerului rebel şi oastea arhanghel!lor rămaşi credincioşi Stăpânului. Lumii s-a încins o bătălie· înverşunată. În cele din urmă, temerarul lucifer a fost
272 înfrânt El şi ostaşii săi !naripaţi au fost prăvăliţi în adâncurile iadulu!. Tabioui acesta înfătlsează ' ' momentul în care răzvrătiţii se prăbuşesc !n abis. Priveşte-i bine. · PictotuJ s-a- complăcut să-i zugrăvească sub chipurile unor creaturi Jnspăimântătoare, hidoasa, născute parcă dintr-o împerechere monstruoasă între oameni şi reptile. Viziunea era intr-adevăl :halucinantă. Pe -un fundal roşu, de .fîăcari, se desp\ind
un
273
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
----····
.- Te voi Sprijini şi pe viîtor~ Richard. O fac cu totală dezinteresare. De aceasta să fii sigur. Şi Queensberry nu minţea. Pentru el, Richard reprezenta un caz -iî}teresant. o experienţă care merita a fi încercată. ii plăcea să fie mentorul unui om puternic. li zgândărea vanitatea gândul că într-O zt, poate. sugestiile lui vor întoarce lumea pe dos. Queensberry îşi. încreţi s-prâ.ncenele. "'. tu~ R'lCnara~ ' . a;. f ost un -i_nger • .•mf rant. • D ·:--- _yl. - upa• plecarea ta, oarecum precip!tată, din Londra, s-au găsit .rnulţi, fOarte mult~ p!gmei care s-au grăbit să ,te zugrăvească în -cele maf .negre cu!orj. t=:ste if1tstH să mai repet tot ce s...a spus pe seama ta. Crc:td- că î·ti .imaginezi. După înapoierea ;nea de la Sarkt Petersburg, câtiva. răuvoitori au ioc:ercat sa mii convingă că riu erai decât un. aventurier, un escroc. care te-ai folosit de numele lui Sir ,James Wvthbume şi al meu penhc: a spolla lumea. Bineîr.ţeles, nu le-am dat Crezare. Te cunoaştern prea bln:e. Şt!am eşti un înger 'infrânt. Dar- mai ştiam că te vei ridica cHn ţărână şi că vei porni din nou la luptă. Azi mă bucur, căci· aşteptările mele n-au fost înşelate. Obrazul lui Queensberry se plisă intr-un zâmbet
ca
drăcesc.
- De altfel., nici nu concepeam să mă ti lnşelat Când te-am cunoscut la vânătoarea de pe dom<:miile lui Northland mi-am dai imediat seama că nu eşti un om de rând. Umbra .unui surâs destinsa chipul lui Richard. .. ~LJ - o~C\, da1 contin· "a- Q· ""en~be--u 1/"') !•;; 1 am,, ~_.,dl ~"" ~n h sufletul tău ca într-o carte deschisii că. asti destinat să sfărâmi zăgazurl, să dăriimi prejudecă\i, să iei în râs preceptele de falsă moralitate care regi"ează societatea coruptă din vremurile noastre. Richard .înclină uşor fruntea. - Cuvil)te!e dumneavoastră, mylord, sunt cel mai preţios balsam. t.,;;;...
ViNTILĂ CORBUL
. Ducele începu .să râdă. -· E mai mult dec.ât atât E .un compliment pe care nu l-am făcut nimănui până acum. Admir oamenii. lipsiţi de sctupjjle; Richard. Bineînţeles, nu pe borfaşii măr<Jnţi, pe escrocli de duzină, pe arivistil care acceptă orice compromisuri pentru o situaţie mediocră. Mă a -Htanilor. . .refer la Hosa . de scrupule . . Queensberry .îşi. mângâie cu ·voluptate de cunoscător rnanşetele de dantelă fină. - Să ştii de la mine, .Richard, continuă el, scrupulele sunt piedici de care se poticnesc rwmai pigmeii. Cei care .se încumetă să le. născocească, dacă nu sunt plămădlţi din aluatul marilor oameni, nu rămân decât nişte epigoni. ai răului, nişte. mărunte şi sărmana lichefe, nişte desperados .de :rând, care ma] de vreme. sau mai. târziu încap pe mâna justiţiei. După · cum vezi, diferenţa este prea subtilă ca să o înţeleagă· oricine. Şi cu atât mai mult~să o pună în practică .. Această deosebire de nuantă. face ca un individ . , care"ţi fură. punga, profitând .de înghesuială, să nu fie decât un hoţ .de buzunare, căruia oricine îi poate pune mâna în ceafă,. în. timp ce cuceritorii de anvergura lui Alexandru Macedon sau a lui William Normandul, ·,care jefuiesc prin război şi cotropi re regate şi imperii, sui'!! încoronaţi de istorie cu laurii. nemunnL Richard se cutremură. Teoria lui Queensberry era . monstruoasă. Dărâma toţi idolii creaţi ·de omenire de-a lungul câtorva. miienii. de istorie, scrisă adeseori cu pene muiate în sânge în loc de cerneală. _;,· Pehîru a izbândi, omul superior trebuie să ;te ;:ldice deasupra timpurilor, .a oamenilor. Ducele. vorl:lea ca un iluminat Fără patos, fără _acea farsă retOriGă,- neces~ră oratorilor dornici să-şi . cucerească auditoru! mai mult prin forţa vocală şi prin măiestria cuvintelor decât prin puterea raţionamentelor.
- Omu! superior trebu1& să-şi facă d-in oamenn -de rând instrumente docile, pionl de- manevrat pe ~~h1 a>J folosească tn scOpul împlinirii ţelurilor sa!e. Jocul debursă nu este decât o isteată tăhnăcire soecuh3tivă a ' ' '-~'-'
'-<"-"
·'-""
'
viitorului. Prevlziunea limpede a viitorului este unadintre însuşirite de căpetenie ale oamenHor supertorL Şi să mai ţii minie ceva. Să faci copii. Copii muiţi. Să-ţi -creezi cHn propria fa familie un f&! de_ să o "L.!tl!izezr în interesul tău şi ·al neamului tău. Copiii tăi. să:-Jse infHtreze_ în marea industrie, în finanţe, în diplomaţie, în lumea politică.
francmasonede, pe care
Şi fetele sunt bune la ceva. Aminteşte-ţi vechea deviză a casei de Habsburg: Tu feHx Austria nubae.
aduc gineri aleşi tot de tine, dintre cele mai strălucite elemente ale noii generaţii. În chipul acesta, clanul tău va deveni şi mai puternic. Dacă vrei ca opera realizată de tine să dăinuiască, trebuie să ai copii, nepoţi, strănepoţi, care să ti-o continue. Se impune să-ţi creezi o dinastie. Da. O dinastie. Acesta e cuvântul potrivit Ai auzit, cred, despre celebra dinastie Fugger, din Germania secolului al XVI-lea? M~am şi documentat asupra ei. Asemenea culmi sunt greu de atins. - Sper să le depăşeşti. Câteva clipe, Richard rămase visător. Va reuşi sa împlinească aşteptările lui Queensberry? - Şi acum, vorbeşte-mi puţin despre copii· tăi, spuse ducele, servindu-se dlntr-o pomleră. - Copiii mei? Un zâmbet lipsit de veselie avăru pe chipu: luiRichard. - Băiatul meu cel mare, Henry, are zece ani. E o fire ciudată. Nu-mi seamănă. E orea timid. Se teme si . de umbra lui. Mănâncă bătaie de ia copii mai m.ici decat eL Pe .corabia cu care am venit din America am avut un invitat: John Caivert~ proprietarul unu: Fetele
îţi
'
.
' V!NT!LĂ CORBUL
domeniu învecinat cu Bermuda Hundred. Acest Ca!vert are un băieţel de vreo şapte ani, care-i. trăgea ghionturi cu nemiluita lui Henry al meu, fără ca acesta să crâcnească. Îmi venea să plesnesc de ciudă când îl vedeam cum încasează ploaia de pumni fără să schiţeze un gest de apărare. Pe corabia lui, se lăsa bătut ca un tont de· copilul unui invitat -.Poate că o făcea din politeţe, zise Queensberry. . - Trebuie .să recunoaşteţi că împingea cam departe limitele politeţii. ·- Cred,. Richard, că fiu îl cunoşti de ajuns. Sunderli'md ridică· din umeri. ~·Se poate. Nici h-am/avut timp să-I cunosc prea bine. În ultima vreme am fost foarte ocupat. ~ MotiVul nu este îndeajuns de puternic. încearcă să ti-I apropii. SăcJ înţelegi. 1= fiul tău, doar. A$ vrea să-I cunosc si eu. · - Cu ingăduin\a dumneavoastră, am să vi-I prezint mâine. L•am adus în Anglia pentru a-1 inscrie Iadon, la Harrow sau ia Winchester. Aş prefera însă Eton-ul. Ţin mult să-şi facă educaţia în ţara aceasta. Dacă tatăl meu, care eră un om puţin înstărit, şi-a permis acest lux cu mine, ru atât mai vârtos am d.ator.ia să o fac. şi eu cu copii . mei. - La Elon, părinţii îşi rezervă .lo.CIJri pentru copiii lor înscriindu-1 .îndată după naştere în registrele .şcolii, zise ducele .. Richard se întunecă.. La piedica aceasta nu se gânciise, Ducele alese. din grămadă o căpşună ispititoare. ca buzele unei fete frumoase: -· De. ce nu te serveşţi şi tu, Richard? Supărarea nu trebuie să-ţi strice pofta de mâncare. Bunul tău prieten, Queensberry, va avea grijă ca fiul tău să Intre la Eton. La nevoie., pun în mişcare casa regală. $i voi
DINASTIA SUNDERLANI>BEAUCLAIR
mai face .ceva pentru tine. fti vei deschid9 d1r nou ' porţile societăţii londoneie. Vom avea puţin de furcă, dar merită...
Queensberry se ţinu de cuvânt. O săptămână rnai târziu, apăru la cursele de .cal de la Epsom în tovărăşia lui Sunderland. Culorile grajdului său urmau să fie reprezentate în cele mal grele competiţii ale zilei. Sosirea lui Richard făcu senzaţie. Londra nu-l uitase. Er'a !ncă vie amintirea incjrăzneţelor şi spectaculoaselor lui lovituri de bursă, precum şi răsunătorul dezastru care le pusese capăt. Şi la Epsom, unde. caii săi de curse repurtaseră câteva victorii, Richard rămăsese o figură cunoscută. JocheU, bookmaker-H. grăjdarH îi salutau, C.omentariile stârnite. în public la apariţia lui nu erau tocmai binevoitoare. Prezenţa lui Queensberry, care se sprijinea cu ostent!'!tivă prietenie de braţul sau, deruta pe detractori. . - Desigur că ducele sca îngropat iarăşi în datorii şi acum aşteaptă cu acest venetic şă-1 scoată din nou la lumină.. şopteau unii, făcându-şi semn cu cotul. Richard îşi dădea seama că spre e! convergeau toate privirile. Câteva ziare li vestiseră laconic sosirea în· Anglia, rezervându-şi pentru mai târziu comentariile. Redactorii prudenţi preferau să nu se pronunţe înainte de a se clarifica lucrurile. Specu!atorii din · City erau curioşi să afle în ce domeniu se va lansa Sunderland. Precis se ştia un singur. lucru.. Că americanul acesta 1ndrăzrre-ţ şi cosmopolit îşi reiăcuse în chip miraculos milioanele si- că .în curând se va avânta iarăsi' in maelstromul . bursei. în acelaşi moment se opri în faţa ducelui un gentleman, pe chipul căruia plutea o expresie de infinită plictiseală. Purta un impecabil costum de '
278
V!NTILA CORBUL
călărie
redingofă
bleurnarjq, ji!etcă aibă, brodată cu "fiori, pantaloni, crem, cizme moi,_ roşii. pălărie rotundă; de castor. - !-low a·e You mylo:d? Se adresă noul venit Qucelui, sa!utând Jerievos. ·c.an r.oştrf concurează _pentru cupa ~,Go!den Staru ..Vă propun un rămăşag de
.
·- . " . . Cfnca mp ae -gun'tee. "Srtobufelul -ăsta ?şi în-chipuie
că n~am
destui banl ca -Să··l susţin rămăşagui",. îŞi zise Queensberry uşor . -. .,_ t lnta .. _ - Nu p·a"riez- ·d_ec-ât de i~ d_ouăzeci d_e ·mH în sus, Homcastle, replică el cu glas tare. Richard, continuă
duce!e, întorcându-se spre acesta, cred că il cunoşti pe Geoffrey Horncastie. -- Ne- cunoaştem de rnuită vreme, vorbi Horncastle J~u gJas trenant Am fost cole9i ia Oxford, HaHo, Hîch·feî z.is_e e1, întinzând .o mâ,nă moale, ~IHrH ... n-a'nuQ""'•·R ii yt:l.t'-"
CU
oH"
UdJ,
ţ.",..,; ,d/!,
r~<=>rt:.t, -~Ct. v
5 +A '...,;118 ,C•U-. t"-<'
!..11
[ 0,_., \'a'ri l U,
Glasul .ca şi chipul îi erau lipsite de -e-xPresle. Lui Richard nu-l -venea să-si . cre·adă ochBor. -Dacă Que.ensberry n-ar ·fi rostit ntniîeie lui HorncasHe, nu ş;-ar H recunoscut fostul coleg de universitate. Ho-.rncast!e nSnobu!"; -rB.măseSe acelaşi snob incorjgibii. Aci însă "se oprea asemănarea. Horncastle '·
'
Ae v:
-::.7; _er,;;, c'-* , 0,
. ::l-<-; U d .<4:'1}' P..
un1 Jndfruid l.. d
at.."<;;; ._...-_a.".,
r:'l _.;_"
ohr,_:;_ ___
;;;;;j~-.
mo~ h--,r~;;:.; ... ; • 1,- ....,.:.., Jcn},,
7 '~""'-'e t"" sl ""U ,;n·l-'""'l+;n P«<"".+;.;; dQ .... .o ,' fa~·t"i::>""i _ ,,";cq, Li._, ;h"}'.,·•"--'td.t-..-. '-.l·~y;...\!6,. ;;;; d-l;:::.+,.., Ci,a~,._,
r """'\<1 c·~.., -?,",, ,...;: ..... h"-l >.At;:: ~ra;t;;,tR ,";",.,p!:eil-}_i:Ş-_ --c~"',e.·-i :::1iqr1,--.e·J.:i r)~-n;:; ,l~•urt:Jchi ~l îl' V V <:J '' t--'-'-"'·-1:;.\ ..... ''"" • Y' .aCoperea .jum_ătat\9 din. bărbi8-, ,f1.bdomentil -'i: se rct~efa ,d4UlG1!Q ... Ai:;;..,;; ._...1-i:?J a,....." "'-'-~'-"-
o"""i·"..f:lr-ut;::; î"..._ -;, ,-~ '<1 -<'1;::.,\(·ru-: ~Q.- ,_;: J={"Li :::J<-li....J! Î,
, 'V-.Fv"""
.,_"-ţ-''-"'•'-'·'.i.'-";-
"0<
~,~!· .il
~·--,
~-
su:b moafu! Jnflot~at al jiletclL- Horn·castle nu purta nic! 'h;J·-,U-t""'-~'cî""' ..... ..;:·,~,...a" rl.c. O. >;JJ VU0', ;li Ci~!,;4' \.!-,.. -Ufl ·
t--..rc•a".. U.yi '.V
~1=. \.> "'eas··, ma_l,"'"'7r-:.;. , ! U-:":l~ H
\,h--;.
Ciz~~!at îft aur şi ·incrustat cu -diamante. O .oîesă mfrnJsculă, _dar de' un gust rafinat. .. J'\iu-Şl ~îgăduie ·:uxu·l unor bijuterii" de mare preţ, .gândi Richard. Dar ceea ce poartă este un _ obiect de artă" Horncastle. schimbă' câteva apreCieri -banale
despre timp, despre curse!e disputate
'
până
atunci,
DINASTIA SUMJlERLANI:HliEAUCLA!R
279
despre toaletele femeilor, apoi se retrase, făra a mai ' ~ "' oornem. oe ramasao. ,,- ..... "N;J s-a ';ncLmetat sa rjşte do:_;ăzecl de rnii dE guinee, cugetă Richard", 1nregistrând automat acest
.
amănunt. -_ Până
mai deunăzi, Londra ::.vea două mari şi -pasionante subiec-te -de convEnsatie, spusa .Queensberry,_- C_ăsătoda secretă a -Prinţu!cd de. Coroană cu Mrs. Filzherbert şi revoluţia din Franţa. Acum va mai avea untJL Persoana tac Mai al0s dupiî ce Homcastle a ~tat de Yorbă cu tine, întreaga lume fashionable a Londrei va afla despre ce aţi discutat Chiar şi cu ceva· floricele. Urechea lui Richard prinse câteva crâmpeie de conversaţie purtate în limba franceză. - Se pare că franceza e ia modă, spuse eL -. Explicaţia e alta, replică duceie. În momentul de faţă, Londra este plină de emigranţi francezi. lată în grupul acela pe principesa de Broglie, pe ducesa de Mortemart, pe contesa ·de Bouffers. Ceva mai departe e ducele de Duras, principesa de Leon şi ducele de Liancourt -· Pe Liancourt n cunosc de la Paris. A făcut parte din corpul. expediţionar francez care a participat la războiul nostru de. independenţă. Era foa1ie bine văzut ·de doctorul Franklin. · ·. - E un om cumsecade. Puţin simple d'esprit, dar te. poţi bizui . pe cuvântul său, zise Queensberry. Penultima cursă se terminase. Lumea. care urmărise cu încordare o întrecere spectaculoasă. încheiată cu victoria neaşteptată a unei iepe tinere din _grajdul iordului Alvanley, se indrepta spre paddock. pentru a examina de aproape caii care aveau să participe la ultima cursă. Se făceau comentarii zgomotoase, se încheiau pariuri, se lansau pronosticuri. Mulţimea se agita cuprinsă de înfrigurare.
280·'---- ·~--------11-'-!"-N-'T-'-'!l=-Ă._C=-=.O.:cR.::.B_:::U.=l
Culoriie grajdului lui Queensberry aveau să fie reprezentate la disputarea celui mai mare premiu al zilei, cupa "The Golden Star". Tocmai când duce!e se pregătea să plece cu Richard spre paddock, se auzi strigat pe nume. - Hello, Queensberry! ·- Hello, Somerset! Hello, Lusignan! zise el oprindu-se şi întâmpinând cu mâna întinsă pe un .gentleman voinic, ars de soare, cu .alură tinerească de sportiv, în ciuda celor şaizeci de ani pe careci purta cu dezinvoltură, şi pe un bărbat ceva mai tânăr, îmbrăcat într-un costum de o croială tipic pariziană. Mylords, îmi daţi voie să fac prezentările. Prietenul meu, marchizul-de Beauclair. Ducele de Somerset şi . dUcele de Lusignan-Valois. Somerset, zise Queensberry; am remarcat performanţa armăsarului dumitale, · Ughtning. Felicitările mele. Cred că vei concura la derby. ·Ai toate sansele să dai o lovitură. · _ Mă· tem, Queensberry, că iapa dumitale, Cyllene, îmi va sufla premiu!. Lusignan oftă trist. - Şi caii mei de .. curse stau.inactivi în Franţa! Îmi vine să înnebunesc de ciudă. Cum i-aş m::.i aduce alei
.
,,4~ "'" '~
.. · - Ce vă împiedică~ s~o faceţi? întrebă Richard. · - Evenimentele, marchize, evenimentele! Franţa fierbe si se frămănlă ca !ava în craterul unui vulcan ·activ. Comandam garnizoana de ia Nancy. Tr~i regimente. A trebuit să fug deghizat ca să nu fiu ucis qe soldaţii mei.: N~am putut nici să~mi iau familia cu mine. Căzărmile au ajuns focare de agitaţie revolutionară. Cavalerul' de Bausset, comandantul fortu!u'i Saint~Jean, din Marsilia, a fost masacrat de proprii săi soldaţi. Prinţul de Lambesc, colonelul regimentului Royai-Ailemand, a fugit din Franţa o dată cu mine ..Şi pe capul lui s-a pus preţ, fiindcă a şarjal cu trupele sale mulţimea din grădina Tuileries.
281
.. Dangătul unui clopot anunţă ultima cursă; Caii se .• alin iau la start. Mulţimea îmbu!zită în loji, În tribune şi ..pe pe!uze încetase să se mai agite. Cei douăzeci de. Cai de rasă strunit! de jochei ţâşniră ca nişte săgeţi ,din. tot atâtea arcuri. Capetele lor frumoase, întinse ia orizontală, urechile ciulite, nările fremătânde, ccoamele care fluturau În vânt, piepturile late şi puternice, care despicau vijelios aerul, trupurile .suple, picioarele lungi şi fine. care izbeau în cadenţă pământul, se imbinau într-un tablou de o armonie (fără pereche. Publicul, înfiorat de emoţie, gâfâia mai vârtos decât bidivii care goneau pe gazonu! pistei. · - Culorile grajdulul Queensberry sunt în frunte! exclamă Richard cu entuziasm. Phoenix .conduce. Câştigă! Câştigă! A câştigat! Bravo! Splendid! aplaudă . el, în. vreme ce uralele mulţimii zguduiau văzduhul. Queensberry zâmbea reţinut, m.ândru de performanţa calului său. Phoenix promitea victorii şi mai frumoase. Totusi, nu s-ar fi încumetat să concureze cu el !a derby. - Mylord, vă ofer .pentru Phoenix cincizeci de mii de guinee, 1i ·propuse Richard. Queensberry care cunoştea adevăratele posibilităţi ate caltilui, şovăi să primească _o_ sUmă cu care s-ar fi putut achiziţiona chiar şi un câştigător ai derbyuiui. ·- Ezitaţi, mylord? Vă. ofer cincizeci şi cinci de mii, stărui RiChard. spre uimirea lui Somerset şi a lui Lusignan, dare îşi închipuiră că au de-a face cu un ageamiu. ..•. · Ducele .. cu chip de satir înţelese brusc ros tu! acest<S)i oferte disproporţionate. Richard, care 11 cunoştea probabil jena financiară, ii dăruia câteva zeci de mii de livre, deghi?ând cadoul sub forma unui transfer de proprietate. · În aceeaşi seară, Queensberry oferi prietenilor sâi
un banchet la "White's" în cinstea succesului repurtat de Phoenix care schimbase stăpânul. Convivii, 1n
21!2
exclusivitate bărbaţi" erau plini de bună dispoziţie. Eliberaţi de prezenţa femeilor, pentru car<: ar -fi trebuit să se Jntreac.ă in complimente şi amabilităţi adeseori .obositoare, îşi permiteau să discute cu. sinceritate, deschfzându-şl inima şi spunând lucrurilor pe nume. Queensberry vorbi despre proiectele sale de viitor. Deşi trecuse de şaptezeci de ani, avea de gănd să plece într-o lungă călătorle în Indii. · Some!'Set descrise o .vânătoare de mistreţ! de pe domeniHe sale din Lincolnshire: Cea mai vie dorinţă a ·lui era să facă o hecatomb_ă de _lei 1n Africa. Lusignan, care primise în aceeaşi seară o scrisoare de la ducesa de Lusignan, vorbi nostalgic despre Franţa, despre domeniile sale din Tourraine, despre Versailles. Era mai liniştit înprivinţa familiei. Aflase că ducesa se -afla cu fiul lor mai mare la Paris. Dintre cele dot'Jă fete ale sale, una îşi petrecea vacanţa la o mătuşă din Bretagne; cealaltă rămăsese pe tot timpul verii la mănăstirea Remi.remont. Lusignan spera· că efervescenta din Franţa se va calma şi că in curând se va putea înapoia acasă. Şi Richard vorbi în linii mari despre proiectele lui. Stărui asupra intenţiei sale de a crea o industrie de ·"armament în Statele Unite. Spuse, printre altele, că voia să achiziţiqneze _din Europa ufiiaj modern pentru instalarea unei turnătorii. de tunuri. - Cred dă. v-aş putea oferi ceea ce vă Jrebuie, spuse Lusignari, care urmărise cu interes expunerea lui Richard. Sunt proprietarul _celei mai mari turnătorîi d.e tunuri .din Nantes_._ Uzina mea furnizează de cincizeci de ani armament si munlţii Marine! Militare franceze. In timpul râzboiului dumneavoastră de independenţă, am vândut Statelor Unite. două sute de tururi. Vă ofer spre vânzare utilajul uzinei mele, sau dacă preferaţi, uzina în întregime. Richard îşi muie buzele în paharul cu Chablis.
DINASTIA SUNOERLtMIID-BEIUJClAIR
-
In
eventualitatea
care ar fi
dumeavoastră,
aş preţul?
ca
283 accepta
cferta
- Voi fi sincer cu dumneavoastră. -marct1ize. !ntr-ucât condiţiile poHtice din Franţa nu sunt actualmente tocma: prielnicE~ unor astfel de tranzacţii, operaţja transferului pr~~)prietăHi fHnd oarccurn dEdicată, vă cer -un p(et _foarte redus. Cincizect de r-rHi de guineej plăt!bHe la.Lor;_dra. Vâncl ieftin, f:lndcă arrne•;rr>n·'-r•• r:'< ,, ''-"_,..:;c.)'Ui.J<.J,, . · t ,_-.O.;·~u""'~"'"'"''~ltt"-,ţ.J'GJ!!;t.) ,,.,_a şi dtmineavoastră- v_eţi avea de 'intâmpina1 oarecare jtl>'/"11':)ţ!"ţ'fa~ CAO.l::;IV"li,.
riscurL Valoarea uzinei este de zece ori mei- ;nare. Richard !"şi împreună mâlnfie sub bărbie, reflectă cilteva cilpe, apoi zise: - Duce, oferta dumneavoastră mă ispiteşte. 8_lneînţeles, înainte de: a 'Jă da un răsp!.HiS, trebuie să mă -documencez !a Tata !Ocelui. - F'oarte_ 1nţe!ept Tri01!teţi pe c~neva. ta Î'"-lantes sau- preferaţi să vizltaţl persona! u::ln:z? ~ Mă voi oerso\WL . ·aeo!asa .
.
z;se.r L''q:ir;rt_ţ]\~-, Pror>r·i ~-=1..:;1 •"'-' , • f-' · noştri ochi ___ sunt cei mai preţioŞi sfătuitorL În drum "'~a
"-J"'Ci
rr->;::;1
hr!nq ftîf1TP'i·.:. '-'-..---•'':"· ,o,U -~
!
spre Na;;tes va· tr_ebul să vă {)pri·ţ{ Ja Paris. Avoc-atu! ..-;.,t::~'!!l!<:;l.,)
OarJ.:-...rc+ l! Ulkj~.\>.:.. ";;, '}<;,.;,
n-->!'.lÎfJ.t:.l
U,h'-\-"-'
ar:tr::.,·o::, _
<'~nsJd"·~r-c. vVll --.,.t'--"''--,__,'
"C;::l;"'"''-~"' ,'-" ,__,CJ,.;:,~o_
""'~~
-~,.;} ._.,_.
1i-:,
l
:,::; c''"'nO_,__,..;-~~~~ tnur.c ,,.___,{>A .~ .. ,~·..:..;_!>:"-
~'roori~ta+Q , ,y ,.'(; 1..,,
pir< .• 4,<:,;>
"""";'t' -Jj-<'i:;;
UZ~"~,:;~ ;; f.,_.L
_,-.--.,, \".;\..-'
o~·Vd4"--'< ..... -'"";"" "m' ·."" . ; - as • pM·J11''e V1! , · s;.-; .__c; ";:; YC\ .,.,."_g i(! Ct -<',..-_qnq_'""1:r0 !.'-•·•--'''·l;·"--
rne."a' a···:cn,..,.c:.t di"-;, ':1J __,
l,_;..;--.;._:.:JI,t;:i!J, tl0,:,...... "~•• ,.,.' ·- \J·o· ;J f;· ·,:-,~r.v·l·CI·-:-~,:;_ H;;:, f:;;u~ :at"-?e:.-'r <::c..,."!G'" Tnf'--,---'~-,---,; ...,j '- .;HA "l:A ,._,_,_. <eţ"-'C,-;;~ 0Vl " ' ,U, , "__.~\_,.\;,!<--. <-<, , Ai -~:r··:.:;;;;, · dr'""', ~·- ;:,,_,F.·~--~_::-:! f 1 .,...,c:..--~~ Oil;ct~;,,._-:: ;,_.-.,.:;,..,,..._,:;r;_- ,,J<:::tt:f n-,..:~,tv, p, vZ~..-.rna ,)c:r,n:;.::Hr'ue· """""17';;...~,~,-\! .--~r:.-ul+-;:;~.::'<:>""l*r •ro '-'!: 'i.'1J;;:t1J;.? ' - ; o..., •. ··--~.;;;..._,. J....~~a"l-'f'h.i'?"l.--'i ->ld>-"'"!"-" ;; 'G::j 11!"1. '--'"
"'
j
'--'
,__..;:-;,._..,
donverSBţia):
Era aidoma_-uiiU! saf!( bătrân, pe care-! ~~'>#'!"'"O. r-F;;:. ~··n;.-..-i-....,;n de. ;;Je \:.-<> ~-~np·,·-t-·a·s·>r'"; JRnor· -\ c.;;,,i:),...' ~Q vJl/Ctt:::l-._, '--" .r•,t,·,erl "----''~•..f-i tv> -·--"'-'. _, ,i\,~>da· ,,~j''! ~'J. , "-'";
,;;__.n ..... o~h~r-,·f -P< JQ '""'
1 ''-~'""'
îr: -~--rnst't:~;::i •• , ,_", , ....-w.. rli'Qef,;î u~ .......
Lusignan, -cx march1-7tllUi de B,?auclair PrCI>Q q ;"1 t-~ , •n,i-'-' 1 '--!'-''--"-·-~'-'
Şi
rli;-, v_
a aceste1
pfo;;·.""·n rl-
~...,_"__._'-'··-
După
ce conviviî goliră cupefeJ Que_ensberiv se intoarse. spre _Lus!gnan. · "~· -...s · · sa-nuîC ··n-a"a-t·: - L us;grH3.nf Jtl cer "!ngautnnta v' i.J iJ -r y: pentru ducesa de Lusign"n-Va!ois ... '.,._!·
_28_4_
în dimineaţa următoare. Richard se trezi foarte târziu. Banchetul se incheiase . .in_ zori. Zgomotele străzii se auzeau în surdină prin cele. două rânduri de ferestre, acoperite pâni\ jos de perdele grele de catifea vişinie. O dată _cu valetul care Îi aduse .breaktast-ui, intră în cameră şi Wiltiam McFee, agifâno un ziar desfăcut -- .Ca:naliile! lată ce au scon1_it .canaliiie! strigă e! roşu de mânie, vârând gazeta sub ochii lui Richard. Pe o întreagă coloană erâ scris _cu litere grase un articol fără- semnătură: · . "Ce calificativ daţi căpitanului de vas, care părăseşte puntea.. corăbiei sale aflată în primejdie, lăsându•şi echipajul în voia sorţii? Ne dispensăm a scrie acest cuvânt, pentru că ar murdări paginile ~· ziarului nostru.· Acest epitet, puţin onorabil, îl merită cu prisosinţă RS.B., care acum zece ani, ln urma ~Jnui crah ·răsunător, a fugit pe continent, lăsându-şi agenjii să lichideze un adevărat haos financiar. Astăzi, acelaşi R.S,B., socotind că opinia publică i-a uitat . ruşinoasa comportare, cutează să reapară la Londra,· etalând .o bogăţie de provenienţă suspectă. Acest domn ar trebui izgonit cu huiduieli de oamenii de afaceri cinstiţi, în. mijlocul cărora încearcă iarăşi să se strecoara. Suntem convinŞi că. în curâncJ va primi o lecţie binemeritată". - .Ce zicf, şefule, de pa!l)fletul.ăsta? De gunoiul ăsta care de azi de dimineaţă a Tmpânzit străzile Lo.ndrei.? Nu .e om in Gity să nu te fi identificat sub iniţialele R.S.B. .Cred c.ă .Charles Blif)croft nu e străin d_e porcăria asta. . -·_ . · · ' Richard citi articolul, apoi împături ziaruL înapoindu-1 lui McFee. -· Numai în. pomul cu rod bogat .se zvârie cu pietre, d~agă McFee. Lâsă,i să .urle. N-au decât O dovadă în plus că • le e ~rică de mine. Pe Bancroft nu-l ,> • cred capabil de asemenea murdării.
OINASTI.A SUNDERLANO.-BEAUCLA!R
-
Cum
poţi totuşi
îngăduL>c
· --~ înaădui. De ce să r:u ina:::tdui? Crczf că fleacul ...,. ""' -·acesta mă va îmoie.dica să-mi fac afacerile? Haida de! -.:_:f;fiai i:tîne ascultă ce tranzacţie am de gând să Inchei. tv!r+rrtă S ; Rl't"hh'"'~ ';1 "'''-''""'"''""'.orv;r:;şt' c,.,;\1._.. 1 am"n•rroV}\'""'-u''J'~ rl'-7'"'1''""1-:; :..hvV"-'\'-' r-u ;..,;~,-::.:. c• -u
-ducele de Lusignan. ·- 'Ei, ce zici? rosti ej la sfârş!L Nu aşa că !'ţi ,:place·? "'r-".,.r..e , "t";:;viJI3 'if1"' n.-c,r'f18~ase ,...,...,; ;r -i - --a lV1v-t-;;; va,· , ;.;,1g·na_, ..,..{$: ""'L ; t j-!- c..,-:., t; dJ}, i..ă vizităm uzina.- în vreme ce voi inspecta atelierele şî voi cerceta utilajul, dumneata vei verifiGa scriptele. Va trebui să lucrăm repede. Ar fi păcat să pierd afacerea. Dacă lăsăm lucrurile de azi pe mâine. ~-ar ,..
"' ''e· ~ "a t•U• r;;
.""
·L,.<;n~an '-'~;d!!
sa- ;;,,_. __ ", "'bnanc<"as·c··a'~S'n''"-"""'
n~cn
.~.,_,a-c:::>.
Tr-ământări!e din Franţa se_ poto!:.:;sc,· duqele va ktzec! .'preţuL
-.Dar dacă frămân!ăriie continuă? - Orice afaCere-comportă riscuri_ Dum11eata, care a1 experienjă, .şt_îi acest luc mai bfne decât mine_ Ei, ce_ spui? in patruzeci şf opt de- 'cre eşti gata de plecare? McFee se scărpină după ureche. ,__, Sunt QsJa- şi mâine. !nsă ... -articolul.._ e prea de
tot. plata DomnuluL Peste doun ~:ile piecăfrt Luăm şi pe Sanders. Av8rn- ·-nevoie de t:r; avocat care să incheie actele de vâhzare-ctirftţYarare. - Dar dacă uti!ajul nu es!e la îriăitime? - Facem tfrumui întors si cumpăram alt- utilaj din Angiia. Cu un preţ mult mai ridicat -~Fie cum zici dumneata, .şefule, se ~resemna hfi Fe-e. . " ' f ac uaga.Je ' ' 1e. nnc ,D'1ec -sa-rm ·-
Lasă-1
in
Capitolul cinci
1790.. La Paris ...
Pe
străzi
furnicar de oameni. Un necontenit dute-vino . . Zgomotul oraşului face să vibreze atmosfera imoâcsită de praf, în care plutesc miasme de gunoaie şi de putreziciunl, uitate cu zilele, cu săptămânile. Lumea vorbeşte, s.~ agită, strigă, uriă prin, mii şi zeci de mii de glasuri. ·In faţa brutării!or cozi nesfârşite de lemei şi bărbaţi care cer pâine, se frământă, protestează îrnpotriva vieţii scump!:!. Copiii se joacă, se fugăresc, fac gălăgie. Vânzătorii de ziare urlă să-şi spargă pieptul: V'/a les Revotutions. dE) Paris! V'la l'Am! du Peuplc! V'la Les Actes d.es Ap6tresi Se-Nând şi broşuri cu titluri abracadabrante: Complotul Adstocraţi(or! ."?egale Vampir! Emigraţia, marea duşmană a poporului! Crimeie.de la Versailles! Oratori înf!acăraţi, cocoţaţi pe borne, pe grămezi ·de pave{e, pe postamentele statuilor din pieţe ori pe băncile .din parcuri, atacă tirania regală,. privilegiile aristocraţiei ·şi obscurantismul cieruiui.
DINASTIA SUNOERi.AN!HiEAUCLAIR
287 ---··~·-
În Place de Greve, pe Pont-au-Change, în Hale. pe Pont-Neuf, negustori ambu!anţi. îşi strigă mărfurile, agăţând de mânecă pe trecătorii grăbiţi. Deasupra magazinelor firmele. vech• sunt date jos. Apar·· altele noi: "La Marele Necker". .,La Patriotul
Francez'\ "la Cocatda
Tdcolorăa.
,.La-
Adevăratut
-Patriot~<.
Pe pereţi, garduri, puzderie de afi?EHOŞli, aliJastre, .·verzi, albe sunt tot atâtea manifeste regal1ste. revoluţionare, constituţionale, vatriotice. De undeva se aud 1mpuşcături izolate.. apoi o salvă. Lumea se opreste, se întreabă din ochi şi .trece mai departe. · O manifestaţie patriotică străbate în ropot de tobe· strada Saint-Antoine. in frunte, un bust a lui Marat purtat pe umeri de doi bărbaţi GU bonete frigiene. 1n grădina Luxemburg o ceată de oameni dăriimă - pancarte!e pe_ care stă scds: "Este interzis accesul derberleilor, al servltoarelor şi al oamenilor prost îmbrăcaţi, Vinovaţii vor sufe.ri rigorile .legii. închisoarea, carcanul şi chiar ·pedepse mai grele, după caz". Pe sub arcadele lui Pa:ais-Royal perlpateticienelz' îşi plimbă- farmecele mai muft- sau mai- .puţin fanate. is-Pitind. trecâ,tofil cu surâsuri şi l'nvitatif provocatoare, Rareori trece câte o trăsură. Blazo"nele de pe. oortiere au fost sterse. Decretul din iunie a desfiintat ' ' . aceste semne ale tira01iei feudale. Eleganţii se plimbă în grădina Tuileries. Poartă. frl;i.curr~ negre -culoarea regalismulul îndoHat - sau 'PUfpurif ......:,-, cuiciarea revoh..:tieL Coearda tricoloră ;moodobeste 'toate 'oătăr!ile. Cine refuză s~o arbC~:eze, . ' riscă să fie sPânzurat de un felina~. -fn faţa prim:ărlei veghează un feiino.r ds- fier fe ~-t, o adevRratâ pOdoabă, fi):-ai de coltul castJi unui hăcan. Jn Jituica nPetit JournaJ du' Pal8is-Rova!'' ' ' apare un anunţ: Casa din colţul picţsi, zisă uCasa
VIII!TiLĂ CORBUL
288
--·····-···
fefinaruiu~-''. .ctăUiri
este de_ vânzare. Proprietarut acestet nu vrea să mai _doarmă z.i de zi aiătuti c{;: o
spâm:urătoare".
Pretutindeni uniforme de mili1ie pariziană. Haină albastră, revere şi vestă aibă. Unii le zic: rândunelele albastre cu. burti' albe. . Toţi parizienii s-au înscris voluntari în mifiţie. Uoiforma militară a avut întotdeauna. prestigiu. S-au desfiinţat titlurile de nobleţe. Oucele d'AguiHon se numeşte-- ·acum f",.1onsieur Vi'gnerot. Marchiza de Coigny, Mildame r-ranquetot, Duceie de Caraman. Monsieur Riquet. Vechile decoraţii sunt aruncate la coş. Pe Rue Saint-Honore defilează. o unitate militară cu marchizul de La Fayette în frunte. Fntuziasm delirant. Marchizul răspunde cu modestie ia .ovaţii. .,Vai, ce popular .e! Se vede cât de. colo că e de-al nostru." Prin -cOlţuri de stradă apar ffgurf -ciudate. -nCfne or mai fi şi ăştia? se întreabă unii parizieni mai timoraţi. Nu cumva. pregătesc o. nouă noapte a Sfântului Bartolomeu?" în ioje, la Teatrul francez, ducesa de Brion e bombardată cu ro;;\ii răscoapte şl cu vinete putrede. ,,lată primele fructe ale revoluţiei care au ajuns pâr•ă la·. mine'', scrie. ea lui La Fayette. · Prăvăliiie de lux se inchid pe rând. Nobil ii, clienţii cei mai asidui, au fugit în străinătate sau pe moşiile lor. Cei care au rămas la Paris nu mai au la dispoziţie mijloacele financiare. de altădată. La Bois de Bou!ogne dueliştil îndârjiţi se bat zilnic, pe viaţă şi pfJ moarte. Pe vremea muschetarilor lui d'Artagnan, m.aniacil .spadei se Întâlneau la Pres-aux~C!eros. -Azi,· partizanii revoluţiei se bat cu partizanii monarhiei. Deputaţii din Adunarea Constituantă angajează la tribună dueluri oratori ce, pe care. le continuă cu spada în mână, pe .pajişti!e verzi. .
DINASTIA SUNOERI..AND-l:'IE.AUCLAIR
289
--
Când Bail!y, Mirabeau, Desmoulins şi alţi idoli ai mulţimii trec pe stradă, ovaţiile şi aplauzele· se pornesc ca o furtună din cer senin. Portile minăstiri'or sunt larg .deschise. Monah!l işi rad bărbile şi încing sabia. Averile · bisericii se secularizeaiă.' Madame Roland scrie lui Lanthenas: "Vindeţi bunurile ecieziastice. Nu vom scăpa de · aceste jivine decât dupâ ce le voin ·distruge vizuinile. Puţin imi pasa de şuieratul şerpilor. Nucmi vor tulbura liniŞtea". . La teatrul Moliere din Rue SainHvlartin, publicul patriot se încaieră cu publicul regalist. Morţi, răniţi. .La ieşire, femeile în grande. toilette sunt maltratate şi târâte de păr prin noroi. " Ah, ca ira! ca ira! ca iraL Asigriatele incep· să 'se deprecieze. Tulburări sângeroase se isc_â d~n orice incident La Paris... , i-go 1n , t ... În ultima zi a lunii. lui cuptor, Richard Sunderland intră în Parîs prin poarta Saint-Martin. l::
•
1
-
'
VINTILĂ CORBUl
----·~--····
vin şi cocarde tricplore. McKree!y şi-o înfipse cel dintăi fa pălărie, Frăţia de arrne din lirnpul războiului arnerican de independenţa era încă proaş.pătă În .mintea francezilor. . . Richard se felicita că avusese prevederea să-ş.i tr
Spre uimirea. ,lui, prin sate şi oraşe domnea lihiştea, Sau poate era .numai o .linişte aparentă? La Chantilly, prin care trecură în dupăcarniaza unei duminici, cârciumile erau pline, se bea şi se râdea cu poftă; tinerH in straie sărbătoreşti ,se pli!T1bau pe strada principală, iar cumetreie sporovăiau stând pe b'ănci in faţa caselor.· , Când ajunseră la Paris, soarele asfinţea intr-o mare;de pur-pură ce inVă!uia oraşul 1'1 tonuri sângerii. Sângerii erau · străzile înţi>sate de iume, casele tnodeste, edificii!e publice şi palatele cu s!on;ri trase; sângerii ca nişte dricuri. Jantastice erau palatele. şi furgoanele carr;l se, strecurau la pas prin mulţimea ce -tăjăzUia îOtr-un tt'econten!t du-te vino. Ai fi zis că din cerul puprins de flăcări ploua foc şi sânge, aşa cum odinioară plouase foc şi cenuşă asupra Sodomei şi GomoreL
291
DINASTIA SUNDERlAND-8EAUC!.AIR
găsi camere libere, Richard şi însoţitorii săi bătură fără succes !a usa multor hoteluri. Membrii . .
Pentru a
.
.
Adunării Constituante, provincialii veniţi de prin toate colţurile ţării în Parisul răsculat, străinii dornici să
vadă
revoluţia
la ea acasă, invadaseră hanuriie, hotelurile şi casele cu camere mobilate. Cu preţul unui bacşiŞ gras - passe.-partout pentru cele mai zăvorâte porţi Richard Izbuti să pună mâna pe două camere ' . .libere la hotelul "Des Deux Slclles". de pe · Rue de Richelleu. Pe cea mai 1ncăp.ătoare încăpere şf,o rezervă pentru .el şi pentru McFee. Pe cealaltă o clestină avocatului Sanders şi lui McKreely. " In dimineaţa următoare, Richard îmbrăcă un . costum de viziră. Frac galben-canar. jiietcă alb3, tricorn c.u galon de .argint, pantofi cu tocurf roşii. Un ~
.
'
hU diarr,::.nVct p•'tnrlo~ Î:el~,~-,>~ rlA ac a·e cr·""•t-a•a· Î . . ·ln"'US'"l. !."""'. Y ' ,;;a, .• v !- ;i.JV"-"-JU\../V ;; \, •• ,_. dantelă. în j_neiarul m~inri stângi purta un strrs.rafd de ~Vi
iC.'Ii
o
puritate. excepţională. Potrivit făgăduielîl făcute duceiui de tusignan, pleca să prezinte omagiile sale ducesei, căreia avea să-i transmită· şi L:rr mesaj din parteA soţu'lcL Luase . ca ve·. a\lnaC i' ,..; ci ;;;. ·n umn! "A ·-·p· -~ "" avrj.-i""atqJ ·sanfie~<:: •• . v .· ed 1 ;{'Q"(p.;,. ""'~;"" .-...;~s"' e .u1•-ope"na· c" - y~·1 ·c·a"'c. ~'-" yuo. ,:,,;;:;ţ · .,_, comr..l"\ '·'l·''-i'et" 9 ~('"""''~""'a'--;: '-•--•d'ft;..~-~ ,t<,, ?~ <~< ~·e~ent~ --'i'r~--f~e "'<1aMnA <::and·e".~ nr-;"r:",,~ ţJ' ";... .,a L!""'-'ci -~lv> n,a.~_ 'J'J , , " r-;;. '-' " .-•:::., (-"v~.i\!!1. profesit..H1ir lul de om de legi. ~ra îmbrP.cat _ln n~gru. Pe străzi mare îmbulzeală. Richard nu reusi• să găsească nici o trăsură da piaţă. Prins în curentul acestei lumi zgomotoase si agitate, îşi făcea 2H1evo1e drum spre cartierul Marais, în care era situat palatul Lusignan. în mal multa rânduri) observă cete de in.divizi care îl priveau cu .ostilitate. Ur-H rânfer;u ca nişte dulăi puşi pe harţă. Pe furiş, Richard îşi desprinse acul de la jabou şi îşi scoase ine!ui, s'trecurându~!e în buzunaruJ WetciL Ceva mai Hnfst1t ' ' îşi continuă drumul, promfţându~şi să nu mai poarte pe - vqfnr hij··u'+er-ii l ·"-r;.,~
~vl"
J.
,_,., 1
,...
,
1
,;
''-"'
~«
""'"""..~""'
· VINTilĂ CORBUl
. 292
Când sosi la palatul lusignan avu prima surpriză neplăcu~ă. Poarta de fier, bogat ornamentată, era . ferecată ·cu un. lacăt voluminos cât o căpăţână de copil. Clădirea albă, o podoabă arhitectqnică a stilului Louis XV, trona solitară in mijlocul unei v.aste grădini ,cu trandâfiri, în care nu se vedea ţipenie de om. la ferestre storurile trase, -·· Castelul .,f'rumoasei ·.din pădurea adormită", glumi Sanders, impresion?Jt. de liniştea. adâncă. · .Richard .nu dmpunse. li. indispunea absenţa ldcatarilor. După ce izbi. îndelung îh poartă, cu un Ciocan de fier forjat după chipul unui leu gulerat, apăru după un boschet un bătrân gârbovit, Jntrco livrea răpănoasă, cu o legătură de· chei la brâu. Bănuitor, servitorul se apropie de poartă. - Aş dori să vorbesc cu doamna ducesă, zise Richard nerăbdător. Sper că· e acasă. · .. Lacheul se scărpină după ureche. Îmbrăcămintea elegantă a vizitatorului îi inspira oarecare încredere. · Nu-i plăcea 1nsă .individul îmbrăcat în negru .. Avea o mutră pr~a ofiCială ..· Şi oficialităţile de azi nu arătau prietenie stăpânului ·său. · • · ..:;;.. ·In alţi mea sa. doamna ·ducesă e plecată din Paris. · : , ·· - Unde aŞ putea să o· găsesc .. Trebuie să îi pred<(IU Un mesaj din partea ducelui. ' .. · · 'Avocătul Sanefers· secase din portofel scrisoarea adresata de duce!e de· Lusignan so.ţiei sale. ·Argumentul era convingător, Lacheul explică laconic că ducesa se află la castelul .Charlemont-sur-Loire, din Tourraine. · Lui Richard nu~i rămânea decât să treacă pe la biroul maestrului Gilbert · Radiguet, avocatul şi factotumul ducelui de LU$ignan, cu care trebuia să pună la 4lunct a,spectele leg~le ale afaceriL Din fericire, maestrul Hadigaet eta acasă: L'Qeulnţa lui ;;e afla l~ li)tajui al rlpi)ea CII Ul')ej clă<;liri părăginite di!J ···''
•
"'V'
-' '-.o-
.,
..
',
- -
-----'-
'
.,_
DINASTIA SUND.ERLANIN3EAUCLA!R
apropierea PaJatul_ui- _de Justiţi:e. De IA fe-restrelecabinetului său se vedeau ;;pele sc.fu:ute ale Semei şi,
pe cetălaJt mai. tarabe-le ;;::;nticari!or ce-~~ -e:x:pVJH3qJJ sub cerul -Hber cănHe rnucegăjte, pUr:~ ~e prBL - Mc(estruî Radiguet nferi scaune_ vlzitato:riior. nupă -ce parCurse --!a repezeal-ă scrisOarea-_ pe care ducehs 4 i-·"'1 +r -1 mi's·e~o brmed;, -' -1>1 1 R'1r-t-1~r~ "8 . ;_,.;, " ,..,....,- prin " ! ;'"' ;ul,'I:J_h *"dJ--~,, -'"'' u_U 1 0-··
,-,.,.;.na
spre acesta şi i se adresă cu aer profes~_onal. - -Mbns(eur, ·vă stau ia dispoziţie-- pentru perfecta rea actelor .. Potrivit inStrucţiunilor diq această -scr!soc{re, -îmi_ revine- sarcina. d$ a vă conduCe_ oâoă la- --: - -- ,.' --- ·Nantes_r spre a vă arăta _uzina de- ·an:namenţ-.: Jn :;azul .că sunteţi_ d_t;_ acord să o _cumpăraţi, .d.oarrvJa ducesă de Lusignan are procură pentru a semna actul de
transfer a
proprietăţii
pe numele
_durnneavoastră.
·.AvocatuL care stăteaJa_birou!- său de _stej~r cu J!nH severe, de catedră, îşi împreună mâinile. şi a"uncă o privire ;;;:âtl')bitoare pe deaspra o.cl)elarilor .cu rame pătrate. _:~- .C.u încheiaţi.
titlu person.alj pot _să vă spun, f!JfQnsieurJ că· o afacere ·excepţională .. Preţul cerut de clientul meu este ridicoi de mic. E adevărat dHn aceste vremtiri critice, de riisturnare. a ;valorilor, asemenea tranzacţii au devenit monedă curentă. Radiguet se adresă de data. aceasta şi lui $anders. - Să nu vă mire limbajul· meu, MessiJ';urs,. în această. epocă în care nu se vorbeşte decât despre .ii bertate, ·egalitate şl frfHernitate. -Eu sunt conservator şi r:::ga!ist convins. De acees mă înţeleg atât de bine ş1 cu domnul du.ce de Lusignan. Mă străduiesc să-i apăr ciit mai bine interesele. Monsieur Sunderland, peste trei .zile sunt gata să vă însoţesc la .Nantes. Richard făcu un gest de nerăbdare:. · - Intârzierea aceasta imf fncurcă _programuL.. ~...:..--Regret ·i\1/onsieur.- .Am un proces- importanLdă la care nu pot lipsi. Nu mi-e îngăduit să negiije7 cau7e!e altor clienţi. Corectitudinea prof::sională:,.
.294
VINT! lA CORBUl
•-· Înţeleg, înţeleg, il întrerupse Richard contrariat. .- Astăzi e marţi~ zise avocatul. Vineri dimineaţa P.uJE!.m pleca. En brOfant les etapes, ajungem la Nantes in două sau maximum trei zil.e .. Dacă sunteţi grăbit, v-aş o.feri o sugestie. Plecaţi înaintea mea la Nantes. Până să sosesc şi eu veţi avea .timp ·să vizitaţi uzina. Vă dau o ·scrisoare de recomandaţie. către administrator. · . .· · - Mulţumesc. Prefer să vă aştept; zise Richard ridita!)du~se de pe •scaun. Pl0căm vin0ri, aşa cum a rămas. stabilit. Până atunci, secretarul meu va păstra le@ătura•• cu dumneavoastră, Buna seara, M()nsieur Radiguet. A doua zi de dimineată făcu o vizită bancherului Perregaux, asupra căruia 'avea o scrisoare de schimb, trasă de bancherul Baring, din Londra. · Perregaux era o figură în lumea pariziană. Mare admirator al artelor, îşi făcuse faima unui Mecena. Mai toate . capetele de afiş din lumea teatrelor se numărau -printre clientela sa. Perregaux devenise :ConJidentu"!-- discret -şi deus ex -machina a!~ tuturor actorilor aflaţi În jenă financiară. Birourile lui erau instalate. într-o .splendidă vilă, achiziţionată de la celebra dansatoare La Guimard, Ciădir?
'
DINASTIA SUI'JDERLANI:l-BEAUClAIR -
295
În timpul discuţiei îşi făcu apariţia in birou o fată tâhără, zveltă, foarte elegantă, cu un chip imgei!c, care inspira, paradoxal, o aprigă senzualitate. - !artă-mă, dragul meu Perregaux, că. am intrat neanunţată. Ţineam neapărat să te văd. Rochia de mătase fosnea ca un mănunchi de ' · •trestii în bătaia vântului. Perregaux şi Richard se ridicară în picioare.. - Mademoiselle,·. sunt sclavul dumitale, zise . . bancherul, sărutându-i mâna albă, cu degetele lungi ·· şf fine. Dă"mi voie să-ţi prezint pe marchizul de Beauclalr. Marchize, iată pe cea mai tânără şi mai talentată actriţă a teatrului francez. Mademoisel/e Fran<;oise Lange. Richard se înclină. Artista .îi zâmbi seducător. - Perregaux, n-am să te reţin decât un minut. Te-am deranjat ca să, ţi amintesc o făgăduială.... - Imprumutul de zece mii de. livra? -. Exact. Sunt tare strâmtorată, Perregaux. - Dumneata, strâmtorată? E de necrezut! zâmbi banoherul. " La Paris toată lumea ştia că Franqoise Lange ronţăia milioane.le admiratorilor ca un şoricel scăpat într-o cămară cu brânză. · Bancherul sună dintr-un clopoţel. Ecoul, un tânăr amploiat cu picioare nemăsurat de lungi şi nas coroiat, rozaceu, ce-i dădea aspectul unui flamingo, .se strecură în cabinet. Perregaux completă un bon de zece mii .de iivre, pe care-i' înmâna tânărului. . - Condu pe Mademoisel/e Lange .la casier. Să i se elibereze de indată suma de zece mii de !ivre. ~· Mademoisefle Lange mulţumi, înclinând drăgălaş din cap. Dădu mâna cu bancherul, apoi cu Richard, după care ieşi urmată de amploiat. - Delicioasă făptură! exclamă Richard după plecarea ei. Pare foarte tânără.
-~~~~~~~~-
•
VINTILĂ. CORBUL
- Este foarte- tânără. N-ar.e decât optsprezece ani.. Parisul o·adoră. Când a debutat acum doi ani in rolul Galateei, din Pygmalion, pe scena Comediei Franceze, întreaga sal_ă .a fremătat de admiraţie. A fost un triumf. Qe atunci nu mai are rivală. Admira.torli îi aşterri la picioare flori, diamante, .milioane... Cu toate acestea, n-are niciodată bani. Din când în când îmi ..cere câte un. împrumut, pe. care, bineînţeles, nu mi·lc restituie niciodată. Pot să vă strecor o informaţie confidenţiaîă, .Dacă-i oferiţi în .semn. de omagiu o rivieră de diamante, nu va rămâne indiferentă. · - Monsif]ur Perregaux, . vă mulţumesc pentru informaţie. s-ar putea să o folosesc. Cine ştie ... După ce i se completă scrisoarea de schimb, Richard părăsi banca. Era Yncântat de Perregaux şi de rapiditatea cu care fusese servit Pe stradă, îşi r.oti zadarnic privirile in căutarea unei birji. Nu-i plăcea să străbată pe jos distanţe mari. Dinspre bulevardul d' Antin apăr.u o cabrioletă albă, pictată cu ghirlande de trandafiri. Trăsurica. trasă .de do.i cai. albi, opri în dreptul lui Richard. Franc;oise Lange ţinea cu prestanţă hăţurile. - Monsieur Beauciair, te-am văzut aruncârd priviri disperate după o trăsură. ·Mi-am amintit de parabola samariteanului milostiv şi m-am înfă.ţişat in · faţa dumitale. Sunt gata să te conduc unde ai de mers. Richard rămase surprins. .Mademoisefle Lange căuta o aventură? Era flatat ca fusese ales de această femeie frumoasă. După ce mulţumi in iimbajul.'inflorat a! timpului, se urcă În cabrioletă. ·. Franqoise U'!nge dădu .bice cailor. - Aş dori sa ies la Louvre, spuse Richard. - Vei fi servit cu promptitudine, zâmbi ea.
297 Actriţa
.mâna caii în trap întins. Richard observă că nici un pieton· nu se ofusca de mersul vijelios al echipajului. Trecătorii" o priveau pe Fran<;oise cu simpatie. Mulţi o salutau. Popularitatea ei era într-adevăr prodigioasă. După o cursă plăcută,
cabrioleta opri In dreptul palatului Louvre. ·Lacheul de la spate sări din trăsură, desfăcând scăriţa pentru -invitat Richard sărută mâna .aCtritei. · , - Nu stiucum -să-ti' multumesc. ' ' Mad&moise/le Lange îi zâmbi. -· Există o cale. Condu-mă deseară, după spe.ctacol, la o recepţie la care sunt invitată. (jazda e puţin formalistă. N-ar fi exclus să o cunoşti. Madame Vigee-Le Brun, pictoriţa. · - O cunosc, spuse Richard. Am avut onoarea s·ă-i fiu prezentat La Versailles. Picta portretul r~,-.;,.,e;
d;1 ;:;li ' !
-" .
- Atunci, rămâne- pe deseară, la teatru, zlse Fransolse-. Va fi suficient -să-ţi spUi numele ia control. ~ n~~·~~s.-.·:::~ . . . .;; D•·na" t,.;,~'r-n·;! as{·o,.,.,_,~ "r Ve __ 1' a"ea V \..i '0.11 V'C'llC. df--'_ J;u;,,\ 1 ,..c'r d. ~, -r.-.. ~<.:::; , '-'-'}-It Li cabina mea, P-lecarea aCtriţei î! !ăsă pe Richard_ visător. Î! încânta faptul că la treizeci şi şase -de ani mar-putea trezi pasiuni, sau cel puţin capricii, ia o artistă de optsprezece, aflată pe culmile glorie!. .. · · Pentru spectacol, Richard alese un costum de satin alb, brodat cu fir de argint. Îşi zise că -ar fi fost mai cuminte să poarte un frac negru, discret. Dar voia să .facă impresie asupra lui Francoise Lange. La urma urmei, era american .. Se putea Îmbrăca oricum Chiar şi cu o cască de pene, ca pieile roşii. La dracu si cu revolutia asta ! • • Când sosi la teatn.;, avu prilejul să constate că. cel puţin în materie vestimentară revolutia~făcuse mari . schimbări. Publicul era foarte amestecat Costume de modă veche, fracuri englezeşti, redingote pestriţe, «".·,
- I!INTILĂ CORBUl
293
pantaloni lungi, vărgaţi, bonete frigiene, gulere înalte, până la urechi, cravate uriaşe, strident colorate şi în nodale capricios, alCătuiau un Turn Babel al modei. . Mai toate femeile adoptaseră tricolorul revoluţionar, pe .care-I foloseau în diverse garnituri: tunde, cocarde, ·esarfe, cordoane, evantaie. Câteva rochii erau de un 'roşu aprins, culoarea sângelui lui Foulon. Mademoiselle Lallge apăru într-un· rol de ingenuă. Se juca o piesă fadă, Nicodem În Lună de Beffroy de · Reigny, din care Richard nu reţinu nimic. Potrivit Înţelegerii, după ultimul act trecu În cabina actriţei. În mica încăpj'lre se îmbulzeau admiratori de toa:te vârstele, . încărcaţi cu buchete de flori, care inundau cabina cu mirosul lor. La sosirea llli Richard, gropiţele lui Francoise lange înfloriră. Preferinţe aceasta vădită stârni gelozia rivalilor. Prefăcânducse că nu le observă supărarea, ea făcu un · discret semn cu mâna garderobierei, care începu să"i mâne energic de la spate, ca pe o turmă, spre ieşire. · Mademoiselle Lange purta o rochie bizară, dar care îi venea foarte bine. O cascadă străvezie de voal. alb, drapat în stilul grec antic, :cu sute de pliuri. . · Părul ei, lipsit de pudra tradiţională, era de un • negru satinat, cu reflexe albastre. Coafura păstra aceeaşi linie antică, O diademă .de perle îi. încorona fruntea înaltă,· de un alb mat. Peste umerii goi îşi aruncase un şalde caşmir de un colorit excepţional. . LaLondra, o toaletă atât de excentrică arfi stârni! scandal. ea .înclinând uşor capul pe· -··. Sunt gata,. spuse . . umăr şi privindu-1 şăgalşnic. Să plecăm. ~Oferă-mi braţul. · Trăsura ei ii aştepta·. în faţa teatrului. · Când ajunseră la locuinţa pictoriţei Vigee-Lebrun, · Richard avu. impresia că dăduse peste un bal mascat. ·. Prin vestibulul ornat cu ahirlande circulau invitaţi în . '
-
.
299
,!Jiamtde de purpură şi cu sandale, romane. Feme.ile purtau tunici de mătase pastelate şi himetioane albe, ca cele mai autentice ateniene din epoca lui Pericle. - Suntem invitaţi la un banchet grec, îi explica actriţa. · ;· În sufragerie .d.ecorata cu coloane greceşti de )psosf oaspâţiJ -şa aşezară la masă, cântând Yn cor &;celebra .arie de Giuck, Zeui. din ·f:>aphos şi din Cnfrla, . . 1acompaniată de lire. Două .fete în tunici llio'ete iucau . . . >;'-tytur.·sctaveî_or, seryind "fr:_usafirHorvin- zls de Fai8rn <Jr1 crat.ere originale,· de-zgropate .la Hercuianum . . ·- Scl.avele din antichitate şi revoluţia dumneavoastră. nu-mi par tocmai compatibile, se· 'adresă Richard vecinului săw de masă, un oarecare viconte de Barras, despre .care actrita li şoptise că e un om foarte cumsecade, deşi o duce foarte prost cu banii. În capul mesei, fl~~ada.ms Yîgâe~Lebrun irn!ta pe :Aspasia nu numai- !a îmbrăcăminte, dar şi în feful în care conducea conversaţia. Se discuta despre Homer, Sofocle şi Pindar, despre democraţia ateniană şi despre arta greacă. ·· La masă se serveal,l ţipari 1n sos grec, păuni, mâsHne, ·prăjitu_d · cu miere, strLrgur!' şi -smochine. Pictorul _David, care_ se afla printre invitaţi, vorbi despre uft~meie saje pânze: Nelena şi Paris ·ş_i Leonida la Ternropife. Richard .era perplex. 1 se părea că intrase într-o adunare de-- nebuni. Răspurrrând parcă gândurilor sal!il, gazda i se .adresă cu amabilitate . ..:-_Ce- părere aveţit fv?onsieur Sund8:rland despre revoluţia noastră? Englezii au inceput-o printr-un război- civU şi -au terrninat-o prin- -decapitarea h.H Charles 1 - Stuart. Dumneavoastră,_ amertcanil~ aţi .dusco la bun sfârşit numai după ce v-aţi războit opt ani cu armatele britanice. Pe când noi, francezii, am -~-·--
"
"
\f!NTILĂ CORSU.L
3110
înch.eiat-o cu succes după câteva Juni de frământări, În care .a curs mai multă cerneală decât sânge. Am i.nstaurat un regim democratic şi constituţional, .cu minimum de tulburări. -. Felicita;!, Madame, replică Richard, De când am .sosit la Paris a.sist la prefaceri ul.uitoare. - . ·Am auzit, .Monsieur Sunderland. · că la dumneavoastră fed~raliştii lui Hamilton se hfjrţuiesc cu oemccraţi) lui :Jefferso.n. ·De ce nu ne imitaţi pe -nol-;reaHzâVtd, a~mO:nia ·generală?: ~·Spiritul francez. ·a · inimitabil; Madame. In revoluţia aceasta, ca şi Jn or:ice alt domeniu, sunteţi un exemplu .pentru întreaga omi'Jnire .. După .cină, Începu . halul. Fiindcă nimeni nu cunoştea .dansuri!l'î greceşti, invitaţii se. mu!ţumiră cu c!asiCeie menuete, gavote şi rohdour!. !~a' primul menuet, 'Richard o avu pe FranGoise parte.neră. riinţa aceasta'reuşise să~.l pună pe cărbuni aprinşf: :Deprins: cu • atacurile directe, il spuse !a un moment dat, . fără ocoL ..",.Regret că stau la hoteL Altfel te-aşi fi poftit la
-
~~ne· • dJ!•
Actriţa
· ·
îl privf cu candoare. -.•Ai fi vrut să mă ipviţi la dumneata?
şopti
ea; .cu 6 licărire ciudată 1n priviri. Vino dumneata. la mine. E mai .simplu. ., . .
'
'' ~
'
'
·-
'
1n· ·d.il'ig.·e·nţa· cara~!· ou··c<>a -~pre · l""l '"an'es Ric.h"rd. t " a. . .recapitula nopţile petrecute cu Fran<;oise. Aventura aceasta jO)ra de bun augur. On succes le atrage pe celelalte.. E o lege a firii. însoţitorii lui nu·'l tulburau reveria. Frau încredinţaţi că patronul făcea planuri în legăiută cu · U7'ilia de' armament. . . Ajunseră la Nanfes în faptul serii. O seară calmă, luminoas~. de august Radiguet îl conduse la un !-;an· CI.J faimă printre localnicil.amatori. de. o bucătărie fină şi de b pivniţă cu vinuri alese~ "ta Syrene" era loci.ll. ,1
_
-
___ • ...,
,,._.,
'"'"
._
1
,
,
.c:..D_lN.:.:A.:.:S:.cT_ciA'-"·.-=s-=U_.__N-=D-=E"-R=lA::...:.:.:N=D_:-t!I:.::E::A.:.:U:.::C:.::lA=Ifii:..::_~~~~-·:MI-1
de întâlnire al armatorllor, ai neguţătorilor cu vaza, al fmportatorilor de mirodenii şi de produse co!oniale .La un pahâr de vin de Bordeaux se puneau la oale ilfaceri to!oşale. La Nantes, Richard uită de Franooise Lange . .Fabrica de armament redeveni punctul central ai ,preocupărilor sale. Cumpărând-o, încheia o afacere ,bună? Nu risca să piardă banii învestiţi 7 Tulburările :ain Franţa nu~i vor ·periclita interesele? ·· A doua zi de dimineaţă, când. văzu din trăsură Jurnalele înalte, atelierele întunecate,. pavilioanele l'l;dminlstrative, profilânducse ca· un oraş pe malul stâng al Loirei, toate îndoie!ile · i se spulberară. Fabrica trebuia cumpărată. Ocazia era prea frumoasă ca să o scape din mână. · La uzină fură primiţi de inginerul Ambroise " Ghastelfux, fost ofiţer de artilerie, retras din armată după ce pierduse in. luptă un ochi . şi un picior. Chastellux era un colos cu musculatură qe .gladiator, cu piele măsljnie şi cu mâini mari, puternice. Piciorul de lemn. şi bandajul negru care-i acoperea orbita goală îi dădea înfăţişarea unui pirat clasic. Spre deosebire de tâlharii mărilor, b!indaţi cu .pistoale, fiinte şi cuţite,. inginerul era înarmat numai cu un .baston si . cu un carnet de note; Lui Richard îi plăcu omul acesta cu tors atletic şi priviri drepte, Chastel!ux îi conduse. mai Întâi la secţia de furnale. Acolo,· topitori tuciurii, lac de· sudoare,· dirijau suvoaiele de fier ce curgeau 1n râuri arzătoare din cuptoarele uriaşe. Metalul topit se revărsa sfârâind prin jgheaburi puţin adânci, întrco aureoiă de foc; scântei şi fum. Lucrători pricepuţi prindeau în clesti barele de fier incandescent si le scufundau la rep~zea!ă in apa care începea să fiarbă, scoţând .'aburi suierătorL ' . . . Era un spectacol nou pentru Richard si peritc . americanii .din .suita sa.
VINT!I..:Ă COI'I!!IUl
. 3!t2
Chastellux îi plimbă apoi prin secţiile 1n care se fabrica armamentul uşor. La urmă, le arătă turnătoria de tunuri. ~ Lucrăm după cele mai noi metode, explică el !ui Richard, care n asculta cu atenţie incordată. În. ultîmii ani am aplicat formulelE! lui Vaquette din Gribeauval, creând tunuri de câmp, tunuri de asediu, tunuri de coastă şi tunuri grele. Am pus la punct câteva tipuri de tunuri de câmp, uşor manevrabile in războiul de mişcare. Le".am prevăzut cu osii de fier şi .am măritroţile avantrenului, spre a le asigura o viteză sporită. Am imbinat cartuşul cu ghiuleaua, reunind astfel proiectitul şi puloerea. Am realizat chesonul cu compartimente, pentru a înlătura pericolul deflagraţiHor în timpul transportului explozibililor. Chastei!ux se oprea în dreptul fiecărui banc, lua în mână câte o piesă pe care o manipula delicat, dădea lungi şi amănunţite explicaţil ln legătură cu câte un afet tip nou sau cu câte o ţeavă turnlltă din bronz sau din fier de· o compoziţie imbunătătită. · . . .. ' ~ Am furnizat tunuri, puŞti şi muniţif nu numai . · armat~i şi marin ei. franceze, dar_ şi americanilor, spaniolilor şi nemţilor. Uzina noastră.s"a mândrit .cu o foarte bogată activitate, În u.!tima vreme, producţia de armament a scăzut considerabil. nupă cum vedeţi şi dumneavoastră, trei furnale înalte nu mai !u.crează. Membrii. Adunării Constituante declară la tribună că războiul va fi abolit şi că pe viitor statele. îşi vor lichida conflictele p~:in negocieri diplomatice. Dacă ar fi să le dăm crezare, nu ne-ar. rămâne decât să inchidem porţile .fabricii. Dar stagnarea e trecătoare. Pacea universală pe care o propovăduieşte Adunarea Constituanl.ă este o utopie. Ehe, Monsieur, câ11d in Franţa agitaţia creşte, când puştiie şi tunurile sunt folosite tot mai. mult de taberele incleştate in luptă, permiteţi-mi să mă îndoiesc că mult cântata.pace va
.de
.DINASTIA. SU!'!OEFILAND-BEAUCLAJR ·-··== .·coborî- pe pământ. Va rărnâne, c~l -mult, un rrdt .glorifica! de poeţi şi ,idealizat de utopiştL Richard era fascinat de .trecerea în revistă a lui Ghastellux. Tunurile reprezentau adevărata lui· vocaţie. Reuşise în sfârşit sâ-şi găseaască drumul spre propria .lui realizare ..Se îndr,ăgostise subit .de tunuri. Era singurul dintr.e cei. patru vizitatori ai fabricii. care. înţelegea limbajul şi entuziasmul lui Chastellux. lnglne.rul era numai un constructor, 8iob<)rd. a.cest mâmiitor de capitaluri,. vedea în tunuri o .extraordinară armă economică şi politică. Nu era un simplu om de afaceri, ci un vizionar. Un fanatic -care vedea, Jn aur ~nu un scop~- ci un mijloc. Un· precursor al marelui. capital, pe altarul căruia aducea nenumărate jertfe, încredinţat, ca şi preoţii străvechilor rituri păgâne, că in felul acesta deservea o mare cauza. în timp ce Richard vizita fabrica. McFee verifica registrele şi scriptele intreprinderii. Din examinarea lor îşi dădu .seama că fabrica putea aduce beneficii Importante: Scăderea cifrei de afaceri din ultimii doi ani nu se.datora unei proaste gestiuni ori vnei alterări a calităţii .·produselor, ci ruinei financiare a statului francez,. cel mai important client, care nu~şi mai putea plăti armamentul livrat Dar eiJoCile de criză erau îndeobşte urmate de perioade de prosperitate, care redresau cele rrral aneiniate afac~rL ~11cFee cunoştea aceste legi, economice. -Rapo~"-tt:l pe Care~! prezenta lui Rich.ard era mai muit decât favorabiL Avocatul Sanders studie lmpreună cu Radigmet actele de proprietate ale fabricii, precum şi breveteie şi ,dosareJe Htigii!or angajatB cu diverşi cnenţi. si furnizori, în!oomind de asemenea un referat . bun. După ce analiză cele două rapoarte. Richard anunţă pe Radiguet şi pe C!)aste!iux că era hotărât să cumpere fabrica. c
'IIINTILĂ CORBUL
În cazul acesta, spuse avocatul cu profesionala gravitate, nu ne rămâne decât să ne deplasam la Charlemont-sur-'Loire, pentru a supune actele spre semnare înălţimii sale dubesa de Lusignan, în calitate de procuratoare a soţului eL Richard era omul deciziilor repezL . - Îţi stau la dispoziţie, maitre. Când plecăm? - Dacă dmiţi, mâine de dimineaţă. Cu diligenţa de Tours. De acolo şi până la castel vom avea ceva de •furcă. Cu dezorganizarea aceasta nici nu e de mirare... Călătoria până la Tours dură două zile. Două zile de chinuri, într-o dHigenţă încărcată până la refuz şi intr-o. atmosferă de etuvă .. La Tours, potrivit previziunii lui Radlf&uet, nu găsiră nici un mijloc de locomoţie pentru a-şi continua drumul. După cercetări laborioase şi bacşişuri oferite încolo şi incoace, făcură rost de • o caleaşcă veche, care mirosea a mucegai şi a şoareci. Hangiul, care le procură trăsura, le scoase dintr-un fund de grajd două g!oabe deşe!ate de ani Şi de mizerie. ln ciuda acestor condiţii nenorocite, călătoria de"a lungul i..oirei fu prilej de aleasă desfătare. Castele magnHiCe defHaU- cu gravă fncetîneaiă pr1n faţa călătorilor,
Char!emont-sur-Loire nu-i dezamăgi. Această străveche reşsdinţă a ducilor de Lusignan era· o cetăţuie gotică, !a ·oare fuseseră adăugate două corpuri de clădire, decorate cu o exuberantă ornamentaţie -_itfiH~nă; pHaştriil arcade şi pe!vazuri decorate cu arabescuri. panourl de zid sculptate ·cu saiamandre încadrate de mari romburl, co!onete şi dante!-ării în piatfă. !=sp!anade ·cu st"atui de marmură şi grădini suspendate, ita!ieneşti, creau un ansamblu de o · spiendidă măretie. Majordomul, care ii primi în capul scam, comunică lui Radiguet că. doamna. ducesă îi va primi '
!JlNASTiA SUNDERLANI::I-BEAUCLAIR
305
lmed.iat. Avocatul avusese grijă să-şi vestească sosirea printr-un mesaJ în care inclusese şi scrisoarea ducelui pentru soţia sa. Servitoru! îi îndrumă printr-un şir de galerii întunecoase, până in dreptul .unei uşi ·masive, sculptat a cu flori şi. dragoni. O deschise, anunţând solemn: .-··. Mansieur le Marquis de Beauclair, Monsieur Radlguet şi suita. • - Să poftească, .se auzi un glas mlădios, cu timbru vag cunoscut. intrară cu toţii 1ntr•o încăpere vastă, cufundată in penumbră. O fereastră deschisă lumina puternic fundalul camerei, care ieşea în evidenţă ca o scenă de teatru. Întreg peretele era acoperit de o tapiserie uriaşă, ce înfăţişa dramatic lupta epică dintre Hercule si' centauri. În fata acestui decor se vedea t:n birou ' 'Louis XiV, care părea' să aibă dimensiuni Hliputane în comparaţie cu mărimea tapiserieL La birou scria o femeie cu trăsături nedesluşite. Ajuns in mijlocul camerei, Richard se înclină adânc.· Deodată tresări. Se auzise chemat pe· nume. - 1-low do you do, Richie? Mi-a făcut mare plăcere vestea sOsirii- tale, FH bine ver1iti Richard, care abia îşi incheiase. reverenţe, se apropie uimit de ducesă. ' ' 1 ""umnea " . ta ?.... ' . 1 rost'1 eL' p at.nora. - Pat neta. Pentru nimic 1n lume nu s-ar fi aşteptat ca Patriei a să-I întămpine în acest castel din inima Franţei. r"''...il' f'' . • rl oora ,o;;";u, l t::' caste;gn Rjunsese o .f,0mete ~e treizeci si' mai bine de ani, . o adevărată doamnă, care irripunea respectuL Richard era atât de surpdns de ~ren.;;;;tP -,·r,z~lni~'"o, v-!ryl''ef <"::i rl6 < ,) -.._,, înt'a··, ' ._. 'u1'tase s1· do .~cont'! r -' - '"' '· ' ':'' ,_.,,_ RadigUet şi de însoţitorii săi, care stăteau nec!umsriţi înapoia lui. Ducesa de Lusignan se întoarse spre Radiguet Ma'itre Radiguet, in seara aceasta e prea târziu ;;.;__.
~""'-'~!,;~,
'' • ,_
T
"-"'-.<
._,
Vif\!T!lĂ CORBUL
ca si\, mai semnăm actele. Mâine vom avea tot .tlmpul. Richard, · Messieurs,. cel mai potrivit lucru e să înnoptaţi la Cspeţii mei. Chemă pe majordom, - Condu"i ·pe domni .în camere!e lor, porunci ea. Richie, dumneata ·mai rămâi puţin . . După ce. rămase .singură cu Richard, F'atricia îi· oferi un scaun. -. AŞează-te lângă mine. Şă mai stăm de vorbă. . Prieteneşte, ca pe . vremuri. "CJ'! pe V,temuri?'' repetă pentru sine, Richard. raţă d.e Patricia .de.:azi n~ar mai fi putut .avea sentimer\tele de odinioară. Era Jirea maturizată spre a mai răsc.o!t de· .;sub. cenuşă jarul ·iubirii de odinioară. · ·· Ea. îi zâmbea. cu duioşie, Duioşie inspirată de .~dragostea lor din trecut sau de tinereţea care· le scăpa amândorura.printre degete? Richard. nu eracin · stare să dea. 0 interpretare exactă expresiei chipului .
.
" 9.1.
Pe Patricia trecerea anilor nu o avantajase .. O .plasă de riduri fine apăruse în colţul ochilor. Gura îşi pierduse prospeţimea. Un aer cde amărăciune plutea pe fruntea ei înaltă.. . '.-.. Eşti curios să ştii cum am ajuns aci. NU"Î aşa? rosti ea. Nimic .mai simplu. Prima oară am fost căsătorită cu lordul Edward Stainforth, pe care l-am pierdut după u.n an· de căsnicie. La o: vânătoare a căzut de pe cal, .zdrobind u-şi ·baza cr:
deosebită.
Cullintere aces·tea sunau ca o scuză. ~ ,;Nu-l iubeşte," îşi zise Richard cu nemărturisită satisfactie. · • • Comp!etându-i parcă gândurile,. Patricia adâugă: -·· Charles şi cu mine suntem foarte buni prieteni.
307 Undeva, în depărtare, se auziră tălăngi. Un câine 1ătra sub ferestre. - Eşti fericită. Patri.cia? Întrebă Richard aproape fără voie. -· Vrei să afli dacă eşti. răzbunat? Pe obrazul ei juca lumina roşiatică a soarelui-apune. - Mă crezi atât de meschin, Patricia? · - Sunt ultima care aş putea sa gândesc aşa ceva despre tine. Ea işi' pl!mbă alene degetele de-a lungul colierului de perie de ia gât. Păstră câteva clipe tăcerea, apoi zise: ' Din nefericire, Richard. trecutul este mort .. În vreme ce se schimba pentru cină, Richard incerca să tălmăcească vor.beie Patriciei. Regreta oare că nu se câsătorlse cu el 7n c!uda interd!c_ţlei paterne? Dorea să reînnoiască o legătură pe care el o socotea definitiv ruptă? Patricia nu mai era temeia visurf~or lui. Richard nu se simţea atras decât ~de fete!e tinerEL ~ Po::tte ·C-ă acesta era un semn de 1mbatrânire. Ei, si? · .. ' Mai era o enigmă căreia nu-i găsea dezlegarea. Queensberry ştiuse că Lusignan era căsătorit cu Patricia Dam!ev. Păstrase însă taina fată de Richard. De ce? Queensberry era un -personaj ct:~ r~acţ!i bizare. Niciodată nu puteai şti ce urmăreşte. La orele opt pr-ecis. Richara coborl 'in salon. aşa cum i se incHcase. Nu găsi în uriaşa incăpere decorată cu taj)iserii itall~3neşti decât pe un lmberb locotenent de dragon!,. subţirel, bine făcut, prins într-o elegantă uriiformă cu fireturi str~!ud1nare. -Se numea Roger d'Hautefeuiile . . Se prezentară reciproc şi, in aşteptarea celorlalţi conv1v! 1 legară o conversaţie politicoasă despre vreme, eternul subiect al oamenl!or care nu au •
-
1
.
•
· VIHTilA CORBUL
altceva a•şi .spune. Un lacheu le servi un aperitiv bogat S(lrbiră câte un pahar de Château d'Yquem, gust!\ră din Brie-uf apetisant, se d.electară cu câteva san:lele şi încheiară ·cu câte un pateu în aspic, rugându-se fiecare .cerului . să ·. apară mai repede amfitrioana, spre a pune capăt acestui incomod
tetecâ-tete,
·
După.•o jumătate
de oră de aşteotare, ducesa de Lusignan intră .în salon . .Purta o toaletă de mare gală, foarte potrivită pentru o recepţie la Versailles. în cii pa aceea, Patricia. era cu adevărat frumoasă . .Păşea .lin ca o balerină, .ochii ii străluceau, pieptul opulent, generos decoltat, ii sălta în ritmul respiraţie! uşor agitată, buzeleci erau întredeschise. Răspunse cu g~aţie.la S!!iutul lui Richard, dar când ajunse in dreptul locotenentului de dragoni, întreags-i fiirţă Inflori, .radiind o căldură şi un farmec nespus. . " /i\bia atimci .se făcu lumină in mintea !ui Richard .. Toate problemele pe c:are şi .le pusese în legătură cu Patric:ia îşi .. găseau dezlegarea, • Era îndrăgostită de ofiţer,· care o privea cu adoraţie. ,;Hero <Şi Leandru", ·gândi Richard, · cu· indulgenţă cvasipaternă. "Biata Patriei a! Cât de scump îşi plăteşte eşecul celor două căsnlciL Cu mine ar fi fost mai fericită?· Cine ştie?" .- V-am lăsat singuri, •Richard, fiindcă ţineam să Vă cunoaşteţi fără. să fiu eu de faţă. Am avut grijă să comunic lui Radiguet şi insoţitorilor dumitale că cina se serveŞte ia orele .nouă. V-am dat prilejul să staţi mai mult timp de vorbă, aşa ca intre bărbaţL Spune drept, Richard! Nu·i aşa că îl placi? Locotenentul de drag(mi îi sărută mana cu ·· devoţiune d.e neofit. · Richard zâmbL -·. Mi-a făcut o foarte frumoasi.i impresie. Este, ceea ce· nu.mim .n.oi, un âe~ăvârşit geritlem<Jn> · ·• - Auzi, Roger? · gânguri ea. CQmpUmentul lui· •
c'"
'
~"'
'<'
•,
,
'-
-~--
••,
,<_,'
>
-- -
--- , -
:0
o"'-~.
DiNASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
.309
--~----~----~~--~--
Richard
mă
bucură.
Vine din partea ur1w om su-
perior. :~M!~·tr
.decerna1 şi, mie un- .m1c _prem.iu. _de consolare";. îşi spuse Richard. · -c--· Roger are garnizoana la Tours. Ori de câte on are puţin timp liber şi.,J petrece aci. .Prezenţa lui mi-e de mare lolos. ~n vremurile acestea tuiburiy_ simţi ·n"'-vaia "ra+ P'"+eMoe rred Mi'. mii "n'e·leg; ,.;;.; " _ ·unui .• U 'r -__ !'<-~'o;..<. •••• ""''"""< .ţ 1, Richard. După plecarea lui Charles la Londra mă -simţeam atât de singură ... N-aveam pe nimeni lângă mine. Copiii ·prin şcoli, mai .toate rudele mele în Anglia ... ,.De- C? -'încearcă -să se Justifice. re-flectă Richard. Din punctul meu de vedere are toat!? scuzele ... "· La nouă, coborâră în salon Radiguet, Sanders, McFee şi McKreely. Sosi şi ultimul invitat. Aoatele Voisin, paroh ul bisar!Cii din sat, care oficia !a zile mari în ·capela caSte!u!uL La cină,. americanii .din suita lui Richard, formaţi În mediu! sobru, puritan, din New ~'=ngland, priveau cu uimire etalarea· făţişi'i a sentimentelor de dragoste manifestate· de nobila· amfitrioană faţă .de ofiţer. Şi aceasta in p.rezenţa unui abate, care nu se formaliza deloc .. Ajunseseră la desert. Abatele Voisin savurase cu beatitudine şampania roşie. Din când în când muia in şampanie un pişcot, pe care-I ronţăia alene. Rotund "1 d ur.d u 1'tu, Ctt ooraJH , ... b uca.a}lt -1 '. ~~ran rl f' .. ca un •oa.oni .... 8,lf:l!, abate!e Voisin --la vârsta- de şaizec~ d.e- an~_ arata ca_ un sugar abia ·scos din •scutece. -&;;nders, uşOr ameţit de şampailia cu- care nu- era deprins, rcka în'cet cupa de .crîstal între degete!eci puternice, făcând mare- haz_ de _glumele lui- ~-",4cFee. Şi Patricia le asculta cu plăcere. Bătrânul "cesta mucailt li evoca ţara natală, peisajele ~englez"şti, copilăria, ştrengării.le de odinioară .. Din .când în când, degetele ei atingeau da din întâmplare m.âna îngrijită ;."q
!.,."
310
1/INT!LĂ CORBUL
a locotenentu!uL McKreely, pe care-I stingherise la încE)put cadrul acesta sqmptuos, se dezmorţea treptat sub efectul alcoolului.. Privirile lui rătăceau cu voluptate peste cristalele şi argintărîa strălucitoare de pe masă, peste. taplseriile cu subiecte mitologice, peste mobilierul masiv, cu paUflă <>utentică. · ,;Ce. bine e· să te numeri printre fericiţii acestei lumi, cugeta el stimulat de şampania frapată. Să fii bogat, sii: ai l.m castel, .o nevastă tânăr'ă şi frumoasă, un mare cont la banca Şi nici ·o grijă car.e să-ţi întunece buna dispoziţie." · Ferestrele înalte erau larg · deschise spre parc, lăsând să ·pătrundă în sufragerie o "' - răcoare -. ""' îl)miresmată. , Dinspre Loire se auzeau concertul neintrerupt ai broaştelor şi ţârâitul. greierllor. Un licurici sclipitor intră fără veste in !ncăpere şi ateriză pe sutana neagră a abatelui, împodobind-o cu o nestemată gingăşie. Îşi !uă iarăşi zborul, pierzându-se pe tereastră !n · noapte. · .Era o atmosferă atâf de idillcă, de calmă, încât . McKreely ofiă satisfăcut. Glasul tărăgănat, puţin răguşit, dar totuşi plăcut, al lui McFee întrerupea !;ingur liniştea patriarhală. - De fiecare dată când stau la masă cu un cleric, spunea el uitându•se şugubăţ ia abateie Voisin, Tmi amintesc de. ultimele clipe ale·. unui· unchi al meu, cămătar din Dublin. Pe când bietul om se alia pe patuL. de moarte, . abatele . chem:::t e-i de sfânta împartăşanie. ·i-a arătat patetic cruch'ixul său .de argint. Unchiul a iuat crucifixul, l-a privit, apoi l-a restituit abatelut "Iartă-mă, sfiinţia ta, dar .pe obiectul ăsta nuc\f pot imprumuta mare lucru. Prea. e uşor. Pun rămăşeag că e gol pe dinăuntru.". Şi şi-a dat sufletul. Altă dată, unchiul meu ... O detunătură sfâşle liniştea nopţii. McFee tăcu, Tăcură parca .şi broaştele .. şi gre1ern. Tăcerea, care se lăsase peste fire şi peste oameni, fu "
DINASTIA
SUt~OERlAND-BEAUCLAIR
tulburată de urmară după
alte două detunături. Alte un lung interval.
311 impuşcături
' - !vtCt'-,ree_y " " 1 se n'd'ţCa,, orusc f l vana-~ d e spa1ma, _d e .a
H'
masă, răsturnâr:d
cupa cu şampnnie, care se sparse cu Lgomot cristalin. Şampania roşie făcu o pată mare pe tafa de masă de dantelă. ·- Ce se întâmplă? întrebă el înspăimântat ~ Nimic grav. domPule~ repHcă ntaitre d'hâtel-ul calm. Braconlerii ucid caprioarele din parc. -;: ŞH lăsaţi să-şi facă pe voie.? exclamă Sanders uimit Dreptul de proprietate ... - Trăim vremuri deosebite, domnule Sanders, spuse Patrlcia. Prefer să închid ochii. 'In alte părţi, ţăranii au dat toc castelelor. Aici se mulţumesc cu mai puţin. ~
Acesta este, poate, 11umai inceputul, opinii Richard. Mai tiitziLL ~ Mai târziu? Hm, viitorul e un imens semn de intrebare, rosti gânditor abateie Voisin, Nădăjduim că totul va reintra in ordine. După. un timp oarecare....
Capitolul
-
~
şase
.
1 .n .septembrie, Richard se ln11P9ie la Londra. t:ra !il însoţit de locotenentul d'Hautefeuille, pe . care-i scosese cland.estin din Franţa, 1n urma rugăminţilor stăruitoare ale PatricieL Dragonii din regimentul lui d'Hauteteuill.e se răscuiaseră, izgonindu-şi ofiţerii, ucigând pe cemandant şi pe un căpitan, care înccrcaseră să le ţină piept. D'Hautefeui!!e impuşcase doi soldaţi, fugise călare, urmărit de o ceată de dragon!, până ce i se pierduse urma. Se refugiase la Charlemont-sur-Lolre. Patricia îl deghizase Tn iacheu, il urcase pe capră, lângă Vizitiu apoi, pe. . . drumuri ocolite, plecase la Paris, în căutarea lui r1ichard~ Avusese norocul să-I găsească la hotel. Richard se pregatea tocmai să plece Ja londra. Folosindu-se de hârtiile de identitate ale lui. McKreely, d'Hautei'euilie trecuse graniţa, dându-se drept secretarul !ui Richard. La Londra se. despărţiră. Îndată după sosirea sa in capitala Angliei, Richard primi două veşli bune. Întâia i-o dădu Queensberry, care-I anunţă ··că Henry fusese admis la Eton, lntervenise nu numai ducesa de Devonshire, dar şi prinţul de Wales, pe care Queensberry îi pistonase .atât direct, cât şi prin intermediul lui Charles Fclx.
'piNASTIA SUNOERLAND-BEAUCLA!R
313
···~···----'-;.:;.
Primirea lui Henry la Eton avea pentru Richard o >s,emnificaţie deosebită:- Admiterea fiului său Tn ' această şcoală .aleasă era u numai un titlu de :>;:gi-_orle. dar şi o confi*"mare a intrăr\i f2rrnhet ~:':-i'Şonder~and-Beauclair în sânui înaH:ei societăţi ' britanice. Sensibfl ia onoruri, Richard acorda ma, 'multă importanţă decât s-ar fi cuvenit ac!i)stei >fecunoaşteri oficiale a ranguiui şi prestigiului său. ·· A doua veste o datora· lui William McFee. În gŞcurtul răstimp scurs de la 1napoieraa sa la Londra, i}iatrânul .irlandez dăduse o straşnică lovitură la bursă, :;realizând trei sute .de mii de guinee. Succesul sosea Aa timp. Richard îşi investise cea mai mare parte din ' milioanele câştigate la New, York în întreprinderi, i .afaceri . şi speculaţii de lungă durată, ' Richard hotărî să stabilească la Londra reprezentanţa generală a casei Sunderland-Beauclair pentru Europa. În vrerfluri normale, ar fi preferat ,Parisul. însă capitala Franţei nu ma' prezenta ·. sigurauţă pentru , afaceri. i a Londra, Richard puse ba"ele. unei întreprinderi ;:~de- imporţ... export -pe acţiuni. rentru consiliul de /_:-administraţie avea nevo}e de câţiva oame-ni qs, paie, ----_dar cu suprafaţă :'in -City şi ?n ~umea politică. Queensberry acceptă preşedinţia . ., -- Dacă vrei să cooptezi în consiliu un om cu , reiaJii multiple şi foarte puternice, adresează-te lui ' Geoffrey Horncastle. Ţi-a fost coleg la Oxford. Horncastle se înrudeşte cu tot ce are Anglia mai ')lustru, e prieten cu prinţul de Wa!es, tovarăş de orgii 'al lui Charles Fox şi singurul om cu care se beţiveşte William Pitt Prin Horncastle poti obţine informaţii politice preţioase. Şi omul acesta e uşor de. stăpânit. /Cheltuieşte enorm, aşa că e întotdeauna dator jyândut. Cu bani ţH aserveşti. .Fă-i chiar azi o vizită. tNu vei regreta
:kf
VINTILĂ CORBUL
314
lui Queensberry erau pentru Richard literă de evanghelie. Avea încredere oarbă în duce. Pe Homcastle îl găsi în apartamentul său din . Bedford Square. lncăperi puţine, însă decoraie cu excepţional bun gust. Mobile Chippendale şi Hepplewllite, tablouri semnate de pictori cu renume, obiecte de artă, parchete de aca:ju, IUcii ca oglinda, o penUmbră calmă, de bon"ton. Horncastle se pregătea să iasă în oraş. Îl primi pe RiChard cu condescendentă amabilitate. Înfiripară o conversaţie dezlânată, pe care amfitrionul o întrerupea din când în când spre a cere ·diverse servicii valetului său Lycurgus. Valetul umbla tacticos şi fără zgomot, aşa cum se cuvine unui perfect servitor. ·- Dragul meu Richard, obligaţiile mondene sunt ucigător de plictisitoare, vorq.ea Horncastle trenant şi a.fectat. Îţi cons.umă energ'ia, îţi calcă pe nervi. Primesti invitatii fără număr si nu stfi ' ' ' . unde să te duci mai întâi. Trebuie sa le triezi, să le cântăreşti, să-ţi organizezi timpUl,. ca să le faci onorabil faţă. -Da, da! Te înţeleg, rosti Richard cu compătimire. · - Spune şi tu, zise Horncastle, oftând obosit, diseară, la nouă, .trebuie să cinez cu George. - Care George? · - .Wales, rosti Homcastle laconic,. zăgăzuindu-şi un căscat. Până atunci trebuie să mă întâlnesc la club cu Thomas Grenville ...- Ministrul? -. Ministrul afacerilor străille. Apoi am un Jendezcvous .la Athenaeum cu Peniston Melbourne, Trebuie să fac o vizită bătrân ei ducese de Beaufort, care e o caţa înspăimântătoare, alta Carolinei. Mantrose, vara mea a doua... -· Fata ducelui de Manchester? . Poveţele
.
-
315
Exact Mi se pare că al cunoscut-o şi tu, pe vremuri~ la Northland. Trebuie să trec şi pe la Principesa Mary, pe ia Charles Westmoreland şi pe ia Chatham ... - Fratele primului ministru? - întocmai. Cred că. voi renunţa să mal petrec câteva minut? Ja chermesa lady-ei Anglesey, aşa cum plănulsem. N·u ştiu nici cu ce să mă îmbrac . .Dacă îmi ,pun fracul albastru, cu care m-a;; prezenta onorabil. la ,:bătrăna ducesă de Beaufcrt; va trebui să mă .schimb :; pentru dineu. ·Iar !'a chermesă nu· mă pot duce decât cu un costum subţire, deschis ia culoare, nepotrivit cu atmosfera funebră a casei Westmoreland. Bietul Westmoreland aşteaptă să-i moară soacra. Ah, câte .probleme, câte probleme! exclamă el depăşit. Dacă ai fi în !ocuj meu, ai înnebuni. Ah, affi uitat că deseară .trebuie să mă mai întâlnesc cu Somerset şi cu Devonshire, martorii aleşi de Wii.liam Murray pentru duelul său cu !ordui Fl:zgeraid. " - Tu. eşti martoml luf Fitzgerald? .-.Da. Altă corvoadă, de care nu ştiu cum să mă . maf a_chit. Hefo, _Lycurgusţ se adresă el va~etulu!, mat am ceva în orogram? ·· - Da. Sir.' Înălţimea sa du cele de Dorset. a trecut ..azi de dîminea!ă şi a lăsat vorbă să-I căutaţi neapărat "" 't . " . . 1a JlvvnLe·s_ Extenuat, Horncast!e îşi tampohă cu. batista-! fină · --fruntea asudată . . - Lycurgus! .,.... Da, Sir? .-
.Câte un .porto. - !mediat Sir. -- -Pe ;;rma pr,egăteştE:~mf fracui verde cu pantaloni de satin dungaţi cu galben. După ple~;area valetuluî, Richard trecu la expunerea scopului vizitei sale. Geoffrey Horncastle asculta.lenevos, examinându-şî când unghiile lâcuite,
când vârful papucu!ui de matâse, când dantela de la mânecL Căscă de vreo două ori, dar nu 1şi intrerupse rnusafiruL Câncf auzi că e vorba ş~" de bani încreţi interesat sprâncţ;nele~. - M'da, PJoiectui merită. atenţie, spuse .el fără·
grabit
.
·
·
Mintal, entuziasmul său nu cunoştea margini. -- ·Richa-rd, ·-e.ontint4ă- -:âf :cu voc~. fate, cred :că voi accepta . . Vorbea cu ton .:>bosit, ca şi cânci .ar fi făcut o mare _tvncesie. -- Dacă vrei să-ţi creez relaţii noi, pot
siHi aduc
·tot ce ·are -Londra;_·mai -se!~ct -. · Şl· •m ·c·,hy, .e· - .·A1. 1ega,un ~eo ţc .• rey.? -
Desigur. 'Fata lordu!ui primar îmi face o curte nebună. Ou cei mai mulţi bancheri am strânse relaţii
de afaceri. De. la toţi imprumutase mari sume de bani. Graţie lui Ridhard ·spera să îşi re împrospăteze credituL · Richard scoase. d.in buzunar.o .hârtie impâturită, cu encteţe•ul 'Unei • bănci. . , ·· - Mâine de dimin şi o strecură neglijent in buzunar. - .Uluitor, R.ichard. Erai atât de sigur că îţi voi primi propunerea, încât .ai. şi depus bani la. bancă pe numele meu. · · Incepu .să râdă, subit umanizat de perspectiva încasării banilor. · - Mai am nevoie de câteva . personalităţi în consiliul de. adminl,straţie, zise Richard.· . . . ~ Foarte simplu, dragul meu. !ţi aduc întreg a!manahul nobiiimil. Dacă v.rei, îţi organizez o primă luare .de contact lnchiria7ă o sală, dă un bal, şi iţl
.
invit toată aristocraţie .. Şi câţiva oameni politici pe deasupra. Ce zici de Charles Fox? .·- E în .opoziţie, rosti Richard- fără,. entuziasm. - Ţi-I aduc atunci pe Chatham. N-ar fi exclus să-I conving şi pe Pitt să-ţi onoreze balul. · - Colaborarea noastră, Geoffrey, va fi, se pare, fructuoasă. · · - Nu mă îndoiesc, Zise Horncastle căscând ceeva .mai înviorat. Uiie-1 şi pe LycurgtJs. Vine cu băutura. Să ciocnim în cinstea colaborării. ·noastre, Richard ... Geoffrey Horncastle se ţinu. de cuvânt. Pentru. a pregăti terenul, organiză cu banii lui Sunderland o serie de dineuri. la care pofti diverse personalităţi. Ca din întâmplare,. Richard era nelipsit. Relaţiile acestuia crescură astfel în ritm accelerat. . Era văzut la curse, prin marile restaurante, la cluburi. Îşi cumpărase o trăsură. superbă, cu care se plimba însoţit de Queensberry sau de Horncasile. Rareori ieşea singur. Tot ce făcea. era pentru reclamă. Şi fiindcă era deprins să lucreze în stil mare . . hotărî să dea un bal de o strălucire-a nemaiîntâlnită. Pe Grosvenor Street 1şi cumpără o casă superbă, clădită .de un arhitect care-şi făcea o zgomotoasă intrare în lumea artelor, ridicând palate măreţe, cu colon ade vaste, cu scări· şi . porţi monumentale, nemaivazuta la Londra. John Nash, arhitectul care visa să depăşească gloria grădinilor suspendate ale Babilonului, era pe· măsura unui client de talia lui Richard Sunderland . .Amândoi tindeau să facă imposibilul posibil. Edificiul alb, neogrec, cu colonada lui măreaţă, ~era mai impresionat decât Hampton Court sau Buckingham Palace. · Răuyoitorii spuneau că le amintea un decor de teatru, miroboiant.pe din afară şi gol pe dinăuntru. Îndiscutabii, exagerau. Tot ce i s-ar fi putut ,reproşa era un fast strident, •insolent, care. distoria londoneza .. -· . · cu soblietatea .. clădirilor . '
3111
·.Casa .lui Richard avea un . hol uriaş, care răspundea într-o vastă sală .de ·bal, decorată în alb şi aur. De o parte şi de alta .a hol ului, pe toată lungimea edificiului, se În$irau două rânduri de câte şase saloane. Oamenii de afaceri din Gity, care lucrau în acelaşi domeniu cu Richard, intraseră în panică. · -· Me.galomanului ăstuia i · Scâ nătărit să. se stabilească -la Londra. - Nici o grijă. Aşa cum a pornit-o, ncajunge departe.. - Până atunci ne va da de lucru. ce folos dacăînainte de a-şi !rânge gâtui ne va strangula pe noi. - Pesimismul vostru nu-şi are rostul. Toate vin la timpul lor. Puterea de rezistenţă. Aceasta e tot ce ne trebuie ... Balul era fixat pentru prima sâmbătă a lunii noiembrie. Pregătirile continuau felxil. Invitaţiile fuseseră lansate înc.ă de ·ia 15 octombrie. . •.. -. . . -···-··-·· Mai rămănea o problemă de rezolvat. .Mrs Ophelia Sunderland fiind retinută in Statele Unite, -Richard _· ·' . trebuia să găsească 'o iocţiitoare, care ·să tacă onorurile casei. Ar ti apelat la Patricia, dar alegerea aceasta ar fi iscat comentarii răuvoitoare. Frau- destui acei care aflaseră pe căi lăuntrice de aventura modestului student de la Oxford cu fiica diJcelui. de . Northland. După· îndelungate discuţii, Queensberry propuse pe o nepoată a sa, lady Pamela Ghertsey, care era îndeajuns de urâtă spre a nu da naştere la interpretări supărătoare, şi îndeajuns de nobilă spre a primi pe prinţul de Wales însuşi., . Balul,.· destinat a rămâne inscris în analele mondene ale. Londrei, fu precedat tie câteva veşti, unele plăcute, altele dezagreabiie, care tlătlură multă. bătaie tie cap lui Richartl. · '
'
Printre cele neplăcute se numărau informaţiile alarmante primite din Saint-Domingue. Negrii de pe ·• plantaţii erau în fierbere. Bimdele de sclavi refugiaţi. in munţi fă.Cl3au raiduri lot mai dese, incendiind conacele, arzând r.ecolteie, masacrand pe marii · . p!antatori. t:a Nantes, fabricile îşi 1n.chideau pe rând porţile, -;-ca urmare-'a -stagnării_ -afacerilor. Jvluncitor:n -se agitau, cerând de lucru şi pâine. La uzina de armament a lui .. Richard avuseseră loc manifestaţii zgomotoase. . "Lydia", una din cele mai noi nave. din flota . comerCială a casei Sunderland, .fusese capturată în Mediterană de către piraţii barbareştL . · .· . Dintre ştirile plăcute, două meritau ;;ă fie relevate. Joe Phipps reuşise să mărească în scurt timp producţia fabricii de pu!oeri de la New Schenectady, iar pe . şantierul naval de fa Long lsland fuseseră lansate două corăbii, . ce aveau să fie afectate traficului cu lndifle Occidentale, Ri.chard îşi .angajase mare parte din capital uri în afaceri de lungă durată. La uri moment dat, resimţise acut lipsa de numerar. Achiziţionarea costisitoarei case din londra TI accentuase vremelni.ca jenă financiară. Pentru. a se degaja, negociase cu băncile americane din Philadelphia un imprumut in condiţii destul de avantajoase. Secretul ac.esteî tranzacţii nu fusese bine păstrat. Adversarii case .Sunderland se şi grăbîseră ,a lansa zvonut c-ă Richard Sunderiand se afla intr-o situaţre critică. R"~~·~t~tna ora "' 1-t-f" Spre: u0 -~<::• r-rea ~~ze""e rn ~;tr • , -'-0'0 '-lf~"• "-" a.•L'.::L ", v >o "-
Y
~
•
VINTILA CORBUL
321)
În prima zi a lunii octombrie, Richard se mută în noua sa casă.' Condus de arhitectul.John Nash şi de anticarul Morton, care-i decorase interioarele; se plimbă prin saloane, galerii, săli de recepţie. ÎntâFie în· faţa câtorva tablouri, pipăi tapiseriile cu subiecte mitologice, admiră două vase chinezeşti înalte cât omul Şi verifică moliciuhea câtorva scaune. Cutreieră apartamentele d€) locuit, camerele servitorilor, bucătăriile, pivniţele, remiza pentru trăsuri, grajduL En bon prince, Richard risipi laude şi gratificaţii. Era .încântat. Cine âr fi crezut, pe vremuri, că fiul lui Josiah .Sunderland va .ajunge stăpânul unui palat! În comparaţie cu. acest edificiu, casa pe care şi-o construise la New York acum doi ani părea o colibă. Cheltuise bani cu sacul, dar nu regreta. Clădirea aceasta era şi o investiţie de prim ordin .. Oricând ar putea să o vândă. lără pier(jere. Fără lndoială, ansamblul avea ceea ce !nmcezii numesc grand air. Orbit de acest lux de faţadă, Richard nu îşi dădea seama că tablourile păcătuiau prin mediocritaie şi platitudine, că statuile de marmură erau ·doar co·pii reuşite ale capodoper8lor antice, că porţelanurile.Ş'i cristalele nu fuseseră aduse
dîsY.Btiem_ia·, de .la sevre_s sau Delft, .ci erau executate
în
Anglia,
că
'tapiseriile nu aveau comun cu Renaşterea italiană decât maniera şi stHul şi .că ln ·realitate fuseseră lucrate ln manufactura de la Mortlake. Un cunoscător, un colecţionar, n-ar fi găsit in galeriile somptuoase nici zece piese demne de a fi --remarcate. la ox-ford, _Ri"ch:3id se familiârîzase cu ştiinţele pozitive. Studiile Jui nu avuseseră nici o contingenţă cu artele. Iar viaţa .agitată de mai târziu nu 11 dăduse răgaz să guste frumosul sub forma lui · cea mai desăvărşită, opera de artă. · Ca şi orice. profan cu bun-simţ, putea să spUnă despre un tablou că era frumos sau urât. Nu avea >,
J
'
/"'
DINASTIA SUNOERLANDi'liEAUC._::_l.::_:A~IR'--'_ _ _ ___:321 însă
criterii de apreciere. Se deprinsese cu luxul, fiindcă intimitatea lui cu Gerald Eest!eigh s: prosperitatea din ultimii ani Il îngăduiseră .să frecventeze case şi cercuri în care luxul şi eleganta erau fireşti. Oameni cu gust şi rafinament ar fi fost ·m drept să-I acuze că se inconJurase cu un fast ostentativ, de parvenit Richard era Insă atât de bogat,. 1ncât se găseau destui .lunguşitori dispuşi să·i laude fiecarE; cuvânt ca pe o exprimare desăvârşită a geniului omenesc ş: palatul său ca pe a opta minune a lum.ii. Din loja orc!1estrei ·care domina sala balului, Hemy Sunderland privea cu încântare. şirurile lungi de dansatori şi dansatoare. ce evoluau cu precizia unui bale\ pe parchetul de acaju. Îl ·amuzau ·şi h1strument_iŞtii, care ·cânt?lu cu vervă·1.,1ri Vesei menuet. rlautistu!, ce-şi umflă obrajii ca un .cimpoi, în vreme ce degetele-! ·fugeau săltăreţ pe el apele instrumentului. ii făcea "o 'oiăcere nebună. Violoniştii erau mai puţin nost~mi. Totuşi~- H păre?u destul de r2:rag- hiosi c:~ f:7;c;!e -;!Jr or,'o- or.-.ito rlP. vi0ri!e pe car" pHmbau cu pasiune nrcuşu;, leg~n~ndu-se transportaţi din tbt corp{;L Obo!u! groh~ia. C~apele aibe· ale- clavecin ului sernărau cu dintii edbi a~ ~YîUi ·crocodiL Ta!gere!e bufneau când mai infundat cand 1 m 6·' 'are S""~r""n" "'"IOn··elu Se t , O,,,...., da ,_-._.. mo~r•e ·' -0. '''*' .', carA " văicărea de ţi se rupea sut:ett;;t_ Hcnrv Sunder!and s-ar fi simtit în al noulea cer . ' 7 n anr""''"':;;:q..e o~· Obad"•~h "o'a"'" "a~" r1-'"'t" .ţ,· ·:t"'{" UCVO. CJ, '.{;,V,~l 1, <-}.J-V)j!t;l. f <:::'1 , Ct ! '.,J"-''t neindupiecatul său preceptor: Folger stătea ţeapăn pe un scaun, ţinând în mână -- ca un sceptru - un baston de jonc, semnul distinctiv al atribuţiilor sale. Obadiah Fo-!ger era tîpu! puritanului. Nu rostea c · frază fără să strecoare un citat din Biblie. Richard il angajase pent'"IJ a deprindA pe tiul său cu o educaţie rigidă, aspră La New York, Folger .
~
--
ol!~l(
~-
--
-
.,
_'-'-
Uf-<{;i
·'-"•
"
'""
'
•
'
'
i.'
,_...,
"•''-
~
""
-~-
1
""
~
vmT!LĂ CORBUL
dispusese de Kenry ca un suveran absolut. De când sosise ·la. Londra, preceptorul simţea cum Jşi p'ierde au.toritatea. ·Profeso.rul de dans voia să Iacă din elevul .său un gentleman desăvârşit; care să strălucească ÎtJ societate prin man.ierele şi prin cunoştinţele sale deosebite în. arta.· dansului. Profesorul de desen V(;)rbea ·:;u înf!ă.cătare despre ·superbe îmbinări de . culori: •despre poetice apusuri de soare, despre
·incomparabila •plăcere de a •contempla ore•fntregi un peisaj sau .o floare. 'Noţiuni~~ princiţJii in 'contradicţie cu felul de a vedea a hli Folger, spirit eminamentl:) practic 'Şi duşman înverşunat al contemplaţie.i şi aJ lenei. Profesorul de engleză îl · revolta la culme. Putita:nul din New York nu concepea ca un copil de nouă. ani să recite. versuri ·uşuratice, profane, neglijând psalmi!: Iar profesoruL de franceză., cu manierele salfl af'ectate, de. domnişoară bătrână., şi cu · acc.entul sau guturai, ce .imita ri~icol gângfirîtuf porumbelului, îl umplea de indignare şi dezgust . Richard. Sunderland acceptase la. New. York .fără nici o obiecţie normele educative ale JuL Folger. De când sosise în Anglia, devenea însă tot mai receptiv. la. influenţe.le. qecadente europene. Preceptorul resimţea ,cumplit diminuarea puterilor sale. discreţionare asupra creşterii micului Henry. Balul· acesta .. îi. părea pn. spectacoL dră.cesc,. menit să slăbească .simţul m.oral copilului . .Dacă ar fi l:l!i'nuit cât era acesta de încântat, 1.-ar· ti· scol> din lojă, cu riscul d.e. aci indispune pe Mr. .Sunqerland. Calvarul avea să dureze până la miezul nopţii; când He>my urma s.ă fie trimis. la culcare. Până atunci, ma( av.ea de aşteptat şi de suferit Baiatului li plăceau balerinelo in roch.ii scurte, care ·se roteau pe vârfuriie picioareior, mişcând graţios din braţe. 11 .cucerise mar ales. o fată atât de tânără ş.i subţirică,. încât părea de vârsta iuL ·
al
'
'
323 1 1 ~jJ\..?~Ul _{)~:;.. -,.-.-A,..,d ~"'"""-Mt' 't'n~" ;,.,. '""' "" _.,...., ....V~:Cc,) t;-.;;;:. \ ;es·l· \..I_O!t t'"'L>li'_., __d;_'' ..n :, !V "' (...,; 0'"'.-;,.,,j T noapte? jumătate! profescru! îşt !uă elevui de mRnă şi îl duse ln camera lui. Pe masa din mijloc era servită o ;;ustare frugală, pe care Henry o consumă amărât, sub privirile. inchizitoriale ale lui Folger .. t::ra atât de trist că .plecase de la bal,- încât îi pierise pofta de mâncare. Încăpu apoi pe mâna valetului său, care-I dezbrăcă, îi puse cămaşa de noapte şi îl vârî în pat Folger .iăcu o scurtă inspecţie prin încăpere, apoi ·stins~ lumLna şl se retrase_ sol_emn_.::•.Mpmentul acesta era pentru Henry .începutul unui calvar care se rep.eta noapte după noapte, îi era frică de singurătate, de întuneric. Cu urechile cîulite şi inima sărltă, prindea cele mai uşoare şi .inofensive zgomote. Trosnetul unei mobi!e, bâzâitul-. t;nei gângănii luau propr:ţii fantastice, înnebunindu-1 de groază. Frica îl paraliza, îi tăia respiraţia. Se agăţa de ea aşa cum se· agaţă o plantă de un copac. , De toate. îi . era frică. li era frică de tatăl său, distant şi atl!oritar. ln ochii acestuia nu citise niciodată nici o licărire de duioşie, de afecţiune. Richard nu-l bătea. Cu toate acestea, lui Henry îi era mai ·frică de el decât de Obadiah Folger, care-i biciuia pentru cele mai mărunte greşeli. Îi era frică şi de Ophelia, pe care n-o vedea decât o dată sau de două ·ori pe an. Ochii ei mari şi inexpresivi l! f)riveau ciudat. Stătea nemişcat 'n faţa ei şi avea senzaţia bizară că e un obiect fără importanţă. Pe O'phe!ia o interesau mai mult imaginile fantastice ·· care seformau în pâcla minţii ei decât făpturile din" jur. Excepţie făceau numai turma de .câini şi păpuşiie dare_ se -înrriulţiseră de parc_ă ar fl avut viaţă. Avea câteVa _zeci, începând cu ailechin! şt marchtze splendid lucrate· şi terminând cu câte un ghemotoc de cârpă, care o captiva adeseori mai mult decât celelalte exemplare din colecţie, Uneori o copleşeau crizele de melancolie. Săptămâni de-a rândul stătea . . 1
într-_o· ietarg!e vec1na cu tâmpenla, A!teo;l se pornEFa să ciJ.nte şi. să râdă fără rost Cânta şi râdea neîncetat, epuizându-se într-e frământare sterilă, încheiată cu un somn care dura -oatruzecl si oot de- ore, · '· ' ' Lui Henry îi_ era fri·că şi de fraţH l_ul mai mici, mai VlOi -;n mai agres!'vl. -decât eL Georgina, mai neastâmpărată decât ur; căţei, îi trăgea de pâr, îl lngh'iont'?a prin c·o-!ţuri ·şi T1 ]uca tot feiuj de şotiL Îi era frică şi ,de copiii' străini·. Se -l$.sa b~ţut fără să fşacţioneze, deşl _-era -voinic ·p-entru vârsta lui. Vindicativ J;.i ascuns, plănuia in 'tăcere răzbunări crunte; dar -le punea în ap!,fcare abia după .·un ~ung răstimp. Îşi atrăgea victfma_ în -p-reajhta vreunui b·azin Cu. apă, în Dare ·o Trilbrâncea fără veste, Ori ·asrnutea ,după ea câinii, făcând haz de ţipetele care ridicau casa în -picioare. _ Dar groaza c:ea mai chinuitoare o încercase pe corabia care-I adusese .în Europa, Clipă de ciîpă se asteotase ca oceanufsă Se deschida -·si din adâncuriie . . 'lui necuprinse să scoată capul şarpele mărilor, care să h'lghită c;orabia cu călători cu tot. Îl înspăimânta. .şi !ahirintul acesta din Grosvenor Street, cu ga:lerii !ungi în care se pierde~, şi în c:are paşii stâmeau ecouri lungi ,ca într-un ·templu, intimidau servitorii, care 11 priveau cu ochi recL ca de peşte, . covo!!rele groase- In care se împiedica prosteşte, prietenii tată!u.i său, oareci măsurâu din cap până în picioare ca pe un mânz .de rasă, dechuâiHl apoi cu complezenţă: · ' - Frumuşel hiheţaş. -Are O_chi· inteligenţi.., lln bătrân sfrijit ca· o stafidă, cu nume bizar, spusese zâmbind ciudat · tău ·seamănă leit cu · Dcn Baitnazar - Băiatul . . Carlos· din portretul lui Velasquez, .Acelaşi oval al '
'
'
'
n
.
feţei, aceeaşi
bărbie
"Prognată!"~,,
prognată",
Zile întregi se tnJ'dise. Henry
s(3mr1iflcilţla . acestui
cuvânt
să
afle Nu-f întrebase pe
325 fiindc_ă
-î: ara incEL
nici rl!i căutase p~fn dlcţio.n_are, pentru că asemenea obiecte nu se găsea_u în casa din Gro·svenor Street. Ce-î drept-, exista _o catneră mare, cu rafturi până în tavan, denumită bibliotecă. Dar era· închisă cu Cheia, fiindcă tatăl- său nu avusese încă timp _să cumpere cărţi. il auzise într·~o zi spunând că işi va găsî a dntă ~Jre-me să- dea o rattă ;:;~rn Hhri1 li p:er,'uu 8·~şl mobi_!a ratturUe. "Cum să mobileze nişte rafturi? cugeta Henry perplex. Rafturile -sunt rnici şi mubi!ele .mari_ Cum dracu să încapa fnqbi-lefe în .. rnfturJ?'' După ce r6stise In gând numele 9iavo!uh..:;, ;şi scuipase 1n sân, in semn de mare cii.inţă. Folger H prevenise adeseori că biasfemiile sunt pedepsite de. Atotputernic cu -un necurmat surghiun Tr tad_ Lui'Henry îi- era frică-şi de şcoală. Ii înspâîmântau dască.lii neînduplecaţi şi severi, car.e îi frigeau peste ~ inflînî cu nui€iel8 lor năr8.vaşe, __îl intimidau colegi! "' . ' b , t' . ~. ,, - . ' t"l ' . . ' zgomv,OŞI, tur u~€n,t Ş! ra1, 1: nauceau ;eC.H 2·. ng1 SI preceptor,
Şl
nc~.:;,t= po ;"ln,·+er- ":..., 'lfm~r~· ''AO~f6QO f"-1' '"lHP"' t"1 ;:;;t_'-·1•>, '"' c~?"Q u, .)-,. ...)a, ,_,_ r-u_t;.;; lt:!-, u...-.rt_ ..."'''-'~'-"'a_,
pregătir~
tem
La t:tor; Sa u'>
i;1ică. erau două
j'r;L,':'A:'"'i
dl'"'
1:,)
·~ur"-••sj' ~""""'~._
;;,
cat·?gor;: dG elev;, Cofisgers.
:;f!.,.J; --
re'·r<,...,.., -·Jl"'l
•
ÎQ~1'jC. ' "~' _ __,
C!.t'J\10>,"
-;'"'.""
'
d-,-·
oppida.ns, sau extt:rnl, în majcrl~atea_ cazurHnr f:1 de not)Hi sau pe r::ar1 bogataşi, care se bucurau de ::n tr;;;'t-n'""'ent ,,,__,,y_;," ' ' '
~..", !:!<-"L
;-,;.-::nrl "''dll~··
Richard S!Jnder!v.tnd 1şr inscrisese \;iăstr:n;l in Internat. Nu dil- sp1rit de cccnomie, ci spre a-! da o ·ed:Jcai;le sp-art:tna, c_are să-i cţeiească rrupuf şi să-i . ' trezească din arnorţealh spirituL ln parte reU:_:dse. de i'JC"U ora '7p.r;,o f)"'l'>. ,_,o - ..",1U"ld '' ; v , 'o':l.-.to ! _....,-,, 1V Ît"lr6"..r:"'"' ,_;.__..,_d ,L.,-'--''-' . l'G }-'V P'.OO""'~··! z-;; încep-tnd d0 la şase dimirJeaţa, Pentru orice greşeală; ·e!e\olt et~au bătut! :.:-u vergHe şi !cosiţi d~ prânz sau -cir1ă. !o pr:me1e Săptămânf de ·şcoală, HeQry mâncase zilnic bătaie, Profesorii ~ masters --.. SI asistenţii lor .~ fe!Jows ~. erau de o severitate ...t~\
\llNTi!..Ă CORBUL
326
-"-=---······~···· - - c - -
absurdă.
Prepositorii ~ un fel de pedagogi ~ şi monitorH,- care supravegheau rrH:J'ditaţiHe şi purtarea
·elevilor în ·afara orelor Pe .ciasă, raportau profesorilor or!ce încălcare a regulilor dB dlscip!fnă, .din 'nofnrl·"-IY" fOa"+A nu'me'~a~~ ... i-'' n!oP::::~p "'-'·':::.·v.'"", _ .•Lw l! 1 ,;..>;:)v-,_ 'Ped"'p<e;t:~i "'...,,,.d'<:J U-•W· Hrana era proastă. M-icul dejun inexistent. La prânz şi seara ·se servea inVariabi!a frfl:Jtură de miel satJ oaie . . ~ după anotimp -. cu garnitură de cartofi. Porţiile erad mici. Elevii serviţi la urmă rămâneau .adeseori fără mâncare. De sărbători li' se servea ostropel de găină şi salată verde. ·Vara, prânzul ··era stropit cu puţină bere, ·
.
Henry s-ar fi obişnuit !şi cu programul încărcat şi cu bătăiile repetate şi ·cu hrana neîndestulătoare. Resimţea însă lipsa odihnei şi imposibilitatea de a se ·izola. Cele mai grele momente erau seara, după orele de clasă. Atunci, pentru elevii. din primele clase se dezlănţuie infernuL lnternii dormeau, claie peste grămadă; in ,.camera lungă". Încăperea aceea, înaltă de cinci metri şi lungă de şaizeci de metri era un domeniu rezervat în exclusivitate elevilor care scăpau de orice supraveghere. Paturile erau insuficiente, aşa că mulţi copii dormeau pe jos. Geamurile sparte în timpul jocurilor, rămăneau în aceeaşi stare pănă .la sfârşitul anului. Conducerea nu se ostenea să le pună la loc. Abia de vreo zece ani -· adică prin· o mie şapte sute optzeci şi .ceva ··fuseseră instalate două cămine pentru foc .. Copiii care voiau s.ă se- spele trebuiau să yoboare ta pOmpB:
din curte. --Contemporanii -care criticau siStemul de educaţit;7 din _şcollle engleze afirmau că până şl "puşcări-aşii ·sunţ
mai bine hrăniţi şi' ca~aţ! de~ât tdevH de la- Eto'n Char!es Si-meon~ un renumit oredicator evanghelic, declara_ că mai degrabă şi~ar- ucide Hul decât siH lase cunoască ticăloşii le din "camera· lungă'', la care. fusese martor pe când era elev. 1
•
',
' '
sa
'
•
1
~
327
ounJtc-'1 , .... O""l L·C--<;;·'!\'.~'i'' "'"""t.::l"""""'"'l"t·l; V<'>d68ll -.. , "" f'-'-Y ,_,::
d~
•,.,v
în_, ,._~e~~'; r:t'-" '"Op-irlr;r r>~ n!'1!"rt V ' ' '-'• -ţinute de colţuri ;:ra unu! dintre sporturi!e favonte. Un e!ev- dintr-a doua, -căz-ut cu capul pe co!ţul unui si d,;,··ert'\""Qe ' """'-". ,.,q;,;;..., •
,....;;>"~a··a-: ;....a;-:t l
,~n;nc;;rc.a· ,,_,' -••.'-"'
~+;;:, n">"' v'"' v'"'''
*uc.:...._~c "'ţ;;,_,._.
1
1~"-"
Q·ca'o'"-'t '""-""':,a.-,
">in·
1 iJo:
*r..r~"...;,~Pt
lv.J!.";; .,.,,
r-•~~"-'.
·nod,·r.,ti ·'"-'-'
;;,~
oa'te·· .aqt+e,(ha-i"'tJli f .1 , . o~L:>P.::i3:i L '-' 1 --' -12-'..•''· scăpase df?_ o ·s!uţire p8 vi-aţf:L _Alt- joc- -consta- rn formarea. unui cerc ·alcătuit din -etevi.:âifl cfase!e rnarL fn mijloc pJasau un·, băfeţeJ mic,- :pe ·9areJI inlbrâflC?riu tnăuntrui cercului pana. :a epwizo::re. -A:t15o:t ·.sfi porneau vânători .ddp şobolani, c-are -C lcăiau r;or:pte-a 'pr;_r:_ dorm! r"' ori s: organiz-au banchete CLJ miinc_ărur~ furcte din cărr:ara cc!eQiului sau aduse prin cont;·abandă dinafară. !=lev;i temerari capturau vâna!ul dirr padurea Windsor -. cu care se inveci na colegiul - Şi-1 preparau, după toate regulile artei, în căminele încinse !a roşu. Mai erau ş,i alte jocuri, mai
1 'Suse -<::~r+J;;·,·-;c ..... ~,n!H "1i ~'._,u y_Vv ..• ,_, ;", v ' >.
· l,·, ..... •..nJl-' 1
,-
'
'
~,.~·~a:,;.:·'" ti1-"v i.JLQ,
.4
,
'-'--'--'.~~
·
,.
!ndepânden1a aco-rdată eievilor intre opt seara şi cinci dimineaţa prezenta si unele avantaje'. Dezvolta spi~itul d~ in-iţiathiă, de lib~rtate, d6 auf0co0d:Jcere .. In mintea lui Henry avea să rămână de pomină spectacolul dramatic Oriando Furioso pus în scenă în pcamer:.a lun a·'"- Spre a se as;g~u:wa succesul de Cererr:CHliile de mare gală, în pr~;zenţa î:;treg : i "rp' ';-l'-Fiv f""fsorn' n··m"'ros·,,; ...,,.,J"-._{.'1 d;-,.""f,~.-;4 C1..!' • Ui s·l.,.., , a· 'i\J.,):;;; "\ ;itJ1ta.; 'i!iU.;UI~., .._;:,;;:,;J_j foarte apreciate. Procesiunea din 6 decembne, care avea scopul procurării de fonduri pentru săr::tsi, se desfăşura în -prezenţa ·regelui George şl a pfintuiui de 1 1·,,·, "/ai"S A'J,r,.ge·r"o c~pit;:.;-n:nh·; -nl' a a .oJov' \'1 v. ,...._,lV C'U d .,_",,,_d....l' y<::C"i"ll. '--.0.:·1_,-" '-'',,-.(_,·-._, ep1scop, rn_eciurile de cricket cu Colegiehiî de la Harro1-t..r ori intrecerile pe Tamlsa între Eton şi VVestmirrster, erau· ·evenimente mondene, de la care 1::\t'"'''
'p ;:
f"''f::"_f
nA )t:<
'q-t::-'
Îil0~'·hd8:1J
_c;;:.
·!i
C::
328
Y!NT!LĂ
CORBUl
La Elon învăţ'ă Hemy să preţuiască cititul şi cărţile. Colegiul era înzestrat cu o uriaşă bibliotecă, .alcătuită dintr-un mare număr de încăperi tapisate cu rafturi, care gemeau sub greutatea tomurilor legate în pergament sau piele· de viţel. În liniştea adâncă a sălilor de lectură, Henry se simţea renăscut. !dealul lui ,ar fi fost să ajungă asistentul bibliotecarului şef. In asfinţit, pleca să se plimbe pe sub arcadele cUrţii interioare a capeiei, unul dintre cele mai frumoase ·monumente arhitectonice ale colegiului. Visa atunci că e singur pe o insufă, ca Robinson .Ctusoe. S-ar fi lipsit Şi de prezenţa lui Vineri. .Ce bine ar fi fost să rătăcească singur pe plaja cu nisip călduţ, în vreme ce valurile murmurau poveşti numai de el înţelese. Sau să cutreiere pădurea cu păsări cânfătoare, să se desfete în răcoarea desişurilor, să zburde pe paj iştile aşterntite cu iarbă verde şi moale, in care să se rostogolească apoi cu deliciu. Aci, ia şcoală, toţi îl priveau de sus, 11 persecutau, nu-l lăsau să trăiască. Începuse să regrete vremea în care îşi făcea de cap la Williamsburg sau la New York. Acolo tot se· mai bucura de oarecare. libertate. Preceptorui Obadiah Folger era unicul său duşman. Pe când aci, .avea zece, o sută de vrăjmaşi. Profesorii, rl)Onitorii, colegii, toţi îi erau ostili. Realitatea era mai puţin neagră, Caracterul său închis, bănuitor, timiditatea boln.'ivicioasă nu contribuiau a-i câştiga pri('ltenii. Colegii îl porecliseră "Pisica sălbatică".. Elevii mai cmari îl dispreţuiau pentru laşitatea lui, iar proiesorii şi pedagogii . se îndoiau de posibilităţile sale intelectuale. · Adevărul e că. nu găsise o flinţă care să-I înţeleagă, un coleg de jOacă şi de hoînărit, un confident căruia să-i destăinuiască amărăciunea şi ·temerile. La. Eton tradiţia impunea fiecărui elev din clasele superioare săcşi aleagă un protejat dintre elevii mai
329 -·-·······~~·············-
mici. Regula nu fusese niciodată călcată. Trebuise să apară Henry, pentru ca prin ci piui acesta imuabil să nu-şi mai găsească aplicarea. În primele ·luni de şcoală, nici un elev din clasele mari nu voi să şi-1 ataşeze. Abia spre inceputul iernii, .un băiat voinic cât un urs, James Oal<s, fiul judecătorului Sir Charles Oaks, îi luă apărarea într-o seară de pomină, in care trei băieţi se năpustiră as,;pra lui, tri\gându-i o bătaie soră cu moartea. Cruzimea inutilă .a micilor sălbatici, care după ce îl doborâseră pe podea, îl izbeau cu picioarele în coaste şi în cap, treziseră mila lui Oaks. Acesta apucă pe unui de urechi, pe altul de ceafă, iar pe ultimul de turul pantalonltor, repazif'ldu-i pe rând cu nasul de podea. - De azi înainte, tună el, Sunderland este protejatul meu. Dacă se mai atinge cineva de el, îl chelfănesc.
Din clipa aceea, Hemy deveni tabu. Nici monitorii ' ' I~e. Ok nu ma!. cu t ezau sa~ se 1ege ae a s nu nurna!... ca · avea o mână grea~ care trimisese mu!ţi elevi !a infirmerie, dar mai era ş: căpitanul ech1fJe] de crichet şi de canotaj, ceea ce îi conferea un rang inalt în ierarhia şcolară. În asemenea condiţii, cine ar fi riscat să-şi atragă mânia acestui personaj pentru plăcerea ieftină de a trage o săpuneală nevolnicuiui Sunderland? · O· nouă . împrejurare contribui să consolideze poziţia lui Henry. James Oaks mai avea un protejat. Un băiat frumuşel ca o cadră, cu doi ani mai vârstnic decât Henry, pe nume George Byron Brummell. Delîcat ca o fată, cu maniere de o afectată eleganţă, întotdeauna tire il quatre epingles, Brumme!l era un tip de snob precoce. Influenţa lui asupra căpitanului . . echipei de crichet era puternică. Oaks, tiranul colegiului, accepta cu voluptuoasă supunere tirania· lui Brummell. Veşnic erau văzuţi împreună. Brumme!i
1111\!TILĂ COI'IIli!.IL
330
Î! dirija pe Oaks aşa cum o amantă abilă îşi impune
ascendentul asupra amantului. . Când Oaks luase apărarea lui Henry, nu o i.§.cuse · numa( din ptop-de infţiativă. _. Brummel!, pe care- H lndisouneau -vi·o~ente!e, · "lucase un im·oortant ro! în, ' această iuare de poziţie. Sp1rituî de justiţie Gu fusese ·tactoru! .dete-rrninant a·! inti3rventi8i ·tână·rului ' Brumtne!L Ca oriee sn·obr ac-esta avea mare slăbiciUne- pentn:x purtătO'lii ·titlurilor.- -de nobleţe. Henrv Sun·derlandj' -·fiul marchiZuh,li- de Beaudair merita toata consideraţia. Pentru a câştiga prietenia .. unui aristocrat autentic, .Brummell să-şi . . ncar ii sovăit ' . sacrifice doi prieteni de origină burgheză. · Henry iu.sese atât de recuno$cător lui Oaks, încă! ajunsese să se ţină după ·el ca scaiul. Căpitanul echipei. de cri.chet se plictisi repede · de acest obsedant devotament. .. --"- Mai v~zHi de treabă, băiete, şi nu mă mai urmări o umbră,. îl apostrof Oal<s într-o zi. Henry încremeni consternat. Îşi ridica Oaks aripa protectoare, lăsându-1 pradă · brutalilor săi colegi? Câţiva . băieţi; martori la această scenă, se şi pregăteau să-I scarmene. Din fericire, Brummell interveni cu hotărâre: -· Master James, te rog să ţii seama că Sunderland este prietenul meu. Găpitahul echipei. de crichet se încruntă nedumerit, aruncă o privire bănuitoare lui Henry, apoi mârâi ca un leu resemnat sa sară prin cerc sub privirile îmblânzitorului. - Bine. Dacă zici !Uc .. :LaconiCa -k~CUVikÎţare, reconfirmând-~ inviolabilitatea !ui Henry, dezamăgea crunt pe toţi acei care speraseră .să-I ia ,. '. . · am nou 1n pnm1re. Recunoscător, Hemy îşi .strămută sentimentele de devotament asupra lui Brurnmell, care deveni de fapt adevăratul său protector. · (
.
ca
'
~
a
'
'
DINASTIA SUNDERl.I\JI!OJ!'IEAUCLAIR
In cursul întregului an nu
făcu
decât
două
alacerite saie
să
continent~ rămâr>e&
···············-- .........
~
331 ---------
şcolar, Richard Sunderland
sau 1rel vizite !a Etan. Obiiaat de înt-reprindă dese deplasRri pe ~a Lor:dra numcd atât cât îi era
"6~6""f Q ront•o'~ ~l ..!ir:. ?"" ---;e·~~r; ,, v ... a :pon+r·. - -.•..,,Ll5 ,,._ '-# • , ou. ş'1 ·.::._tf.,.r,n, o;.l;~. ;,: Jl f,, ..';l_,
co~a.boratorii
săi
cHn City. ln primele luni ale an: 'lui 1791 lntepn11se o călătorle în lndiile Occidentale. Domeniul său din Saint-Domlngue li procura gnp sporite. La Port-au-Pr~nce şi În celala!te oraşe de pe coastă, creştea agitaţia revoluţionară. între Adunarea co!OI'liaiă, dominată de elementele radicale, ş: guvernatorul insulei, partizan al ordinii şi al regalităţii. relaţiile se încordau. Colonelul cavaler de Mauduil, · comandantul regimentu!ui din Port-au-Prince, pe care Richard îl cunoscuse pe· timpul războiului de independenţă al Statelor Unite, fusese ucis de so!daţ1i săi în incinta Adunării coloniale. Cocarda tricoloră a revoluţiei înlocula cocarda albă a regaliştilor. La câteva zHe după debarcarea sa la Port-au-Prlnce, Richard se întâlni pe stradă cu Rer;aud Salabert, avocatul familiei t:'fiingham. bgândur!lt, cu capul plecat şi mâin!!e la spate. Salabert trecea grăbit spre tribunal. La vederea lui "Richard, zâmbi, oprindu--se din drum. După_ ce schimb~_ră b~neţe, aşa cum fac două curfoşt!nţe cnre. nu s-au văzut de mult~ vreme~ char·d 71 poft! sB îa 1mpreună o gustare, Satahart se codi puUn, căci era foarte ocupat dar pilnă ia urmă__ acceptă invitaţia. !ntmră .lntr-o bodegă răcoroasă din Place Royale. Richard comandă doi homart, 1oll) icre şi două sticie de vin 1ranţuzes~. care avea un ,singur_ pii!cat: era rnolesitor de cald. • ·- La _Port·~au . . Prince nu găsiţi gheaţă ca !'n -n'"anţa, se scuză. patronul. Pe vremea când Saint-Domingue era sub dominaţia spanio!i!or, guvernatorul Îşi aducea
pe
-
gheaţa din Peru. Nu se ştie cmr\ făcea>ca gheaţa să
nu se topească pe drum.. ·. · . ·•· . · - Peste vreo trei luni voi bea Şi euvin la. gheaţă, spuse avocatul. Plec ln Franţa. · -· · Pentru mu}ftimp? _ . - PărăsesG definitiv .. insula . .aceast-a _blestemată. De ce? Ţi-ai făcut suma? .-···--• _- • . Nu in că. Dar aci ·nu maJ e_ de trăit Războiul . '1 b at e ,a ' uşa" ' c1vr .-. _ ;, - Crezi că în Franţa e mai )J)l)ltii Hnişte? - Nu cred. Dar r-dl.nt11 se voi bate -·. în cel mai r,ău c_az fraţii între_ e;i. Pe C:ând.. aici, .trăim pe un · vulcan, Negrii nu aşteaplă decât U\1 semna! ca ne gâtuia. Ziarele, cărţi!ţ; şi pam(leteie venite din metropolă. fi învaţă c_(l 'toţi oamen!i sunt liberi. că sclavi a este o ramăŞjlă a baţbariei teudale şi . că tirania trebuie infrântă. Ne;grli au băgat teoriile astea la: cap. Şi acum fierb, s.e frăm.ânti( Cetele de scla.vi r:efuglaţi în munţi s-au înmulţit. Acolo nu-i mai ajunge arţagul stăpâni lor .Şi nici gârbaciul vătafului. fntr-o zi se vor revărsa puhoi la vale. Vor trece prin foc şi sabie nu numai pe foştii l.or stăpâni, ci şi pe albii care n-a·u avut niciodată robi. - Prea· eşti pesimist, .Martre Saiabert - Se apropie ziua socotelilor, Monsieur de Beauclak. Şi vă urez să fiţi aici· când va suna ceasul. Va H vai .şi amar de toţi al oii. Nimeni şi n.imic .nu-i va scăpa de. furia negriJor. Şi e firesc. Sclav ii vor să-şi lepede lanţurile. Aşa cum i-au fnvăţat pamfleteie revoluţionare. . . -. Rămâne de văzut dacă vor reuşi. - Vor reuşi. Dacă nu mâin-e, poimâine, Trebuie să reuşească. E In mersul firii. ·-. l=sti. şi dumneata intoxicat de ideile revolutiei. ' ' Mail'te Salabert. ' - Intotdeauna am fost slujitorul justiţiei, Monsieur.· O justiţie superioară, deasupra ingerinţelor
ln
sa
nu
333
-oamenilor, care o interpretează potrivit !rrf8rese!o:- lor de moment Procesul care s-a deschis. dtn vremuri imerr1orîale între robi şi stăpâni se va rezolrn:;;. r~dicaL ' d -,d·ee a~ ., va• •!nCn! ' ' pu{ŢL '" ' mal' cur an ·- -Dacă eşt1 atât de convins de mersul inexorabil al revoluţie], de prăbuşirea vechHor ţnstitutiif de' crearea 'unei lumi Hbare, de ce nu rămâi a.!ci, pe insufă? Să. mfntezi în slujba i1eHor noi? z~se Rich?:rd ~u .....
·,v~n·;a 'u ......
. - . ,. ' " r.. ' h' -· N . u -rarnan pernru Ga m1~-e rnca. _V· spun aesc, ds . .Mişcările acestea profvnde, ·zgodulri!e acestea epocale nu se vor face fără băi de sânge, Dacă aş fi smgur, poate-· ·că aş _:tnfrunta primejdia. Dar am nevastă şi trei copiL Pentru eî rni-e -'frică. Pentru ·ei plec ~·n Franţa. t\m trăH. orea rr::J!t t.'imp .Dt? insu!a ~
Qc~asta
;..c
·q
,
a~,'ţ lr,
~
··U 711 l .... ,_~-;;a· m'l 1 *: "'C:"'"' __ ,,.te,'rnrl V:-.!.?-;..1 l-.I~G\ ,,.,_._,t; ;;.~ !C.'ft ~\.J~ ·'' ''•-"
.-.;,r:-".r!;."
\-''-''1';---·_:lL
si'i orea multe r.edreptătl CB: să nu -îmi d&u seama că într"o zi toate se vor plăti. Şi cu dobândă. Avocatul îşi goli pah?rui. " •• "-A - Noap_teaj ' cand e lv~tşte. se_ a:.rd pnna ·n era$ tam-fam-u-die dfn munţi. Zgomotul acesta cadonţat hu te lasă- să dormi. Hecare iov;tură de tobă ·îţi qmhteşte că negrii d:n- creierH rnuntifor se nreg8:.tes~ să ne extermine. - Nici albii nu stau cu mâinile incrucişate Maitre Salabert Au trupe, ?rme ... -Pe fl"l'1"\e nt' mo't Sli?'ltD'Tl· SÎ'1 r,', l~rr;;,e~ ;::ţf; ;':;,''1 """'i-' q ''"~'~'• ~;:: negrii, Albii ·sunt izolaţi. In oraşe, pe plantaţii, îi înconj:;ră o mare d€ sciavL- care nu aŞteaptă decât '
'
-
t
;;,o
""0. ,n"''A~t· .!f 00Qf'!'' ',.., ), - '-'''•'---• } ,<,{O-
.d'
~,;
yp.
,,
-·""
ne rf' ry-,...,8!t,;:_h"" ~"Afl~Q'?\ -;-;,... l"'r' ,.,...+o l "''--' " '·~'" (li' '•''•''.'0,
''
7r -1/r;.::: ~!'''H:' i~ ._....ar" ';nce"": ,_, l!V<.l: V - . " "m't~"m '· •--" j."' l~ _cariera, aci ffl_ Pc-rt-au-Priree, un nt?gru din ·G:::neea, pe ·nume Francols· rv"!E~(Candel. a pus· ;;:_ţ ca!e· ,;:,xter~ .... !""!.i.-.~ul;;;. f'l..-g...,r,h:-.:,6-e -v, .•. _ ' 'nr..,"ery "" .;;.; ;; - ...~ ,,,.,., rlo '-''-" .-..e !-" ,;,..., n. v: a,., ... a;:)" r,-,qc.e.:n , .. '"'. de sclavi în ur:itiW mici, cor:duse d:2 sEif) fndrăzne1·i . ' gata să-l F?>-:ecute.- orbeşte pc:;:...:nci!e, Faimosul ))Bătrân de ·ia .munte':, şeful sectei Haşişinlior~, nu avea m-ai !\lfo~of.Pfi'"' 2, '·'~'"··•'"
~"'.; vF·
(:&,,.,,
-•-
'1
,.."~
'
{
334 multă
ViNT! lA COif'liHJL
autoritate asupra discipolilor săi decât Marcandel asupra robilor negri. Planul masacrării albilor era pus ia punct. La un semnal, sclavii urmau să-şi ucidă stăpănîi, să dea foc plantaţii lor şi oraşelor, .Printr-o întâmplare; printr-o simpla întâmplare, ,~complotul a .fost descoperit Marcandei a fost prins şi ars pe rug. Până in ultima clipă a dat dovadă de un curaj .extraordinar... Gânditi-vă ce s-ar fi lntâmplal dacă răscoala n-ar fi fosJ zdrobită În faşă! Am tras atunci b spaimă pe care· n-am s-o uit niciodată Pe vremea aceea eram tânăr, Gu inconştieriţa tinereţii, am aplaudat execuţia 'lui Marcacandel. . Azi văd lucn1rie cu~arţi och'i. Vârsta m-a cumintit M~a deprins să.· cuget rriai profund. Am analizat. fapta lui Marcandel. Din ·punctul meu de vedere, care era al tuturor albilor, masacrul plănuit de ei era o crimă de neiertat. Din punctul de vedere al sclavilor, era un act. de · justiţie, o · încercare disperată de ·a sfărâma lanţurl!e robiei. .Cine avea drepl:ate? Noi sau ei? ... Răspunsul nu e greu de dat. - Albii aveau dreptul să se. apere. - Şi negrii aveau dreptul .să lupte pentru . libertatea lor furată. Gti-ati fi făcut dacă aţi fi fost în locul lor? - Comparaţia nu e potrivită. Ma'itre Salabert. Negrii sunt fiinţe inferioare. . · - Nu· credeţi că sentinţa aceastacategorică e greşită? Negrii nu. sunt .oameni? Ce"i deosebeşte de noi, albii, în afară de· culoarea pielii? Culoarea datorită în mare parte climatului -în care au trăit? ·-· Maitre SaJabert, sunt om de afaceri, nu antropolog. Dăduse acest răspuns În glumă, ·după cum în glumă luase şi .. vorbele avocatului. Era de un .optimism prea robust pentru a concepe că lumea lui ·- şi ei indirect - ar putea suferi lovituri din partea ·unor negri. Nu se temea de revoluţia din Franţa şi
33S
nici de răscoala care ameninta să incendieze Saint-Domingue. Războaiele şi revoluţiile erau _zgUduiri fireşti- -în viaţa popoareiar, pe- care' et îşi propunea s-ă fe fo!oseasbăintÎ";resul său .·personaL Nu pe degeaba stăpânea o fabrică de pulberi in t·-~a•aie ·, 'n'1""co ,..,'! o" .,.,.J:;._f ·~!·n·a" - de "'"'m· ... ,..,..en+•-......... +... _vL t,._,_ .- ·w, tv ·;;:> , c.,;;,t;'r .,; crcn•r~În ·.ciuda optimismului său, nu uită preziceriie .avocatului. ln · primele zile .ii Juase ln · ·derâdere temerile .. Treptat, vor!J.ele .acesţwia, începură ..să i se graveze Jn minte. ReliJă firul raţlonamentelor sale, pentru a~şi izgoni Îndoie!ile. O reeditare a nopţii .SfâniuluL Bartolomeu, 1n care sclavii negri ·să joace rolul ·catolicilor sângE)roşi Ş'i albii pe al victimelor protestanta, îl părea de domeniul fanteziei.. O răzmeriţă nu era exclusă. fnăbuŞirea ei în sânge îi · părea, însă, axiomatică. ..Era ,cu neputinţă ca supremaţia .albi lor asupra popoarelor de. alte rase să ;lufere o eclipsă. Nimic nu i-ar fJ putut. zdruncina această convingere.· Neplăcut ar fi fost doar ca .·revolta să izbucnească. in timpul şededi sale pe 'insulă. · · · în puţinele nopţi pe care şi le petrecu pe domeniul E:ffingham, ecourile tam-tam-uri lor care· se revărsau · necontenit din munţi 1i populară somnul cu vise rele, Ajunsese să-i· pară ciudat că majoritatea localnicilor .albi nu se sinchiseau de sumbrele P.erspective zugr.ăvite de Salabert . Cavalerul Georges de Riberac, o rudă îndepărtată şi .săracă .a Opheliei, preluase administrarea domeniului.. Richard era încîntat de această alegere. '·Rlb~rac nu· $tr'ăfucea prin imaQina1j_e şi !riteligentă În ·schimb~ -era de o corectitudine exemplară-. Veseli glumeţ, amator de un vin bun şi de o mâncare aleasă, .era un comesean, preţuit şi, ·la nevo1e, un orn .. pe bratul căruia fe_ puteai .bizui. T~1pr-eună cu- fiica. ·sa, {'1.-l:l't.;:, A fl~~;::llqU-......1
ar!pă
_era
'-1,-.ql,j: r...-..!"'?jt;.: ,n,.r_,O a,.,..·,:.: !r)""" a -1"-,...,r,'-''w·, ,a •."""'""· l....;t:t,"d"t. ~a rezervată pentru Flichard şi fam!lia, sa. !,-, l·i~ ,"..,C,..~;c,
336
VINTILA CORBUL
-··-~··~-.~--~~~-
Ophelia $1 copiii nu călcaseră însă niciodată in Saint-Domingue, iar Richard abia dacă mai făcea câte o vizită !a doi sau trei ani. . Nici cavalerul. d · mustra conştiinţa fiindcă ii lăsase singuri în faţa ameninţări! despre care Salabert vorbea cu atâta convingere. La New York fu itJtâ.rnpinat cu o veste tristă. Maică-sa murise subit, ca şi Joşiah. După o viaţă de muncă necurmată, -ieşise din s.cenă fără zgomot şi fără să deranjeze pe nimeni, ou mulţumi rea in. suflet că toţi copiii ei - .. cu excepţia !ui Aristot!e, de care nu mai ştia nimic - ajunseseră bine. Fericirea ei ar fi fost desăvârşită dacă rivalitatea declarată dintre Patrick şi Richard ar fi luat sfârşit . Richard se. intreba adeseori dacă lsabella se . împăcase cu soarta ei. Tra.iui ei cu Josiah îi oferise
337 unele 'latisfactii. Discreiă, nu vorbise nimănui despre propriile ei nemulţumiri. Moartea mamei lăs.ă un gol în sufletul lui Richard. Regreta că nu fusese de faţă la înmormântare. Ar fi indeplinit un act de pietate filială .... Nu avu însă timp să. se lase pradă durerii. Fabrica de la New Schenectacly îi solicita atenţia. Chastel!ux. reuşise să expedieze din Franţa un prim transport de. utilaj necesar fabricătii puştilor. Joe Phipps .îl şi montase la Ne)N Schenectady. Fab(lca. d.e pulberi producea acum şi arme uşoare, ceea.ce contribui sa•i tripleze clientela. În Statele Unite; concurenţa era. aproape nulă. Nu se lnfiinţase încă nici o altă mare fabrică .d.e armament. Puşti le şi tunurile ·erau proourate din t':uropa. Richard îşi asigurase exclusivitatea labricării. de arme în Lumea Nouă. Aştepta acum cu nerăbdare utilajul pentru turnarea tunurilor. Maşinile de forat ţevi. nu puteau fi executate în Statele Unite. Când fabrica de la New Schenectady acoase la iveală prima puşcă, executată î[l intregime în Statele Un;te, ,Richard înctvcă o mare bucurie. Pe- ţeava lucioasă, uşOr brurnată,_ era impr~mată marca, fabricii:Un vultur purtând în ·gheare o banderolă cu titlul Sunderl and-Beauclai r-Steel. Richard era hotărât ca această marcă să reprezinta chintesenta calităţiL Regreta că bunicul şi părinţii săi nu erau martori la acest triumf. De fraţii şi surorile. iui nici . nu se sinchisea. Când isi aducea aminte de ' cumnatul său, Zechariah Abercrombie, îi venea să . . . râdă. Desigur că Abercrombie, işi muşca furios pumnii când auzea vorbindu-se despre succesele fabricii de. armament, care ar fi trebuit .să fie numai a· lui. ., Richard rămase trei săptămâni la New Schenectady. O scrisoarea strict confidenţiaiă,
'
V!NTilĂ COR!:$Ul primită dela Chastellux, să. plece de îndată !a
la începutul lunii mai, î1 f"'cu New York. · . ,;Momdeur la Marqui'!, scria Chastellux. care continua· să foloseasca.' titlurile abolite de revolutie. a ' intervenit · o complicaţie care m-a împiedicat să. expediez în Statele Un_ite al dOilea transport de utilaj. potrivit plamîliii. lucrătorii din uzină s-au opus cu îndârjiţe demontării pieselor, ameninţând ca vor da .foc într;eprinderiL Agitator'ii strecuraţi printre. ei, le"au băgat în cap că ace~sta este o manevră contrarevoluţionară $i că urmărim să-,i lăsăm muritori· de ·:foame... ultima vreme; numeroase îritreprinţleri şHtu . închis porţile. Iar cele care mai contintJă să funcţioneze şicau rE!strâns considerabil activitatea. Lucrătorii' concediaţi f.ac manifestaţii pe străzi, . lapidează p.e unii patrtmi, se dedau 'l.a violenţe de rău· augur. Faţă de situaţia cfeată, socotjlsC că ar fi cazut să vă deplasaţi până. la N'!_ntes, spre a decide asupra măsurilor ce se ilnpţin. In oraş circulă zvonul că autorităţile ,municipale ar intenţiona să confişte fabrica: Se spune .că tranzacţia încheiată între dumneavoastră şi .ducele de Luslgnan ncar fi decât o manevră destinată a feri · de riscurile · confiscării bunurile unui nobif emigra:t. Al .dumneavoastră prea umil şi plecat servitor, Ambroise Chastellux" '
'
'
'
"
în··
Mesajul fusese ~;~dus de. un curier, ce îl cususe în câptuşeala hainei, Richard rămase pe gânduri. Complicaţi a aceasta îi încurca planurile. Ar fi pJecat irnediat în Europa. Dar ţrebuie sa m.ai zabovească la New York spre a desăvârşi organizarea centralei întreprinderilor sale C.in Statel.e Unite, precum şi pentru a grăbi înfiinţarea unei bănci ~u un capital de circa .cinci milioane de dolari.
Transformase în birouri locuinţa sa d~n VVaH Street, rezervându-şi un mic apartament !a etaj. Această centrală. avea să dirljeze pe viitor fabrica de Fllrmament de- .Ja New SChenectEldy, şantien/! de !a Long lsland, flota sa ccmercla!ă care ajunsese să cupţindă şase corăbi: de tJîB.re tonaj, domenWe cHh Vitginia, precum şi cperaţfile de parce_!nre .şi vânzare a domeniului din statul ~~ew York: Fabnca de armar11ent din Nantes şi Societatea de import-export din Londra depindeau de un birou aparte, spec!alizat în afacerile. europene. Cu un an înainte, resimţise acut necesitatea unei banci propr.li, care să-i sprijine operaţiile financiare .. Pentru înfiinţarea ei, pornise o vastă . campanie publicitară în presă şi prin prospecte. Deşi deschise registrele numai pentru două miiioane de dolari, se găsiră de· îndată subscriptori. pel'ltru opt milioane.. Afacerile luaseră -mare avânt în Statele Unite, iar nebunia speculaţiilor . era. în ·plină creştere. Toate aceste el.emente contribuiseră din plin la succesul campaniei sale. Richard îşi rezervă trei cincimi din acţiuni, lăsând numai două cincimi !a dispoziţia publicului. Voia să păstreze un control deplin asupra băncii, menită în realitate să răm âriă o unealtă în mâna lui. • In felul acesta fu întemeiată "The · Bank of Manhattan". lnfiinţarea ei întâmpinase şi rlnele dificultăţi. Banca New Yorkului, care îşi începuse operaţiile în '1784, îşi atribuise în ultimii ani monopolul de fapt al operaţiilor de bancă efectuate cu titlul privat în statul New York. influenţa politică' a ·!ui Alexand?r Hamilton, membru activ în consiliul de administraţie, făcea imposibilă obţinerea unei 1:cenţe din partea ParJamentuluf pentru crearea_ altor bănci. Richard izbutise acest tur de fortă de un ' folosindu-se . şiretlic. Pret!nsese că societatea Infiinţată de el avea drept sccp îmbunătăţirea s: mărirea portului New .
York. În cererea Înaintate. Parlamentului prevăzuse o c!auzăr apar~nt inoJensivă, ca;--e scăpase partîzariilor lui Hamilton. Dac* intregul capital nu va fi indispensabil operaţiilor propuse, fondurile -excedeqtare ·ar.- Putea servi fie -cumo·ărării .de valori publice sa~ priv.a.te, ·-fie -efectuării oiicăror tranz:;rcti! sau ~peraţH finan-ciare, compatibHe cu tegi!8 şi Const:tuţia statufui _New York. Pârlarrrentu!l -fără să bănuiJlscă- adevăratele intenţii ale iui R'ich-ard :sundE:rtand-, aprobase proJectu-L.lntrarea in ar€)nă a Băncii Manhattan sfărâmi\· monopolul Băncii New Yorkuiui. Lovitura aceasta, Care- făcu ,mar~ V'âlvă! răci brusc teiaţiile dintre Richard şi Alexander Hamilton. -.. Am încălzit !a sân un sarpe, declara Hamilton lntimilor. lată recompensa sprijinului şi prieteniei pe care· i ie.-am arătat · · . Hicharo acceptă .cu inimă uşoară ruptura. Era de părere ,că priet6rl!a 'nu trebliie să irn-pieteze _asupra afacerilor. Acestui principiu avea să-i ramână credincios toată viaţa ... Sunt mon1ente 'când omu~~ -a:seni10nea·unui aJpinist în plină escaladare a rnunt§'lui, face un popas şi privt:?şte_- înapoi· drumu_! -p_arcursl cântăritfd · în_ minte greutăţile 1ntâmpinate şi invinsa. Aşa proceda şi Richard. Sfârşitul Războiului de Independenţă li găsise fără nici o situa'fie. Un rezervist oarecare, ca muiţi alţii, făriî sfanţ în· l:luzum!r,. fără perspective, şi care nu .avea la activ decât un .trecut .furtunos. Scurta epocă de prosperitate · de Ta .Londra şi spectaculoasa prăbuş'ire care· o urmase nu-r îmbogăţiseră decât experienţa. După căsătoria sa .cu Ophelia Effingham, _·tn aprOximativ zece ani ct;noscuse o- ăscensiune vertiginoasă, Rezen~.istul anonim a)Lmsese unul .dintre corifeii vieţii. economice americane. Tentaculele lui se întindeau· nu numai asupra statelor Virginia,
341 Pennsylvania şi New York, ci şi dincolo de ocean, asupra indiilor Occidentale, asupra i\ngiiei şi Franţei. ' lnsuşi Richard era uimit de aceste rezultate
prodigioase. Asemenea r~geiui i\1idas) trans"forrna totul ln- aur. ln octombrie, Banca Manhattan îşi . deschise ghişee!e într-o clădire fncăpătoare din \r\taH St;eet, vis-â-vis de Trinity Church. Actiunile noii bănci 1nregistrar:ă din primele_ zHe o curbă - ~scendenti\_ pubHc-ată de- toăte ziarele- coTJercJaie în listele ior de valori burslefe, alături .de elogioase $rticole semnat:; de ceL· mai cunoscuţi cornentatori ai problemeÎQr financiare. Gurile rele şopteau că Richard Sunderland stfpendia generos aceasta presă .eobişn~~it de favorabilă.
-Conducerea ncmîn~!a a bănc:i o exerdtc ACbu~ 01 ""····l-.-.t 1 -~lfJ·~a ... -:~î i ~>-.; ····r"':v-,..::.;.:; ii:t""trr'!son .... t::.n,;:;"' J">_·1 \V,\7 ., 11 . 11 .,.;x r:c; y ° tnlt;;.f;,;-t_ H.r" t o... Ul•'\';;:: 0•,ctl;, CoJumbia. lJitirn-~.tl cuvânt. 7! aveFJ însă H:'chaTd" care .. . . ' lot,·d, ~, 1 rY':~~"C"7 .jp fF~,v d lrlla -''?. ...... '"'" '··-«''""' ''-''• " ro +lmn ~osa·le!o l- .•,:J r-: 1 d..,.,-.;...);lJ;-, '"'<;:;:""n.'l"'"' r!cn;ppr..::;" In.t V ~' ''f"> d~'-' , ~---· ;l .._..__., ~-I<:?'U:L.< t--">t .. '-'" rnal alarm~ante. Situaţia politică diG Ft an~a se complica. In iunie familia regală încercas13 .să fuga peste granilă. Fusese recunoscută la Varennes şi readusă cu_ :nare s.lai la Paris.· f\1cderaţlL care susţineau ca Fran-ţa nu era c08ptă ::;er;tt·J o schimbare de reghir, î'nfi ţasetC1 c:_lubul Feu;!l.smL 'V
~
")
'
_"
'>..,.?l
susţinut
burgheziatradi~ionanstă Ş!
de
de un grt-:p de
aristocraţi
cu veded liberale, printre· care Lafayett:;, -t:"..,.,t;: ' am<>th a·~ ~~t(:>vri::}prl he l< - at\f' !... : ...., , ' ,S,l · -,,,.;.;, lv -c/ -1.__,;,._..,, ·~- '""·- p.6t·;nord c' i-~. ,,_, ' . c-:-.-.-,.-'cs .... care Richard 'il c nosc~;se. !a Paris iRcc"bînii rau persecutaţi. Ziarul lui Mur:1i, iiderui eYtremismPiui de stânga, , fusese suprimat. Parte din căpeteniile .iacobinilor se ascunseseră spre a nu fi arestaţi. Adunarea., Const:tuantă fusese dir)lvată. O /~,dunare ,;
,
,
Legls!afivă
)
îi iuase iocuL
Conlrarevciuţia
părea
să
•.num,e_. •
Dar partidul FeuHiant nu. avea sprijinuf _ mase1or. -GlroncHnii s1 •
VIIIITILĂ CORBUL
342
ia.coblnii continuau o politică de agitaţie, su.bminând aUtoritatea guvernuluL In ţară- efervescenta era în ""-~:;.s"ere Vf V i . ,,
.
'
In- deCembrie, _Chaste!lux) simtind că nu mai are . ' nic:- o autoritate as11pta muncitorilor/ trimise o uitimă $f _qisperată -scriso2re lui Rfchard. conjurându-l să vină 1n Franta. ' ' In ianuarie 1972, profi!ând de o îmbunătăţire a timpului, Richard se îmbarcă .pe corabia "Neptun". Îndrăzneala lui era mare. Puţini erau acei care se încumetau să navigheze în plină iamă spre Europa.· Dlîr Richard nu şovâia a se lua !.a trântă cu dificultăţile. După o traversare grea, acostă !a Portsmout[l în prim$1e zile ale lui martie. Nu rămase !a Londra decât o săptămână. La 15 martie sosi la · Paris. Prima vizită o făcu ministrului Statelor Unite, Morris, pe care-I cunoscuse în casa lui Alexander Hamilton. Amabil, Moris îl. puse în curent cu situaţia
.
politică.
- Cred .că în scurt timp Franţa· va declara război Austriei. Toate partidele doresc acest lucru. Iacobin ii vor ..să declare războ.i regilor şi pace naţiunilor" .. Aceasta e formula, oarecum obscură, pe care a iansat-o purtătorul. lor d.e cuvânt, Meriin de Thionville. GirOTldinii sunt ·convinşi că războiul va grăbi prăbuşirea monarhiei şi deci implinirea logică a idealului. revo!Llţionar. Partidul Feuil!anî speră că un război localizat de exemplu o acţiune militară limitată la o expediţie de pedepsire a electorului .de Tneves, care manifestă o bunăvoinţă exagerată· faţă de emigran-ţi - . ie va întări poziţia. dându-!e posîbil!tatea să. devieze interesuf opiniei· publice, spr-e problemele de politică externă. în sfârşit, ludoviG şi Marie-Antoinnette îsi văd salvarea numai intr-o invazfe străk:ă, care Să .îr!ăbuşe. revoluţia. ·Narborin~, ministrul de răzl:!oi şi Lessart; ministrul afacerilor străine, au trimis ·1a Londra o delegaţie ofîcfoasă, c
343 dirijată
de TaHeyrand şi de Lauzun, spre a obtine ' neutralitatea Marei 8ritae1i În cazul război
C{<)n1~nental.
__,_ Interesant: foarte -interescH1t.! _rosti Richard
, d'r+or
'c"'l.-':<""' i;:jOil;
,ţ•
o·"'C1
-
'V.
corncniţ
de
1f].>Ji'rtr~.rP. ~ , .._,%li-,_,""'
• , • .,;;.; · 'j-'\"'1) anr.::::a~"O:::l 'i· "-;-,\>-,,L
rrPJnitii . '
a·;ţ_""r-e··'fO' ;a~ il t·
-r'.0"1'~1\C:t - E l _ "'"·--
?;; s:?!"fi n 2
~Yt';'·at , _____ t_
o S1 '
J'y-•qp; ,..;;!,.,.,1
l- '1 '--
.
-
ur~i,.-,. ""l~ ,,,;;,p 'Jv
--
11 '"'+-i'i ,..,r""'""'' ;:;:. 1.tc--vufC,t.
-·q.o: b U,1re. _,.,;~.
îfrv--;,.-.d:~"~rc;,n fy.f.htl !.""~.,; vC.:
&.:!_.;.;:,
f • F'h:::JsteP' ''V dJl '-'-'"'"~"' ... -iLiu;.
Pto t,hw
'
-;arăsi n.' .t,.:~'TI·"-o .,;.." i:,i. LH,.tL.v ' '
financiare. Fabrica de la Nantes va cunosa:te
-America t.Jti!aju'! rrecesar ·fabricârfi tunu-rilor se .întorb-EN!t acum Yn avan·taiul său·. In loc să plece la Nantes, aşa cum plănuise, îşi pre!urgi şedere~ :a Par~s. l.mlnenţa deschideri! 1 ţ;::lr-t0t•er"' _ 'a-i;;;; .. ,, rer·..,rC:-76nt~""T\l "'~"·~~"_,,. 1 ._ 'mp-':ne" t ., ""' c::;:,: ~--- 'c_.:::J.:::._ L, • .:-4 '--·-"", r- -__.""";·~, , __ ,ţ;". O·QtlH~~-ri'o~~--?i ft'fiJ'nl·~lAI·u· r::l_ r.e nEi,.ha,· -t::inot~•l·; "in ·,'T',q~()'-iis~ ?:1"'hrei~!';,""~'-''-' ' ' - " '..-:1""' ' . . ,_,.,..,~.,.;,""" ... " ""• -"''"'" contracte· de furrdttid· milit~re. Din - nefet! t:·c,· -d1_' 1 '-"-'·'"'
,.,...,
.''"'
1Ht ş,--::. !irr!iYd!J t'a CercnrH.o !i'U-!i:'I"'Qn,-11Jst'P('J,_i-lf'\·:::.t,:ntef» ...,u,_'-Jy~_"y ._. t _..__.. "'" ·•::"~c;L. c: ._,,, _,_...., --»~- --"' "::0v-< · .... l îo~a ·a'Cl '-'l">l"''l' ,-.. ,, ,....~--:;.-.j,:;,jJ+<·(f)!n> ...-O'li,,; rc..-1·,~ S"" f~C·-f:l'"'< '--',;;) v !\:-> <:'.l.} 1 -....-..., '"-''''-"'J;A.oţ;;J,Ct;,". Jl_ "_ ,-,;t ovl} •'i V ,(,,.,__..:;.;;d::r:
nra" :::>••.; ~'"'t"~ . d. Richard era .insa omul resurselor. Fxpenenţa .li .învăţase că femeile se ·pricep a deschide cele mai ferecate -porţi. iv'lademo'iseuc Lange~ -prfet.ana fui de acum doi ani; era cea mai indicată pentru acest roL 6 ast:::.>-""'t;;.".·,,e •rH·a - flH·"-1 'rn"e'1 ,.,.!l?">""~tea AGP!.-'t , '-"' ,;:; ' . ' tll '-•• >=rar'c~·lsc,_,. \.J ,.__. .
-~
'
'f
intîY?" ' ,,1':
i•
'
·r.-n t""''Ci
'>;..;~.
'
m··ai " • +-.;ate ,.y ·
o;.>...-i~' '
,j.
'o,.>qitV'-'~",
<
..,.lle'1. .cu lry"' ""'9Vt""'l.ţ:;) d" bnn' *'"'· -J "_" c. 1, făcea receptivă la orice
m-.?;r-·Jm;!c ,, Z\, .!H,;:;;
·~
.;;.,.
întotdeauna acută, 0 manevre, susceptibile a-i procura venituri suplimentare: la recepţiile pe care le organiză pentru Richard. acesta· cunoscu pe conteie Louis . de Nl'lrbottne, ministrul de război armaiestăţii sale, În ciuda ideilor sale liberale, Narbmme era un nobil de viţă veche. k. • ' . . • . ca-- ar f': copnu1 ' ' pret'm d eau r'ersoane ulr:e !tF-orrr:ace ,., ;;,Ţ- • n·al· <'V•"-'
af,
"'+,- 'i 1 • î ,~.?nn.::: ...;,.!--•~''-"0·~''"''-,_.;,
'L,0 ·mw; ,:"; c.l, ..V.. \.1".-- t'.· a·. ,r;:-;:;; ~ U • .J-;:t:.t, ~~ •A;::e~. ""' ;,;·q -""" ~t . .,
~a
făcea !fl
'z&-..ito~"o ; L . "''·""·
notâ
r::i; 11,.-.,-i 0. .;;;., ~
- . ·h·'·
diD.cordantă
cu
VINTILĂ CO!jBUL
344 --~···-~·-··-
--~·-····~
burghezi mărunţi, cu principii morale rigide. La două sau trei dineuri, Franqoise plasă ca din întâmplare pe Richard alături de ministru. De câteva .ori îi invită în acelaşi timp în loja ei. După dquă săptămâni de manevre, Richard obţinu contractul râvnil. Ministrul de război îi comandă un prim .lot de douăzeci de mii de puşti, o sută de tunuri uşoare, cinciz"!Ci de mortiere şi muniţia corespunzătoare. !şi ince'puse ucenicia în sforăriile industriei de armament printrco lovitură de. maestru. înarmat cu acest contract, Richard. plecă la Nantes .. Pe ChasteJiux îl găsi slăbit, palid, cu ochii în fundul capului.· -·. Situaţia. e gravă, raporiă Chastellux. Acuin o săptămână, în miez de noapte, bande înarmate au năvălit în curtea fabricii. După ce au scos din luptă pe paznici, au spart. depozitul de arme, furând trei sute de puşti şi patruzeci de' butoiaşe de pulbere. Nu s-au .atins de tunuri. M-am plâns reprezentanţilor municipaiităţii, care mi-au râs în nas. Am impresia că sunt de conivenţă cu indivizii care au dat lovitura. Au nevoie de arme. lacobinii pregătesc ceva. Ce anume, n•aş putea să spun. Oraşul e cuprins de panică. Se Inchid prăvăliilec Depozite!e angrosişti!or de produse alimentare sunt luate cu asalt. Dacă haosul mai durează, vom fi nevoiţi să închidem fabrica. Clienţii nu îşi mai ridică.. arme.!e comandate. Armatorii din Lorient, Saint-Ma!o şi f\jantes, care au contractat cu noi tu marea a două sute d.e tunuri de bord, vor să ne plătească in asignate depreciata. . lnarmează corăbiile? întrebă Richard cu . .-· Isi .. . ... . interes. De ce? Se pregătesc pentru războiul .de cursă?
Se coP.firmau zvonurile care circulau la Paris în legătură. cu iminşnţa unor acţiuni milîlare. -. Se vorbeste de război, Monsieur Sunderland. Armatorii îl aşteaptă cu nerăbdare. Cursa e o afacere ·bănoasă.
Di!I!AST!A SUNDERlAN!:H:IEAUClAIR
345
--~·
Richard îşi dezbrăcă mantaua !mblănltă şi o aruncă pe un scaun. ~~ Am obţinut -comenzi pentru fabrica noastră, Chastel!ux. lată contractul! zise el scoţâhdu-1 din geantă.
Citeşte-! ! Chastel!ux ridică
întrebător
din sprancene . . Despături contractul, îl parcurse atent, apoi cercetă ·. caietul de sarcini. .. Richard se feri să-I întrerupă. Trecu in faţa (·ferestrei. Ploaia ciocănea în geamuri cu picături mari, pe jumătate .îngheţate .. - Mda. Frumos. Foarte frumos! zise Chastel!ux luminându-se. Termenul e cam scurt faţă de posibilităţile noastre. -. Trebuie să executăm comanda în termen. Potrivit cifrelor de p::: ultimii cincisprezece ani, fabrica noastră poate produce şi mai ·. m uit.. Chaş!elfux închise incet caietul de .sarcini. -. Monsieur Sunderland, Tn vremuri . normale aveam la dispoziţie materie primă, posibilităţi de transport,. lucrători calificati ... -- Întrerupeţi orice altă lucrare. Comanda aceasta are prioritate. Folosiţi echipe de zi şi de noapte. ~i~'l IT:"n"'i*O~'":;nr" S''mul~t"l ma~""l.,." Pl O - L t"r'me :--''' dr, ..."., ,.,,,q d<> '-'''uc". ,u, Înţelegi, Chastellux? Vreau sa onorez coma,..,da. Fostul ofiţer de marină· oftă adânc - Fie, fy1onsieur Sunder!a.nd. Voi împlini pOrunca. Richard se ridică de pe scaun. -· Îmi place acest limbaj, Chasteliux. La lucrul. După patru ani de lâncczire, ·uzina intră într-o perioâdă de activitate febrilă. Chaste!lux se dovedl'un organizator de prim ordin. Angajă lucrători noi, mobiliza pe cei vechi, repartiză echipe de zi şi de noapte, repuse în funcţie toate secţiile fabricii, asigură paza !ileliere!or şi a depozitelor cu detaşamente din garda naţională. De data aceasta autorităţile li acordară sprijin neco11diţionat. Fabrica "'~<"vi>L'J'~
VINTILĂ'CORBUL
lucra doar pentru apărarea cuceririlor politice ale poporuluL .Acei care se îndoiseră de buna-credinţă a. noului proprietar a! .fabrici.! işi puseră deocamdat" fr§.u guriL ~~,-..-,·-a\ll·g·,·,"n. ac~s~ ' Da 'r '~·, 1y ""'}/'-'• l '"" '~ %0..,- Ril""a'd uvPi l 'S"nd-'r'~nrl ViH·-'W'• iu. iu, """ _r;. L americari de o,riglnă tn:::nceză~ ·căruia reg-ale li confirmase_--tlt!Ul d6 march!z, nu le inspira_ !ncradere. Richard lăsă pe sean1a !ui Ch&Stellux coridtJc.::?rea 1 p70bi"'~·P nr.~··••ra-'1" ;t "''"'f Ca- ~. 'ahri"''li 1- reze· '. _1"''""'l'-".1 vC,>\.1, 'f , '""iH\:4 ?J ! fondurilP,r ·pen1ttf plata: ·materiHor _--primtJ şJ -? s-a!arilior. Pentru că nu avea încredere în stabilitatea asignatelo;o, mo.nedă :\'rl Care guvernul îi · plă!ise · acontul·lucrării,. se Jnapoie la Paris, unde se avântă intr-o speculă activă; dar discretă, jucând la baisse hârtiiie şi efectele de stat. Fiindcă . deprecierea asignatelor continua în ritm accelerat, se ferea să păstreze in ca:şă monedă-hârtie. r-o!oslndu-se de interpuşi, vindea asignatele pe sub mână, cumpărând aur a cărui valoare creştea zi de zi. După două sau trei săptămâni, Când sosea termenul diferitelor p!ăji. vindea numai o . parte din aurul achiziţicnât. in schimbul acestuia îşi procura uh număr de asignate egal cu cel. folosit cu două. sau cu trei săptămâni înainte pentru cumpărarea . întregii cantităţi de aur. Diferenţa în. aur o băga astfel in .buzunar. Puterea de cumpărare a asignatelor cu care plătea salariile, scădea pe măsură ce creştea puterea de cumpărare a aurU!uir -care-i rămân~a lui_. .. · Profitul n.Xi Richard era dublu. In afară de beneficiul !egal pe care-I obţin,ea. de pe urma executării comenzilor de armament, se aiege11 şi cu un frumos câştig personal, rezultat .din manipularea secretă a asignatelor şi a ·auruluL Bine1nţeles, jccu'i era periculos. · Numero.şi speculatori, surprinşi asupra faptslui, fuseseră sfâşiaţi de popufa\ia înfometată. Intr-un tripou, un jucator mucalit declara cu umor: "Am pierdut 25 de !udovici t
\:•t_i_t.ţ
_Q>!
~'""· ,\.. ,_
-~;'\..c'-1
~
34? ~de
aur, iar i:iătre sfât ţi-lîul partidei am câşti-gat -80 de iudovici în aslgnate. C~ne· a( crede că făcând bilarrţuit am pierdut totuş~ rna.i mult decât arn câştigat? Cum ' • ?"' ' • -' ' • ):...' ·am ·a;uns ta acea~ha conc:uz!e. G~HCl, gt:!Crtoarea
·me""?·~ '
a aurului 7ş_i muta. sediul d}ntr~o stradă întunecoasă într-alta mai dosnică, dintr-o fundătură cu ieşiri secrete într~a!ta şi mai uşor de ,:?vacuat în cazul raziilor. Asignaleie false, aruncate pe cpiaţi'i .de falsificatori stabiliţi în străinătate, sporeau discreditul hârtiilor emise de stat. în Anglia, cu 35 de franci de aur, se puteau cumpăra 1 000 de iivre false. Cei care voiau să cunoşteau o prosperitate nemaiauzită. · Bursa
neagră
i..a ?7 martie 1792, Fran)a trim!se un uitimatum agres!v imperiului austriac._ împăratul Franz al H-+aa " o.vC!;C•y' ""'"""-""'l"'~' t·o" r ~~n·u'>Sa •- o pe·' .Y-ti. a~..,~"·
', t...d
~
~ tf. 0
~pr;•:A c:, ;!;.,.,,
, -·.Mr;H1 ·/"' Llh.,<.,.JY v
,.,, cd
'f\!' '~"''"' .r1.:J ,~J\:::;:a
f,, 1U
'"'h"r;<:::l"' vUH::;K.d.
,.,;::, :,a.
propt)na Adunătii Naţionale S1A dec~are ră::~boi Austriei, Pus la vot, decretul ·fu adoptat intr-o atmosferă da entuziasrn .delirant. Şapte deputaţi! pnmre care şi Robespierre, un avocat din Arras, se a. b''lil 11•••d""ay no ,_....,. la ''!"'>+ "'-"\, -~!
'·
Richard jubila. Războiul destinat să dea aripi · producţiei uzinei sale fusese, în sfârşiţ, declarat. Operaţiile militare în sine nu-l interesau. lnfrângerea genera!iior La uz un . şi Dillon, . 1n ·luptele de la 28 aprilie, îl lăsară indiferent. Îl .bucura in schimb complicarea situaţiei politice interna'(ionale. La Berlin, regele Friederich"Wilheim pusese 1n aplicare Tratatul din 1 februarie, decretând mobilizarea generală. La î ondra. trimisului :Frapţ€'i, Hcetăţeanu!" TaHeyrand; i se făcuse un mare afront · Foreign Office"ul Ji cornunicase oficial că e persona non grata. .In douăzeci şi patru de ore trebuia să părăsească Anglia .. Aceasta insemna că ostilităţile t:Jăteau fa uşă. Potrivit neg_oc~erHor dintre !nami-:;1! Frantei revoluţionare, Marea Britanie . urma să furnizeze armament aliaţilor, lăsând descoperită piaţa americană. Consecinţele erau · lesne de prevăzut Americanii vor fi nevoiţi să îşi procure armament de la fabricile americane. New Schenectady va cunoaşte într-un viitor apropiat o mare inflorire, datorită comenzilor noi care nu vor lntârzia să <~flueze. · La Paris, oamenii politici erau dezorientaţi. Războiul ameninţa să ia proporţii neprevăzute. Marie-Antoinette era tncredinţată că în trei săptămâni nepotul ei, împăratul Austriei, va intra .triumfal în oapita!ăc Ad.unarea Legislativă \!nea şedinţe nes!ârşite fără a lua vreo hotărâre. Dezbaterile erau de o vioienţă_ ·nemalpomenltă. Schimburile de- invective, ameninţările, !ncăierările se tine-au lant. Cluburile revoluţionare răşpândeau pe drept cuvânt zvonul că inamicul avea complici in interior: aristocraţii, clericit .curtenii şi generalii vânduţi Austriei: Obţinerea victoriei era condiţionată de exterminarea· acestor trădători. Rezultatele propagandei · cluburilor mJ întârziară . să se vadă. Lessart, ministrul af.acerilor străine, fu arestat şi trimis în fâţa înaltei curţi. Aceeaşi soartă o suferi şi duceie de Cosse-Brissac, comandantul Gărzilor
8 Contele \:;;porto1oHul războ!uJ L : n faţa pa!~t:_i!~: TuPerles '""""' da'~d 'r.. 'ne'l --:':patrir.ţii ·man_ifestau -,..:;n: "-~.!;lC 1 S>wdntr ~uZ-i>r -antiregallste. Pancarte cereau rnoartea trădătorilor:
· .!\risto 'a'" llf
,':'{;;,
0 ""'
4
''.
a·e
executii se
~--·::unei _---
b"~u'·'·l _VJ!l t\·
,.~
-.:-·-su·aa a. -c:.·,, -:
ţ:ţ;tvr;!7";Mo,!J'·?e:,J'c.
"-.sc,;H!\l\i;ilt~,_."""
'""C :r·rer·ini~·gu ;:::-"__._ ~ V•f-'"~ . lLa
2ll .v
i\.ljla PQC'Ul~tir:: > ,_,._., }--' ,v ''"-','<.A.
-__·:fpa.rUereiQr~ :exasperată .de lipsuri. Jnvadă J ufieries-uL ·:::·;t:;;ptodtăţHe municipale şi· gărzlie riaţionale i;butiră cu "''"'r"l' '~l'i'·'~ea d'tn -j."t;;l,:t'( ~.oJct • '~ cap"~'a' >;<-~ ....vca' evacueryc , "-"'" -d~ )un" !;~ f\Ci.l" r-t-_:atmosfera devenea tot ma! explozivă. Se aşteptau l
;
·-:--' d.Hrin :~en·"o· _c·_V••.r11Hil ! t.__.
"fl nvj' J, (4l •
P€~ străzi
se auzeau până revo!u~lo'nars, intc,nate de -:defHau în, !tnigi coloane.
1
' . târziu carnece
t)arr=-1ag note, llive Je s:on, v!ve. fe: .,.qon, Dansons aa C r;'ormro.n,.-,,JIFI ' , O._:;;'" ' "" !lhte 1e son clu canon ! in cal.lta.tea lui de fa..bricant de arrnamen\ Richard '.avea intrar.e liberă ·1a Ministerul de Război. In cursul lziteior; saie c~noscu o serie de Hderi revoluţionarii atât girondini cât şi iacobini. Diplomat, împărtăşea 'întotţj-eaua.ha cplnlf!e .-!nt~rlocutpr!!or. ţ:,ra -un < cameleonism politic, pe care-I practica, de fa o >--vreme~ cu· măieStrie .. Min!_str!J_! Statelor Unite! .pe Care Richard îl v~z:ta .uneori, H sfătui ·să -părăsească Franţa. ~- ·Niciodată atrr:os:feta n-a fost _maf Tnc-ărr;ată, spunea el domol. Mă tem că vom asista în cUdind la +1 J.ih> w~k~ J,,.,.,'-"'-'' do
nr:::tve < 'ti'"'
-.- f\Auzi_ca aceasta _o 8uu_ mereu, aci !a Paris, zise Richard.
lliNTILĂ COR!:IUL
Nu e de mirare. Din informaţiile culese, am ajuns ia concluzia că se pregăteşte o mare insuracţie. Deunăzi, am stat de vorbă cu ambasadorul Angliei, lordul SutheriMd: Şi ei aşteaptă · să fie rechemat dintr-un moment 'fntr-altul. E foarte ingrijorat. Richard era conştient că prelungirea şederii sale .. în Franţa, nu era lipsită de prime)diL Dar mai ştia că · marile beneficii nu se obţin fără riscuri. Parisul anului 1792 era pentru el o comoară nesecată. Afacerile ii ohligau să mai rămână în Franţa. În Statele Unite şi ia . Londra avea oameni pricepuţi ş.i de incredere, careci · suplineau mulţumitor lipsa: Mecanismul funcţiona perfect La Paris, prezenţa lui era mai mult decât ne.cesară. în caz de primejdie, putea oricând să fugă. PaŞaportul său 'american era Jnzestrat. cu puteri magice., Americanii, cetăţeni ai celei mai tinere republicii democrate din lume, erau adbraţi în Franţa. Americanul Fournier.,ajunsese unul dintre căpeteniile comitetului de'insun~cţie care seîntr\]nea'în taverna "Le Soleil d'Or" din piaţa Bastiliei, în hanul "Au Cadran Bleu ... şiJn casa lui Dllplây, gazda şi prietenul lui Robespierre. Gouverneur Morris era cel mal apreciat personaj din întregul corp diplomatic. Scrii.torul american Joel Barlow, agentul din Paris al companiei ,;Sciota :Land", creată ·în scopul de a recruta colonişti, .pentru a popula deşerturile americane; se imprietenise cu cei mai extremişti revoluţionari.
Dar, .spre deosebire de aceşti compatrioţi, care profesau din convingere . idei liberale, Richard · începuse a f~ecventa cercurile revoluţionare numai după ce constatase· că succesul · încl.îna spre curentele. de stânga, . De la o vreme, Richard nu se. mai limita la furnituriie de arme ş.i !1;1 specu!area asignatelor. La H martie 17.92 prima sa .corabie cu grâu acostase la .
,' Nantes.
Intreaaa cantitate o· vânduse cu •ore+ ._. ' -1 >;astronomic unui mare ir~portator, Aristide Beausire, (;are o depozitase intr-un siloz, cu intentia de a o ' •specula mai târn:iu la sânge. Primul transport fusese urmat !a scurte .intervale de <Îltele; Richard rămăsese catât C& încântat de aceste tranzacţii, încât dirijase •'Şpre Nantes şi Bordeaux .încărcăturile de cereale $1 produse _alimentare destinate până atunci Angliei. ~·FoanJetea făcea ca piaţa franceză să înghită orice iic;antitate la. preţuri. impresionante. •······. R.ichard lucra mână în mână cu un grup de firme \din Nantes, care reallzau, ·.ca şi el. profituri uriaşe,. :· Spre a scăpa de controlul vigilent ai organelor revoluţionare,. care vârlau pe speculanţi şi· pe agenţi!. c)or,. fş! .asîgurase protecţia câtofva personaje suspuse, .:·pe <;are le mituia regeşte. Printre aceştia :se aflau unii .corifeî ai clubului iacobin, membri. cu vază ai .A<:funării Legisrative, renumiţi· pentru infranslgenţa Şi prfncipialitateator. Cel mai i!1semnat era Chabot, un călugăr care îşi lepădase rasa monahală spre .. a 'adopta cea mai extremistă poziţie revoluţionară . ''Chabot ajunsese idolul foburgurilor Saint-Antoine şi. , Saint-Marc:eau şi unul dintre. cei mai .temuţi membri al clubului ·iacobin. Titlul lui de glorie era' crearea ,termenului sans-culottes, .care avea: să rămână pe :veci legat de revoluţia franceză. , Odată, ia o mas.ă. copioasă, servită dis.cret în /apartamentul său, Richard îl întrebase dacă nu se înrudeşte cu tami!îe oonţilor de .Chabot. Fostul ··culugăr incepuse să râdă cu poftă. · · ·- .Cum să nu. Ne trag!lm din acelaşi Adam. Dar ·:.·-ei coboară din rarr;;Jfa_ lui Abel! pe câr_d ·eu dintr--a lut · Cain. be aceea vreau să le răsucesc gâtui. Jullien de Toulouse şi Basire, iacobini cu mare platformă politic-ă, întregeau trinitatea c_are asigura 1_ui : H1
352 armament.~
'
Fabrica de la Nsntss !uera acum cu randament sporit; Richard îsi . .. . stabilise. la Paris. ·centru! . său de activitate pentru Emopa continentală. Statul său major era alc.ătuit dintr-ur:t număr restrâns de colaboratori ameri.canT şi franc;ez!, care dirljau !nsă o armată de ag@nţi .nemărturisiţi, recrut"ţi din toate straturile sociale.. Agentii schimbau asignateie pe Vahită forte, ayând tOtOdată misiunea Să llâneze ŞÎ informaţii cu caracte~. politic şi militar necesare marelui patron, care le. folosea pentru interesele sale, sau le vindea Angliei. Mănunchiul de colaboratori, care cunoşteau in parte dedesubturile. activităţii lui Richard, erau recrutaţi mai ales din rândurile micii nobilimi şi ale burgheziei Jna!te. Toţi îi erau devotaţi. In primul rând riindcă erau plătiţi împărăteşte, şi în al doilea, pentru. că ştiau că la nevoie vor fi susţinuţi şi acoperiţi de patron care, din principiu, era loial cu subaJternîi. Acest. nuCleu cuprindea şi câţiva foşti camarazi de <1-rme din timpul Războiului american. de Independenţă: Expeditiv!, plini de resurse, cu puteri depline în tratarea afacerilor, când îrnprejurăriie ii împiedicau să·. ceară dezlegarea directă a şefului, străbăteau Franta în lung şi. lat; trecând la ·.nevoie fraudulos graniţa: Pentru a acoperi această activitate sub o firmă inofensivă, Richard deschisese la Paris şi la Nantes reprezentanţele unei societăţi franco-american'B, specializată în vânzarea de terli!nurl · arabi le în Louisian11 şi Saint-Domingue. Asigurat de. protecţia trinităţii Chabot, Basire şi Ju!lien, şi sprijhiit de grupul său omogen de subalterni, Richard putea să privească liniştit şi cu incredere viitorul. · · Cu senin.ătatea cinicului, a candiduîui şi a. amoraiului, trăsături care se îmbinau paradoxal in
DINASTIA SUNDERLAND-~B:_::E:::_Ac_:U::_:C::_:L=Ac=lccR~~~~~~3-53
firea sa, Richard releva intimilor - 1n rareie sale momente de destindere• şi sinceritate ciudăţeniiîe situaţiei lui inextricabi!e. Deşi avea sentimente promonarhîce, lucra pentru revoluţie şi democraţie. Colaboratorii şH alegea totuşi din rândurile arlstocraţilor şi simpatizanţilor acestora. Viaţa aceasta, -plfnă de contradJcţii, îi rezerva surprize -extraordinare. Partizan-ul -oligarhisi _sprq:nea democraţia 1h măsura în care aceasta li servea interesele. Patrioţii îl credeau .un aprig partiza11-al revoluţiei Monarhiştii îl socoteau un stâlp al contrarevoluţiei. Rlchard era încântat de posibHitâţiie sale de adaptare... · .
· Richard Sunderland, marchiz de Beauc!air, deveilise unul dfhhe vizitatorH asidui- a! sa!orîiJlu'ţ ·cetăţenai Lucille DesmouHns şi al cetăţenei Roiandt cele mai avansate bastioane -moderne a!e ~deilor noL r:;r"'o~d!""t!· '-"'d '<>A•!ll,
.".,..",~c
;__,a!~
l'i'~e~u lf a " 1
....
~~r·~".._.., t""-~, 1 t,.·, vt.~ il>O. ;;::,~al.\.>1~1 t
~ 6 auA,o-, 9 ;:;>v 'i."!'-~
-u cu
l·!· ţ;,. .~ -:_ ,.."ao~ Rol'a~d 'ia~~b-;n·,·, G" p~"'o~ .. p?.'irl _"CH,t:;Stnr--e n~m.b.~;; f't.e ".rî:a" S, •,' ar~tor.l.l' t":ii l,r!Hl' ;,JGt-.;.A>..> , d V>'" -->·!}
,,,._ţ.
'-""'~>
•
-~
~
1.
-
-
·'··
~~·
avansate, De fa o vreme, .şi aceste reuniuni Yncepură a fi suspectate. ,~,dversatil po!lifcl denunţaU actfvitatea, ""'nf;,...n.-.nl' In .r:·;:to.:,,""·l do~ ~-.~n,....! ,...)r.::t r-o~sn'l-a•ori ~o !'.vull,_;;~<-n:.;. ""'-'•-H>\~• ~}J'j'd, \.l~ v z•, ţ-c! ·t. :-; \J""" C itlil dusmani ai 'oor~,-. oruluL ' Richard ·_evita să mal circule noaptea pe străzi. Oamenii bine îmbrăcaţi riscau să fie lUaţi drept ar~stocraţi şt trataţi" ca atare. Primejdia de a fi spâr~zt)raţi de un feHna:" inspira :e!or m·o! n§r
ae
354
VlNT!LA CORBUl
nici .un mister. Detaşamentele de patrio\î, organizate ·de Comună si de sectiile revolutionare, erau întărite ' -cu contingente provinciale. Bata!ioane!e sosite din Marsilla şi .de- la :Bresţ_ erau -gata de actiune. -Comitetul de insurecţie lucra 'febril, organizând formaţii!e de lUptă, distribuind arme. · La. i 5 iuHe; ..~dtu1cu·ea hotărî de_sfiinţarea companiilor de elită din Paris. Totodată; crdonă deplasarea in provincie a trupelor de linie. în preajma .bil.tăliei finale, lips!El<J. moharlila de cele mai devqtate ·unităţi militare. Jandarmeria şi unităţile din garda naţio·naiit- __ -care· prifnisetă sarcfna să -asigure paza palatului Tuileries, erau atrase de ideile noi. Parte din aceste trupe făcuseră cauză comună cu. poporul, participând !<0; cucerirea Bastiliei. Regaliştii, · simţind primejdia, luau măsuri de apărare. Trei s.ute de cavaleri ai ordinului "Saint~Louis", scoşi din armată, se· prezentară spontan la Tui!eries, punându-se la dispoziţia regeiui. Batalioanele elveţiene de la Ruei! şi Courbevoix, alcătuite din nouă sute de oameni devotaţi monarhiei, fură rechemate la Paris pentru a sprijini apărarea palatului. Două mii de ostaşi din Garda 1\laţională ihtregeau forţele defensiva. Artileriştii nu insp!rau încredere. Comandantul forţelor rega!iste se temea de . o defecţiune a tunarilor, c.are . manifestaseră adeseori simpatiile lor pentru insurgenti. . Parisul trăia momente de încordată aşteptare. in zilele următoare avea să se h.otărascâ soarta rev·ofuţiet şi't o qată cu acesta,-soarta_ unei turnl. Toţi -ştiau ac~st -~ucru . .Intr-o noapte, apro.ape de: crek treL Richard fu trezit din somn~ de 'dargătu! -.c!opotalor de: .la Sain't;.:Su!pHce şi. Saint"~Roch. După un sGurt in~ervalf porn!ră se. scurQă_ pe ·cne~ul l uvru!ul coloane nesfârşite de: oa-meni înarmaţi; ·care· fH~reau să se îndrepte s·pre Tul!eries. Cânteceie · revoh.Jţ·lonare
.
.
~
.
sa
.
DINASTIA SUNDIERLAND BEAUCLA=IR~~~~făceau
355
sa vibreze ferestrele. Cartierele populare SaintcAntolne şi Sainl-Marceau se revărsau ca o mare spre centru. Ciopoteier tuturor biseric!lo_r sunau acum laolaltă-, intr-un concart lugubru. Toată -nO"aptea _bocăniră pe chei paŞH sacadaţi ai ._. -mulţimii. Huruitul tunurHor trase de cai sau 1~npl_nse ------cu mâfni!e ~et".,l: . . . ;;;:<. ~·l c:ZJ.,..u+elor _\) rnun_iti8-. · ;, ~ 1 ·'~ zgom('\"""u' .. , •.n. f ;Jr <:1.<-l'v -n""r t.:i '"' , .• -.ropotul de copite _al -canor comandan_ţilo: de - :_d~laş.amentţ;, std::J&tete rnuf·ţJm·H excitate se 'invălmăsea(J într--un vuiet G'Jr.Unut.L asurzitor. ' . . De ta fereastra aţn:\rtamer:ţului si:lu, · cufun_daţ în ·1ntuneilc, · spr~ a nu atrage atenţîa, Bicharo p:!v_Ha liiUit şl-_impresion::it acest ~~u~tiu umsn care se scu:·gen paralel <:u Sena. Emoţia care Tnf~ăcăra pcputaţia găsea n !Jizar .~ ", , • " .;;;_, "'.-l ,;:~· +-• r -; P" l ..".·,.," , . . 1- _ ".0L.OU Şi !nc:U?1:l\i1 !-!!r:,.V'~ d_l: va 6 ţ",a i:!~8f1:;>9lid sau plebeu. nlc-ştenit de ia Jos·iah .~underland şi de la străbunul său patern) piratui,- reuşea să deccl_oreze albastrui sângelui transmis de bunicu{ său njatBrn, marchizuL Aşa se explicau poate preferinţele sale pentru comerţ şi finanţe, preocup"ări atât de străine rrientaHtăt!i rtbbîli!or purL _ _ Spre dimineaţă. cofcane!_B îric~pură să ·se s:ubţieze. Soames îi aduse infb_rm-atn proasp-ete. O vec.it1~ Yi spusese că pieţele din· jurul palatutul Tui!eries erau negre de: oamenL Prin curţile paiatu!Uf scânteiau în soare baionete, săbii, tunuri. , ·Dinspre Tui!eries se auzi răpăîala neregulată a unor împuşcăturL -Apo~ detun8.turii8, răz!eţB ia Inceput, se -înteţlră. în -cUrând! porni se au-dă şl_ glasul tunurilor. Focurile de armă şi huruitul ptese!or se contopeau într-o rostogolire grea d.e tunete, ca in ,. - f u rt' una. onna ' Nu trecu mult! şi dinspre_ pedat· apăn,.;ră pe cer vălătuci negri de fum şi limbi uriaşe de toc, pe care vântul . ie împingea spre SeniL Din balconul
-sa
'
V!NTIU CORBUL
apartamentului său, Richard contempla văzduhul . înt>.Jnecat de vârtejurlle de fum, care se înălţau parcă s!. . deasuor·a LuvruiUL Pa -ehel treceau Jn pas aierg~tor -patrul_$, cete ·de revoluţiOnari-~ temei din hale~ -copJL- Apoi ._mulţimea ~pomi să .se retragă dinspre palat într-o neoril.nduială de nedescri.s. Richard văzu din baicon doi sofdati din gărzile elveţien€h plini d~ sâng(:l. care fugeau unnariţi de: o ceattr de ·patrioţi ·rnnebUf)iţl defude. oatru!ă tăie drumul fugarilor; care,. după o luptă scurtă fură ucişi. · Se auziră împuşcături şi dinspre Luvru. D femeie căzu. lovită de un .glonte rătăcit. Richârd văzu un bătrân ţeapăn, cu alură de ofiţer în retragere, care .trecea escorta! de doi patrioţi cu armele la şold. Aproape de colţul străzii,· câţiva revoluţionari inŞfiiC!Olră PEl prizonier, îl .puseră !a zid şi 11 ciuruîră cu '
:o
'
gloanţe.
· · Luptele durară până spre seară. lmpuşcături!e se îinpuţinară abia către lăsatul serii.. in noaptea aceea, .Parisul fu iluminat de sărbătoare. Pe Quai du Louvre treceau acum cete de .oameni voibŞL Victoria era a lor. Câritecele răsur:rau' iarăşi pe străzi: ..
· . · /!/1; q1r ira,. qa ira, . c;a 1ra... în zilele următoare efervescenta· se mai domoli. ·Profitând de acalmie, Richard hotărî să 'facă un drum până .la palatul Lusignan. De data aceasta îmbrăcă un costum curat; simplu, de burghez cu· mijloace ·modeste. · Pentru orice · eveniua'litate, strecură sub haină două pistoale încărcate. ln cazul că ar fi fost atacat, n-er ··fi ezitat să. traga. Palatul Lusignan era pustiu. Nici bătrânul portar nu-i mai .ieşi în întâmpinare. Deduse că Patriei a se afla încă la Charlemont-sur-Loire. ·· in noaptea de 28 august .începură vizitele domiciliare: Del.egaţii secţiuniior ... percheziţionau casă
DINASTIA SUNDERLANO-BEAUCLAlfl
357 ·~---·~····--
în căutarea preoţilor care refuzaseră jurământu! pe Co.nstituţfe~ şi a aristocraţiJor car~ participaseră la evenimentele de ia 10 august.· 1n două zile fură Operate mlf de arestări. Richard găsi necesar să-şi ia măsuri de precau~ie, Arse o serie de hârtii compromiţătoars, printre care Hste cu_ 'n,urrH?!S unor agenţi -fo_fosTţi în operr:1We de schtmburi de astgnate, un pachet cu scdsori prtrnite din partea unor emigranţi din Anglia, cu. care păstrase legături, şi diverse piese cu caracter c:omerdatA care !e~ar fi dezvăluit combina'ţii!a cu acaparatorii de devize şi de mărfuri. Semnele prevestitoare unei vijelii şi mai mari se făceau simţite.· Richard se întreba dacă n-ar fi mai --înţelept să treaCă gran!ţa. în AngHa ar pUtea aştepta în linişte desfăşurarea evenimentelor. Dar nu se îndura să-şi lichioeze afacerile atât de prospere din Franta . .Lâ vizfta·· domiclHară; care i se fjicu şt !U, i S8 confiEcară câteva epistole scris_e in- enQIBzeşte. Sectft")r.arii jLihi!au. Erau cor:wtnş;i ca puseseră mâna pe Câteva piese cu 11mbaj cifrat Pent;u a-ş1 dovedi · 't' ...... d se pre~e~tr-nl·,...,;-~·lr •' r<e nevmova,Ja,_K!CJ1ar 4..· j,. a 1a "-' ;,,;:n __ l.
casă,
t,:
fiul
f,.,
său.
!n vreme ce Tşl aştepta -rândul !a audienţă, se 1 ~!r1~3d1l •. , . cu - Ch"·"'l~s .....-,..'l;?;yr··a~"-PPI"ir•orrl dq!· V _ a·o v 1 a~,'.... :nJ -"":::i -· v, '-fostH · -""'' episcop __de. Autunl care_. sollcita un paşaport pentru """"'!ia. nr:s, Danton, noul ministru de justiţie, căru'a Franţa revo!utionară. !i datora succesul loviturii de stat de !a 10 august, dădu satisfacţie iui 'lichard. Eiiberă şi paşaportul cenlt de Talleyrand. Lui Richard nu-i . scăpă suspi11ul de uşurare a! fostului cienc. - Când speraţ1 să ajungeţi la Londra? i! 1ntrebă -JI.
VINTILĂ CORBUl
- La inceputul săptămânii viitoare. Azi e · in treizeci, nuci aşa? .- c~J t~:ăit ·· Tonul •. şi Întorsătura frazei erau ambigui. Richard .rămase .gâr;rditor. l':uga lui. Tş.!Jeyrand- .căci plecarea aceasta .intempe!;tivă n\1 putea fi. calificată altfel dove.dea că fost.ul episc.op socqtise>că e mai cuminte să se facă nevăzut decât sâ fie martorul triumfului revoluţiei. Culmea era că luptase şf el pentru acest triumf. . - Ador calmul Vieţii de ţară, pe care nu-l guşti nicăieri mai bine decât in Anglia, spuse Talleyrand elegiac. Adio, Morisieur Sunder!and, adăugă el întinzându-i ·mâna. Nădăjduiesc să ne revedem la Londra. -· Cât de curând, Monsieur de Perigord, cât. de curând! Richard era. uluit. Mersul rapid al evenimentelor depăşea orice aşteptări. Monarhia zăcea !a .pământ. Nobilii şi preoţii se ascundeau prin vizuini, ca sălbăticiunile 1ncolţite de primejdie. În cursul acestor zile, Richard trimisese în mai multe rânduri emisari la palatul Luslgnan, spre a se informa dacă Patricia sosise la Paris. De fiecare .dată primise răspunsuri negative. De când lucrurile luaseră întorsătură gravă din ultima vreme, Richard .lucra mai prudent. Licenţiase · pe mai toţi agenţii ;nărunţi, care se făcuseră nevăzuţi, în .aşteptarea unor vremuri mai prielnice. Mulţi dintre colab'oratorii ş;ăi apropiaţi ceruseră ingăduinţa să treacă in străinătate. Franţa nu· mai oferea garanţii de securitate foştilor purtători de particule nobiliare şi '
'
'
"
· DINASTIA SUNDERLAN!H'IEAUCLA!R . .
---------..·----
359
.partizanilor recunoscuti ai rr10narhiei. Împotr!va speculei se pornise o campanie implacabila. · Numeroşi importatori denunţaţi că iăcuseră speculă. .,fuseseră întemniţaţi. În ciuda prime1diilor, specu!morii .· . nu. dezarmau. S-ar fi zis. că teroarea ~· potrrvnic --~--_intenţiei iniţiatodio.r -ei crea un ctJmat propice :_;>·c,âştigurilor ilicite. Afacer!ştH tră,lau în umbra ·,•.ştreangului dar, printr-o ciudată compensaţie, făceau :·afaceri_ de aur_ Aceasta era şi- motivul pentrv care --:Richard _îş! pret ungea şederea în -Franţa. c·aştiga atât ___ :de- muH, încât soc-otea că şi-ar fi batjocorit stzs;:;_ua :.. dacă ar fi abandonat partida. într-o zi, pe (;ând traversa Pont-Ne-uf ;",·'ihdreptându-se- spre casă, văzu pe Quai du Lauvre o ··, '_mu"'me ac1itAH ·,mhu··.lz'nd"-se fat~ unei ""~" ~u. ), , z,· ·,n' ,V. ' ' ,.,."..,__ · . do•J" ~·~'" O·b'o~n o·,~-, r~"O~"a m~re "U VLU;V• 1 Q., .. vi'e tr~s·e O. Cl: ~ ii U U ...,.dLLc.:;;!. 1 •'e6"n'"" trăsuriior, ferecată In pUnă zl, dădea clădirii masive •·· înfătisarea unei fortărete. ' ' ' -· Au . intrat in casa asta! striga un tânăr sans-cuiotte, arătând lumii bulucite poarta grea. l-am văzut cum s-au strecurat înăuntru.· O patrulă apăru · ln pas alergător după colţul S tr;_-"-;; - a~ ... case; cre13tea din ·~'
'
.,._.'~~.,-J.t,
V
H
U
\#
'
î'n""l'"""""'":""l. """" ..e 0 ~e'
""-12 '0q
o
a'
P~".:s ;h'A":> 1 '•-'dU Hl" -i ·lmh1 ,,_,._-_,,t.,_.;.t}
t
spre a-şi facE) drum până la poartă. - Eşti sigur ca au intrat aici? îl întrebă comandantuL , - Cum te văd şi mă vezi. cetăţene ofiţer. Au dat colţul străZii şi s-au furişat in casa asta, socoti:1d ca n-o să prindă nimeni de vest Noroc că am fost prin apropiere". Comandantul izbi în poartă cu . garda sabiei. -. Deschideţi! În numele !egii, deschideţi! Poarta răsuna ca doagele unui butoi gol.
\I!NT!LĂ CORBuL S~o
_spargem. propuse t~năn:l ze!os. -· ::>-o soaroem! ' ..,.._. Da, -s-o spargem se· auziră g!asur! din mull[-me. De undeva apărl)ră -doi oameni' _cu o bârnă, oe c·are o repeiiră -ca pe o catapultă' Tn p:oartă. - Ce -se î-ntâmp!~? îrrtrebă Richard pe un _tânăr qură--cască-, ce stătea -cu mâinile în -buz-unare si se "" -' " ~
.
'
.uita- spre- -ferestrele de ia- etaj,
-
creă nişte -arist'ocraţi, scăpaţi de s-ub _escor-tă,
s-au refugiat !n- casa asta. ·sub foviturîle re_petate -p-Oarta pârâi din încheieturi, prăbuşindu-se .cu zgomot asurzitor. Tânărui. sans-cuiotte se avântă in gang, urmat de soldaţi. Câteva focuri de armă răbufniră ·dinăuntru. Sub privirile surprinse ale spectatorilor din primele rânduri,- t_ânăru! îşi - dU.$6_ mana !a pântece, se împle1ici, apoi se rostogoti cu obrazul pe o sfărâmătură a ,porţiL Că.::u şi Comandantu! patfulei. Un glon~e îl trăsnise 'între ochL Ca !a un semnal, lumea cuprinsă de panică se risip'i care încOtro. Înnebuniţi de klpaimă, oamenii neînarmaţi o luaseră !a fugă) îmbuîzindu-ser îmbrâncindu-se, că!cânducse ln picioare. Era limpede că prizonierii fuseseră aşteptaţi de prieteni pregătiţi pentru orice eventuafitate. Se trăgea din gang şi de la două ferestre .• ale căror obloane fuseseră brusc date deoparte. · Richard căută adăpost sub .arcada intrării une! prăvălii din apropiere. Deodată simţi o usturlme cumplită în braţ. Furios, înjură printre dinţi. · Curioşii se risipiră ca potârnichi!e. Richard era atât de furios .din pricina propriului său gbinion, încât nu mai acordă nici o atenţiţ: schimbului violent. de focuri. Fusese. rănit la antebraţ. Pe sub mânecă se prelihgea o dâră dcL sânge care înroşi se dantela manşetei, scurgându-se pe dosul palmei. 1
361
Aiannat de hernoragia puternică) nu mal aştepta sfârşitul luptei. Strecurându~se pe lângii pereţi, reuşi să ajungă -în dreptul -casei iui. Cu un oftat de usurare -irrtră- repedr: 1n- gang. Îi venea ameţea!S ş( · se "' ' ~ •• ri ~ ' mmu1asera p!c:o(lre .i e. Ar _r;qrn, ...:upa ce scapase oe primejdie~ sim-ţea un gol în stcn1ac,- greaţă şi un începui de leşin. Cu preţul unui mare efortr izbuti să urce scăr-ile pân}:i la apartamentuî său. Soames ou-şl dezm_inti nici de data aceasta calmul. - îmi pe-rmit- să vă atrag atenţia, Sirl că !a etajuf ..... l \,el.,.
bratul
de
r'i""'"',f.n.q_iO""f "· ·,:;;".. u.
}'·'•,,]<"";;; ... _,
~ău
să
mă
oră. u~H
2ţQames S::ocărd
c:J
m~:>Ji '.rln ar.:iAt;:Î~~ ,-';-~~'?;,.,::; 7!'"':-:'"\r':<>r·,~.,_,, .• -.,;;-"... "V-*-"1"~-·-L :~"'"'-··;;;;< -·-;;;::----··'-·'
u~k:
fl'"juns în drerctul ;"Vde>r.o r~"-t•-' ._",
~'
;:J'ţţ;!i;, '·'· --·'"
mecHcului_
f\GŞf. (""' """·
-
'>'"~""Sifi ('_; :::i'-..Ai'6 Î'l\';~,_..tftQ --"- "·'' i·~l'"(i'-,~~;;:, U'·.;_:,,-.. -~-~• ,-'t"< - ~~ ·' • -·-' -' ....-. '·' ,,,C.L::;'-<'4, yc. Tn+r-.o.deS">'"\-·1"'"' !:s~,;r,A si:! ·-~;~C:L~t t.'<..,....,.rf\ -..tU)-"'-"' f"•;;Jr>.d h[.''Si'i' .•. ! !...i0F(,• ,,,,,...,·-' • ~ţ;:1 -\-i&;lU. --·.· ·o; ,, ' '-""' ,o _
bc:be
0 ,., 8~
ştirba· şi
bă0uitoare.
Pe cine căutati? întrebă ea răc:....siL ''""' ~a·~re Pat"e' C" !! _ n ~, z'1se «o~~ns Cl!J!'Z;· "'..! sol;,~n"·~'e •• •-.::H>;od~Cl. , Pe, -u 'J şuu ". d.aca e acasa. -- ~a vad. - . c·u1e sun:et:.? I'.U Mă numesc. Sunderland ŞI locuiesc cu un apartament mai jos, ·rnterveni Richa:;J nerăbdător, Spre exasperarea lui, bătrâna încuie uşa. Paşii târş1ti se pierdulii in fundul apartamentulu[ Se scurse un minut, -dOuă, treL .. - Ge dracu face zg•·ipţuroaica asta? exclamă Richard -furios. Cred că doctorului Y~ e· fr'ică să iasă. În acelaşi moment; uşa se deschise larg. În prag apăru un bărbat de vreo cincizeci de ani, deşirat, în '
'l..z
~
"'""-~
,!.
...
362
'----~--·--~··--··-···
\llNT!LĂ CORBUL - - · · · - · - ..
haine negre, . ponosite. Praf de Jutun de prizat îi presăra jiletca. Gulerul i. se albise de pudra căzută de pe perucă. pantofii aveau crustă de noroi uscat. · - Iertaţi-mi întâ"rzierea, spuse el cu siropoasă amabi!ifate. Menajera mea este de vină. Abia se mişcă. Vă rog intraţi, Monsieur Sunderland. · Doctorul le făcu loc să intre. încuie uşa cu grijă şi porni înaintea lor spre a le arăta drumul. Mergea incovoiat, cu paşi mici ca un chin.ez bătrân. Deschise o uşă, străbătură un salon de aşteptare, cu mobile vechi, prost întreţinute, cu un covor gros, găurit, ale cărui culori se contopis(Jră într-un cer:IUşiu murdar, şi ajunseră intr-o încăpere mare, care servea de cabinet medical. . . Aşeză pe Richard într-un scaun care scârţâi, apoi inceou să trebăiuiască într-o cutie de instrumente ' medicale. · - Tăiem mâneca? Sau preferaţi să nu stricăm haina? întrebă medicul. -- Tai-o, Monsieur! ·Mai repede! - Imediat, imediat Toate la timpul lor, Monsl::;ur Sunder!and. Nu vă. impadentaţi. Iri timp ce doctorul umbla cu instrumentele, Richard remarcă fără voie de-a lungul pereţilor o mulţime de tablouri, sprijinite unele peste altele şi aşezate de-a. dreptu 1 pe podea...Toate erau cu faţa intoarsa ·spre zid. Pe mesele chirurgicale, pe dulapurile cu cărţi, pe biroul din colţul camerei stăteau, cfaie peste gr.ămadă, vase chinezeşti, porţe"ianuri scumpe, statuete de jad, cristale, toate prăfuite şi murdărite de muşte. Cabinetul acesta medical semăna .··mai degrabă cu o prăvălie de .
antichităţi. Din bucătărie,
menajera siută ..şi ştirbă aduse un lighean cu. apă fierbinte. Richard urmărea cu sufletul · la. gură pregătirilec Prezenţa _lui Soames îl făcea să afişeze un calm de faţadă.
Spre surprinderea sa~ rnedicuf, care îi făcuse~ la fnceput tm~presia unui cârpad, îl trată cu pricepere şf -'atenţie._ Dup-ă ee tăie în Jung mâneca haineL descoperind braţul, urmaşul lui Esculap cercetă rana, : apoi dătină doctoral din cap. .. . - Nu e grav .. Necesită .iusă oarecare îngrijire. •• Pentru a se evita complicaţiile .. Nu cost.ă decât opt .sute de livra. - O mie, Monsieur, dacă mă tratezi cum trebuie, ;z·ise Richard enervat. · - Atunci să ne punem pe treabă, rosti medicul, · începând să opereze. Soames, care îşi inaugurase cariera făcând pe bărbierul în salonul unui peruchier de pe Ho!born Street, îşi lgsuşise încă de pe atunci rudimenteleartei chirurgicale. Rana stăpânuiui îi păru mai puţin serio.asă decât .incerca să o înfăţişeze medicul. Onorariul îi păru fabulos. Dar nu spuse nimic. "În definitiv, işi zise el, patronul n-are decât să plătească. 1\lu-i .lipsesc gologanii." Glontele atinsese superficial muşchiul extensor comun, sfâşiind pieJea şi dând naştere unei hemoragii relativ abundente. în. realitate, era vorba de o .simplă zgârietură, pe care medicul o pansă cu lux de gesturi şi schime spre a-şi impresiona pacientul. - i\r1âine după-amh:tză să veniţi din notL Va 1rebui Să_ vă schimb pansamentuL. zise doctcru!, ştergându-şi mâinHe cu un prosop d_e o curăţeni6 ">••t·y"' ,. maO"fE·}Jn!ca.. In zece zne se vmoeca. uarantez. Richard plăţi onorariul majorat pothvlt făgăduieiii, şi se înapoie in apartamecctul său. - Chirurgul acesta pare priceput. zise el. ;n vreme ce Valetul TI pun_ea cu grijă pe umeri un halat de casă. -,.. În . cartier se. bucura de o bună faima profesională, Sir. Are însă şi păcate. E aprig la câştig. Se îndeletniceşte şi cu cămătăria, numai să-şi "!"/"'<'
'\IINT!lĂ CORSUL ~-····-·-··-··
înmulţească le~ati văzut
mai repede banii. Tablourile pe care in cabinet sunt gajuri ale nenorociţilor care nu şi~au putut achita !a timp ratele imprumuturilor. . . . - Shylock,. exclamă Richard gânditor. -· lertaţi~mă, Sir, IT cheamă Paulet. MaÎtre Simon .Paulef. Lumea îi mai zice şi "pauletcMănâncă-Aur". Richard reflectă cu cinism că porecla acesta i scar. 'potrivi poate· şi lui. Rana i se vindecă repede, depăşind previziunile medicului. Cicatricea, care rămase. a-i aminti păţania de pe Quai du Louvre; era prelungă şi trandafirie. -'-" Acum sunteţi deplin sănâtos, zise Paulet, după ce 11 desfăcu ultimul pansament. Puteţi folosi mâna · fără nici un· menaiamenf. Dacă mai aveti vreodată nevoie .de ma1!re simon Paulet, ştiţi unde 'să~l găSiţi. - Sper să nu mai am niciodată nevoie, mairre, zise Richard. ~ Nu se ştie, Monsieur; nu sa ştie. !1 ne faut jurer · de rien glăsuieşte un vechi oroverb al nostru. - Asa îmi urezi.? · · • ··- De ce nu? !.ca mine credeţi că vin oamenii numai după sfaturi medicale? 8<; mai găs<Jsc şi altele, zise Paulet, arătându-şi într-un zâmbet strâmb· dinţii galbeni şi tociţi. . . -. Ce se mai găseşte? la spune? întrebă Richard amuzat. Medicul îşi frecă. mâinile. · - ·să -Vă arăt :eu ce. · Se îndrept~ cu paşii lui mărunţi spre perete. Apucă un tablo.u şi îl întoarse cu faţa spre Richard. - lată ce pl.ltllţi găsL Priviţi! . - Nu suni amator cde tablouri, maÎtre Pau!et. 1mi pare rau.,, . - Vă rog, priviţi! stărui doctorul. Nu costă nimic.
$i
cercetaţi semnătura.
· Mai mult pentru a-i face pîăcere, Richard se uită. !a tabloul pe :care lumina căzu din plin. Deodată tresări.
In -carnera ace_ea cu P?reţl albi, c:u rv1~se
ărc~t-s :u
chirurgica1~ şi porţe!anuri ·prăfuite, ' 7 ""o~ !:5 ' . , o. ,,..JJH .i. _ t a~bloul ·s·e· o~~·nAu'ar'z~ fn palatele pe care ls frecventase, R~chard v§.zuse
instrurrlenJe-
a''!v:;;.:. --"""'':l-"""'"'-r; _.,.U v~r-•·"T"tr:: !!lv,\J~~,; V ·Gd;_;;,t .. ,; mOndiaL Dar :aco!O, !rr cadrui somptuos aL saloahe!or a urite; splendoarea -!br i1u se re!iefa. Totul era _atât de
-e~ ·m 6 ""ate il-;;U,. o.;,
·pa'nze '
n,',."..ea~-' ::.·.,.,~,lO''"''-;>;-.+-
vC.:I~'-'Vl u,;H ' .
fos t
''Ul4..L-<,, .
·sr.::.rr~-:>-,~ vHll!U.i\7
?n_,..;,;. ""'0. l>"tr'tAIP .~!A ~r4-i5 "";<;,..s-,.;:-.: ~?' f> "·'-''~'';.V J"''-'•""'""'W-" V.•l.tJ,
"18 j qp r-:A,~;+I")nPPi l -b.,. f••"'-"•""' n''' ........ "" '"''
~Ci
să- creeze
·cadru de
o
anumită atm_osfe_ră_, -_şi
rnen:t •
~~
nicf-d'eccrn u
e.>:poziţie,
Dar aci, 1h 1ncăpJ3'rea aceasta_ so_rdidă,. _ţu, p_ereţii
goi şi tavan arumat, tablpul ieşea în !:w\pef")ţă ca un • diamant pr:intrE.r cărbunj.---/ , -_ , - E un- Guerchin, spus;e maÎtre :Paulet. Uri. Guerohin veritabiL Reprezintă pe sf,inţii .Benoît şi·. Francisc de .Assis şi. vioara. Richard· rămase cu privirile aţintite asupra pânzei, care TI răscolise parcă sufletuL Era pentru întâi.a dată că un tablou 11 făcea să vlbrez&. Subiectul era banaL Tratarea însă. atingea cuimi!e perfecţiUhii Cei doi sfinţi ascuffau cu extaz stmetele unei viori. Muzica sugera o viziune supranaturală, un spaţiu eterat, în care se întâlneau suflete şi îngeri. În tabloul lui Guerchin muzica·· avea . o semn!f'caţie ascetică, înălţând nu numa1 simţurile. dar şi materia, printr-o -comp!icftate a· dccoraţlei p-i-ctate ce descoperea p!afoane!e, c ntîn:Jându-le ·printr-o arhitectură aeriană:. -s-ar fi zis că _pământul îşi pf;::::rdea conSistenţa şf se rid!Ga- spre_ cer. Ansamblul ;:~ra prezenl Yntr-un bogat joc -de culori. CJ uim!toa:-e 1 • ;; d e ,um ;., a. .. a.rtT 1 1c,, ... .. Richard contempla această capodoperă, delectându-şi ochiul, mintea şi sufletul. Uitase că se af!a 'ln cabinetul uoui medic. Cufundat .In e·xtaz, 't'ncerca bucuria neo"fitufui care sav_urează pentru Î '!""!f-C .il:. i t ' ~ pr.ma .d""'t;:, a.a o, ''""-''nsa sa t; •• s,acţ.e es.etlca.
Vil\lT!LĂ
366 -
CORBUl
Piesa e de mare valoare, spuse Paulet, care urmărise cu atenţie reacţiile întipărite pe chipul pacientului său. Dacă vă place, v~o cedez pe un preţ ' rHmlC. . . o mle . qe . .;vre ,. ae aur. Preţul TI smulse pe Richard din reverie. Fabuloasa sumă ·n trezise spiritul· ascutit de C>m de afaceri. -. O mie de IIVrQ aur? Exagerat, maÎtre Paulet. Deşi ou sunt E;unoscălbr, aş fi dispus să cumpăr pânza. Dar preţuL - Preţul .e infim faţă de valoarea reală a tabloului, Monsieur Sunderland. Pot să vă arăt şi alte pânze, adăugă eL Simţise că nad.a. sa prinsese o pradă rară. Cu gesturi molcoma, spre a stimula şi mai mult curiozitatea vizitatoruluî, fi intăţişă câteva peisaje şi portrete de Clauda Lorrain, şi 1 ,e Sueur, de Riga ud şi eha,d'!n r.· •ido R<>ni' Q; B"on-'no ~; -'-"' '-. 11, d~' G -...::lU, \;:;Il yl t ,IIL~,. • de Van V _1 cry"'~ .... r. Y• Vermeer. O defilare de tabfquri magrdfic_::::, un feeric 'caleidoscop de culori şi tonuri măiastru lmbinate. Richard era coo!esit ' - Toate sunt orioinale? l'ntrebă el - bănuitor si . ..... ' oarecum ll.lşinat de propria-i ignoranţii "'- Desfid să găsiţi Vreo copie in intreaga mea colecţie, Nu s-a· născut omul care să strecoara o copie lui ,Simon Palilet. Rostise această frază p!in de impetuozitate şi mândrie:· Apoi' se încovoaie iarăşi. Cu afectată mâhnire adăugă; - Din nenorocire, timpurile sunt grele, Altfel, nu m-aşi indura să mă despart de aceste minuni cu care s-ar mândri oricare mi.Jteu. MaTtre Pa\jlet oftă adânc. . - Dacă aţi şti, .Monsieur Sunderland, ce sacrificii am făcut spre a. le procura, Acum .. împrejurări vitrege mă obligă a mă despărţi de unele din ele. Richard ar fi jurat că maÎtre. Paulet nu era tocmai îndurerat. În duda talentului său de actor, medicul nu
.
1şi
putea ascunde satisfacţia de a· fi ·dat peste un amator care prezenta toate garanţiile de seriozitate. Hichant îşi dădea seamJt că interiocutprul său era un rafinat negustor. Era dornic să cumpere câteva . piese, dar nu voia să se lase jumuilt. Avusese de-a '~c~ ltz./V
~u .-.,.
i7';<-~?'-'i"''·; l""·"''-4..1i
·ma'l u•t-.ieni n .. vh... H•
.
PR•J'c;-/_r" --~·!\;.>~.
tem că nu aveti suficientă încredere in . . . spuse r:redicu·! fă_r,q -oc<;lurt v-aş face o propunere. Vă încredinţez tabloul lui Gu.:;rchin, care pare să vă fi piilcut Consui!aii o;·ice expert veţi socoti de cuviinţă. Sunt convins -că după expertiză '''"'!'li·-rifl'o·n"'> VY;en v,. ar.; ;~;....;: uu M··ţ'!n ·;1\.l .,;;.,;; +ahln;:r; ". .. <~" .• ,; db >-· cnla·cţi-"· .... iy,;; .'<::! ha_, 'J-a~ "r V nt\ propune ·să aduceţi' exp~rtul aCi ·îns·ă. ·nu vreau să credeţi că aş încerca să-I lnfluenţez. · Fără să mal aştepte ccns!m,ţămăntuJ iul. RiciJard, . care stătea nehotărât Tn mlifpcul ii<~mere!, învfllui,. tabloul într-o faţă ·de masă ~erde. · - Trimiteţi vă rog. valetul să-i ia. Vi-I încredinţez fără a vă Gere vreo garanţie. Dar de ce să mal pierdeţi vrem~a trimi.ţând valetul? Cobor chiar eu cu !ab!oUI până !a dumneavoastră. - fv'!t:Jlfre Pau!et .. orotestă Ric!'lard . .....: Vă rog! Când e vorba de un vecin atăi de preţuit, nici un sacrificiu nu e prea mare. Luă tabloul sub braţ, apoi deschise uşa, p()ftind cu un gest pe Richard să treacă înaintea sa. Rfchard anaajase· recent tn serviciu·! sfh; personal ~ pe· un- tana.r >ecorrrandat cakiuro.s de au cefe de Lu:i!gnan, pe nume Amaury de- ·aeaumont-Cha:;a(s. -f\cest a.ut_entic descendent aJ unor baronf care _se 'r~ nr'm'lr,~ape'!' <>"a tinu··l •il·u~tcasera~ '"'' t f · erocc ,... a;-l! " v i - v 'ţ ni ·r-- Bf0u'illi . . . '• ' de roman cântat de "scrîitori secoluh;i a! X\JH!-letf.. . . Eleminat, blond, cu ochi albaşt'ri şi corp- sculptura!~ ·so·l ""·lo::."'~.+ p"-svr·"" *<"1<-,is' o ricz;; .rio , l ..!:t·•a . u ,1 J·n'el'lg"n' ~l " ' \ : rr·..... •-,--;ulv•·<~<· o . • ctt__.t,_<,' v naivitate şi exuberanţ~Lcopdârească, ceJ~ .prindea :_; minune. Richard se .ataşase- da el, aşa cum te atS:şezl de un căţel de care nu te r'cfa1 pc1i l!ps!. f\h_; .. i foiosea mine,
i\t1ă
dec"l """-
1
-
V
-
..
'·
"''
1
'
.
,...:,
«..'-""-"
V!!\!TILĂ CORBUL
---;--··'~··.··
în afaceri serioase. Nu avea prea multă încredere în seriozitatea tânărului nobil şi nici nu voia să-i. expună primejdiilor. Lusignan i-1 recomandase stăruitor . .Cha!lais,_ afirmase ducele, era capabil de cel mai sublim devotament. Nu avea suficientă ·experienţă, dar cu timpul va şti să ducă ia capăt cele mai grele misiuni. · Richard îi .angajase fiindcă avea nevoie de un .secretar-curier care să cunoască bine Parisul si care să se achite .discret de unele sarcini delicate. Challais nuci dezamăgise. $tla să fie prezent când .trebuia şi să dispară la timpul oportun. ' In vremuri normale, un Beaumont-Challais ar fi fost la douăzeci si . trei de imi demnitar al Curtii, colonel-proprietar al uhLii regiment, şef de misiune diplomatica ori episcop cu venituri. princiare. R'evoiuţiâ însă izgonise pe nobili din armată şi ·diplomaţie, le închisese izvorul înaltelor arade e'cleziastice şil _o dată cu măturarea -monarhiei, făcuse .tabu/a rasa din toate sinecurile gras plătite ale GurţiL Nobllii se văzuseră puşi in situaţia fie de a emigra, fie de " trăi modest Şi cu !rica în sân într-o t-ranţă nouă, cu o nouă . ierarhie a valorilor. Pe Challais nu-l ispitise emigratia: Din primele zile ale revoluţie~ adoptase -celebra -fraz3! a ducelui de_ Rohan-Chabot: "Când ai onoarea să te naşti francez, pre.feri să ţi se taie capul decât să-ţi părăseşti ţara". Fiindcă venituri.le sale. nu erau îndestulătoare spre a-.şi asigura un trai comod, corespunzător ranguiui, acceptase să figureze pe statale de salarii ale arhimilionarului Richard .Sunderland. Această aservire îi fusese uşurafă de o scuză care-i aurise pilula. Patronul său era un marchiz autentic. Iar istoria cunoştea nenumărate exemple de nobili care primiseră a sluji - fără să deroge - pe alţi nobili de un rang superior. Sunderland-Beauclair nu era decât marchlz. Dar nici Bourborlii. nu fuseseră de la .
.
369
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCU\Ifl
începutul începutului în vârful piramidei familiilor nobile din f'ranţa. Challals se simţea într-o relativă siguranţă materială sub· aripa. lui Richard Sunderland, care-I plătea in aur; imens avantaj in Franţa revoluţionară. · .Consultat de patronul său asupra unui expert in materie de pictură, Challais ·îşi frâmântă două zile mintea, facu cercetări incoace şi încolo, h:1 capătul cărora se înapole triumfător, propunând serviciile maestrului Fragonard, un apreciat pi.:;tor al vechiului regim. Trimis în ambasadă, Challais reuşi să obţină din partea marelui artist asentimentul · de a ,face · expertiza tabloului semnat (je Gtmrchin .. Într-o diminică, Richard şi Challais se prezentarii cu tabloul în atelierul venerabiit.Hul membru al. fostei Academii Regale, care până la prăbuŞirea monarhiei
"Ut!Uf de picto-r al maJestăţii Sale. "'ragC•f'arrl CfC1 ~0 Q>~'C.<"< ,::,ne""~ 1,,., b a._·'"'....-'-"3jra" n j;;,-..ţi \fţ:;.\tdM l ,, , _ .... _,_J,,_ .... v...,v.._.p,v"" J-, ''""·'-'""•
se mândrise
GU
il Dar n->nd.-:. !; ,,;,.... trecuse. Dav;d, picton1l sans-cu!otte, sfăh:itorui corifedor revcluţlel î'rt domen_iui artelor plastice, decretase obHanti·.,:itatea ternelor suaeratG da onereie ·? sobre &Je antichităţlL FrR•1ţa regenerată, snunea .e!, cppudia ~rta 'J:.-}\,Qt'J. a l'J., '1·; 'd)aHe~l; ,...,. ,_ c ,. :1'" io, o'e•"'t:lriAnti'! '-'~--cv.'l'""~ ~c>.-~--, Boucher şi Fragonard, pe care posteritatea o va dispreţul, surghiunind-o prin podurL Frizele de ia 'I;::J.'""C.Îp n,tf;ISQe sr.,•jnf<;y!!e r"!r<::!,"'eStj' He VQUi'"'""'-''f"'"l a.l"·""• \ia~~'"-' u 1"" • vl;i ylWc• _, .::::.1' """" , , afitice trebuiau să c.onstitGle unica sursă rle inspiraţ!e a artiştilor plastici ai revoluţiei. Fragonard Încercase Zadarnic să se familiarizeze cu noua manie(ă, creândopere în stilul neoclasic. Penelui delicatului pictor al 1 f0fl":-'1A ei8-Q2r,t~''"' _..... 1Qr' r~tunflp ,,_.._., ',/0Ît!Qtltna~S6 -..- .... ' ai Sill•t w,,l·>
rnf.'"'U ~-~~ "'""di-"''""
c-·'-"
'lf;l.fl!'";zH·-~·'"'· ,J,~uu ,,s:<~c.
""""'"
~
~
#,
..
·,.;~
~
,..~~...
"'"~'·
-~<..!
,...,1)
370 . h aru~ nu RJC
ştiut
nu
.
' ' d - ! -f' aces t ·rucru·, ŞI: CJ!:ar; aca 1-ar ,! luat în seamă .. In artă, prefera
·şt1a
I-ar fi
k'
1radiţionaiismut verificat tendinţeio:r ·:nOi, care; îşi căp-ătau confirmarea numai o dat.ă cu; patina vremii. Nu accepta. inovaţiile indriî.zntlţ.e decât în afaceri.
cu
amahii1tâtea şi po!iteţea t;aractedstică sodetăţii rafinate· Jn ·ca·nr se fCrmr-<se şL c·are-i confirfnaJ3e :ceH;_brltatea. -- :Maestre,_ vă_ tofr .să expertizaţi aceSt ·tab~oU. Onorariul vH fixaţi dumneavoastră,.spu$e Richăn:r La
FragorH1i"d îi pr!.mi
Ştia să facă paradă de generozitate. . Experienţa îi învăţ"ase raţă -de. unii oameni e preferabil săcţi etalezi mărinirnia. Dacă Fragonărd va
· nevoie,
V
ca
fi lăsat săcşi âpreeieze singur cuantumul onorariului, va cere desigur mai puţin -decât scar simţi obfigat siH ofere milionaru! Sunderland. Pictorul ii ceru o sumă atât de modestă, încât Richard se ieliciti:\ pentru mirosul său fin. Odată tranşată această chestiune, intră .în subiect: · - Mi s-a cerut pentru tabloul acesta o mie de livre . aur; .Cred că e scHmp. Cât apreciaţi ca valorează? · .. . Fragonard · contemplă îndelung tabloul, apoi clătină din·· cap. · · - Dacă îmi cereţi un răspuns categoric, mă tem că am să Vă dezamăgesc. Cel- mult pot să vă. atest dacă e autentic sau nu. Şi în · aceasti\ privinţă ::răspunsul -meu -e- afirmativ. 1::: LH1_ 'Guerchin -veritabif. Culoarea, desenyl, concepţia, maniera, vernlul sunt caracteristice. Lp. Roma, eram unui. dintre admiratorii lui Guerchin. ' Pictorul făcu o pauză. - Cât-despre valoarfl, continuă el, nu aş putea să vă dau vreo povaţă. Orice obiect de artă, cher monsieur, are mai mUlte valori. În primul rând, o valoare cOmer-c!al-ă, pe care Q stabilesc negustorii şi amatorU; cu alte :cuvinte, :valoarea PieieL Tn ah, doUe-a
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
371
~~~-----------
rând, o valoare afectivă, care face ca un obiect de artă, oricât de mediocru, să capete un preţ uriaş p.entru amintirile pe eate le evocă anumitor persoane. In sfârşit, o valoare artistică, o valoare pură, .dezbrăcată de orice factori exteriorL Pentru mine, un tablou de- Guerchin,- de Rat3e! s-au de Rembrandf are o valoare artistică inca%culabi!ă. O asemenea capodoperă are un preţ infinit mai mare decât cel mai frumos palat de marmură. De ce? Vă voi răspunde. Orice bogătaş poate Sii-şi dureze ·un palat de m'armurăl dar nu să -şl posede- un RafaeL Numărul · tab!ourilor lui Rafael e limitat MH>ii spus că vi ·s-a 6 ~' >a. pe ar~~t r.:,,."'C"'" "'~~ Ji'"r6 ·a"' . v~erot ~..> ..;.."...,.,. ""-''-' ""''' "''"' O m'A """' <Jx;; V>r. SI' <' ... n Vl's-~ pănrr scump: V-gţj refsrit desigur .ia v_a}oarea comercială. Tn vremUri normale- -numai regii. principii şi papH tşr p:ot îngăd~!_l să cumpere un RafaeL h1 vremurile excepţivna!_e _ pc care !e trăim t·l poţi schhnba pe un blid de- .fasole. Când oamenii sunt ameninţaţi să moară de foame, se deposedează de toate bunurile pentru o coajă_ 'de pâine. Fragonard aruncă o privire încărcată de dragoste şi regret asupra tabloului. -· Nu ştiu dac.ă m-aţi înţeles, Monsieur. ·Dacă aş avea o mie de livra, l-aş cumpăra imediat După câteya momente de gândire suspină adânc. - Dacă cel care vi-I vinde e un particular îndrăgostit .de tablouri, îl plâng. Îl plâng fiindcă îmi dau .seama. cât suferă, cât il costă această despărţire. Dacă e negustor, e şi mai grav. Mă gândesc la preţul de nimic cu care 1-11 cumpărat, pentru a vH putea oferi dumneavoastră pe o mie de livre. t\bia fr:tr-un Hichard H ascu!tase ·făr3 ·a-! tntren.HJe, . tarzju- sfâşie tăcerea :pHna de adânc tnţeles- cBre se lăsase asupra lor. -·Vă mulţumesc maestre. Îl voi cumpăra. Cel care mi 1-a oferit spre vânzare mai are şi al.te pânze, pe care abia aşteaptă să le comercializeze. Le voi
.
"\1
.
.
m
-···--
VI~~~~RBUL ---·----~--··--
cumpăra pe toate numai datorită dumneavoastră. Vă fac o mărturisire. Intre<:; oră am învăţat de Ja , durnneavoastră rnaJ muH decât- într-O viâtă de om.
Rămase-- CâteVa -clipe-- _pe gândurL
~· Maastre, . acest ·. Guerchin voastră.
·
este .al
_, dumnea-
~ 01:1, Monsiel.lr; e uil.dar scump. 1\1!.1-! pot primi.
·--·Este-· _ori___c;rariui --durnneavpastr.-ă, -ma-estre. Onorariul p<;l care yi-1 stabilesc eu. • . .Richard voia să lie ·consec:vent în. mărinimia sa. 'fonu! vorbelor sale respira fnsă., fară voie, un orgoliu .. de Mecena care ofera un dar regesc .unui pictor al regilor, Când plecă de la Fragonard, .se lăsase noaptea . . Cerul era greu de. nori vineţi, prevestitor! de furtună. Richard se urcă împreună cu Challais în frăsura de piaţă Îi 9.$!epfase tot . timpul vizitei. ·-· Unde te las, Cha!lais? ·-· .la Pal ai;> RoyaJ, Monsieur, · dacă vă este m drum. · · Richard interzi.sese formal colaboratorilor a 1 se adresa folosind titlul său de marchi;;. = Bine, 'te' cohduc până la Palais RoyaL · · . ·· . ·· Zâmbi, apoi continuă: .. .;;.... Spune drepf, nu"i aşa că.te duci la Dufour's" să joci cărţi? ·· · ·· ·~ · •· · · ·· Challaîs se roşi p'âhă în vârful urechilor. - Aţi ghicit, Mons/eur, recunoscu el după o
care
scurtă . .sovăială. '
•.
'
.Richard 'SCOase din buzunar o· pungă cu cincizeci de !udovici şi o aruncă în braţele lui Challais. - Să-ţf poarte noroc r · Simţea nevoia să fie darnic pe ·toată linla. Îi plăceau aceste gestu~L · Gând .trăsura ajunsa la Pa lais. Hoyal, porniră ·să cadă picături mâri, aşternând pe caldatâm .puzderie de bănc'uţe întunecate. · · · ·
O!NASTlA SIJNDEI'!LANI:H3EAUCLAIR
373 ---·~·-
-
pc;>r!,e,.ntct r~h~jkit:::: , ""'-'u .,Olt,.,.,,,.,_, ;0:,'-d, "1!'
~a·l ·:t
fACOfl'"'Q<">Q';:.::, .; ,,_",., a n;t"'h"H'<"Î ~~,;_,,,c·\:\..i.
Nu m~ n::.rfer 1a j<:'c, ci la comportarea ta. A_zr ob!Hi nu sunt bine văzuţi Intr-o pornire de Simpatie; n bătu uşor pe brQţ. - Mă ,bucur că n-ai fost în capitală la ·1 O august , Altfel te-aş fi pierdut Fără îndoială că ChaHais s-ar fi prezentat la Tui!eries spre <>-şi pune pune sabia la dispoziţia
regelui. · - Mă întreb ce i-aş .fi răspuns lui Lusignan dacă mi-ar fi cerut veşti '·despre dumneata! Printre. iniţiaţi se şoptea că Chal!ais era fiul lui Lusignan. Aşa se şi explica interesa! deosebit pe care i-1 purta acesta. · - Ne-am înţeles! Pmdenţă! rosti iarăşi Richard" · Porunci apdi bfrjarului să dea bice cailor. Îi părea straniu că ajunsese a folosi .acest ton. patern faţă de ur1 tânăr de douăzeci şi trei de anL Incepuse să îmbătrânească? Era inevitabil. Trebuia să se deprindă cu g~ândul. Diferenţa aceasta de vârstă o observa numai în comparaţ:e cu aiţi indivizi mult mai tineri decât ei. În ceea ce îl privea, se simtea' cş la douăzeci de ani. Franc;;ois€1 ar fi putut s-o confirme, îsi zise el cu voie bună. ' ' . Apoi gându! H fugi la tablouri. Da, da. Le va achiziţiona pe toate. Dacă spusele lui Fragonard erau adevărate, merita să facă oarecari' sacrificii spre a intra în stăpânirea ·Cotecţiei lui maJtre Paulet. Instalarea unei, galerii de tablouri în palatul său de la Londra li va crea o reputaţie de protector şi rafiroat cunoscător al arte!or. Între timp; stăvilarele corului se deschiseseră. Din văzdun .se revărsau torente. de ploaie spulberată de ..vijelie. Şuvoaiele de apă inlunecaseră 'ferestrele trăsuriL · ·Bir.jarui mâna ia pas. Caii mergeau cu urechile ciulite, speriindu-se de hârtiile şi frunzele rostogollte de vânt.
374
VI!I!T!LĂ CORBUL
Trecătorii se refugiaseră prin prăvălii .şi pe sub ar.cadele clădirilor. Străzile erau pustii. Oraşul părea
mort. ·spectacol puţin reconfortant. Trăsura opri în sfârşit în faţa casei .de pe .Quai du louvTe, Richard se. urcă grăbit în apartamentul său. Pe birou, .găsi câteva mesaje. sosite din .America. De· la. Port~au'-'!?rince scria .Georges de Riberac. Administratorul d(lm<;miilor Effingnam; atât de optimist ş! nepăsător odinioară, vărsa foc şi pară. Negrii marrons .îi răpiseră .fiica. În vreme ce el se afla la Port•aucPrinci';'l,. unde· supravegtrea Jncă,rcarea. pe Neptun a. unui transport de cacao, o bandă. de negri Înarmaţi a:tacaseră prin surprindere domeniuL Uciseseră doi paznici, jefuiseră provizii!e, ridicaseră armele şi muniţia găsiteJa conac, apoi se retrăseseră in munţi, luând-o. cu forţa şi pe Angelique. Poterele, organizate de Riberac, cutreieraseră zadarnic masivele păduroase din Imprejurimi. Cavalerul cerea să i se trimită de îndată cincizeci de puşti şi muniţia necesară. In treacăt, scria că atmosfera din insulă era foarte .tulbure.. .· ·Al .doilea mesaj era din partea căpitanului Nathanael Fanning, pe care Richard 11 inscăunase nu . de .mult în fruntea - flotei sale comerciale. Într-o formă sobră, de o demnitate puritană, dar care trăda totuşi p amărăciune reţinută, .Fanning deplângea faptul că primul său raport. de activitate cuprindea o veste rea. "Pegasus". fusese capturat de, piraţi în apropiere de Nouvelle-Orleans. Căpitanul Richardson căzuse în timpul luptei.· Din Nouvelle-Orleans scria avocatul JL!Ies Labourde, anunţându-i moartea cavalerului Charles de Vitre, care lăsaSe prin testament intreaga avere nepoatei sale Ophelia Sunderland, născută.. Effingham. Bunurile în chestiune cuprindeau un domeniu de două sute de mii de hectare în apropiere de Natchez şi un întreg carti.er de locuinţe de raport
.Ol~lASTIA
SUNDERLANI:l-BEAUCLAI"'R:___ _ _ _ _3::_:7_::5
la New Orleans. Avocatul inv.ita pe Richard şi pe soţia
sa a se prezenta personaJ sau , a trimite un 'împuternicit care să ia în primire succesiunea. Richard nu rămase prea entuziasmat de această veste, Pentru moment ·avea destule încurcături pe cap. Bineînţeles, nu renunţă la succesiunec O primea ca pe o fatalitate. "Banul trage la bogat, ca purici! la câune". Pe vremuri, când nu avea sfanţ în bL!z1.mar, nu-l procopsise ceru.! cu nici o moştenire. Ultimele scrisori cuprindeau ·rapoarte de activitate din partea lui Wllbur Morrison şi a lui William McFee. Bogata corespondenţă avea semnificaţia unui avertisment. Amintea lui Richard că nu-i era îngăduit· să-şi !iniiteze- preocupări!~ la FtanţB; şi că prezenţa sa _era necesară şi în alte puncte aie-globu'!ui. Bogăfia şi puterea 1JO erau num~! fnstn.tmente, Spre a te păstra, ·trehq 1;... 1 j."i',.",;ct
•'\}'"_t::V-t> -n"'""'~;
56 O
S'"'t!JVl rS"'.....,.,..,:....., te;-
--~· ţl
•"~ul.• ~\Al:P
"1 ·
c:--onul "" c"la"tor;; "'-'Sta ma,·l, ;il ;.tA o-~ ~H<::>- pr"!<>ln;r,1!_'-" 1npn"ru ]~,.\,, j-'-Y . sl oceane. Numai !unH de mare se ~ncurnetau să ' . . 1 li î nr' 'U nt·a:t"\oa' :",_{
".'"->
Q.
'·
(A
''
dezagreabile 'încercări. Nu se înd_ura să părăsească ' .
;.:,;fq_;·~ ll rof~-""'Oa;, P """"""<)"" _., , ..,... 1 ,t:o 0· . t en,~, -b:;.: c~CI.lCIUIUl SXIS
!l'"tl"f':l<':i Ţ?!yU.
{Y"i'\J-f9< ,,,•~ \V
:·r· . , .-evonom,c t"'"
;
f~.>ni::.turl ţ\::l''i:;Jq "
crea t d e. e,'
C'ţ
'1 1, O b~i .,ga Sa.::;
sentimentele. Se. resemnă deci a se prez$nta Ja Ministerui de Răzb'Ji .pa::tru a cere v]za de plecare. · ' In aceste zile, republica se afla în război cu jumătate din Europa. Starea excepţională făcea ca străinii să fie supuşi unei supravegheri stricte. Teama· de spioni inspirase cele mai severe măsuri de control. Pentru orice deplasări în interiorul Franţei sau peste graniţă, străinii ·aveau nevoie de încuviinţarea comitetelor de supraveghere şi de autoriza~ia Ministerului de· Justiţie. Richard obţinu uşor vizele. Activitatea lui de fabricant . de. arme era îşi
1năbuşe.
arhicunoscută.
RepUblica datora recunoştinţă acelora care contribuiau .la Înarmarea trupelor eL 1narnte de ·pîecare, acordă d9pnne- -puteri lui Chaste!lux în conducerea fabricii. făcu o încercare şi -cu Cha.Uaisj care- rămase- să-i repteiinte la Paris. Acesta avea să facă legătura între Mitlisterul de Război şi Chastel!ux. In umbră, avea să continue operâţiiie atât de fructuoase până .atunci. Richard avu grijă să•l recomand<3. lui Chabot şi lui Basim, inf!uenţH Săi protectori -tii li sânul _Cpnvenţiun-n. Aceştia il asigurară că vor veghea. -· C)labot ţi-o ·garantează, îi făgădui fostul ·călugăr, bâtându-1 cu palma pe umăr. Nici un fir de păr n-o să i se vatăme protejatuiul durnltsle. Chabot avea tot interesul să îşi respecte cuvântuL Richard Sunderland îi procura cele mai substanţiale
venituri. în s·eara aceleiaşi zi!ef. Richard p'rimi o v~zită. Manre Simon Paulet, aflând de proiectata plecare a fostului său pacient, venise să-I întrebe asupra hotărâri! iuate -în legătură cu tablourile. Cu afectat dezinteres, se -fer! să- aducă vorba despre pânza încredinţată lui Richard spre expertizare. Acesta uitase şi de Paulet şi de tablouri. Pregătirile de plecare îl absorbiseră. - Iartă-mă, maître Paulet. Mă gândeam tocmai să trec pe ia dumneata. Pe Guerchin il retiD. Fiindcă se simţea vinovat, se înfrecu în amabi!ităţi. - Mă interesează ·şi restul lablourilor. Sunt dispus să le cumpăr în bloc. Bineînţeles, dacă îmi faci un preţ · rezonabiL Ochii medicului. sclipiră. 'Nimerise 1h plin. - Ştiţi bine că piesele mele sunt de mare valoare .. .Am două tablouri de Rafael, unul. de Leonardo . de Vind, patru de Van Djlck, şase de Rembrandt, şase de Velasquez ... Richard făcu un gest de nerăbdare.
DINASTIA
SUNDEHLAND-BEAUCLA::o!R~_
- Dă-mi o listă -completă chiar in seara aceasta. Mâine dimineaţă vei prim! vizita- expertuiuf meu, care se va pronunţa asupra autent!CîtăţH tor. Câte tablouri ~ll""l•t?
.......
'
<
sută -şapţezeci şi două, tleindrăznind să spere că gazda sa
O
·cumpere· pe toate.
-~ <::f V· î-, u, r·,
r"S"; meKi.-.nl <""' ţ, '-·""-'""'! ar putea să fe
ca't r-e,.,.; v:-.L>."-·""'l""? '""; 11~.-~h.a c>li"'n rrl '"'....-.' P'"" UJx:;. F"- vv,~ l ''" --'.
prefirându-şi marişetele ·de danteliL
-- Vţ!deţL.- .nrx m·-am gândit 1ncEL.. să !e v§n,J global... 4 ' + r:- ' . ".<. o ' " . -- D t umnecha a1 s,.,cna a<S negustor, rnRttre , awet, - f:nposibil să nu fi sOcotH pana acum va.!oareţţ ~ h' .' • . l 1uatG . -m bl oc ~a~."iourr,or aum;ts:~e~ fv1edicui zârnhi mieros. ;,,~1-~ ••. ,.."
l'\'ec-: y-1.
u
-
i·r>?;mi:i: '-127'"--i•;;.ţ.
(""p -"Q
l'::liP)"..., -... ~-.1 A ~-
c-a·· a
\f~. ".......,m -- """"'?7'6 r'·..,,,.c,, ;.,.:;:: •· ma-e • . ; ,.-. r-•·dpro"'"1io( -·-'--''""''·-·,·'"''····
Ae_ ţt;:::lr,,..,l"ţ;);~ ".a,.·• '1" r:7 .,,,,•...Ja,.....,""' ;-:-O-"'_, -·· . ., " 1 ' -. .. . . . ' i!i prec:s, mat:ID cau et, ztse H!C!iara pnvmuu-1 <=;.;tf.
(""";:t
"''
m ochL - Opt sute de mii de !ivre aur. - Acesta presupun ca· e preţul pe care !-ai obţine dacă
toate.
_ai vinde tabiourHe cu bucata.- Eu Contează.
ţl
le
curnpăr
pe
· fn sec. l se l)Scase !lrnba
Medicul tr;ghlţi-şj cerul gurii. i1 3'ă luatl ,..am reoe~"~rt. fiAonsj::;_,, ... l' .... - ' ' - . ' vv, --'• ··"'·"'Bine, bine. Mâine dimineaţă stabilim aeiinltiv 1 6 l'ul rAa'rf'li' ~·r V, "C'I'e'l ··r' ~A·<>ct" oi IJ l!i . . -Al' "0 vIV ~ , em '-"'", .J U ·t sa' z'~ .lv 7 se ~ V> ...d''-' a...,, repede. La invita!Ja h.:i -Riqhard, Fragonarc! accepta să se_ prezihte la locuinţa lui Simon Paulet Darul pe care H oferise acest client sui-generis il obligase peste măsură. Richard asistă personal la expertiză. În 'l'mnuj "'el:"...,f.v'a·l "''"'-:::t""a+'!' ~~ ma'r'"";.,..,; ,..,;::; C>-f'-('1"·~-~~ a l !!~.....u·~!vO.~-.". ;'-'l'-'l.:ll ;:,v, ::Jll'; 0::o;:;n..., ... i.vLo:1, lt.':;,-a~ •c.:i; 1: ,ij
f; d·-I ~1u ,..,...xiSI"a·· "'-~ "'-·--?--,L·",.-;1 ' ' r-h,--,:.;.rv·"::'tt ._1,_-.;x._ n-., f'lg:·.,.~ '-'l'-"' ;r.'rt"v ;-•'v -v' 1/;"_[, ţ-•...- ,,,c; ,, 1_.,~-l_;_::t.__,-'-"'--'1,,
1,, religioasĂ
prin - taţa och1!or_ cxpnasia de devoţiune oglindită pe chipul pictorului,. ori de eate
treceau
378
V.tNT!LĂ CORBUL
ori de1';copetea noi tezaure d.e artă în acea colecţie disparată, îi convinse mal tem!'linic decât Gele mai elocvente laude că. tablourile fui maftre .Paulet _erau . de mare preţ. · Din cele o sută şaptezeci. şi. două .d.e piese, rragonard se pronunţă asupra autenticităţii indiscutabile a o sută cincizeci şi .trei de pânze. -··Le-aţi pus deoparte. maestre? întrebă Richard. -Da, Monsieur. Pânzele îndoielnice,. asupra cărora nu mă p'oţ l)ronunţa decât după un examen atent, sunt în colţul de colo. Cele care lmi par fără valoare,. sunt pe masa din mijloc. , · După ce mulţumi lui Fragonard pentru osteneală,. · .Richard îi promise că în cursul după-amiezii secretarul său Ti va aduce onorariul cuvenit. Pictorul se- întrecu - in . multumiri. ' ' .După plecarea acestuia, Richard se aşeză pe un scaun: Picior peste picior şi cu mâinile impreunate, se uită zâmbind la medic. - Şi acum, ultimul preţ, maitre Paulet. ' De faţă era şi Challais, care asculta atent această lecţie de târguiafă . între vulpoi, prefăcându-se că examinează câteva statuete de jad. -. V"am· mai spus, Monsfeur Sunderland. Opt sute de mii de livra. -.In aslgnate? tvledjcul ridică .mâinile 1ntr-un gest da disperare. - in. asignate? !n hârtie? Vai, Moasieur, glumiţi. O tranzacţie c'l. aceasta rm se face in asignate. - Aurul e scump, maÎtre. Pauiet. - Şi tablourile me!e sunţ. scumpe, Monsieur "..., L-ai auzit pe expe(t. Autenticitatea unora e îndoielnică,
NleJtfe Fragonard greşeşte. Mai sunt şi alţi experţi. Consultaţi-i. , Şi unul şi celălalt stăteau pe poziţie. Challais era curios să afle deznodământul. -
379 --.Cu opt sute de mii de !îvre eur poţi cumpăra trei domenii, spuse Richard. Ceri prea mult !ţi ofer două .s·ute - ctnC!zeci de rnif de Hvre "de aur. Medicul. oftă .din Qreu. .•+ - Regret că nu ne putem inţelege, Monsieur. Mă mulţumesc să .imi plătiţi pânza lui Guerchin, aşa cum ·. am convenit · .Juca tare. Richard nu se. lăsă impresionat. Se ridică de pe · scatcm, îşi scatură un fir de tutun de pe jabou, apoi · rosti 'CU· indiferenţă. . \, - Bine, maffre Paulet Te !as cu tab!oufi!e · dumita!e. Îţi achit pe Guerchin .şi incheiem discuţia. · Paulet intră. în panică. Un client ca ac.esta nu se întâlnea pe toate cărările. In vremurîle nesigure pe care le trăia, ·amatorii de tablouri erau rarisimi. Posesorii de caoitaluri achizitionau domen.ii . . naţionale, castele, palate. cei care voiau să posede llalori ·sigure şi uşor negociabi!e cumpărau bijuterii. Tablourile şi obiectele de artă n-aveau căutare. Şi Simon Paulet şi Richard ştiau acest lucru. - Monsieur Sunderland, zise medicul dornic sa .reia negocierile, sunt gata să fac o reducere substanţială. Vă cedez tablourile ·pentru şase sute de ~mii de !!vre. Richard se opri 'in prag. -. Scump. Scump. Foarte scump. Aş pune rămăşag că pe dumneata nu te costă mai mult de cincizeci de mii de livre. - Monsieur, aceasta e · o chestiune care mă priveşte numai. pe mine, replică medicul cu ofensată demnitate. -· Şi eu socotesc că ţi-am oferit un preţ rezonabiL Gândeşte-te, maftre Paulet, obţii un beneficiu de cinci suie ia sută. Medicul--făcu un efort. Circi sute de mii de Hvre este uitimui meu preţ. ~
Adică
un .benefiCiu de o mie ia
sută, coţnpletă
Richard. Trei sute de mii vrei? - Cu neoutintăl . - Află, rnaitre Paulet, că nu ie~aş cumpăra -dacă nu aş avea de gând să le scot din Franţa. E o nebunie să le păstrezi .aici, la Paris, când nu eşti sigur că vei apuca zi.ua de mâine .. : .- St~n! atât de îndrăgostit de colecţia mea, încât ,nu ;r:nă -tE:m să_ jnfrunt orice pericole, spuse medicul cu patos. . - s?- făsăm vorO~I_e mari, maftre. nici- dumneata ş_i nici eu nu. suntem colecţionari pasiona\i. Dumneata eşti un negustor priceput, iar eu un snoo care ţine să aibă o galerie de tablouri autentice. Pe mine mă inte(esează pânză de Remb.randt numai fiindcă poartă. o semnătură celebră. Subiectul tabloului mi-e indiferent. Un Rembrandt tot găsesc eu. Dacă. nu la dumneata, îl dibui la Londra ori Bruxelles. Dacă îmi intră in cap ceva, nu mă las până nu îmi ating scopuL După cum vezi, am fost cinstit cu dumne.ata. Fii şi d.umneata cinstit şi a.dmite că nu vei mai întâlni multă vreme o ofertă ca a _mea. -Tabiouriie n_u-ţi dau de mâncare. Dar cu trei sute d!9 mii de li vre aur cumperi în zilele ·acestea un ţinut - Patru sute de mii, tomăi medicul. Nici o livră mai puţin. · - Ştii ceva? Să împărţim pe din două, zise Richard zâmbind. Cu o sută de mii de iivre aur cumperi palatul contelui de Gisors de pe Rue de Tournel!es, iar cu restul achiziţionezi un domeniu cu un castel pe Loire, Richard ar fi debursat patru sute de mii de livre dacă medic.ul ar fi · ţinut la. preţ. Pe acesta . îl dezarmase în aşa măsură sinceritatea abil calc.ulată a interiocutorulul, încât rosti aprqape furios: - Trei sute şaptezeci şi cinci de miL ·Dacă îmi oferiţi preţul . acesta,. încheiem târguL Dacă nu, ne
.
o
3Si relL;Jăm
iîbertatea de acţiune. l'\1u /vreau sa rna n.Hnez. Monsieur Sunderland. - Challais, zise Richard Yntorcându-se spre· secretar. la c-heja 2ceasta şi c:Jbaara i'n b!roul rn0u. td --~ă găseşti ?n sertarui _de sus al comodai de lângă -·.fereastră patrusute .. d? mii de Uvre fn pungi de eAte o ~~·CI-
_.,q ~.::.
Ldu' . t're;! "!',_."' .::::··ta.
~~"'
6 <:'""""t~Z -?Cţ?-~;; >;;; C'(
si ,.._·In"'' A~ -~,..,; ;;::;; .,:".,a~---· . • •.r ''"d uv_, LL va""! ,:;!
--Soames să· care pfAnă jos _tabtourHc. ___ .După plecarea !Ui Chailais) medic-ul se uîti:i t(ult la iBI~ard: ·· .- Păstraţi la dumn~cvoastr~ }n casă ·sume atât de "; fPari? E o i mprudenţ8" de neiertat Sper că nu m~-o --_luaţi f~ nume de rău .. . h.... ş~e t , - ,:n d eo rlu ',ac ;;npl u d en,'1 e_. B arln.. erau . pregătiţi pentru dumneata, maître. · ·- Cum? Eraţi incredinţat Că ·vom .ciî.dea fa învoială la preţul dumneavoastră? întrebă doctorul din ce în ·ce mai uluit. ·· · - - Des!gur. Tn afacetî nu concep -eşecuri. fV1areie -s_ău: orgoliL; ră,bufnlse- rarăşL., In -vremH ce cobora scările, însoţit d~J. Cha!Jais, -.'Richard i -s~ adresă cu vest>lie~ - CEi. zici.· de chilipir? Am făcut o afacere -formidabHft _Un cunoscut ar- meu, ducele- de •- ,Nort·nl~nd · ~re· o gal"r';··t:t rJo n ~"ti' d" , j -'•; Uryp'o"'lm~tl." 0 •• · tablouri, achiziţionate de-a iungul câtorJa generalii. ·:Experţii au evaluat-o la două mil'oan.e de il vre bani 7 ;;;: -F:.antu .... r:>~tl' drica" 'ab'""' ,,..,,.e ,,malţ> 6, -d 1-)""-.... ' : ' . - r·n· ' - - ' ''le' -.' u • - - : 'nu v~lore..,_., • ..,,, o. .... ..... mn;on '"Jre • _t'"t P'O-t:;+ 1 . d y~ca+. C'- ,., vCJ l ' " : - .r-~,-::-::. Vv ltv n~m ,, rea·l·,~~~ .Lua U'1 ' ' ţ,,_ rl....._ •..,u; ,_şase sute douăzeci şi cinci de mii de nvre. ·Nu e -~ frumos? Ql}
j
Q
•'
,
""
o<
~
"''
;
--
'-''-•
'-''
'V
l\..'~-tlil,<
j
În aceeaşi zi Richard primi o invitaţie· care îl surprinse. Georges Danton, ministrul de justiţie, îl poftea la un dineu in apartamentul său din clădirea ministeruluL · Pe Danton 11 cunosc;use întâmplător, la cafeaua Charpentîer, cu n:_rţir:e iile train1e de- atacul palaîu_!ui
ViNTII..A CORBUL
Tuileries. De atunci nu se mţri vâzuseră. 'invitatia îl • lăsa .cu atât mal perplex, cu. cât tşi închipuise că Danton ·uitase de existenta lui. · ~ ~ "ţ In seara fixată se prezentă în Place 'Vendome, la Ministerul de Justiţie. Palatul cancelariatuiui, pe care îl ocupaseră cJdlniaarâ parfanle-ntar:i 'CU- ma-re -vază~ printre care ·Maupeou şi Lamoignon, adăpostea pe pa_nton şi pe- cei tnai ·ap,ropiari CoiabO[atori af sRL Indată după sosirea sa, Richard iu introdus într-un salon .luxos. De faţă se mai atlau căţi·;ta invitaţi. Printre aceştia nu recunoscu decât oe Camille Desmoulins.. · Desmoulins- H Tntâmpi nă cu fam!iiaritate. - Bine ai venit, cetăţene Sunderland. Sunt încântat că pot saluta pe un prieten al glorioasei noastre republici, . sp.use el cu patos. Tunurile şi ghiulele turnate de dumneata au îngăduit eroi.ceior noastre armate- ·să dea lovituri nimicitoare- tiranilo-r coalizaţi împotriva rranţei .revoluţionare. Limbajul său gran.dilocvent ·era tipic epocii, [)esmoulins îi rnah. prezentă câteva personaje ale căror nume Richard nu le putu reţine, Ceva mal· tân::iu, ·îşi făcu apariţia şi Danton, însoţit de miniştrii C!avlere şi Servan, precum şi de secretarul său Fa bre· d'Eglantine. Amfitrionui fu deosebit de amabil cu Richard. li strânse bărbăteşte mâna, se întreţinu îndelung cu el, Iar. la masa servită în marea sufragerie, îl aşeză la dreapta sa. Ţinute simplă, burgheză a convivilor distona cu eleganţa somptuoasă a sălii de mâncare. rvtaÎtre d'h6tel-ul, rămăşltă a vechiului regim, conducea cu solemnitate o armată de servitori. Sunderland se simtea stingherit. Nu se putea antrena în conversaţia generală. Vor!iea alt limbaj decât aceşti oameni. Nu era deprins cu retorica !or, cu .luxul de citate antice, care îmbrăcau cele. mai '
banale subiecte· într~o formă pompoasă, pedantă, de discurs. Discuţiile păstrau un caracter neutru.· Richard îşi dădea seama că oaspeţii se fereau să ·atace probleme importante în prezenţa sa şi a ,.s·ervitoiilor. După cină, conv!vii tr;:;cură 1n salon. ln vreme ce servitorii , aduceau pB tăvi cafele şi băUturi tari, n + - "'! rt • ""' " <"~ rt.. e. · Lanton 1, +,rase pe HlCr.ara '-'eopa
-
A_m
vtut
să
stă-m-
de_
vorb.'ă,-
cetătehe, .
·-sundertar,d, -aşa~ ca doi bunî prieteni_, -- M? onorează formula, ex_celerrţă. Stăteau pe o (;Rfiapea ascunsă după u;; boschet ·de ·plante exotice. In _curând, apăru şi DesmouHn$, Abia atunci 'ir!tr9. si Danton :n subiect. Vorbi ?0 ' termeni elogios! despre America şi despre americani La primul dineu oferit de el la Ministerul de Justiţie se afla printre oaspeţi un cetăţean cu vază al Statel0• -unite. Vorbi în ,--trecere despre __ u!tnnere evenimente politice, despre intorsatura de la 1O august, despre .campania din Est. Enumeri\ greutăţile întâmpinate de republică, arătând că până -în prezent nu se ridicasenici un stat In sprijinwl eL Aminti că Franţa lupta pe baricade împotriva tiranilor încoronaţi. in timpul Răzb.oiului de independenţă al Statelor. Unite • . francezii işi oferiseră cu abnegaţie sângele pentru. -triumtu! Cauzei americane. S-ar fi cuvePit ca Statele Unite să. facă acelaşi gest azi, când Franţa se a!!a In greu impas. Aceasta cu atât mai vârtos, cu cât între cele două state exista un tratat de prietenie incă în vigoare. Danton deplânse inerţia guvernanţilor americani, care stăteau în rezervă~ ferindu-se să anfreneze State!'" UnitB în conflict Încă~zindu-se, atacă în tSrm?ni vio!enţi r'e tedera!iştl} -americani, partizani ai Angliei- şi duşmani ai ·revoluţiei) care se 1mpotdveau ajutorărfi Franţe!. ·Ambasadorul Statefor Unite părea să fie un sincer prieten al francezilor. Bunăvoinţa sa nu gasea lns2 ecou dincolo ,de Ocean.
VINTilĂ CORBUL
384
Danton, care avea stimă pentru oaspetele său, ii ruga să accepte a fi purtătorul qe c.uvânt oficios al guvernului francez pe lângă preşedintele'. Washington, căruia .. siH demonstreze necesitatea creării unui front comun impotriva monarhiilor reacţionare, vrăjmaşe ale lîbertăţii şi progresului. 'Dacă soar achita cu succes de această misiune, absbiut justă, stărui Oanton, Sunderland ar .binemerita de la Franţa $i de la·· francezi. Recuno'ştinţa guvemţ~lui revoluţionar, pentru osteneală, nu s-ar limita la vorbe. La New York, Sunderlan.d. nu ar lupta singur. Mulţi americani · de· seamă, ·printre care şi personalităţi din guvern, sprijineau Franţa. · · · La acest pasaj, Richard îşi încordă atenţia. De multă vreme circula zvonul că unii oameni . . politici americani, printre care şi câţiva membri ai guvernului, orlmeau subsidii din rranta. _ Vorbele îui Dan ton confirmau. acest lucruc • Richard GăOu un răspuns ecbJvoc, care pUtea fi luat drept acceptare, dar care nu îl angaja cu nimic. Unul din scopurile sale nemărturisite. era să pună polîtica in slujba afacerilor lui, nicidecum să se pună el in slujba politicii. Şi mai aies .a politicii altui stat - Ştiam de. plecarea dumitale fiindcă eu însumi ţi-am semnat autorizaţia de plecare, spuse Oanton, scuturându-şi coama leonină. La New York vei .găsi . un colaborator preţios li'; ambasadorul nostru Genet. În vreme ce asculta tirada lui Danton, Richard rellecl:a ironic. Va să. zică Monsieur GenE:t trebuia să-i dea instrucţiuni după sosirea sa în America. Naivi mai erau aceşti francezi dacă îşi ir1Ghipuiau ·că puteau face din el. o unealtă. Cel mult el se va folosi de Danton şi de Genât, a,şa cum se folosea de Chabot, de Basire şi de Julien. Dacă ministrul de justiţie ar cunoaşte aceste sforării, ar rămâne uimit. Îi tăgăduiau recompense. Ge recompensă ii putea oferi această republică? Când ei nu aveau bani să-şi plătească '
•
o
'
-
DINASTIA SUNDERLANO·BEAUC!.A!R
--
36.5
echipeze trupefe! Tariful !u} era ridicat Atât de ridicat, încât un sfer.t din buaetul ~ repubifcH nu i--:ar -- acoperi, cf'leftuieli!e mărunte. ! n orgoliu! său nemăsurat, Rfchard se vedea deasupra tuturor acestor oameni.
-funcţionarii _şi s~=i-şi
-
SB
Capitolul·
şapte./
tmosfera din capitala Angliei ii paru lui· Richard de un calm desăvârşit după zilele de cumplită frământare trăite. la Paris. Inima Londrei este City-uL Iar pulsul City-ului îl dau bancherîi şi negustorii. Aceştia nu erau ostili revoluţiei, care nimicise comerţul francez, permiţând Angliei să dobândească preponderenta comercială. în Europa. Englezii, .în marea lor majoritate, condamnau absoJutismu! regal. Cercurile liberale salutau răsturnările sociale din Franţa. Şi Anglia cunoscuse zguduiri asemănătoare. Şi populaţia dih cartierele mărginaşe ale londrei privea cu simpatie zdrobirea atotputerniciei claselor avute. Nerăbdătoare,· aştepta ca incendiul să se întindă. si dincolo de CanalUl ' . Mânecii.. Nobilimea britanică, oamenii politici conservatori şi burghezia. tradiţionalistă, care urau din principiu schimbările violente, nu erau în stare să influenţeze opinia publică. William .Pitt, tânărul premier, nu .afirmase oare' în nenumărate rânduri că îngenunchierea Franţei asigl,lra prosperitatea Marii Britanii?
A
387
DINASTIA SUNDERLAN!:HIEAUCLAIR
Richard fu asaltat cu întrebări. Ful;lese martor ia atacul palatului Tuileries? Ce ştia despre soarta regelui şi a reginei? Dar despre masacre!e din septembrie? Cum arăta ghilotina abia instalată? Ieşise cu greu din Franţa? .Fusese ameninţat cu moartea? Era adevărat că revoluţionarii beau sângele aristocraţilor ucişi? Emigranţi! francezi îi cerură informaţii asupra rudelor rămase în Franţa. Erau înspăimântaţi de ştirile din ziare. Lordul Gower. ambasadorul Angliei la Paris. se înapoiase la Londra de curând, aducând veşti îngrozitoare . . Proprietarii de latifundii din Marea Britanie îşi pierdeau somnul. Soarta principesei de Lamball.e. sfârtecată de populaţie în timpul· masacrelor de la închisoarea La Force, strecurase fiori de aroază în inimile frumoaselor ladies ~ .. Gurând după sosirea sa la Londra. R'chard primise şi vizita prinţu'ui Stahremberg, ambasadorul !nweriuluL Austriac ia Haga. În trecere prin Londra. '"' o t H d e rece;~ t a ·18Şire ' dl.n ~~ran,a t...., .,c~s.a a"ase a .! '' Sunderlarid. Stahremberg avea la Paris· un bun prieten. Pe Charles de Rohan-Chabot. Nu putea oare '-for,.~~"' am'C"'"i sa·u" marchl·zul' sa·-·1· a·oa _,.... )\;, d'U\"-' asupra ~ •\\ '-''"-" • Richard se grăbi a-i satisface cererea. l! văzuse pe Chabot pentru ultima oară în noaptea care precedase atacul palatului Tui!eries. De atunci nu mai sti a nimic .. despre el. Asigură însă pe ambasador că va face )nvesiîgaţiL Întrevederea se încheie cu o cină oferită de Richard simandicosuiui vizitat.or la Sunderland ·· House. La plecare, n ·conduse - potrivit protocolului -. până în capul scăriL •• 'lncă o relaţie preţioasă· la catast1f", · îşi zise Richard, care proiectase de mai multă vreme să îşi creeze un cap de pod şi la Viena . . Paris. Londra, New York, Nantes. New Orleans, . . Port·au-Prince. IJVilliamsburg ...
.
368
-c;-'---
----···-·~·
.lfiN:TiLĂ CORBUL -~-·····~··
· Tentaculele sate cuprindeau domenii tot mai vasle, obiective din ce în ce mai numeroase. Pentru oamenii de afaceri qin City, Richard Sunderland era un fenomen. Concepţia sa originală, oglindită în diversitatea întreprinderilor pe care le crea ln .diferite puncte ale. globului, ii. uluia. Nu izbutise să atingă proporţiile imperitilui economic al lui. .)ohn Law şi nici să acumuleze capitalurile casei Fugger.. Dar în ritmutîn care .se de71/olta, promitea să-i depăşească in c!:lrând, Interesele s.ale economice se ramific:au ca un .cancer intrcun organism. ·· · · Distanţele uriaşe, căile de. comunicaţie nesigure, poşta le!'!tă nu-l permiteau să realizeze o centrali.zare rigidă. In condiţiile existente in ·ace~ vreme era obligat să organizeze puncte economice cvasiautonome, care, în eventualitatea lipsei unor directiVe, să se ·CondUcă şi singure. ·. O trăsătură caracteristica a concepţiei lui despre afaceri eni Îndraz.ne.aJa, dublată d.e o· sete' nesăţ1oasă de a da o. dezvoltare continyă Intreprinderilor sale. "United Wheat", societatea d03 import-export pe care o irifiinţase la Londra, nu mai corespundea vederilor lui. După cercetarea registrelor, ajunsese la concluzîa că cifra ei de afaceri era ridicol de scăzută In raport eLi rezultatele obţinute în Franţa .. · William McFee se justificase ipvocând lipsa de capitaluri: ·.- Nu am îndrăznit să mă lansez in avent.uri financiare fără să am un postament solîd. Când cele maf putemi;::e 'firme operează cu prudentă, nu îmi pot asuma riscuri dil)proporţionaft'l cu posibilităţile meie. Războiul bate. la usă. Tranzactiile de orice natură trec ' ' printr-un marasm accenluat. Până si bursa ·se resimte. ArgUmentul lipsei de capital nu era fără temei. Richard introduşese mari. cantităţi de aur .în Anglia, .pe care, spre nedumerirea tui McFee, le tezaurizase ''
'
'
'
DINASTIA SUNDERLAND·BEAUCLAIR c=:_ _ _ __::389 ___
în pivniţe~e Băncii Angliei. Operaţia aceasta avea 'nsii un scop, Richard intenţiona să înfiinţeze la 1 ondra o întreprindere bancară, ·care să asigure finanţarea tuturor firmelor europene controlate de casa sa. Când Îi expuse .lui McFee planul, acesta ciătina din cap cu-? 1ndo!.aJă:- Situaţia lntetnaţionaiă e at"t de compUcală, încât mă tem că. b extindere imprudentăa afacerilor ar periclita existenţa casei noastre. Risc.urile sunt ·prea marL RăzboiuL .Richard îl ·privi cu compătimire: - Ai îmbătrâni!, McFee.. fi"ai pierdut avântul. lrlandezul. se întuneca ia faţă .. Aprecierea. patronului . său il îndur~rase rr;ai Vârtos · decât' o ..
.
'-//, : ._ Spre a-l îmbuna, Richard )1 bătu prieteneşte. pe it~
lnSU.
a.
umăr:
. .
.
. ..
.
.
· -. Să nu iţi închipui că mi-am pierdut Tncrederea în dumneata, McFee. Îţi preţuiesc· prudenţa. Însă vremurile noi cer ·procedee noi. Războiul, de care dumneata te temi, constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea casei noastre. Epocile· tulburi ~;unt .favorabile marilor afaceri. - bar şi pierderile ... - Pierderile sunt neglijabila fafă de bene!icille uriaşe pe care le poţi o!'tine, speculând grâne!e, alimentele. armamentul... in special armamentuL Câteva zile după această convorbire. Richard tăcu o vizită ducelui de Queensbeny. li împărtăşi proiectul său, rugându-1 totodată să .. accepte postul de pr('lşe(linte al· consiliului de administraţie .. Amfitrionul îmbrăţişă cu entuziasm ideea lui Rfchard. La invitaţia acestuia, desemnă câteva personalităţi demne de a fi cooptate. in consiliu. La ~sfârşitul aceleiaşi săptămâni, Richard pofti ia .· Sunderland House pe. Queensbeny, . pe Horr.casile, precum şi persoanele propuse de duc<:'! pentru a
390
~---···--···~-···--···
alcătui
VINTllA CORBUL
.al viitoarei bănci. ··Expunerea sa, impănată cu cifre şi .dat<;;. seci, nu fu înţeleasă de toţi cei prezenţi. Ascultătorii reţin ura un singur lucru: americanul acesta tân.ăr şi întreprinzător ie făgăduia dividende, tantieme şi beneficii ispititor de ridicate. Docili, încuvi!f)ţară totul. Fonhalităţile necesare înfiinţării noii firme _fură îndeplinite cu rapiditate, Capitalul de două milioane de. livre fu.subsciis în mai puţin de o săptămână. Cu aurul scos prin contrabandă d(n Franţa, Rich.ard achiziţioniî cincizeci şi cinci la sută din acţiuni, treizeci 1.~ sută fiind rezervate mambrilor din consiliul de administraţie. .Restul 'reveni subscriitorilor mai · mărunţi. Queeosberry primi un pachet de două sute de ;acţiuni, fără să deburseze vreun ·gologan. In Cannoo Street · fu stabilit sediul noii firme, înscrisă sub denumirea "The Anglo-American Bani<:". Richard incredinţă lui. .MCF
consiliul~ de administraţie
21
Franţei şi
iant!arie 1793, Ludovic XVI, ex.:regele al Navarrei, fu . decapitat la Paris, în Place .
DINASTIA SIJNOERLAND-f3_EAUCLAIR _ _ _~ __3,!11
de la Revolution. În. seara zilei de 23, vestea execuţiei ajunse la Londra. In Camera. Comunelor, premierul William Pitt ţinu un··. discurs virulent impotriva regicizilor ain Convenţiune. Grenville; titularul departamentului afacerilor străine., invită pe marchizul oe Ghauvelin, trimisul extraordinar al Republicii. Fra[!ceze, să. părăsească în douăzeci şi patru de ore .t.er.to. ' · r 1u 1 A ng !'!eL . .umil! '! "tr'lt. a, ..m d-a.J. a,· A.A; expd• Jzare" ambasadorului ei la Londra, Cm.wenţiunea dedară război Marei Britanii si Olandei .. . . -Richard ·află despre ·aceste eveniment~:; abia după sosirea sa la New York .. Se bucură. Conflagraţia care cuprinsese .. Europa putea fi un .nesooăh:J'it .fzvor de. beneficii. Beligeranţii vor avea nevoie de grăne,şi .de. armament, produse exportate de .Richard cantităţi';.' -. 1n . -- .. masive. .. Pentru executarea transporturilor era Însă · necesară o puternică flotă comercială. ·Pe şantierul său de la Long island puse in lucru trei nave de mare tonaj. Deschise apoi tratative cu un grup de şantiere din lndiile .Occidentale pentru construirea unui număr de douăsprezece corăbii. În cadrul aceluiaşi proiect de dezvoltare a flotei comerciale, înfiinţa in Bermude şi .in ·Jamaica două şantiere navale proprii. indii!e Occicjentale produceau un lemn de ·. construcţie rezistent la viermi ţ;i ,la putrezire. Acest va15t plan de lu.cru necesita. un mare efort financiar. Richard nu se mărg;ni a-şi mobiiiza propriile capitalurL Se folosi din plin şi de resursele Băhcii Manhattan. Pentru a-şi asigura şi sprijinul Băncii New Yorkului, făcu avansuri prieteneşti lui Alexander Hami!!on. Pecetluiră conciiierea printr-un banchet la ,,Bianck Swan Tavern". Fiindcă locuinţa sa de ia New York devenise neîncăpătoare pentru marele număr de. prieteni politici şi de afaceri care îl vizitau zilnic, închiria pe Richmond' Hill o casă superbă, învecinată cu
.
392
VII\ITILĂ CORBUl.. -~--···~···----
reşedinţa vicepreşedintelui locuinţă. vastă,· înconjurată
•
,·
John Adams. In această de un parc englezesc de .toată f(Urnuseţea, oferi o serie de recepţii care făcură vâlvă. Pentru aniversarea zilei de naştere a .Georginei, dădu o serbare .la .:;are asistară trei sute de persoane, printre care membrii guvernului şi întreg corpul diplomatic. Preşedintele Washington, naşul fetiţei, sosi în caleaşca lui de gală, de culoarea cremei arse. Ate:lajul, compus din şase cai a.lbi de Virginia, lachei! pudraţi $i escorta călare. erau de mare efi3ct,.lm brăcat în catifea· neagră, cu părul pudrat, cu aatarame de diamante la genunchi şi la pantofi, cu sabia la şold şi tricornul militar· sub braţ, p.reşedinteli3 ·avea o înfăţişare măreaţă. În .ziarele de stânga, radicalii 11 comparau cu Cezar. Unii mergeau atât de departe, încât se întrebau dacă nu se va găsi un Brutus care să împiedice îpcoronarea acest.ui .:;andidat la tronul Statelor Unite. •· • .La • aniversarea Georginei asistă şi cetăţeanul Edmdnd Gen~t. ambasadorul Franţei. Târtărul diplomat îşi luă revanşa, ·invitându-1 pe R.ichard la un banchet. Majoritatea comi3senilor impingeau până. acolo simpatia pentru noua republică de dincolo de .Ocean, încât visau .să introducă mult' admirata: teroare şi. în Statele Unit": Radical.ii în relaţii'le lor de toate .z.ilele adoptară~ dup~moda franceză ~titlul glorios . de cetăţean, pentru bărbaţi,· şi. de cetăţeancă, pentru femei. Un ziar cons13rvator propuse, In derâdere, denumirea .de ofped, care prezenta avantajul de· a se referi la. ambel.e sexe, fără. deosebire. Partizanii lui Gen~t plant!J,u arbori ai libertăţii, preconizau răsturnarea priri forţă a regimului şi intrarea în război alături de Franţa. · . . .. . - . Richard nu .era pott!Vnrc revoluţnlor dm alte ţan, dar nu o .dorea înscăunată la el acasă. Aşa că puse în ga~:dă pe Hamilton împotriva manevrelor lui .Genet. Ambasadorul Franţei, care nu cunoştea sentimentele
DINASTIA SUNDERL::A'::N::::D-~B.::EA:..::U=C.::LA:_:I::_R:___ _ _ _ _3;:_9'-'-3
ascunse ale lui Richard, i se destăinuia fără rezerve, cu atât mai vârtos . cu cât Dan!on i-1 recomandase stăruitor. in cursul unei convorbi(î confidenţiale. Genet ii declară că era· pe punctul de. a organiza o insurecţie armată, sprijininducse pe e:leme)lteie ostile actualului rf;jgim şi pe societăţile patriotice fundate de .. Frank!in. li mai spuse că înarmase un mare număr de · corsari americani, încredinţându-le misiunea să atace navele comerciale britanice. Fiindcă vasele englezeşti; erau foa1te ţleparte, corsarii lui Genet lnc.epuseră să ·atace pe neutri şi .chiar pe compatrioţi,· acţiune care, în .termeni. mai puţin ocoliţi, se numea piraterie calificată. , In ziua ,în care unul dintre corsari abordă '0 navă din -flota comercială a casei Sunderland, Richard găsi că gluma depăşise limitele îngăduite .. În cursul unei convorbiri cu preşedintele. Washington şi cu Alexander Hamilton dezvălui . planurile lui Genet, făcând aluzie şi la rolul îndoielnic jucat de secretarul de stat· Randolph. Ambasadorul 1_î vorbise în termeni puţin echivoci de stipendiile pe care le acorda acestui inalt personaj. , - De multă vreme î! suspectez pe. Randolph, zise Hamilton. Preşedintele îşi mângâie gânditor bărbia: - Hamilton, . să-mi prezinţi un raport amănunţit asupra lui Randolph. Dacă invlnuirile care i se aduc sunt adevărate, situaţia lui e pecetluită. ·Trebuiesc luate măsuri şi în privinţa lui Genet. Abuzează de imunitatea: hii diplomatică. - De ce nuci declaraţi persona non grata? întrebă Richard. - Ziua aceea nu e departe, declară preşedintele, Vom lovi la momentul oportun .. , · Datorită jocului său dublu, Richard era bine văzut şi de federali$ti şi de democraţL Avea intrare liberă şi la Casa Albă şi la Legaţia Franţei. Duplicitatea devenise pentru el a doua natură.
3!.14
.'In acea epocă tulbure avu şi nemu·lţumiri. Ophelia suferi prima c.riză d9 neb.unie furioasă. Boala ei luă brusc. o formă .gravă.· Medicii recomandară o Izolare total.ă..Crizele se repetară. Paznicii .Op!Jeliel primiră B)jtoriz;~ţia să folosească la nevoie .. cămaşa de forţă. Pe Richard nu îl afectă peste măsură nenorocirea soţiei sale. Pentru •el,. Opt)ella nu rnai era de mult . decât o străină. Câteodată Îi era milă de ea. îndeobste, t!lsă, o ura. ura fiindcă îl condamna să .saporte; cine $tie câtă vreme, lanţurile unei căsnlcii ·care-i devenise odioasă.· . ·. .
o'
Jn timpul şederii sale la. New York, Richard află lucruri noi despre Patrick ·şi despre asociatul. său, A.bercrombie. . .·• După o colaborare aparent fructuoasă, ce durase :aproape trei ani, Apercrombie - supusul şi biândul· Abercrombie îşi .dă.du brusc arama pe faţă. Rrofitând de faptul că Patrick - căruia îi câştigase încrederea .-.. lucra de predilecţie la atelierul de cuţite, Zechariah . trăgea activ sforile din .birourile fabricii .de ;pulber.e .de la Terrytown. Datorită unor manopere asciml>Ekde o .abilitate drăcească, reuşi $ă treacă pe numele său. mai toate· brev.etele invenţîilor folosite în· întreprinderile lor. Tptodată, avu cu Samuel Hickey, soţul Bridget-ei, câteva intrevederi de afaceri, despre care Patrick nu fu informal în cadrul . unui plan rumegat de mai. rnuftă vreme, Abercrombie se .niută din casa'luiPatrick. Pretextase că are nevoie de un spaţiu sporit şi de linişte. Copiii cumnatuiui"îl. t.ulburau cu . nebUniile şi gălăgia · lor. Abercrombie înChiriase pe. Cherry Street o casă nouă, cu două. C)3.mere şi o .bucătărie li'! parter şi cu trei camere ia etaj. Hannah "se instală fericită În noua ·ei locuinţă. Răm?nea, îh sfârşit, singură cu mult iUbitul ei Zecnariah. Cur.ând după mutare, Abercrombie socoti că sosise .timpul să dea marea lui lovitură.
DINASTIA SUNOER!..AND-6EAUCLA:;:_Ifii..:.,_ _ _ _ _ _3_9_5
"'n
inc)i'n+a-., !·,",J;+R la o.u . - .pet recere pe ce!' ac! . . cumnaţf, t' p ai.ncK + • ' Şi• s amue, 1 mrca -Cu nevestele Jor. La această reuniune de famî!ie fu poftit şi un avocat priceput, dar cu reputaţie dubioasă, pe numele Leooard Maloney. După cină, care fu la înălţime, bărbaţii trecură . :să-şi bea cafeaua în salon, iar femeila rămasară in '.·.sufragerie să strângă masa. Ca din întâmplare, ·<· Abercrombie închise uşa salonului, pentru ca discuţia ',care avea să urmeze să nu fie auzită şi de dincolo. ' În vreme ce sorbeau cafelele, Maloney istorisaa · ··. glume piparate spre hazul lui Hickey, care se tăvălea de râs. Puritanul Patrick stătea înţepat şi nu schiţa nici un zâmbet. - Nu sunteţi de părere să vorbim despre lucruri mai s.erioase? spuse el 'la un moment dat. . - Chiar că mă gândeam- şi eu să. fac· această propunere, zise Abercrombie, cu exagerată ·.·. amabilitate. lmi ziceam că n-ar fi rău .să profităm de ocazie spre-_ -a discuta arfumite chestiun! care ne privesc pe toţi cei de faţă în egală măsură. ~ Da, da, n-ar fi rău, întări H1ckey, de conivenţă . cu Zechariah. Avocatul se adânci cu voluptate în fotoliul său. Se pregatea să guste cu voluptate scena pe care .o '~
pregătise
in~;:rru-ra ,,, ....... ~ .
r.r;:'·" .._ ........... v
~t,.~
''"'~-'
migălos.
- Atunci să punem cărţile pe masă, zise Abercrombie .cu un _ton bizar. Este vorba de atelierul de cuţite şi de fabrica de oulbere de la Terryto·Nn. '" ce-1. cu ee. 1 ? z;se . p :'h!IC ·-· lt... E1,. ""' - h iŞ!"f reca- gan - d'' -- '1 e_ N t' :~or man:1 , u :;ua cum Z ee h ana, să in ceapă. lşi afllinti lecţia pe· care 1-o dăduse avccatul înainte de sosirea ::Jaspeţi!or. · - Dragă PatricK, zise ei, inteîhţionez să părăsesc asociaţia noastră şi să lucrez, pe viitor, pe cont propriu. · Cumnatul său încreţi sprăncenele: A
. VINTILĂ CORBUl ~-~-~·
- Ce vrei să spui? -. Ce am spus. Vreau să mă retrag din asociaţie. Totodată, am hotărât, împreună cu Samuel să cerem tribunaluloi ieşirea .din indivizîune; ~runtea lui Patrick se întunecă. Simţea instinctiv că i se întinde o cursă . .- Cum adică? întrebă el, încercând să câştige timp· pentru acŞÎ pune rânduială 'în gânduri. ~· f'oarte simplu. în momentul de faţă .suntem asociaţi la con~ucetea fabricii de pulberi. In acelaşi timp, slăpânim, Îrl codevălmăşie, atelierul de cuţite şi casa părintească. Până acum treaba a mers cum a mers. Dar. ce-i amestecat.. se imosi ca un curcan. ' .Patrick - -'-. -· Ce prostii ţi•au mai trecut prirr cap? Cum să împărţim ateliecul rămall de la tata? Ar fi o.insultă adusă memoriei .lui.. Atelierul trebuie să.rămână mai departe ... - N-ar:n o avea nimic împotrivă să-ţi rămână în intregime ţie; spuse AbE;rcrombie cu blândeţe. · Faţa lui · Pa!rick se lumină bucuros. · -·· · Nu zău! Aţi fi dispuşi să-mi · cedaţi părţile voastre din ate.lier? . . .. . . . - Da. De ce nu? spuse Abercrombie. Bineînţeles, cu oarecare compensaţii. · Palrick !şi încreţi, sprânce(lele. B;Jcnuielile TI încolţiră iarăşi. ·· · Evident, sunt gata să vă despăgl'l besc. Abercrombie aru.ncă o privire intrebatoare avocatului, care clătină din Cap în semn de încuviintareo · "' ' Incurajat, incepu: - Uite ce e, Patrick. Sunt gata să-ţi cedez partea mea din ateli.er - adică partea nevestei mele - în schimbul porţiunii taie din fabrica de pulbere de la · Terrytown... ljenunţ şi la casa pârir)tească. Patrick se infurie brusc. "
0
-
'
Olf~AST!A
SUI\IOERlAND-BEAUCLAii'l .
397 -----==
d'tr') ,-. . ' . ' "' ! 1'-lîU!L te-ai van_ l ; vreo_ ca nu esn m,xea t3. v ' fi_"
-
',j.
.;.
•
~
-
.&
minte. Fabr~ca face cât patru ate!iere. Afară de asta, am cumpărat~o cu banii lăsaţi de tata. Nu, nu. Nici ml poate fi vorba!· Prefer să rămânem in codevălmăşie.
- Re11unţă şi Hickey ia partea iui, stărui Abercromt>ie. - Cu ei. sau fără el.. rosti Patrick cu dispret Abercrof\lbie se uită. iarăsi la. avocat. care ii făcu .iarăsi semn să deoiteze lectia asa cum -o imrâtase. ' ' - Vezi tu, Patrie!<, reluă el cu blândeţe, asta nu se _pdiatf3. Când :co: ndhdzarii ·voiesc să_ -se despartă niinfc -nu-i _poate- !mpied!c2 să- o faciL-·· Eu am ·să vă impledic. - Nu tii absurd, dragul meu. Îţi faci iluziL Dacă ajungem l.a proce::;, tribunalul îmi va da dreptate. Întreabă şt' pe Mr. Maloney. E avocat, ce dracu'! - Refuz. in condiţiile astea nu" cad la 1r:volală,
.
.
stărui
Patrick. Sunt dispus să îţi răscumpăr partea ta din atel.ier. Sunt ·gata să răscumpăr şi partea rui. ·s·am· uel • o·· a·r •a· '~hr'lca" -u ,,_, norount ~"'' Pi>ntru· ni~J·r _ 1 la..... H --...., ' " P ! ·" 'n , __ _ 1 •.• ""··· .
îurne._ .
De ce nu vrei sa fii om de inteles, Patnck? Dacă aş vrea, aş putea să •rec uşor peste tif1e. Am preferat să rânduim frăţeşte lucrur:le. Patrick isi scoase războinic barbia in afară. " - ş,··1 ma" rog cum- a. ·;i r''-' ""lea sa" .m~d. ~nn"•·a'nn'? ,; ", :::J;l, t:;;•. -· Foarte uşor. Mai toate • brevete!e folosire m fabrică sunt pe numele meu. - ne" C"e·s"""ţ''? r';olhorr'!<:>r Patrif'h· ..,) _. ?-''•-"'' -"""' '"'"''h - oa·! Pe numele meu,· Le-am_ c:.nnpf:irat cu ba-:i greL Am avut- ch;ar ·bunăvoinţa---să le ptin ia dispoziţia f3bricîi făr:ă să cer vreur1 avantaj pr:icuniar. --Acum, în schfmb, mEi strangulez-i cu brevetele ta!e, scrâşni Patrick, simţind cum i se urcă sângele le> cap. . d e ce f o.oseş ' t'1 t,ermem· a,,a~ t '+ d e - V a1' d e, ·mme. tari? Să nu· dramatizăm lucrurile, dragul tneu. Ţi~a.n-; -
\-·-..r __
1. -.,..;;>,_
,,
o
V!NTILĂ
CORBUl
--···-~
.propus o afacere. Eşti liber să accepţi sau nu. După cum şi eu ·sunt liber să stărui în acţiunea mea. Pe orice cale, Zechariah? - Pe orice cale, Patrick~ - Canalie! tună Patrick, ridicându-se. de pe sca·un şi uitându-.se ameninţător la cumnatul său. Acesta aruncă o privire alarmată avocatului. - Să ne păstrăm calmul, .Mr. Sunderland, interveni acestâ. Nici invectivele şi nici atitudinile ameninţătoare. nuc! vor împiedica pe clientul meu să-şi valorlrice drepturile. Dacâ vrea să oi:)ţină partea clurnitale i:lîn fabrică, o poate face cu multă uşurinţă. - Cu multă uşurinţă? S-o ·crezi dumneata, zise Patrick, străduindu-se a-şi păstrfi calmul. Dacă nu vrea să mai lucreze .cu mine, n~are d.ecăt să se retragă din asociatie. Eu nu renunţ la fabrică! - Bine, zise avocatul calm. Suntem dispuşi sa discutăm şi
această formulă.
Abercrombie il . privi consternat. Înnebunlse Maloney?. Cine îl autorizase să· Iacă această declaraţie?
- Dar o să coste scump, Mr. Sunder!ad, continuă avocatul, fără să ·se lase intimidat de semnele alarmate ale clientului său. - C?t cereţi? între.bă Patrick, gândlndu-se că nu i-ar fi imposibil ·să-şi procure .capitalul necesar. - Patru sute de mii de dolari, spuse Ma!oney. - Aţi căpiat! urlă patrick. Îh aprecierile lui cele mai extravagante, p.artea lui Zechariah nu se ridica la mai mult de ţ>atruzeci sau cincizeci de mii de dolarL De und.e vreţi Să scol atâţia bani? ··· -·Vă priveşte. Dacă nu vă convine preţul, acceptaţi propunerea noastră. - Şl dacă nu primesc? .-. Avem mijloace de constrângere. V-am mai
spus. -
Aş
vrea s-o
văd
şi
pe asta.
DINASTIA SUNDEALAN.D-BEAUCLAIR
- O s-o vedeţi. Patrick îşi încieştase pumnii. Turba. - Dacă încercaţi să vă atingeţi de atelier, de fabrică, vă fac praf, vă zdrobesc! - Sunt de părere să chibzuiţi mai adânc înainte· .. de a vă pronunţa. V-aş sfătui să consultaţi un avocat. ·.Orice om de lege vă va demonstra că situaţia ··. dumneavoastră e disperată. Să presupunem că Mr. At:iercrombie, clientul meu, s-ar retrage din " combinaţie. Ştiţi ce s-ar întâmpla? Aţi rămâne cu pereţii goi ai fabricii. Toate procedeele noi pe care le .' folosiţi, toată aparatura modernă sunt proprietatea ···lui. De L:nde veţi ·procura capitalul necesar despăgubirii asociabilui dumneavoastra .pentru partea sa din fabrică, pentru brevetel€:, pentru utilajul său, pentru .ft::~!osirea .îh trecut a bre•i.:J.te!m' sale? ViE. daţi seama că Mr. Abercrombie va pretinde .să-i p!ătiH · toate drepturile băneşti din urmă. · •· ·· · in mintea lui Patrick se făcu brusc lurnină. Îhtelese că era p1erdut. Vinele giltulul se umflarii, ~ ' ~· d mvrne~;m-- u-se. -~!! ' 1 t 7 h.ana.~,, - h ' t - -i\n-at tlJcra~, L.ec rost: e;1 cu l'11n1ş eameninţătoare. îndrepfă
spre Abercrombie, care se retrase • ·înspăimântat înapoia scaunului său . .- Mr. Sunderland, păstraţi-vă calmul, n vorbi avocatul, încercând să-i taie drumul. Cu o vâsHre a mâinii, Patrick 11 dţ)du ia o pane. Pierziinducşi echilibruL omul de legi se prăvăli pe ·.. canapea. Abercrombie aruncă o privire disperată avocatului, care dădea din mâini şi din picioare, ca un gândac căzut pa spate.·· Deodată Zechariah se repezi şchiopătând spre uşă. · Din câteva salturi, Patrick îl ajunse din urmă. Cu dreapta îl înşfăcă de ceafă, priponindu-1 în uşă, Iar cu stânga răsuci de două ori cheia în broască: Se
400
······-·····---
V!NT!l..Ă CORBUL
-~-~
Samuel Hickey câscase nişte ochi rotunzi de peşte s·cos pâ uscat. Se făcuse n1ic în scaunul său ·şi nu mai scotea un c:uvânL · -:Lăsaţi vio!enţe!e,. izbutJ să -strige avocatut. Vă rog, M.r. s..,nderian·d, Jasaţi violenţele. Ţinut de_ -Ceafă ca Ufi călei, ,_Aber.crombiE? horcăia 1 înspăimântat de moarte. Leonard Maloney se repezi iarăşi la Patri.ck. -Hicl<ey recunoscu In -sinea lu-~ că_ ·-a)!Ocatul nu era lipSit :de --c_oraj .. t:i n;-oar~ft ;n_teryerHt p_errtru nimic ln --lume.
Omul legilor se agăţi\ de braţul cu care PatriCk i! ţinea pe Abercrombie. M.r. Sunderland, daţi drumul clientului meu. Nu uitaţi ·că .sunt de !aţă martori.. Eu, ·.Mr. Hickey ... Nu mă. băga în chestia asta, bâigui Hickey. Nu. vreau să .am de~a face cu Patrick. Mr. Sunder!and, strigă din nou avocatul, protestezl Chem politia! · . · Cu mâna rămasă liberă, Patrick îi plesni peste faţă cu 1atu 1 pal mei. Avocat u 1 i c n i , por n i nd-o de-a-ndărătelea. Dădu peste o măsuţă pe care o răsturnă, prăbuşindu-se apoi peste ea. Din gura năclăită de sânge,. scuipă trei dinţi. apoi leşină. - Acum să ne socotim între noi, . Zechariah scumpule, scrâşni Patrlck, scuturându-1. ca pe un sac. Îl mută in mâna stângă, iar cu dreapta porni să-i care pumni. Ridicat ia câteva palme .deasupra pământului, Ab.ercrombie se 1nvârtea Jn aer ca un spânzurat in Ştreang. · Urletele lui atraseră pe femeile din sufragerie, care începură Să strige. şi să bată cu pumnii in uşă. ·Apoi Zechariah încetă să mai zbiere. Pe jumătate Căzut în resim_tire·, gemea'" Yn vreme ce sănge!e. 1! podidea pe gură. pe urechi, pe nas, prin pielea sfâşiată a obrajiior. Ploaia de pa:me şi de pumni
continua siH zdrobească.,
potopească,
siH
frângă,
să-!
DINASTIA SUNOERLAND-BEAUCLA!H
A nl·n u,... a···o" L:. a v~e se obr.Qi v,_,_, p~trlck u , '" ii . z,.,~,...l, "a''' el ._ ~-.,d ri""' aVocat. !şi aranjă hainele şi, fără s;2 arunce -;reo privire !_oi Hickey" _se îndreptă sprs, uş2, O deschise fă~ă grabă şi ieşl -·{n -sufragerie. ~e!'le ·,1- -."-"''" . . . l'";\!e'.'Jl> ?nn0b'>nit,::. r;_r,r-{-:;n--t cc. e,·a· Fe " ' f-.v_ ''""-·" t.J'''~y, ţ,n;vu;,.tJ ...... ,;;: ~
\1,-.-
• __-;;;
-crRadă .
.·- Hai- acasă" Re"Qecca~ se adresă ei nevestej sale. Hann_ah băgă capul pe uşa sa!onu!ul. Când _!! văzu pe- sCumpul_ et bărbat pe ju_m~tate- rnort, tncepu să !'"'le· u ~ ' . ry h', /-BCnana
-
L
'
Ze6ttariahiŞase
luni zăc.u Zeo.hariah in spitaL. Patri.cl\ :; lipsise rle tot'T' ·":rţi'l c~,·,-, ~,· ;;__ rupse'" r:o·~s<e u u.;; . '"r - _ ,!'al·a~ ;:;. _ <_v p:itr"· -"-"' u .... a,_l_ ,_ . In schimb, avocatul fv'!alon~y făcu- ~~e;;1h~i .bun}L- _i_f-(, ___ _ ziua in care Abercrombie ieşi di.n qpl~al, consilierul Său jurîdic -H prezentă triumfă'tor 'hitrtia prin_ carePatrick _renunţa la drepturile sah::: asupra f::lbricii din Terrytown, primind in schimb partea din atelier a lui Abercrombie. Maioney izbutise. să smulgă lui Patrlck tranzacţia, ameninţându~! că în caZ contrar n va ·reclama JUStiţiei pentru tentativă de· omor. săvârşită asupra cu.mnatului său. Cel mai rău căzu Samuel Hlckey După rolu! juc:::t fl f,.."~+ ~""-Ot;;i'Q-:,._\,.:._,t,_,._,_,,,
'1r "~ea"f;:;; l'!f"r;;tl~\"i-1 """i; ;_-;,.r l"'r';"".l '''--':V Vlrt.L . .,O~-'-'•'•---'n ,,_a
s~ ţ;t
-cvnlucreze cu Patdck. ;\ce:.::tp T; p:-evsnise pnn ·-riterp"SI. Ca~ îi va rupo ,-.;t:;-~ 1"4~1-'0.,',! ~JI·eQtem o·a,.. ?r. 1-', '"-"-'-0'-"' l" . •, . , , , . ce,e am urma acct:ptase !nevhao::ui. Patrick: rămase astfel stăpân~! intregul:_.- ::1tBî! r _părintesc. Afacerea J1U era tocrnai proasttt Scăpase de orJce nmestec iP cond·ucerea -rn!c:i lui întreprinderi 1 ::eea ce 1n fond nJ putea dec8t să-! mulţumească. Partea Brldget-e! o cumpărase pe o ~--'
"'
_
tU"
~
~-~~'"'
,
f>
"--""""".
--'-''~
'-'"-'
'.-~,
t
~-'''"'~'
....,.
>
'"
VINTII..Ă
CORBUl
sumă
relativ măruntă. Acum nu avea a se mai teme de lw::raturile neamurilor. · Abercrombie se alese. cu cel mai mare profit. fabrica de pUlbere de la Terrytown se .dezvoltase considerabil în ultimii ani. Şi el şi HiCkey vândură lui Patrick părţile lui din casa părintească. Pe RiChard îl amuzase rîespus această afacere. Se buc;ura pentru Patrick, care merita o compensaţie pentru toate :neplăcerile suferite. De când nu mai avea n.ici o legătură cu fratele său, incepuse să-I vadă cu alţi ochL · Printr-o scrisoare aml'!ă, Charles de Lusignan anunţă pe. RiChard că Roger d'Hautefeuille făcuse minuni de ingeniozitate, reuşind să-i scoată copii din Franţa şi $ă~i treacă in Anglia. Era însă îngrijorat de soarta Patriciei, de· la care nu mai .avea nici o veste. Se părea .că şi aceasta incercase să. părăsească Franta, dar că fusese arestată la .Bordeaux. Era un mister cum de ajunsese acolo. Lusignan ruga pe Richard să intervină pe lângă Dant an, pentru a obţine informaţii. asupra. Patriciei şi eventual a-i solicita eliberarea. Pe . Richard nu-l alarmă ştirea. Cunoştea bine caracterul Patriciei. Ar fi pus rămăşag că nu fusese . arestată .şi că .in clipa aceea stătea ascunsă prin cine ştie ce colţ de ţară. Într-un decor· câmpenesc, pastoral, ca in pânzele lui Boucher, trăia o nouă idilă, alături de· vreun tânăr . ofiţer, urmaş al lui D'Hautefeuille. . . .. . Richard mulţumea cerului că nu. se insurase cu ea. Gel puţin Ophelianu-i dădea bătaie de cap in privinţa aceasta. Tollişi, pentru a potoli temerile lui Lusignan, îi scrise că în curând va pleca în Franţa şi că va face tot posibilul •spre a-i găsi nevasta, Nădăjduia că va >
•
reuşl.
•
•
•
•
-
DINASTIA SU!I\IDE.RLAND-Bt:AUCLAIR
------~---~.::..:::...:.::_:..__~~···-···
403.
Înainte de a se imbarca. 'R!chard trimise !a New Qf·leans pe avocatul Sanders, cu împutemlciri speciale, spre a lua 1n primire succesiunea cavaleruluî de Vitn~. La 1 iulie scrise ia Paris lui Challais, rugandu-1 să-I aştepte ia Nantes între 1 şi 15 august. La 5 fu!ie se îmbarcă pe "Corsaire", ultima navă construită pe şantieru! său de la Long lsland, iar în dimineata zilei de iO august acostă la Nahtes. · Pierdut în mulţimea de marinari, hamali, negustori şf gură"Cască, ce înnegreau cheiul, Challais îl aştepta pe Richard. Un Chaliais aproape de nerecunoscut, nebărbierit, ..cu ochelari pătraţi, cu .,părul nepudrat prin;; într-o c.oadă .soioasă. Hainele-îjerpelite erau de o curatenie dubioasă. . . .· · . - Ămaury, · tu.. eşti:?· Ce deghizare! .:;xclarna > surprins Richard, in !ce de bun gasit, când această' ·. caricatură a . lui Cha!lais se strecură lângă ei, a,pucându-1 ·.de braţ. Vii de la un bal mascat? · - M-am · deghizat ca să-mi scap pielea, zise Chailil:is zâmbind. · - Ce s-a mai întâmplat? întrebă Richard nedumerit. Ce e comedia aceasta? - S-au· întâmplat multe, foarte multe. Monsieur, de când aţi plecat în Statele Unite. Iar comedia aduce mai mult q, tragicomedie. -.La New. York, Genet,. ambasadorul Franţei, m-a in1ormat că s-au petrecut oarecare s_chimbări pe la · voi. Că s-ar fi aboiit termenii de Monsieur şi de Madame, care aminteau neplăcut vechiul regim ... ....:. D.acă ·ar fi numai atât, rAonsieur. Probabil că nu aţi primit rapoartele mele pe mai şi fur-ie. -.'Nu !e-a.m primit Poate că s-au încrucişat cu mir-e, pe drum. M-am îmbarcat la 5 iulie. Raportul pe iunie nu plltea să ajungă la New York înainte de minimum treizeci de zire. Numai raportul pe mai ar ft avut oarecare şanse să mă găsească in America. E
VINTILA CORBUl adevărat că
timpul a fost nefavorabil N-ar fi exc!u:s ca nava curier să fi întârziat pe drum. . Mergeau ince.t prin mulţimea bălţată, indreptându-se spre . centru. - 'V-aş sugera să intrăm în căfciuma aceasta, zise Ghallais, arătând un local modest, într-un colţ de stradă. Pe firmă scria pompos: "Au vrai arbre de Hberte". Futern sta de v.orbă în linişte. Azi, dacă. vrei .să treci neobservat, trebuie să stai acolo· unde e Imbulzeala mai mare. · -. De 'ce atâta mister? întrebă Richârd din ce în ce mai .. intrigat. ~ Am să vă explic. de·· îndată, zise Chailais, aruncând o rapidă şi bănuitoa.re . privire circulară, Înainte de a intra în·· ciirciumă, .··· Găsiră o masă.într-tm colţ, unde puteau· să discute cu glas scăzut,· fără să fie auziţi. Era aproape zece. La ora aceea matins.lă, localul era totuţ>i · pl1n. Gei rnai mulţi clienţi purtau bonete .roşii Şi. bluze largi,· denumite carmagno!es. Richard comandă o sticlă de Bordeaux. · ·- Acum sper, Challais, că îmi vei lămuri mascarada aceasta, .zise el după ce patronul le aduse vinul. -. Challais nu mai exista, monsieur. Challais. a dispărut, s·a volatilizat. În momentul. acesta mă nurnesc J
la
.
.
'
'
''
'
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIF! ···-~--
405
--····-'
D'Hautefeuille a fost arestat? Din nenorocire. Când? De mult? Cum de i-au prins? Richard .era Ingrijorat. Dacă fostul ofiţer f.ăcuse mărtw~i;siri compromiţăt9are şl pentru 2J? - L-au inhăţat acum o săptămână, zise Cha!lais. La Paris. Un denunţ. Venise in Franţa pentru a inlesni evadarea ducesei de Lusinnan. Ducesa e arestată? Da. A fost arestată ia Bordeaux În port, pe când .Incerca să. se strecoara pe o navă suedeză. Uluitor! Uluitor, dar adevărat. Richard rămăsese Impie!ri!. [)eci l:usignan avusese ·dreptate. Nu se alarmMe pe degeab;;;, ~ Ducesa si d'Hautefeuille au :·vreb s.a:nsă sa; , . . . scape? ..· ~ Nici una. Cei care au nenorocirea să încapă pe mâna tribunalului revoluţionar nu mai scapă. Cunoaşteţi celebra frază .a lui Dante: Lasciate ogni..... - Totuşi, trebuie să facem ceya pentru ei, spuse Richard: .~ Pentru Roger d'Hautefeuille nu se· mai poate face nimic. Situaţia lui e atât d.e grea, lncât cel care ·a.r ~interveni în favoarea sa ar fi arestat pe loc. ·. Revoiuţicmarii nu se joacă: Trădarea şi spionajul sunt crime capitale. · Ducesel i se im-pută ace~aşi lucru? ~ După câte S\:.lnt informat nu E insă o fostă. Ceea ce e suficient de grav. Faptul că soţul ei. a e;nigrat, !i îngreli;ază şi 'l1ai mult situaţia. Pentru ducesă cred că s-ar putea face o incercare. -· Îi cunosc pS< Danton, pe Desmoulins, pe Fabre dl i=glanti ne._.. ~ Danton nu mai e ministru de justiţie. . Richard îşi muşcă buzele. Era mai grav decât se ~·
.
aşteptase.
4116
VIN.TI!..Ă CORBUL
Sper că Chabot, Basire şi Juilen mai sunt încă la putere. Când am plecat din Franţa tăiau şi spilnzurau. - Mai sunt la putere, da'r situaţia lor e şubredă .. Li se aduce învinuirea. că tac afaceri, că,primesc mită ... Poate î cunoaşteţi pe Tallien. Pe proconsu/u/Tallien. La Bordeaux el are pâinea şi cuţitul. -, Pe Tallien nu-l cunosc. ' -. ·oar ·pe. -amanta lui? ·:pe superba·- Th§r8sia Cabarrus? .- Nici pe ea. ·_ E de mirare. Tot Parisul vorbeşte de frumoasa Theresia, - Poate că o cunoaşte Fran?oise. -· N-ar fi .exclus .. Mademoiselle · Lange are o colecţie de relaţii. .. Vorbiţi cu ea. - Tallien primeşte bani? -· Se spune că nu. Primeşte însă frumoasa Theresia şi pentru el. · .Atunci nimic nu e încă pierdut, Challais. - Lelong, îl corectă acesta. - Fie. Lelong. - Să nu luaţi în nume de rău această precauţie. Dacă îmi rostiţi în public numele adevărat, n-ar fi imposibil să vă audă vreun· delator. Şi atunci s-a terminat cu mine. -· Dragul meu; aş vrea si;Hi pun o întrebare, la care, bineînţeles, eşti liber să nu răspunzi. . -Vă ascult. - Ai lucrat. .cu d'Hautefeuille?. . - Nu. Dar cu câteva ore înainte de a fi arestat. a. trecut pe la mine. Era întunecat la fa\ă. Mi-a spus că e urmărit .de presir.nţiri rele. Avea asupra lui o mapă. M-a rugat să i-'!J pă&trez până când se va înapoia de la Bordeaux. "Ce cauţi acolo?" l-am intrebat .eu. ·Răspunsul lui a: fost evaziv. ,,Am ceva de lucru." Apoi mi-a destăinu it că face o tentativă disperată pentru a
/
DINASTIA SUNDERLAND-BEAUClAifl
407
salva pe ducesa de · Lusignan. "Dacă nu mă mai înapoiez, mi-a mai spus d'Hautefeuille, să .faci tot posibilul ca mapa aceasta să ajungă în Germania, în m.âinile prinţului de Conde:" Am făgăduit să-i îndeplinesc dorinţa. Tonul lui grav, sepulcral,· mă ,impres-ionase. "Pot _să ştiu -ce e înăuntru?" !-am intrebat. .A şovăit o clipă, apoi m.i-'a ·răspuns:. "Planurile de campanie . ale armatelo.r ·franceze .de no.rd. Ordinea de bătaie şi date asupra unităţilor militare". Am simţit că ·ină· tfec fiorf. "Ceea ce- fmi cer! _ tu -se- numeş_te înaltă trădareH" _i-am .spus BLL _-D'Haut8feuH!e--era fanatic . Apoi ş·i~a luat d3mas bun şi .. a plecat. t::ra noapte. În mcmentul acelo am avut şi eu presimţi rea
că
n-am. să-I mai reVăd. A doua zi, In vreme ce mergeam spre casă, mica ieşit lmrinte.. un băiat care mi-a strecurat un bilet. Fără să mai aştepte răspuns, şi-a luat picioarele la spinare, topindu-se în imbulzeala de pe stradă. Mi-am închipuit că e vorba de o aventură galantă. Mai primisem şi altă dată asemenea mesaje. Am deschis biletul. Era concis. Am încă. în faţa ochilor scrisul acela nervos, ascuţit: "În baza unui denunţ, .cavalerul Roger d'Hautefeuille a fost arestat azi-noapte în ascunzătoarea sa din Rue Chantereme . .În cursul dimineţii sca emis mandat de arestare şi împotriva dumneavoastră, Vă sfătuiesc să vă faceţi nevăzut. Locuinţa dumneavoastră este pusă sub supraveghere. Deseară, ia orele opt, un pneten vă aşteaptă la hanul "Le Bon net Pllrygien"c de lângă poarta .. Saint-Antoine". Biletul nu era .semnat. Am cugetat adânc. Poate că era o glumă proastă. Dar chiar .dacă era glumă trebuia să ţin seama .d.e ea. in vremurile pe C:are le trăim_! nimănui nu-i_._e îng.ăduit să nesocotească osemenea avertismente ... Până la opt seara am rătăcit pe străzi. La ora nxată am _intrat- în han. Era arh-iplin. Am reuşit să dibuiesc .o masă fiberă. Puţin timp după ce m-am aşezat, un fndivid cu mutră de bandit s-a oploşit lângă mine. Sughiţa şi
· VINTilĂ CORBUL
vorbea vrute şi nevrute. Puţea. a vin. Îmi ziceam că beţivul îmi va strica toate socotelile. A comandat o sticlă de Anjou. Mea tratat cu un pahar. Când s-a apropiat de mine ca să ciocnim mi-a şoptit repede: ,;Eu. sunt prietenul. Ţine actele acestea,· a adăugat el, strecurându-mi• în buzunar câteva hârtii. Sunt pe numele 'pictorului Jean · LeloHg. Ai să găseşti un .certificat de civism,. semnat de Secţia Saint"Antoine. Mâine în zori să părliseŞti · ParisUl. Ai bani la dumneata?" l-am răspuns că nu aveam prea mulţi, dar că acasă· dispuneam de unele rezerve. "Renunţă la ele şi procură-ţi bani din altă · parte." Apoi a schimbat. vorba. N-a amintit nici de· d'Hautefeuille, nici de mapă: La masa· noastră se· aşezâseră trei indivizi patibulari, · care ar fi putut să tragă cu .urech.ea. După un sfert de oră, prietenul a plătit, s-a ridicat de la masă, şi a plecat fără să mă .salute. În , 'aceeaŞi noapte m-am dus la bancherul Perregaux, care mi-.a pus la dispoziţie douăzeci de mii de livre în asignate şi b mie în aur. Am dormit la prietenul iri 'casa căruia ascunsesem mapa. În zori am plecat la drum. Purtam nişte haine vechi scoase dintr-un colţ. . de pod, Mi le împrumutase gazda. Arătam ca un tipic pictor ratat. Am ieşit cu uşurinţă din Paris. Nimeni s-a gandit să cerceteze mapa îndesată cu desene sub care ascunsesem documentele militare. În .• primul moment, m~am gândit să mă indreptspre nord. Ştiam însă că porturile de· pe coastele Mării. Mânecii erau • sever supravegheate, .Prezenţa mea nejustificată ar fi ; dat naştere la bănuieli. În est, războiul făcea ravagii. •· Graniţa cu'Spaniaera închisă. Nu-mi. rămânea decât o singură ieşire: porturile .dinspre Atlantic. Nantes era.: cel mai indicat, cu atât mai mult cu cât între.1 şi 15 · august trebuii'l să mă întiiJnesc cu dumneavoastră. - Eşti de candoare dezarmantă, dragul me~J· .Challais. · ·- L.:elong, Monsieur.
nu '
'
o
'
'
'
'
'DINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLAIR
409
- Iartă-mă, lelong. Îmi vorbeşti c;le afacerea aceasta de spionaj cu o seninătate care - drept să-ţi spun ·- atinge inconştienţa. În clipa aceasta eşti mai primejdios decât un butoi cu pulbere pe care o arde o lumânare. · - Îmi dau seama, Al/onsieLH, si. nu~ml fac HuzH_ . - Te piindeşte ghilotina -· . Ştiu. Dar puteam să procedez altle!? Am ••· .făgăduit lui d'.Hautefeuille să duc documentele !a ••· destlni'\ţie. ·· .Richard ÎŞi împreună mâinile şi aruncă teatral o privire dlsp<;!rată spre cer. - Iartă-! Doamn.e căci nu ştie ce tace. ŞI mapa aceea blestemată .u.nde e? - Ascwnsă. la loc sigur. - Te-ai gândit Challals, că mă compromiţi şi pe
.
'
mine? Monsieur, vă ştiam atât de îndrăzn(;!ţ, .atât d~ nepăsător în faţa primejdiilor, 'incât nu m1-am ··închipuit că fieacul acesta ar putea. să vă supere. ··. -· Mă. fncântă aprecierile tale. În ceea ce ma priveşte, sunt îndrăzneţ, dar nu temerar. O combinaţie financiară necurată e una; spionajul e
alta.
- Depinde de optică, Monsieur. Specula cu asignatel? se pedepseşte cu moartea, ca şi spionajul. · Richard ·începu să • râdă. · -Eşti incorigibil. Intri de bună voie in gura lupului. Challais zâmbi cu· amărăciune. - M-am deprins să am de-a face cu lupii. Făcu o pauză, golindu-şi paharuL - Mă gândeam, Monsieur, că mă veţi ajuta să ies
din
ţara.
·
- Cu . mapă cu tot? - Cu mapă cu tot! Aş putea s-o las, când ştiu cât e de preţioasă pentru cei care luptă dincolo de baricadă?
410
-··---··----:-·
.
· · - -.- · ·
·- Nu demult gândear altieL . - E adevărat. .Am crezut un timp că e posibil să urmez un drum de mijloc. Acum. îmi da\.1 seama că neutralitate!> e imposibilă. Trebuie să lupţi pentru revolutie sau. împotriva eL D'Hautefeuille. avea dreptate. Un nobil m;-şi poate renega casta. Richard umplu din no!J paharele. . -Nu te înţeleg, Challais .. Renunţi să te îmbogăţeşti C!l l.lŞUrinţă, lucrând alături de .mine, Şi te arunci într-o aventură din care e problematic dacă vei scăpa teaţăr. Te angajezi pe un drum ia capătul ·căruia se ·întrezăreşte ghilotina. - .. Este greu să eviţi ghilotina,. Monsieur, E .destul să fii nobil, pentru a li trecutîn rândul suspecţi lor. Şi azi . fi. susoect echivalează cu o condamnare la . ·moarte. Fouquier-Tihville nu stă cu m.âini!e în sân. - Challais; te credeam deasupra cons.iderente!or politice. · · - Am încercat să ·vă împărtăşesc vederile,. Monsieur. ·Dar din ziua· în care revoluţia a proclamat "război castel"lor şi p·ace colibelor'' am înţeles că Franţa s-a Împărţit în două lumi. Un compromis nu mai e posibil. Nobilii care. au crezut că pot merge în pas cu revoluţia au fost depăşiţi. Cei care ncau reuşit să fugă . peste graniţă zac acum în închisori, aşteptând sa-şi plece grumazul sUb cuţitul ghilotinei. Aii, penttu mfne, pământul Franţei este de jăratic. Trebuie plec. . Richard ridic.ă paharul cu vin. · - Să ciocnim. Lelong, pentru succesul ieşirii tale din 'Frânţa. mapă cu to1. · · - Mă ajutaţi, Mânsieur? ··- lmi rămâne altă alternativă? Am făgăduit lui Lusignan să-ţi port de grijă. Voi face pe dracul in optsp'rezece spre a te scoate din Franţa. "Gorsaire" descarcă grâu şi încarcă vin pentru Statele. Unite. Operaţia va dura aproximativ zece zile. Până atunci
a
sa
Cu
DiNASTIA SUNDERLANI>BEAUCLAIR
411.
~~~--------~
stai ascuns, dar nu Intr-o casă particulară. Mă tem t1e percheziţii şi de gura vecinilor. După-amiază te prezinţi lui Chastel!ux şi incepi să lucrezi la fabrică. ·..· . Pe(ltru toată lumea vei fi un muncitor oarecare. E .· deghizarea perfectă. Nimeni nu va bănui .că urmasul .. unei căpetenii do cruciaţi e capabil să toarne fontă. ··.• .Ştiu, munca manuală e grea. Dar trebuie s-o suporţi Cel. puţin câteva zile. Voi da dispoziţii lui Chastellux 0 "'U11Ca··· ""'Oar" 'SHe"l "" Sa, t·~V pun·a' 'a ' ,_,_ uy _<:1, vtk neindemânarea ta. să nu bată la ochi. Vei dormi ;n . · ·. dormitorul comurL E mai sigur. Grija mapei o las în întregime pe seama ta. E bine? - Perfect. Monsieur. Richard se simţea iarăşi bun, generos, gata să săvârşească fapte mari. Fapte despre care biogram săi vor scrie mai târziu pagini patetice. De la o vreme . • îi ir)trase în cap că viaţa sa va inspira pe scriitori şi că .·• bustul lui va fi primit cu onoruri în marea galerie a celebrităţilor secolului. .· .. , - Deşi nu sunt un băutor pasionat, aş zice să mai dăm peste cap un pahar, propuse el, folosind argoul · chefiiilor. - De acord! lncuviinţă Cha!lais, căruia apropiata , ieşire din ;-ranţa îi crea o stare de nervozitate, de .··. nelinişte, lesne de înţeles. · - După .ce te îmbarc pe "Corsaire", zise Richard, plec la Paris. Voi încerca să o salveZ: şi pe Madame de Lusignanc - D'Hautefeuille .ar . fi fericit să afle că strădaniile . sale pentru ~alvarea ducesei sun! continuata. - N-o fac numai pentru d'Hautefeui!le. Am şi eu obligaţii faţă de Patricia de Lusignan şi. de familia ei, zise Richard visător. Şi-o amintea tânără, ameţitor de frumoasăo Pe atunci o iubise ca un nebun. A-i dobândi drag()stea · devenise .un ţel, o ambiţie a vieţii lui. Reuşise să o seducă. Repurtase primul iui triumf.Nu izbutise să se ,,~
d._\!
.
.
412
VIIIITilĂ CORBUL .
.
însoare cu ea. Dar dragostea ei îi adusese noroc. De atunci, urcase treaptă cu treaptă scara succeselor. Avea datoriasă,facă fotul pentru salvarea ei. Deşi acum nu o mai .iubea... · -· Spuneţi că aveţi de gânq să plecaţi la Paris, zise .Challais. 1ntrerupânduci reveria. Micaş permite să vă dau o povaţă. -· O povaţă e intotdeauna binevenită. Chiar. de ia un copil, surâ;se Richard. ~ 1\lt.l mai sunt da mult copif, Monsieur; -· Să admitem . că nu mai eşti. Mentalitatea copilăriei ai păstrat-o încă, neatinsă. Să auzim povaţa. ~.. la Paris să fiţi prudent. Prudenta nu exclud1:7 . - •- i cura]u" . . .. · -.· Tu .îmi vorbeşti oe prudenţă? Tu care te-ai fncărcat cu mapa aceea blestemată? î:u care jtf joci capl.Jl pe o ca'rte? Haida de! Să fim serioşi, dragul meu.· Pin gura: povaţa aceasta: sună fals. · - Totuşi, ar fi bine să ţineţi seamă de vorbele mele. Parisul pe care îl cunoaşteţi dumneavoastră, Parisul acum un an, nu mai există. Azi, capitala Franţei e o capcană .de lupi. O capcană de lupi în care se prind .şi oi. lupii, în schimb, se mănâncă între ei 'ca turbaţi. Girondinii cu montaniarzii, hebertiştiî cu
ta
de
dantonistii, . iacobin ii cu cordelierii. Dacă Brunswick ar li cuceiit Parisul după faimosul lui manifest, prin care ameninţa cu· trasnetele şi fulgerele sale pe cei care ar îndrăzni să se atingă .de un fir de păr ai familiei regale,. n-ar fi dezlănţuit o hecatombă. mai îngrozitoare âecât aceea pe care fii.i revoluţiei şi-o pregăteau .pentru e.i înşişi. E uimitor câte . s~au petrecut la>plecarea dumneavoastră. S-a înîiinţat tribunalul r!lvbluţionar. Bogaţii au fost loviţi de impozite grele, Săracii au primit arme, fiind organizaţi ·într-o armatăc revoluţionară ca,re terorizează Parisul. Orleaniştli, în cap cu .Philippe Egalite, au fost ari;)staţi. În Vendee regaliştii au proclamat insurecţia.
de
DINASTIA SUNDERLANO.SEAUCLAIR ~~-
Convenţiunea, ·sub presiunea Comunei, a ordonat . arestarea a douăzeci şi nouă ,de deputaţi girondini.
.·.·1\Jlarat a fost lichidat. B.ursa a fost închisă. S-a . introdus pedeapsa cu moartea împotriva ·. acaparatorilor care înfometează populaţia. Speculatoriî care depreciază forţat cursul asignatelor :,sunt daţi pe mâna călăului. Se vorbeşte de apropiata 'confiscare, în .folosul statului, a băncilor şi ·... întreprinderilor conduse de străini, Vedeţi, aşadar, :,<Monsieur, de ce vă povăţuiesc să fiţi prudent.· Când ';(;yr~ti .să. intraţi în capcana lupilor trebuie să fiţi pregătit sufleteşte. · · Ricfl.ard îşi goli paharul. ·-· Se pare că al d;-eptate mănzule. Dacă tabloul ·.'tău comspupde realităţii, situaţia nu e trand!!ifirie. · - Tabloul e sumbruMonsieur. Ar trebui să vedeti tribunalul revoluţionar în şedinţă, ghilotina ·. !iăpăindu-şi. ·victimele, strada frămăntăndu-se şi • zbăţându~se un şarpe, Convenţiunea sfâşiindu-şi, •· ca Moloch, copiii... · .• - Primejdia mă stimulează, Challais. Pardon, Lelong. Ocupaţiile mele, adeseori pe marginea legJi, • m-au deprins să evoluez pe muchie de cuţit. Şi în ; vremuri normale risc să imi frâng gâtui. · -. Acum, însă, riscurile sunt înmiite, Monsieur. . . Numai aci, la. Nantes, ştiţi ce se petrece? Castelul ·•· !;louffay, mănăstirea carmelitelor, vecniul palat. al ·..ducilor de Bretagne, mănăstirea penitentelor, a vizitaţlunii, şi încă multe altele, au fost transformate în Inchisori. fVrii, zeci de mii d€! oameni zac, claie . peste grămadă, în temniţele improvizate, in conditii · neînchipuit de. sălbatice: murdari, nel'!răniţi, pradă bolilor, terorlzaţi. O viziune de infern pe care nu vă urez s-o cunoaşteţi de aproape. · -. Ţi-a intrat frica· în suflet, râse Richard . .-. După ce veţi vedea tot ce am văzut eu.mă veţi
ca
înţelege..
Monsteur.
'IINTILĂ CORBUL
-· Sunt călit, dragul meu. Challais rldică·din umeri. Vinul, băut pe stomacul gol, începuse să-I ameţească, Richard piăfi consumaţia. . . Când ieŞiră în stradă, Challais clipi ca o pasăre de noapte scoasă la lumină, - Ce soare puterQic! Mă orbeşte! - Aşa ne va orbi lUmina care. va străluci mâine, risipind bezna de azi, zise. Richard. - Vom ajunge să trăim ziua cte mâine? - Te mal îndoieşti? Gine merge cu mine nu pierde cursa: .Auzi, Lelong? Nu pierde cursa! . La 25 august Richard plecă la Paris, însoţit de Chastellux şi de Soames, nelipsitul său valet. În capitală îl ·aştepta o activitate febrilă. Trebuia să încheie nol contracte de furnHuri militare,. să reorganizeze ·reţeaua de agenţi care speculau în numele lui deprecierea vertiginoasă a asignatelor, să facă posibilul şi imposibilul pentru eliberarea Patridei. La î septembrie sosi în capitală. în Place de la Revolution văzu de departe o schelărie înaltă, cenuşie, în creştetol căreia sclipea orbitor, retlectând razele soarelui,.:o placă de metal trapezoidală. . · - Ghilotina, explică laconic, Chastellux, Piaţa era aproape goală. în faţa Convenţiunei se zăreau oâlcuri :de oamenii... . Diligenţa pătranse în labirintul străzilor strâmte, întunecoase şi arhipopulate ale Parisului. Richard constată Că Chailais avusese dreptate. Ceva era sGhimtiat. Bgnetele roşii se înmulţiseră uluitor. Părea că swăZile fuseseră invadate de o . fabuloasă recoltă de maci roşii, Bluzele carmagno/es . aveau mare căutare. Fracurile englezeşti îşi făcea:u câte o rară şi iimidă apariţie. Sutanele . prelaţilor
OINASTIA SUNDERLAND-BEAUCLA!R
415
;pieriseră. La uşile brutăriiloc rnăCelăriilor şL băcăniJ[o.r, cozile nesfârşî!e de parizieni înfometaţi semănau cu nişte şerpuitori dragoni chinezeşti.
Diligenţa îşi 'descărcă .pasagerii în faţa hanului. "Le
Croissant d'Or" de pe Rue de Richelieu, punctul wrminus al călătoriei. . .· Richard găsi o birjă. trasă de o mărţoagă .nemâncata, care îl transportă până la locuinţa sa .de ,•pe Quf!i .du Louvre. Apartamentul mirosea a mucegai '$1 a praf. Atmosfera era închisă, f.ierbinte, irespirabilă. •\soamşs deschise ferestrele, lăsând aerul curat să 'pătrundă în casă ... Deşi era obosit, Richard se spălă, îŞi schimbă hainele de călătorie, apoi ieşi de unu! ·.singur în oraş. Avea de făcut mai multe vizite. ,Ghinionul se ţinu scai de capul său. Nu găsi pe •. nimeni din cei pe care· îî ·căuta. Nici pe Frano:;oise 'Lange, care .se afla la teatru, nici pe Chabot, protectorul său, nici pe Danton, şi nici pe Camille Desmoulins. Că!cas.e cu stângul. Dădu acestei :rntâmpiări semnificaţia unei prevestiri rele. Se înapoie devreme. acasă si se cu!că fără să cineze. . În noaptea aceea somnul nu i se !ipi de geană. Jnchiouirea sa olăsmuia un necontenit si macabru . cortegiu de trupuri decapitata. ii obseda ghilotina pe •.care o văzuse în Place de la Revo:ution, pwfilfindu-se hâdă pe cerul văratic. Îl urmărea c:hipu! Patriciei şi al lui d'.Hautefeullle, care zăceau în ·închisoare, aşteptându"şi osânda. ·· Gâfâind, cu trupul năclăit de sudoare, Richard îşi .ridică de pe pernă capul tulburat de fumurlle închipuirii. Coborî din pat. Deschise larg ferestrele. >camera·. sa il înăbuşea ca şi celula unei închisori. Spre dimineaţă, reuşi să aţipească, Dar nu apucă ·.să-Şi odihnească trupul vlăguit Soames fl trezi la ·orele opt. · ~ Monsielit Chastellux vă ream!nteşte. că la nouă ·şi jumătate sunteţi convocat' ia MinisterL;l de Război
1116
-- B,,·ne.. H'l ''a'
·1me"''1at morm"l !; U o,., R'l''"'"~"' La o-ra f-iXată 1 h1tră la _m-iniste(, însoţi1 de Chastellux. Şi aci se .schimbaseră multe. Descrierea _p!în_~ de_·ţn3nln
.,,~hea·~ nHJl_ v
1.
,
pe care_ -6 Hicuse,.;_nu _demuH,
~\.>;)"'""'~·
gţ?riera:-lu!
T>urnouriez TI -r.:::veni- ·-fără ·voie- trt .minte_: "Biryurile Ministe_rului de .Război -au deVenit un ;C-lub· Tn care- se __ pr_eanlăreşte setea de sânge- şi ·_tnăcal'uL FUncţionarii poartă !:lerete roşiL Lumea se .tutui a. Pană şi mini.strul afectează o ţinută neglijentă. Murdărla .lui e neînchipuită. M\nisierul a aiuns tm fel de cavemă infectă<;. Cită fui Chastellux· vorbele lui Oumouriez. -·· Nu-i. aşa că avea dreptate generalul? Chastel!ux nu-i cântă in strună. - Monsieur, e prudent să nu mai repetaţi s.ceste cuvinte, spuse el cu toată seriozitate. Pe Richard il irita ·să i se recomande mereu pruden·ţa.
-_Adevărul :n-ar · t~ebui să-i supere~ Chaste!!ux. " - Nu ştiu, Mortsieur, dacii acesta e purul adevăr: Nu trebuie să uitaţi c.ă generalul Dumouriez a rostit aceste cuvinte după eşecul loviturii sale de stat Era firesc să vadă totul 1n negru.
Mi se pare că ie-a contaminat şi pe dumneata 1 1 __ Hd...;., -ev.o'u•~'i'''. R'1r"'~'"' · m • c~ob"' i _.....,! · !__ i.·r ...-: "_ ·1se , 1 ...<Jid!_·"-"- • r·o·"-· . - Monsieur, n-arrl făcut şi nici nu fac politică. Nu pot 1nsă nega realitatea Acestui minister atât de hulit i-a rev.enit sarcina de a .organiza şi de. a susţine unsprezece armate. , .Unsprezece armate care, în condiţii vitrege, apără cu succes fruntarifle Franţei. Richard se întunecă. Nu-i plăcea ca saladaţil lui să aibă opinii personale. .Era evident că optica lui Chastt:llux se .schimbase. Şi aceasta îl indispunea . . -.. In birourile ministerelor nu înfloreşte eleganţa, Continuă .inginerul, Care, nu remarc~se expresia- feţei patronuiu! său. Dar patriotismul acestor oameni nu poate fi pus la îndoială. Fac greşeli. t: firesc. Qar sunt -
7
·::::.D.:c:!Nc::.A_::S::cTc.:!ll\ SUNOERLAND-BEAUCLAlH
417
de bună-credinţă.· Urtiî f:Jră, Nu e ceva extraordinar, Parcă. sunt singurii! Richard încreţi sprâncene!e. Făcea Chastellux vr.eo · aluzie( inginerul aluneca pe o pantă primejdioasă. il va pune sub supraveghere. La nevoie, , nu va .şov-ăi să-! concedîezEL Spera în;Să că '•aepreslunea lui Chasieliux ·era trecătoare. . . Nu avu timp să reflecteze prea mult asupra acestei .:•. chestiuni. Usierul li introduse în cabinetul . .. :secretarului general Vincent. Vincent era. un hebertist · cinflăcărat. Nebărbierit, neglijent îmbrăe'&t, afecta o atitudine degajată, familiară, şi un Hmbaj verde, în tonul idolului său. in birou se .mai afla şi Miot, un birocrat din vechea falangă, care ·ducea tot greul ministerului. Miot prezentă lui Sunderland caietul de sarcini ai vnei importante comenzi de armament. Vincent se scărpină la ceafă. - Pe toţi -,dracii) cetăţene Sundertand. ve! _ajurrge in curând să monopolizezi toate comenzile de armament. Nici Creusot nu te intrece. Nu ne zgarc!m la bani. Pretindem, în schimb, armament de calitate superiOară. Te previn! Să nu ne pui îri sftuaţia de a. regreta că ţi-am acordat increderea. Ameninţarea deghizată a lui Vincent nu fu pe placul lui Richard. - Cetăţene secretar general, zise el, folosind la rândul săLI această formulă revoluţionară care-i ardea parcă buzele, să fiţi încredinţaţi. că nu veţi avea motive să regretaţi . alegerea făcută, adresându-vă uzinei mele. ...::.. Să nădăjduim, cetăţene Sunderland, sa
.
.
nădăjduim.
- E o . certitudine, cetăţene Vincent, interveni. Chastel!ux. Cuvântu.l cetăţeanului Sunderland nu s-a dezminţit niciodată.
·
inţelegea să fie loial faţă de patronul său, deşi nu îi mai împărtăşea in întregime convingerile politice.
418
-·-
·- ··----
-.Mă bucur, chipul ăsta vom
---;-······-···-····
1111\!TILĂ CORBUL
cetăţene.
Pe toţi dracii, numai în învinge trufia duşmanilor republicii. Contractele fură semnate în ziua următoare. După indeplinirea ace.stei .formalităţi. Chastellux plecă la Nanfes. Richard. rărnase .la Paris. Era neliniştit, Tonul lui Vincent, privirea lui. ciudată, i;;codito'are·, n pusese pe gânduri. în străfundul sufletului său suna timid un cloppţel de alarmă. Chaliais şi ChastelitJx aveau dreptate. Trebuia. să fie prudent. · La câteva zil€l · qup\'l audienţ? sa .la. Ministe.rul de • Război, primi o vizită neaşteptată. Se ridi.case tocmai de la masa de prânz când un ciocăn.it în uşă îl făcu să tresară. De când se alia la Paris îl speriau toale zgomotele. Nervii începuseră să-i joace teste. Soarnes introduse in salon pe un bărl:)at voinic, masiv, cu faţa rotundă, bărbia revărsată şi ochi vicleni .de vulpe. Hainele negre, jabou!" şi gu!erul alb, inalt, gesturile blânde, onctuoase, ii dădeau înfăţişarea unui cleric. - Îmi permiteţi să mă prezint, spuse străinul. Mă numesc Frey. Sunt bancher. Poate că aţi auzit de mine. - Oh, .cine nu a auzit de.rraţii Frey, zise Richard, poftindu-1 să ia l.oc. În lumea bursei sunteţi figuri de prima mărime . . -· Ca şi dumneavoastră, Monsieur Sunderf1!nd. Vă intorc comp!imentul fără :să greşesc. Bancheru 1 avea un vag accent străin. Richard era intrigat. Ce căuta acest ins? Fraţii Frey aveau reputaţia unor specui;qtori îndrăzneţi, cu reia ţii pute·rnîce fn !un1ea. _po!iti9ă. Se ştia .că tu erau rnână·în .·mână .cu daneiuf · Diedrichsen, cu :spanlolut Guzman, cu. ger.manl)i · Westenpan şi francezul d'.Espagnac, cei mai .temerar! speculatori ai epocii. ' Era o camarilă a marii finanie .. care dirija din umbră acţiunea de .depreciere a asignateior şi care. tindea să
cu
DINASTIA.SUNDERLAND-BEAUCLAIR
41!l
stabilească un monopol al furniturilor militare. Se . spunea.că. şi. baronul de Batz, gasconul vorbăreţ, .. care tragea sforile Ministerului de Finanţe, n-arfi străin de această clică.
gazdă perfectă, îşi trată musafirul cu . şampanie $1 gw;tări. line, într-o vreme .in care Franţa •;efa bântuită de foamete. Bogaţii sunt în general feriţi·
Richard,
>de aceste .meschine dezagremente. Şi Richard nu. ''.făcea expcepţle. · ..... .• Oaspetele vorbi despre ultimele ·piese de teatru, despre sezonul care abia se încheiase la Londra. · despre dispariţia treptată a manifestărilor mondene ·· pariziene şi foarte în treacăt despre i evenimentele politice. Abia după o jumătate de oră. ·•• de sporovăială se hotărî să intre în subiect - Monsieur Sunder!and. de multă. vreme voiam să v;iî. .cunosc. Ţineam să <;tăm de vorbă, să ne ·. . î!'npărtăşim vederile. Mi-a plăcut întotdeauna sa em .· . · de-a. face cu oameni. superiori. Richard se lnclină. - Vă mulţumesc pentru apreciere. - Ei· da, să nu păcătuim printr-un exces de '!nodestie. Noi, care d!rijăm realmente finanţele .· Franţei, trebuie să păstrăm legături. să ne înţelegem, • să judecăm împreună anumite situatii. Nu-i asa ' Monsieur Sunderland? · · Richard se înclină iarăşi Muţenia Interlocutorului TI includă pe Frey. De ce ·. păstra tăcerea? Aştepta ca vizitatorul să-şi descopere bateriile. Era viclean americanuL Dar nici pe marele i"rey nu-l băga oricine în cofă. B.ancheru! relua cu amabilitate: ~ Scumpe ,'vfomtieur Sunderland c- ah, îmi Iertaţi ··· .f!îgresiunea, nu ştiţi" cât e de plăcut să scapi pentru ; câteva ore de acest obsedant cetăţene şi în prezenţa · dumneavoastră îmi permit să fiu deschis. Nu-l aşa, Monsieur Sunderland?
420
VINTI!..Ă CORBUL
Richard socoti că sosise momentul să oi aseze un cuvânt. . ·. · ·· · . ·-. ·Cum spl.meţii:iumneavoastra, scump\'l Monsieur Frey. . , .,Iar îmi lasă .iniţiativa, vu!poiul, gândi musafirui.. Bănuieşte motivul care ·m-a adus la el, dar face pe niznaiul ca o fecioară care .stie ce vrea curtezanui, dar di'JSChide ochii mâri si nedumerili când acesta .O implor il să ros.tească .un da, care să-i deschidă porţile paradisului." ·· ·· · .,Spune tot ce•ai ,de spus, cumetre", îl invită în tăcere Richard, privindu-1 cu exasperantă candoare . .,Aşteaptă lăţarnjcur. Eu să dau· tot şi el nimic. Escroc.:ul, cugetă Frey, .zămblnd cu aceeaşi nemărginită simpatie. În război, cea mai sigură metodă e .atacul. Să atacăm!" · · · .. -.· Monsleur Sunderland, · amândoi stim ce vrem. să mai batem apl'ţ În piuă. Să disCUtăm deschis. Hich.ard se înclină pentru a treia oară. Bancherui Frey începu s~. fiari;Jă. · '. .. "Scârbă, fariseule, prefăculuie!" îl bombardă el cu invective r(lute,. •. .· .. · .·. . ..·.· . • ·. ' ...· .· . · .-.. scumpe Monisieur Sunderland, .criza prin care trece Fninţa e :cumplit de grea~ Trebuie să conveniţi şi dumneavoastră că riu fac decât. să enunţ un adevăr; . · · · Fără sa mai aştepte încuviinţarea gazdei, Frey contln~ă: · - Este inutil să ne divizăm forţele, întrec epocă în care uniti am ~oborî orice concurenţă, arn înfrânge. orice rivalitate. Şi noi şi dumneavoastră, Monsieur .· Sunderland, suntem prietenii cetăţeanului Chabot - ·•. iar pârdalnica· aceasta de fom:mlă,. de care nu 'reuşesc ·. să mă dezbar. Cum ~"am spus, avem prieteni comuni, · vederi comune. scopuri comune. De ce să nu folosim •\ in comun mijloacele noastre de· !•Jptă? Adversarii ··· noştri din Conventiune sunt puternici. Chabof. _," '
Ce
'
'
'
o
'
•
•
•
.
.
.
.DINASTIA SUNDERLAN!:.H!IEAUCLAIR
421
. ,Basire; Julien, prietenif noştri, sunt tot mai vehement •· atacaţi de hebertişti şi de iacobinii "turbaţi". Căderea .·susţinătorilor noştri ar insemna şi căderea noastră. ;::pacă stipendiem pe anumiţi membri ai secţlunîlor i2parîziene dărâmăm şi pe Hebert şi pe partizanii săi. ;,ti~că .furnizăm armament defectuos armatei, 0~flf
cu
-" .c-;cu alte cuvinte vrem. să ini.ţiem
uri sindicat care : .s€Vde2:organlz~ze amiatâ, care să semene discordia în ; sâflul secţiunilor şi · care să ducă la prăbuşirea :'adversarilor lui Chabot şi oeci alor noştri. In ziua în 'care vor fi măturaţi riu numai Heber!, dar şl chaumette, Dan ton, Robespierre şi întreaga lor clică i.yQfil pune mâna pe putere. Franţa fi a .noastră, Monsieur Sunderland. Cuvântul nostw va fi lege. ... . .· - Şi dacă nu reuşeşte? Dacă il dă cineva în ';·vileag? V-aţi gândit' la consecinţe? j\( ····•- Ne-am gândit; .Monsieur Sunderland. Dar dacă >\nu atacăm, suntem pierduţi. Ştiţi că toate băncile şi :~întreprinderile cu capital străin vor fi confiscate? ;.> .· ·- Ştiu. Am fost informat. ; -. Şi aveţi de gând să staţi cu mâinile în sân, Monsieur? Vă resemna ţi în faţa fatalităţii oarbe? Aşteptaţi să fiţî t.ârât sub cuţitul ghilotinei? - Bineînţeles că nu, replică Richard stânjen;t.
va
Discuţia aluneca pe o pantă ;rimejdioasă. Dacă
-Frey -era agent provocator?." Nu: Nu putea fi spionul . lui Robespierre sau al lui Hebert. :.)habotîi vorbise de • fraţii , Frey în termeni elogioşi. Challais, însă, ii · recomandase prudenţa. Şi mânzul acesta ştia ce _ spune. Parisul ajunsese o Capcană _uriaşEi O câpcană a lupilor, în care Richard nu avea de gând să-şi lase
\I!NT!LĂ
422
CORBUl
pielea. Acumulase destul capital dincolo de graniţele Franţei ca. să joace la disperare ultima carte. Ah, nu! Nu va aŞtepta să fie .prins ca un şoarece in cursă. Frey şi acoliţii lui n-aveau decât să se angajeze pe această cale. El i$1 va păstra l.!berta.tea de acţiune. · Chab.ot îl făcuse. mari servicii. Dar pentru Chabot nu avea de gând să-ţi rişte existenţa. Recunoştlnţa lui nu mergea pâliăacolo .. Moare Chabot? Trăiască urmaşul lui Chabotl · Chipul impenetrabil al lui · Richa.rd nu-l trăda agitaţia lăuntrică. Dacă Frey i-ar li citit gândurile, I-ar fi denunţat lui Chabot. Şi acesta mai avea destulă putere pentru aci zdrobi. Ricl:'.ard văzuse ghilotina. Nu avea poftă să-i facă îndeaproape cunoştinţă. Era hotărât să răspundă in doi peri, .făg.ăduind atât încât să nu se angajeze cu nimic. . . - Monsfeur rrey, apreciez sinceritatea dumneavoastră. Mica\i lămurit .o serie de chestiuni care-mi erau încă neclare. Voi studia propunerea dumneavoastră. Pot să vă oeciar încă de pe acum că o socotesc foarte înţeleaptă. Vă. rog să" mi acordaţi un timp de 'gî!lndi(e, înăuntrul căruia să-mi cîntăresc posibilitătile. vreau ca participarea rnea să nu aibă un caracter formal. . - Sunt încântat, Monsieur Sunderland, că priviţi lucrurile cu aceeasi mine. Primul ' ,seriozitate ca si ' dumneavoastră aport este armamentul pe care-I · fabricaţi la Nantes .. Furnizaţi pulbere care să nu ia foc, arme defectuoase, tunuri descentrate. în felul acesta veţi servi cauza noastră, care trebuie să.fie şi a "
'
'
dumneavoastră.
Trecură o săptămână, doUă, trei, fără ca Richard să ·dea răspunsul aşteptat. Primejdia era mare. Nu voia să-şi precizeze atitudinea inainte de a afla
dincotro .bate vântul.
.
.
DINASTIA.SUNDERLAND-BEAUC!..Ail'i ·-···----4'-'2-'-3
În acele zile de aprigă frământare, incercă în Mai ·multe rânduri să aibă o intrevedere cu Danton sau cu
'Cei doi oameni .no!iHci erau fnsă mdisoordbiiL . Şedinţele Convenţiunii, ale cluburilor, adunările -,-:-Comunei-1- 'PEH':tractărite din culise -nu le mai- dădeat) răgaz să-şi primească solicitanţii. Afară de aceasta, iDanton ·nu l _ - -era , - pr"a v - m"iţum'lt -... 11 " ·do '-' s·erv'l"'"" '--'!!;-..." P" '-' Vct ~nre 'd~ichard Sunderland le adusese FranÎei revoluţionare :'in timpul călătoriei sale in Statele Unite. ·, .Dornic să dea. ochii cel puţin cu Desmou!ins, Richard hotărî să-I caute ia Conventiune. Avea de tgând să aştepte sfârşitul şedinţei şi să~r acosteze la ieşire.' . . . ·. Şedinţele se ţineau intr-o sală a palatului Tuiieries. ··În faţa enormului edificiu tălăzuia agitată o mare de -_,--,
t,
::.Patrioţi !narmaţ;. Richard işi făcea
cu greu loc spre primele rinduri. Ajutându-se cu coatele, cu pumnii, izbuti a se apropia de intrarea palatului. In sala de şedinţe nu-i . . fu posibil să se strecoara. Din frânturile de discuţii purtate de patrioţii masaţi la . intrare înţelese că .'tribunele şi culoarele erau înţesate. de oameni. ·· . Cu preţul unor eforturi eroice, reuşi să~şC facă l.oc prin gloată până la uşa sălii de şedinţe. Dinăuntru se auzeau frânturi de discursuri, intretăiate de aplauze, ·· ovaţii sau de .zbierete ameninţătoare. · · Un revoluţionar diG apropierea lui Richard striga, .încercând să acopere tumultul: - Heb.ert ne-a poruncit să înconjurăm palatul şi ·. la nevoie să-I luăm cu aslat. Să nu dăm inapoi când adunarea nu ·va adopta măsurii.e necesare eliberării .
·pa·t,·iol· ',_....,.
- Foarte bine! - Să· stăm pe baricade! .-- TrăiaScă HSbeit! - Trăiască Robespierre!
'\IINTILĂ CORBUl
424
Moarte intriganţilor! Moarte inamicilor publici... Moarte... Un vlăjg'an cu spinare lată de urs, zbiera, dominând gălăgie. - Gura! Gurrra! În sală vorbeşte cetăţeanul Couthon! . ~ Da, da, tăcerei · Vacamiul se domoli gradat, ca un .tunet care se pierde. Din sală se auzea un glas· aspru sacadat: -· ... contrarevoluţia şi-a găsit prieteni în s.ânul Convenţiunii naţionale! Să ne ridicăm împotriva ei! Să ne ridicăm cu toţii! Să arestăm pe toţi duşmanii republicii, pe toţi suspecţii. Să facem· de petrecanie tuturor conspiratorilor, dacă nu vrem să ne tacă ei de petrecanie. La arme! Vom lupta până la ultimul! Printre noi scau strecurat duşmani... trădători, spioni, acaparatori. .. Să-i demascăm .si să decretăm punerea lor sub acuzare! · Un glas răsună vehement: Moarte trădătorilor! - Moarte speculanţilorf. - Maret! Voi ţine seama de lecţiile tale! răsună o voce ascuţită, strident!.\, ca .o trompetă. - Vor.b.eşte Hebert, spuse un patriot din pragul sălii de sedintă. · ,, - Pe toţi dracii, Mara!! Nu te vom ulta! Nu te vom · uita, umbră scumpă! Victimă .a cuţitului agenţilor tiraniei... Îţi · jur că voi infrunta fără şovăială ameninţarea pumnalelcr şi a otrăvi!, şi că îţi voi urma pilda.. Război veşnic conspiratori!or, . intriganţilor, hoţilor! Asta e. qeviza mea, pe toti dracHJ Şi să fii sigur Maret că îmi voi respecta jurământul. Iar pe ţoţi acei care vor refuza să n.e urmeze îi· vom îngenunchea sub cuţitul ghiiotineif '
'.
'
'
DINASTIA SUNDERLANP.B!EAUCLAIR ·
Bravo, Hebert! Mergi până !a capăt! de măsură n-au fost niciodată bune. Furtună de aplauze. -
"'
112. Jumătăţile
Proteste.
Tumult. Apoi, ca la poruncă, .se pogorî iarăşi liniştea. - Reprezentanţi, Robespierrre are cuvântul! · . / - ln aceste momente d.e mare primjedie, 'ingăduinţa e crimă. Dacă trădători! vor să nimicească ~fepublica, dacă speculanţi! vor să sugă sângele fpoporu!tii. îi vom da pe toţi pe mâna poporului :nsuşi! Dacă răuvoitorii' din sânul acestei adunări vor!ncerca ,să ne. pună piedici, spre a scăpa de sancţiunile justiţiei pe vânzătorii de neam; pe conspirator! şi pe acaparatori, vom . cere poporului să-şi facă singur 'dreptate. Robespierre dădea frâu liber. maselor. 'Propovăduia insurecţia. Mulţimea porni iarăşi sa freamăta. · ;. - Bravo, Robespierre! - Trăiască Robespierre! - Trăiască ... ;;. - O delegaţie, în frunte cu Chaumette, se apropie {de tribună; vesti patriotul din pragul usii. ; - Nici o cruţare pentru ticăloşi! Nici o milă pentru trădători! Să le-o luăm înainte! Intre ei şi noi să aruncăm bariera veşniciei! c; Robespierre răspunse ·cu gravitate: - Libertatea va supravieţui intrigilor Şi maşlnaţii!or conspiratorîlor. · Convenţiunea se va ;;sţrădui să. ali ne durerile poporului. Moţiunile erau prezentate fără Intrerupere. O <delegaţie a clubului iacobin! lor străbătu mulţimea, ; purtând un drapel trlcolor pe care era brodat un ochi ·.·vigilent cu deviza: "Liberle ou la mort!" Purtătorul • .drape!ului se adresă imperios preşedintelui adunării:
V!NTilA CORBUL
Cerem ca teroarea
să
fie
trecută
la ordinea de .
zi!
Foarte bine, răsună. glasul puternic al lui Danton. Susţin cu toată căldura această moţiune. Să' instaurăm teroarea. Adevărata teroare! În fiecare zi să •· cadă cel. pufin o teastă sub tăiŞul ghildtinei. .•. · - Da, da! Să trecem teroarea ·la ordinea de zi! ···- Trăiască teroarea! :
-'' rraiască...
>,
·- VbrtJeş.te ·Bar€ire( . - Teroarea va stâ.rpi o dată pentru totdeauna pe~ regaiiŞti; pe moderaţi şi tot gunoiul contrare-. voluţionar. Aristocraţii ·au vrut sânge. Ei bine, se· vor alege cu sângele conspiratorilor, cu sângele'! ticăloşilor de teapa lui Brissot ori a Mariei-Antofnette! .\ Regaliştii vor .să' tulbure lucrările Convenţiunii.:' Zadarnic. Convenţiunea va .şti să le vină de hac.< Conspirafori, aţi vrut să nimiciţi pe montaniarzi; eL.. bine, vă vor nimici .pe voi! Richard urmărea cu respiraţia . tăiată fazele 0 dramatice ale acestei .şedinţe, care avea să rămână memorabilă în analele .revoluţiei. Sângele li zvâcnea , în tâmple. Nemai putând îndura tensiunea care •·• creştea clipă de clipă, ieşi afară. Se întunecase. Făclii) aprinse, purtate în zeci de mâini; luminau piaţa' uriaşă, sângerie. Din când în când, câte un patriot ie:;;ea din sala de şedinţe expli<:ând mulţimii mersul~ dezbaterilor. 1. - S-a votat legea suspecţiior! -.Bravo! ·· - Traâ.iască... · : -. Aristocraţii nu vor scăpa nici în gură de şarpe, · . comentau patrioţii. - Sca votat legea maximului general! -·. S"a zis cu specula, se bucurau femeile ş · ·' bărbaţii .livizi de nemâncate. .
42?
O!NASTIA SUNDERLAND·BIEAUC!..AIR
Orice negustor care va îndrăzni ·să ascundă mărfuri~ ori va afişa liste de preţuri inexaqta va fi · .•· (')Xecutat -. vesti acelaşi crainic. . La ghilotină cu speculanţi!! - La ghilotină.:. - Moarte lor... Richard era năuc.. Avea s(i!nzaţia că mulţimea •:aceea dezlănţuită îi simţea prezenţa, că toate privirile >t>rau aţintite asupra lui. / . .r::·ara- sa-, • l ma1• aş,eple ' ::·: pe ["\ wesmou j'ms, se •111 d epa. rt. •. a iYpe palat. Când izbuti să se smulgă din mijlocul l.gloatei şi se văzu singur pe cheiuri!e .largi, aerate, ale · Senei respiră adânc. Pentru· prim dată cunoscuse ··'frica. O frică oarbă, mistuitoare... -
Criza aceea de .;--s·ta'pa"'~i .. _ li:< .rHn '-"'''·
spaimă dementă, animalică,
1<.. fer·,c-: .. mul ·- Lh n,Jr.a" ·""" t; .... a· .o'e , >IV , •. u ... ;::.__ ~-:
•~
,1!...!,~
nu-l
s~HY!:t"'>Qnio. ,c:.;.,_;~._.ţt,,·~~
' băută pe nerăsufiate şi după un somn bun, reparator, ·. îşi veni în fire. Zorile ii ris!piră ultimele temeri. •·. Richard nu îşi pierduse încrederea în steaua sa. Era ; eu Mputinţă să i se întâmple ceva rău lui, alesul .:: zeilor! · ·· Trei zile după acea · furtunoasă şedinţă a Convenţiunii, pe care o audiase din antlcameră, Richard bătu din nou la usa casei lui Camil!e f !Jesmoulins. de data aceasta' avu noroc. Ti\nănJI pdeten ai lui Danton se înapoiase mai devreme ca de " obicei de la redactia lui "Le Vieux Cordei.ier". zile, Desmou!ins locuia în casa .pe care .·• In acele . . ; 1-o construise socru! său, controlorul financiar •' Duplessis, ln fundul unei grădini frumoase de pe Rue .·de Gonde. Deşi era obosit, Desmoulins . îşi primi cu . amabilitate vizitatoruL Richard nu-şi plerdu vremea în preambuluri .inutile. - Cetăţene Desmoulins, sper că .n-ai să iei în nume de rău demersul pe care~l fac azi. Am îndrăznit
428
, .
--~· ------~~
------
VINTILĂ CORBUl
----····
să·
apelez la dumneata pentru că îţi cunosc generozitatea şi spiritul de dreptate. Socotesc că eşti cer mai In măsură să-mi dai o mână de ajutort cu atât mai mult cu cât eşti colaboratorul cetăţeanului Danton, fost până mai deunăzi şeful Departamentului Justiţiei. · Desmotilins zâmbi·: ~ Aş vrea să~ţi poUi de folos. Despre ce e vorba? ·- Cetăţeana Patricia .Lusignan a fost arestată ia Bordeaux sub. învinuJrea că ar fi incercat să treacă fraudulos graniţa, zise Richard .. Vina ei nu este atât . de mare,· dacă ţinem seama de motivele care au determinat"o. Voia să meargă la soţiJI şi la copiii ei, aflaţi în .străinătate. · Expresia feţei lui Desmoulins se înăspri: .- Dacă nu. mă înşel, este o fostă? - E adevărat. N-are nici un rost să ascund acest lucru. Faptul că a fost ducesă nu poate constitui o cirumstanţă agravantă. · - Te înşeli, cetăţene Sunder!and. Cazul fostei ducese de Lusignan nu e lipsit de gravitate. Soţul ei, un. emigrant înrăit, complotează la Londra c,u duşmanii republicii. Amantul ei, fostul locotenent Roger d'Hautefeui!le, .a fost .·.prins ·pe când făcea spionaj în favoarea unor puteri străine. lată pentru cine intervii qumneata. · - Dar ce i se impută Patriciei Lusignan, cetăţene Desmoulins? Trebuie să fie ghilo!inată numai pentru că este soţia unui·· fost? · Desmoulins isi muscă iritat buzele: ', , - Dacă mi~ai fi cunoscut principiile, cetăţene Sunder!and, sunt convins că n•ai fl venit ia mine. Patricia Lusignan a favorizat acţiunile de spionaj aie amantului, a ascuns in easte!ul · ei din Tourraine conspiratori şi preoţi care au refuzat să depună jurământul. _Când a simţit că autorităţile sunt pe '
'
urmele ei, a încercat să dispară. A. fost prinsă !a
429
DiNASTiA SUNDERLAND·BEAIJCLAiR
Bordeaux şi întemniţatâ. Acum !şi aşteaptă osânda . • Regret, cetăţene Sunderland. Nu pot . face nimic • pentru ·ea. Regret de asemenea că m.ai socotit capabil a mă. preta la o inf
.
'
~
H
-
430
---'-'---- ···-~-- ···-- -
V!NT!LĂ CORBUL ·
-~ · · · - .
· Acest prim eşec nu-l descuraja. Făcu o vizită şi lui .Chabot. Fostul călugăt îl primi cu tâsul său zgomotos ..... •
~~
•
•
t
JOV!aoc
~ Îmi
pare rău că te dezamăgesc, amice Sun(lerland, dar nu pot interveni pentru prietena ta. Bon;:leauJ:( este Oefullul Tal!ien, care e foarte gelos de prerogativele sale. Relaţiile dintre mine şi Tallien nu sunt tocmai cordiale. Dacă ar putea să mă jupoaie de viu,. ar face-o cu voluptate. Şi eu de aşijdere~. Ţi-aş oa o sugestie. Incearca să iei legătura cu Theresia Cabarrus, Proconsul.ul din Borde.aux nu ridici\ un deget fără încuviinţarea ei. Şi, pentru edificare, adaug că· Theresia e foarte ;;ensibilă la cadouri. ·. . - Cetăţene Chabot, la cine .mă sfătuieşti să mă adresez ca să obţin o scrisoare de recomandaţie pentru acest personaj? . - Ştiu eu? După câte sunt informat este în relatii ~amicale cu Franc;oise Lange, pri.;;tena dumitale. Mă tem însă că iubita îfi va face dificultăţi. · -· .De ce? - Eterna gelozie feminină. Gândeşte-re şi dumita!e. Ceri unei femei frumoase o scrisoare de recomandaţie pentru altă femeie frumoasă, care să intervină pentru. eliberarea unei profejate despre care se spune că are mult farmec. Ce zici? Am dreptate? - Franc;oise Lange este o fiinţă înţelegătoare. - Jn primul rând e femeie, cetăţene Sundedand. - Totuşi, !r!;lbuie să încerc. - Desigur. Încearcă.. Dar cu prudentă. Ah, să nu uit principaluL Zil.ele acestea să nu pleci la Bordeaux, caci vei avea mult de 'lucru. La începutul săptămâni! viitoare se va vota o moţiune pentru deprecierea asignatelor. Până atunci sa vinzi toate asignatelt) pe care le ai la dispoziţie. Exact peste cincisprezece zile se. va vota alt.ă moţiune, prin care se va cere reyalorizarea asignatelor. Cu· trei zile inainte de. · depunerea ei pe masă preşedintelui Convenţiunii, te
OI~~ASTIA SUNDERLANO::SEAUCLA!R
431
voi anunţa, ca să faci cumpă.râturi masive de .asignate. Diferenţele .. , .zâmbi Chabo.t... , L: împărţim, compJetă Ri_chard, făcând -:-_ semnifjcativ cu -ochiuL Vestea era plăcută. Această alternanţă de motiuni, care duceau fie ia prăbuşirea asignatelor, fie la ··•· consolidarea lor· temporară prilej Ula câştiguri uriaşe iniţiaţilor. · . - Cetăţene Sunderiand;· îl rechemă fostul , călugăr, când .Richard dădu să plece, bancherui ·.· .. .:!unius Frey mi-a spus că ţi-a făcut o vizi.tă. ŢFar fi propus încheierea unui pact.. ~ l-am făgăduit că voi reflecta. asupra acestei .chestiuni. Sunt gta să cad la învoială. Un singur considerent m-a împiedicatsă.închei piî.nă în prezent acordul. M-am gândit că nu e sănătos să lUcrăm în grup. Dacă regimul - care de .la o vreme !năspreşte vizibil măsurile respective impotriva specu!atori'or de asignate - va. pune mâna pe unui ain noi, întreaga organizaţie se va prăbuşi ca un castel de că.rţi de joc. Pe când aşa, pastrându-ne :;bertatea de acţiune, dăm fţ ""' ţ , 'ţ'l OL '"'an+t;"'""I"O"~ """''1''"" mai• mun ue lUCru au t or:ta! ,_; rlu!O:.vo; -""'~'"-:H:l dintre. specu!ato!'l v,a spori vigilenta celor! şi ţi. Cred că ·e·s+' "U m'ne · · u d"'· ..... "Co· ~~ - rd ""' "'' - S-ar p_utea.-Să af drep~ate, Da, da. 8-ar putea s~ 6 "-· 1 "'r<>n•~+e. z'~e i:ha'oot ~A""'t"r Prci"ed"a7 _a .' u, ""'"t· , ,_ '-" "''• Qt:lli'W:', \"',. . ;;_· __ '-' - U "U'.'~ crezi -_că e mcii binel cetăţene Sunder!and. Am :îhcTedere în judecata, dum~taie.
.
..
ţ:;;>;"'
~
Cu rnâinHe ia spate) FUchard stătea nemişcat în faţa ferestrei - desChise. Cugeta ad-ârc. Sen3.- i$l rostogolea apele wnflate de ploile ştăruitoare de t- '"'
- .,;::.
~oamn-a. ' .
'p-, u.'t' '.,:me~e 1 d oua ' " 1un1 ' ' cas "'' 1',ga:St::: ' '"' -- ..roo.it'-" ' . ' b t!:Jd.' ,,, mt.,~Jt• Chabot reuşise să anuleze Ordlneîe de confisc'are ale '"'11'"-.Q
"
", • .!.,
r.~
fabricii de armament de .la Nantes si' ale băncii fratilor . ' Frey. Dar pe măsură ce cuferele lui Richard se
~---~-
----···
VINTILĂ CORBUL
umpleau cu ludovici de aur; mi;::eria creştea în Parisul revoluţionar.· O dată cu apropierea iernii, foametea căpătă proporţii de calamitate naţională. Lipsa de bani, de alimente, de haine, mergea mână în mână cu inasprirea mijloacelor de represiune;· Tribunalul revoluţionar lovea f.ără deosebire pe speculanţi, pe aristocraţi, pe contrarevoluţionari, pe spioni şi pe susţinătorii lot. Arestările se ţineau lar1ţ. Chiar şi ~ranqoise Lange fusese. încarcerată lilOialtă cu întreg ansamblul TeatrUlui Naţiunii, după reprezentarea piesei Pame1a, c<;Jnsiderată de .fanaticii revoluţiei insuHător de reaoţionară. Capul reginei Mari~Antoinette cazuse la 16 octombrie, în vreme ce populaţia striga "trăiască republica". Bailly, fostul primar a:l Parisului, urcase treptele eşafoqului. în ziua aceea ploua mărunt. Bailly tremura. "Ţî-e frică?" ii întrebase ·călăul râzând. "Nu. Mi"e frig", răspunsese 'fostul primar. Fusese executat şi o.ucele de Lauzun, alături de care· Richard luptase în Războiul 'de Independenţă· al Statelor, Unite. Tăişul ghllotinei decapitase pe contesa Du . Barry şi pe Brissot, căpetenia. girondini!or, .pe. madame Roland şi pe ducele Phi!ippe cd'Orleans, cars,'votase moartea vărului său, regele. Capetenii!e revoluţiei începeau · să-Şi plătească tribului $ângelui.. Moartea. aduna recoltă bogată. Oamenii mureau ·. de foame · ori seceraţi de boli, mureau în închisori şi pe e-şafocl, mureau în incăierări de stradă ori· pe câmpul . de bătălie. Şe mai găseau şi oameni care· mureau de bătrâneţe. Dar aceştia erau mai" puţini !a num.ăr. Peste Franţa ploua sânge. În buzunarele lui Richard ploua auL Moartea care secera în jurul lui .începuse să-i tUlbure liniştea. Chiar şi încrederea în propriile puteri are uneori limite. Câteodată ii era frjcă de moarte. Un gjonte r~tăcit, un denunţ, o eroare judiciar;'\ .il putea expedia rapid dincolo de Styx. Devenise bănuitor. Nu mai avea încredere nici . .
DINASTIA SUNOERLANO-BEAUCLA::IR:'__.~~~~-__c43=3
în colaboratorii apropiaţi. Se temea şi de Soames. Nu cumva acesta se pusese in slujba lui Hebert sau a comitetului de supraveghere? în vrerne- ce stătea 18. fereastră, atenţia TI fu atrasă de un geamgiu care umbla legănat, purtându-şi samarul cu geamuri. · · St(igătu_!-- lul profesiona-l tt.Jib_ura. Ja intervafe regulate liniştea strazii. - --G~",.,., .. ,,,,_ •• Geamu-'1 P·u~ geamuri! Vv,-_.,,.u,, .:1 ,, r-_t ,... -,
-~~V:..:I::.::N~T.ii..Ă .CORBUL
-· Primit Mulţumesc. Ăm primit. ŞI plicul cu documente. -Bun. - Totuşi am să mai beau un pahar de Porto, spuse geamgiul. -.Foarte bine .. Două pahare nu imbată. Văn:z.ătorul ambulant bău de data aceasta cu înghiţituri rare, savurând vinul. fin. · ·-·Ai aflat? Ieri, d'Hautefeuill.e a fost condamnat ia moarte de. tribunalul revoluţionar; . Mâine, · la ora prânzului, sentinţa va li executată. Fouquierc Tinvilie a prelungit cercetările trei luni, în speranţa că va ·pune mâna şl pe alţi complici. Osteneala i-a fost zadarnică. Roger n-a făcut nici o mărturisire. · - N-aţi incercat .să faceţi ceva. pentru el? întrebă .Richard . ..- Tentativ.ele noastre au eşuat. La "Conciergerie", unde e întemniţat,. paza e foarte severă. Reuşise!Tl·. să cumpărăm un paznic, care din ·nenorocire a fost denunţat ·de femeia !ui. .Fouquier-Tinviile 1-a e)\ecutaf în douăzeci şi patru de ore. . ·· - Execuţiile acestea .au început să m.ă scoată din fire, zise Richard, p!imbânducse agitat prin cameră. C.ând aveţi oe gând ·să striviţi revoluţia aceasta blestemată? Aţi asmuţit 'Europa întreagă. !mpotriva ei, fără să obţineţi ·vreun rezultat.· - fn curând o vom, zdrobi, spuse. geamgiul, ou convingere. Aliaţ1i pregătesc ofensiva generală. - Cunosc oovestea. De un an si mai bine se tot pregătesc pent'ru .lovitura de graţie.· Mă. tem s.ă nu se Întâmple contrariuL Armatele acestea. alcătuite. din revolutionari famelici, sunt formidabile, Trebuie să recunoşti . dragul meu .de Guiche, că minunile. de vitejie .pE! car€! 1!" săvârşe;lc azi n-au avut precedent .sub ultitnii doi. ·sourboni. /
'
.
DINASTIA SUNOEiftlANCHBEAUCLA!R
435
- Vom sugruma totuşi revoluţia, spuse oaspetele cu încredere. Teroarea, crimele comise zi de zi nu sunt decât zvârcolirile agonie!.. - În orice caz, eu nu mai am de gând să rămân multă vreme la Paris, spuse Richard. Evenimentele au .luat o întorsătură gravă Mă tem să nu fiu arestat. - De ce nu ţi-ai organizat o reţea de informatori :care să te ţină în curent cu mişcările autorităţilor?' întrebă vizitatorul. Slavă Domnului, cu banii pe care ii at .poţi cumpăra toate conştiinţele. Nu vezi? Ţara :întreagă e la mezat - Mi-am luat eu măsuri.. de precaţiune. ln port, la Nantes, e ancorată o corabie sub pavilion american, care poate ieşi în larg în .două ore. Corabia e a mea. Oricând sunt gata· să te iau cu mine: - Mulţumesc, Beauclair, dar am datoria să mai rămân .în Franţa. Mi s-a încredinţat .o misiune grea. Nu · mi-e îngăduit să dezertez. Dumneata n-ai obligaţiile mele. ~ Nici eu nu plec până când nu voi reuşi să scot din închisoare pe ducesa de Lusignan şi pe Franqoise Lange. Madame de Lusignan e la Bordeaux, dacă nu ma- •1nşe j?. - Exact. E ia Bordeaux .Mi. s.. a spus că Theresia Cabarrus ar putea să facă ceva pentru ea. Nu ştiu cum. să ajung până la această .femeie. Fran;:;oise Lange, care o cunoşte şi care mi-ar fi dat o scrisoare .de recomandatie, a fost încarcerată în septembrie. - De Mademoise/ie Lange să nu ai grijă, spuse vizitatoruL Nu-şi va pierde capul pe ghilotină. Are destui prieteni cu influenţă care s-o scoată din· închisoare. Aita e situaţia ducesei de Lusignan. La Bordeaux. Tallien are mulţi duşmani. Altfel Theresia Gabarrus ar fi scăpat mulţi prizonieri până acum. Feme.ia aceasta are o inimă de aur. Dacă ai norocul
436
.sa-1 placi, ţi se dăruieşte trup şi suflet Păcat că s-a vanduUui Tallien. . · - Văd că toţi o cunoaşteţi, spuse Richard~ - Mă mir că nu o cunoşti .şi dumneata: Cabarrus e numele eide fată, in prezent e căsătorită cu contele .de Fontenay. TaJiien .e nebun .după ea. Îi satisface loafe. capriciile. De. ce nu iei legatura cu ea? E deca noastră. Oricât ar fi, de putreda, nu va rezista să tăspundă .la apelul tău. · · · Pe .Ricl1ard îl .(!'lustra ·conştiinţa.. De peste .două iurti işi propunea să ia măsuri oţterative pen!ru salvarea. Pafrioiei, dşr de .tot atâtea ori le amânase .sub diferite · prefexje. Sosise timpul să intre in acţiune .. Pentru Patdcia prtce intârziere putea să fie fatala. · · · ·.-. N-ai .pe. clf1';JV!l care. să tragă .sforile? Eu, drept s,ăcţi spun, (tu ştiu cum să înţep. La Bordeaux n-am f'ost niciodată. ta .Tallîerrşi la amanta lui nu sunt în stare să ajung. Mă aflu îr\tr-un punctmort. · · Contele de Guiche refiecfă .câteva clipe:· . -.. Crea ciUe pot ajuta: Am un om de nădejde, ;!l.ristide Quj)Jau, Un dtavoT. Dacă. Quillau , nu ţi-o scpat\'l pe • Madame de Lusignarj din închisoare, .nimeni nu omai poate face .. Oar o s.ă te coste scump. • -·.'. Nu importă. Precizeazii, c.ât? --·întrebă Richard ; );' ' -->-- - " p~!lc!IC. ,··· . . · , · ... · · · . . ·. · .. · - în primul rând cadoul pentru Taflien, în al doilea rând; cheltuielile pentru deplasare şi, în al treilea, un fond pentru mituirea pa.zrticilqr, a soidaţilor din gardă... · •.. _· Pentru Ta!Jien ajunge o. sută de mii de. livre? · - E suficient · · · · ...:...· Şi penlnJ celelidte c.heltuieli ale l.ui Quillau să zicem douăzeci· şi cinci cle miL.,
· be. <:luiche rămase., visător. . .. Douăzeci. $1: cinci de mii! repetă el in gând. La
Cifra aceasta se ridicau ecoromii!e generalului
DINASTIA SUN.DEI'ILAND-BEAUClAIR
43'1'
Custine, inainte de a fi executat. Douăzeci şi cinci de mii de livre, după o viaţă întreagă de activitate militară. Şi Bea\,lclair dispune .cu dezinvbltură de această sumă,. care ·centru posibilităţile lui nu . ' reprezintă desigur decât o firimitură"... -Ei, ce zici? i::: destul? întrebă Richard. ·~ Cred .că da. Deşi Quiî!au e pretenţios. ln fond, este.o secătură. Dar îşi cunoaşte valoarea comercială. Mâine in zori ţi-i trimit. Pregăteşteci până atunci banii sau o $Ctispare de schimb. ŞI încă ceva. La Bordeaux trebuie să asigur! ducesei jeşirea din Franţa. - Nimic mai. simplu. Trimit la Bordeaux pe "Neptun". Îl ţineam pentru orice eventualitate ia Nantes. Richar.d era încântat. Făcuse o afacere bună. Debursa ceva bani, dar se descărca de răspundere. -." Mâine oe dimineaţă vii să asişti la execuţia lui d'.Hautefeuii!e? întrebă de Guiche, inainte de a pleca. Eu voi căuta să mă strecor 1n primele rânduri. Prezenţa mea î! îmbărbăta. Cred că va fi bucuros să te vadă· ·şi pe dumneata. · · Richard spuse că nu putea veni. In noaptea aceea· nu reuşi să închidă ochii. Se temea ca agentul i::ontelui Guiche să nu ajungă prea târziu· ia Bordeaux.. Regreta că nu făgăduise contelui să~! irisoţească în Place de !a Revo!ution. Nu i-ar fi plăcut să fie acuzat de laşitate. Tot co!indând străzile Parisului; se încrucişase de câteva ori cu căruţele folosite pentru transportarea condamnaţi!or la moarte. Paloarea acestora, urletele. huiduielile, .- m:Jn!_mii maîlate de-a !ongu~ străizilor,_ scârtâituf • t ' .' • . 1 tent ' . -caru,e1or, zgomot Llt' ro ţ'l1or pe caic.E.tram) ms"".su al mârţoageior care se poticneau de bolovani 1! umpluseră de groază. ·· · D'Hautefeui!le Lfrina ·Să f!e executat !ao~altă cu un intreg. !ot de condamn~ţf! printre care un fafs_ificator de_ as!g·nate, un agent regalist al lui ·stoH!e_t, o femeie
de
438---
VINTI!.Ă CORBUl
--···-····-··____c··~-··
··-··-
de stradă care strigase din senin "trăiască regele", în vreme ce stătea la coadă în faţa .unei brutării, un speculant care dosise o mare cantitate de grâu şi un avocat ce îsi ucisese nevasta. . .. ' .' · In ·cursul dimineţii, Richard îşi .propusese să lucreze mai mult obicei. Voia să !si . - ca de ·-· . . ...creeze un pretext, care să-i scuze in proprii săi ochi absenţa de la execuţia .lui d'Hal,ltefeuille. Cu Quillau lichidă .la. iuţeală. Îşi găSi de lucru $1 la Ministerul de. Război, ul'lde, parcă era un făcut, treburile li fură rezolvate mai expeditiv ca nic.ioda!ă. Dădu o raită pe la bursa c;larJdestină a asignatelor, unde zăbovi, cu tot riscul de a fi pdns in laţul vreunei raziL La unsprezece termină cu toate treburiie. Dacă Franqoise' Lange ar fi fost liberă, ar fi trecut pe .la ea. Dar apartamentul ei era sigilat Nu-l venea să se inapoieze acasă, in apartam~;Jntul acela .mare, populat numai de stafiile propriei lui; inchipuiri. · · · Mergea ca un automat pe strâda în vreme ce gândurile U asaltau frenetic. Într·adevăr, atmosfera Paris!.ilui devenise inespirabilă. De mult ajunsese la concluzia că trebuia să treacă graniţa. Numai lăcomia de bani şi acea blestemată ·pornire de a sfida primejdia îl mai reţinuseră in !=ranţa, În condiţiile normale, .n-ar fi câştigat ,nici in clncî ani de eforturi continue ..beneficiile f)e care le realiza într-un an la Paris. Pofta de câştig ajungea să-i inăbuşe instinctul de conservare. Simţea că se afundă in. marasm, dar nu găsea resursele, sufleteşti pentru a se desprinde. Pierdut în lăstărişul ·gândurilor, nu observă că paşii îl duceau tocmai spre locul pe care voise să-I evite, Spre Place de la .Revolution. NtJ se (lezmetici decât fn momentul in care văzu la capătul străzii, spre care-I împingea curentul de curioşi, ghilotina cu braţele negre inălţate spre cer. Vru să se întoarcă din drum, dar curiozitatea, bolnăvicioasă, , îi birui repui sia . .,
Cel.e două că.ruţe cu condamnaţi apărură dinspre ~ Rue Saint-Honore. Împietrit, Richard asistă la to;:~te fazele execuţieL Călăul şi ajutorul său aşteptând u-şi victimele,. căruţeJe . oprindu-se l.a picioarele eşalodu!ui, condamnaţi! coi:Yorând unui după altul, apoi, tot. pe rând, .urcând treptele stropite de sânge. Un bătrân cu barbă cenuşie, slab ca o arătare şi ddbqrât de frică proba!)it specuiÎ31ntul care dosise grâu! - puse cel dintăi gâttil sub tăişul ghilotinei. Cuţitul căzu cu .zgomot sec şi capul, secţionat de trup, se rostogoli intr-un coş. Urmă apoi. o fată tânără, ·simplu ·îmbrăcată.. Câteva mişcări precise şi capul ei se · infrăţi cu a!· bătrâru!ui • rl-?U·1 1u1, d'H awt.e1eu-!i ' ' .,,.e.- C u mam; " 1a H~ga_ , t e. VerH. Ş!' ran ia spate .urcă notărât treptele eşafodului. . Fra în .cămaşă, li tăiaseră păruL Fosttii locotenent de dragon! era mândru, ca !a paradă. Surâse cuiva din mulţime poate lui Guiche, gândi Richard - apoi se întoarse spre executorul sentinţelor capitale. -· Fă-ţi datoriâ, ·călăule! ··~ Oricând la dispozitia dumneavoastră, Zise. acesta râzând. Cuţitul ghHotinei căzu iarăşi. .Richard nu fu în ·stare să asiste şi la celelalte execuţii. Nu îndrâznea să plece, ·Căci fi trezit bănuielile privitorilor. Şi atunci s-ar fi terminat cu el. · f>ână la terminarea execuţii lor, se mărgini a se uita, pe deasupra ghi!otinei, la rândunelele care săgetau văzduhul. · "Rândunelele erau sufletele ·condamnaţi lor?" După încheierea speCtacolului, se lăsă dus de mulţime spre Pcnt-Roya!: 'iola să ajungă mai repede acasă. Simţea o bizară slăbiciune în picioare. Aşa se manifestau marile lui emoţii. O luă pe Ouai du Louvre, trecu pe lângă măreaţa colonadă a palatului, deasupra căruia fâlf.âia drapelul tricolor, si .după zece minute de mers ·ajunse acasă.
ar
VINŢILĂ CORBUL
- - - .....- - - · ' - · · - · · Se
.culc.ă. fără să
mai cineze. Zâmbetui lui d'Hautefeuille îl urmări şi in somn. Se făcea că se află iarăsi în. Place de la Revolution. De data aceea nu printre spectatori, ci în căruţa cu condamnaţi. Stătea pe o, scândur.ă întinsă de-a latul pe .!oitre. Caldarâmul de bolovani făcea să.se zguduie \::ăruţa, scuturându,~i si lui trupul ca într-un acces de friguri. .. Încrâncenet, · şe apucase cu mâinile de· scândura care nu era bine geluită şi-1 înţepa cu mii de aşchii. Ajuns în dreptul ghilotihei, cortegiul .se opri, · ·· Richard chema\ cel .dinîâi. Năucit, cobori din căruţă, străbătu clătinându-se cei câţiva metri care-I despărţeau de eşafod apoi, ajutat de un necunoscut, începu să urce treptele. Uria, încă una şi incă una... Scara nu se mai termina. Ajunsese în sfârşit sus. Priveliştea era frumoasă, .Piaţa semăna cu o pajişte stropită cu flori roşii. Miriade de.. flori roşii. Bonetete frigiene. · Călăul il ppfti râzând: - Poftim! lntindeţi-vă pe scândură. Richard. vru - să rostească ca si . . . . . . .mândru. . ' d'Hautefeuille: "Fă-ţi datoria, călăule!" Dar nu putu. Gâtlejul i se încleştase. intr-un spasm nervos. Se aşeză cu pântecul pe .scândura pe care călăul o manevră la. repezeală, cwlcân.ducl cu gâtui într-o scobitură rotundă. Cu o mişcare bruscă, U inţepeni apoi intr-un fel d.e colier de lemn, .ca un jung, prins intre braţele .ghilotinei. .Auzi apoi un zgomot ciudat, un clănţănit metalic şi un fâşâit scurt' Cădea cuţitul ghilotinei. l'jicha:rd răcni .ca un animal injunghiat Ud, de tranşpiraţie, se trezi din somnul greu. Îşi duse mâna la.gât Nu simţi. nici .colierul de lemn, nici tăişul cuţitului fatal. F!espiră. adânc. Deodată începu ·să râdă. Un r.aset bolnăvicios, lipsit de veselie. Era fericit · că fusese numai un .Co$mar. .rrica însă nu-J părăsise; )1 gâtuia şi acum, încleştându-i beregata Într-un colier
fu
nevăzut, .dureros.
·
441 Afară
ploua. Picăturile băteau darabana tn fereastră. Era o muzică tristă. monotonă, de înmormântare. Ropotea asemenea pii.mântului ce cade cu sgomot sec pe capetele sicrielor: o imagine rlzlbll de Ieftină, care-I urmărea cu tenacita1e. Coborî din pat, îşi aruncă pe umeri halatul, apoi începu să aprindă lurnăr:ările din camera. Voia lumină. Cât mai multă lumin.ă. În cămin focul se stinsese. Sună pe Soames. ·- Aprinde focul! .Aprinde-L mai repede! Am îngheţat
Somnoros, boscorodind fără să fie auzit, valetul aduse ciop!ituri şi jar djn bucătărie. "De mâine mă pregătesc de plecare, lşi zise Richard febril. Plec. Plec neapărat Nimic nu mă mai poate reţine. Nimic. Nimic." lşi respectă cuvântul. încă de a doua zi încredinţa cantităţi mari de aur . agenţilor săi, dând poruncă straşnică să fie neîntârziat scos peste graniţă. Strecur"at 1n fundurile duble ale unor butoaie cu vin ori ale unor cufere abil " meşterite, purtat în raniţe de pseudosoldaţi; care cică se inapoiau din perrnisie, îndreptându-se spre unităţile dinspre hotare, ascuns în oiştea scobită" a . căruţelor ori în chesoanele îndrumate - de formă spre unităţile militare de pe front, aurul acumulat de Sunderland se scurgea din Franţa ca sângele prin zeci de răni deschise. Pânzele achiziţionate de la marrre Simon Paulet urmară acelasi' drum. Activitatea aceea titanică îi fura tot timpuL Uitase iarăşi de frică. Înfierbântat, cu energie reînGită, îşi degaja aurul din această ţară, în care afacerile bănoase de odinioară devenisera Imposibile. Ploile că.deau fără întrerupere. Toamna îşi p!ângea cu lacrimi mărunte şi reci agonia. Ploua. Ploua
442
-
·----~
' VINTILĂ C.ORBUL -----'-'--=::_::_::::::.:..:::..:::.=
neîncetat, obsedar:t. ~loua dimineaţa, după"amiaza, noaptea, de parca vazduhul nu . si-ar mai fi tin0t baierel.e: · · ·. · · Richard era satisfăcut. Avea si ·moî:ive temeinice. Mai bine de nouăzeci la sută din aurul său luase calea străinătăţii. Câteva transporturi se ·rătăciseră. Un exod atât .de masiv nu era posibil fără unele pierderi. ·oar acestea nu micşorau succesul operaţi un iL .. · Ric.hard fixase la -·1 decembrie termenul .plecării sale din Franţa. Pân.ă atunci trebuia să încheie acel formidabil. transfer, efectuat în condiţii epice. În fiecare zi rupea câte o filă din calendar. Ajunsese la mijlocul lui noiembrie. De la Bordeaux primise veşti bune: Aristide Quillau făcuse minuni: Procu.rorul· Rouvroy semnase o ordonanţă de neurmărire in dosarul Patr!ciei Lusignan. Tai!ien şi Theresia Cabarrus se achitaseră de obligaţiile' lor. Fosta ducesă nu obţinuse încă paşaport ..Dar aceasta era o chestiune secundară. Quillau 1şi luas·e 'angajamentul să o sirecoare pe ,,Neptun" fără ca -gărzile din port să prindă de veste. · ·15 noiembrie ... 16 noiembrie ... 17 noiembrie .•. -· Noul calendar revoluţionar intrase în vigoare încă din septembde,însă Richard rămăsese tot la vechea denumire a lunilor şi a zilelor. "17 noiembrie." .- Deşi nu se .termjnase .încă ziua, rupse fila din calendar .. "Încă treisprezece·. zile'', anticipă Richard cu plăcere clipa în tate îşi va scutura papucii de ţărâna Franţei. Bineînţeles, se :va mai înapoia în Parisul de . ' ·. . . care TI legau nu numai interesele, dar şi sentimentele. Dat nu va face. acest pas înainte de lichidarea crizei politice actuale.
DINASTIA SUNOERlANI>BeAUCLAIR
. -..- -
fu· ceasul de pe comodă. ,_.ra patru şi jumătate. incepuse să se intunece. În casă era cald şi bine. _Soames îi servise un prânz excelent. \laletu1 ştia să fie !a înălţime. Nu-l intreceau nici bucătarii de casă ma~!9. . in .. cămin focul ardea vesel. Vântu! izbea în geamuri rafale de ploaie. Richard trecu la fereastră: Pe .chei nu se vedea pici,)r de om. Apele Senei s~ rostogoleau 'tulburi, întunecate. Umbrele inserării se lăsau cu repeziciune. Deodată, Richard observă un om strecurilnclu-se pe lângă case. Un fel de pitic infăşurat intr-o PE>Ierină amplă, elin .c;are nu i se vedea decât nasul. ..Ce 1-o fi găsit şi pe ăsta să iasă. pa aşa vreme?" Richard mai rămăsese. un timp in dreptul ferestrei. Un ciocănit în uş:ă şi Soames îşi făcu .. apariţia. - Un .. domn, care refuză să-şi spună numele, doreşte să... vă vorbească. Pretinde că are o comunicare urgentă ... Richard fu ispitit să spună că nu poate primi pe nimerii. Nu voia să-şi strice plăcute după~amiază. Dar .in vremurile acestea nu era înţelept să refuzi a sta de vorbă cu UJ:l 9m care voia să-ţi comunice ceva urgent. - Să il't:!re. Spre uimirea lui Richard, apăru in prag 'piticul învăluit in pelerină, pe care îl văzuse cu. câteva minute inainte înfruntând ploaia. Vizitatorul îşi· descoperi faţa. Richard recunoscu chipul întunecat al grefiemlui Bardoux de la tribunalul revoluţionar. - Bună seara, Monsieur, Sunderland. As vrea să vă vorbesc între patru ochi. · Grefierul fol"osea termenul Monsieur ori de câte ori vorhea cu Richard. Nu concepea' sa-1 Z!Ca cetăţene, ca oricărui om de rând, , - Soames, poţi să pleci, zise Richard arzând de .curiozitate să afle vestile aduse de Bardoux, Grefierul era unu! dJntre .cei mai buni informatori ai săi. Se
·,
uită
443
.
'
444 --~··--'-
\liNTilĂC.ORBUL
'--~~-"--'~~~~~-'--~......---'-'----~
. -.. Vorbeşte. Bardoux, 7ise Rl.char..::l,. după ce rămaseră singuri... Mai întâi leapădă-ţi pelerina şi ia loc. · - Nu e tirnp, zise .Bardoux cu grabă. 'Se petrec lucru'ri grave. Azi de dimineaţă Convenţiunea a -"' -decretat puf)erea sub acuzare .a .lui · Chabot. a lui Elasire şi a lui Jo!Jien. Primii doi ,au şi fost arestaţi. Jull.ien a reuşit săcşi ia tălpăşiţa. Dosarele lor şe află · în prezent pe masa lui Fouquier- Tin viile. Acum o oră, în prezenţa mea, procurorul a semnat mandate de arestare 'împotriva lui 'Dubuisson, Desfieux, Proli. · Pereyre, şi' a bancherilor Frey şi Diedrichsen. Hebert a cerut şi arestarea dumneavoastra şi. a banched!or Oesterheim. ·Semnarea acestor mandate nu va· Tntârzia. Richard simţi un fior de-a lungul şirei spinării şi o căldură Ci.udată î1t ceafă. Apoi căldura i se răspândi în. ţeastă. O greutate i se lăsase parcă pe creier. - Vorbeşti serios, Bardoux? .îngăimă eL · - Foarte serios, Mtmsieur. Atât de serios, încât vă · dau un sfat. Lăsatu! serii să vă găsească ac;isă. - Ce mi se impută? . . - Frauda fiscale, sabotarea asignatelor, speculă, ·complot împotriva: rej:lublicii. Lui Richard i se făcu părul .măciucă. pentru asemenea capete de . - . .Şi? .care . e .pedeapsa . . . acuzare. Grefierul rânJi. - Nu ştiţi? Sfânta ghilotină. Ei, ·aţi plecat? - Unde? Da, sigur. Plec. Plec imedial, bolborosi · Richard. - -E-u adl şters-o, iise grl9fietlJL N-iJ e__sănătos să fiu găsit aicL N-aş vrea să mă văd .cot la cot cu atâtea .figuri simandicoase. Am dreptate? Nu? Spuneţi şi
nu
dumneavoastră, Grefierul făcu un pas spre uşă, apoi se oprL să spună
ceva dar
şovăi a.
Richard
înţelese.
Voia
Trecu la
445
care ţinee baniL Scoas.e o . pungă pântecoasă, · cu cinci sute de ludovici. . t ru serv1cH_1e ... , aumL.a1e. ' 't ' ' . ft',)m, 8 ard oux .. ,D en - -_Po_ rar după sosirea .mea ia Londra dacă bineîhţeles voi mai ~junge acolo - vei primi prin Banca p~rregaux încă cinci·· mil de. livra. · Greflerui se pkconi . scurt şi dispăru pe uşă, · Richard auzi p.aşi în vestibul, scârţâitui unei uşi, apoi nimic. împietrit, stătea în . mijlocul încăperii, întrebandu~se dacă .e treaz sau l(lsează.[şi duse mâna lâ gât Avea impresia că simte.· pe grumaz răc.eala făişului 'Qhilotinei.. . . Ploaia şi vântul se întreceau să bată ln geamuri. !n bucătărie Soames trebăluia umblân(! cu nişte sticle• Zgomotele acest.ea, familiare altădată, îi · păr\laU a.cum străine, duşmănoase. · · .,LăSatul serii să nu vă găsească acasă". . Dar bine, începuse să Întunece! Procesul acesta de, gândire .. nu. dură decât o frântură de secundă.. Impins parcă de un resort, Richard intră "w :"C. "1n ·a··r.ţ·.l; a·zi' · 'la·.-~v -nm.o'd. ~ '-', ~·u· .bani kh.Uy v W'116 , s·e rep·. , ,; ~ li., d'n J,, cart:! JnceiJiJ: să, sc::p~tă . pungi de: aur. Febril, le înghesui claie peste grămadă într-o geantă mare. de piele. S!.lnă pe .Soames. · · · · ' • ~ Pregăteşte-mi imedi.at o 111anta de. călătorie! Jmb.racă~te şi tu de drum, Apoi cobori grajd şi înşeuează ·doi cai. Plecăm lmediat. · _._ Şă vă pregăteS_c -o valiză cu lucruri de primă necesitate, Sit? întreabă Soames calm, desi în sinea -· . . ' !ui era uimit de agitaţia stăpânuluL - Nu e timp. Fugi· la .caii ·· Soames îi aduse o maf"ta groasă şi costumu! de cqmbda Jn
:
. •.·.
,
se .
.
în
călărie.
Soames era u.n valet model. Ştia să. execute ordinele·· fără să pună întrebări. Înţelegea că se petrece ceva grav,· Ajuns in tămăruţa lui, aruncă o. prLvlre pHnă de iegret asupra co-stumelor ·d!r. ·duiap.
· 446
-··--
- - - ----
.V!NTII.Ă C.ORBUL
· Ridică resemnat din umeri şi începu. să se [mbrace ia iuţeală cu h!line groase, .bune de tăvăleală. Apoi se năpusti pe sc.ă.ri in jos. într-un sfert de oră termină pregătirile. · Când orologiul de la Saini:~Roch bătu de. şase ori.. Richard şi Soames ieşiră călări pe Quaf du Louvre. Richard, care era de multă vreme pregătitpentru orice eventualitate, avep. asupra sa două rânduri de paşapoarte. ieşiseră răl'ă greutate din Paris. Porţile oraşului Ol! se Jocl:)ldt~au deCât .la ora şapte .. Ap'oi, In· galop întins, o pom ira pe şoseaua Versailles~ului. · ·. Se întunecase de-a .binelea. Ploaia se înteţise. · Abia după o oră de mers, Richard îşi aminti că greşise drl!mul. O pornise spre Nantes, când de fapt ar fi trebuit s-o ia spre Orleans şi de acolo spre Bordeaux. Făc.u deqi cale întoarsă, dar nu spre Paris, ci pe nişte drumuri ocolite, care duceau spre Sceaux. Frica îi dădea aripi. Aproape de ora no1..1ă sosi la Sceaux. Trase la hanul. "Le Paon d'O(', unde îl aşteptau cai de. schimb. Pe drumul care ducea la Bordeaux, Richard îşi organizase din vreme ·uh releu cu cai .de schiml:l la oameni . de incredere. Călătoria aceea infernală, .cu popasurl scurte, cu câte un pui de: somn furat pe vreun colţ de masă, cu gustări frugale, înghiţite cu noduri şi pe fugă, dură trei zile. La 20 noiembrie, către ora prânzului, sosiră la destinaţie. Vestea arestării lui Chabot, a .lui Basire şi a complici lor .Jor nu ajunsese .in că la Bordeaux. · Îmbarcarea pe "Neptun", nu necesită decât simpla f.ormalitate a ;examinări! paşapoartelor. Ricnard Sunderland, cetatean american, · nu era supus nici uneir.estricţii. $oames .şi Patricia de Lusignan figurau pe documentele sale de liberă. trecere sub numele de soţii Claybome, cetăţeni ameriqani, amândol in serviciul lui Ricl:lard. Sunder.land.-Beauclair..
-
DINASTIA SUNQ.ERLAND-BEAUCLAIR
447
Prova lui "Neptun" despica valurile verzi, acoperite cu o reţea de vine aiburîi, .de spumă. Rezemat de balustrada dunetel .Richard .:;ontempla ţ~rmurile 1-ranţei, care se ple:râeau pe nesimţite la orizont Paie de vânt îi fâi.fâiau pelerlna, umflând şi. pânzele albe, imense, oa şi vălătucii de nori· ce pluteau răsfiraţi spre soare-apune ..Grementul scârţâia uşor, !nsoţind tangajul navei. Privirile lui Richard se desprlnseră de linia subţire a pământului, învăluit alocuri !n zdrenţe argintii de p.âc!ă, şi se p!ec·ară asupra taUtzudlor, care goneau, pe lângă _flancurile v_asuiui. Un deifih zglobiu, 'sfâşia 1nve!işu! apelor a!bastre, făcând tumbe. Ţărm:.JI abia se mei profila 1i1- zare, Fa!eze!-s cenuşii subţiaie ca un fi.r de ată, desparteau albastru! o.ceanului de albastru! văzduhului. In curând, aveau să dispară,
Deodată, Richard lncercă o senzatie ciudată. 1 se părea că prh:eşte cu ochii bunicului său pama:1hil
care se topea !a. orizont. Gu şaptezeci de ani_ în
urmă, marchizul Henry de Beau:c!air părBsise Franţa, căutând ascurziş lr"i 17"L' .u· c;sasr; nmerrj{_;,. .... ;·; ;v;u,, r.Jî..,".r-h '11. ., '(')""""1 Ha···;tui• .Pu J,t';eta~+:ţţ:'!; :,<•""'. C'"-' "~'"" 1 _..... ~"" ~dl;, ' , :L
-d? poHtfe se :mbarcase clandestin pe o corabie, nădăjduind că în Louisiana i se ·,,a piEmie ·prih"rca~·;:.;,,a·at·a' r;a.-pnt=l~ , .. : -.,.,;... I'ant"-r·,::s ,, ..,L"" a soa"'.tt:;'i ltv;, \h,, "-"~'""'
rma. --"a'u· 'f\
;:::,
•
~'a'~a n~ urm~ l'
\le: situaţii. Marchizul Henry fugise ca un invins. ·-Săf'ac, lreeut de pragul maturităţii, secătuit de Huzil,
;de
speranţe,
avea
să ·eşueze
intr-o h;;-ne
c~re
:nJ era a
lui. · Nepotul său era insă bogat. Foarte bogat. In clipa -7n ~are rp iS"SA 1"\ir:iOJ' '1 ;·"" r·r- 1"\ 1 .<.nh::.:;, ! 1 ';' ;;. ~(.!;;tu '1,• u '-"''-' ~:.::. . , V , -t \""'•"'• .....; -?nchisese un capitol. C!h viaţa, Un alt cap1tc! se -deschidea-. Richard Sun-d·erland-Beâu~iair nu concepea !nîrângerea ~-)..>V
§'-''-'·'~"""-""
,c..J
"C\i,j~>
.V!NTILĂ CORBUl
Un albatros cu aripile larg deschise plutea lin deasupra vaîuri!or cu, creste îr.spumate. Falezeie dispăruseră dincolo de zare. ,Ceru! şi oceanul se contopiseriL.
SFÂRŞITUl VOLUMUlUI 1
Tipurur cxcruU!t .sub com<mda ttL 30,306 · Rcgki AutonOma <~ 'Jmprimerlilor lmprimCri~! CORESI Pim~ Prc:;-.:i ;Libere. 1. }!ucur0.$ti ROMJ.\NL'\'-
•fi1
