Manualul de alfabetizare în limba rromani pentru copii, tineri şi adulţi

Gheorghe Sar=u

Camelia St=nescu

Manual de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i * Alfabetizaciaqo lil an-i rromani ©hib vaÒ e ©have, terne thaj baremanuÒa

Bucure[ti Editura Vanemonde 2002

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i, aprobat ca instrument de lucru auxiliar la clasele cu copii rromi care studiaz= limba rromani, a fost finan]at de UNICEF România. Ilustra]ii [i copert= - Eugen Raportoru Referente: • \nv. insp. Olga Markus, Inspectoratul {colar Jude]ean Mure[ • \nv. Daniela Chircu, {coala Pietro[ani, jud. Teleorman Vocabularul rrom - român, Indexul cuvintelor rrome pe lec]ii, redactarea [i culegerea computerizat= - Gheorghe Sar=u Tehnoredactare - Gheorghe Sar=u [i Victoria Dumitrescu Layout design - Victoria Dumitrescu DTP - Iulian Pirpiliu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României SARåU, GHEORGHE Manual de alfabetizare \n limba Rromani pentru copii, tineri [i adul]i /Gheorghe Sar`u, Camelia St`nescu. - Bucure[ti: Vanemonde, 2002 p. 68; 21 x 29,7 cm Index ISBN 973-85501-5-7 I. St`nescu, Camelia

372.41=214.58

ISBN 973-85501-5-7 Editura VANEMONDE

aA aA

a_ - _ _ _ _ a-____

A - _a

a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

3

oO oO

_o - _o o _a - _ _o

o _o - _o _

o _o - _a - _o

oooooooooooooooooooooooo OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 4

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

gG gG o ga_ o ga_

o go - _o

o g _a _ _

o go - _o - _o

ggggggggggggggggggggggg GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

5

nN nN o na_ _

Na - na Nana

A - na Ana

o na_ an

na

A - na Ana

Na - na Nana

go - no gono

nan - go nango

Ana, an o gono! Ana, na an o gono!

n n n n n n n n n n n n n n n n N N N N N N N N N N N N N N N N N N N Ana, an o gono! Ana, an o gono! Ana, an o gono! Ana, na an o gono! Ana, na an o gono! 6

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

kK kK o kan kan

ka - _o

o ko - ka - _o

o kak kak ka

kak

kan

kon

Kako, an o gono!

k k k k k k k k k k k k k k k kk k k K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K Kako, an o gono! Kako, an o gono! Kako, an o gono! Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

7

lL lL o ko - ka - lo kokalo

o lon lon lo - lo lolo

la - lo lalo

ka - lo kalo

kak

kan

ka - na kana kana ?

go - no gono

nan - go nango a - ka - na akana

- Ana, an o lon ! - Kana ? - Akana !

l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l LLLLLLLLLLLLLLLLLLL Ana, an o

lon!

Ana, an o lon! Ana, an o

lon! 8

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

iI i I i kan - gli kangli i kali kangli

I I - na Ina

o lil lil o lolo lil

I Ina Ina

I Li - na Lina

i kali kangli i loli kangli

li - la lila I Ni - na Nina o lolo lil o kalo lil

- Ina, an i kali kangli, na i loli kangli ! - Akana, akana !

i i i i i i i i i i i i i i i i i i i

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Ina, Lina, Nina, Ina, Lina, Nina, Ina, Lina, Nina, Ina, Lina, Nina Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

9

eE

I Ela

eE

O Ene

o gono o kokalo an

e gone e kokala a - nel anel

na

i len len o lon.

O Ene

anel

I Ela

anel

i loli kangli.

O kak

anel

o lolo gono.

- Kon anel ? - Kana anel?

na anel

O Ene anel. Akana.

e e e e e e e e e e e e e e e e e e e E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E anel, na anel, kon anel?, kana anel? na anel, kon anel?, kana anel? 10

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

rR rR o an - ro anro

o ri - ko - no rikono O Ron Ron

I Ri - na Rina

I Ro-na Rona

I - ri - na Irina

lel = liel k-o k-o kan

k-i k-i len

k-e k-e kana

O kokalo I Rina anel e kokala k-i len. O rikono liel o kokalo. - I Rina anel lon? - Na, i Rina anel e kokala. - Kon liel o kokalo? - O rikono liel o kokalo.

r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

11

sS sS

O anro si lolo.

i si - ni - a sinia

i sir sir so si so si?

sar si sar si?

Sar san?

Kon san?

sa - no sano

sa - ni sani

si o sa - lo salo

i sa - li sali

sa - ne sane sine E anre si lole.

K-i sinia O salo anel i sinia. I sali anel k-i sinia: anre, lon, sir. Kon anel len k-i sinia? I sali anel len.

s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S Kon anel e anre? I sali anel len k-i sinia. 12

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

uU uU ka-i = k-i i ku - rung kurung

ka-o = k-o ka-e = k-e

I kurung I kurung si k-i len? - Kon si k-i len? - I kurung si ka-i len. - Sar si i kurung? - I kurung si kali. - Kana resli i kurung k-i len? - Akana resli ka-i len.

u u u u u u u u u u u u u u u u u U U U U U U U U U U U U U U U U U Kon resli k-i len? I kurung resli ka-i len. Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

13

mM mM e man - re manre o man - ro manro o manro si guglo o manro si kalo

e manre si gugle e manre si kale

me - la - lo melalo

me - la - li melali

me - la - le melale

o melalo gono

i melali len

e melale gone

a - ma - ro amaro

a - ma - ri amari

a - ma - re amare

mi - ro miro

mi - ri miri

mi - re mire

mun- ro munro

mun - ri munri

mun - re munre

O manro I mami anel o manro. - Sar si o manro? - O manro si kalo, guglo. - Kon anel les? - Amari mami anel o kalo, guglo manro.

m m m m m m m m m m m m m m m M M M M M M M M M M M M M M Amari mami anel o kalo, guglo manro. 14

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

ke ki Ke Ki ge gi Ge Gi ke ki Ke Ki ge gi Ge Gi o ki - ral kiral

o ges ges

o giv giv

o ker - mu - so kermuso

ka - mel kamel

o kur - ko kurko

kur-ke kurke

ages

kur - ke kurke ki - nel kinel

ke - rel kerel

ka - mas kamas

ki - nas ke - ras kinas keras Ginen! Si kurko Ages si kurko. Kana si kurko, amari gugli mami kinel li anel kiral k-i sinia. Li ame, li o kalo kermuso kamas o kiral.

ke Ke Ge ge Li

ki ke Ki Ke Gi Ge gi ge ame li

ki ke ki ke ki ke ki ke ki Ki Ke Ki Ke Ki Ke Ki Ke Gi Ge Gi Ge Gi Ge Gi Ge gi ge gi ge gi ge gi ge o kermuso kamas o kiral.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

ke Ki Gi gi

15

ki Ke Ge ge

dD dD o gad gad

o dad dad

o u - dar udar

del

o dand dand

ro - del rodel

o du - dum dudum

an - glal anglal an - glal - ke - rel anglalkerel

Del = Devel

e du - du - ma duduma

Ginen!

E duduma Amaro dad kinel duduma li del len k-i amari mami. I mami anglalkerel len li anel len k-i sinia. E duduma sine gugle. Ame kamas len.

d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d D D D D D D D D D D D D D D D D D D E duduma sine gugle. Ame kamas 16

len.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

bB bB o ba - lo balo

e ba - le bale o ba - kro bakro ba - ro baro

i bar bar

i bi - bi bibi

e ba - kre bakre ba - ri bari

i bo - ri bori

ba - re bare dur

du-ral dural

ki - nel kinel

kin - do kindo

kin - di kindi

kin - de kinde

bi - ki - nel bikinel

bi - kin - do bikindo

bi - kin - di bikindi

bi - kin - de bikinde

Ginen!

ka - da - la ko - do - la kadala kodola And-i bar And-i amari bar sine bare bale li bakre. Kadala si kinde dural. I mami del len duduma. Kana e bale li e bakre sine bare, o dad bikinel len.

b b b b b b b b b b b b b b b b b b b b B B B B B B B B B B B B B B B B B And-i amari bar sine

bale li bakre.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

17

vV vV o ruv ruv

o ruv ruv da - ral daral

o gu - ruv guruv

e gu - ru - va guruva

o gav gav

e ga - va gava

vov

von

i ruv - ni ruvni

o guruv guruv da - ra - vel daravel

e ru - va ruva

i gu - ruv- ni guruvni dan - da - rel dandarel

Ginaven!

O ruv O ruv avel and-o gav li rodel guruven, balen, bakren. Miro dad daravel les. O ruv na daral. Vi vov daravel averen vi avel vi aver var.

v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v V V V V V V V V V V V V V V V V V V V O ruv na daral. Vi vov daravel le averen. 18

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

æÆ

ˇ ˇA a e lu - lu - gæ lulugæ

i lu - lu - gi lulugi i gu - ruv - ni guruvni

e gu - ruv - næ guruvnæ

i ba - kri bakri

e ba - kræ bakræ

ka - dæ kadæ

baro

ba - ræ - rel barærel

Ginaven!

And-o gav Munro kak vi munri bibi si barvale. O kak kinel vi barærel guruven, guruvnæn, bakren, bakræn, balen, balæn vi aver. Sa kadæ, munri gugli bibi barærel and-i bar lulugæ vi bikinel len.

a aˇ a ˇ aˇ aˇ a a ˇ a ˇ ˇ ˇ a ˇ a ˇ a ˇ a ˇ a ˇ a ˇa ˇ a ˇ a ˇ a ˇ a ˇ ˇ a ˇ a ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇA ˇ ˇA ˇA A ˇ l luluga. I bibi barare ˇ Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

19

tT tT o to - ver tover

e to - ve - ra tovera

e bo - va bova

o iv iv

e i - va iva

o vast vast

e vas - ta vasta

o bov bov

tik - no tikno

tik - ni tikni

tik - ne tikne

ta - to tato

ta - ti tati

ta - te tate

tato

ta - t‹ - rel

o i - vend ivend

e i - ven - da ivenda

kana?

i - ven - de ivende

Ginaven!

O ivend Kana avel o ivend, avri si bare iva, na-i but tatimos. O dad tat‹rel amaro bov. Ame kidas amen ka-o bov te tat‹ras amare vasta. Ivende, e gesa sine tikne.

t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T Ivende, amaro dad tatærel o 20

bov.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

xX o xer xer

e xe - ra xera

xX

o mox - ton moxton i ra - xa - mi raxami i xa - rav - li xaravli i ti - rax tirax i sta - di stadi i stadi = o a - bæv abæv o bæv =

e mox - to - na moxtona e ra - xa - mæ raxamæ e xa - rav - læ xaravlæ e ti - ra - xa tiraxa e sta - dæ stadæ i stadik e a - bæ - va abæva o abæv

andar

xal

but

xoxavel

xutel

Ginaven!

E gada andar o moxton And-o nevo moxton sine: gada, raxamæ, xaravlæ, stadæ, tiraxa vi aver. Kadala sas andine katar amari tikni bori, k-o abæv. Amare boræ si la neve gada. Akana, and-o amaro moxton si but gada. Xramosaren!

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X X X X X X X X X X X X X X X X X La boræ si la but neve gada and-o moxton. Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

21

kh Kh kh Kh o kham kham

a - khor a - kho - ra akhor akhora o kher kher

e khe - ra khera

o kho - ro khoro

i drakh drakh

e dra - kha drakha

o am - brol ambrol

i mol mol

a - ra - khel arakhel

kadava

kodova

Ginaven!

e kho - re khore e am - bro - la ambrola

o an - glo - i - vend angloivend guglo gugli gugle sinesas

= = = =

gudlo gudli gudle sasas

O angloivend Kana avel o angloivend, amen si amen and-o amaro kher akhora, ambrola, drakha, save sine andine katar o dad andar i bar. And-o nevo khoro arakhlem loli gudli mol, kerdini andar e drakha, save sinesas kidine and-o kadava angloivend. Xramosaren!

kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh And-o nevo khoro 22

si loli vi gudli mol.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

jJ jJ jekh

duj

o naj naj

e na - ja naja

i jakh jakh

i daj daj i jag jag

o nakh nakh

i dej dej

e mu - ja muja me ame

kadava kodova

e da - ja daja

e ja - ga jaga

o muj muj

e na - kha nakha

e de-ja deja i dej = i daj

tu tume kadaja kodoja

e ja - kha jakha

vov

voj von

kadala kodola o bal bal

e ba-la bala

kadæ = kadja = kadaja

o tik-no tikno

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

e tik -ne tikne 23

o kan e ka-na kan kana o xur-do xurdo

i goj goj

e go - ja goja

e xur-de xurde

o tikno = o xurdo go - dæ - ver godæver xarno

xarni

xarne

si - ka - vel sikavel = sajekh Ginaven!

Sar sikavel o tikno? E tiknes si les duj kale jakha, jekh tikno muj, jekh xarno nakh, tikne kana. And-o muj si les tikne danda. E bala si, sa kadja, kale aj xarne. I daj but kamel le xurdores, andar kodoja ke les si les kale jakha aj si but godæver. Xramosaren!

j j j j j j j j j j j j j j j j j j j j j j J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J I daj 24

but kamel le tiknes. Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

o Òax Òax

o Òo - Òoj ÒoÒoj e Òo - Òo - ja ÒoÒoja sva - ko svako e Òa - xa i te - xa - rin Òaxa texarin

o veÒ veÒ

e ve - Òa veÒa

o ra - Òaj raÒaj

Ò∑ s´ S´ e te - xa - ri - na texarina e ra - Òa - ja raÒaja

o ma - nuÒ manuÒ

e ma - nu - Òa manuÒa

na - Òel naÒel

o murÒ murÒ

e mur - Òa murÒa

be - Òel beÒel

khe - rut - no kherutno

khe - rut - ni kherutni

khe - rut - ne kherutne

da - ral tra - Òal daral = traÒal Òu - nel a - Òu - nel

Ginaven!

Òunel = aÒunel aÒunel vaj Òunel

Amare ÒoÒoja Amen si amen Òukar kherutne ÒoÒoja. Von xan but Òax. And-i svako texarin o dad anel len te xan Òax. Le ÒoÒojen si len bare kana. Andar kodoja, maj si len vi o anav kanale. Von si but darale aj naÒen kana Òunen vaj dikhen vareso. Xramosaren!

Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ O ÒoÒoj but daral. Vov traÒal kana Òunel vareso. Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

25

pP pP i pa - trin patrin

i pu - rum purum e pu - ru - ma puruma e pa - tri - na patrina

o pa - ni pani

e pa - næ panæ

o sap sap

e sa - pa sapa

o drom drom

e dro - ma droma

i bu-ti buti

e bu-tæ butæ

o vur - don vurdon pe - ko peko

e vur - do - na vurdona

pe - ki peki

e pa - pa - ru - de paparude

pe - ke peke

bax - ta - lo baxtalo lo - Òa - lo loÒalo

i pa - pa - ru - da paparuda

bax - ta - li baxtali lo - Òa - li loÒali

sta - rel a - sta - rel starel = astarel

bax - ta - le baxtale

lo - Òa - le loÒale pu - ta - rel pu - trel putarel = putrel

o vaxt = i vrja - ma pe-rel pe-kel ma - rel vaxt vrjama perel pekel marel Amare manuÒa Ginaven! Sa vaxt, amare manuÒen sas len Òukar grasta aj vurdona. Von marde e droma, bikinde e butæ, kaj von kerenas len. Len sas len gudle xurdore, save khelenas pen baxtale paÒal e vurdona. Von astarenas paparuden. Sa vrjama, pe dada aj pe daja sine aj sinesas loÒale te dikhen len, te baræren len Òukar. Xramosaren!

p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP 26

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

ph Ph ph Ph

i pha - baj phabaj e pha - ba - ja phabaja o rukh rukh o phral phral

e phe-næ phenæ

phe - rel phe - nel a - kha - rel

kha - rel

i phuv phuv man - gel mangel

e phra - la phrala

si - go sigo

i phen phen

pherel i pha - baj - lin phabajlin e pha - baj - li - næ phabajlinæ

e ru - kha rukha

phenel e phu-væ phuvæ

akharel = kharel i se - vli sevli

ka - mel kamel

e se - vlæ sevlæ

va - re - ka - na varekana

Varekana, mangel = kamel.

Ginaven!

Amaro kher Mire manuÒa sine: i daj, o dad, duj phrala, trin phenæ, jekh bibi, duj kakuræ, jekh mami aj jekh papus. And-i amari bar si amen duj phabajlinæ aj jekh ambrolin. Varekana, amen sinesas amen maj but rukha. I maj bari amari phen kharel amen. Voj phenel: - Aven vi tume and-i bar te kidas e phabaja aj e ambrola, ke sine peke vi gudle! - Avas, avas akana! - Anen, mangav tumen, vi i sevli te pheras la! - Anasa, anasa la sigo! Xramosaren!

ph ph ph ph ph ph ph ph ph ph ph ph ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

27

o tha – gar thagar e tha - ga - ra thagara

th Th th Th

Ginaven!

i tha - gar - ni thagarni e tha - gar - næ thagarnæ o tha - ga - ri - pen e tha - ga - ri - ma - ta thagaripen thagarimata o thav e tha - va thav thava pa - ra - mi - si paramisi o them them

e pa - ra - mi - sæ paramisæ

e the - ma thema Devel = Del thaj = haj = aj del vast = vastdel tha’ = ama kana = te pa-tæs De - vel but - var patæs Devel butvar

Paramisi Miro kak butvar phenel jekh paramisi palal jekh thagar thaj jekh thagarni. Len sinesas len jekh baro thagaripen, tha’ na sasas len rakle vaj raklæ. Andar kodoja, von na sinesas loÒale. Maj palal, o baro Devel kerdæs te avel vi len jekh raklo, saves von arakhle les k-i len, and-jekh sevli. Kana patæs and-o Devel, Vov Òunel aj del vast amen. Xramosaren!

th th th th th th th th th th th th th th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th O baro Del del vast amen, kana kamas Les. 28

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

zZ zZ

i zen zen e ze - n‹ zen‹ o buz - no buzno i phurt phurt i buz - ni buzni e buz - næ buznæ sa - vo sa - vi savo savi Ginaven!

e buz - ne buzne

e phur - tæ phurtæ

i zor e zo - ra zor zora

na - khel nakhel

miÒ-to miÒto

zo - ra - lo zo - ra - li zoralo zorali zo - ra - le zo - ra - les zorale zorales del muj zorales = akharel zorales sa - ve i phurt = o podo save i traÒ = i dar Varekana, savo, savi, save = kaj.

Duj buznæ Opral jekh pani, kaj sasas jekh phurt, arakhle pen duj zorale buznæ. Von marenas pen te arakhen kon si i maj zorali, savi te nakhel maj anglal i phurt. Varekon dikhlæs len – sar von maren pen – thaj dias muj zorales: - Dikhen te na peren! Kana e buznæ Òunde les, bari traÒ lias len thaj von peline and-o pani. Si miÒto te na sikavas amaro zoralipen! Xramosaren!

z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Si miÒto te na sikavas amaro zoralipen! Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

29

cC cC i co - xa coxa

e co - xe coxe

i mu - ca muca

e mu - ce muce

i cax - ra caxra

e cax - re caxre

o su - no suno

e su - ne sune

i cik - ni - da ciknida e cik - ni - de ciknide

i caxra = i ka - tu - na caxra katuna paÒal = paÒ-o, paÒ-i, paÒ-e sa = savoro di - khel dikhel

dikhel suno

Òov

Ginaven!

O suno Ame beÒas and-i caxra. Sam ame Òov manuÒa thaj jekh muca. Jekhvar, voj beÒelas aj sovelas paÒal jekh ciknida, kaj sas paÒ-i caxra. I muca dikhelas and-o suno ke astarel kermusen thaj astardæs and-o muj i ciknida. Kadja, voj naÒli darali and-i caxra. Na sa so dikhes suno xal pes! Xramosaren!

c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C Na sa so dikhes suno xal pes! 30

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

©¢ ©¢

i ©i - ri - kli ©irikli e ©i - ri - klæ ©iriklæ

i ©ar ©ar o ©a - ro ©aro

e ©a - ra ©ara e ©a - re ©are

i ko - ©ak ko©ak

sov - na - kut - no sov - na - kut - ni sovnakutno sovnakutni

e ko - ©a – ka ko©aka

sov - na - kut - ne sovnakutne

gilaben = gilaban opral ˆ telal piel = pel kathe ˆ kothe den pen tele = aven opral tele Ginaven!

P-o drom P-o amaro drom si but rukha thaj but ©ar. And-e rukha aven tikne aj bare ©iriklæ, save gilaben Òukar. Telal e rukha si jekh ©aro. E ©iriklæ den pen tele p-i phuv te pien pani andar o ©aro. Kana von pile sa o pani, me arakhlem kothe jekh sovnakutni ko©ak. Si miri baxt! Xramosaren!

© © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢ Me arakhlem kothe jekh sovnakutni ko©ak. Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

31

©h ¢h ©h ¢h o ©ha - vo ©havo

i ©hu - ri ©huri e ©hu - r‹ ©hur‹

e ©ha - ve ©have i ©haj ©haj

i chej ©hej ©hi - nel ©hinel o kaÒt kaÒt

e ©he - ja ©heja ©hin - do ©hindo

©hin - di ©hindi

32

e bo - va bova

e xa-ma-ta xamata o xa - mos xamos

i xa - ning xaning

©hin - de ©hinde

e kaÒ - ta kaÒta o bov bov

o xa - ben xaben

e ©ha - ja ©haja

e xa-ma-ta xamata

e xa - nin - ga xaninga Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

tho - vel thovel

ta - t‹ - rel tat‹rel

thovel

=

thol

i ©haj o xaben

= =

i ©haj o xamos

Ginaven!

E phrala And-o amaro kher, e ©have thaj e ©haja den vast kana i daj kerel xaben. E ©haja lien e ©huræ thaj ©hinen o Òax, o mas, o manro thaj i purum. E ©have anen pani and-o kher katar i xaning thaj e kaÒta save ©hind‹s len o dad, and-i bar. O kak thovel e ©hinde kaÒta and-o bov te tatæras amen. So Òukar si kana ame, e ©have, das vast amare manuÒen! Xramosaren!

©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h E p h r ala ©h a v e t h aj e ©h a j a d e n v a s t k a n a i d aj k e r el x a b e n . E ©h aj a lie n e ©h u r ‹ t h aj ©h in e n o Òa x , o m a s , o m a n r o t h aj i p u r u m . E ©h a v e a n e n p a n i a n d - o k h e r k a t a r i x a n in g t h aj e k a Òt a sa v e ©h in d‹s le n o d a d , a n d -i b a r . O k a k t h o v e l e ©h in d e k a Òt a a n d - o b o v t e t a t ‹r a s And-o amaro kher, e

amen. So

Òu k a r si

kana ame, e

©h a v e ,

das vast amare

m a n u Òe n !

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

33

‡¸

o ‡u - kel ‡ukel e ‡u - ke - la ‡ukela

‡¸ o ‡a - mu - tro ‡amutro

e ‡a - mu – tro ‡amutre o ‡i - vu - tro ‡ivutro

o ‡u - to ‡uto

e ‡i - vu - tro ‡ivutro

e ‡u - te ‡ute i ‡u - vli ‡uvli

o ‡e - no ‡eno

e ‡u - vl‹ ‡uvl‹ e ‡e - ne ‡ene

i ‡e - ni ‡eni

e ‡e - n‹ ‡en‹

‡a - nel ‡anel me ‡a - nav ‡anav

ame ‡a - nas ‡anas tu ‡a - nes ‡anes

34

tume ‡a - nen ‡anen

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

vov ‡a - nel von ‡a - nen ‡anel ‡anen voj ‡a - nel ‡anel me - khel mekhel me me - khav ame me - khas mekhav mekhas tu me - khes tume me - khen mekhes mekhen vov me - khel von me - khen mekhel mekhen voj me - khel mekhel po jekh si te = trebal / trebuj / trobul = kampel duj trin a - lo - sa – rel alosarel = losarel Òtar alosarel Ginaven!

E ‡ute Sar ‡anas, O Devel kerd‹s le manuÒen aj le ‡ivutren te aven sar ‡ute. Kadala sine: o ‡eno - i ‡eni, o murÒ - i ‡uvli, o ©havo - i ©haj, o phral - i phen, o ‡amutro - i bori, o kak - i bibi, o salo - i sali, o papus - i mami, o thagar - i thagarni vaj: o ‡ukel - i ‡ukli, o guruv - i guruvni, o bakro - i bakri, o balo - i bali, o buzno - i buzni thaj aver. Sar mekhl‹s O Devel, vi e manuÒa, vi e ‡ivutre si te alosaren pe ‡uten.

Xramosaren!

‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡

¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

35

ÂÅ ÂÅ

i Âam - ba Âamba e Âam - be Âambe

i ze - le - no Âam - ba i zeleno Âamba i Âi - ra - fa Âirafa

e ze - le - na Âam - be e zelena Âambe

e Âi - ra - fe Âirafe i u - ©i Âi - ra - fa i u©i Âirafa

i u - ©i men u©i men

e u - ©e Âi - ra - fe e u©e Âirafe

e u - ©e men‹ u©e men‹ o pun - ro punro

o u - ©o pun - ro u©o punro

e pun - re punre e u - ©e pun - re u©e punre

o u - ©i - pen u©ipen

e u - ©i - ma - ta u©imata

maÒ - ka - rut - no maÒkarutno

maÒ - ka - rut - ni maÒkarutni

36

maÒ - ka - rut – ne maÒkarutne

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

maÒkarutno u©ipen

maÒkarutni ©haj

maÒkarutne ©haja

u - ©i - pen = u - ©i - mos u - ©i - mos = u - ©i - pen i Âam - ba = i ma - ro - ka = i xu - t‹v - ni Âamba = maroka = xut‹vni

Ginaven!

Kon si tikni, kon si bari ? I Âirafa si i maj bari andar e ‡ivutre, la si la jekh u©i thaj sani men. La Âirafa si la vi u©e, zorale punre. Aver ‡ivutre sine maÒkarutne, palal o u©ipen. Kadja si vi i zebra. La si la maÒkarutno u©ipen. E maj but ‡ivutre si tikne, sar si i Âamba, savi si butvar zeleno.

Xramosaren!

ÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂ Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å I Âirafa si i maj bari. La si la jekh u©i thaj sani men. La Âirafa si la vi u©e, zorale punre. Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

37

fF fF

o fo - ros foros e fo - ru - ræ foruræ

i fe - læs - tra felæstra

e fe - læs - tre felæstre i fa - mi - li - a e fa - mi - li - e familia familie i stra - da e stra - de strada strade o ma - ga - zi - no e ma - ga - zi - nu - ræ magazino magazinuræ o u - ©o - kher e u - ©e - khe - ra u©okher u©ekhera sas - to sas - ti sas - te pu - ra - no pu - ra - ni pu - ra - ne purano purani purane

Ginaven!

Amaro foros Amaro foros si but purano. Fal man ke si o maj Òukar andar o sasto them thaj aver forur‹. Les si les u©ekhera thaj ka-e fel‹stre dikhas Òukar lulug‹. P-e strade aj p-e bare droma, sar si o Drom “ Viktoria”, arakhas u©e thaj zelena rukha, zeleno ©ar, parne thaj lole lulug‹. And-o foros si magazinur‹, kaj bikinen pen sa so kamen te kinen e manuÒa. Fal man nasul ke ©i ‡ives vi tu kathe, kaj ‡ivel munri familia! Xramosaren!

f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF 38

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

hH hH o hi - po - po - ta - mo hipopotamo o ho - te - lo hotelo

e ho - te - lu - r‹ hotelur‹

o ho - te - li hoteli pha - ro pha - ri pharo phari thu - lo thulo sigo

na - jol

e hi - po - po - ta - mu - ræ hipopotamuræ

e ho - te - l‹ hotel‹

thu - li thuli prin - ‡a - rel

pha – re phare thu - le thule man - gel

Ginaven!

O hipopotamo O hipopotamo, sar vi o elefanto, but mangel o pani. Vi vov si jekh baro ‡ivutro thaj but pharo. Vi te vov si pharo aj thulo, vov aÒti te najol but sigo and-e bare pan‹. Tume prin‡aren vi tume avere ‡ivutren, save ‡iven paÒal o pani thaj sine sa kadja bare? Xramosaren!

h h h h h h h h h h h h h h h h h h h H H H H H H H H H H H H H H H H O hipopotamo si but pharo vi thulo. Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

39

„ „

O pa - xoj bi - lœl. O paxoj bilœl.

E ter - ne den vast le

ter - n‹n. ter - n„n. O dîv ba - rœl si - go. E terne den vast le tern‹n. O dîv barœl sigo. tern„n. Me mothovav kerdem, sar e kakavar‹. Tu vakerca kerdom, sar e xanotar‹. Vov sborizel kerdœm, sar e ri©hinar‹. Voj phenel kerdºm, sar e ‡ambaÒ‹.

Sa vak‹ren Òukar, sa kadala vak‹rimata si la©he! mothovel = vak‹rel = vakerla = sborizel = del duma o d„s = o dîves e d„sa = e dîvesa i lulugi = i luludî e lulug‹ = i lulud‹ i dîli = i gili e dîl‹ = e gil‹ i amalin e amalin‹ o vak e vaka o ilo e ile o amal e amala so? kon? i luludî i lulud‹li e lulud‹l‹ O rukh lulud‹rel pes. = O rukh luludœl. E rukha lulud‹ren pen. = E rukha luludœn. xarnœl = xarn‹rel pes bilœl = bil‹rel pes 40

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

barœl = bar‹rel pes tatœl = tat‹rel pes luludœl = lulud‹rel pes so? o anglomilaj o milaj o angloivend o ivend baro > barœl inklel xarno > xarnœl inklœl lolo > lolœl inklol parno > parnœl inklºl tikno > tiknœl

lilem lilœm lilom lilºm

kana? anglomilaje milaje angloivende ivende ©hindem ©hindœm ©hindom ©hindºm

siklœvel = siklœl

sikl‹rel

O ©havo siklœvel jekh purani dîli.

O sikl‹rno sikl‹rel le ©haven k-i Òkòla te ginaven thaj te xramosaren.

sikavel O gido sikavel o foros. Ginaven!

O anglomilaj Palal o ivend, avel o anglomilaj. Akana e d„sa si bare, tha’ e r‹t‹ xarnœn. O paxoj andar e pan‹ bilœl, thaj e len‹ barœn. O kham si zoralo thaj avri tatœl but. P-i phuv inklœl i zeleno ©ar thaj e rukha luludœn. E ©have thaj e terne kiden e lulud‹ vaj kinen len katar e lulud‹l‹ thaj den len ka-e tern‹. Vi me kerdœm kadja. Gelœm and-i bar thaj lilœm jekh Òukar loli luludî te astarel la miri amalin ka-o kan. I phen ©hind‹s vi voj lulud‹ andar i bar, sar phenel pes and-i dîli: “ Thaj gelem me and-i bar, ¢hindem luludî Òukar, Thovdem la ka-o Òero Te kames munro ilo!” Siklœven vi tume kadaja dîli! Xramosaren!

„„„„„„„„î Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

41

qQ qQ

Vi manqe, mangav tumen!

Ginaven!

Kasqe? man - qe → manqe tu - qe → tuqe les - qe → lesqe la - qe → laqe a - men - qe → amenqe tu - men - qe → tumenqe len - qe → lenqe Kasqe? E manuÒesqe. E manuÒenqe. Kasqe? E dajaqe. / E dejaqe. E dajanqe./ E dejanqe. Kasqe? E bibæqe. E bibænqe. / E bib„nqe. Kasqo? lesqo laqo lenqo lesqo phral laqo phral lenqo phral Kasqi? lesqi laqi lenqi lesqi phen laqi phen lenqi phen Kasqe? lesqe laqe lenqe lesqe phrala laqe phrala lenqe phrala lesqe phen‹ laqe phen‹ lenqe phen‹ Xramosaren!

q q q q q q q q q q q q q q q q q q q q QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ 42

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 Ginaven!

man - e → mane tu - e → tue les - e → lese lae → lae a - men - e → amene tu - men - e → tumene len - e → lene e manuÒese e manuÒene e ‡uvlæe e ‡uvlæne / e ‡uvl„ne lese lene lae Vov resl‹s gavese. Vov resl‹s and-o gav. ka-o gav. Von resle gavene. Von resle and-e gava. ka-e gava. Me reslem len‹e. Me reslem and-i len. ka-i len. Me reslem lenæne. Me reslem and-e len‹. ka-e len‹.

Kase?

Kase? Sose? (kaj)

Kasar? (andar kase?)

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

43

man - ar → manar tu - ar → tuar les - ar → lesar laar → laar a - men - ar → amenar tu - men - ar → tumenar len - ar → lenar Kasar? e manuÒesar e manuÒenar (andar kase?) e ‡uvl‹ar e ‡uvlænar / e ‡uvl„nar

sosar? (andar sose?) (kaj)

lesar laar

lenar

Vov avil‹s gavesar. Vov avil‹s andar o gav. katar o gav. Von avile gavenar. Von avile andar e gava. katar e gava. Me avilem lenar. Me avilem / inklistem andar i len. avilem katar i len. Me avilem len‹nar. Me avilem / inklistem andar e len‹. avilem katar e len‹.

Xramosaren!

 44

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

Kheles mança ?

Kaça? mança tuça leça laça amença tumença lença

çÇ çÇ

soça? Me ©hinav i phabaj e ©hur‹ça. Ame ©hinas phabaja e ©hur‹nça. ©hur„nça. Tu aves amene e vurdoneça. Tume aven lene e vurdonença.

Aven mança! Amaro papus mothovel amenqe sa i vrjama: “ Aven, aven mança te sikavav tumenqe and-o veÒ e ©ara thaj e rukha, te prin‡aren len!”. Ame gel‹m and-i bar e Òkolaqi thaj akhard‹m vi le averen te aven: - ¢havalen aj ©hajalen, aven vi tume amença te siklœvas e veÒesqe ©ara, lulud‹ aj rukha! I rajni sikl‹rni Òund‹s amen thaj akhardæs vi voj le siklœvnen aj le siklœvn‹n: - Siklœvnealen, sklœvn‹len, aven vi tume lença! Jekh amalin maj tikni manar avili paÒal mane thaj vak‹rd‹s manqe: - Mekh vi man te ‡av tuça! - MiÒto, atun© le tuça tire phrales vi tire phen‹ aj av leça thaj laça k-o veÒ! Akana, ame sa sam loÒale, andar kodoja ke prin‡aras e veÒesqe ©ara, rukha aj lulud‹. Xramosaren e neve grafeme! Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

45

ëË äÄ Ÿ¨

ëË äÄ Ÿ¨ o Ÿm - pä - ra - to e Ÿm - pä - ra - tu - r‹ Ÿmpärato Ÿmpäratur‹ o tha - gar e tha - ga - r‹ thagar thagara But kamle ©havalen thaj ©hajalen! Sine but manuÒa save ‡anen o purano lav thagar, tha’ sine vi aver save bistarde kadaja duma thaj phenen Ÿmpärato, kadja sar vak‹ren e ga‡e. Sa kadja, sine aver ‡ene, save vak‹ren: sŸ , ÒŸl, khër, khëlel… thaj na mothoven sar averene, kaj sine maj but: si, Òil, kher, khelel. Ame si te ‡anas ke e vaka ä, ë thaj Ÿ nana-i andar amari ©hib von sine line ga‡ikane ©hib„nar. Ame dikhas vaj Òunas len numaj and-e lava save aven andar aver ©hib‹.

Te xramosaras kadja!

Te paruvas kadala lava!

o thagar o kher o Òil khelel

o Ÿmpärato o khër o ÒŸl khëlel

Prin‡aren tume vi aver kasave lava? Xramosaren len sar trebal! Xramosaren e neve grafeme!

46

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

à

o sa - li - và - ri

àèìòù

à è ì ò ù è

o pè - ta - lo ì ù

ò

i

o si - rì - mi i no - ta - tù – ra

cò - xa Sar xramosarasa maj dur?

¸i akana, ame xramosardæm e ga‡ikane lava kadja: an, Ana, caxra, ciknida, coxa, del duma, elefanto, Ene, familia, foros / foruræ, gido, xanotaræ, hipopotamo, hotelo / hoteli, Ina, Irina, Ÿmpärato, kakuræ, kampel, katuna, kokalo, Lina, magazino / magazinuræ, mami, muca, Nana, Nina, paparuda, papus, paramisi / parami©i, podo, Rina, Rona, ri©hinaræ, salivari, sinia, sirimi, zeleno, Âamba, Âirafa, ‡ambaÒæ. Maj dur, ame trebal te sikavas o than kaj perel o akcènto and-e kadala dùme thaj xramosarasa len palal sar thavden von kathe: an, Àna, càxra, ciknìda, còxa, del dùma, elefànto, Ène, famìlia, fòros / fòruræ, gìdo, xanotàræ, hipopotàmo, hotèlo / hotèli, Ìna, Irìna, Ÿmpäràto, kàkuræ, kàmpel, katùna, kòkalo, Lìna, magazìno / magazìnuræ, màmi, mùca, Nàna, Nìna, paparùda, pàpus, paramìsi / paramì©i, pòdo, Rìna, Ròna, ri©hinàræ, salivàri, sinìa, sirìmi, zèleno, Âàmba, Âiràfa, ‡ambàÒæ. E aver ©a©utne lava andar amari ©hib xramosaren pen bi te sikavas kaj perel o akcènto, andar kodoja ke vov arakhel pes sa vrjàma k-o agor e lavesqo. Te na bistren! Xramosaren e neve grafème!

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

47

rr RR rr RR

i rroj rroj e rro - ja rroja

o rrom rrom

e rro - ma rroma

i rrom - ni rromni

e rrom - næ rromnæ

o ka - rro karro

e ka - rre karre

o a - rro arro

e a - rre arre

o xa - rro xarro

e xa - rre xa - rre

i tharr tharr

e tha - rra tharra

o barr barr

e ba - rra barra

o xan - dro = xa - rro = xan - ro xandro = xarro = xanro man - ro = ma - rro = man - gro = man - dro manro marro mangro mandro mu - rro = mi - rro = mun - rro murro mirro munro mu - rri = mi - rri = mun - rri murri mirri munri 48

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

mu - rre = mi - rre = mun - rre murre mirre munre xurdorro rromano savorro

xurdorri rromani savorri

xurdorre rromane savorre

pun - ro = pi - rro punro = pirro o barr ≠ i bar lil > lilorro taxtaj > taxtajorro ©havo > ©havorro

©haj > ©hajorri rakli > raklœrri phen > phenœrri Lien godæe!

Ame dikhlæm ke sine varesave lava, save si len k-o Òunipen rr, kaj aÒti te vakæras les sar –nr-, -ngr- vaj –ndr-. O maj paÒutno vak si sar jekh –nr-. Andar kodoja, kana Òunas lava, save sine len o vak -rr-, atùnc xramosaras duj -rr- thaj vakæras sar avelas o grupo -nr-.

Ginaven i dîli, savi si dini maj tele aj siklœven la ! Xramosaren e neve grafème!

Hej, rromalen, aÒunen! Hej, rromalen, aÒunen! Tumare ©haven tume kamen, Von avena pal’ tumene Thaj kerena sar amene!

Refrèno ¸in‡irin‡i Bubamara, ∑uÂie, parnie! Av tu mança, av borie! ¸in‡irin‡i Bubamara, ∑uÂie, kalie!

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

49

Av tu mança, rromnœrrie! Hej, ©hajalen, aÒunen! Le terne ©haven tume kamen, Von si o berand khere, Thaj i baxt tumenqe anen! Refrèno Hej, rromalen, aÒunen! Tumare ‡uvlæn tume kamen, Von si sovnakaj an-kher, So sas dino katar o Del! Refrèno Hej, rromnælen, aÒunen! Tumare murÒen tume kamen, Bari patîv lenqe den, Zorale tume t-a©hen! Refrèno Hej, phralalen, aÒunen! Zor si tumen te na bistren, Na beÒen, aven tume O ©a©ipen te roden! Refrèno (O tèksto: Gheorghe Saræu)

But ku© phralalen aj amalalen!

Akana tume resle k-o agor e lilesqo. Tume aÒti te xramosaren thaj te ginaven kòrkorre. Siklœven maj dur, drabaren (ginaven) sa vrjàma, k-aÒti te ‡anen po but! Baxt thaj sastipen kamas tumenqe! E autòræ 50

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

51

Indexul cuvintelor ∂i sintagmelor utilizate pe lec†ii (pentru uzul Únv‹†‹torului) A: [ambrol], [akhor], [Ana]. O: [lolo], [o raklo], [o kòkalo], [o ÒoÒoj]. G: [o gad], [o gav], [o gono], [o gonorro], [o grast]. N: [o naj], [o nakh], Ana, Nana, an, na, gono, nango. K: o kan, [kalo], [kòkalo], o kak, kan, kon, kako! L: o lon, kokalo, lolo, lalo, kalo, kana, kana?, akana. I: i kangli, I Ina, kali, o lil / e lila, I Lina, I Nina. E: O Ene, I Ela, i len, anel. R: o anro, O Ron, I Rina, I Irina, lel = liel, I Rona, k-o (k-i, k-e), o rikono. S: i sir, i sinia, so?, si, sar?, sano (sani, sane), sine, salo, sali. U: i kurung, ka-o (ka-i, ka-e) = k-o (k-i, k-e), resli (< resel).

52

M: o manro / e manre, melalo (melali, melale), guglo (gugli, gugle), amaro (amari, amare), miro (miri, mire) = munro (munri, munre), i mami, les. ke, ki, ge, gi: o kiral, o kermuso, o giv, o ges, o kurko / e kurke, kamel (kamas), kinel (kinas), kerel (keras), ages, li, ame. D: o gad, o dad, o dand, o dudum / e duduma, ginel, o udar, del, rodel, anglal, anglalkerel, O Del = O Devel, len. B: o balo, o bakro, baro (bari, bare), i bar, i bibi, i bori, dural, kindo (kindi, kinde), bikinel, bikindo (bikindi, bikinde), kadala, kodola. V: o ruv / e ruva, o guruv / e guruva, o gav / e gava, vov, von, i ruvni, i guruvni, daral, daravel, dandarel, avel, and-o (and-i, and-e), averen, aver, var. ‹: i lulugi / e lulug‹, e guruvn‹, e bakr‹, kad‹, i bakri / e bakr‹, bar‹rel, vi, barvale. T: o tover / e tovera, o iv / e iva, o vast / e vasta, o bov / e bova, tikno (tikni, tikne), tato (tati, tate), tat‹rel, o ivend / e ivenda, ivende, avri, tatimos, amen, e gesa.

X: o xer / e xera, o moxton / e moxtona, raxami / raxam‹, i xaravli / e xaravl‹, i tirax / e tiraxa, stadi / stad‹, stadik = stadi, o ab‹v / e ab‹va, o ab‹v = o b‹v, andar, but, xoxavel, xutel, e gada, nevo (nevi, neve), andino (andini, andine), katar, bori, xramosarel. Kh: o kham, o akhor / e akhora, o kher / e khera, i drakh / e drakha, o ambrol / e ambrola, i mol, arakhel, o angloivend, kadava, kodova, gudlo (gudli, gudle) = guglo (gugli, gugle), kerdino (kerdini, kerdine) = kerdo (kerdi, kerde), kidino (kidini, kidine), sinesas = sas, sasas. J: jekh, duj, o naj / e naja, i jakh / e jakha, i daj / e daja = i dej / e deja, i jag / e jaga, o muj / e muja, me, tu, voj, tume, kadaja, kodoja, kad‹ = kadja = kadaja, o nakh / e nakha, o bal, i goj / e goja, o xurdo / e xurde, o tikno = o xurdo, god‹ver, xarno (xarni, xarne), sikavel, sa, sajekh = sa kadja, andar kodoja ke. ∑: o ÒoÒoj / e ÒoÒoja, o Òax / e Òaxa, o veÒ / e veÒa, o raÒaj / e raÒaja, o manuÒ / e manuÒa, o murÒ / e murÒa, Òukar, Òunel = aÒunel, beÒel, naÒel, traÒal = daral, kanale = ÒoÒoja, svako, i texarin / e texarin‹, kherutno (kherutni, kherutne), vaj, te, o anav / e anava, daralo (darali, darale) = darano (darani, darane), vareso.

P: i purum / e puruma, o pani / e pan‹, i paparuda / e paparude, perel, putrel = putarel, pekel, paÒal, peko (peki, peke), o sap / e sapa, o drom / e droma, i buti / e but‹, o vurdon / e vurdona, baxtalo (baxtali, baxtale), loÒalo (loÒali, loÒale), starel = astarel, o vaxt = i vrjama, pe, sinesas, pekel pes, marel, aj, kaj, khelenas pen, sa vrjama, pe, i patrin. Ph: i phabaj / e phabaja, i phabajlin / e phabajlin‹, o phral / e phrala, i phen / e phen‹, phenel, pherel, i phuv / e phuv‹, o rukh / e rukha, i sevli / e sevl‹, o papus, akharel = kharel, mangel, kamel, sigo, varekana. Th: o thagar / e thagara, i thagarni / e thagarn‹, o thagaripen / e thagarimata = o thagarimos / e thagarimata, o them / e thema, thaj = haj = aj, i paramisi / e paramis‹, O Devel = O Del, del vast = vastdel, tha’ = ama, kana = te, pat‹l (pat‹s), butvar, palal, maj palal, o thav, o raklo. Z: i zen / e zen‹, i zor / e zora, zoralo (zorali, zorale), zorales, i buzni / e buzn‹, i phurt / e phurt‹, i phurt = o podo, nakhel, miÒto, savo (savi, save) = kaj, del muj zorales = akharel varekas zorales, i traÒ = i dar, pelino (pelini, peline), arakhle pen, i bali.

53

C: i ciknida / e ciknide, i coxa / e coxe, i caxra / e caxre, i muca / e muce, o suno / e sune, i katuna / e katune = i caxra / e caxre, paÒ-o (paÒ-i, paÒ-e) = paÒal o (paÒal i, paÒal e), Òov, dikhel suno, jekhvar, sovel (sovelas), xal pes. ¢: i ©irikli / e ©irikl‹, i ©ar / e ©ara, o ©aro / e ©are, i ko©ak / e ko©aka, sovnakutno (sovnakutni, sovnakutne), gilaben = gilaban, opral, tele, piel = pel, den pen tele = aven opral tele, kathe, kothe, pilo (pili, pile), i baxt. ¢h: i ©huri / e ©hur‹, o ©havo / e ©have, i ©haj / e ©haja = i ©hej / e ©heja, ©hinel, ©hindo ( ©hindi, ©hinde), o kaÒt / e kaÒta, o xaben / e xamata = o xamos / e xamata, i xaning / e xaninga, thovel = thol, o mas. ¸: o ‡ukel / e ‡ukela, o ‡amutro / e ‡amutre, o ‡ivutro / e ‡ivutre, o ‡uto / e ‡ute, i ‡uvli / e ‡uvl‹, o ‡eno / e ‡ene, i ‡eni / e ‡en‹, i ‡ukli / e ‡ukl‹, ‡anel (‡anav, ‡anes, ‡anel, ‡anas, ‡anen, ‡anen), mekhel (mekhav, mekhes, mekhel, mekhas, mekhen), mekhel = mukhel, po jekh (duj, trin, Òtar), si te = trebal/ trebuj/ trebul/ kampel/ si lazimi, alosarel = losarel, zeleno.

54

Å: i Âamba / e Âambe, i Âirafa / e Âirafe, i Âamba = maroka = xut‹vni, zeleno / zelena, u©o (u©i, u©e), o u©ipen / e u©imata = o u©imos / e u©imata, i men / e men‹, maÒkarutno (maÒkarutni, maÒkarutne). F: o foros / e forur‹, i fel‹stra / e fel‹stre, i familia / e familie, fal man ke…, fal man nasul ke…, i strada / e strade, o magazino / e magazinur‹, o u©okher / e u©ekhera, sasto (sasti, saste), purano (purani, purane), ©i, ‡ivel = trail / traisarel. H: o hipopotamo / e hipopotamur‹, o hotelo / e hotelur‹ = o hoteli / e hotel‹, o elefanto / e elefantur‹, pharo (phari, phare), thulo (thuli, thule), aÒti te, najol, prin‡arel. „, î, œ, º: o d„s / e d„sa = o dîves / e dîvesa, o dîv, i luludî = i lulugi, i dîli / e dîl‹ = i gili / e gil‹, barœl, bilœl, tiknœl, parnœl, lolœl, siklœl = siklœvel, xarnœl, luludœl = lulud‹rel, ©hindœm (©hindom, ©hindºm, ©hindem), kerdœm (kerdom, kedºm, kerdem), lilœm (lilom, lilºm, lilem), paxoj / e paxoja, o milaj / e milaja, o anglomilaj / e anglomilaja, o vak / e vaka = o baÒ / e baÒa, o ilo / e ile, i amalin / e amalin‹, o amal / e amala, vak‹rel = sborizel = mothovel, del duma, o vak‹ripen / e vak‹rimata, sikl‹rel, o sikl‹rno / e sikl‹rne, i Òkola / e Òkole, o gido / e gidur‹, i r‹t / e r‹t‹, gelem (<‡al), o Òero / e Òere.

-q-: manqe, tuqe, lesqe, laqe, amenqe, tumenqe, lenqe, manuÒesqe / manuÒenqe, dajaqe / dajanqe = dejaqe / dejanqe, bib‹qe / bib‹nqe, kasqo (kasqi, kasqe), lesqo (lesqi, lesqe), laqo (laqi, laqe), lenqo (lenqi, lenqe). --: kase?, mane, tue, lese, lae, amene, tumene, lene, manuÒese / manuÒene, ‡uvl‹e / ‡uvl‹ne = ‡uvl‹ne, sose?, gavese / gavene, len‹e / len‹ne = len„ne, kasar?, manar, tuar, lesar, laar, amenar, tumenar, lenar, manuÒesar / manuÒenar, ‡uvl‹ar / ‡uvl„nar = ‡uvl„nar, sosar?, kaar?, gavesar / gavenar, len‹ar / len‹nar = len„nar, av!, inklistem. -ç-: kaça?, mança, tuça, leça, laça, amença, tumença, lença, soça?, e ©hur‹ça / e ©hur‹nça = ©hur„nça, e vurdoneça / e vurdonença, Òuko (Òuki, Òuke), k-aÒti te, veÒesqo (veÒesqi, veÒesqe), i rajni / e rajn‹, siklœvno / siklœvne, siklœvni / siklœvn‹, ‡al / ‡an, atun© ë ä Ÿ: varesavo (varesavi, varesave), o lav / e lava, bistardo (bistardi, bistarde) = bisterdo (bisterdi, bisterde), nana-i, i ©hib / e ©hib‹, ga‡ikano (ga‡ikani, ga‡ikane), numaj, o Ÿmpärato / e Ÿmpäratur‹ = o thagar / e thagara, o Òil = o ÒŸl, khelel = khëlel, kasavo (kasavi, kasave), i duma, o ga‡o.

à, è, ì, ò, ù: o salivàri / e salivàr‹, o sirìmi / e sirìm‹, i notatùra / e notatùre, o pètalo / e pètala, dur, ‡i, o than / e thana, akcènto / akcèntur‹, thavdel, dùme, ©a©utno (©a©utni, ©a©utne), bi, o agor / e agora, i còxa / e còxe, bistrel / bistarel. rr: i rroj / e rroja, o rrom / e rroma, i rromni / e rromn‹, o marro / e marre = o manro / e manre = o mandro / e mandre = o mangro / e mangre, o arro / e arre = o arro / e arre, i tharr / e tharr‹, o barr / e barra, o karro / e karre = o kanro / e kanre, o xarro / e xarre = o xanro / o xanre = o xandro / e xandre, o punro / e punre = o purro / e purre = o pirro / e pirre, munro (munri, munre) = mirro (mirri, mirre), xurdorro (xurdorri, xurdorre), rromano (rromani, rromane), kòrkorro, savorro (savorri, savorre), lil > lilorro / lilorre, taxtaj > taxtajorro / taxtajorre, ©havo > ©havorro / ©havorre, ©haj > ©hajorri / ©hajorr‹, rakli > raklœrri / raklœrr‹, phen > phenœrri / phenœrr‹, lien god‹e!, varesavo (varesavi, varesave), o Òunipen / e Òunimata, paÒutno (paÒutni, paÒutne), o baÒ / e baÒa = o vak / e vaka, o grùpo / grùpur‹, po = maj, o sastipen, ÒuÂo (ÒuÂi, ÒuÂe), o berand, i patîv.

55

Vocabular rrom - român, destinat înv=]=torilor, cu formele [i cuvintele întâlnite în Manualul de alfabetizare în limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i A ab=v, ~a v. b=v. ad„s – ast=zi. ages v. ad„s agor, ~a – cap=t; sfâr[it. aj - [i. akana - acum. akcènt/o, -ur= - accent. akharel – a chema, a invita. akharel varekas zorales - a chema / striga pe cineva cu voce tare. akhor, ~a - nuc=. alosarel – a alege. ama – dar, \ns=. amal, ~a – prieten. amalin, ~æ – prieten=. amaro (amari, amare) - al nostru (a noastr=, ai no[tri, ale noastre). ambrol, ~a – par=. ame - noi. amen – pe noi. amença - cu noi. amenqe – nou=, ne, ni amenar – din (de la, de c=tre ) noi. amene – \n (la ) noi. an! – adu! Ana (I~) – Ana (nume de fat=). anav, ~a – nume, denumire. andar – din, de la. andar kodoja ke – din cauz= c=; pentru c=. andino (andini, andine) – adus (~=, adu[i, aduse). and-o (and-i, and-e) - \n. anel – a aduce. anglal – \nainte (a), \n fa]=, \n fa]a. anglalkerel – a preg=ti. angloivend, ~a – toamn=.

56

anglomilaj, ~a - prim=var=. anr/o, - e v. arro. arakhel – a g=si; a p=zi. arakhle pen - (ei,ele) s-au g=sit. arr/o, - e - ou. astarel - a prinde, a apuca. aÒti te – a putea, a fi \n stare s=… aÒunel – a auzi, a asculta. atun© – atunci. av! – vino! avel – a veni; a deveni. aver - altul, alta, al]ii, altele. averen – pe al]ii, pe altele. avri - afar=. B bakr/i, -= – oaie. bakr/o,- e – berbec. bal, ~a - p=r, fir de p=r. bal/i, -= – scroaf=. bal/o, -e – porc. bar, ~a /= – gard; curte; gr=din=. bar=rel – a cre[te, a face mare; a cultiva. baro (bari, bare) – mare (mari). barœl – a deveni, a se face mare. barr, ~a – piatr=. barvalo (barvali, barvale) – bog/at (-at=, -a]i, -ate). baÒ, ~a – sunet; voce, glas. b=v, ~a – nunt=. baxt – noroc, [ans=. baxtalo (baxtali, baxtale) – cu noroc (noroc/os, -oas=, -o[i, -oase). berand, ~a – pr=jin= / bârn= de sus]inere a cortului (a[ezat= pe lungime, \n partea superioar=).

beÒel - a sta; a locui. bi - f=r=. bib=nqe (dat.) – m=tu[ilor. bib=qe (dat.) – m=tu[ii. bib/i, -= – m=tu[=. bikinel – a vinde. bikindo (bikindi, bikinde) – vândut (~=, vându/]i, -te). bilœl – a se topi. bistardo (bistardi, bistarde) – uit/at (-at=, -a]i, -ate). bistarel - a uita. bisterdo (bisterdi, bisterde) v. bistardo. bistrel v. bistarel. bor/i, ~= - mireas=; nor=. bov, ~a – sob=; cuptor. but – mult; foarte. but/i, -= – lucru; treab=. butvar – de multe ori, frecvent. buzn/i, -= – capr=. C càxr/a, -e – cort. ciknìd/a, -e – urzic=. còx/a, -e – fust=.

¢ ©a©utno (©a©utni, ©a©utne) –adev=r/at (-at=, -a]i, -ate), drept (dreapt=, drep]i, drepte); veritabil (~=, ~i, ~e). ©ar, ~a – iarb=. ©ar/o, -e – strachin=, blid. ©i – nu. ©irikl/i, -= – pas=re.

¢h ©haj, ~a – fat= (rrom=). ©hajorr/i, -= – feti]= (rrom=). ©hav/o, -e – b=iat; fl=c=u (rrom). ©havorr/o, -e – b=ie]el (rrom). ©hej, ~a v. ©haj.

©hib, ~= – limb=. ©hindo (©hindi, ©hinde) – t=i/at (-at=, a]i, -ate); rupt (~=, rup]i, rupte); frânt (frânt=, frân]i, frânte). ©hindœm (©hindom, ©hindºm, ©hindem) – (var. de perf.) (eu) am t=iat, am rupt. ©hinel – a t=ia; a rupe. ©hur/i, -= - cu]it. ©hur=ça (soc.- instr.) - cu cu]itul. ©hur=nça (soc.- instr.) - cu cu]itele. ©hur„nça v. ©hur=nça. D dad, ~a – tat=. daj, ~a – mam=. dajanqe (dat.) – mamelor. dajaqe (dat.) – mamei. dand, ~a – dinte. dandarel – a mu[ca. dar – fric=, team=. daral – a-i fi fric= / team=. daralo (darali, darale) – fric/os (-oas=, o[i, -oase). darano (darani, darane) v. daralo. daravel - a \nfrico[a, a b=ga frica \n cineva. dej, ~a v. daj. dejanqe v. dajanqe. dejaqe v. dajaqe. Del v. Devel. del - a da. del dùma – a vorbi; a discuta. del muj zorales – a striga (tare). del vast – a ajuta. den pen tele – (ei, ele) se dau jos. d„s, ~a v. dîves. Devel – Dumnezeu. dikhel suno – a visa. dîl/i, -= – cântec. dîv – grâu. dîves, ~a – zi. drakh, ~a – strugure.

57

drom, ~a - drum; cale. dudum, ~a – dovleac. duj – doi, dou=. dùm/a, -e – cuvânt. dur - departe. dural – de departe.

gonorr/o, -e - s=cule]; saco[=. grast, ~a - cal. grùp/o, -ur= – grup. gudlo (gudli, gudle) – dulce (dulci). guglo (gugli, gugle) v. gudlo. guruv, ~a – bou. guruvn/i, -= – vac=.

E X Ela (I ~) – (nume de fat=) Ela. elefànt/o, -ur= – elefant. Ene (O ~) – (nume de b=iat) Ene. F fal man ke… \mi pare c=… fal man nasul ke… \mi pare r=u c=… famìli/a, -e – familie. fel=str/a, -e – fereastr=. fòr/os, -ur= – ora[. G gad, ~a – c=ma[=; (pl.) haine. gav, ~a – sat. gavenar – din (de la; prin) sate. gavene – \n (la) sate. gavesar – din (de la; prin) sat. gavese – \n (la) sat. ga‡ikano (ga‡ikani, ga‡ikane) – nerrom, care apar]ine altei etnii. ga‡/o,- e – persoan= de sex masculin din afara etniei rrome. gelem (<‡al) - (eu) am mers. ges, ~a v. d„s. gìd/o, -ur= – ghid. gilaban – (ei,ele) cânt=. gilaben v. gilaban ginel – a num=ra, a socoti; a citi. giv v. dîv. god=ver – de[tept (de[teapt=, de[tep]i, de[tepte). goj, ~a – cârnat. gon/o, -e – sac.

58

xaben, xamata – mâncare. xal pes – a se mânca; (fig.) a se certa. xamos, xamata v. xaben. xandr/o, ~e v. xarro xaning, ~a – fântân=. xanr/o, -e v. xarro. xaravl/i, -= – curea. xarno (xarni, xarne) – scurt (scurt=, scur]i, scurte). xarnœœl – a deveni scurt. xarr/o, e – spad=, sabie. xer, ~a – m=gar. xoxavel – a min]i. xramosarel - a scrie. xurd/o, -e – m=runt (~=, m=run/]i, -te), scund (~=, scunzi, scunde), pitic (~=, ~i, ~e); copil (“micu]”). xurdorro (xurdorri, xurdorre) – m=run]el, micu]; copila[. xut=vn/i, -= v. Âàmba. xutel – a s=ri. H haj – [i. hipopotàm/o, -ur= – hipopotam. hotèl/i, -= v. hotèlo. hotèl/o, -ur= – hotel. I i gil/i, -= v. dîli. ilo, ile – inim=. ïmpäràt/o, -ur= v. thagar.

Ina (I ~)– nume de fat=. inklistem (perf.) – eu am ie[it. Irina (I ~) – nume de fat=. iv, iva – z=pad=. ivend, ~a – iarn=. Ivende – iarna, \n timpul iernii. J jag, ~a – foc. jakh, ~a - ochi. jekh – un, o; unu, una. jekhvar – o dat=. K k-o (k-i, k-e) v. ka-o (ka-i, ka-e). kad= v. kadja. kadaja – aceasta. kadala – ace[tia, acestea. kadava – acesta. kadja – a[a, astfel, deci. kaj – unde; la; care? (sin. savo) kak, ~a – unchi. kako! (voc.) – unchiule ! kali - neagr= kalo – negru. kamel – a dori, a vrea; a iubi. kamas – noi vrem, dorim; iubim, \ndr=gim. kampel (carp.) – trebuie. kan, ~a – ureche. kana? – când? kanalo (kanali, kanale) – urechi/at (-at=, -a]i, -ate), cu urechi ¡ iepure. kangl/i, -= – pieptene. kanr/o, -e v. karro. ka-o (ka-i, ka-e) - la. karr/o, -e – m=r=cine; spin. kasavo (kasavi, kasave) – astfel de. kasqo (kasqi, kasqe) – al (a, ai, ale) cui? kaÒt, ~a – lemn. k-aÒti te – ca s= poat= s=…, pentru ca

s=…, pentru a… kasar – de la (din, de c=tre) cine? kase – \n (la) cine? katar v. kaar. kathe - aici. katùn/a,- e – cort (sin. càxra). kaar? – de unde, din ce loc? kerdino (kerdini, kerdine) v. kerdo. kerdo (kerdi, kerde) – f=cut (~=, f=cu]i, f=cute). kerdœm (kerdom, kedºm, kerdem) (forme de perfect, pers. I, sg., \n diferite dialecte) eu am f=cut. kerel – a face, a realiza. keras – noi facem. kermus/o, -e – [oarece. kaça? – cu cine? kidino (kidini, kidine) – strâns (~=, strân[i, strânse), adun/at (~at=, -a]i, ate). kindo (kindi, kinde) – cump=r/at (-at=, a]i, -ate). kinel – a cump=ra. kinas – noi cump=r=m. kiral – brânz=. ko©ak, ~a – nasture. kodoja – aceea. kodola – aceia, acelea. kodova – acela. kòkal/o -a – os. kon? – cine? kòrkorro – singur (=, ~i, ~e). korr, ~a v. men. kothe – acolo. kurk/o, ~e – s=pt=mân=; ziua de duminic=. kurung, ~a – cioar=. Kh kham - soare. kharel – a chema, a striga; a invita (var.: akharel). khelel – a juca; a dansa.

59

khelenas pen – (ei, ele) se jucau. kher, ~a – cas=. kherutno (kherutni, kherutne) – de cas=, domestic (~=, ~i, ~e). khëlel v. khelel. khër, ~a v. kher. L lalo (lali, lale) – mut. laqe (dat.) – ei, \i, i. laqo (laqi, laqe) – al (a, ai, ale) ei. lav, ~a – cuvânt. laar – de la (din, de c=tre) ea. lae – \n (la) ea. laça – cu ea. leça – cu el. lel v. liel. len v. lien. len, ~= – gârl=. len=nar – din (de la) gârle. len=ne – \n (la) gârle. len=ar – din (de la) gârl=. len=e – \n (la) gârl=. lença – cu ei, cu ele len„nar v. len=nar. len„ne v. len„ne. lenqe – lor, le, li. lenqo (lenqi, lenqe) – al (a, ai, ale) lor. lenar – de (c=tre) ei (ele), din (de la) ei (ele). lene – \n (la) ei, ele. les – pe el, \l, -llesqe – lui, \i, -ilesqo (lesqi, lesqe) – al (a, ai, ale) lui. lesar – de (c=tre) el, din (de la) el. lese – \n (la) el. li (urs.) v. vi. liel – a lua (el, ea) ia. lien – voi lua]i, ei (ele) iau. lien god=e! – lua]i aminte! lil,~a - carte; scrisoare, revist=. lilœm (lilom, lilºm, lilem) (forme de perf., la pers. I, sg., \n diferite dialecte) –

60

eu am luat. lilorr/o, -e – c=rticic=. Lina (I~) – (nume de fat=) Lina. loli – ro[ie (culoare). lol/o, -e – ro[u, ro[ii. lolœl – a deveni ro[u. lon – sare. losarel v. alosarel. loÒalo (loÒali, loÒale) – bucur/os (-oas=, -o[i, -oase); vesel (~=, ~i, ~e). lulud=rel – a \nflori. lulud/î, -= – floare. luludœl – a da \n floare, a \nflori. lulug/i, -= – floare. M magazìn/o, -ur= – magazin. maj – mai, \nc=. maj palal – mai apoi, dup= aceea. màm/i, -= - bunic=. mança – cu mine. mandr/o, -e v. marro. mangel – a cere, a vrea. mangr/o, -e v. marro. manqe (dat.) - mie, \mi, mi. manr/o, -e – pâine. manuÒÒ, ~a – om. manuÒÒenqe (dat.) – oamenilor. manuÒÒenar – din (de la), de (c=tre) oameni. manuÒÒene – \n (la) oameni. manuÒÒesqe – omului. manuÒÒesar – de (c=tre) om, din (de la) om. manuÒÒese – \n (la) om. manar – de (c=tre) mine, din (de la) mine. mane – \n (la) mine. marel – a bate. marok/a, -e v. Âàmba. marr/o, ~e – pâine. mas – carne. maÒÒkarutno (maÒÒkarutni, maÒÒkarutne)

– mediu (medie, medii, medii). me – eu. mekhel - a l=sa. melalo (melali, melale) – murdar (~=, ~i,~e). men, ~= (urs.) – gât (c=ld. : korr). milaj, ~a – var=. miro (miri, mire) v. mirro. mirro (mirri, mirre) – al meu (a mea, ai mei, ale mele). miÒÒto (adv.) bine. mol – vin; i ~ vinul. mothovel – a spune, a zice, a vorbi. moxton, ~a – lad=, cuf=r, cutie. mùc/a, -e – pisic=, mâ]=. muj, ~a – gur=; fa]=. mukhel v. mekhel. munro (munri, munre) v. mirro. murÒÒ, ~a – b=rbat. N na – nu. naj, ~a - deget. najol – a se sc=lda, a face baie. nakh, ~a - nas. nakhel – a trece. Nana (I~) – Nana (nume de fat=). nana-i – nu este, nu exist=; a nu avea. nango (nangi, nange) – gol (goal=, goi, goale). naÒÒel – a fugi, a alerga. nevo (nevi, neve) – nou (nou=, noi, noi). Nina (I~) – Nina (nume de fat=). notatùr/a, -e – partitur=. nùmaj – numai, doar. O opral – de sus.

P paxoj, ~a – ghea]=. palal – dup=. pan/i, -= – ap=. paparùd/a, -e – fluture. pàpus – bunic. paramì©©/i, -= – poveste. paramìs/i, -= v. paramì©i. parnœœl – a deveni alb. paÒÒal – lâng=, aproape de. paÒÒal o (paÒÒal i, paÒÒal e) – lâng=, aproape de. paÒÒ-o (paÒÒ-i, paÒÒ-e) v. paÒal o. paÒÒutno (paÒÒutni, paÒÒutne) – apropi/at (-at=, -a]i, -ate). pat=l – a crede. pat=s – noi credem. patîîv – respect, cinste, onoare. patrin, ~= – frunz=. pe (form= contras=) – se; al (a, ai, ale) sale; al lor (propriu), a lor (proprie), ai lor (proprii), ale lor proprii. pekel – a pr=ji; a coace. pekel pes - a se pr=ji, a se coace. peko (peki, peke) – pr=j/it (-it=, -i]i, -ite). pel v. piel. pelino (pelini, peline) – c=z/ut (-ut=, -u]i, -ute). perel – a c=dea. pètalo, ~a – potcoav=. piel – a bea. pilo (pili, pile) – b=ut (~=, b=u]i, b=ute). pirr/o, -e – picior. po – mai, \nc= (sin.:i); câte: ~ jekh câte unul, una. pòd/o, -ur= v. phurt. prin‡‡arel – a (re)cunoa[te. punr/o, -e v. pirro. purano (purani, purane) – vechi (veche, vechi, vechi). purr/o, -e v. punro. purum, ~a - ceap=. putarel - a deschide. putrel v. putarel.

61

Ph

S

phabaj, ~a – m=r (fructul). phabajlin, ~= – m=r (pomul). pharo (phari, phare) – greu (grea, grei, grele). phen, ~= – sor=. phenel – a zice, a spune. phenœœrr/i, -= – surioar=. pherel – a umple. phral, ~a – frate. phurt, ~= – pod. phuv, ~= – p=mânt.

sa (form= contras= din savorr/o, -i, -e) – tot (toat=, to]i, toate). sa kadja – [tot a[a], de asemenea, la fel. sa vrjàma – tot timpul, \ntotdeauna, mereu. sajekh – identic (~=, ~i, ~e), la fel; egal. sal/i, -= – cumnat=. salivàr/i, -= – c=p=stru. sal/o, -e – cumnat. sano (sani, sane) – sub]ire (sub]ire, sub]iri, sub]iri). sap, ~a – [arpe. sar – cum, precum, ca. sas – el (ea) a fost. sasas – el (ea) era, el (ea) fusese [uneori, dialectal, [i cu sensul de pl. sinesas “ei (ele) erau, fuseser=”] sastipen – s=n=tate. sasto (sasti, saste) – \ntreg (\ntreag=, ~i, ~i); s=n=t/os (-oas=, -o[i, -oase). savo (savi, save) – care (m.,f. sg. [i pl.) [sin.:kaj]. savorro (savorri, savorre) – tot (toat=, to]i, toate). sborizel (urs.) – a vorbi. sevl/i, -= – co[ (de alimente, fructe etc.). si – este, exist=; (el, ea) este. si lazïmi (spoit.) – este necesar, trebuie. si te – trebuie s=… sigo – repede. sikavel - a ar=ta; a indica; a ghida; (\nvechit) a \nv=]a pe cineva la [coal=. sikl=rel – a preda, a \nv=]a pe cineva la [coal=. sikl=rn/i, -= – \nv=]=toare, profesoar=. sikl=rn/o, -e – \nv=]=tor, profesor. siklœl v. siklœvel. siklœvel – a \nv=]a (pentru sine), a studia. siklœvn/i, -= – elev=. siklœœvn/o, -e – elev.

R rajn/i,- = - doamn=. rakl/i, -= – fat= (nerrom=). rakl/o, -e – b=iat (nerrom). raklœœrr/i, ~= – feti]= (nerrom=). raÒÒaj, ~a – preot. r=t, ~= – sear=; noapte. raxàm/i, -= – hain=; scurt=, palton. resel – a ajunge (undeva); a fi suficient. reslo (resli, resle) – ajuns (~=, ajun[i, ~e). rikon/o, -e – c=]el. Rina (I~) – Rina (nume de fat=). rodel - a c=uta, a cerceta. Ron (O ~) – Ron (nume de b=iat). Rona (I ~) – Rona (nume de fat=). rukh, ~a – pom, copac. ruv, ~a – lup. ruvn/i, -= – lupoaic=.

Rr rroj, ~a – lingur=. rrom, ~a – rrom. rromano (rromani, rromane) – rrom (~=, ~i, ~e). rromn/i, -= – romnea, rromea, rromnie; femeie rrom=; (\nvechit) ]iganc=.

62

sine – ei (ele) sunt. sinesas – ei (ele) au fost; ei (ele) erau; ei (ele) fuseser=. sini/a, -e – mas=; tav= de servit. sir, ~a – usturoi. sirìm/i, -= (urs.) – curea. so? – ce?; (uneori) c=. soça? – cu ce? sosar? – din ce cauz= (motiv)?, din (de la, de (c=tre)) ce? sose? - \n (la) ce? sovel – a dormi. sovelas – (el, ea) dormea. sovnakutno (sovnakutni, sovnakutne) – din aur. stad/î, -= – [apc=; caschet=; p=l=rie; c=ciul=. stadik, ~a v. stadî. starel - a prinde, a apuca (var.: starel). stràd/a, -e – strad=. sun/o, -e – vis. svako – fiecare.

∑ Òax, ~a – varz=. Òer/o, -e – cap. Òil, ~a – frig, ger. Òïl v. Òil. Òkòl/a, -e – [coal=. ÒoÒoj, ~a – iepure. Òov – [ase. Òtar – patru. Òukar – frum/os (-oas=, -o[i, -oase); (adv.) frumos, bine. Òuko (Òuki, Òuke) – uscat (~=, usca]i, ~e). Òunel – a auzi, a asculta (var.: aÒunel). Òuni/pen, -mata – ascultare, audi]ie. ÒuÂo (ÒuÂi, ÒuÂe) – cur/at (-at=, -a]i, ate).

T tat=rel – a \nc=lzi, a face cald. tati/mos, -mata v. tatipen. tato (tati, tate) – cald (~=, calzi, ~e). taxtaj, ~a – pahar. taxtajorr/o, -e – p=h=rel. te – s=. te – dac= (sin.: kana) tele – jos. texarin, ~= – diminea]=. tikno (tikni, tikne) – mic (~=, ~i, ~i). tiknœl – a deveni mic, a se mic[ora. tirax, ~a – pantof. tover, ~a – topor. trail v. traisarel. traisarel – a tr=i. traÒ, ~a – team=, fric= (sin.: dar). traÒal – a-i fi team= / fric= (sin.: daral). trebal/ trebuj/ trebul – trebuie, este necesar. trin – trei. tu - tu tuça – cu tine. tume – voi. tumença – cu voi. tumenqe – vou=, v= , vi. tumenar – din (de la) voi, de (c=tre) voi. tumene – \n (la ) voi. tuqe – ]ie, \]i, ]i. tuar – de la (din) tine, de (c=tre) tine. tue – \n (la) tine. Th tha’ – dar, iar, \ns=, ci. thagar, ~a – \mp=rat. thagari/mos, -mata v. thagarimos. thagari/pen, -mata – \mp=r=]ie, regat. thagarn/i, -= – \mp=r=teas=. thaj – [i. than, ~a – loc. tharr, ~= – m=sea.

63

thav, ~a – a]=; fir. thavdel – a curge, a decurge, a se desf=[ura; a se prelinge. them, ~a – ]ar=; stat. thol v. thovel. thovel – a pune; a sp=la. thulo (thuli, thule) – gros (groas=, gro[i, groase); gras (~=, gra[i, ~e).

Z

U

Å

u©i/mos, -mata v. u©ipen. u©i/pen, -mata – \n=l]ime, statur=. u©o (u©i, u©e) – \nalt (~=, \nal]i, ~e). u©okher, ~a – bloc. udar, ~a – u[=.

Âàmb/a, -e – broasc= (sin.: maroka, xut=vni). Âiràf/a, -e – giraf=.

V

¸

vaj – sau, ori. vak, ~a – glas, voce. vak=rel – a gl=sui, a rosti, a pronun]a, a vorbi, a discuta. vak=ri/mos, -mata v. vak=ripen. vak=ri/pen, -mata – rostire, pronun]ie; vorbire, discu]ie. var – dat=, oar=. varekana – cândva; câteodat=. varesavo (varesavi, varesave) - unul (una, unii, unele). vareso – ceva, oarece. vast, ~a – mân=. vastdel – a ajuta. vaxt, ~a – timp; vreme. veÒ, ~a – p=dure. veÒesqo (veÒesqi, veÒesqe) - de p=dure. vi – [i (de asemenea) [sin. urs.: li]. voj – ea. von – ei, ele. vov – el. vrjàm/a, -e – vreme, timp. vurdon, ~a – c=ru]=; ma[in=. vurdoneça – cu c=ru]= vurdonença – cu c=ru]e.

‡al – a merge, a se duce. ‡amutr/o, -e – ginere. ‡an – ei (ele) merg, se duc. ‡anel – a [ti, a cunoa[te. ‡en/i, -= – ins=, individ=, persoan= de

64

zèleno, zèlena – verde (verzi). zen, ~= – [a. zor, ~a – putere; for]=; efort. zorales – puternic; tare. zoralo (zorali, zorale) – puternic (~=, ~i,~e); tare (tari).

sex feminin, tip=. ‡en/o, -e – ins, individ, persoan= de sex masculin, tip. ‡i – pân=. ‡ivel - a tr=i. ‡ivutr/o, -e – animal, vietate, fiin]=. ‡ukel, ~a – câine. ‡ukl/i, -= – c=]ea. ‡ut/o, -e – pereche. ‡uvl=nar – de (c=tre), din (de la) femei. ‡uvl=ne – \n (la) femei. ‡uvl=ar – de (c=tre), din (de la) femeie. ‡uvl=e – \n (la) femeie. ‡uvl„nar v. ‡uvl=nar. ‡uvl„ne v. ‡uvl=ne. ‡uvl/i, -= – femeie.

Postfa]= Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i a fost elaborat, \n principal, dup= modelul lucr=rilor destinate alfabetiz=rii adul]ilor, dar [i dup= rigorile ce stau la baza alc=tuirii abecedarelor obi[nuite utilizate \n [coli. O experien]= similar=, am avut-o, \n urm= cu cinci ani, cu ocazia structur=rii unui abecedar pentru alfabetizarea adul]ilor rromi pe tematic= biblic=, sub \ndrumarea metodologic= a dr. Robert F. Rice, din Tulsa – SUA, la SBIR Bucure[ti. Prin urmare, lucrarea respect= regulile generale de concepere a unui instrument de lucru destinat alfabetiz=rii adul]ilor: s-a respectat cu parcimonie num=rul de max. 7-10 cuvinte noi / lec]ie - \n prima jum=tate a manualului -, introducerea literelor s-a f=cut dup= ce \n prealabil s-a stabilit, pe baza textelor scrise \n alfabetul limbii rromani, ordinea specific= de frecven]= a literelor rrome, nu s-a urm=rit o ilustrare abundent=, s-au reluat \n texte unit=]ile lexicale deja \nv=]ate \n lec]iile anterioare pentru \ncurajarea cursantului adult [.a. Dorindu-se \ns= l=rgirea destina]iei acestui manual, am g=sit util= o ilustrare sumar=, \n condi]iile \n care acesta se va adresa [i elevilor sau tinerilor rromi care, din diferite motive, nu au urmat [coala. Dar, cum vârstele grupului – ]int= sunt diferite (copii, tineri, adul]i rromi), am considerat necesar= includerea [i a componentei de scriere - \ntr-o form= general= - l=sând, astfel, la latitudinea \nv=]=torului, ca, \n func]ie de vârsta cursan]ilor, s= aleag= tipul de caiet pentru scriere (tipizat sau netipizat). Indiferent de scop, alfabetizarea se realizeaz=, dup= acest Manual, \ntr-un timp record, luând \n calcul metoda abordat=. Manualul este deschis [i altor perspective, el putând fi utilizat [i ca abecedar propriu-zis de limba rromani (la clasele a II-a la care, \n mod normal, se studiaz= scrierea \n limba matern=, \n cazul copiilor rromi care au optat pentru studiul celor patru ore s=pt=mânale de limb= rromani), cât [i ca manual de \nv=]are a acestei limbi, la nivel elementar de c=tre elevii rromi care nu vorbesc aceast= limb= sau de al]i elevi [i persoane (de pild=, \nv=]=toarea românc= sau maghiar=, care pred= la o clas= cu elevi rromi, \n român= sau maghiar=, poate utiliza manualul, consultând vocabularul [i indexul pe lec]ii de la sfâr[itul acestuia). Pe de alt= parte, este de remarcat [i faptul c= literele comune \n alfabetul limbii rromani [i \n cele care au la baz= alfabetul limbii latine sunt predate pe primele trei p=r]i ale manualului, ultima parte fiind, \n fapt, rezervat= literelor specifice limbii rromani. Nu \n ultimul rând, se impune s= ar=t=m faptul c= lexicul utilizat (aproape cinci sute de cuvinte [i forme) se reg=se[te \n fondul comun al celor patru mari dialecte rrome vorbite \n România (c=ld=r=resc, urs=resc, spoitoresc, carpatic) [i, evident, la nivelul oric=rei variante a limbii rromani de pretutindeni, conferind, cu elegan]=, o abordare echilibrat= a acestuia. 20 octombrie 2002

Autorii

65

Cuprins

Manual de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Indexul pe lec]ii al cuvintelor [i sintagmelor utilizate (pentru uzul \nv=]=torilor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Vocabular rrom - român, destinat \nv=]=torilor, cu formele [i cuvintele \ntâlnite \n Manualul de alfabetizare . . . . . . . . . . . . 56

Postfa]= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

66

Editura

VANEMONDE