Ion
NECULCE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI
Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Pe copert[: Sf.evanghelist Ioan (detaliu) Reproducere din colec\ia de miniaturi a Muzeului de Art[ al Rom`niei Diapozitiv color de Alexandru Com[nescu R E F E R I N |E I S T O R I C O - L I T E R A R E : Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Sextil Pu=cariu, +tefan Ciobanu, George C[linescu, Nicolae Cartojan, +erban Cioculescu, George Iva=cu, Nicolae Manolescu, Iorgu Iordan, Nichita St[nescu.
Ion Neculce Editura „Litera Interna\ional“ O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (01) 3303502; e-mail:
[email protected] Grupul Editorial „Litera“ str. B. P. Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61; e-mail:
[email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax +(01) 3206009 Libr[ria „Scripta“ str. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012, Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987 Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2001 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura „Litera Interna\ional“ =i Grupul Editorial „Litera“. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Redactori: Tudor Palladi, Petru Ghencea Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. 20036 CZU 821.1351.- 3 N 34 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Neculce, Ion Letopise\ul |[rii Moldovei/ Ion Neculce; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. a col. =i coperta/ Vladimir Zmeev.— Ch., Litera, B., Litera Int., 2001 (Combinatul Poligrafic). — 416 [p]. — (Bibl. =colarului, serie nou[, nr. 231) ISBN 973-8358-33-7. — ISBN 9975-74-387-0 821.135.1. - 3 ISBN 973-8358-33-7 ISBN 9975- 74-387-0
© LITERA INTERNA|IONAL, 2001 © LITERA, 2001
4
CUPRINS Tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
O SAM{ DE CUVINTE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI de la Dabija-vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat Predoslovie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 O S AM { D E CU V I NTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI de la Dabija-vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. 33
Cap. I. Domnia Dabijii-vod[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Cap. II. Domnia Duc[i-vod[ cel¡ b[tr`n leat 7174 . . . . . . . . . 38 Cap. III. Domnia lui Ilie=¡-vod[, ficiorul lui Alexandru-vod[ . . 40 Cap. IV. Domnia a doa a Duc[i-vod[ celui B[tr`n . . . . . . . . . . . 41 Cap. V. Domnia lui +tefan Petriceico-vod[ . . . . . . . . . . . . . . . 47 Cap. VI. Domnia lui Dumitra=co-vod[ Contacozino leat 7182 . 54 Cap. VII. Domnia lui Anton-vod[ Rus[t vleato 7184 . . . . . . . . . 60 Cap. VIII. Domnia Duc[i-vod[ celui B[tr`n a tria ]n |ara Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Cap. IX. Domnia a doa a lui Petriceico-vod[ de la Ia=i . . . . . . . 80 Cap. X. Domnia a doa a lui Dumitra=co-vod[ Ca[n]tcozino la velet 7192 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Cap. XI. Domnia lui Constantin Cantemir-voievoda ]n anul 7193 iunie 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Cap. XII. Domnia lui Constantin s`n Duc[i-vod[ celui B[tr`n leat 7199 mart 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Cap. XIII. Domnia lui Ant[i]ohi-vod[ s`n Cantemir-vod[ leat 7204 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XIV. Domnia a doo a lui Constantin Duca-vod[ leat 7209 c[ptembrie 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XV. Domnia ]nt[i a lui Mihai R[covi\[-vod[ leat 7211 . . Cap. XVI. Domnia a doa a lui Antiohi-vod[, s`n Cantemir, leat 7213 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XVII. Domnia a doa a lui Mihai-vod[ la velet 7215 . . . . . Cap. XVIII. Domnia ]nt`iu a lui Neculaiu-vod[ Mavrocordat, feciorul lui Alecsandru Exap[r`t, vleato 7218 . . . . Cap. XIX. Domnia lui Dumitra=co Cantemiru-voievoda ]n anul 7219 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XX. A doa domnie lui Neculai-voievoda Mavrocordat¡, ficior lui Alexandru-vod[ icsaporit, vleat 7220 . . . . Cap. XXI. A treia domnie a lui Mihai Racovit[-voievoda, vleat 7224 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXII. Domnia lui Grigore-vod[, nepot de fiiu lui Grigora=co-vod[, domnul Muntenescu, str[nepot Ghic[i-vod[ ce-au fost la noi, v[leat 7234 . . . . . . . . Cap. XXIII. Domnia lui Constantin-vod[, fiiul lui Neculai-vod[ Mavrocordat, vleato 7241 mai 7 . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXIV. A doa domnie a lui Gligorii Ghica-vod[, v[leat 7244 dechemvrie 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXV. A doa domnie a lui Constantin-vod[ Neculai, la v[leat 7250 octomvrii 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
124 144 159 164 171 181 192 249 263
284 300 312 354
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362 Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
Tabel cronologic
CUPRINS
TABEL CRONOLOGIC 1672 Conform cercet[torilor de pân[ acum, viitorul cronicar se na=te la Prigorenii Mici (actualmente Ion Neculce). La 1732 el însu=i m[rturisea c[ avea „=aizeci de ani“. Vistiernicul Enache Neculce, tat[l s[u, este originar din Moldova. P[rintele acestuia, un meridional, de fel este dintr-o insul[ a Arhipelagului Grecesc, poate Hios (dup[ G. Muntean). Unul dintre fra\ii s[i, Stamate Hiotu, fusese mare postelnic. Tat[l cronicarului era neam cu Vasile Lupu. A fost „spuden“, studiase peste hotare. Era om întreprinz[tor, bogat, cu faim[ în epoc[. Despre asta vorbe=te =i c[s[toria cu o fat[ înst[rit[ pre nume Catirina, fiica marelui sp[tar al lui Dabija-vod[, Iordache Cantacuzino, descendent din împ[ra\ii Bizan\ului =i a Alexandrei, mezina lui Gavrila= Mateia=, om cu =tiin\[ de carte, cumnatul lui Miron Barnovski, pe timpul c[ruia devine mare vornic al |[rii de Sus la 1628, ca =i str[nepotul s[u peste un veac (conform aceluia=i Georghe Muntean). De\inea propriet[\i în viitoarea Bucovin[. O parte din acestea îi vor reveni cronicarului. El le vizita, oprindu-se pe mai mult[ vreme la Boian, care devenise cea de-a doua lui re=edin\[. Localitatea se considera averea familiei din secolul al XIV-lea. Ea a fost p[strat[ pân[ la 1845. Cât despre maic[-sa, c[reia i se spunea „muta“, =i vede c[ era o fire foarte plecat[. Fiul ei în epoc[ era cunoscut ca „Ioni\[ marele sp[tar, feciorul Mutei den vi\a =i s[mân\a Cantacuzine=tilor“, vorba lui Radu Greceanu. 1677–1678 La Târgu Ocna (unde era c[m[ra=) tat[l cronicarului este ucis de c[tre ni=te bande poloneze. Maic[-sa peste o vreme se m[rit[ cu Enache Gr[m[ticul. Imposibil de a se în\elege cu noul tat[, trece în grija bunicii Alexandra, de la care pare-se o fi putut s[ aud[ cea mai însemnat[ parte a celor O sam[ de cuvinte. Tot de la ea o fi aflând viitorul cronicar =i istorisirile referitoare la via\a lui +tefan cel Mare =i a lui Petru Rare=, istorisiri d[inuind pe atunci prin
5
Ion Neculce
Moldova de Sus (apoi devenit[ Bucovina), meleag unde Iord[chioaia î=i petrecuse copil[ria =i tinere\ea. Oricum, ea îi servise cronicarului dac[ nu drept unica surs[, atunci una dintre cele de baz[. Îns[=i situa\ia, starea ei social[ contribuiser[ ca Iord[chioaia s[ =tie multe lucruri din epoc[ =i din timpurile anterioare. Unde mai pui c[ un str[bun de-al ei fusese portar de Suceava la 1528. Prin al\ii era neam cu familia lui Ieremia =i Petru Movil[. Apoi tat[l =i bunicul ei fuseser[ dieci, fapt care îi obliga s[ =tie multe. În afar[ de aceasta Alexandra de\inea cuno=tin\e, avea leg[turi mari în societatea de atunci, de vreme ce via\a de v[duv[ de mai bine de un sfert de veac o pusese într-un contact viu cu lumea. Dup[ cum consider[ unii, darul de povestitor, ca =i cel al scrisului, al lui Ion Neculce cumnecum dar i-a fost inspirat cumva tot de c[tre ea. 1686 Polonezii dau foc conacului familiei cronicarului din Prigoreni (Târgul Frumo= — Ia=i). Enache Gr[m[ticul este omorât de c[tre un podgheaz polonez. Dup[ aceasta bunica =i mam[-sa, împreun[ cu copiii (dou[ fete), se refugiaz[ în |ara Româneasc[, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Or, ea, fiind fiica vistiernicului Iordache, care la rândul s[u era frate cu stolnicul =i cu +erban Cantacuzino voievodul, nu putea sa fie refuzat[. Aici vor sta patru ani. Tot aici viitorul cronicar probabil va fi înv[\at carte. Deoarece la 1711 convorbise cu Petru cel Mare la Ia=i. Aici se stinge din via\[ =i Iord[chioaia. Limbile pe care le =tia la aceast[ dat[ sunt, se vede, polon[, rus[, ucrainean[. 1691 Revine în Moldova. Cap[t[ slujba de postelnic. În 1693 asist[ la nunta lui Constantin Duca c[s[torit cu Maria Brâncoveanu. De remarcat c[ în aceast[ epoc[ a fost =i staroste de Cern[u\i. 1700 Înso\e=te, în calitate de v[taf de aprozi, pe Antioh Cantemir la Cameni\a, în Polonia. În acel timp împarte averea mo=tenit[ de la p[rin\i cu surorile sale. Se c[s[tore=te cu Maria, fiica Bivhatmanului Lupu Bogdan =i nepoat[ de sor[ a lui Dimitrie Cantemir, cu care se înrude=te. 1705 Se afl[ o vreme la Constantinopol. Aici este de fa\[ când o seam[ de boieri îl pârau pe Mihai Racovi\[, domnitorul mazilit, otomanilor, fapt care îi va aduce nepl[ceri când acesta va veni a doua oar[ la domnie. 1707 Devenit rud[ cu Antioh Cantemir prin c[s[torie, se bucur[ de încrederea acestuia. Când Antioh merge spre a înt[ri cetatea Tighina,
6
Tabel cronologic
Neculce, împreun[ cu înc[ doi boieri, este caimacamul domnitorului la Ia=i. Dar domnul este îns[ mazilit =i cronicarul fuge de nevoie în Polonia întru a sc[pa de groaza lui Mihai Racovi\[ care îl socotea implicat printre cei ce-l pârâser[ la 1705 la Poart[, de vreme ce era sfetnic =i rud[ a lui Antioh Cantemir. Patru luni peregrineaz[ în |ara Le=easc[, apoi se împac[ totu=i cu noul domnitor, „având, precum zice el însu=i, cinste =i c[utare în zilele M[riei sale“. 1711 În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir (1710-1711) ajunge mare sp[tar =i apoi hatman. Asist[ la sosirea lui Petru cel Mare la Ia=i, îl înso\e=te pe \ar în plimb[rile lui prin ora=. Comand[ o=tile moldovene=ti în timpul r[zboiului ruso-turc, iar dup[ confrunt[rile de la St[nile=ti =i de la Prut, împreun[ cu 23 de boieri, se refugiaz[ în Rusia. Abia în 1713, dup[ doi ani de chinuri, de pribegie, prime=te învoirea domnitorului s[ se întoarc[ acas[. Dar Neculce, sf[tuit spre a nu fi ucis de turci, trece în Polonia, unde a=teapt[ 7 ani de zile. Dup[ repetate taton[ri =i interven\ii la Poart[, de lupte cu vornicul Lupu din \ar[ care-i luase averea Neculce reintr[ în cele din urm[ în Moldova. La 1716 ob\ine un firman de iertare. Îns[ ma=ina\iile Lupului fac desigur ca firmanul s[ se r[t[ceasc[, iar cronicarul s[ mai a=tepte înc[ trei ani de zile pentru a i se da alt firman. 1719 Dup[ 9 ani de str[inie, 2 ani la Moscu, 7 în |ara Le=easc[, revine în \ar[ în timpul domniei lui Mihai Racovi\[. 1720 În urma unui proces cu v[duva vornicului Lupu (el t[iat fiind între timp de c[tre turci) =i cu fiul s[u Iordache, î=i redobânde=te toat[ averea pierdut[. 1731 I se încredin\eaz[ func\ia de vornic al |[rii de Sus de c[tre Grigore al II-lea Ghica. 1733 Este cel mai probabil an când cronicarul =i-a început a scrie Letopise\ul |[rii Moldovei. Despre aceasta ne confirm[ =i Predoslovia cronicii. 1735 Constantin Mavrocordat îl nume=te staroste de Putna. În acela=i an revine la vornicie. Va fi iar „biv“ de prin 1741, când va fi judec[tor de divan. 1740 Doi fii al lui Antioh Cantemir ocup[, în timpul r[zboiului rusoturc, cu ajutorul feldmare=alului rus Munnich, pentru o lun[ Ia=ii.
7
Ion Neculce
1741 Cu un salariu de 50 lei pe lun[, este numit în func\ia de judec[tor de divan la Ia=i. 1743 Este ultimul an ale c[rui evenimente sunt consemnate în cronica lui Ion Neculce. 1745 Cronicarul semneaz[ la 25 februarie un izvod. Tot ce-i posibil c[ s-a stins din via\[ la Prigorenii Mici de lâng[ Târgu Frumos, de vreme ce la 12 ianuarie 1746 i se împ[r\ea averea. 1959 La Editura de Stat pentru literatur[ =i art[, ]n colec\ia Scriitori rom`ni, apare Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte. Text stabilit, glosar, indice =i studiu introductiv de Iorgu Iordan. 1980 Editura Minerva, Bucure=ti, tip[re=te, ]n seria Patrimoniu, Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte, edi\ie ]ngrijit[ =i glosar de Iorgu Iordan, cu referin\e istorico-literare de Andrei Rusu. 1982 Tot la Minerva, de ast[ dat[ ]ntr-o edi\ie ]ngrijit[ =i cu un studiu introductiv de Gabriel +trempel, reapar Letopise\ul |[rii Moldovei =i O sam[ de cuvinte. 1997 La Editura Litera, ]n colec\ia Biblioteca +colarului apar Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte, reeditate ]n anul 2002 ]n aceea=i colec\ie, serie nou[.
8
O SAM{ DE CUVINTE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VOD{ P~N{ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
Ion Neculce
CUPRINS
PREDOSLOVIE Acest p[m`nt al Moldovii n-au fost a=edzat de demult de oameni, s[ fie fost tr[it ]ntr-]nsul cu pace, ce ]n c`teva r`nduri au fost =i pustiiu. Deci pentru acee nu s[ afl[ letopise\e scris[ de p[m`nteni vechi. Ce de la o vreme, de la desc[lecatul lui Drago=-vod[, t`rziu s-au apucat Urechi vornicul de au scris istoriile a doi istorici le=e=ti. +i l-au scris p[n[ la domnia lui Aron-vod[. Apoi au mai f[cut dup[ Ureche vornicul =i un Simion dascal, =i un Misail c[lug[rul, =i un Evstratie logof[tul, =i iar l-au scris, c`t au scris Ureche vornicul, p[n[ la Aron-vod[. Numai ace=tie, poate-fi, au fost oameni ne]nv[\a\i, de n-au citit bine la istorii, c[ au def[imat pre moldoveni, scriind c[ sunt din t[lhari. Pentru aceasta dar[ nimene din scrisorile lor, nici cele ce ar fi fost adev[rate, audzite sau v[dzute a lor, nu le pot oamenii crede. Iar[ pre urma acestora s-au apucat dumnealui Miron Costin, vel-logof[t, de au f[cut un letopis[\¡. +i c`t n-au putut istovi Miron logof[tul l-au istovit fiiu-s[u, Nicolai Costin, biv-vellogof[t, =i l-au scris di-nceputul lumii, ar[t`nd cine au tr[it pre acest p[m`nt, cu m[rturii a istorici sreini. +i l-au scris p[n[ la Drago=-vod[, =i de la Drago=-vod[ l-au scris di pe izvodul lui Ureche vornicul p[n[ la Aron-vod[. }ns[ mult l-au mai ]mpo-dobit, mai frumos, =i Miron logof[tul =i fiiu-s[u Nicolai Costin. Iar mai ]nainte nu s[ mai g[se=te scris de Miron sau de fiiu-s[u Nicolai. Poate-fi, de ar fi =i scrise de
10
O sam[ de cuvinte
Nicolai logof[tul, dar or fi poate t[inuite, =i p[n[ acmu la ival[ n-au ie=it. Iar[ de la Dabije-vod[ ]nainte ]ndemnatu-s-au =i Ion Neculce, biv-vel-vornic de |ara de Sus, a scrie ]ntru pomenirea domnilor. }ns[ p[n[ la Duca-vod[ cel b[tr`n l-au scris di pe ne=te izvoade ce au aflat la unii =i al\ii =i din audzitele celor b[tr`ni boieri; iar[ de la Duc[-vod[ cel b[tr`n ]nainte, p[n[ unde s-a vidè, la domnia lui Ion-vod[ Mavro-cordat, nici de pre un izvod a nem[rui, ce au scris s`ngur, dintru a sa =tiin\[, c`t s-au t`mplat de au fost ]n viia\a sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein, s[ citeasc[ =i s[ scrie, c[ au fost scris[ ]n inima sa. Deci v[ poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi gre=it condeiul mieu, s[ priimi\i, s[ nu g`ndi\i c[ doar[ pre voia cuiva sau ]n pizma cuiva, ce, precum s-au t`mplat, cu adev[r s-au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi gre=it, iar[ celelalte ]ntru adev[r s-au scris. Mai socotit-au =i din letopis[\ul lui Evstratie logof[tul =i a lui Simion dascalului =i a lui Misail c[lug[rului ne=te cuvinte c`teva, de nu le-au l[sat s[ nu le scrie, ce le-au scris, m[car c[ dumnealui Miron logof[tul =i cu Nicolai fiiu-s[u nu le-au scris, =i-i oc[re=te. +i s[ cade s[-i oc[rasc[, unde face c[ sunt moldovenii din t[lhari. Bine face c[-i oc[re=te =i dzice c[ sunt basne. Iar pentru Dumbrava Ro=ie, cum c[ au arat-o Bogdan-vod[ cu le=ii, Miron logof[tul au l[sat de n-au scris. Dar acee dzic¡ s[ nu fie basn[. +i pentru neamul Movile=tilor, =i cum li s-au numit acest nume, dintru +tefan-vod[ cel Bun, Moghila, iar nu-i basn[. +i altele multe n-or fi =tiut istoricii streini, ca s[ le pomeneasc[ toate. Deci o sam[ de istorii mai alese =i noi nu le-am l[sat s[ nu le scriem. }ns[ nu le-am scris la r`ndul lor, ce s-au pus de o parte, ]naintea domniii Dabijiivod[ s-au scris. Ce cine va vrè s[ le cread[, bine va fi, iar cine nu le va crede, iar[=i bine va fi, cine cum ]i va fi voia, a=a va face. C[ mul\i istorici streini, de alte \[ri, nu le =tiu toate c`te s[ fac ]ntr-alt p[m`ntu. Tot mai bine =tiu cei de
11
Ion Neculce
loc¡ dec`t cei streini, ]ns[ ce s[ face ]n viia\a lor, iar[ nu ]n delungate vremi, iar istoriile celi vechi mai bine le =tiu istoricii, c[ le au scris[, iar[ nu audzite. Deci, fra\ilor cetitorilor, cu c`t ve\i ]ndemna a ceti pre acest letopis[\¡ mai mult, cu at`ta ve\i =ti a v[ feri de primejdii =i ve\i fi mai ]nv[\a\i a dare r[spunsuri la sfaturi ori de tain[, ori de o=tire, ori de voroave, la domni =i la noroade de cinste.
12
O sam[ de cuvinte
CUPRINS
O SAM{ DE CUVINTE
O sam[ de cuvinte ce suntu audzite din om ]n om, de oameni vechi =i b[tr`ni, =i ]n letopise\¡ nu sunt scrise, ce s-au scris aice, dup[ domnia lui +tef[ni\[-vod[, ]naintea domniii Dabijii-vod[. Deci cine va ceti =i le va crede, bine va fi, iar[ cine nu le va crede, iar[ va fi bine; cine precum ]i va fi voia, a=a va face. I. +tefan-vod[ cel Bun, luund domnia Moldovii =i viind turcii ]n dzilele lui s[ treac[ ]n Moldova la Gala\i, i-au b[tut foarte r[u pre turci =i au luat =i Cetatea Alb[ =i Chilia de la turci. Apoi mai pe urm[ iar le-au luat turcii aceste doao cet[\i. +i ]n c`teva r`nduri s-au b[tut +tefan-vod[ cu turcii. Iar c`nd s-au b[tut la R[zboieni, atunce s-au a=edzat turcii cu +tefan-vod[. +i le-au dat hotar =i olat Bugeacul =i au f[cut pace. +i turcii apoi au adus t[tar] din Cr`m =i i-au a=edzat ]n Bugeac, carii stau =i p[n[ ast[dzi, precum au a=edzat =i la Hotin lipcani. II. +tefan-vod[ cel Bun multe r[zboaie au b[tut. +i a=e s[ aude din oameni vechi =i b[tr`ni c[, c`te r[zboai au b[tut, at`te m[n[stiri cu biserici au f[cut. III. +tefan-vod[ cel Bun, c`nd s-au apucat s[ fac[ m[n[stirea Putna, au tras cu arcul +tefan-vod[ dintr-un v`rvu de munte ce este l`ng[ m[n[stire. +i unde au agiunsu s[geata, acolo au f[cut prestolul ]n oltariu. +i este mult locu de unde au tras p[n[ ]n m[n[stire. Pus-au =i pe trii boierena=i de au tras, pre v[tavul de copii =i pre doi copii din cas[. Deci unde au c[dzut s[geata v[tavului de copii au f[cut poarta, iar unde au cadzut s[geata unui copil din cas[ au f[cut clopotni\a. Iar un copil din cas[ dzicu s[ fie ]ntrecut pe +tefan-vod[ =i s[-i fie c[dzut s[geata
13
Ion Neculce
]ntr-un delu=el ce s[ cheam[ Sion, ce este l`ng[ m[n[stire. +i este s[mnu un st`lpu de piatr[. +i dzic s[-i fie t[iat capul acolo. Dar ]ntru adev[r nu s[ =tie, numai oamenii a=è povestescu. Fost-au =i bisericu\[1 de lemnu ]ntru acel delu=el =i s-au r[sipit, fiind de lemnu. +i a=è au fost f[cut m[n[stirea de frumoas[, tot cu aur poleit[, zugr[val[ mai mult aur dec`t zugr[val[, =i pre dinl[untru =i pre denafar[, =i acoperit[ cu plumbu. +i dzic¡ c[lug[rii s[ fie fost f[cut =i sfe=nicile cele mari =i cele mici =i policandru =i hora tot prisne de argint, =i pe urm[ s[ li fie luat un domnu =i s[ fie f[cut alteli de sprije, care le-am apucat =i noi. Iar stric`ndu-s[ un clopot mare la m[n[stire =i f[c`nd c[lug[rii clopotul a doa oar[, au pus aceste toate ce scriu mai sus ]n clopot, ca s[ fie mai mare. L[sat-au +tefan-vod[ cel Bun la m[n[stirea Putna, dup[ moartea lui, arcul lui =i un p[har, ce vorbiè c[lug[rii la m[n[stire c[ este de iaspis, ce era ]n chipul marmurii albe =i al farfurii, ca s[ fie ]ntru pomenire la sf`nta m[n[stire. +i arcul l-au fost tr[g`nd cu v`rtej. +i la vremea lui Constantin Cantemir-vod[, fiind r[scoale, au vinit ni=te c[zaci cu le=i, cu moldoveni joimiri, vr`nd ca s[ jecuiasc[ ce ori g[si ]n m[n[stire. Deci fiind un turnu cu bun[ t[rie, nu putè s[ jecuiasc[. Deci au dzis c[lugarilor s[ dè turnul, c[ nu vor lua a m[nastirii nemic[. Iar c[lug[rii necredzind, nu vrè s[ dè turnul. Iar acei c[zaci cu le=i =i cu moldoveni ]ndat[ au aprinsu m[n[stirea, iar c[lug[rii, v[dz`nd c[ aprind m[n[stirea, ]ndat[ au dat turnul. Atunce, ]ndat[, av`nd pu=ci de ap[, acei c[zaci, le=i =i moldoveni au st`nsu focul. Deci atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri =i a negu\itori, iar a m[n[stirii n-au luat nemic[, f[r[ numai arcul lui +tefanvod[. Iar p[harul au fost p[n[ la a triia domnie a lui Mihai Racovi\[-vod[. +i sco\indu-l din turnu un egumen, pre anume Misail Chisili\[, =i vr`nd s[ s[ f[leasc[, au b[ut la mas[ cu acel p[har a lui +trfan-vod[, cu ni=te slugi boiere=ti, ce era zlota=i. +i b`nd mult cu acel p[har, s-au ]mb[tat =i, fiind be\i, au stricat un lucru scumpu domnescu =i de minune ca acela. 1
}n manuscris (53), bisericuce.
14
O sam[ de cuvinte
IV. +tefan-vod[ cel Bun, b[t`ndu-l turcii la R[zboieni, au m[rsu s[ intre ]n Cetatea Neam\ului. +i fiind mum[-sa ]n cetate, nu l-au l[sat s[ intre =i i-au dzis c[ pasirea ]n cuibul s[u nu piere. Ce s[ s[ duc[ ]n sus, s[ str`ng[ oaste, c[ izd`nda va fi a lui. +i a=è, pe cuv`ntul m`ne-sa, s-au dus ]n sus =i au str`nsu oaste. Iar[ ]mp[ratul turcescu au vinit cu toat[ puterea lui la Cetatea Neam\ului. +i au suit pu=cile deasupra unui munte pre despre Moldova. +i au ]nceput a bate Cetatea Neam\ului foarte tare. Iar pre acee vreme era un neam\u ]nchis ]n cetate. +i v[dzind c[ bat cetatea, au dzis p[zitorilor s[ spuie mumei lui +tefan-vod[ s[-l sloboad[ de la ]nchisoare, din temni\[, pre d`nsul, c[ el va m`ntui cetatea de acel greu. Deci, slobodzindu-l pre acel neam\u de la ]nchisoare, s-au =i apucat acel neam\u de au ]ndreptat pu=cile din cetate asupra turcilor, unde sta acolo ]n munte, de avè nevoie cetatea. +i au =i lovit ]n gura unii pu=ci turce=ti, de au sf[rmat-o. +i au ]nceput a bate ]n corturile turcilor, c`t =i boldul de la cortul ]mp[ratului l-au sf[rmat. Deci n-au mai putut sta turcii ]ntru acel v`rvu de munte, de unde avè cetatea nevoie, ce numai le-au c[utat a s[ da ]n laturi de la acel loc¡. Iar[ +tefan-vod[, merg`nd de la Cetatea Neam\ului ]n sus pre Moldova, au m[rsu pe la Vorone\, unde tr[iè un p[rinte sihastru, pre anume Daniil. +i b[t`nd +tefan-vod[ ]n u=a sihastrului, s[-i descuie, au r[spunsu sihastrul s[ a=tepte +tefanvod[ afar[ p[n[ =-a istovi ruga. +i dup[ ce =-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat ]n chilie pre +tefan-vod[. +i s-au ispovedit +tefan-vod[ la d`nsul. +i-au ]ntrebat +tefan-vod[ pre sihastru ce va mai face, c[ nu poate s[ s[ mai bat[ cu turcii: ]nchina-va \ara la turci, au ba? Iar sihastrul au dzis s[ nu o ]nchine, c[ r[zboiul este a lui, numai, dup[ ce va izb`ndi, s[ fac[ o m[n[stire acolo, ]n numele Sf`ntului Gheorghie, s[ fie hramul bisericii. Deci au =i purces +tefan-vod[ ]n sus pe la Cern[u\i =i pre la Hotin =i au str`nsu oaste, feliuri de feliuri de oameni. +i au purces ]n gios. Iar turcii, ]n\[leg`nd c[ va s[ vie +tefan-
15
Ion Neculce
vod[ cu oaste ]n gios, au l[sat =i ei Cetatea Neam\ului de a o mai bate =i au ]nceput a fugi spre Dunare. Iar +tefan-vod[ au ]nceput a-i goni ]n urm[ =i a-i bate, p[n[ i-au trecut de Dun[re. +i ]ntorch`ndu-s-]napoi +tefan-vod[, s-au apucat de au f[cut m[n[stirea Vorone\ul. +i au pus hramul bisericii Sf`ntul Gheorghie. V. +tefan-vod[ cel Bun, c`nd s-au b[tut cu Hroit ungurul, precum dzic¡ unii la Ca=en, iar letopis[\ul scrie c[ s-au b[tut la +cheie pe Siretiu, au fost cadzut calul cu +tefan-vod[ ]n r[zboiu. Iar[ un Purice aprodul i-au dat calul lui. +i nu putè ]n grab[ ]nc[leca +tefan-vod[, fiind om mic¡. +i au dzis Purice aprodul: „Doamne, eu m[ voi face o movili\[, =i vino de te sui pe mine =i ]ncalec[“. +i s-au suit pe d`nsul +tefan-vod[ =i au ]nc[lecat pre cal. +i atunce au dzis +tefan-vod[: „S[race Purece, de-oi sc[pa eu =i tu, atunci \i-i schimba numeli din Purice Movil[“. +i au dat Dumnedzeu =i au sc[pat am`ndoi. +i l-au =i f[cut boier, arma= mare, pre Purece. +i dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movile=tilor, de au agiunsu de au fost =i domni dintru acel neam. Dar =i aprodzii atunce nu era din oameni pro=ti, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. +i portul lor: era ]mbr[ca\i cu =arvanele, cu cabani\e. A=è trebuie =i acum s[ s[ afle slugi, s[ slujeasc[ st[p`nului, =i st[p`nul s[ miluiasc[ pre slug[ a=è. VI. C`nd au a=edzat pace +tefan-vod[ cel Bun cu le=ii, fiind Ion T[utul logof[t mare, l-au trimis sol la le=i. +i au d[ruit craiul le=escu T[utului aceste sate la margine: C`mpul Lungu rusescu, Putila, R[stoaceli, Vijni\a, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vasc[u\ii, Voloca. Toate acestea le-au d[ruit craiul le=escu T[utului logof[tului. +i au pus hotar apa Cirimu=ul, ]ntru o duminic[ diminea\a. VII. +tefan-vod[ cel Bun, vr`nd s[ marg[ la biseric[ ]ntru o duminic[ diminea\a, la liturghie, ]n t`rgu ]n Vasluiu, =i ie=ind ]n polimari la cur\ile domne=ti ce era f[cute de d`nsul, au audzit un glas mare de om strig`nd s[ aduc[ boii la plug. +i
16
O sam[ de cuvinte
mir`ndu-s[ ce om este acela s[ are duminica, =i ]ndat[ au trimis ]n toate p[r\ile, ca s[-l g[sasc[ pre acel om, s[-i aduc[ la d`nsul. +i l-au aflat pre om ]n sus, pre apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, ar`nd la o movil[ ce s[ cheam[ acum Movila lui Purcel. C[ pe acel om ]nc[ ]l chema Purcel. +i duc`ndu-l pre acel om la +tefan-vod[, l-au ]ntrebat +tefan-vod[: el au strigat a=è tare, =i pentru ce ar[ duminica? El au dzis c[ au strigat el s[ aduc[ boii la plug, =i ar[ duminica, c[ este om s[rac, =i ]ntr-alte dzile n-au vrut frate-s[u s[-i dè plugul, =i acum duminica i-au dat. Deci +tefan-vod[ au luat plugul fratelui celui bogat =i l-au dat fratelui celui s[rac¡, s[ fie a lui. VIII. +tefan-vod[ cel Bun =i cu fiiul s[u Bogdan-vod[, de multe ori au avut r[zboaie cu le=ii. +i multe robii au f[cut ]n |ara Le=asc[, c`t au pus pe le=i ]n plug de-au =i arat cu d`n=ii, de au s[m[nat ghind[, de au f[cut dumbr[vi pentru pomenire, ca s[ nu s[ mai acolisasc[ de Moldova: Dumbrava Ro=ie la Bot[=eni =i Dumbrava Ro=ie la Cotnari =i Dumbrava Ro=ie mai gios de Roman. +i le=ii ]nc[ nu t[g[duiescu, c[ scrie =i ]n cronica, ]n letopis[\ul lor. Numai m[ mier de Miron logof[tul, cum au acoperit acest lucru de nu l-au scris. +i a=è vorb[scu oamenii, c[, c`nd au fost ar`nd cu d`n=ii, cu le=ii, i-au fost ]mpung`nd cu str[mur[rile, ca pre boi, s[ trag[. Iar ei s[ ruga s[ nu-i ]mpung[, ce s[-i bat[ cu biciu=cile, iar c`nd ]i b[tè cu biciu=cile, ei s[ ruga s[-i ]mpung[. IX. C`nd au murit +tefan-vod[ cel Bun, au l[sat cuv`nt fiiului s[u, lui Bogdan-vod[, s[ ]nchine \ara la turci, iar nu la alte neamuri, c[ci neamul turcilor sunt mai ]n\[lep\i =i mai puternici, c[ el nu o va putè \inè \ara cu sabia, ca d`nsul. X. Dup[ ce au luat Bogdan-vod[ domnia, au =i triimis pre T[utul logof[tul sol la turci, c`nd au ]nchinat \ara la turci. +i a=è vorb[scu oamenii, c[ l-au pus viziriul de au =edzut ]naintea viziriului pre m[cat, =i n-au fost av`nd mestei la n[dragi, c[, tr[g`ndu-i cibotile, numai cu col\uni au fost ]nc[l\at. +i d`ndu-i cahfè, nu =tiè cum o va bè. +i au ]ncept a ]nchina: „S[ tr[iasc[
17
Ion Neculce
]mp[ratul =i viziriul!“. +i ]nchin`nd, au sorbit felegeanul, ca alt[ b[utur[. XI. C`nd au pus \ara ]nt[i domnu pre Petru-vod[ Rare=, el nu era acas[, ce s[ t`mplase cu m[jile lui la G[l[\i, la pe=te. +i au triimis boierii =i mitropolitul haine scumpe domne=ti =i car[t[ domneasc[ cu slujitori, unde l-ari ]nt`mpina s[-l aduc[ mai ]n grab[ la scaon, s[-l puie domnu. Deci el, ]ntorc`ndu-s[ de la G[la\i, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cu dzece car[, c`te cu =ase boi carul, pline de pe=te. +i piste noapte au visat un vis, precum dealul cel di cee parte de B`rlad =i dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbr[vi cu totul. +i tot s[lta, giuca =i s[ pleca, s[ inchina lui Rare=. +i de=tept`ndu-s[ din somnu diminea\a, au spus visul arga\ilor s[i, celor ce era la car[. Iar arga\ii au dzis: „Bun vis ai visat, giup`ne, c[ cum om sosi la Ia=i =i la Suceav[, cum om vinde pe=tile tot“. +i au =i ]ngiugat car[le diminea\a, =i au purces Petru-vod[ ]naintea car[lor. +i c`nd s-au pogor`t ]n vadul Docolinii, l-au =i ]nt`mpinat gloata. +i au ]nceput a i s[ ]nchina =i a-l ]mbr[ca cu haine domne=ti. Iar el s-au zimbit a r`de =i au dzis c[ „de mult a=teptam eu una ca aceasta s[ vie“. +i c`nd au purces de acolo, arga\ii lui au dzis: „Dar noi ce-om face, doamne, cu car[le cu pestile?“ Iar el au dzis: „S[ fie car[le cu pe=te, cu boi cu tot, a voastre. +i vini\i dup[ mine, s[ v[ fac c[r\i de scuteal[, s[ nu da\i nemic[ ]n dzilele mele“. XII. Petru-vod[ Rare=, fug`nd pin t`rg pin Piatr[, =i gonindu-l pietrenii, l-au fost agiung`nd un pop[. +i au tras Petru-vod[ ]napoi ]n pop[ cu arcul =i l-au lovit cu s[geata ]n obl`ncul =elii. +i i-au dzis: „}ntoarce-te, popo, ]napoi, nu-\i l[sa liturghia nesf`r=it[“. Iar dup[ ce au vinit Petru-vod[ domnu cu a doa domnie, au scos ochii popii =i pietrenilor acelor ce l-au gonit =i le-au f[cut =i bl[st[m, afurisanie. XIII. Petru-vod[ Rare=, c`nd era ]nchis ]n cetatea Ciceului ]n |ara Ungureasc[, avè nevoie de nem\i =i de unguri. Iar fiind doamna lui sirboaic[, de neamul Despo\ilor, fat[ lui Despot
18
O sam[ de cuvinte
crai, au scris o carte sirbasc[ la ]mp[ratul turcescu =i la viziriul, cu rug[minte. +i au slobodzit cartea pre o fereastr[ gios din cetate. +i au ]nv[\at pre o slug[ a lor, sirbu, ce avè, s[ s[ duc[ cu cartea la Poart[, la viziriul. +i merg`nd sluga acee la Poart[, a lui Petru-vod[, au scris viziriul la unguri s[-l sloboad[ pre Petru-vod[. +i dup[ ce l-au slobodzit, s-au dus la Poart[. Iar[ dup[ ce s-au dus Petru-vod[ la Poart[, a=e vorb[scu oamenii, c[ au gr[it viziriul ]mp[ratului s[-l ierte =i s[-l puie iar domnu ]n Moldova. Iar ]mp[ratul au r[spunsu c[-i giurat, p[n[ nu va trece cu calul preste d`nsul, s[ nu-l l[s[. Deci viziriul au dzis c[-i „prè lesne a plini m[ria ta giur[m`ntul“. +i l-au scos la c`mpu =i l-au culcat la p[m`nt, ]nv[lit ]ntr-un harariu, =i l-au s[rit ]mp[ratul de trii ori cu calul. Iar al\ii dzicu c[ au =edzut supt un pod, =i ]mp[ratul au trecut de trii ori pe pod. Deci l-au ]mbr[cat cu caftan, s[ fie iar[=i domnu ]n Moldova. Deci cum au slujit mai pre urm[ turcilor, scrie letopis[\ul. XIV. Ilie=-vod[, ficiorul lui Petru-vod[, dup[ ce s-au turcit, dzic s[ fie r[mas o fat[ cre=tin[ dup[ moartea lui. +i au luat-o un grec mare, bogat, vestit la Poart[, anume Scarlat, carele =i sulgeria ]mp[r[teasc[ o \inè el. +i cine s-au n[scut dintru ace fat[, mai gios arat[ la r`ndul sau. XV. Alexandru-vod[ L[pu=neanul, fiind domnu, au f[cut m[n[stirea Slatina. +i a=è dzicu oamenii c[, tr[ind un s[hastru acolo =i fiind un paltin, copaciu mare, unde este acum prestolul ]n oltariu, vidè acel s[hastru spre duminici =i spre alte dzile mari multe lumini ]ntru acel paltin la vremea slujbii bisericii. +i i s-au ar[tat Maica Precist[ ]n vis =i i-au dzis s[ marg[ la Alexandru-vod[, s[-i fac[ m[n[stirea. +i merg`nd s[hastrul la Alexandru-vod[, s-au ]ndemnat Alexandru-vod[ de s[hastru de au f[cut m[n[stirea Slatina ]ntru acel loc, unde au fost paltinul. +i au adus =i capul Sf`ntului Grigorie Bogoslov, de st[ p[n[ ast[dzi la sf`nta m[n[stire la Stalina, ferecat cu argint =i cu pietri scumpe.
19
Ion Neculce
XVI. }nceperea lui Despot-vod[ cum au fost de au agiunsu de au fost domnu. El n-au fost rud[ lui Despot cel Mare, ce au fost slug[ lui Despot. +i murind Despot, precum dzic¡ unii, la Vene\ie, iar al\ii dzic¡ c[ au murit la R`m, s-au sf[tuit cu cele slugi s[ dzic[ c[ el este nepot lui Despot, =i s[ ]mpart[ ei averea a lui Despot, =i s[-i dè lui toate scrisorili c`te au avut Despot cel Mare =i pu\inè din averea lui. Iar ceelalt[ avere au ]mp[r\it-o celelalte slugi. +i a=è, m[rturisind c[tr[ vene\ieni c[-i este nepot lui Despot cel Mare, au credzut vene\ienii c[-i este nepot lui Despot. +i n-au luat nemic[ din averili lui Despot vene\ienii, ce toate averili lui Despot cel Mare au ]mp[r\it-o slugile. Iar Despot ce au dzis c[-i este nepot au luat numai scrisorili =i hrisovul cel de la Carol, ]mp[ratul nem\[scu. +i cu acele scrisori au f[cut me=ter=ug de au agiunsu de au fost domnu, precum scrie letopis[\ul. XVII. De la a doa domnie a lui Alexandru-vod[ L[pu=neanul au ]nceput domnii a s[ a=edza mai cu temei ]n scaon ]n Ia=i. +i c`nd au purces de la Poart[ cu a doa domnie, dzic¡ s[-l fie ]nv[\at turcii s[ taie boierii, s[-i sl[basc[. +i pe cuv`ntul viziriului au t[iat at`ta mul\ime de boieri. +i au triimis =i au ales din curteni de \ar[, pre Racovi\[=ti =i pre Sturdze=ti =i pre B[l=[=ti =i pre al\ii mul\i. XVIII. Ieremie-vod[ au fost pus mult[ avere la m[n[stire la Sucevi\[, ]ntr-un beciu supt cur\ile domne=ti. Iar[ dup[ moartea lui, vinit-au doamna cu ginerii ei din |ara Le=asc[ =i au luat acè avere toat[, de s-au dus cu d`nsa de au f[cut oaste ]n |ara Le=asc[, =i au vinit ]n Moldova. Care stau tainele =i p[n[ ast[dzi de=arte, unde au fost acè avere. XIX. C`nd au b[tut turcii pre Ga=par-vod[ la |u\ora, ]ntroc`ndu-s[ le=ii ]napoi, t[iat-au un t[tar pre Jolcovschii, hatmanul le=escu, l`ng[ Movil[u, precum scrie =i letopis[\ul. Numai t[tarul nu l-au =tiut c[ este Jolcovschii, hatmanul le=ilor. Ce dup[ ce l-au omor`t, au g[sit ceasornicul, ]n s`n, de aur cu
20
O sam[ de cuvinte
diiamanturi. +i afl`nd t[tarul c[ au fost hatmanul le=escu, s[ fie dzis t[tarul acela c[ nu trebuie=te s[ tr[iasc[ omul ]n lume, dac[ nu va avè n[roc, =i s[ fie giunghiiat s`ngur. XX. Av`nd Radul-vod[ o fat[ din trupul lui, s[ fie fugit cu o slug[, ie=ind pre o fereastr[ din cur\ile domne=ti din cetatea H`rl[ului. +i s-au ascunsu ]n codru. +i au f[cut Radul-vod[ n[vod de oameni =i au g[sit-o la mijlocul codrului, la o f`nt`n[ ce s[ chema F`nt`na Cerbului, l`ng[ podul de lut. Deci pre slug[ l-au omor`t, i-au t[iat capul, iar pre d`nsa au dat-o la c[lug[rie, de-au c[lug[rit-o. XXI. Radul-vod[ f[c`nd nunt[ cu fiiul s[u Alexandru-vod[, domnul muntenescu, au luat pre fata lui Scarlat celui bogat de la |arigrad. Care s[ pomene=te ]ntr-alt r`nd mai sus, c[ au \inut Scarlat fata lui Ilie=-vod[ celui turcit. +i av`nd fata lui Scarlat alba\[ pre un ochiu, n-au avut viia\[ bun[ cu Alexandru-vod[. +i au trimis Scarlat ferman ]mp[r[tescu de =-au luat fata de dup[ Alexandru-vod[, de au dus-o la |arigrad, =i au dat-o dup[ un grammatic, anume Mavrocordat. +i acel Mavrocordat au f[cut pre Alexandru Ecsaporitul, =i Alexandru Ecsaporitul au f[cut pre Nicolai-vod[, =i Nicolaie-vod[ au f[cut pre Constantinvod[, careli au fost domnu aice la noi ]n Moldova ]n anii de la zidirea lumii 7242. Careli s[ trage de pre str[moa=[-sa neam din domnii cei vechi moldovene=ti. XXII. Barnovschii-vod[ merg`nd cu mult[ gloat[ de aice din \ar[ la Poart[, cu mul\i boieri =i mazili =i curteni, =i cu di ceielal\i mai pro=ti, =i preo\i =i cu c[lug[ri, =i merg`nd pe drum =i poposind =i =edzind la mas[, au ]nceput a str[nuta Barnovschii-vod[ des =i tare. Iar boierii carii era la mas[ cu Barnovschii-vod[, dup[ obicei: „S[n[tos, doamne, =i pre voia m[rii tale!“. Iar pre urm[, v[dzind c[ tot str[nut[, un boier s[ fie dzis: „Viermi, doamne“. +i cum i-au dzis „viermi, doamne“, au =i t[cut de str[nutat. XXIII. C`nd i-au t[iat capul lui Barnovschii-vod[, calul lui au =i ]nceput a s[ri, c`t n-au mai putut s[-l \ie comisul ]n m`n[. +i sc[p`ndu-l din m`n[, pe loc au c[dzut de au murit. +i v[dzind
21
Ion Neculce
turcii, mult s-au mirat =i au dzis: „Nevinovat au fost acest om“. +i au cunoscut pre Barnovschii-vod[ turcii, c[ au fost drept, =i s-au c[it pentru c[ l-au t[iat. +i s-au giurat ca s[ nu mai taie de acum domnu de Moldova. Numai letopis[\ul de aceasta nu scrie nimic¡. Iar[ oamenii a=è vorbescu, c[ au apucat unii dintru al\ii. XXIV. Vasilie-vod[, dup[ ce au luat domnia de la |arigrad, s-au rugat viziriului s[ las[ \ara de bir trii ani, =i al triili an¡ s[ dè birul \[r`i o dat[, =i pre turci pre carii or avè datorie ]n \ar[ s[-i scoat[, s[ nu supere oamenii. +i i-au f[cut pre voie viziriul. +i dup[ ce au vinit el ]n \ar[, la scaonul domniii, cont[= cu soboli n-au ]mbr[cat trii ani, ci numai cu hulpi. +i pe dzi numai o mier\e de p`ine s[ m`nca =i doi berbeci =i o ialovi\[ la curtea domneasc[. Cheltuial[ pu\in[, mai mult de doi galbeni pe dzi nu ie=iè. +i au f[cut c[r\i de slobodzie ]n toat[ \ara. +i nemic[ din \ar[ n-au luat p[n[ nu s-au plinit trii ani. Numai din desetin[ =i din mortasipii, din go=tin[ =i din vam[ ce lua s[ chivernisiè. Iar p[n[ ]n trii ani s-au umplut \ara de oameni. +i au scos atunce pre \ar[ fum[rit, c`te un leu de cas[. +i au plinit atunce tustreli birurile de le-au trimis la Poart[. +i ]nc[ au r[mas =i lui Vasilievod[ o mie de pungi de bani dob`nd[. Atunce au triimis la Poart[ poclon, de au mul\[mit ]mp[ratului =i viziriului =i altor turci mari, blane de spin[ri de soboli pentru bine ce au f[cut de au a=teptat \ara. Care acest dar n-au fost nici de un folos \[r`i, c[ au r[mas obicei de d[ \ara baraiaml`c de atunce ]ncoace ]n to\i anii. De mirat lucru este c[ au fost domnu strein =i nu au fost grabnic la l[comie. XXV. Tot atunce, c`nd au vinit Vasilie-vod[ ]n scaon, era ni=te joimiri moldoveni ]n |ara Le=asc[ =i pr[da ]n multe r`nduri \ara aceasta a Moldovii. Deci Vasilie-vod[ scriè la le=i, s[ poronceasc[ oamenilor s[i celor de oaste s[ nu strice |ara Moldovii. Iar[ le=ii s[ m`ntuiè de c[tr[ Vasilie-vod[ =i dzicè c[ nu sunt le=i, ce sunt moldoveni aceie ce prad[. Ce Vasilievod[, v[dzind c[-i dau acel r[spunsu de la le=i, au ales =i el pu\intei moldoveni de ai lui =i au strigat ]n lefe oameni de
22
O sam[ de cuvinte
oaste slujitori =i i-au pornit a pr[da ]n |ara Le=asc[. Deci moldovenii cei din |ara Le=asc[ ce strica =i pr[da aice ]n \ar[, v[dzind a=è, au vinit to\i la Vasilie-vod[ de s-au ]nchinat. +i au ]nceput =i ei a pr[da ]n |ara Le=asc[. Apoi le=ii, v[zindu a=è, au ]nceput s[ scrie cu b[nat la Vasilie-vod[, iar Vasilievod[ r[spundzind: „Ceie ce pr[da \ara mè aceie prad[ =i \ara voastr[“. +i nu au \inut aice pre mult acè g`lceav[, =i s-au a=edzat cu le=ii Vasilie-vod[. +i pre joimirii aceie i-au a=edzat la margine slujitori. Numai pre doi, trii, ce era mai c[petenii, nea=edzindu-s[, i-au omor`t. +i apoi s-au f[cut bun[ pace. XXVI. La domnia lui Vasilie-vod[ r[m[sese o beizadè a Radului-vod[, t`n[r. +i au fost avut Radul-vod[ un turcu mare priieten la Poart[. +i s[ ruga acel turcu viziriului totdeauna pentru acel beizadè a Radului-vod[, s[-l fac[ domnu ]n Moldova ]n locul lui Vasilie-vod[. +i poroncind viziriul s[-l aduc[ s[-l fac[ domnu, au dzis c[-i prè t`n[r, dac[ l-au v[dzut viziriul. +i au dzis turcului s[ mai a=tepte vreo doi, trii ani, =i apoi l-a face domnu la Moldova. +i au trimis pre acel turcu la Moldova viziriul cu o treab[, =i s[ vad[ =i pre Vasilie-vod[ =i \ara cum este. Iar[ Vasilie-vod[ oblicis[, pentru acel turcu, c[-i este nepriietin =i-i este stricat[ domnia despre acel turcu. +i au =i r[pedzit la G[la\i, =i i-au ie=it mul\ime de slujitori ]nainte, =i la B`rlad, =i la Vasluiu, =i la Sc`nteie, =i la Ia=i ]nc[ =i mai mul\i slujitori. +i la drum au poroncit =i i-au ie=it mul\ime de plugari =i \ar[ ]nainte, de-i vidè turcul. +i cum au sosit la gazd[ ]n Ia=i, cum i-au trimis Vasilie-vod[ cinci mii de galbeni de aur. +i apoi, dup[ ce s-au ]mpreonat cu Vasilievod[, poronca ce au avut acel turcu ]ndat[ au plinit. +i st`nd la vorb[ cu turcul, Vasilie-vod[ au spus povestea cum c[ el =tie c[ i-i domnia stricat[ despre d`nsul. +i i-au mai d[ruit =i atunce la purces cinci mii de galbeni de aur. +i dup[ ce au purces turcul, pe drum i-au mai trimis =i alte cinci mii de galbeni de aur. Iar c`nd au agiunsu turcul la |arigrad, i-au mai dat alte cinci mii de galbeni de aur, carii s-au f[cut preste tot doaodz[ci de mii de galbeni de aur. Iar dup[ ce au m[rsu
23
Ion Neculce
turcul la viziriul de s-au ]mpreunat, ]ntreb`ndu-l viziriul de Vasilie-vod[, au ]nceput turcul a dzice viziriului: „Bine ai nemerit, m[ria ta, de nu te-ai gr[bit s[-l mazile=ti pre acel domnu harnic =i de treab[ =i putincios. C[ este mul\ime de oameni ]n \ara lui, =i de l-ai fi mazilit, s-ar fi f[cut mare gre=al[, c[ are ni=te slujitori mul\i =i \ar[ cu putere mare, =i poate s-ar fi hainit¡ =i ar fi vinit =i el la o peire. +i acmu el =tie c[ vei m[ria ta s[-l mazile=ti =i s[ pui domnu pre ficiorul Radului-vod[, =i este ]n grije. Deci de vei socoti m[ria ta, s[ faci surgun pre ficiorul Radului-vod[, s[ aud[ Vasilie-vod[, =i atunce ]i va ie=i grija“. Deci viziriul ]ndat[ au poroncit de l-au f[cut surgun, =i s-au t`mplat de au murit ficiorul Raduluivod[ ]n surgunie. +i s-au m`ntuit Vasilie-vod[ cu doaodz[ci de mii de galbeni de aur =i au r[mas ]n pace. A=è \in turcii priete=ugul, pentru voia banilor. XXVII. Vasilie-vod[, aproape de mazilie, au gre=it lui Dumnedzeu, c[ i s-au ]ntunecat mintea spre l[comie, de au stricat m[n[stirea Putna, g`ndind c[ va g[si bani, =i n-au g[sit. +i s-au apucat s[ o fac[ de’ nou iar[=i precum au fost, =i nu i-au agiutat Dumnedzeu s[ o fac[. C[ au zidit-o numai din temelie din p[m`nt p[n[ la ferestri, =i i-au luat Dumnedzeu domnia. C[ s-au sculat Gheorghie +tefan logof[tul cu oaste asupra lui =i l-au scos din domnie. Iar plumbul cu careli au fost acoperit[ m[n[stirea Putna l-au luat c[zacii lui Timu=, a ginerelui Vasilievod[, de l-au dus la cetate la Suceav[, de au f[cut glon\uri de pu=c[, s[ apere cetatea Sucevii despre Gheorghie +tefan-vod[. Ce =tiu c[ au ap[rat-o bine, c[ s-au os`ndit =i Timu= pentru prada =i jacurile ce au f[cut pe la sfintele m[n[stiri. +i =-au pus =i el capul de glon\u, precum scrie letopis[\ul. +i pre urm[ au g[tit m[n[stirea Putna Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce au luat domnia, de este zidit[ precum s[ vede acmu. XXVIII. Dup[ ce s-au dus Vasilie-vod[ la Poart[, l-au ]nchis turcii ]n Edicula1. +i-l p`r`è domnul muntenescu =i domnul 1 Numele unei vestite ]nchisori — „Cele =apte turnuri“ — din vechiul Constantinopol.
24
O sam[ de cuvinte
moldovenescu =i Raco\i, craiul ungurescu, =i sta tare asupra lui, s[-l omoar[ ]mp[r[\ia. +i giuruiè trii mii de pungi de bani. Iar Vasilie-vod[ ]= pierdus[ toat[ nedejdea de viia\[. +i =-au chemat toate slugile, c`te ave prè l`ng[ d`nsul, acolo la Edicula =i =-au ]mp[r\it toat[ averea lor. +i le-au dzis, de a peri, s[ fie averea acee a lor, iar de nu va peri, s[ i-o de iar[= ]napoi. +i-= a=tepta numai ceasul, s[ vie s[-l omoar[. Iar[ atunce viziriul au chemat pre to\i pa=ii de era la Poarta ]mp[r[teasc[ =i au sf[tuit cu d`n=ii =i li-au spus cum d[ruiescu trii mii de pungi de bani, ca s[-l omoar[ pre Vasilie-vod[. +i to\i au sf[tuit s[-l omoar[, numai unul dintre d`n=ii au dzis c[ mul\i bani sunt, dar la o ]mp[r[\ie o leaf[ nu agiungu bani =i nu sunt mul\i. +i acest om poate-fi este trebuitoriu, de giuruiescu ei at`te pungi de bani s[-l omoar[. C[ acest om s[ cunoa=te c[-i harnic. +i poate s[ vie o vreme s[ trebuiasc[ =i s[ slujasc[ ]mp[r[\iii mai mult pre\ul dec`t trii mii de pungi de bani, ]ndz[cit dec`t giuruiescu ei. +i gr[ind acel pa=e acel cuv`nt, au l[sat to\i dup[ cuv`ntul lui. +i l-au iertat ]mp[r[\ia pre Vasilii-vod[ =i l-au slobodzit din Edicula. +i dup[ acee curund era s[-l puie domnu. Iar n-au z[b[vit =i au murit. XXIX. Gheorghie +tefan-vod[, c`nd era boieriu, murindu-i giup`neasa, au r[mas v[duvoiu. +i t`lnind o giup`neas[ s[rac[, frumoas[, t`n[r[, anume Safta, de neamul Boie=tilor, au timpinat-o pe drum merg`nd cu r[dvanul la Ia=i. +i au poprit r[dvanul cu sila, =i s-au suit f[r[ de voia ei ]n r[dvan, =i au ]ntorsu r[dvanul ]napoi la casa lui. +i pre urm[ au priimit =i è =i s-au cununat cu d`nsul, care au agiunsu de au fost =i doamn[. XXX. Gheorghii +tefan-vod[, c`nd era logof[t mare, au fost =edzind odat[ ]n divan cu toiagul ]n gur[ . Iar Iordachi Cantacuzino cel b[tr`n, vel-visternic: „Ce dzici ]n fluier, dumneata, logofete?“ Iar el au r[spunsu: „Dzic ]n fluier, s[ mi s[ coboare caprile de la munte, =i nu mai vin“. El au r[spunsu ]n pild[, =i
25
Ion Neculce
al\ii nu s-au priceput. C[ el a=tepta o=tile ungure=ti s[ vie de preste munte. XXXI. Gheorghie +tetan-vod[ trec`nd cu oaste ungureasc[ prin Roman, s[ scoat[ pre Vasilie-vod[ din domnie, iar un bivolar b[tr`n al lui au ie=it ]nainte dintr-o c`rcim[, fiind bat, ]n mijlocul t`rgului. +i au ]nceput a r`de =i a bate ]n palme =i a dzice: „Dragul badii, +tefan-vod[, mai bine ]\i =ade ]n domnie dec`t ]n boierie. A=è s[ mi te por\i!“ Iar +tefan-vod[ l-au ]ntrebat: „Ce \i-i voia, m[i?“ Iar bivolariul au dzis: „O bute de vin am negu\at =i n-am bani s[ o pl[tescu, s[ beu pentru s[n[tatea m[rii tali =i a o=tii m[rii tali!“ Atunce +tefan-vod[ s-au z`mbit a r`de =i au dzis la =oltuzul: „Pas’ s[ \i-o pl[teasc[“. +i au m[rsu de au b[ut butea cè de vin toat[, cu so\iile lui cu cine au fost, =i au pl[tit =oltuzul butea cè de vin. XXXII. Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce au luat pre doamna lui Vasilii-vod[ din Suceav[ la m`na lui =i pre +tef[ni\[-vod[, pre fiiul s[u, l-au ]ns[mnat la nas pu\intel, =i pre doamna au vrut s[-=i r`d[ de d`nsa. Ce doamna lui Vasilii-vod[ l-au probozit =i au ]nceput a-l bl[st[ma =i a-l sudui =i a-i dzice dul[u far[ de obraz, cum nu s[ teme de Dumnedzeu, c[ i-au fost domnu-s[u st[p`n, =i i-au m`ncat pita. +i a=e i-au dat pace =i o au trimis la Buciule=ti de au ]nchis-o ]n cur\ile lui. +i i-au luat averea =i mult[ spaim[ i-au f[cut. XXXIII. Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce ai prinsu pre Toma vornicul Cantacozino ]n Suceav[, l-au ]mbunat p[n[ a aduce pre frate-s[u Iordachi Cantacozino din |ara Le=asc[, cu giur[m`nt, de la Cameni\[. +i apoi, prindzind pre am`ndoi fra\ii, i-au ]nchis pre am`ndoi fra\ii ]mpreun[ cu doamna lui Vasilii-vod[ la Buciule=ti. +i acolo mult[ groaz[ le f[cè, =i umbla noaptea cu luntrea pre apa Bistri\ii, de-i sp[riè c[-i vor r[sturna ]n Bistri\[. +i le-au luat tot ce-au avut, =i sate, =i haine, =i odoar[, =i bucate, =i bani gata noaodz[ci de mii de galbeni de aur ungure=ti. +i au trimis pre arma=ul cel mare, pre
26
O sam[ de cuvinte
H[b[=escul, s[-i omoar[. Ce H[b[=escul nu s-au gr[bit cu moartea. +i au scris ]n doao r`nduri Gheorghie +tefan-vod[ numai s[-i omoare, =i tot n-au vrut s[ s[ gr[beasc[ s[-i omoare. Iar al triile r`nd, scriind Gheorghii +tefan-vod[ la arma=ul H[b[=escul numai s[-i omoar[, =i st`nd c[r\ile gata pre mas[, ]ntru acel ceas au sosit un c[pitan din |ara Munteneasc[, anume U=urelul, cu c[r\i de la Constantin-vod[ B[s[rab[, domnu nou, poftind cu scrisoare pre Gheorghie +tefan-vod[ s[-i sloboad[ pre acei doi boieri, s[ nu-i omoar[. Iar de-i va omor], vor strica priete=ugul, =i s[ fie gata de r[zboiu. +i Gheorghie +tefan-vod[ nu =tiè nemic[ de moartea lui Mateivod[. C[, cum au murit Matei-vod[, au =i r[dicat domnu pre Constantin-vod[ slujitorii =i boierii =i \ara. }ntru acel ceas au c[dzut cu rug[minte Constantin postelnicul Cantacozino, frateli Tomii vornicului =i a lui Iordachi vistiernicului, de au scris Constantin-vod[ B[s[rab[ la Gheorghii +tefan-vod[, precum s-au pomenit mai sus. +i c[pitanul acela, ce-au vinit cu c[r\ile, ]ntru o dzi =i ]ntr-o noapte din Bucure=ti au agiunsu ]n Ia=i, i-au pus muntenii numai de atunce, U=urelul. Careli dup[ acee mult[ mil[ au avut de la Cantacozine=ti. +i a=è cu aceast[ t`mplare i-au iertat Gheorghii +tefan-vod[ pre ace=ti doi boieri =i li-au dat mo=iile ]napoi, iar alt[ nemic[ nu le-au dat ce le luas[. XXXIV. Gheorghii +tefan-vod[, dup[ ce s-au dus ]n |ara Ungureasc[, umblat-au pin multe p[r\i de loc, ca s[-i dè oaste, pe la nem\i, pe la le=i, pe la Moscu, pe la =vedzi. +i au d[ruit ]mp[ratului moschicescu o cruce ferecat[ cu aur =i cu pietri scumpe de patru sute de pungi de aur de bani, ca s[-i dè oaste, s[ vie ]n Moldova. +i tot l-au purtat cu voroave =i nu i-au mai dat oaste, p[n[ ce i s-au t`mplat de au murit acolo la Moscu. +i pe urm[ i-au adus oas[le lui ]n Moldova, ]n m[n[stirea lui la Ca=en, de l-au ]ngropat. XXXV. Iar[ pre doamna lui Gheorghii +tefan-vod[, pe Safta, ce o luas[ cu sila, precum s-au scris mai sus, o ur`s[ Gheorghii
27
Ion Neculce
+tefan-vod[, umbl`nd prin \[ri streine, =i au triimis-o ]n \ar[ aice, p[n[ a nu muri el. +i el =-au fost luat o slujnic[ \iitoare dintru aceli \[ri streine. Iar doamna Safta au tr[it aice ]n \ar[ cu mult[ vreme =i dup[ moartea lui Gheorghii +tefan-vod[. XXXVI. Fost-au luat Iordachi Cantacozino =i Toma frate-s[u toate mo=iile Ceaure=tilor, pentru acè prad[ ce le-au f[cut Gheorghii +tefan-vod[, cu dreptate =i cu giudecat[. Dar mai pre urm[ s-au socotit Toma vornicul =i cu frate-s[u Iordachi visternicul de voia lor =i le-au dat iar la neamurile lui mo=iile, la Ceaure=ti, s[ le st[p`neasc[. Iar[ Racovi\[=tii, nu s[ =tie din ce pricin[ au fost luat =i ei mo=ii de-a Ceaure=tilor atunce =i nu le-au mai dat ]napoi, care mo=ii din neamul Racovi\[=tilor =i ast[dzi le \in de le st[p`nescu, satul Roznovul =i alteli. XXXVII. Ghica-vod[, de neamul lui fiind arb[na=, copil \`n[r au purces de la casa lui la |arigrad, s[-= g[sasc[ un st[p`n s[ slujasc[. +i cu d`nsul s-au mai luat un copil de turcu, iar s[rac, din ostrovul Chiprului1. +i merg`nd am`ndoi dempreun[ la |arigrad, multe vorbe bune au vorbit: de vor g[si pit[, s[ s[ caute unul pre altul. +i au dzis Ghica-vod[: „Tu e=ti turcu, po\i s[ agiungi s[ fii om mare, =i ce mi-i face pre mine atunce?“ Iar turcul au dzis atunce: „De voi fi eu om mare, te voi face de vii fi mai mare ]n Chipru, giudec[toriu.“ +i merg`nd ]n |arigrad, s-au desp[r\it unul de altul, s[-= caute st[p`ni. Deci copilul cel de turcu au nemerit la un ag[, ce era de curtea ]mp[r[teasc[. +i au slujit a=è din st[p`n ]n st[p`n, p[n[ au agiunsu de era pa=e. +i fiind pa=e s[rac, avè un priietin musaip ]mp[r[tescu. +i mergè totdeauna la vorb[ la acel musaip ]mp[r[tescu. +i pre acee vreme s[ t`mplas[ de era 1 Insula Cipru. Este o gre=eal[ a cronicarului, sau, poate, a copistului, care, l[s`ndu-se ademenit de asem[narea fonetic[ dintre numele insulei =i acela al satului albanez, Küprüli, de unde au pornit ]n lume cei doi b[ietani s[raci, a crezul c[ este vorb[ de bine cunoscuta insul[ din Marea Mediteran[. Kog[lniceanu a corectat aceast[ gre=eal[ ]n edi\ia sa, pun`nd „satul Chiupri“, ]n loc de „ostrovul Chiprului“.
28
O sam[ de cuvinte
multe zorbale ]n |arigrad, de nu s[ mai putè a=edza Poarta. Deci Chiupruliolul au dzis c[tr[ acel priietin musaip de casa ]mp[r[teasc[: „De m-ar pune pre mine viziriu, a= potoli eu zorbaleli aceste“. Iar ]mp[ratului i s[ sup[ras[ cu zorbaleli, =i s[ miera ce va face, =i ]ntreba sfat =i pre unul =i pre altul. +i afl`nd vreme acel musaip ]mp[r[tescu, au spus ]mp[ratului c[ „este un pa=e s[rac, =i el dzice s[-l pui m[ria ta vizir, c[ a potoli toate g`lcevile aceste, pre careli ]l cheam[ Chiupruliolul“. Deci ]mp[ratul ]ndat[ l-au adus =i l-au pus viziriu. +i cum l-au pus viziriu, ]ndat[ au =i pus =i au strigat oastea, =i pre de alt[ parte au ]nceput a t[iè capetili celor vicleni, p[n[ i-au sp[riiat, de au a=edzat toate zorbaleli. +i au r[mas viziriu l[udat la turci, precum s-au v[dzut =i s[ vede =i p[n[ ast[dzi neamul lui. Iar[ Ghica-vod[, intr`nd ]n |arigrad, au nemerit la capichih[ile moldovene=ti de au slujit, apoi au vinit la Moldova cu negu\itorie, apoi la Vasilie-vod[, lipindu-s[ de curte, fiind =i Vasilie-vod[ tot de un neam, arb[na=. +i vr`nd =i Dumne-dzeu, au agiunsu de au fost capichihaie la |arigrad =i vornic mare aici ]n Moldova. Deci t`mpl`ndu-s[ atunce, la vremea lui Gheorghii +tefan-vod[, de au fost la Poart[ cu al\i boieri, viziriul v[dz`ndu-l l-au =i cunoscut cine este. Iar Ghica-vod[ nu-l cuno=tè pre viziriul. Deci viziriul Chiupruliolul au =i chemat pre haznatariul lui =i i-au dzis ]n tain[: „Vedzi cel boieriu b[tr`n moldovan ce este la Divan? S[-l iei =i s[-l duci la odaia ta, p[n[ s-a r[dica Divanul, =i apoi s[-l aduci la mine ]n tain[ cum trebuie=te“. Iar Ghica-vod[, dup[ ce ]l luas[ dintre ceielal\i boieri, s[ sp[riias[ tare, c[ nu =tiè povestea ce este. +i dup[ ce s-au r[dicat Divanul =i l-au adus la viziriul, l-au ]ndrebat viziriul ce om este =i de unde este, =i au dzis: „Cuno=ti-m[ pre mine, au ba?“ Iar Ghica-vod[ s-au spus de unde este de locul lui, iar a cunoa=te pre viziriul nu-l cuno=tè. Atunce viziriul Chiupruliolul s-au spus =i au dzis: „|ii minte ce am vorbit c`nd viniiam am`ndoi pre cale?“ +i au dzis: „De ai uitat tu, dar eu n-am
29
Ion Neculce
uitat, =i iat[ c[ te voi face domnu ]n Moldova; numai s[ taci m`lcom“. Iar Ghica-vod[ au =i m[rsu de i-au s[rutat m`na =i s-au rugat atunce pentru st[p`nu-s[u, s[-l las[ s[ fie domnu, s[ nu-l mazileasc[. Iar viziriul au r[spunsu: „Acmu deodat[ ]l las s[ fie, iar mai pre urm[ cuv`ntul mieu gios nu l-oi l[sa, ce te voi face pre tine“. +i pre urm[, chem`nd la Poart[ pre Gheorghii +tefan-vod[, =i nevr`nd Gheorghii +tefan-vod[ s[ marg[, au pus pre Ghica-vod[ domnu ]n Moldova, dup[ cum scrie letopis[\ul. A=è au fost povestea ie=irii acestor doi oameni, Chiupruliului viziriului =i Ghic[i-vod[, c[ unde este voia lui Dumnedzeu s[ biruiescu toate firili omene=ti. XXXVIII. +tef[ni\[-vod[, ficiorul lui Vasilie-vod[, fiindu domnu t`n[r dezmierdat =i inimos, de multe ori ie=ind cu boierii la primbl[ri, punè de lua fr`ile din capeteli cailor boierilor =i le da chiot cailor, de c[dè boierii gios de-= sf[rma capetile, c`t s[ ]ngrozise boierii a mai merge cu d`nsul cu cai buni la primbl[ri. XXXIX. +tef[ni\[-vod[ vr`nd odat[ s[ scoat[ fum[rit pe \ar[ c`te =ase or\i de cas[, =i ]nainte vreme era obicei de da numai c`te un leu de cas[, iar Toma vornicul =i cu Iordachi, frate-s[u, Cantacozine=tii nu-l l[sa s[-l scoat[ mai mult dec`t un leu =i-i dzicè s[ nu fac[ obicei nou, c[ nu-i bine. Iar +tef[ni\[-vod[ ]ndat[ s-au m`niiat =i au scos hamgeriul =i s-au r[pedzit s[ dè ]ntr-]n=ii, =i ei au fugit din cas[ afar[. M[car c[ acei boieri era greci, dar s[ punè tare pentru \ar[ =i pentru obicei nou s[ nu s[ fac[, c[ obiceiele cele noao fac r[sip[ \[rilor =i peire domnilor. XL. Audzind aceste fapte r[le Vasilie-vod[, tat[-s[u, la |arigrad, nu-i p[rè bine =i-i scriè de multe ori s[ s[ las[. +i de nu ar fi murit, era numai s[-l scoat[ din domnie pre fiiul s[u, s[ vie el domnu ]n Moldova, c[ cuno=tè c[ nu va procopsi fiiul s[u ]n domnie, +tef[ni\[-vod[. XLI. Era un boier, anume Neculai Milescul Sp[tariul, de la Vaslui de mo=ia lui, prè ]nv[\at =i c[rturar, =i =tiè multe limbi: eline=te, slovene=te, grece=te =i turce=te. +i era m`ndru =i bogat,
30
O sam[ de cuvinte
=i umbla cu povodnici ]nainte domne=ti, cu buzdugane =i cu palo=e, cu soltare tot sirm[ la cai. +i lui +tef[ni\[-vod[ ]i era prè drag, =i-l \inè prè bine, =i tot la mas[ ]l punè, =i s[ giuca ]n c[r\i cu d`nsul, =i la sfaturi, c[ era atunce grammatic la d`nsul. Iar c`nd au fost odat[, nu s-au s[turat de bine =i de cinstea ce avè la +tef[ni\[-vod[, ce au sedzut =i au scris ni=te c[r\i viclene, =i le-au pus ]ntr-un b[\¡ sfredelit, =i le-au trimis la Constantinvod[ cel B[tr`n B[s[rab[ ]n |ara Le=asc[, ca s[ s[ r[dice de acolo cu o=ti, s[ vie s[ scoa\[ pre +tef[ni\[-vod[ din domnie. Iar Constantin-vod[ n-au vrut s[ s[ apuce de acele lucruri ce-i scriè, ce s-au sculat =i au trimis b[\ul acel sfredelit cu c[r\i cu tot ]napoi la +tef[ni\[-vod[, de le-au dat. Deci +tef[ni\[-vod[, cum au v[dzut b[\ul cu c[r\ile, s-au prè m`niet =i l-au =i adus pre acel Nicolai Milescul ]naintea lui, ]n casa cè mic[, =i au pus pre cal[u de i-au t[iat nasul. Sco\`nd +tef[ni\[-vod[ ]n grab[ hamgeriul lui din br`u, au dat de i-au t[iat cal[ul nasul. +i n-au vrut s[-l las[ pe cal[u s[-i taie nasul cu cu\itul lui de cal[u, ce cu hamgeriul lui +tef[ni\[-vod[ i-au t[iat nasul. Dup[ acee, Nicolai C`rnul au fugit ]n |ara Nem\asc[ =i au g[sit acolo un doftor, de-i tot slobodziè s`ngeli din obraz, =i-l bo\iè la nas, =i a=è din dzi ]n dzi s`ngele s[ ]nchega, de i-au crescut nasul la locu, de s-au t[m[duit. Iar c`nd au vinit aice ]n \ar[, la domniia lui Iliie=-vod[, numai de abiè s-au fost cunoscut nasul c[-i t[iat. Numai tot n-au =edzut ]n \ar[ mult, de ru=ine, ce s-au dus la Moscu, la mareli ]mp[rat, la Alexii Mihailovici, la tat[l marelui Petru ]mp[rat, carele au vinit la noi aice ]n Moldova. +i pentru ]nv[\[tura lui au fost terziman ]mp[ratului =i ]nv[\a =i pre fiiul ]mp[ratului, pre Petru Alexievici, carte. +i era la mare cinste =i bog[\ie. +i l-au trimis ]mp[ratul Alexii Mihailovici sol la mareli ]mp[rat al chitailor, de au z[b[vit la Chitai vreo doi, trii ani. +i au avut acolo mult[ cinste =i dar de la mareli ]mp[rat la chitailor, =i multe lucruri de mirat au v[dzut la acè ]mp[r[\ie a chitailor. +i i-au d[ruit un blid plin de pietri scumpe =i un diiamant ca un ou de porumbu. +i ]ntorc`ndu-s[ pe drum ]napoi, s-au t`mplat de au murit ]mp[ratul Moscului,
31
Ion Neculce
pre anume Alexii Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-au ie=it ]ntru ]ntimpinare, =i i-au luat aceli daruri =i tot ce au avut, =i l-au f[cut surgun la Sibir. +i au =edzut c`\iva ani surgun la Sibir. Iar[ mai pre urm[, r[dic`ndu-s[ Petru ]mp[rat, fiiul lui Alexii Mihailovici, carele au vinit aici ]n \ar[, ]n Moldova, de s-au b[tut cu turcii la Prut, la St[nile=ti, din gios de Hu=i, ]n \inutul F[lciiului, agiuns-au C`rnul din Sibir cu c[r\i la d`nsul, la ]mp[ratul Petru Alexievici, de i-au f[cut =tire de toate ce-au f[cut =i cum este surgun. Atunce Petru Alexievici ]mp[rat ]ndat[ au chemat senatorii =i au ]ntrebat dzic`nd: „Unde este dasc[lul mieu cel ce m-au ]nv[\at carte? Acmu curund s[-l aduce\i“. +i ]ndat[ au r[pedzit de olac =i l-au adus la Petru Alexievici, ]mp[ratul Moscului, ]n stoli\[. +i l-au ]ntrebat ce-au v[dzut =i ce au p[\it, =i i-au pl[tit lucrurile toate acele de la senatori ce-i luas[, p[n[ la un cap de a\[, =i diiamantul cel mare. +i ]mp[ratul, dup[ ce l-au v[dzut, s-au mirat =i l-au dat ]n haznaoa cè ]mp[r[teasc[, iar C`rnului i-au dat optdz[ci de pungi de bani. +i l-au luat iar[ ]n dragoste =i ]n mil[ =i l-au pus iar sfetnic. +i c`nd au ras barbeli, ]mp[ratul, a moscalilor, atunce c`nd s-au schimbat portul, atunce s`ngur ]mp[ratul i-au ras barba cu m`na lui. +i au tr[it C`rnul p[n[ la a doa domnie a lui Mihaivod[ Racovi\[, =i atunce au murit. Care mare cinste i-au f[cut ]mp[ratul la moartea lui =i mare p[rere de r[u au avut dup[ d`nsul, c[ era trebuitoriu la aceli vremi. R[mas-au acelui C`rnu ficiori =i nepo\i, =i au agiunsu unii de au fost polcovnici spre slujba o=tirii. C[ s[ ]nsuras[ el acolo, de luas[ moscalc[. +i s-au mai dus dup[ d`nsul de aice din Moldova trii nepo\i de frate, de s[ a=edzase =i ei pe l`ng[ unchiu-s[u. +i aceie avè mil[ de la ]mp[r[\ie, =i acolo au murit. XLII. +tef[ni\[-vod[ dzicu unii c[ pentru vr[jm[=ia lui =i sup[rarea ce f[cè boierilor, atunce la Tighine, la Bender, c`nd s-au boln[vit, s[ fie murit de otrav[. Dar adev[rul nu s[ =tie, c[ letopis[\ul nu scrie nemic[ de acest lucru.
32
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VOD{ P~N{ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT CAP. I
DOMNIA DABIJII-VOD{ Dup[ moartea lui +tef[ni\[-vod[, ficiorul lui Vasilie-vod[, ]n anul 7170, au trimis boierii la Poart[ pre Chiri\[ Drace, cu rug[minte de la boieri =i de la \ar[, pre cine or vrè ei s[ lè dè domnu de \ar[. +i le-au ie=it r[spunsul de la ]mp[r[\ie s[ marg[ boierii to\i la Poart[ =i acolo, pre cine or alege ei, pre voia lor vor face. Dup[ acee mers-au to\i boierii la |arigrad, dup[ poronca viziriului. +i cu d`n=ii era =i Evstratie Dabije vornicul. +i dintre cei boieri mul\i carii tr[gè nedejdea domniii, numai Toma vornicul =i cu frate-s[u vistiiernicul Iordachi, Cantacozine=tii cei b[tr`ni, s-au agiunsu cu nepotu-s[u, cu cupariul Rus[t cel b[tr`n. Av`nd cupariul trecere =i cinste la Poart[, au ispr[vit lucrul de domnie pentru Dabije vornicul. +i ie=ind boierii ]naintea viziriului, s[ \inè cela di cela s[-i aleag[ la domnie. Iar Dabije vornicul nemic[ nu =tiè, nici ]n g`nd nu-i era. Ce cum intrar[ boierii ]n cas[ la viziriul, fiind lucrul tocmit =i a=edzat cu cupariul, =i ]ntreb[ viziriul care este Dabije. +i ar[t`ndu-l boierii, l-au =i ]mbr[cat cu caftan de domnie. Iar al\i boieri ce tr[gè nedejde domniii au r[mas numai cu nedejdea. Vinit-au Dabije-vod[ ]n scaonul domnescu ]n Ia=i, tuturor cu bucurie de bun[ p[rere pentru domnu bun de boieriu de \ar[. +i era tuturor cu bine. +i nu era nici un boieriu ]n prepus sau ]n minciuni la acest domnu, nici \ara nu era ]mpresurat[ cu d[rile pre acea vreme. Acest domnu avè obicei, c`nd =idè la mas[ =i vidè niscaiva oameni s[raci dvorind prin ograd[, ]nv[\a de lua c`te doao, trii blide de bucate din masa lui =i p`ine =i vin =i le trimitè
33
Ion Neculce
acelor oameni acolo ]n ograd[, de m`nca acei oameni. +i dzicè c[tr[ boieri: „De mult or fi dvorind ei =i or fi fl[m`ndzi, neav`nd de cheltuial[“. +i f[cè divanuri dese, ca s[ nu z[b[vasc[ oamenii mult, dac[ or vini la Ia=i pentru nevoile lor. +i multe divanuri f[cè din amiadz[dzi ]n desar[. Care aceli divanuri den amiadz[dzi ]n desar[ nu c[dè toate prè de laud[. A=ijdere el bè vin mai mult din oal[ ro=ie dec`t din p[har de cristal, dzic`nd c[-i mai dulce vinul din oal[ dec`t din p[har. +i el era de locul lui din \inutul Putnei, =i =tiind el¡ ]nc[ din boierie c[ au oamenii s[raci dob`nd[ bun[ din vie, din toate cele rele au scornit =i el acestu obicei r[u de vii: de pogon c`te un leu s[ dè; care s[ trage =i p[n[ ast[dzi. Av`nd un hiiastru al s[u, anume Lupa=co, f[cut de Dabijoaie cu Buhu=u, c[ci Dabijoaie au avut¡ =i al\i b[rba\i mai nainte, p[n-a o lua Dabije, f[cut-au mare nunt[ ]n cur\ile domne=ti cu acel hiiastru al s[u, cu Lupa=co, care acel Lupa=co au agiunsu mai pe urm[ =i sp[tar¡ mare ]n |ara Munteneasc[ =i au luat o fat[ a lui Iordache vistiernicul Ca[n]tacozino. +i ]ncuscrindu-s[ Dabije-vod[ cu Iordachi, l-au pus sp[tar¡ mare, =i n-au sp[t[rit vreme mult[ =-au murit Iordachi sp[tarul, care cu mult[ pofal[ =i cu mare jele despre to\i pemintenii l-au ]ngropat ]n¡ B[rnovschii, c[, m[car c[ era grec, om¡ strein, dar era om bun; s[ punè tare pentru peminteni la domnie. }ntr-acea vreme t`mplatu-s-au de avè o=tire Turcul cu Neam\ul. +i au venit poronc[ la Dabije-vod[, de s-au g[tit de oaste, de au m[rsu la Uivaru, ]n |ara Nem\asc[, =i au trecut Dun[rea pre la Rusova, ]mpreun[ cu Grigorie, feciorul Ghic[ivod[, domnul |[r`i Muntene=ti. +i ]mpreun`ndu-s[ cu viziriul, au b[tut cetatea Uivariul =-au dob`ndit-o de la nem\i, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu mult[ dob`nd[ moldovenii =i muntenii, aduc`nd car[ ]nc[rcate de haine =i multe lucruri. Iar[ la anul dup[ aceast[ o=tire, iar au venit¡ poronc[ de la Poart[ la Dabije-vod[ =i la Gligorie-vod[, de s-au g[tit de
34
Letopise\ul |[rii Moldovei
o=tire, de au m[rsu ]n |ara Nem\asc[ la Leva, ]mpreun[ cu o=tile turce=ti, cu viziriul. Au l[s[t viziriul la Leva pe un sarascher¡ cu oastea turceasc[ =i pre un soltan cu treidz[ci de mii de t[tari =i cu domnii acestor¡ \[ri la cetate la Leva, s-o dob`n-deasc[. Iar[ viziriul s[ duses[ la alt[ cetate, mai ]nl[untru, =i l-au b[tut pe viziriul nem\ii de la aceast[ cetate. +i dup[ ce l-au b[tut pe viziriul nem\ii, s-au dat viziriul cu oastea sa ]n laturi =-au r[pedzit cum mai degrab[ s[ marg[ =i o=tile care l[sase la Leva, s[ marg[ la viziriul, s[-i dè agiutoriu. Ce n-au apucat s[ marg[ la viziriul, c[ i-au =i lovit¡ nem\ii =i pe-cea oaste de la Leva, de i-au b[tut nem\`i =i i-au r[sipit¡. C[ li s[ =i sup[ras[ turcilor a mai o=ti, fiindu vreme de toamn[, pre la Simedru, =i tr[g`ndu =i nedejde ca dor¡ i-or slobodzi s[ marg[ pe la cas`li lor. +i Dabije-vod[ =i Gligorii-vod[ sf[tuis[ s[ fug-]n |ara Le=asc[. +i cum au lovit¡ nem\`i acolo la Leva, fug`ndu oastea ]napoi spre Dun[re, ei au =i trecut Dun[rea cu o=tile lor, f[r[ =tirea viziriului, =-au vinit prin |ara Munteneasc[, iar[ Stamatie, ce era postelnic¡ mare la Dabijevod[, au dzis Dabij[i-vod[: „S[ nu fugi, m[riia ta, ce s[ te ]ntorci ]napoi la viziriul, c[ apoi poate s[ viie din urm[ poronc[ la \ar[ s[ te prindz[, ce s[ la=i pe Gligorie-vod[ s[ fac[ el ce =tie“. Deci Dabije-vod[ s-au ]ntorsu =i =-au tocmit lucrul despre viziriul. Gligorie-vod[, ne=tiindu nemic de ]ntorsul Dabij[i-vod[, =-au pornit¡ doamna cu toat[ casa lui de au trecut ]n |ara Ungureasc[, iar[ el au vinit prin |ara Moldovii, ca s[ afle pe Dabije-vod[ ]n \ar[. +i au m[rsu p[n’ la Suceav[ =i neafl`ndu-lu pe Dabije-vod[, i s-au r[zle\it =i oastea sa, ce avè, de d`nsul =i au r[mas numai cu 50 de oameni. +i tem`ndu-s[ s[ nu sar[ \ara dup[ d`nsul s[-l prindz[, au purces noaptea de la t`rgul Sucevei spre Bot[=eni =i de-acolo au lovit¡ la Prut la Bogd[ne=ti. +i de-acolo au luat asupra Nistrului =-au trecut tocma la Movil[u. +i c`ndu au trecut demenea\a pe o negur[ pe l`ng[ Bot[=eni, i s-au r[t[cit¡ un c[m[ra= a lui, anume I=toc, c-o
35
Ion Neculce
p[reche de desagi de galbeni, =i c[dzindu pre m`na Jor[i, ce era atunci vornic¡ ]n Bot[=eni, au luat banii =i l-au triimis pre I=toc la Dabije-vod[ =i cu banii. Numai p[n-a-l triimite, au dispecetluit banii Jora =-au luat c`\iva galbeni =-au dat sam[ c[tr[ Dabije-vod[ c[ a=è despecetlui\i i-au g[sit. Gligorie-vod[ n-au z[b[vit¡ mult ]n |ara Le=asc[ =-au trecut pren |ara Ungureasc[, de =-au luat doamna, =-au trecut cu toat[ casa lui la Beciu, la ]mp[ratul nem\escu, =-au z[b[vit acolo c`\iva ani la Beci. Dece pe aceast[ vreme, audzindu stolnicul Costantin Ca[n]tacozono, fratele lui +erban-vod[, ]ndat[ s-au dus =i el din |ara Munteneasc[ la Beciu, de au f[cut jalob[ la ]mp[ratul nem\escu pe Gligorie-vod[, precum c`ndu era Gligrie-vod[ domnu ]n |ara Munteneasc[ au ]nchis pe tat[-s[u, pe Costantin postelnicul, la m[n[stire la Snagov¡ =i i-au f[cut acolo multe cazne, =i i-au luat mul\i bani, =i l-au =i omor`t. +i el n-au fost vinovat¡ lui Gligorie-vod[ cu nemic. Iar[ Gligorie-vod[ t[g[duiè, dzic`nd c[-l n[p[stuie=te ]naintea divanului ]mp[r[tescu. Iar Costantin stolnicul s-au agiunsu cu o slug-a lui Gligorie-vod[, anume Iona=co Cap-de-ghind[, =i l-au scos martur ]naintea divanului ]mp[r[tescu, de au m[rturisit cum c[ l-au omor`t st[p`nu-s[u, Gligorie-vod[, f[r[ nici o vin[, pe Costantin postelnicul. Dece Gligorie-vod[, dac-au v[dzut c[ m[rturise=te a=è sluga lui, n-au avut ce mai r[spunde, c[ s-apucas[ de cap ]naintea divanului c[ i-i n[paste, =-au r[mas vinovat¡ =-au c[dzut la-nchisoare =i-n mare grij[. Sf[tuitu-s-au c-un prietin s[-l fac[ catolic, c[ ]ntr-alt chip n-a putè sc[pa de moarte, =i a=è priimind, =-au dat =i un copil la ]mp[ratul, de l-au botedzat =i i-au pus =i nume copilului Leopold, pe numele ]mp[ratului. C[tatu-=-au vreme =-au fugit de la Beci la Vene\ie, =i a=è i s-au tr[g[nat vremea, de au z[b[vit ]n strein[tate 7 ani, p[n’ s-au f[cut pace la turci. +i s-au dus pre tain[ iar la |arigrad, =i =edè ]n |arigrad pre tain[, de nu-l =tiè nime.
36
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ boierii muntene=ti r[dicas[ cap un domnu ]n locul lui Gligorie-vod[ pe un om prostu, anume Antonie, =i-i da nafaca lui pre dzi de cheltuial[ c`te 10 potronici. Iar viziriul au triimis de-au chemat¡ pre acel domnu la Poart[, cu boierii depreun[, dzic`nd s[ le ]nnoiasc[ domnia. +i-ndat[ s-au r[dicat pe poronca viziriului cu Antonie-vod[ =-au m[rsu la Poart[, ne=tiindu nemic de vinirea lui Gligorie-vod[, c[-l \inè viziriul t[inuit. Dece ]mpreun`ndu-s[ boierii cu viziriul, rugatu-s-au viziriului s[ le puie un domnu dintre d`n=ii, pe care =-ar alege ei, c[ acel domnu ce-l r[dicas[ ei este un om prè prostu. Atunce i-au ]ntrebat viziriul pe boieri pentru Gligorie-vod[, unde s[ afl[ =i, de i-ar scrie, oare n-ar vini? Iar muntenii ]l¡ suduiè, c[-i om¡ r[u =i nice a mai vini de unde ]i dus. Dzisule-u viziriul: „Alege\i-v[ un domnu dintre voi, pe cine v-a pl[cè, =i vini\i m`ne diminea\a s[ vi-l fac“. Iar Gligorievod[, dup[ perdeaua viziriului, asculta toate. Duc`ndu-s[ boieri la gazd[, sf[tuitu-s-au =-au ales dintre d`n=ii pe un frate mai mare a lui +erban-vod[, anume Dr[giciu. +i cum au purces cu d`nsul a doua dzi la Poart[ s[ ]mbrace c[ftan, =-au intrat ]n cas[ la viziriul. Iar[ viziriul au =i scos pe Gligorie-vod[ =i l-au ]mbr[cat¡ ]n c[ftan. Iar[ boieri muntene=ti, dac[ l-au v[dzut, numai ce-au ]ncremenit. +i i-au dat pe to\i de grumadzi pe m`na lui Gligorie-vod[. Numai ce-au sc[pat¡ +erban-vod[ dintre d`n=ii, c[, vr`nd =i el s[ intre ]n cas[ la viziriul, dup[ cielal\i, un prietin i-au spus ]n tain[ c[-i Gligorie-vod[ ]n cas[ la viziriul. +i el n-au mai apucat s[ spuie celoralal\i fra\i, =i-ndat-au fugit =i s-au ascunsu. Iar pe Dr[ghiciu Ca[n]tacozono =i pe frate-s[u Mihaiu =i pe frate-s[u Costantin, care ]l p`r`s[ pe Gligorie-vod[ la Beci =i pe frates[u Mateiu =i pe Iordachi, i-au luat pe ace=tea pre to\i de grumadzi, de i-au dus ]n |ara Munteneasc[. Dece pe Dr[ghiciu l-au omor`t, iar[ pe cielal\i i-au ]nchis ]n¡ cur\ile
37
Ion Neculce
CUPRINS
domne=ti, la simeni. +-au r[pedzit¡ Gligorie-vod[ oamenii s[i ]nainte cu schimi-aga, de au prinsu pe giup`neasa lui +erban =i pe celelalte a celoralal\i boieri, de le-au ]nchis la simeni. +i dup[ ce au m[rsu ]n Bucure=ti, Gligorie-vod[ ]i tot b[tè =i-i tot c[zniè pe acei boieri =i pe giup`nese. Care l[s[m acmu povestea lui Gligorie-vod[, de om¡ scrie mai ]nainte, c`ndu i-a vini r`ndul. +i-ncepem iar a Dabij[ivod[, la r`ndu nostru. Dabije-vod[, aice ]n \ar[ domnindu cu pace =i cu domnie a=edzat[, cu \ar[ ]ntemeiat[, era om¡ bun =i bl`ndu, f[r[ nice o r[utate. +i neplinindu bine 4 ani a domniei lui, fiindu =i om b[tr`n, au pl[tit =i el datoria cè de op=tie, de-au murit¡. +i l-au dus cu toat[ boierimea, cu mare cinste, de l-au ]ngropat ]n m[n[stirea lui, ]n B`rnova, carei este de d`nsul¡ ispr[vit[, iar[ din temeiul ei au fost-o ]nceput-o Barnovschie-vod[, =i n-au apucat s-o ispr[vasc[, c-au pierit la Poart[, cum s[ pomene=te mai sus. CAP. II
DOMNIA DUC{I-VOD{ { B{TR~N LEAT 7174 CELU Duca-vod[ era de mo=ie din |ara Greceasc[, de la Rumelia, =i viindu aice ]n \ar[ de copil, au slujit la Vasilie-vod[ ]n cas[ =i la al\i domni, p[n-au agiunsu la boierie mare. +i s-au ]nsurat aice ]n \ar[, de-au luat o fat[ a doamnei Dabijoaie, anume Nastasia, ce era f[cut[ cu Buhu=, =-au agiunsu de au fostu =i visternicu mare ]n dzilele Dabij[i-vod[. Ce, dup[ ce au murit Dabije-vod[, au m[rsu doamna Dabijoaie ]n |arigrad, cu Duca visternicul, ginere-s[u, av`nd pe Cup[re=tii cei b[tr`ni ]n |arigrad, purt[tori de trebile domniei, la viziriul =i la alte c[petenii a Por\`i ]mp[r[te=ti. Scris-au =i Toma vornicul Ca[n]tacozono la nepo\`i lui, la Cup[re=ti, ca s[ fie nevoitori pentru Duca visternicul. +i a=è i-au ispr[vit¡, de l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie ]n |ara Moldovei, ]n locul Dabij[i-vod[.
38
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dece viindu ]n scaonul domniei, ]n Ie=i, le era tuturor cu bine, fiindu =i el din boierii \[r`i domnit, c`t nu s[ pl`ngè nime nice de o str`mb[tate. Dar numai gium[tate de an au domnit, =i i-au =i vinit maz`lia, pentru povestea unei c[r\i ce au scris el la hanul t[t[r[scu. Dzic c[ atunce s[ cerca acel hanu s[ s-]nchine la ]mp[r[\`ia Moscului =i s[ lipsasc[ de supt ]mp[r[\ia turcului. +i ]n\eleg`ndu la ]mp[r[\ie de povestea aceasta, n-au credzut¡, ce au scris viziriul la Duca-vod[ aice ]n \ar[, s[ caute numai s[ adevereasc[ acestu lucru, s[-i fac[ =tire. +i viziriul, din |arigrad au purces la oaste. Duca-vod[, vr`nd s[ ispiteasc[ pre hanul, s[ afle adev[riul pe poronca viziriului, au scris =i el la hanul, cum =i el este robu =i plecat suptu puterea hanului, =i altele multe ca aceste. +i m[rg`nd omul Duc[ivod[ pre la Voz`ia, la trec[toarea Niprului, l-au prinsu pa=ea de Voz`ia, =i fiindu pa=ea neprietin Duc[i-vod[, i-au =i triim[su c[r\ile la |arigrad, la camaicanul. +i camaicanul, ne=tiindu povestea, ]ndat[ au ar[tat c[r\ile ]mp[r[\iei. +i ]mp[r[\ia au triimis de l-au mazilit. +i era s[-=¡ puie =i capul. Atunce ]n grab-au pus ]mp[ratul pe Iliie=-vod[, ficioriul lui Alexandru, domnu. Numai n[rocul Duc[i-vod[ ce au fost de nu =-au pus capul, c[ camaicanul au triimis acele c[r\i a Duc[i-vod[ la oaste, la viziriul, de le-au v[dzut. Dece viziriul au scris la ]mp[r[\ie cum c[ Duca-vod[ cu poronca lui au scris la hanul, ca s[-l ispiteasc[, =i nu-i vinovat¡. +i a=è au sc[pat Duca-vod[ cu dzile, de n-au pierit¡. Iar[ maz`l tot au r[mas, c[ apucas[ ]mp[r[\ia de puses[ pre Ilie=¡ domnu. +i au domnit Duca-vod[ numai =es[ luni ]ntr-aceast[ domnie ]nt[iu. +i c`nd au vinit maz`lia, era ie=it Duca-vod[ la primblare cu toat[ casa =i boierii lui pe Prut ]n sus, la Berehoie=ti, de-= lua sama oilor¡ de avè din boierie. +i acolo, f[r[ nedejde, i-au vinit maz`lia, =i de acolo lu`ndu-l aga ]mp[r[tescu, cu toat[ casa lui, de l-au dus la |arigrad.
39
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. III
{ DOMNIA LUI ILIE+U-VOD{, FICIORUL LUI ALEXANDRU-VOD{ La acè vreme ce au vinit c[r\ile Duc[i-vod[ la Poart[, care le scrises[ Duca-vod[ la hanul =i le prinses[ pa=ea de Vuz`ia, precum arat[ mai sus, s-au tulburat¡ tare ]mp[r[\ia, =-au ]ntrebat ]mp[ratul ce domni s[ afl[ aice la |arigrad maz`li. +i t`mpl`ndu-s[ de muris[ Alexandru-vod[, tatul lui Ilie=-vod[, r[m`indu s[rac =i la mare lips[ =i cu datorii multe, de pre cum este obiceiul domnilor maz`li, de r[m`n s[raci dup[ ce s[ maz`lescu, din bl[st[mul cel mult a oamenilor. Mergè =i Ilie=-vod[ dup[ oas[le t[t`ne-s[u la ]ngropare, cu mult[ grij[ =i fric[ de datornicii t[t`ne-s[u, s[ nu-l prindz[ s[-l ]nchidz[. +i t`mpl`ndu-s[ ]ntr-acel ceas de l-au t`mpinat, cu oasele duc`ndu-le la gropni\[, un om¡ ]mp[r[tescu =i t`mpl`ndu-s[ la acea ]ntrebare a ]mp[ratului de domnii maz`li de Moldova, iar acel om¡ ]mp[r[tescu, cine-r hi fostu, au dat sam[ c-au v[dzut acmu pe Ilie= m[rg`ndu dup[ oas[le t[t`ne-s[u. +i a=e ]ndat[ au r[pedzit ]mp[ratul un ceau=, de l-au luat de la ]ngroparea t[t`ne-s[u =i l-au dus¡ la saraiu, de l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie, de l-au pus domnu ]n Moldova ]n locul Duc[i-vod[, pe cum s[ pomene=te mai sus. Iar[ p[n-a-l ]mbr[ca cu c[ftanul, foarte r[u s[ sp[riias[, c[ nu =tiè la ce-l duce =i la ce. Ce mila dumnedz[iasc[ este mare, de bucur[ pe om c`ndu nu g`nde=te. +i dup[ ce au vinit Ilie=-vod[ domnu ]n \ar[, pre acie vreme era pace. +i acestu domnu era bun \[r`i =i boierilor, ]i avè ]n cinste. Numai, fiind n[scut, crescut ]n |arigrad, nu =tiè limba \[r`i, ce gr[iè cu t[lmaciu la divan. +i multe giude\e a lui, fiindu cu t[lmaci, nu s[ giudeca bine, =i c`teva ispisoace au ie=it pe urm[ rele. A=ijdere pe o sam[ de boieri ce era de casa Duc[i-vod[ i-au pus c`\iva bani de au dat ]mprumutare, =i pe care boieri ]i aflas[ c-au fostu sfetnici la r[dicarea \[r`i asupra t[t`ne-sau, lui Alexandru-vod[, ]nc[ nu le pre c[uta cu bine.
40
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
T`mplatu-s-au pre acea vreme de au vinit =i un ficior¡ a lui Bati=te visternicul cu domnia din |arigrad. +i afl`ndu pe un orheian, anume Bos`e, care au ucis pe tat’ s[u, Bati=te visternicul, l-au fost ]nchis¡ ]n vart[, f[r[ =tirea domniei. Iar[ dup[ ce au v[dzut al\ii c[ l-au ]nchis¡, pe afar-au ]nceput a str`ga =i a g`lcevi ce poate s[ fie acest lucru. Dece domnia ]n\eleg`nd, ]ndat-au poroncit¡ de l-au slobodzit =i poroncindu s[ nu s[ team[ nime de nemic, c[ acele lucruri toate le-au iertat. +i-nc[ au \inut =i pe ficiorul lui Bati=te de r[u. +i \ara era ]mpresurat[ cu d[rile, c[ s[ f[cè cheltuiele mari la visterie, =i era =i darnic¡: bac=i=uri da mari, c[ era om bun. +i a=e s[ pomene=te c[, dup[ ce s-au maz`lit =-au trecut Dun[rea, n-au fost av`ndu de cheltuial[, s-au fostu ]ndatorindu la boierena=i de bani, de au fostu cheltuindu pe drum. +i pu\in n-au plinit 3 ani cu domnia =i s-au maz`lit¡. +i fiindu Duca-vod[ domnu maz`l la Poart[, au ie=it domnu al doile r`ndu la velet 7177. CAP. IV
DOMNIA A DOAA A DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N Viindu Duca-vod[ cu a dooa domnie ]n \ar[, ar[t[-s[ la hire mai aspru dec`t cum era cu domnia dint[iu. +i =i ]ncepu a z`di m[n[stirea Cet[\uia, c[ era \ara plin[ de oameni =i cu hran[ =i agonisit[ bun[. Iar[ ]n al triile an¡ a domniei lui, la vleato 7180, r[dicatu-s-au H`nce=tii cu to\i orheienii =i l[pu=nenii cu oaste asupra lui, pentru ur`ciunea grecilor ce aduses[ prè mul\i de la |arigrad. +i mai ales pentru Cup[re=ti1, ce era aice ]n \ar[. Dece, viind H`ncul¡ =i cu Durac s[rdariul aice ]n Ie=i, cu toate o=tili, str`ga s[ prindz[ pe greci, s[-i omoare. Fugit-au toat[ boierimea care ]ncotro au putut. Iar[ Duca-vod[, v[dz`ndu c[ s-au r[dicat 1
Familia Rusete=tilor, numit[ a=a dup[ ]ntemeietorul ei, care avea rangul de cupar.
41
Ion Neculce
at`ta \ar[ asupra lui, au ie=it din curtea domneasc[ cu toat[ casa lui =-au purces ]n gios pre iaz. Iar[ H`nce=tii au intrat ]n curte =i prin cas[li boiere=ti =i negu\itore=ti, pen t`rgu, str`g`ndu =i j[cuind. +i prindzindu pre greci, pre c`\i i-au g[sit¡, pe to\i i-au omor`t. Duca-vod[ au trecut deodat[ peste Dun[re, =i cu o sam[ de boieri, iar[ o sam[ trecus[ ]n |ara Munteneasc[. +i ispr[vindu=i Duca-vod[ de la Poart[, =i =-au luat t[tari c`\i i-au trebuit, de i-au triimis cu Alexandru Buhu=, ce era pe acie vreme s[rdariu, de-au lovit¡ pin oastea H`nce=tilor la Iepureni =i i-au b[tut pe H`nce=ti =i i-au ]mpr[=tiat. Iar[ t[tar`i, dup[ ce au b[tut pe H`nce=ti, pe mul\i oameni au robit¡ dintr-acele \inuturi =i pe mul\i din c[petenii, c[pitani, hotnogi, prindz`ndu-i, i-au sp`ndzurat =i pe unii i-au ]n\epat. Duca-vod[ dup[ ce s-a ]ntorsu de piste Dun[re, iarna era mare atunce. H`nce=tii atunce, nu =tim, n-au vrut au n-au ]ndr[znit¡ s[ fac[ vrun r[u domnului. Ce pentru doi, trii vinova\i au pierit mul\i nevinova\i, =i s-au potolit to\i. Numai numele H`nce=tilor au r[mas ]n pomenirea oamenilor de atunce p[n[ ast[dzi. Iar[ dup-aceste zarve, c`t s-au f[cut var[, s-au g[tit ]mp[r[\ia turcului =i au purces cu o=ti s[ vie asupra |[r`i Le=e=ti, s[ dob`ndeasc[ vestita cetate Cameni\a. +i au triimis poronc[ la Duca-vod[ s[-i triimi\[ chip =i starea cet[\`i Cameni\`i, s[ vadz[ ce loc =i ce t[rie ar¡ avè. Duca-vod[ au triimis pe un nemi= din \inutul Hotinului, anume Gligorie Cornescul, ce era foarte me=ter de scrisori =i de s[p[turi la pietre =i la alte lucruri, de au f[cut chip cet[\`i Cameni\`i de cear[, cu toate tocmelele ei dinluntru =i denafar[. +i o au triimis la ]mp[r[\ie, de o au v[dzut, =i mult s-au mirat de m[rirea ei, ce era din s`ngur[ starea locului, cu ap[ =i cu st`nci de piatr[ ]mpregiuriu, minunat loc¡. +i mai mult aceasta au ]ndemnat¡ pe ]mp[r[\ie, de au vinit la Cameni\[. Viziriu era atunce Chiop[r[liolu. +i nu-i era cu voie s[ vie ]mp[r[\ia la Cameni\[, =-au scris =i la Duca-vod[, c`t ar¡ putè s[ puie piedic[, ar[t`ndu c[-i prè mare Cameni\a =i n-a putè-o
42
Letopise\ul |[rii Moldovei
lua. Dar nemic n-au putut ispr[vi. Numai ce s-au pornit ]mp[r[\ia, la Obluci\e sosindu, au g[sit¡ podul gata peste Dun[re =i au =i trecut cu o=tile sale. Le=ii, ne=tiindu nemic, nice av`ndu veste, nu s[ g[tis[ nemic de oaste. Duca-vod[ g[tindu conace =i poduri peste toate p`reile cu mult[ grij[, s[ nu-i afle ]mp[r[\`ia vro pricin[, s[-=¡ puie capul. Vinit-au =i Gligorie-vod[ cu oastea sa, dup[ poronca ]mp[r[\`ei, de era de agiutor ]mpreun[ cu Duca-vod[. }ntr-acestu an¡ f[cutu-s-au =i o minune mare, ar[tare la Hotin, ]ntr-o m[n[stioar[ mic[ ce este supt cetate. Au l[cr[mat icoana Maicii Precistei, c`t s[ r[ntuna lacr[mile pe chipul icoanei, de le vide to\i oamenii. +i pica ]ntr-o tepsie ce era pus[ supt icoan[, de era de mirare a pr[vi ar[tarea =i s[mnu ca acela, carele au fostu adev[rat s[mnu de pieire a mul\i cre=tini ]n |ara Le=asc[ =i ]ncep[tura durerei =i stric[rei \[r`i noastre. C[ de atunce din an ]n an¡ tot r[u =i amar de cre=tini =i pustiire au r[mas locurile pre acolo. Trecut-au ]mp[r[\`ia Dun[rea, =i de acolo purceas[ pe Prut cu mult[ oaste =i cu multe tunuri grele =i mari. +i la un tun pune c`te 80 de bivoli. Unele era =i mai mici; feluri de feluri de harmate. +i sos`ndu la |u\ora, au =[dzut cu toat[ oastea de au odihnit 8 dzile. |ara era bej[nit[ numai din =leahul o=tii, iar ]n laturi sta to\i cine=i pe la cas[li lor; n-avè nime nice o nevoie, nice la m[rsu, nice la ]ntorsu. Vinit-au ]n primblare ]mp[r[\ia de la |u\ora ]n Ie=i =i s-au scobor`t pe la Nicori\[ ]n C[caina =i s-au suit¡ prin t`rgul boilor =-au desc[lecat ]n c`mpu, supt saivan, de la deal de t`rgul boilor. +i Duca-vod[ mergè cu to\i boierii pre gios pe l`ng[ ]mp[r[\`e. +i s-au tinsu c`teva buc[\i de atlazuri =i de t[f\i pre ]mbe p[r\ile de uli\[, pe unde mergè ]mp[r[\ia. Iar[ dac-au disc[lecat ]mp[ratul supt saivan, Duca-vod[ i-au ]nchinat multe daruri: c`\iva cai turce=ti cu podoabe scumpe =i leghian cu ibric de argint =i alte lucruri scumpe. +i d-ice iar s-au ]ntorsu ]mp[ratul la urdie la |u\ora. +i iar dup[ acie au mai vinit ]mp[ratul ]n primblare =i s-au suit ]n deal la m[n[stire
43
Ion Neculce
la Cet[\uie de au v[dzut-o =i pr[vind locul ]n toate p[r\ile. +i iar s-au ]ntorsu la urdie la |u\ora. Dzic atunce s[ fie strigat =i hogea ]n clopotni\[ la Sfete Neculaiu, =-au st[tut beserica pecetluit[ p[n’ la vinirea cu domnia lui Antonie-vod[. Dece boierii atunce, afl`ndu vreme, au j[luit pe Duca-vod[ la ]mp[r[\ie foare tare, mai cu dedinsu Ursachi cel b[tr`n¡. +i era atunce s[-l m[zileasc[ la |u\ora. Numai viziriul au gr[it ]mp[ratului c[ nu-i bine s[-l mazileasc[ pe cale, ca s[ nu fac[ sminteal[ pentru cele ce trebuiescu s[ grijasc[: conace, poduri =i de alte ce trebuiescu pentru treaba ]mp[r[\`ei p[n’ la Nistru. +i a=è l-au ]ng[duit ]mp[ratul, pecum au dzis viziriul, p[n’ la Nistru; nu l-au mazilit acolo. Purces-au ]mp[r[\ia de la |u\ora pe Prut ]n sus, fiindu boierii or`ndui\i de purta grije ce era treaba: p`ne, ordzu, iarb[, lemne, \[ru=i, ialovi\[, berbeci, unt, miere =i de alte multe ce trebuie la conace. Acestu ]mp[rat era c[l[re\ bun =i v`n[tor. Mergè tot pe c`mpu cu pu\intei oameni de curtea lui p[n’ la conac. +i ]ntr-acestu an¡ era mare bi=ug ]n \ar[ de toate, =i ducè oamenii la urdie de vindè f[r’ nice o grije: ialovi\[, miere, unt, poame de tot felul, cini de ce avè, de s-umplus[ oamenii de bani. C`ndu au sosit la Nistru, era podul gata peste Nistru, din gios de Hotin, la un sat anume V`rnovi\a. +i trec`ndu ]mp[r[\ia, iar[ Duca-vod[ sta la capul podului, di cie parte de Nistru, a=tepta pentru slujba s[-l ]mbrace cu c[ftan. Iar ]mp[ratul, av`ndu pe d`nsul m[raz =i g`ndu s[-l mazileasc[, cum au trecut, au =i f[cut s[mnu de luar[ pe Duca-vod[, de l-au dus de l-au ]nchisu la ba=-ceau=. Atunce s-au v[dzut c[-i maz`l. +i i-au scris tot ce-au avut la ]mp[r[\ie, =i din p`ra lui Ursachi l-au b[tut ]mp[r[\ia. +-au cheltuit mul\i bani, =i era s[ =i peie. Numai, n[rocul lui, s-au t`mplat o blan[ de hulpe de mosc neagr[ prè bun[ =i scump[. +-acee i-au scos capul, c[, duc`nd-o la viziriul, vizirul au ar[tat-o ]mp[ratului, care s-au mirat =i-mp[ratul de acea blan[. +i atunce au g[sit vreme viziriul, fiindu-i prietin, de au gr[it: de n-a hi apucat a pieri, s[ fie mila ]mp[r[\`ei s[-l ierte. +i atunce ]mp[ratul l-au iertat de cap =i l-au
44
Letopise\ul |[rii Moldovei
dat pe m`na unui ag[, de l-au adus prin Ie=u, de l-au r[dicat¡ cu tot ce-au avut =i l-au dus la |arigrad. }n loc de mil[ =i cinste ce a=tepta s[ aib[, ei l-au maz`lit. Ie=it-au r[spunsu boierilor: pe cine vor alege dintre d`n=ii s[ marg[ s[-l ]mbrace cu c[ftan de domnie. Sf[tuit-au cu to\`i =-au ales dintre d`n=`i pe Petriceico cluceriul. +i l-au dus la cortul viziriului, neav`ndu el nici un cuget al s[u s[ ias[ la domnie, l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie. Apoi =i Petriceicovod[, ce l-au ales boierii, vidè-ve\i la c`t[ st`ngere =i robie au dus \ara cu faptele lui, cum om¡ scrie pe r`ndu mai gios. Le=ii, neav`ndu grije de vinirea Turcului la Cameni\[ a=è f[r[ veste, nice oaste au g[tit ]mpotriva Turcului, nice Cameni\a au ]nt[rit-o cu ne=ticavai o=ti, s[ s[ sprej`neasc[ de turci, c[ pe acea vreme avè g`lcevi cu =fedzii, nice \ara lor nu s[ bejenis[ pen p[l[nci, ne=tiind nemic. Craiul le=escu era atunce Mihail Vi=noveschie =i hatman Sobe\chie, care pe urm[ au fostu =i craiu. Sta sateli pe marginea |[r`i Le=e=ti pline de oameni, =i le spunè moldovenii: „Fugi\i! fugi\i! c[ vin turcii ]n \ara voastr[“. Ei nu credè, sta pe loc. Turcii, cum au trecut Nistrul, cum au ]nceput a pr[da =-a robi =-a da foc, c`tu au putut agiunge pen |ara Le=asc[, f[r[ nice o grij[ de le=i. }n Cameni\[ era numai vro 6000 de dr[gani, de paza por\ilor, =i t`rgove\ii. +i cum au agiunsu turcii supt Cameni\[, trei, patru dzile, =-au b[tut din pu=ci, =i s-au =i ]nchinat cei din cetatea Cameni\`i, adeverindu-le turcii mil[, dac[ s[ vor ]nchina. +i deschidz`nd por\ile, au intrat turcii =-au f[cut dovà ]n limba lor =i ves[lie, mare de izb`nd[, c-au luat cetate ca acie vestit[ Cameni\a, a=è pre lesne, f[r[ nice o sc[dere de o=ti =i v[rs[ri de s`nge. A=è da din tunuri, c`t s[ cutremura locul. +i au ie=it to\i l[cuitorii Cameni\`i pe por\i afar[, cu tot ce au avut. +i i-au a=edzat pe to\i pe denafar[, pe l`ng[ cetate, s[ l[cuiasc[. Iar[ Volodiovschie, starostele de Cameni\[, dac-au v[dzut c[ s-]nchin[ cetatea, el au intrat ]n ierb[rie de-au dat foc, de-au arsu =i el cu iarba, socotindu mai bine s[-= fac[ moarte cu m`nule sale dec`t s[ ]ncap-]n m`nule p[g`nilor rob.
45
Ion Neculce
Dece turcii, ]nt[rindu cetatea cu pu=ci =i cu zaharà =i cu oaste, au a=edzat =i pa=, =i pr[d`ndu c`t au putut¡ agiunge o=tili turce=ti ]n sus prin |ara Le=asc[, au purces ]mp[r[\`ia ]n gios, iar pe acel =lah ce au vinit, =-au trecut Dun[rea la Oblu=i\[ cu mult plen de robi =i de dui[u]m. Iar[ pe Petriceico-vod[ l-au l[sat cu oastea sa, cu moldovenii, ]n Hotin, ca s[ fie de paza \[r`i =-a =lahului Cameni\`i, ca s[ nu ]nchid[ le=ii drumul negu\itorilor, s[ nu fl[m`ndzasc[ oastea din Cameni\[. Trimis-au viziriul la Petriceico-vod[, c`nd era ]mp[r[\ia la Nistru, s[ aleag[ un boier¡ care-i mai de treab[, s[-l¡ triimat[ la cortul lui, c[-i trebuie=te. Ales-au Petriceico-vod[ din to\i boierii \[rii mai de treab[ la voroavi pe Miron Cost`n, care au fostu mai pe urm[ =i logof[t mare. +i m[rg`nd Miron la cortul viziriului, pusu-l-au viziriul de au =[dzut ]naintea lui. +i i-au dzis viziriul s[-i spuie dreptu: pare-le lor bine c-au luat ]mp[r[\ia Cameni\a, au ba? Iar Miron au r[spunsu c[ s[ teme a spune drept. Viziriul s-au j`mbit a r`de =i i-au dzis s[ gr[iasc[, s[ nu s[ team[. Atunce Miron au dzisu c[ „suntem noi modovenii bucuro=i s[ s[ l[\asc[ ]n toate p[r\ile c`t de mult, iar peste \ara noastr[ nu ne pare bine s[ s[ l[\asc[“. Atunce viziriul iar[ au r`s =i i-au dzis: „Drept ai gr[it“, =-apoi l-au ]ntrebat cum socote=te: l[sa-o-a oastea turceasc[ la Hotin cu Petriceico-vod[ s[ fie de paza \[r`i =i a Cameni\`i p[n-]n¡ prim[var[ =i n-a avè vro primejde de le=i? Iar[ Miron au r[spunsu c[ nu-i bine s[ las[ oastea turceasc[, c[ este vreme de iarn[, =i s[ =adz[ oastea de iarn[ la un loc n-a putè-o birui \ara de f`n =i de gr[un\[ =i de alte bucate, c[-i \ara s[rac[, =-a fl[m`ndzi. S-o r[schire pen sate, satele ]n=irati, =i or lovi podghiazuri din ceea parte, ast[dzi ]ntr-un sat, m`ne ]ntr-altul, =i p[n-]n prim[var[ a pieri oastea ]mp[r[teasc[ toat[, =i pentru oastea turceasc[ or¡ str`c[ podghiazurile =i \ara. Numai oastea turceasc[ s[ s[ duc-]n gios. Numai s[ le dè voie ]mp[r[\ia s[ scrie moldovenii la le=i, cu rug[minte =i cu ]mbun[turi, fiindu tot de o lege. Or crede le=ii =-or l[sa de n-or
46
CUPRINS
Letopise\ul |[rii Moldovei
face stric[ciune Moldovei, =i or chivernisi =i cetatea de bucate p[n-]n¡ prim[var[. +i a=è au l[sat viziriul dup[ sfatul lui Miron, iar unii din boieri, dup[ ce le-au spus Miron sfatul, dzicè c[-i mai bine s[ las[ turcii, c[ poate pe d`n=ii s[-i prade le=i \ara. Iar[ Miron dzicè c[ n-or pr[da-o, iar de or =i pr[da-o, nemic n-a hi, dec`t s[ le iè inecerii muierile =i copii =i s[ r[m`ie =i a=[dz[tori, s[ nu s[ mai duc[. CAP. V
DOMNIA LUI +TEFAN PETRICEICO-VOD{ St[tu domnu Petriceico-vod[ la vleato 7180. +i dac[ s-au a=edzat domnu, au r[mas cu oastea sa la Hotin, pentru grija podului =-a Cameni\`i, p[n-]n postul Cr[ciunului. Apoi au vinit la Ie=i ]n scaon. Iar[ de prim[var[ au vinit ]mp[r[\ia p[n’ la Oblu=i\[ =-au triimis pe Hus[in-pa=e cu o=ti la Hotin. M[rs-au =i Petriceicovod[, cu oastea =i cu to\i boierii s[i, =i domnul muntenescu Gligorie-vod[, iar[= cu oastea sa, la Hotin, iar la |u\ora au st[tut caplan-pa=e cu oastea turceasc[. Atunce le=ii g[tindu-=i oaste, au vinit asupra turcilor la Hotin Sobe\chie, hatmanul coronii, care pe urm[ au fostu =i craiu, =i cu Sinavschie, hatmanul polnie, cu frumoas[ oaste. Iar Mihail, craiul le=escu, era cu toat[ puterea sa la Leovi. Turcii, v[dzindu c[ vine oaste asupra lor, f[cut-au =an\uri pe l`ng[ cetatea Hotinului =-au intrat ]n =an\uri, iar moldovenii =i cu muntenii, os[bi\i ]ntr-alte =an\uri, ]ncungiura\i. Ce ei, ca ciia cu nevoie, s-au sf[tuit ei ]nde ei, Grigorii-vod[ cu Petriceico-vod[, s[ s[ ]nchine la le=i, s[ stè cu to\ii s[ bat[ pre turci, ca s[ nu s[ apuce a s[ a=edza ]n cetatea Hotinului pa=a, pe cum s[ a=edzas[ ]n Cameni\[. C[ a=edz`ndu-s[ ]n Hotin pa=a, deci ]n Moldova, n-are di ce mai domni domnu. +i agiung`ndu-s[ cu le=ii, ei ]i chema s[ vie mai curund, c[ ei ]nc[ vor \inè cu ]
47
Ion Neculce
d`n=ii asupra turcilor. Deci le=ii au priimit cu bucurie =i ]ndat[ s-au pornit asupra Hotinului. Husain-pa=a, ce era sarascheriu, cu al\i pa=i ce era ]n Hotin, ]n\[leg`nd c[ vine oaste le=asc[ asupra lor, s[ sf[tuiè cum ari tocmi oastea acolo ]n =an\uri pedestrimea =i cum ari tocmi c[l[rimea afar[ din =an\uri, s[ s[ bat[ cu le=ii. Au chemat =i pre domni, pre Grigorie-vod[ =i pe Petriceico-vod[, la sfaturi, s[ vadz[ cum ari socoti =i ei. Deci Grigorie-vod[ =i cu Petriceico-vod[ ruga Dumnedzeu =i a=tepta s[ vadz[ cum mai degrab[ izb`nda le=ilor asupra turcilor, ca s[ nu s[ poat[ a=edza turcii ]n Hotin. Dzis-au pa=a acestor domni, dup[ ce au vinit la d`nsul: „Marele =i puternicul ]mp[rat ne-au trimis cu oaste la aceast[ cetate, la Hotin, cu puterea sa ce nebiruit[, s[ \inem locul =i cetatea aceasta =i s[ purt[m de grije, =i de aret s[ fim cet[\ii Cameni\ii, care este de curund luat[ din n[rocit[ primblarea ]mp[ratului nostru, ce s-au primblat p[n[ aice, ca s[ fie raiali |[r`i Moldovii, ce este supt ascultarea ]mp[r[\iii. S[ fim de aret de ap[rare despre le=i, afl`ndu-s[ neprieteni ]mp[r[\iii despre aceast[ margine. Acmu cum socoti\i s[ tocmim oastea, pedestrimea =i c[l[rimea, s[ putem lua izb`nda neprietinilor celor ce vin acmu asupra noastr[ cu o=ti?“ Iar[ Grigorii-vod[ au r[spunsu pa=ii =i au dzis: „}n de aceasta nu pociu sf[tui ]ntr-alt chip, f[r[ numai oastea puternicului ]mp[rat, fiindu deprins[ la loc largu c[l[re=te a da r[zboiu, foarte este tare =i cu nedejde de izb`nd[ f[r[ de nici o sminteal[, iar din =an\uri este cu grije a s[ lupta cu nepriietinii cei denafar[. C[ de multe ori s[ prileja=te, cei denafar[ ]ncungiur[ pre cei dinl[untru =i-i \in ]nchi=i =i-i fl[m`ndz[scu, =i pre urm[ de nevoie s[ ]nchin[ =i cad ]n m`nule vr[jma=ilor s[i, f[r[ de nici un r[zboiu. Ce eú socotescu s[ ie=im de aice cu oastea, s[ l[s[m cetatea Hotinului =i s[ ne pogor`m ]n gios pre Prut, unde vom alege loc largu =i bun de b[t[lie. +i de vom vidè c[ nu putem sta ]mprotiva nepriietinilor, vii trimite m[riia ta de a vini =i caplan-pa=e cu oaste de la |u\ora =i-i vom bate“.
48
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ sarascheriu-pa=e, dac[ au audzit pre Grigorie-vod[ dzic`ndu-i s[ las[ cetatea, s[ ias[ la loc largu cu o=tili, s-au m`niiat prè tare pre Grigorii-vod[, c`t au scos hamgeriul s[-l lovasc[, s[-l omoar[, =i au r[cnit de i-au dzis c[ pentru cetatea aceasta l-au triimis pre d`nsul ]mp[ratul. Iar Grigorii-vod[ cu Petriceico-vod[ s-au ]ngrozit =i de s`rgu au ie=it de supt cort afar[. +i cum s-au dus la otacul lor, ]ndat[ au trimis la le=i s[ vie mai curund, s[ nu z[b[vasc[. Vinit-au oastea le=asc[ aproape de Hotin t[b[r`ndu-s[ =-au tocmit oastea pre or`nduiala lor de r[zboiu. Ie=it-au =i turcii oaste aleas[ c[l[rime din =an\uri, =i Petriceico-vod[ cu moldovenii, =i Grigorii-vod[ cu muntenii. +i ]ncep`nd r[zboiu, mergè turcii cu n[val[ asupra polcurilor le=e=ti, iar le=ii ]ncet p[=ind sprejeniè n[vala turcilor. +i st`nd le=ii viteja=te, s-au =i ]nchinat Petriceico-vod[ =i cu Grigoriivod[ ]mpreun[ cu o=tile lor la le=i, =i s-au amestecat cu le=ii =i au =i ]nceput cu to\ii asupra turcilor a-i t[iè. Deci c[l[rimea turcilor v[dzind a=è, n-au mai avut vreme s[ fac[ n[val[ asupre le=ilor, ce numai le-au c[utat de au intrat ]n =an\uri la cee pedestrime a lor, ca s[ s[ apere, iar steagurile hus[re=ti, p[=ind ]nainte, au intrat ]n =an\urile turce=ti, =i dup[ d`n=ii ceelalt[ oaste. +i au =i ]nceput a-i t[iè pre turci, c`t n-au mai putut s[ s[ mai ]ndrepte turcii. +i au =i purces ]n r[sip[. Unii au apucat pre pod, ce era pre Nistru supt cetatea Hotinului, al\ii pin Nistru da, de s[ ]neca, al\ii pre supt cetatea de st`nc[ da, de s[ zdrobiè. +i podul ]nc[ s-au rumptu de n[vala turcilor la mijlocul Nistrului, de s-au ]necat mul\ime de turci. Numai c`\i au apucat cu pa=a ]nainte de-au trecut asupra Cameni\ii, at`\e au h[l[duit. Perit-au optspr[dzece mii de turci. Umplutu-s-au le=ii =i moldovenii =i muntenii de cai turce=ti, =i de haine, =i de arme, =i de bani, =i de alte lucruri bune. Dup[ ce au f[cut le=ii aceast[ izb`nd[, chemat-au pre ace=ti domni de s-au sf[tuit s[ purceadz[ ]n gios, s[ treac[ Dun[rea ]n |ara Turceasc[. +i au or`nduit pre moldoveni =i pre munteni s[ marg[ ]nainte pre Prut, s[ le fie de straje =i s[ str`ng[ o=tii zaharè. +i cu acè socoteal[ au purces domnii ]n
49
Ion Neculce
gios pre Prut, iar le=ii, a=tept`nd s[ le mai vie oaste pre urm[, au luat de la Hotin pre supt codru asupra Topor[u\ilor ]ntru ]nt`mpinarea ceielalte o=ti ce viniè despre Sneatin, ca s[ s[ ]mpreune cu toat[ oastea la un loc¡, s[ purceadz[ ]n gios, precum le era sfatul. Deci domnii au trecut Prutul pre la Zalucie ]n ceasta parte, =i de acolo s-au desp[r\it. Petriceico-vod[ au m[rsu la satul lui la T[t[r[=eni, =i de la T[t[r[=eni au luat pre supt codru asupra Iub[ne=tilor ]ntru ]nt`mpinarea le=ilor, iar Grigorie-vod[ au luat ]n gios, c[ nu avè ]ntr-alt chip cum face, c[-i era doamna =i coconii ]n |arigrad, ]n m`na turcilor. Deci hatmanii le=e=ti, v[dzindu-l pre Grigorii-vod[ c[ au luat ]n gios, =i calea nu-i era ]ntr-acolo, au triimis un domnu s[-l ]ntrebe pe Grigorievod[ di ce merge pre acolo, c[ calea o=tii nu-i ]ntr-acolo. Iar[ Grigorii-vod[ au dat sam[ c[tr[ acel domnu c[ merge s[ de =tire \[r`i s[ nu fug[, nici s[ s[ bejeneasc[, =i s[ or`nduiasc[ conace pentru treaba o=tii. C[ ]ntr-alt chip n-are pre unde merge, c[ s[ vor sp[riè oamenii =i s[ vor bejeni, =i nemic[ nu vor g[si hran[ de treaba o=tii. +i acest r[spunsu au luat acel domnu le=escu =i s-au ]ntors ]napoi la hatmani. Grigorii-vod[, dup[ ce au purces acel domn le=escu ]napoi la hatmani cu acel r[spunsu, scris-au o carte la hatmanii le=e=ti, =i au triimis-o pre de alt[ parte, s[-l ierte =i s[ priimasc[ de la d`nsul acè slujb[ cu izb`nd[ ce au f[cut. C[ at`ta au putut, iar mai mult nu poate, fiindu-i doamna =i copiii ]n |arigrad, ]n m`na p[g`nilor. +i au purces cum mai degrab[ ]n gios Grigoriivod[, de au trecut Dun[rea pre la G[la\i. +i au triimis de au dat =tire viziriului, la Obluci\[, c[ =i el au sc[pat cum au putut =i vine la poala ]mp[r[\iii. Deci viziriul, dac[ au audzit c[ vine Grigorie-vod[, s-au mierat, =tiindu-l c[ s-au ]nchinat la le=i, av`nd viziriul veste de la Husain-pa=e c[ s-au ]nchinat la le=i. Nu credè viziriul c[ vine =i tot trimitè ni pre unul, ni pre altul ]naintea lui, s[ vie mai curund. Sosind Grigorii-vod[ la Obluci\[, au m[rsu la viziriul, =i l-au ]ntrebat cum au fost lucrul lui Husain-pa=e sarascheriul la cetatea Hotinului, de au pr[p[dit oastea.
50
Letopise\ul |[rii Moldovei
Atunce av`nd cale Grigorie-vod[ cuvintelor sale, au spus viziriului cum au sf[tuit pre Husain-pa=e s[ ias[ din =an\u cu oastea ]mp[ratului, pentru c[ci c[ oastea ]mp[ratului este deprins[ a da r[zboiu nepriietinilor la largu, iar nu la str`mtoare. +i Husain-pa=e s-au m`niiat =i au scos hamgeriul s[-l omoar[ =i i-au f[cut de au intrat ]n =an\uri =i pre moldoveni =i pre munteni. +i viind oastea le=asc[, i-au ]ncungiurat din toate p[r\ile, =i numai pa=a au sc[pat pre pod preste Nistru, iar pe d`n=ii pre to\i i-au cuprinsu le=ii. Ce pre urm[ el au f[cut cum au putut =i =-au adus capul la poala ]mp[r[\iii. Deci viziriul, dac[ au audzit a=è, au dzis c[ „bine ai fost sf[tuit, =i nu te-au ascultat“. De care lucru a=e =-au tocmit lucrul, c[ au adus =i marturi Grigoriivod[ ]naintea viziriului, de au ar[tat. Deci viziriul au triimis de au t[iat capul lui Husain-pa=e. +i pre Grigorie-vod[, de bucurie mare ce avè viziriul c[ au vinit de s-au ]nchinat de la le=i la d`nsul, i-au dat iar[ domnia ]n |ara Munteneasc[ s[ fie domnu. C[ ]n\[leg`nd c[ este hain, pusese domnu pre Duca-vod[ ]n locul lui, fiind Duca-vod[ mazil la |arigrad, =i luas[ =i pre doamna lui Grigorii-vod[ cu coconii la saraiul ]mp[r[tescu, s[-i turceasc[. Deci viziriul ]ndat[ au r[pedzit la |arigrad de au slobodzit pre doamna lui Grigoriivod[ =i pre coconi. +i au poprit =i pre Duca-vod[ s[ nu marg[ ]n |ara Munteneasc[. Deci Grigorii-vod[ s-au rugat viziriului s[-l las[ s[ marg[ pre la |arigrad, s[-=i vadz[ casa =i copiii, c[ i s[ =i sup[ras[ cu oastea. +i merg`nd la |arigrad, apucatu-l-au muntenii cu multe p`ri, mai v`rtos Postelnice=tii1, fiind =i cu a Duc[ivod[ ]ndemn[tur[, tem`ndu-s[ s[ nu-i sminteasc[ domnia ce-i didese. +i Postelnice=tii fusese ie=i\i de la ]nchisoarea lui Grigoriivod[ mai denainte vreme. C[, dup[ ce au vinit Duca-vod[ mazil de la Moldova ]n |arigrad, =i +erban logof[tul, careli pre urm[ au fost =i domnu, au sc[pat, de nu l-au fost prinsu la 1 Familia Cantacuzino, din care f[ceau parte, ]ntre al\ii, viitorul domn +erban =i stolnicul Constantin Cantacuzino. }=i trage numele de la p[rintele acestora, postelnicul Constantin Cantacuzino.
51
Ion Neculce
m`n[ s[-l iè, precum au fost prinsu pre ceielal\i fra\i a lui, precum s[ pomene=te mai sus, la ceelalt[ poveste a lui, au fost ispr[vit +erban logof[tul, cu mijlocul Duc[i-vod[, de au fost m[rsu un capegi-ba=e de au luat pre to\i fra\ii lui +erban =i neamul lui din ]nchisoarea lui Grigorii-vod[ din Bucure=ti. +i merg`nd Grigorii-vod[ la |arigrad, s-au t`mplat =i ei acolo =i =i-au aflat vreme a-l p`r] feliuri de feliuri de p`ri pentru cazne =i r[ut[\i ce le-au f[cut. Ce Grigorii-vod[ era un om harnic =i tare, =i s[m[\¡, =i gata la r[spunsu =i la toate socotelile, =i s[ p`r`è fa\[ la fa\[ ]naintea divanului ]mp[r[tescu cu Postelnice=tii, cu +aitanice=tii, c[rora le dzicu =i Cantacuzine=tii. +i mai v`rtos giup`nesele lor ]l p`r`è ]naintea divanului ]mp[r[tescu, c[ le-au fost puindu pe giup`nese de au fost c[rat var =i piatr[, ]mpreun[ cu \iganii cei de d`rval[, la cur\ile domne=ti. Ce Grigorie-vod[ au mijlocit cu priietini lui =i iar[ i-au dovedit =i i-au pus iar[ pre to\i popreal[. +i +erban logof[tul iar[ prinsese de veste =i s[ ascunsese, ca =i ]nt[i. Ce ceau=ii ]mp[r[te=ti l-au g[sit ascunsu ]n cas[ la Duca-vod[ ]n pod, =i de acolo l-au luat =i l-au f[cut surgun la Crit. +i mult mustra Grigorie-vod[ =i s[ ciortiè cu Duca-vod[ ce s[ punè pentru ni=te oameni r[i ca aceie. +i Grigorii-vod[ s[ g[tie s[ purcead[ cu mare v`lf[ de al triile r`nd ]n |ara Munteneasc[ cu domnie. Numai Dumnedzeu este mult milostiv, iar apoi de s`rgu ]ntoarce mila sa, c[ ]ndat[ s-au r[zbolit Grigorii-vod[ =i au murit. N[rocul Cantacuzine=tilor! Dzic¡ unii s[ s[ fie agiunsu Cantacuzine=tii cu un doftor =i s[-l fie otr[vit. +i apoi, murind Grigorie-vod[, au purces Duca-vod[ cu domnia ]n |ara Munteneasc[. +i mai cu vreme, dup[ ce au m[rsu Duca-vod[ ]n |ara Munteneasc[, au st[tut cu mare cheltuial[ de au scos =i pre +erban-vod[ din surgunie de la Crit =i l-au adus ]n |ara Munteneasc[ =i l-au f[cut logof[t mare. De aice ]nainte l[s[m pentru |ara Munteneasc[ s[ scrie muntenii, =i noi iar[ ne ]ntoarcem la urm[, s[ scriem pentru \ara noastr[.
52
Letopise\ul |[rii Moldovei
Petriceico-vod[ era om bun =i slab¡, prost, n-au cutedzat s[ fac[ ca Grigorie-vod[, s[ marg[ la turci, =i de la T[t[r[=eni s-au dus la Iub[ne=ti, a=tept`nd pre le=i s[ s[ scoboare ]n gios =i g`ndind c[ s[ vor mai str`nge moldoveni, s[ s[ ]nmul\asc[ oastea, s[ str`ng[ zaharè, ca s[ fie de treaba o=tii le=e=ti. Iar[ boierii moldoveni carii era cu d`nsul, v[dzind c[ Grigorii-vod[ s-au desp[r\it =i s-au dus la turci, sf[tuitu-s-au =i ei ]nde ei =i s-au agiunsu =i cu toate capetile c[pitani slujitorilor s[ \ie la un cuv`nt. +i s-au dus cu to\ii la Petriceico-vod[ =i au ]nceput a s[ ruga lui Petriceico-vod[ s[-i las[ pe acas[, s[-=i iè fimeile =i copiii, s[-i dè ]n laturi, s[ nu-i iè t[tar`i, =i iar[=i or vini ]ntru ]nt`mpinarea lui Petriceico-vod[. Ce Petriceico-vod[, ne=tiind c[ =i slujitorii sunt cu d`n=ii la un cuv`nt, oarecum cu sime\ie le gr[iè, =i nu-i credè =i nu vrè s[-i sloboadz[, dzic`nd c[ =i oaste le=asc[ vine mult[. Iar[ Miron logof[tul au r[spunsu: „Ori s[ fie voia m[rii tale, ori s[ nu fie, noi nu ne vom l[sa cas[li s[ le ie t[tar`i“. +i s-au ]nchinat =i i-au dzis: „S[ fii m[riia ta s[n[tos“, =i au ie=it afar[. +i a=è to\i boierii =i c[pitanii au purces cela dup[ cela pre r`nd a s[ ]nchina =i au ie=it afar[. +i cum au ie=it afar[, au ]nceput a ]nc[leca pre cai =i au purces cu to\ii ]n gios. Iar Petriceico-vod[ au r[mas numai s`ngur, numai cu H[b[=escul hatmanul =i cu casa lui. +i au ]nceput a pl`nge =i a bl[st[ma pe Miron =i pe al\ii =i dzice la ce l-au adus, =i au trecut codrul ]ntru ]ntimpinarea le=ilor de la Iub[ne=ti spre Cern[u\i. Iar[ boierii, dup[ ce au purces =i au m[rsu la C[c[ceni, s-au sf[tuit =i au scris c[r\i la boierii cei de |ara de Gios, la Gavrili\[ =i la Buhu=i =i la al\ii, precum ei =i cu toat[ oastea s-au desp[r\it de Petriceico-vod[ =i vin ]n gios la d`n=ii. Ce s[ fac[ =tire viziriului, s[ pofteasc[ domnu dintre d`n=ii, s[-= puie pre cine vor socoti. +i f[r[ z[bav[ =i ei ]=i vor alege domnu =i vor merge cu to\ii la viziriul. +i au dat c[r\ile la Gheorghi\[ Mitre, s[ le duc[ la boierii carii sunt pomeni\i mai sus.
53
Ion Neculce
CUPRINS
Deci c`nd au m[rsu Gheorghi\[, au g[sit pre to\i boierii ]n G[la\i =i pe Dumitra=co-vod[ Cantacozino pus domnu de la ]mp[r[\ie. +i cum au v[dzut pre Gheorghi\[ Mitre c[ au vinit cu c[r\ile, l-au =i chemat, de i-au spus de toate, =i s-au bucurat, =i l-au boierit, l-au pus postelnicu al doile. +-au =i p[zit de au scris, de au f[cut =tire viziriului, cum c[ to\i boierii =i toat[ slujitorimea =i \ara s-au l[sat de Petriceico-vod[ =-au vinit =i =-au adus capetili suptu mila ]mp[r[\`ei. CAP. VI
DOMNIA LUI DUMITRA+CO-VOD{ CANTACOZINO LEAT 7182 Audzindu viziriul, fiind la Obluci\[, de lucrurili ce s-au f[cut la Hotin =i cum s-au hainit¡ Petriceico-vod[, de s-au ]nchinat la le=i, acolo, ]n grab[, nice un domnu sau ficior de domnu maz`l, nu era nimi. Numai ce s-au aflat Dumitra=co-vod[, care era ca capichihaie lui Petriceico-vod[ =i fuses[ mai ]nainte vreme =i visternic mare ]n |ara Munteneasc[, la Gligore-vod[1. +i era grec \[rigr[dean de felul lui, neam de-mp[rat cre=tinescu de Ca[n]tacozone=ti, =i =tiè r`ndul acestor \[ri. +i neafl`ndu-s[ nime atunce, cum s[ pomene=te mai sus, l-au pus pe d`nsul vizirul¡ domnu ]n Moldova ]n locul lui Petriceicovod[. +i lu`ndu c[ftan de domnie, au m[rsu ]n t`rgu ]n G[la\i. +i s-au str`nsu toat[ boierimea la d`nsul =i oastea, ca pui de potrinichi, dup[ cum s-au scris mai sus. +-au or`nduit vizirul =i un pa=[ cu c`t[va oaste turceasc[ =i un soltan cu 20.000 de t[tari, ca s[-l duc-]n scaon la Ie=i =i s[ s[ bat[ =i cu acei le=i ce or vini asupra lui. Dece le=ii, dac[ s-au t`lnit cu Petriceico-vod[ spre Cern[u\i, au purces ]n gios p[n’ la...2 , tot depreun[. Apoi s-au desp[r\it, =-au trecut obuzul le=escu ]n gios, p[n[ l`ng[ Movila R[b`ii. Dumitra=co-vod[, din G[la\i au pornit pe acel pa=e cu turcii =i 1 2
Ultimele cuvinte (dup[ virgul[) sunt ad[ugate de m`na lui Neculce. Loc gol ]n manuscrise.
54
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe soltanul cu 20.000 de t[tari =i cu oastea moldoveneasc[ =i cu sam[ de boieri moldoveni, anume Alixandru Buhu= hatmanul =i cu Costantin Cantemir s[rdarul, care au fostu pe urm[ =i domnu, =i cu +tefan Cerchezul comisul =i cu Mitre =i cu frate-s[u Gheorghi\[ =i al\`i mul\i, =-au purces ]n t`mpinarea le=ilor. +i era ]n obuzul le=escu cap hatmanul Sinavschii. +i dup[ ce s-au t`lnit acolo la R[b`ia, le-u dat r[zboiu prè tare, =i s-au b[tut toat[ dzua. Iar[ c`nd au fostu noapte, au f[cut le=ii mul\ime de focuri, un om c`te 5, 6 focuri. Dece pa=a au chemat pe Buhu= =i pe Cantimir =i i-au triimis s[ iè limb[. +i c`ndu au m[rsu, au g[sit numai locul =i focurile, iar obuzul le=escu s[-ntorses-]napoi, c[ fuses[ de to\i =es[, =epte mii de le=i. Dece spuindu Buhu= pa=ei, s-au bucurat, =-au m[rsu o sam[ dup[ d`n=`i, p[n-au trecut din Ie=i le=ii. +i turcii =i cu t[tari s-au ]ntorsu ]napoi, c[ era ]n postul Cr[ciunului, vreme de iarn[. +i le=ii s-au tot dus ]n \ara lor, =i Petriceico-vod[ ]nc[ s-au dus cu d`n=ii, =i hatmanul H[b[=escul ]mpreun[ cu d`nsul. Numai ce au l[sat o sam[ de nem\i ]n Cetatea Neam\ului =i-n Suceav[, care s-au t`mplat de au =edzut acei nem\i ]ntr-acele cet[\i mai bini de un an. +i era acele cet[\i pline de odoare =i de haine a toat[ \ara, boiere=ti =i negu\itore=ti, dup[ cumu-i obiceiul la vreme de r[scoale, de-= pun oamenii cine ce are mai bun. Iar ]n Hotin, dup[ ce au b[tut le=ii pe turci, n-au mai l[sat nice oaste, l-au l[sat pustiiu. Dumitra=co-vod[, dup[ ce au v[dzut c[ s-au cur[\it de le=i, r[dicatu-s-au cu toat[ boierimea =i s-au dus ]n scaon ]n Ie=i =i s-au a=edzat la scaon. Dece Dumitra=co-vod[, tem`ndu-s[ de le=i s[ nu sloboadz[ nescariva poghiazuri, cu-ndemnarea lui Petriceico-vod[, s[-l iè, scris-au la viziriul de au f[cut =tire de toate de aceste, cum s-au t`mplat. Dece vizirul au poroncit¡ s[ iernedze t[tari ]n \ar[, pentru s[ apere =i pe d`nsul =i raiaua. Iar mai multu au fostu socoteala turcilor, pentru ca s[ sl[beasc[ raiaua, s[ nu s[ poat[ haini lesne. Dzic s[ fie dzis viziriul lui Dumitra=co-vod[, c`ndu l-au pus domnu, la Oblu=i\e: De s-or apuca boierii s[ fac[ zapis la m`na viziriului, cum c[ n-or vini
55
Ion Neculce
poghiazuri s[ str`ce \ara =i domnia, va tr[i cu pace ]n Ie=i; or r[dica s[ nu iernedze t[tarii ]n \ar[. Dece o sam[ de boieri s-au fost apuc`ndu s[ fac[ zapis, dar Miron logof[tul dzic¡ s[ nu fie priimit la acel sfat, dzic`ndu c[ s-au f[cut mult[ vrajb[ cu le=ii =i =tiindu =i pe Petriceico-vod[ c[-i dus cu d`n=`i, nu s[ vor putè r[bda s[ nu sloboadz[ poghiaz, s[ str`ce \ara, =i pe urm[ a c[dè greu ]n capetele lor; iar a=è, de-or ierna ]n \ar[, mai bine a hi, c[ or ap[ra =i \ara de poghiazuri, c[ =i ]n |ara Le=asc[ vas’ c[ ierneadz[ joimiri =i nu mai este nemic. +i a=è au socotit =i n-au vrut s[ fac[ zapis =i au l[sat de-au iernat t[tar`i ]n \ar[. Dar aceste voroave nu-s nemic, f[r[ c`t Dumitra=co-vod[, fiindu grec t[lpiz =i fricos, cu piele de iepure la spate, =i neav`ndu nice o mil[ de \ar[, punè pricini asupra boierilor =-a lui Miron, c[ sf[tuiescu =i-i bine s[ iernedze t[tari =i ei n-au priimit s[ fac[ zapis. Dar lui ]i era voie =i siliè spre acela lucru, c[ s[ temè s[ =adz[ ]n Ie=i, s[ nu vie nescarivai poghiazuri s[-l iè din Ie=i. Dece intrat-au t[tar`i ]n \ar[, ca lupii ]ntr-o turm[ de oi, de s-au a=edzat la iernatic pin sate, pe oameni, din Prut p[n[ ]n Nistru =i mai sus, p[n[ ]n apa Jijiei, nem[rui nefiindu nici o mil[ de s[raca de \ar[, cum ar¡ hi fostu \ara f[r[ domnu. A=è era jac ]ntr-]nsa, cum ar¡ hi fostu ei, s[racii, pricina r[ut[\`i, cum ar¡ fi ei, s[racii, sf[tuit s[ vie le=ii cu oastea la Hotin. Cum s-au ]ndurat a da \ara ]n prad[, f[r[ nice o nevoie! Numai pentru frica cè bl[st[m[\asc[ =i chevernisala lui au socotit de au iernat t[tar`i ]n \ar[ p[n-]n prim[var[! Joimirii ]n |ara Le=asc[, ce m`n`nc[ gospodarii cas`i m`n`nc[ =i ei, =i au fric[ =i str`nsoare de rohmistrii lor, de nu pot face oamenilor r[ut[\i. Iar[ t[tar`i sunt lupi apuc[tori, prad[, rob[scu, bat =i c[znescu pe cre=tini, neav`ndu grije, nice str`nsoare de m`rzacii lor. +i t[tar`i nu m`nca, ca joimiri, ce m`nca gospodarii, ce m`nca tot carne de vac[ =i de oai, de nu-i putè s[-i biruiasc[ cu hrana, pe d`n=ii =i pe caii lor. C[ un sac de ordzu da pe dzi unui cal, =i c`t nu putè s[ m`n`nce un
56
Letopise\ul |[rii Moldovei
cal ]ntr-o dzi ]l de=erta din trai=te =i-l str`ngè deuseghii, =i dac-]l =i f`r=è bietul om ordzul din groap[, iar t[tarul ]l f[cè pe om de cump[ra ordzul cela ce str`ngè el de pen trai=te. M`ncat-au tot, =i p`ne, =i dobitoc, =-au j`cuit tot p[n’ la un cap de a\[. Pe mul\i au =i robit, cu furi=, femei, fete, copii. R[mas-au bie\`i oameni numai cu sufleteli, b[tu\i =i strunciuna\i, cum era mai r[u =i mai amar, cum nu s[ poate nice a scrie, nice a s[ povesti caznele =i ucisurili lor ce au avut de t[tari. Dece viindu prim[vara, s-au r[dicat t[tar`i din \ar[. Iar[ nem\`i tot =[dè pen cet[\i, ]n Neam\u =i Suceav[, =i j[cuiè ce putè prin pregiurul cet[\ilor pentru m`ncare. +i moldovenii sta cu oastea prin pregiurul cet[\ilor, ca s[-i scoat[, =i nu-i putè, =i sta pen pregiurul cet[\ilor =i totdeauna avè cu d`n=`i b[taie. +i boierimea di pin pregiur era bejeni\i de r[ul lor. Purces-au la a doeli an¡ viziriul cu oaste ]n |ara Le=asc[, pe Nistru, pe di cie parte, tot str`c`ndu =i ardzindu pen Podolia cet[\ile =i t`rgurile cu balemezurile, =i hanul cu t[tar`i robindu toat[ Podolia ]n sus, p[n-au agiunsu la Z[ravna. Iar[ aice au or`nduit pe Caplan-pa=e, cu oastea turceasc[ =i cu moldovenii, de au st[tut prin pregiurul cet[\ii Sucevei c`t[va vreme, =i nu putè scoate pe nem\i, p[n[ au fl[m`ndzit¡ =i s-au ]nchinat de bun[ voie, =i viindu-le =i poronc[ de la le=i s[ ias[. Iar[ cei din Cetatea Neam\ului, neav`ndu bucate, n-au z[b[vitu mult, ce au ie=it leg`nd tab[ra de au m[rsu la Suceav[, la ceelal\i nem\i. Era atunce Alexandru Buhu= hatman, =i cum i-au t`mpinat hatmanul Buhu= la Podi=oari, aproape de t`rgul Sucevei, =i d`ndu-le n[val[ viteje=te acolo cu slujitorii s[i, au rumtu tab[ra nem\ilor ]n dou[. Atunce au ucis calul de supt hatmanul Buhu=, =i c[dzus[ hatmanul ]ntr-un r[zor, cu fa\a ]n sus, de nu s[ putè ]ndat[ s[ s[ scoali. +i nem\ii n[v[liè s[-l apuce, iar un c[pitan moldovan, anume Decusar[, au gr[bitu cu calul asupr[-le, =i s-au apucat hatmanul de coada calului lui Decusar[, =i, \iindu-s[ bine, l-au scos din n[vala nem\ilor. Dece hatmanul, ]nc[lec`ndu-=i pe alt cal, le-au mai dat n[val[
57
Ion Neculce
]n c`teva r`nduri, =i mul\i nem\i au pierit, iar[ pe unii i-au prinsu vii, iar o sam[ s-au tot ap[rat, p[n-au intrat ]n Suceav[ la ceelal\i. Triimis-au nem\`i cei vii, ce i-au prinsu ]n r[zboiu, =i capeteli celor mor\i ]n Ie=i la Dumitra=co-vod[, =i Dumitra=covod[ i-au triimis la ]mp[r[\ie. +i =[dè pregiur cetate oastea, =i nu-i putè scoate; =i doi ani tot au \inut nem\`i cetatea Sucevei, nu i-au putut scoate. T`mplatu-s-au de au murit =i craiul le=escu Vi=noveschie. +i era mult[ amestec[tur[ ]ntre le=i, c[ nu-=i putè alege craiu, =i din sus cu sfedzii nu era bine a=edza\i, din gios ]i b[tè turcii =i cu t[tar`i, pe cum s-au pomenit¡ mai sus. Dece le=ii au agiunsu la toat[ cre=tin[tatea, c`t sunt ]n Evropa, =i la Neam\u, =i la Moscu, =i la Fran\uz, =i la Vene\iian, =i la papa. Toate cr[iile c`te sunt cre=tine=ti au scris c[r\i la ]mp[ratul =i la vuziriul turcescu s[ dè pace le=ilor, s[ nu s[ mai ating[ de d`n=ii, c[ apoi ei cu to\`i s-or scula asupra lor. Dece viziriul atunce era la J[ravina, =i era hanul pe de alt[ parte =i al\i pa=i pe alte locuri, de tot str`ca zidurile cet[\ilor =i ardè =i pr[da. Dece atunce la J[ravina, cum au vinit acele c[r\i de la cre=tin[tate, au =i st[tut viziriul cu le=ii la pace, c[ acolo la J[ravina era str`ns[ =i oastea le=asc[. +i a=e s-au a=edzat: s[ dè toat[ Podolia olat Cameni\`i, din Nistru de la Buceci, pe la Satanova =i p[n’ la Nejiboje, =i pe la L[ticiova, c`t cuprinde Podolia toat[ =i Ocraina, =i s[ ias[ =i nem\`i de pen cet[\i din Moldova, =i poghiazuri ]n Moldova s[ nu mai fac[, =i Cameni\a s[ aib[ pace de poghiazuri. +i s[ coroneasc[ =i pe hatmanul Sobe\chi, s[ le fie craiu, c[ce hatmanul Sobe\chi avè priete=ug bun cu hanul. +-au st[tut hanul la mijloc c[tr[ viziriul, de au a=edzat s[-l puie pe d`nsul le=ii craiu, =i a=è, a=edzindu-s[ de ]mbe p[r\ile, s-au ]ntorsu viziriul ]napoi pe Nistru, pe la Tighine, de s-au dus la Poart[. Scris-au atunce vizirul la Dumitra=co-vod[, ie=ind nem\ii din cet[\ile |[r`i Moldovei, s[ triimi\[ s[ le str`ce toate, ca alt[ dat[ s[ nu mai vie o=ti s[ ]ntre ]ntr-]ns[le. A=è se vorove=te, c[ mai mult sfatul =i-ndemn[tura lui Dumitra=co-vod[ au fostu dec`t voia vizirului.
58
Letopise\ul |[rii Moldovei
Triimis-au Dumitra=co-vod[ pe Panaitachii u=erul Morona c-un ag[ turcu, pentru s[ str`ce cet[\ile, =i cu al\i boieri. +i atunce, ie=ind nem\`i din Suceav[, au ]ntrat acel Panaite, t[lmaciu ag[i, =i cu acel ag[ =-au spart s[creile =i l[dzile unora =i altora, care au fostu pus[ acolo, =i multe lucruri scumpe =i odoar[ au luat¡, de s-au ]mplut de avere. Iar[ mai pe urm[ i-au r[mas ficiorul, de muriè de foame, a lui Panaitachie. Dece atunce au str`cat cetatea Sucevei =-a Neam\ului =-a Hotinului. Pe hatmanul Buhu= ]l¡ \inè la mare cinste Dumitra=co-vod[ pentru vitej`ile ce f[cus[ acolo la cet[\i. C`nd au vinit de la oaste la Ie=i, f[cutu-i-au mare cinste =i alaiu cu to\i slujitorii cur\`i, cu dobe, cu surle, ca unui hatman ce era vestit, de sluj`è domnului cu dreptate =i \[r`i. F[cut-au acestu domnu Dumitra=co-vod[ un obiceiu r[u =i spurcat ]n \ar[, care n-au mai fost p[n[ atunce, de au dat h`rtii, de scriu fe\ele oamenilor de la mic p[n’ la mare, care au r[mas pomana lui, de n-o mai las[ nice un domnu s[ s[ uite acea pedeaps[ a s[racilor. S-au scornit o cium[ mare ]n toat[ \ara ]n dzilele acestui domnu la vleato 7183, de la luna lui iuni, =-au \inut p[n’ la ghenar¡. +-au murit mul\i oameni, c[ nu-i putè ]ngropa =i-i arunca prin gropi, de-i n[ruiè. Iar[ Dumitra=co-vod[, v[dzindu at`ta omor, au ie=it ]n deal la G[lata cu boierii, =i acolo =edè. +i atunce s-au t`mplat un pa=e, anume Caplan1, fiindu la |u\ora cu oaste, petrec`ndu haznalele ce mergè la Cameni\[, i-au vinit farman de la Poart[ s[ mazileasc[ pe Dumitra=co-vod[. Dece Caplan-pa=e, cum i-au sosit farmanul, au =i triimis la Dumitra=co-vod[, de l-au chemat la |u\ora, =i i-au ar[tat f[rmanul cel de mazilie. +i de acolo nu l-au mai l[sat s[ s[ mai ]ntoarc[ la Ie=i, ce l-au =i pornit¡ ]n gios la |arigrad. Numai ce au triimis la Ie=i de =-au luat ag[rl`cul, c[ doamna lui era la |arigrad. Iar ]n locul lui au pus domnu pe Antonie-vod[ Rus[t. Caplan-pa=e, pa=[ comandant al caplanilor (vezi glosarul), a fost interpretat (foarte probabil de c[tre copist) drept un nume propriu (pa=a Caplan). 1
59
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. VII
DOMNIA LUI ANTON-VOD{ RUS{T VLEATO 7184 Dac-au mazilit Caplan-pa=e pe Dumitra=co-vod[ la |u\ora, au vinit domnu Antonie-vod[ Ruset, iar[ grec \[rigr[dean, rud[ cu Dumitra=co-vod[. Acesta, dac-au vinit ]n scaunul domniei, fiindu bun =i milostiv, s-au apucat a face lucruri dumnedz[ie=ti, beserici, s[ r[m`ie poman[. Au dires clopotni\a la Sfetei Neculaiu, o au =indilit pestetot =i au f[cut zid¡ ]mpregiur =i au zugr[vit¡ pristolul, cum s[ vede, =i au adus =i ap[ pe vale, p[n-]n zidul ace=tii beserici, carei pe urm[ cu vremea s-au astupat, netocmind-o nime. Zidit-au =i la m[n[stirea Sfetei Savei zidul¡ ]mpregiur, ce n-au apucat s[-l istovasc[. Al¡ doile an¡ a domniei lui au vinit poronc[ de au m[rsu la oaste cu vizirul la Ceahrin. M[rs-au =i Duca-vod[, domnul muntenescu, =i b[t`ndu cetatea Ceahrinului c`teva s[pt[m`ni, =i viind oastea moschiceasc[ cu un cneadz¡, anume Ramadan, au b[tut pre turci, =i mul\i turci s-au ]necat ]n apa Tesmenul. La Antonie-vod[ era hatman Gavrili\[. Iar[ dac-au m[rsu oastea la Ceahrin, fiindu =tiind Halep-pa=e pe Buhu= hatmanul, carele au m[rsu cu o zaharà la Cameni\[, =i Buhu= hatmanul f[cè pod peste Nistru, =i viindu oastea le=asc[, \inè calea s[ nu las[ zaharao s[ o treac[ la Cameni\[. +i s-au f[cut un r[zboiu mare, unde sta Buhu= viteje=te. Acel pa=e, ]ntreb`ndu pre Anton-vod[ unde este Buhu= hatmanul, iar Antonie-vod[ au dat¡ sam[ c[ au boln[vit¡ =i n-au putut vini ]n oaste. +i au f[cut pre Antonievod[ de au triimis cum mai de s`rgu, de l-au adus pre Buhu= tocma acolo la Ceahrin. +i m[rg`ndu Buhu= cu slujitorii ce avè pre c`mpu pustiiu, au dat preste ni=te c[zaci ce \inè =levul turcilor la ni=te st`nci de piatr[, =i nime nu le putè str`ca nemic. Iar[ lovindu-i Buhu=, i-au luat pe to\i de grumadzi, p[n[ n-apuca ei s[ intre ]n st`nc[. +i m[rg`ndu la adunare, au ]nchinat la pa=e, pentru care slujb[ au dob`ndit¡ cinste =i nume bun de la pa=e. +i ]ndat-au po-roncit¡ pa=a lui Antonie-vod[ de
60
Letopise\ul |[rii Moldovei
l-au pus hatman, =i s[ nu afle c[-l mai schimb[ din h[tm[nie. Dece pentru Buhu= era =i Ducavod[, domnul muntenescu, ]ndemn[tor la pa=e ca s[-l puie hatman¡. Dar =i h[rnicia lui ]l¡ ar[ta la st[p`ni, cum =i atunci n-au m[rsu cu m`nule goale la pa=e. Iar[ la anul dup-aceasta au m[rsu turcii cu oaste =i cu domnii acestor \[ri la Ceahrin =i au dob`ndit Cehrinul cu vicle=ugul lui Ramadan. Dzic s[ fie c[dzut ]n robie un ficior a lui Ramadan, dintr-un poghiaz ce au m[rsu spre Cr`m, mai ]nainte de o=tirea turcilor la Ceahrin, =i l-au fostu turcit¡. +i ]n\eleg`ndu el c[ este tat[-s[u cu o=tili moschice=ti acolo la Ceahrin, au spus turcilor =i s[-l duc[ =i pre d`nsu, c[, dac[-l¡ va =ti tat’ s[u el va ]nchina cetatea. Antonie Ruset Dece m[rg`ndu turcii a doora cu o=ti la Ceahrin, au dus pre ficiorul lui Ramadan, =i au scris la tat-s[u s[ sileasc[ s[-l scoat[ din robie. +i agiung`ndu turcii =i cu bani la Ramadan, el au f[cut vicle=ug, sco\indu-=i ficioriul din robie. Au ]mb[tat cu holerc[ pre c[zacii cei din cetate, =i dormind be\i, au dat =tire turcilor, =i au intrat turcii ]n cetate =i au prinsu pre to\i c[zacii =i au arsu cetatea p[n-]n p[m`nt, c[ era de lemnu =i de p[m`nt. Iar Ramadanoschi s-au f[cut a fugi =i t`mpin`ndu-s[ cu oastea moschiceasc[ ce viniè asupra turcilor la Ceahrin, dac-au ]n\eles c-au luat turcii Cehrinul, s-au ]ntorsu ]napoi ]n de=ert.
61
Ion Neculce
Pe urm[, ]n\eleg`ndu de vicle=ugul lui Ramadanovschii, l-au prinsu ]mp[ratul moschicescu =-au topit banii ce-au luat de la turci =i i-au turnat ]n gura lui Ramadanovschii. +i a=è =-au luat¡ plata dup[ fapta lui. Iar[ la Poarta ]mp[r[\`ei, pe acie vreme umbla Dumitra=covod[ Ca[n]tacozono s[ maz`leasc[ pre Anton-vod[, =i +erban Ca[n]tacozono logof[tul umbla pentru domnia |[r`i Muntene=ti, s[ maz`leasc[ pre Duca-vod[, domnul muntenescu. C[ pe +erban logof[tul ]l¡ l[sas[ Duca-vod[ camaican ]n Bucure=ti =i ispravnic, s[ fac[ cur\ile domne=ti acolo ]n Bucure=ti. +i dac-au g[tit cur\ile, el n-au mai a=teptat pe Duca-vod[ s[ vie de la Ceahrin, c[ atunce au g[sit vreme bun[ de fug[, =i s-au dus cu toat[ casa lui =i cu tot neamul lui Ca[n]tacozone=ti. C-avè mul\i =i mari neprietini la Duca-vod[, de sta ]n tot ceasul s[-i m`n`nce capul, pe to\i Cup[re=tii =i pe al\i boieri de |ara Munteneasc[, tovar[=i cu Cup[re=tii. +i sta tot¡ de p`r[. }n doo r`nduri l-aduses[ Duca-vod[, pe gurile lor, la Bucure=ti, s[-i taie capul. Numai s[ punè doamna =i cu fratele doamnei, Lupa=co sp[tarul, fiindu-i cumnat lui +erban, de-i scote capul. Iar pe urm[, t`mpl`ndu-s[ de-au murit Lupa=co sp[tarul, au v[dzut +erban c[ n-are cine s[ mai pune pentru d`nsul; numai ce au c[utat de au fugit. Dece Duca-vod[, dac-au ]n\[les de la Cehrin c-au fugit +erban logof[tul la Udriiu =i cu tot neamul lui, s-au m`hnit¡. Chemat-au pe Costantin stolnicul, fratele lui +erban logof[tul, =i pe nepotul s[u, Costantin Br`ncovanul postelnicul, de le-au giurat Duca-vod[ cum c[ n-a avè nice o nevoie, s[ s-]ntoarc[ iar ]napoi. C[ stolnicul Costantin ]l credè Duca-vod[, c[-i era cumnat, =i s-a apuca c-a ]ntoarce pe frate-s[u de la Udriiu ]napoi. +i a=e au am[git =i ei pe Duca-vod[, de i-au triimis =i pe d`n=ii de la oaste tocma la Udriiu, la ceelal\i. Dece +erbanvod[, dup[ ce au v[dzut =i pe frate-s[u sc[pat de la Ducavod[, n-au c[utat s[ s[ mai ]ntoarc[ ]napoi, ce, av`ndu prietini la Poarta ]mp[r[\`ei, au f[cut cum au putut, cu cheltuial[, =-au ie=it domnu ]n |ara Munteneasc[. }ns[ pe Duca-vod[ nu l-au
62
Letopise\ul |[rii Moldovei
putut maz`li, ce au maz`lit pe Antonie-vod[. +-au vinit Ducavod[ din scaonul muntenescu aice ]n Moldova, ]n locul lui Antonie-vod[. }ntorc`ndu-s[ Antonie-vod[ de la Ceahrin, au vinit¡ p[n’ la Soroca. +i-l p`r`s[ o sam[ de boieri pe Antonievod[, =i Antonie-vod[ cheltuis[ o sut[ de pungi de bani =i mai bine atunce la vizirul. +i =tiè c[ =-au tocmit lucrul. +-au m[rsu de =-au luat dzua bun[ de la viziriul =-au ]mbr[cat c[ftan s[ marg[ la Ie=i cu domnie. Iar Buhu= =i al\i boieri carei ]l p`r`s[, dac-au v[dzut c-au ]mbr[cat c[ftan de la vizirul, au ]nceput a-=i prinde caii, s[ fug[ carei ]ncotro or putè. M[rs-au Antonievod[ =i la chihaieoa, s[-= iè dzua bun[. Atunce au =i nemerit un ag[ de la ]mp[r[\ie cu m[z`lia. +i acolè, de la chihaieoa vizirului, i-au luat c[ftanul din spate =i l-au pus ]n here =i l-au dus la ]mp[r[\ie la Udriiu. +-au pus camaican pe...1, p[n[ a socoti ]mp[r[\ia s[ puie domnu. Atuncè, audzind boierii cee ce era s[ fug[, s-au bucurat =-au dat laud[ lui Dumnedz[u. Iar pe Duca-vod[ atunce nu l-au mazilit. +-au m[rsu de la Ceahrin la Bucure=ti, =i ]n Bucure=ti au triimis de l-au mazilit. Au vinit cu mazilia Costantin Br`ncovanul postelnicul ]n Bucure=ti, cu cealma ]n cap, f[r’ de veste, de nemic nu =tiè Duca-vod[, ]mpreun[ cu schimi-aga, s[-l duc[ ]n |ara Moldovei, =i-n locul lui s[ fie +erban logof[tul. Umblat-au Br`ncovanul postelnicul, nepotul lui +erban-vod[, ca s[ prindz[ pe to\i neprietinii lui +erban, s[-i \ie la-nchisoare, p[n-a vini +erban-vod[ cu domnia de la |arigrad. Dece pe Cup[re=ti, fiind greci, nu i-au putut lua de la m`na Duc[ivod[. Iar pe boierii muntene=ti carei era du=mani lui +erbanvod[, Staico p[harnicul =i cu al\`i, dac-au prinsu de veste, au f[cut cum au putut =-au fugit =-acee ]n Moldova. Iar pe Hrize =i pe al\i mul\i boieri muntene=ti au prinsu-i =i, dup[ ce au vinit +erban-vod[, pe to\i i-au omor`t cu grele =i cumplite mor\i. Iar Duca-vod[ au purces la scaonul s[u ]n Moldova ]n postul Cr[ciunului. 1
Loc gol ]n manuscrise.
63
Ion Neculce
La vremea lui Antonie-vod[, dup[ ce s-au ]ntorsu de la J[ravina vizirul =i cu hanul, coronit-au le=ii pe Sobe\chie craiu la vleato...1. +i dup[ ce l-au coronit, st[tut-au cu toat[ recipospolita de au ales pe un domnu mare le=escu, de l-au triimis sol la Poart[ pentru ]ntemeierea =i a=[dz[m`ntul p[cei ce au fostu f[cut la Jaravina. +-au trecut pen t`rgu pen Ie=i cu mare pofal[, =i i-au ie=it Antonie-vod[ ]nainte =i i-au f[cut mare cinste =i pofal[. +-au f[cut mult[ z[bav[ la |arigrad. T`rdziu s-au ]ntorsu la \ara lui. Antonie-vod[, m[car c[ era grec =i strein \[rigr[dean, dar era mai bun domnu dec`t un pementean, c[ nice un obiceiu r[u ]n \ar[ ]n dzilele lui n-au f[cut¡, ce ]nc[ =i c`te au g[sit de al\ii rele multe au l[sat. Numai la to\i domnii s[ afl[ c`te un musaip om r[u. A=è =i la Antonie-vod[ era o rud-a lui, anume Alixandru Ramandei, postelnic mare, grec sim[\¡, m`ndru, nebun, lacom. Trecè peste to\i, nu cuno=tè pre nime, av`nd trecere =i cinste de la Antonie-vod[. Dar ]nc[=i, pe cum v[d acmu, musaipii la domnu, nu numai streini, ce =i de a no=tri moldoveni, carei au cinste =i sunt aproape la domni, au ]ntrecut cu dzece p[r\i cu r[utatea =i neomenia pe Ramandiiu, c[ Ramandiiu nice un obiceiu r[u n-au ]ndemnat pe domnu s[ fac[, nice au f[cut. Iar ace=tie de pe acmu, c`te ciume =i r[ut[\i toate le-au scornit =i le-au f[cut, precum le-\i vidè la r`ndul lor ]nainte, c[ s-au ]ns[mnat tot anume la ce domnu s-au f[cut =i cine-au fostu musaipii. Fost-au =i ficiorii lui Antonie-vod[ dezmierda\i. F[r[ fric[ umbla prin \ar[, cu mul\i ficiori de maz`li, nebuni, str`n=i cu d`n=`i, de f[cè multe giocuri =i be\`i =i nebunii prin t`rguri =i prin sate boiere=ti, de lua femeile =i fetele oamenilor cu de-s`la, de-= r`dè de d`ns[le, ce nu numai a oameni pro=ti, 1
Loc gol ]n manuscrise. Sobieski a fost ales rege ]n anul 1674 (7182 de la „facerea lumii“). Aceast[ dat[ nu corespunde celei ar[tate de Neculce, dup[ care Antonie Rus[t s-a urcat pe tronul Moldovei la 7184. Autorul cronicii noastre ne previne ]n Predoslovie asupra eventualelor gre=eli de „veleaturi a anilor“.
64
Letopise\ul |[rii Moldovei
ci =i a oameni de frunte. Ce, de=i obliciè Antonie-vod[, ]nc[ nu le dzicè nemic =i nu-i certa cu cuv`ntul, ca un p[rinte ce le era. +i pentr-acie poate ]n os`nd[ mai pe urm[ Antonievod[ au c[dzut. C-au m[rsu boieri la Poart[ de l-au p`r`t prè tare la Poart[, cu multe n[p[=ti, ]n loc de bine ce au f[cut Antonie-vod[ \[r`i, de n-au scos nice un obiceiu r[u. Cu acestu fel de mul\[mit[ boierii i-au mul\[mit, c[ l-au ]nchis turcii, =i l-au b`tut, =i l-au c[znit¡ cu fel de fel de cazne. P[n’ =i tulpanuri sup\iri ]l f[cè de ]nghi\iè =-apoi le tr[gè ]napoi, de-i scotè ma\[le pe gur[. +i l-au f[cut de au dat 1000 de pungi de bani =i mai bine. +i dup[ ce l-au slobodzitu-l turcii s[ marg[ la cas[-= =i apropiindu-se de cas[-=, numai ce-au v[dzut c[-i arde =i casa; =i pu\intele odoar[ ce-i mai sc[pas[, mistuite ]n cas[, au arsu =i acele. Vede\i p[catul =i os`nda la ce aduce pe om la vreme de b[tr`ne\e: s[r[cie =i cazn[! C`t au mai tr[it, cu milostenie ]= \inè viia\a lui, =i ficiorii lui, la mare lips[, s[ hr[niè cu p[sc[ria ]n |arigrad. Dar =i boierii cee ce l-au p`r`t, ]nc[ nemic nu s-au mai ales de cas[le lor. L-Alixandru Buhu= hatmanul nemic nu i s-au ales de casa lui =i de ficiorii lui, care s[ vede =i p[n-ast[dzi. A=ijdere =i Miron Cost`n logof[tul, c`nd au pus Costantin Cantemirvod[ de i-au t[iat capul ]n Roman, ce-i poveste scris[ ]nainte la r`ndu. Dzicè =i str`ga ]n gura mare c[ nu-i vinovat cu nemic lui Cantemir-vod[ =i pere pe dreptate. Numai os`nda lui Antonievod[ ]l¡ gone=te, =i pentr-acee piere, c[ l-au p`r`t pe str`mb[tate. +i al\`i mul\i ca acesta. Dece bine-r fi, fra\ilor, s[ nu v[ ]ndesa\i a p`r] domni, c[-s st[p`ni =i pom[zanici a lui Dumnedz[u. M[car de v-ar¡ =i poronci domnul atunce, care-i st[p`nitor, ]nc[ din cele drepte s[ le mai ]mpu\ina\i, iar n[p[=ti s[ nu pune\i, c[ os`nda nu s[ iart[, nice trece pe mul\i. Am¡ v[dzut ]ndes`ndu-s[, pentru cinste s[ dob`ndeasc[, de p`r[scu domni =i s[ laud[ ]ntre d`n=ii, c[ s[ tem domni de d`n=`i, c[ =tiu bine a p`r]. Iar pe urm[, de cest fel de h[rnicie nice pe unul n-am v[dzut viindu la precopseal[.
65
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. VIII
DOMNIA DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N A TRIA }N |ARA MOLDOVEI Vinit-au Duca-vod[ cu domnie ]n |ara Moldovei din |ara Munteneasc[ cu a trie domnie la vleato 7187. +-au intrat ]n Ie=i ]n =es[ dzile a lui dechevri, la Sfetei Neculaiu. Vinit-au =i c`\iva boieri muntene=ti aice ]n \ar[ cu Duca-vod[, de frica lui +erban-vod[, precum s-au scris mai sus. Atunce era greu ]n \ar[ pentru zaharale =i meziluri la drumul Cameni\`i =i cheltuial[ cu schimbatul pa=ilor din Cameni\[. Din Ie=i p[n-]n Cameni\[ era pustiiu ]nc[ din iernatul t`tar`lor din dzilele lui Dumitra=co-vod[. +i a=edzind slujitori ]n Tab[r[ =i ]n +tef[ne=ti, Antonie-vod[ \inè mezilul din +tef[ne=ti p[n-]n Cameni\[. Iar pe urm-au a=edzat oameni ]n Hotin =i-n Pererita. Viniè poghiazuri din |ara Le=asc[ la drumul Cameni\`i, de loviè pe turci =i pe negu\itorii ce mergè la Cameni\[, =i f[cè multe pagube =i str`c[ciuni. Iar[ dac[ s-au ]ntorsu solul de la Poart[, cel le=escu, ce trecus[ la Antonie-vod[, au ales loc Cameni\`i =-au hot[r`t toat[ Podolia s[ fie olat Cameni\`i: din Nistru de la Buceci p[n-]n Ocraina =i cu Ocraina cu tot p[n-]n Cehrin =i p[n-]n Vozie ]n gios au r[mas tot supt ascultarea turcilor. +-au ie=it mul\ime de ru=i dinluntru, din |ara Le=asc[, de s-au a=edzat ]n olatul Cameni\`i, de s-au f[cut sate =i raiè, de-u pus suba=i pen sate dup[ obiceiul lor. +i umbla turcii la le=i =i le=ii la turci f[r[ nice o grij[. Atunce =i-n Moldova s-au a=edzat slujitori pe la mez`luri =i pe la margine =i a s[ face =i slobodzii pe la Cern[u\i =i pe la Hotin. Iar[ ]n al doile an¡ au t[iat Duca-vod[ pe trii boieri, anume pe Vas`lie Gheuca vel-visternic =i pe Gheorghie Bogdan veljicnicer =i pe Lupul sulgerul, carei au fostu f[cut c[r\i hicleni, cu isc[liturile lui Dumitra=co-vod[, la orheieni =i la l[pu=neni, s[ s[ r[dice cu oaste, s[ marg[ s[ prindz[ pe Duca-vod[, cu toat[ casa lui, =i pre o sam[ de boieri a lui, =i cu izvod de ce
66
Letopise\ul |[rii Moldovei
mor\i s[-i omoare pe to\i. +i triimi\indu cartea acie cu Lupul sulgerul, ca cum vrè hi de la singur Dumitra=co-vod[, la c[pitanii de la acele \inuturi. Iar un c[pitan, anume Decusar[, dac-au ]n\eles ce scriè ]ntr-acea carte, s-au f[cut a triimite poronca la al\i c[pitani, iar pe de alt[ parte au =i vinit cum mai de s`rgu la Ie=i, de au m[rsu la Buhu= hatmanul de l-au ]ntrebat, c-o lui =tire este? Ce Buhu=, ne=tiindu nemic de aceste, ]ndat-au m[rsu la curte de au spus Duc[i-vod[. +i Duca-vod[ au triimis pe Gheorghi\[ Ciudin s[rdarul de au prinsu pe Lupul sulgerul cu acea carte viclean[. Iar Ghieuca =i Bogdan nu =tiè nemic. Ce cum l-au adus pe Lupul sulgerul la Duca-vod[, l-au ]ntrebat Duca-vod[ pe Lupul sulgerul c-o cui ]nv[\[tur[ au f[cut aceste. Iar el au spus c[ l-au triimis Gheuca =i Bogdan. +i ]ndat[ Duca-vod[ au triimis ni=te buluba=i cu simeni de i-au luat de pre la gazdele lor =i i-au ]nchisu-i. +i a doa dzi i-au scos la divan, ]ntre toat[ boierimea, =i ei nemic n-au mai putut s[ t[g[duiasc[ faptele lor, =i au spus drept c[ ei suntu vinova\i. Deci Duca-vod[ mult i-au mustrat =i au or`nduit pe Toader Flondor vel-arma= de le-au t[iat capeteli a tustrii dzua amiadz[dzi la f`nt`na denaintea por\`i domne=ti. +i ]n locul Gheuc[i au pus visternic mare pe Todera=co Ca[n]tacozono, ficiorul lui Iordachi celui b[tr`n. Fost-au giup`neasa Gheuc[i var[ primare cu doamna Duc[i-vod[, Nastasia, dar nemic nu i-au putut folosi. Iar[ dup[ ce s-au plinit 2 ani de domnie Duc[i-vod[, au m[rsu la |arigrad, la ]mp[r[\`e, av`ndu p`r[ cu +tefan-vod[, ficior Radului-vod[, pentru logodna ce f[cus[ cu fiic[-sa Catrina, c[, fiindu ficiorul Radului-vod[ grozav la fa\[, punè pricin[ =i nu vrè s[ i-o dè. Dece au r[mas ficiorul Radului-vod[ pe Duca-vod[ de la divanul ]mp[r[tescu. Atunce au cheltuit Duca-vod[ mul\i bani la Poart[, aproape o mie de pungi de bani. +i i-au dat turcii =i h[tm[nia Ocrainei, c[ftan, =i =lic, =i buzdugan, =i un tui. +i din |arigrad au purces depreun[ cu ficiorul Radului-vod[, ginere-s[u, cu 3 tuiuri =i cu buzdugan, de-l ducè ]naintea lui, cu mare alai intr`ndu ]n Ia=i. }ndat[=i s-au apucat de au f[cut mare =i frumoas[ nunt[. Triimis-au ]n toat[ \ara de au poftit pe toat[ boierimea =i
67
Ion Neculce
maz`limea de la mic p[n’ la mare, =i de alte c[pitenii, ce nu cu poronc[, =i cu poft[. +i dup[ ce s-au str`nsu cu to\`i la Ie=i, f[cutu-le-s-au oboroace tuturor de la domnie, de le da toate ce le trebuiè, de nu cheltuiè nime nemic. A=ijdere mai adus-au opt soli, 2 din |ara Munteneasc[, 2 din |ara Ungureasc[ =i 2 din |ara Le=asc[ =i 2 din |ara C[z[ceasc[ cè mare de piste Nipru, de au adus solii multe daruri =i frumoas[, de au ]nchinat Duc[i-vod[. S-au veselit 2 s[pt[m`ni cu feluri de feluri de muz`ci, =i de giocuri, =i pelivani, =i de pu=ci. +i giuca 2 dan\uri pen ograd[ =i pe uli\e, cu to\i boierii =i giup`nesele ]mpodobi\i =i to\i negu\itorii =i tot t`rgul. +i un vornic mare purta un cap de dan\u =i alt vornic mare alt capu de dan\u, ]mbr[ca\i cu =arvanele domne=ti. Numai mirili =i mireasa, fiindu ficiori de domnu, nu giuca ]n dan\u pe afar[, numai ce giuca boierii. C`t nu era nunt[, =i era minune. +i dup[ ce au nuntit, au mul\[mit solilor, =i s-au d[ruit bine =i s-au dus la \[r`le lor. Pe urm[ s-au g[tit =-au purces la Ocraina, la Nemirova. +i s-au str`nsu toat[ c[z[cimea acolo la Duca-vod[, la Nemirova. +-au ales din capete dintre d`n=ii =-au pus giudec[tori =i polcovnici =i sotnici =i le-u pus =i-n locul lui nemesnic, ]n loc de hatman, s[ le poarte de grije lor, anume Ene Gredinevici, om¡ slujit, =tiindu limb[ c[z[ceasc[, de neamul lui grec. +-au f[cut =i cur\i l`ng[ Nemirova, ]n marginea Buhului, =-au f[cut =i alte cur\i ]n marginea Nistrului, la |icanovca, ]mpotriva Sorocii. +i de-colo s-au ]ntorsu de toamn[ la Ie=i. +i st[p`niè Duca-vod[ =i Ocraina =i |ara Moldovei, domnu cu trii tuiuri. +i acolo, c`ndu au fostu la Ocraina, mult[ cinste au f[cut c[zacilor¡. Dup-acee m[rs-au ]n primblare la un sat a lui, ce este ]n \inutul Neam\ului, anume Pr[j[=tii, av`ndu =i cur\i acolo, cu toat[ casa lui, cu ginerii =i cu ficiorii lui =i cu toat[ boierimea =i curtea lui. +-au z[b[vitu acolo vro 2-3 s[pt[m`ni, ]mbl`ndu pe la v`naturi =i pe la alte sate a lui. Chematu-l-au ]n cinste =i un boier, anume Costantin postelnicul Ciobanul, la un sat a lui,
68
Letopise\ul |[rii Moldovei
anume la Sile=te, de l-au cinstit 2 dzile. +i a=è iar s-au ]ntorsu la Ie=i la scaon. Duca-vod[, vr`ndu s[ scoat[ banii ce cheltuis[ la Poart[ pentru h[tm[nia Ocraenei =i av`ndu =i cas[ grè, cu mare cheltuial[, =i nu cheltuiè ca un domnu dup[ putin\a \[r`i, =i vrè s[ cheltuiasc[ ca un craiu, =i v[dzind =i vicle=ugul boierilor celora ce i-au t[ietu-i, de cum era r[u de fel, ]nc[ mai r[u s-au f[cut =i mai groaznic asupra boierimei =i asupra \[r`i. Scos-au ni=te h`rtii pe \ar[, mari c`te de 6, de 8 ughi, =i c`te n-au ]mbr[cat pe fe\e le-au dat n[p[=ti pin sate. +i dup[ ce au dat tablele ]n visterie, au aruncat or`nduiele pe h`rtii de un galb[n 16 galbeni. Care luas[ h`rtie de =es[ galbeni ]i f[cè mai bine de o sut[. +i dac[ nu g[siè cu ce plini de la om, lua altuie pentru acela. +i pe unde era pustiiu, f[cè pe zlota= de pl[tiè de la cas[le lor. +i-i b[tè pe zlota=i cu buzduganul, de au omor`t vro doi, trii. Deci v[dzind c[ mor de buzdugan, au f[cut¡ un b[\¡ ]n optu muchii, de b[tè pe boieri =i pe zlota=i cu b[\ul. +i-i punè pe boieri d[jdi, =i-mprumuta peste putin\a lor, c`t¡ nu s[ mai putè pl[ti. C[ era boul 2 galbeni =i vaca un ughiu, =i istoviè zlota=ii tot. Nice cu odoar[li ce le z[loj`è pe la negu\itori. Ce era pline ]nchisorile de boieri =i grosurile de cei s[raci, de-i b[tè =i-i c[zniè cu capeteli pen garduri, =i le=ina\i de foame, =i b[rba\i =i femei. +i muriè prin grosuri. +i giup`nes[ s[race ]nc[ le lega la pu=ci =i le ]nchidè la simeni pentru bani. Pentr-acea vr[jm[=ie =i groaz[ ce-i umplus[ inema diiavolul de l[comie ce avè, ur`t-au to\i pre Duca-vod[. +i s[ ruga to\i lui Dumnedz[u s[-i m`ntuiasc[ de m`nule lui, =i-l bl[st[ma de la mic p[n’ la mare, de audziè slugeli lui cu orecheli. Atunce fugit-au mul\i boieri =i maz`li de groaza lui pentr-alte \[ri, de s-au pustiit cas[le. Tudos`e Dub[u vel-sp[tar au fugit ]ntr-o noapte din t`rgu din Ie=i ]n |ara Le=asc[. A=ijdere =i Savin Zmucil[ vel-medelnicer =i cu frate-s[u Gheorghi\[ postelnicul. +i i-au agiunsu gona=ii lepcani ]n codrul Her\ei, =i s-au b[tut cu d`n=`i, =i nu le-au putut¡ strica nemic[. +i Mo\oc
69
Ion Neculce
=i al\`i mul\i. Iar la anul, la vleato 7190, g[titu-s-au vizirul de oaste, s[ marg[ asupra nem\ilor. Vinit-au poronc[ =i la Duca-vod[ s[ marg[ ]n oaste. F[cut-au mare g[tire de oaste, c-au adus =i c`teva polcuri de c[zaci de la Ocraina, =i c[l[r[=ime, =i lefecii, =i curteni, =i h`nsari. +i pe \ar[ au or`nduit oameni de oaste, =i boieri, =i maz`li, c`te cu 10-12 slugi. +-au pus =i pe un Brah[ c[pitan de au f[cut un steag de oameni tot din v[taj`i boierilor =-a giup`nesilor celor s[raci. +-au purces cu toat[ oastea sa de aice din Ie=i ]n 20 dzili a lui april¡. Boierii =i \ara, to\i era bucuro=i s[ purceadz[ Ducavod[ ]n oaste, s[ h[l[duiasc[ de vr[jm[=ia lui. +i-l bl[st[ma to\i s[ nu s[ mai ]ntoarc[ de unde mergè. C[ =i atunce la purces, mult[ str`nsoare pentru r[m[=i\a banilor birului s[ istovasc[ boierii. +i nu putè istovi, c[ bani nu era nec[iuri, v`ndzare ]n vite nu era. Ce =i pre cale, p[n’ la Foc=eni, m[rg`ndu cu oastea, tot zapceituri era. Mergè ]ncet¡ =i f[cè oturace, c`te 5-6 dzile =i mai mult, la un loc¡, pentru t[tari, trec`ndu hanul cu t[t[r`mea pre la F[lciiu. Atunce multe jacuri au f[cut pen \ar[, slobodzindu-s[ t[tar`i prin sate =i pre la cas[le boiere=ti, p[n-au trecut ]n |ara Munteneasc[, m[rg`ndu la oaste. +i dac[ s-au strecurat t[t[r`mea di prin \ar[, =-apoi au trecut =i Ducavod[ pe la Foc=eni cu toat[ oastea lui. N-ar hi f[cut t[tar`i at`ta stric[ciune ]n \ar[ trec`nd, de-r hi dat Duca-Vod[ poclon deplin, pecum cerè. Numai Duca-Vod[ n-au vrut s[-i dè. R[mas-au camaicani ]n Ie=i Neculaiu Racovi\[ logof[tul =i P[lade sp[tarul =i Todera=co visternicul, carei, la purcesul Duc[ivod[, s-au sf[tuit cu o sam[ de boieri de cee ce au m[rsu cu domnia ]n oaste ca, de s-ar¡ mai ]ntoarce Duca-vod[, ei s[ nu vie cu d`nsul, c[ nice ei nu-l vor a=tepta ]n Ie=i, ce s[ vor duce s[-= prindz[ capeteli printr-alte \[ri, c[ nu-l mai pot s[tura. M[rg`nd Duca-vod[ cu oastea prin |ara Munteneasc[, au trecut peste munte pre la Logoj, pre la Timisvar, pre la Sarva=, pre la Sonnoc, ce este la apa ce s[ cheam[ Tisa, =i de acolo la Dun[re, la cetatea Buda. Au trecut Dun[rea pe pod din gios de Buda. }ntr-un c`mpu au agiunsu pe +erban-vod[ cu oastea, =i
70
Letopise\ul |[rii Moldovei
au vinit +erban-vod[ de s-au adunat cu Duca-vod[, iar vizirul cu oastea =i t[t[r`mea era ]nainte la Stonbeligrad1. Viziriul Kara Mustafa-pa=e atunce cu acee g[tire mergè anume s[ dob`ndeasc[ cetatea En`cul, ce este ]n marginea |[r`i Nem\e=ti, cu ]ndemnarea lui Tiuchiun-grof =i altor domni ungure=ti, ce ]ndemnas[ pe viziriul s[ marg[. Dece nem\`i, av`ndu veste de vinirea o=tilor turce=ti la En`c, au grijit cetatea cu oaste =i cu bucate. Sosindu vizirul cu oastea la En`c, au prinsu limb[, care au spus c[ cetatea Enecul este grijit[ foarte bine =i cu t[rie mare, nu o va pute dob`ndi. Iar cetatea Beciul este f[r’ de nice o grij[: nice oaste, nice bucate nu au sosit, numai cei de loc¡ ]n cetate. De va merge, pre lesne o va dob`ndi. Lu`ndu aceast[ veste, viziriul nemic l`ng[ Enec n-au z[bovitu, ce au =i purces cu oastea ]n sus, pre l`ng[ Dun[re, la Beci =i au t[b[r`t l`ng[ Beci. +i-n 5 dzile a lui iiulie au ]nceput a bate din tunuri. }mp[ratul nem\escu era cu o=ti atunce ]ntr-alt[ parte, de s[ b[tè cu al\i megie=i a s[i, iar ]n Beci era numai un ghin[ral, anume Sterimbeg, cu 25.000 de nem\i. +i au z[b[vit¡ turcii pregiur cetatea Beciului din 5 dzile a lui iiulie p[n[ ]n 2 dzile a lui septemvrie. +i nep[r[sit¡ da din tunuri, cum =i din cetate s[ ap[ra b[rb[te=te. +i era ]n mare str`nsoare cei din cetate, c`t era ]n cump[n[ de pieire, neviindu-le agiutor¡ nice de o parte, p[n’ ce au vinit Sobe\chi, craiul le=escu, cu oaste =i au b[tut pe turci =i au m`ntuit cetatea Beciului de n[vala turcilor. +i ]ntorc`ndu-s[ viziriul f[r’ de nice o izb`nd[, l-au zugrumat ]n Beligrad =i i-au dus capul la ]mp[r[\`e. C[ el s-apucas[ c[ va aduce cheile cet[\`i la ]mp[r[\ie, a Ian`cului, apoi =i a Beciului, iar Dumnedz[u nu i-au agiutat¡ dup[ sime\ia lui. Ce au r[mas |ara Nem\asc[ pr[dat[ =i ars[, c`t numai p[m`ntul au r[mas pe urma lor. Dac[ s-au ]ntorsu oastea turceasc[ de la Beci, au vinit la Buda, =i pogor`nd =i oastea le=asc[ pe Dun[re ]n gios la Hostrohon. Iar turcii s-au sime\it =i s-au ]ntorsu ]napoi =-au lovit¡ pe le=i, =i le=ii, fiindu netocmi\i, nu i-au putut sprej`ni 1
Probabil acela=i cu Belgrad.
71
Ion Neculce
=-au ]ndreptat ]napoi a fugi. Atunce au pierit ficiorul hatmanului poln`e =i al\`i mul\i, =i aproape era s[ piar[ =i craiul Sobe\chi. Numai n[rocirea lui au fostu c[ l-au t`mpinat ni=te polcuri de husari, de l-au mai r[tuit, p[n-au agiunsu =i pedestrimea. Nem\`i dece iar i-au ]nfr`nt pe turci, =-au r[mas izb`nda la cre=tini, iar cu mare sc[dere o=tii le=e=ti. +i p[n-a vini pieirea vizirului =i z[b[vind la Buda, nice pre domni acestor \[ri nu vrè viziriul s[-i las[ s[ vie ]nainte. P`r`tus-au atunce Duca-vod[ cu +erban-vod[ la vizirul pentru o som[ de bani, ce au r[mas la Duca-vod[, a |[rii Muntene=ti, c`ndu au fost domnu ]n |ara Munteneasc[. +i l-au r[mas +erban-vod[ pe Duca-vod[ s[ pl[teasc[ to\i banii la visteria ]mp[r[teasc[. Dece lu`ndu-=i dzuoa bun[ Duca-vod[ atunce de la vizirul, s[ vie ]n \ar[, au l[sat z[log la vizirul pentr-acei bani pe Apostol Catargiul vel-comis =i pe T[nase de Soroca, p[n-a triimite banii. +i Duca-vod[ au purces ]n gios, de au vinit la \inutul Putnei, la satu la Domne=ti, iar[ doamna cu casa lui au l[sat-o ]n Foc=eni. C[ fugis[ doamna din Ie=i mai nainte, de le=i, la Br[ila =i i-au ie=it Duc[i-vod[ ]nainte la Foc=eni. Vizirul ]nc[, dac-au purces Duca-vod[, ]nc[ i-au vinit sconcenie, pecum scrie mai sus, de au pierit, iar boierii care era z[log atunce, perind vizirul, atunce au fugit. Ce n-au vinit la Duca-vod[, ce s-au dus ]n |ara Ungureasc[, c[ le-au fostu cas[le acolo, cu al\i boieri ce pribegis[ din Moldova. De la Domne=ti, Duca-vod[ scriè la camaicani, la Neculai R[covi\[ vel-logof[t¡ =i la Todera=co vel-visternic =i la alt[ boierime, s[ ias[ din Hangu din bejenie, s[ marg[ la d`nsu la Domne=ti, s[ nu s[ team[ de le=i, c[ le=ii sunt ni=te t[lhari. Iar boierii, cum i-au v[dzut cartea, ]ndat¡ au f[cut p[t[=ti =i au fugit pe potic[ ]n |ara Ungureasc[, ]n Giurged¡, cu toate cas[le lor, ca s[ nu mai dè ]ntr-ochi cu Duca-vod[. Iar[ c`nd =-au luat dzioa bun[ Duca-vod[ =i cu +erbanvod[ de la veziriul, =i i-au ]mbr[cat veziriul cu caftane, au fost dzic`nd +erban-vod[ Duc[i-vod[: „Iac[ ]n |ara Moldovii s[ aude c[ au ie=it le=ii. Blem pe la mine, c[ ]\i este =i doamna la
72
Letopise\ul |[rii Moldovei
Br[ila, =i-i =idè c`t[va vreme acolo, =i te voi griji de conace, =i p[n[ vii vidè cum a mai fi. +i de acolo te vii putè chivernisi =i vei merge cu temei“. Iar el n-au vrut s[ fac[ a=è, pe cum ]i dzice +erban-vod[, =i au trecut Dun[rea ]n ceasta parte, de au vinit pin |ara Ungureasc[, de au m[rsu pe la Apafi Mihai, craiul ungurescu, la Biliigrad. +i i-au f[cut craiul mas[ frumoas[ Duc[i-vod[, =i l-au cinstit tare, =i au giucat am`ndoi =i cu to\i boierii. +i craiul ungurescu ]nc[ ]i spune Duc[i-vod[ s[ vie ]n |ara Moldovii, c[ au vinit ]n \ar[ alt domnu de la le=i, ce s[ a=tepte acolo la d`nsul, =i-i va da de toate ce i-a trebui, sau, de a vrè, s[-i dè c`teva mii de c[tane, s[-l pitreac[ p[n[ la scaon. +i el nici a=e n-au priimit. +i purceg`ndu de acolo =i agiung`ndu la Cotele, l`ng[ Bra=ov, o sam[ de boieri a Duc[i-vod[, c[rora le era giup`nesele ]n |ara Munteneasc[ cu doamna =i era la un sfat cu ceielal\i boieri din Moldova, cu caimacamii, sf[tuiè pe Duca-vod[ s[ treac[ de la Bra=ov ]n |ara Munteneasc[, g`ndind c[-= vor apuca giup`nesele =i s[ vor ]nchina la le=i cu ceielal\i boieri, ce era caimacami. Iar[ Miron logof[tul =i cu Buhu= hatmanul =i cu Costantin postelnicul Ciobanul, fiind mai aproape de casa Duc[i-vod[, n-au priimit acel sfat s[ treac[ de la Bra=ov ]n |ara Munteneasc[, dzic`ndu: „Dac[ n-am m[rsu pin |ara Munteneasc[, c`ndu ne ]mbiè +erban-vod[, iar de aice ce s[ c[ut[m? Ce mai bine este s[ mergem drept pe Oituz, =i dac[ vom vidè c[ n-om putè merge la Ia=i de r[ul le=ilor, noi om lua pe Trotu= ]n gios =i om merge la Foc=ani“. +i pe acel sfat au purces =i au ie=it¡ pe Oituz. Deci oastea Duc[i-vod[, fiindu sup[rat[ de la Svetii Gheorghie p[n[ la Svetii Nicolai, s-au =i r[sipit, carii ]ncotro au putut, pre la cas[le lor. +i au r[mas¡ numai doao steaguri de lipcani =i pu\inei siimeni. Deci la Ia=i n-au avut cu cine merge =i au luat ]n gios de s-au dus la Domne=ti. Boierii carii sf[tuiè pe Duca-vod[ de la Bra=ov s[ marg[ pin |ara Munteneasc[, dac[ au v[dzut c[ nu le ascult[ sfatul lor, ei s-au r[zle\it de Duca-vod[, de la Bra=ov, =i s-au cobor`t ]n |ara Munteneasc[, de =-au g[sit giup`nesele acolo, dup[
73
Ion Neculce
cum le era sfatul cu ceielal\i boieri, c`nd au purces din Ia=i la oaste, ca s[-l p[r[sasc[ pre Duca-vod[, s[ nu-l mai vadz[ ]n ochi. Anume Gavrili\[ Costachi vel-vornic =i Ion Racovi\[ velp[harnic =i Gheorghi\[ tretii-logof[t =i al\ii s-au dus ]n |ara Munteneasc[, pecum mai sus s-au scris. Viindu veste ]n |ara Le=asc[ precum craiul Sobe\chii =i cu nem\ii au b[tut pe turci la Beciu, au =i ]nceput a s[ slobodzi poghiazuri ]n Podolia, ]n raiaoa turceasc[, a t[iè =i a robi pe turci. Deci turcii, c`\i au putut prinde de veste, au fugit =i s-au ]nchis ]n cetate ]n Cameni\[, iar prostimea, satele, s-au r[sipit carii ]ncotro au putut. +i au ]nceput a s[ slobodzi t[lh[rit =i ]n Moldova =i Br[ne=tii de la Cern[u\i, =i au ]nceput oamenii de la c`mpu a s[ bejeni spre munte. Atunce boierii caimacami ]= f[cè spaim[, mai mult ei dec`t al\ii. }= g[sis[ vreme de au sp[riiat pre doamna Duc[i-vod[, de au fugit ]n gios la Br[ila. +i au fugit =i boierii la munte, s[ nu mai dè ochi cu Duca-vod[, s[-=i mai dè sama de at`ta mul\ime de r[m[=i\[ ce le era asupr[, precum mai sus s-au scris. Atunce =i oamenii carii era ]nchi=i c`te de un an =i mai bine pe la t`rguri =i grosuri s-au slobodzit =i au dat laud[ lui Dumnedzeu. R[dicatu-s-au Petriceico-vod[ din |ara Le=asc[ cu boierii carii era pribegi cu d`nsul, =i au vinit cu oaste ]n Moldova. +i s-au cobor`t Petriceico-vod[ la Suceav[ cu Demide\chii =i cu Cone\chii =i cu pu\inte oaste c[z[ceasc[, s[ iè Moldova, s[ marg[ s[ bat[ Bugeacul, fiindu t[tar`i du=i ]n oaste la Beciu. +i de la Suceav[ s-au cobor`t Petriceico-vod[ la Ia=i =i au triimis pe Savin medelniceriul Zmucil[, carele pe urm[ au fost =i ban, =i pre al\ii prin bejenii, de scotè oamenii la oaste, pe moldoveni, pe unii de voie, pe al\ii de nevoie. +i s-au dus ]mpreun[ cu c[zacii =i cu Cone\chii ]n Bugeac, iar Petriceico-vod[ au r[mas ]n Ia=i. Deci tot t[iè =i arde ]n Bugeacu t[tarcele cele burduhoas[, le spinteca =i punè copii pin pari, =i slobodziè robii de pin obezi, =i-i lua cu bucatele cele t[t[r[=ti, =i aducè duiumuri multe, c`t nu mai putè s[ le iè sama. C[ nu avè cine
74
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ le stè ]mpotriv[. +i a=è au umblat c`t[va vreme, ardzindu =i stric`ndu Bugeacul. Duca-vod[, dac[ s-au a=edzat ]n Domne=ti, au triimis pe Buhu= hatmanul de au b[tut pre ni=te adun[turi ce era cu Vasilie H[b[=escul. S[ str`nsese multe c[pitenii =i oameni de \ar[ la Movileni, ]n malul Siretiului, despre Tecuci. +i era =i aceie merg[tori la Bugeac. +i i-au r[sipit, c`t nu s-au putut apuca de nemic[. Petriceico-vod[, dac[ au sosit ]n Ia=i, ]ndat[ au slobodzit poghiaz c[zaci =i le=i, cu Demide\chii =i cu Costantin Turcule\ polcovnicul =i cu Bainschii s[rdariul, s[ marg[ s[ lovasc[ pre Duca-vod[ la Domne=ti. +i purceg`ndu poghiazul din Ia=i, au mersu pre Siretiu ]n gios, =i luundu mazili =i c[pitani =i slujitori =i pre cine afla pin \ar[, s[ se ]ngloteasc[ c`t de mul\i. Duca-vod[, ]n\[leg`ndu c[ vine poghiaz pe Siretiu, s-au sf[tuit cu boierii cum vor face. Buhu= hatmanul sf[tuiè s[ s[ coboare Duca-vod[ din Domne=ti la Foc=ani, la margine, c[ este mai f[r[ de grije, =i s[ vor g[si =i slujitori ]n lefe, dac[ ar trebui, c[ ]n Domne=ti este cu grije. Doamna Duc[i-vod[ ]nc[ vinis[ de la Br[ila ]n Foc=ani. Iar Miron logof[tul au sf[tuit s[ nu s[ clinteasc[ nic[iri din Domne=ti, c[ aceie ce vin sunt ni=te t[lhari. „Ce putere au ei s[ vie asupra m[rii tali? S[ nu d[m locul, c[ p[m`ntul acesta este fr[m`ntat cu s`ngele mo=ilor =i a str[mo=ilor no=tri!“ +i cu acest sfat ]n=el[toriu nu s-au cl[tit Duca-vod[ din Domne=ti, ce au f[cut c[utare slujitorilor siimenilor, =i s-au aflat numai =esedz[ci de siimeni. +i i-au b[gat ]n curte, c[ p[n[ atunce era denafar[. Era =i lipcani, optdz[ci de oameni, la doao steaguri. Aceasta au fost luni, ]n dzioa de agiunul de Cr[ciun. +i au trimis Duca-vod[ doispr[dz[ci lipcani cu Muharecico, c[pitanul lor, ]n sus spre R[c[ciuni, de straje. +i a doa dzi era s[ marg[ =i hatmanul, ]n dzioa de Cr[ciun, cu ceielal\i lipcani ]ntru ]ntimpinarea poghiazului. Iar sosindu poghiazul la R[c[ciuni ]ntru acè sear[, au prinsu pre lipcani acolo ]n R[c[ciuni =i i-au t[iat pre to\i. Numai unul au sc[pat =i, viind noaptea s[ dè =tire, au dat piste
75
Ion Neculce
ni=te oameni la Cop[ce=ti, pe apa Trotu=ului. +i d`ndu-i un om s[-l duc[ la Domne=ti, el l-au dus pintr-o dumbrav[, r[t[cindu-l p[n[ ]n dzio. +i c`nd au sosit lipcanul drept Domne=ti pin dumbrav[, atunce =i poghiazul au fostu agiung`ndu la curte ]n Domne=ti f[r[ de veste. +i ]ncungiur`ndu curtea, era s[ intre pe poart[ un rohmistru ce viniè ]nainte. Ce ]nt`mpl`ndu-s[ ]n poart[ un buluba=e, anume Cerchez¡, au v[dzut c[ sunt le=i, =i au dat cu pu=ca =i au lovit pre acel rohmistru, de nu s-au mai cl[tit. +i au apucat¡ poarta de o au ]nchis siimenii cu mare greu, c[ n[v[lis[ le=ii la poart[ s[ intre. Duca-vod[ atunce =edzus[ la mas[. Lipcanii, luund banii de lefe, era to\i la gazda rohmistrului, de le ]mp[r\iè lefele. Au plecat fuga cine ]nc[tro au putut, s[ scape caii lor pre la gazde prin sat; n-au apucat s[ s[ ]nc[l[redze. Miron logof[tul =idè cu Duca-vod[ la mas[ =i cu Costantin postelnicul, iar Buhu= hatmanul era la o cas[ departe de curte, mai ]n gios. +i dac[ au audzit g`lceava la curte, numai cu Dediul s[rdariul =i cu vreo cinci, =ese lipcani, ce sc[pas[ c[l[ri, =i au purces spre curte. Ce timpin`ndu-s[ cu c[zaci =i cu le=i, n-au putut r[zbi spre curte, =tiindu c[ ]n curte era slujitori siimeni =i curtea lui vod[ =i s[ vor ap[ra. Ce =-au ]ntorsu giup`neasa de au fugit ]n lunc[ cu sania, iar el, h[r[\indu-s[ oarece, au dat dos, oarece sprejenindu-s[ =i le=ii cu moldovenii a-i goni. +i nemic[ nu le-au stricat, c[ nice gona=ii nu prè ]ndr[zniè. Au triimis hatmanul ]n Foc=ani la doamna pre Manolachi sulgeriul, s[ dè bani s[ fac[ oaste de acolo, din Foc=ani, =i s[ vie la d`nsul, s[ marg[ s[ s[ bat[ cu le=ii, s[ poat[ face vreo izb`nd[. +i dac[ au m[rsu Manolachi la doamna, n-au pus s[ str`ge ]n lefi nescai slujitori, ce au =i-nc[lecat +tefan-vod[, ginerele Duc[i-vod[, cu ni=te siimeni =i cu slugi de pe la boierii ce era cu doamna. +i ]ntr-acea noapte au vinit la hatmanul ]n Z[br[u\i, la +olde=ti. Iar[ hatmanul, dac-au v[dzut pe ginerele Duc[i-vod[, numai ce s-au ciudit pentru ce au vinit. C[ el vrè s[ marg[, cu gloata ce era, s[ de r[zboiu cum ar¡ hi putut, iar cela vrè fi st[tut ]n laturi, =i l`ng[ d`nsu vrè r[m`nè ceie ce vinis[ hatmanului ]ntr-agiutor.
76
Letopise\ul |[rii Moldovei
Purces-au cu to\`i din Z[br[u\i =i au m[rsu de noapte ]n Cornul Dumbr[vii, dreptu Domne=ti. Ce n-au vrut s[ lovasc[ noaptea, tem`ndu-s[ s[ nu r[puie oameni, ce au socotit s[ a=tepte p[n-]n dzuo, s[ vadz[ cine sunt. Iar ne]ndr[znindu-le, s[ va ]ntoarce =i va str`nge oaste, =tiindu c[ ]n curte era 60 de siimeni =i boierina=i de curte =i alt[ gloat[. S[ vor ap[ra c`teva dzile, c[ =i bucate =i hran[ de cai =i iarb[ de pu=c[ de agiunsu avè. +i dac[ s-au f[cut dzu[, s-au apropiet¡ prin arini, l`ng[ sat, pe din gios de curte, ]ntr-o r`p[, =i au ie=it de au prinsu limb[ pe un celednic leav. +i acela au spus c`te steaguri sunt de c[zaci =i c`te-s de le=i =i de moldoveni, de to\i ca 500 de oameni. Le=ii sta denaintea cur\`i \iindu caii de fr`u, c[ avè grije de Buhu=, s[ nu vie cu t[tar`i s[-i lovasc[. Hatmanul Buhu=, v[dzindu-i c[ stau stoli\i, au scos pre Dedul s[rdarul cu vro 20 slujitori ai lor, de-au m[rsu spre oastea le=ilor, ca doar ar¡ ]nc[lica =i s-ar slobodzi asupra lor. +i atunce, dep[rt`ndu-s[ de l`ng[ curte, s[ dè n[val[ =i hatmanul cu ai s[i, s[ apuce dispre curte =i, ie=indu =i cei din curte, s[ vor bate cu le=ii. C[ ceelalt[ gloat[ de \ar[, ce era luat[ cu des`la ]n poghiaz, era to\i gata de fug[, c`t ar vidè pre hatmanul. Ce m[rg`ndu Dedul s[rdarul p[n-aproapi de d`n=ii, au ]nc[lecat numai trii in=i den gloata le=ilor =i le-au ie=it ]nainte, ]ntreb`ndu-i ce caut[. Dedul s[rdarul au r[spunsu ]n limb[ turceasc[, iar ei au dzis: „V[ =tim noi cine sunte\i; mai bine s[ vini\i s[ fim¡ tot de unii“. +i s-au ]ntorsu ]napoi la ai s[i, iar temeiul lor, a le=ilor, sta necl[tit ]naintea cur\ii. Hatmanul ]nc[ s-au dat ]n giosu spre g`rl[, triime\indu s[-i mai vie agiutor, =i dece s[ vie asupra le=ilor anume, c[ siimenii din curte vor sta pentru domnu. Iar ei, cum s-au cl[tit hatmanul de acole, au =i deschis porti\a, de s-au ]nchinat la poghiaz un buluba=, anume Dedul, nice de o nevoie, nice de o str`nsoari, numai de vicleni ce era. +i intr`nd le=ii =i c[zacii =i moldovenii, au luat pre Duca-vod[ =i pe al\i boieri, pre to\i dezbr[c`ndu-i, i-au l[sat cu peile goale. +i s-au ]ntorsu poghiazul cu dob`nd[ =-au dus pe Duca-vod[ ]n |ara Le=asc[, =i acolo au murit. +i c`ndu-l duce pe drum, ]l puses[
77
Ion Neculce
]ntr-o sanie cu doi cai, unul albu =i unul murgu, =i cu hamuri de teiu, ca vai de d`nsul. Oc[ri =i sud[lmi, de audze cu urechile. S-agiung`ndu la Suceav[, la un sat, anume...1, au poftit pu\intel lapte s[ m`n`nce. Iar femeia gazda i-au r[spunsu c[ „n-avem lapte s[-\i d[m, c-au m`ncat Duca-vod[ vacili din \ar[, de-l va m`nca viermii iadului cei neadormi\i“. C[ nu =tiè femeia acie c[ este singur el Duca-vod[. Iar Duca-vod[, dac[ au audzit c[ este a=è, ]ndat-au ]nceput a suspina =i a pl`nge cu amar. C[ el s[ \inè =i vorovè ]n casa lui, de s[ ispitè s[ fie craiu ]n |ara Ungureasc[, =i un ficior a lui ]n |ara Moldovei domnu, =i altul ]n |ara Munteneasc[, =i ginere-s[u hatman ]n Ocraina. C[ el ]=i \inè lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu \inè. +i c`nd ie=è afar-]n n[rod, tot posomor`t c[uta, ca s[-i iè oamenii de fric[. C[ el apucas-]nv[\[tur[ de la Vas`lievod[ fiindu c[m[ra= mare la Vas`lie-vod[. Era om nu prè nalt =i gros, burduhos =i b[tr`n. Numai ]= cernè barba. Pe at`ta s[ cuno=tè c[ n-are ac[tare minte sau frica lui Dumnedz[u. +i ce g`ndè el s[ fac[ =i la ce s[ ispitiè, =i la ce l-au adus p[catul =i os`nda de la Dumnedz[u! +i a=e l-au dus pe Duca-vod[ ]n |ara Le=asc[, de au murit acolo. A=e =-au agonisit de l[comia banilor, ce avè. Era un boier¡, anume Ursachi, bogat ]ntr-aceast[ \ar[ a noastr[, de, c`ndu vinè birul de la ]mp[r[\ie, de multe ori, c`ndu era ]n grab[, ]l ]nc[rca de la casa lui =i-l pornè la Poart[, =i mai pe urm[ lua de la \ar[. +i nu l-au putut s[-l rebde Ducavod[ pe acel boier¡, precum suntu mul\i pentr-alte \[ri boieri boga\i. Ce den domnia a doa au ]nceput a s[ acolisi de d`nsul =-a-l pr[dare, =i neput`nd r[bda Ursachi pe Duca-vod[, l-au p`r`t =i la Poart[, pecum mai sus s-au pomenit. Iar mai pe urmacmu, =tiind Duca-vod[ pe Ursachi c-au avut g`lceav[ c-un negu\itor mare din |ara Le=asc[, anume B[l[ban, =i giudecat[ acolo ]n |ara Le=asc[, mult[, pentru ni=te bude, tr[m[s-au Ducavod[ la acel B[l[ban, de au vinit ]n \ar[ de au p`r`t pe Ursachi. 1
Loc gol ]n manuscrise.
78
Letopise\ul |[rii Moldovei
+i i-au f[cut str`mb[tate lui Ursachi, c[ l-au dat r[mas s[ de lui B[l[ban vro patru, cinci sute de pungi. +i a=è i-au luat tot =i l-au ]nchis ]n temni\[ cu t[lharii. +i-l scotè ]n toate dzileli de-l b[tè la talpe, p[n’ i s-au zg`rcit vinele =-au r[mas olog p[n’ la moartea lui. +i la moartea lui, din cè bog[\ie mult[ n-avè cu ce-l griji. Au v`ndut un sat la Bac[u, anume F`nt`neleli, de l-au grijit. A=è au f[cut Duca-vod[ lui Ursachi, =i pe urm[ i-au pl[tit Dumnedz[u =i Duc[i-vod[. Fost-au =i trii semne mari ]n dzileli Duc[i-vod[, c`nd au purces la Beci. C[ s-au ar[tat o stè pe cer cu coad[, de s-au v[dzut multe dzile. M`nca =i lupul oameni. Fost-au =i cutremur prè mare. C[dzut-au atunce =i turnul cel mare din cetatea Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuis[i. Iar[ doamna Nastas`ia a Duc[i-vod[, dup[ ce-au luat le=ii pe Duca-vod[, è au r[mas deodat[ ]n |ara Munteneasc[. +-au umblat mult pentru Duca-vod[, ca s[-l r[scumpere de la le=i. +i-l negu\as[ cu le=ii drept 70 de pungi de bani, s[ dè le=ilor =i s[-l las[. +i triimi\ind banii pen |ara Ungureasc[, i-au poprit ungurii cu-ndemnarea lui +erban-vod[, tem`ndu-s[ c-a ie=i =i l-a sminti din domnie Duca-vod[. Atunce era ]n Leov slobod =i oblicind c-au poprit ungurii banii, l-au lovit cataroia de voie rè =-au murit ]n loc. Iar[ doamna Duc[i-vod[, v[dzind a=è, s-au dus cu toat[ casa ei la |arigrad. A=è au ]nceput a o apuca datornicii, unii de o parte, al\`i de alta, cu feluri de feluri de priceni, =-a o ]ngrozi, =-a o ]nchide, =-a o j[cui, care cum putè, agiung`nd-o os`nda cre=tinilor. Care mai pe urm[ au vinit =i mai la mare os`nd[ =i ocar[, c-au am[git-o un grec, de s-au m[ritat dup[ d`nsul. Av`nd è doi ficiori =i patru fete, n-au socotit cinstea ei, c[ era mai mult b[tr`n[ dec`t t`n[r[. +i dup[ ce-au m[rsu dup-acel grec, au am[git-o de-au dat bani =i odoar[ c`te-[a]u mai avut, de-au dat turcilor de l-au pus beiu la Mana. +i au mai =[dzut vro s[pt[m`n[ cu d`nsa, p[n’ =-au f[cut cheful, =i s-au dus la Mana, dzic`nd c-a duce-o =i pe d`nsa. +i a=è vro doi, trii ani au =[dzut
79
Ion Neculce
CUPRINS
acolo =i n-au mai triimis la d`nsa s[ o iè, p[n’ s-au hainit =i el de la turci. Iar è, la b[tr`ne\e, au r[mas =i s[rac[, =i oc[r`t[ de voroava oamenilor, =i cu o cas[ plin[ de copii. A=è au pl[tit =i Dumnedz[u Duc[i-vod[, pe cum au f[cut =i el altora. CAP. IX
DOMNIA A DOA A LUI PETRICEICO-VOD{ DE LA LE+I Petriceico-vod[, dup[ ce-au ]n\eles c-au b[tut pe turci la Beci, s-au scobor`t cu moldovenii pribegi =i cu pu\intei le=i ]n t`rgu ]n Suceav[ =-au ]nceput a str`nge pe boieri, pe unii de nevoie, al\ii viniè de bun[ voie. +i de-acolo s-au scobor`t la Ie=i =-au triimis poghiaz de au luat =i pe Duca-vod[. +-au triimis =i moldoveni ]n Bugeag, cu pu\intei c[zaci cu Cone\chie, a pr[da =-a str`ca, de pecum le-i obiceiul moldovenilor gata la jacuri, dup[ cum s-au pomenit mai sus la domnia Duc[i-vod[. Deci ]n scurt[ vreme au nemerit =i t[tar`i de la Beci la Bugeag =i v[dzind de[a]t`ta stric[ciune ce le-au f[cut moldovenii =i c[zacii, datu-le-au mare r[zboiu moldovenilor =i c[zacilor. Dece moldovenilor1, cum sunt gata la jac =i gata =i la fug[, ]n scurt[ vreme au ]nceput a s[ r[s`pi ]n fug[, de au perit ca vai de d`n=`i, =i ]n Prut s-au ]necat. Iar c[zacii, cu tab[ra legat[, au trecut peste Nistru. Deci t[tar`i au pr[dat =-au t[iat ]n \ar[ c`t le-au fostu voia. Iar Petriceico-vod[, v[dzind c[ n-are cu cine s[ stè, s-au ]ntorsu din Ie=i iar la Suceav[, =i-n\eleg`nd c-au pus turcii domnu pe Dumitra=co-vod[ Ca[n]tacozino, luat-au =i el miere =i vin, vaci =i boi, turme de oi, ce-au putut apuca, =i s-au dus ]n |ara Le=asc[. +-au st[p`nit =i el, de la le=i, de la noiemvri p[n’ la f[urar. Bogat bine =i folos au r[mas \[r`i =i de la Petriceico-vod[, prad[ =i foamete mare! +i s-au dus =i din boieri cu d`nsul: Miron Cost`n vel-logof`t =i Apostol Catargiul vel-comis =i Ilei Dr[gu\escul s[rdariul =i Savin Zmucil[ medelnicer =i frate-s[u Gheorghi\[ =i al\ii. 1
}n manuscrisul 53, „moldovenii“ (a=a cere construc\ia frazei).
80
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
CAP. X
DOMNIA A DOA A LUI DUMITRA+CO-VOD{ CA[N]TACOZINO LA VELET 7192 }n\eleg`nd turcii de ce s[ lucreadz[ ]n Moldova, cum au luat pe Duca-vod[ le=ii, au pus domnu pe Dumitra=co Ca[n]tacozino. +i viind la G[la\i, r[pedzit-au c[r\i ]n toate p[r\ile, s[-= vie cine= la locurile sale, c[ de la puternica ]mp[r[\ie sunt to\i ierta\i, oricine ce gre=al[ ar hi f[cut. Dece cine de pe unde au fostu =-au audzit, de pen |ara Ungureasc[ =i din |ara Munteneasc[, to\i au vinit, f[r’ c`t numai Buhu= au r`mas ]n |ara Munteneasc[. +i cei din |ara Le=asc[ n-au vinit, au mai z[b[vit =-au vinit la domnia lui Cantemir-vod[. Dece viind domnia ]n Ie=i =-a=[dzindu-s[ ]n scaon, era mare foamete, c[ fuses[ \ara toat[ bejenit[ =i nu putus[ oamenii ara =i nu s[ f[cus[ p`ne. Era oameni tot le=ina\i =i mor\i pe drumuri =i pe uli\i, c`t s[ m`nca om pe om. Poghiazuri din |ara Le=asc[ totdeuna s[ slobodziè de str`ca =i pr[da. T[lh[ret mult era. De la Cotnar ]n sus era \ara pustie. Peste Prut p[ziè joimirii drumul Cameni\`i, de j[cuiè. T[tar`i f[cè mare g`lcevi pentru prada lor. Ce viind f[rman la hanul de la Poart[, s-au a=edzat. P`ne aducè oamenii de pen |ara Ungureasc[ =i de la t[tari, c`te pu\intè. }n Ie=i era mare nevoie, c[ trecè pa=i la Cameni\[ cu haznale =i cu zaharale, =i nu era harnici s[-i grijasc[ de bucate =i de cai. +i umbla turcii s`nguri pe la gazdele boierilor de le lua caii. Atunce domnul muntenescu +erban-vod[ au ]nc[rcat p`ne de a lui, arat[ cu plugurile lui, c`teva sute de car[, de-au dus-o la Cameni\[, av`nd poronc[ de la-mp[r[\ie. Oamenii ]n t`rgu ]n Ie=i ardè cur\ile boierilor =i ogr[dzile =i-a altora, de-au arsu t`rgul mai gium[tate, c[ nu era cine s[ aduc[ lemne. Viteli era scumpe, mierea era scump[, g[ineli mai nu era ]n \ar[. G[ina c`te un leu, oul c`te un potronic, oca de untu c`te doi or\i b[tu\i =i un zlot, oca de br`ndz[ c`te doi potronici. Bani ie=is[ mul\i ]n \ar[, dar bucate nu era.
81
Ion Neculce
Iar[ c`nd au fostu ]n al doile an¡ a domniei, ]nceput-au a vini mul\ime de taberi de car[ t[t[re=ti cu m[laiu de v`ndut ]n Ie=i. Dece Dumitra=co-vod[ pus-au de au f[cut mier\a mare =-au pus de au str`gat crainecul s[ nu cumpere nime p[n-]n trei dzili, c[-l va ]n\epa care va cump[ra. +i a=è au rumtu pre\ul mir\`i c`te un leu b[tut, =i peste doo, trei s[pt[m`ni s-au scobor`t mier\a =i la zlot. Dece au ]nceput s[racii oameni a s[ s[tura. Numai era greu, c[ muriè, c[ era h[mnisi\i. Chemat-au Dumitra=co-vod[ de c`teva ori s[ vie ]n \ar[ pe Buhu= hatmanul, fiind om harnic la o=tire =i trebuitor la acee vreme. Dar el, v[dzind vremili nea=[dzate ]n Moldova =i fiind =i bolnav, n-au vrut s[ vie. Care i s-au t`mplat a=e= =i moartea acolo, ]n sat ]n Ru=i. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzind c[ nu va s[ vie, au c[utat ]n pizm[ =-au ales un boieru care era mai s[rac =i mai prost, anume Zosen Ba=ot[. M[car c[ era de neam vechiu, dar nu era harnic de acee boierie la celi vremi, nice el n-avè acee nedejde, nice ]n g`nd nu g`ndiè. A=è f`r` veste din t`rgu l-au luat =i l-au dus la curte de l-au ]mbr[cat cu c[ftan, de l-au pus hatman. Dumitra=co-vod[ era un om b[tr`n, grec \[rigr[dean de neamul lui, de Ca[n]tacozone=ti. +i mai nainte vreme fuses[ visternic mare =i-n |ara Munteneasc[, la Gligori-vod[. +i era om nest[t[tor la voroavi, t[lpiz, am[gitor, geamba= de cei de la Fener din |arigrad. +i dup-aceste, dup[ toate, era b[tr`n =i curvar. Doamna lui era la |arigrad, iar el aice ]=i luas[ o fat[ a unei rachieri\e de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care o chema Ani\a, \iitoare, de o purta ]n vedeal[ ]ntre toat[ boierimea, de-o \inè ]n bra\i, de-o s[ruta =i o purta cu s[lbi de galbeni =i cu haine de =ahmarand, cu =lic de sobol =i cu multe odoar[ ]mpodobit[. +i era t`n[r[ =i frumoas[ =i plin[ de suleiman, ca o fat[ de rachieri\[. +i o triimitè cu car[ta domneasc[, cu siimeni =i cu vornici =i cu comi=i dzuoa amidzidze mari pe uli\i, la feridiu =i pe la m[n[stiri =i pe la vii, ]n primbl[ri. +i f[cè =i pe boieri de-= triimitè giup`nes[le cu d`nsa. +i dup[ ce viniè de la primbl[ri, triimitè giup`nesilor
82
Letopise\ul |[rii Moldovei
daruri, canave\e, bilacoase, c[ce i-au f[cut cinstea de-au m[rsu cu d`nsa ]n primblare. +i dup[ ce s-au mazilit, au luat-o cu d`nsul =-au dus-o ]n |arigrad cu d`nsul =-au m[ritat-o dup-o slug[ a lui, dup[ un grec. C[uta\i, fra\i iubi\i cetitori, de vide\i ce este omenia =i curvia greceasc[! C[ el, de b[tr`n, din\i ]n gur[ n-avè. Diminea\a ]i ]ncliè de-i punè ]n gur[, iar sara ]i desclie cu ]ncrop =i-i punè pe mas[. Carne ]n toate posturile cu turcii depreun[ m`nca. Oh! oh! oh! s[rac[ \ar[ a Moldovei, ce n[rocire de st[p`ni c-ace=tia ai avut! Ce sor\i de viia\[ \-au c[dzut! Cum au mai r[mas om tr[itor ]n tine, de mare mirare este, cu at[tea spurc[ciuni de obiceiuri ce s[ trag p[n[ ast[dzi ]n tine, Moldov[! +i din vreme ]n vreme tot s-au mai adaos spurcateli de obiceiuri, carei mai ]nainte s-or pomeni cine= la r`ndul lor. T`mplatu-s-au de-au g[sit c`\iva mii de galbeni acolo ]n m[n[stire ]n R`=ca, pu=i de titori pentru treaba m[n[stirei. +i i-au luat to\i =i nemic n-au l[sat m[n[stirei de schivernisal[, sau s[ tocmeasc[ ceva, fiind m[n[stirea s[rac[. A=ijdere ficiorii lui Chiriac Sturdzii vornicului, Ion =i cu Sandul, care acel Ion au agiunsu mai pe urm[ =i vornic mare la al\i domni. Ace=ti boieri p`r`è pe o ma=teh[ a lor la Dumitra=covod[, dzic`ndu c[ ar fi r[mas mul\i bani de la tatul lor Chiriac Sturdze, =i lor nu va ma=teha lor s[ le fac[ parte. Deci Dumitra=covod[, cu me=ter=ugurili lui, au aflat unde era banii =i au triimis =i i-au luat to\i =i nemic[ nu le-au mai dat acestor boieri, nici lor, nici ma=tih[i lor. +i dup[ ce s-au mazilit Dumitra=co-vod[, s-au dus ma=teha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriac Sturdzii, la |arigrad, de au z[b[vit gium[tate de an =i =-au aprinsu rogojini ]n cap, de l-au p`r`t la ]mp[ratul pe Dumitra=co-vod[. +i nemic[ n-au putut face, s[ ispr[vasc[ ceva. +i au m`ncat banii to\i Dumitra=co-vod[. Iar[ boierilor celor mari le ar[ta dragoste =i cinste, c[ nici pre mult n-au domnit a doa domnie, nici vremile nu-i slujiè. Ce nu avè ]ntr-alt chip cum face, ce numai ]i c[uta s[ le ar[te dragoste, c[ nu-i da m`na ]ntr-alt chip s[ fac[.
83
Ion Neculce
+erban-vod[, fiindu domnu ]n |ara Munteneasc[, era veri primari cu Dumitra=co-vod[ di pe Cantacozine=ti, =i avè vrajb[ =i pizm[ ]ntre d`n=ii ]nc[ di pe c`ndu era tineri, di pe la Grigorivod[, =i s[ tot p`r`è la Poart[ unul pe altul. Atunce au chemat +erban-vod[ pe Buhu= hatmanul =i l-au ]nv[\at s[ marg[ la Foc=ani =i s[ s[ agiung[ cu boierii moldovene=ti =i s[ le dzic[ s[ fug[ la d`nsul ]n |ara Munteneasc[, c[ el le va purta de grije. S[ nu =adz[ ]n Moldova, c[ Dumitra=co-vod[ au f[cut ferman s[-i taie pre to\i boierii din Moldova, dzic`ndu c[ boierii au adus pre le=i de au luat pe Duca-vod[ =i au pr[dat Bugeacul, =i \ine acel ferman ascunsu gata. Deci Buhu= hatmanul, pe poronca lui +erban-vod[, s-au dus la Foc=ani =i au spus lui Gavrili\[ vornicul. Deci Gavrili\[ vornicul, cum au ]n\[les, s-au =i r[dicat cu ficiorii lui =i cu al\i boieri din |ara de Jos, cu c`\iva, =i au fugit ]n |ara Munteneasc[, la +erban-vod[. Iar +erban-vod[, dup[ ce i-au v[dzut c[ au vinit la d`nsul, tare s-au bucurat =i au =i r[pedzit la Poart[ harzuri de la boieri, cu p`r[ asupra lui Dumitra=co-vod[. +i cu silin\a =i cheltuiala lui +erban-vod[ au ispr[vit s[ marg[ boierii la Obluci\[, la Suliiman-pa=e, fiind sarascheriu acolo, s[ le iè sama cu Dumitra=co-vod[, s[-i giudece. Deci +erban-vod[, av`ndu priete=ug cu Suliiman-pa=e =i av`ndu nedejde pe d`nsul, au chemat pre boieri de au sf[tuit pe cine vor r[dica domnu dintre d`n=ii, dup[ ce or ispr[vi. +i au socotit cu to\ii pre Costantin Cantemir cliuceriul, fiind om b[tr`n, ca de =aptedz[ci de ani, =i om prost, mai de gios, c[ nice carte nu =tie, socotind boierii c[ l-or purta precum le va fi voia lor. +i de va fi r[u, ]nc[ nu va tr[i mult, c[ era b[tr`n. C[ al\ii mai de cinste =i mai de neam nu priimie s[ fie domnu. +i au giurat Costantin Cantemir cliuceriul lui +erban-vod[ c[ din cuv`ntul lui nu va ie=i, ce-i va poronci, pe voie i-a face de toate. +i au dzis +erban-vod[ lui Cantemir s[ nu fie protivnic cre=tinilor, c[ el ]nc[ nu este. C[ci +erban-vod[ avè bun[ nedejde c[ va dezbate toat[ cre=tin[tatea din |arigrad ]ncoaci de supt m`na turcilor. C[ pe acee vreme s[ b[tè sultan Mehmet
84
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu nem\ii, cu Leopold, ]mp[ratul nem\[scu, =i-l tot b[tè Neam\ul pe Turcu =i luas[ mult loc Neam\ul de la Turcu. +i s[ agiunsese +erban-vod[ =i cu nem\ii, =i cu Moscul, =i cu le=ii. +i moscalii ]nc[ b[tus[ la acè vreme cetatea Azacul =i era s[ marg[ =i la Cr`m. +i g`ndul =i g[tirea lui +erban-vod[ era s[ fie el ]mp[rat ]n |arigrad. +i cu acel mijloc siliè s[ fac[ pe Cantemir domnu ]n Moldova, cobor`ndu-s[ =i le=ii s[ s[ ]mpreune, s[ s[ fac[ tot unii asupra turcilor. +i iar[= au mai giurat Cantemir lui +erban-vod[ pentru doi boieri greci ce era ]n Moldova tr[itori, fra\i, pre anume Iordachi =i Manolachi, fiind de neamul lor ace=ti doi boieri Rus[te=ti, cum a merge Cantemir cu domnie, s[-i =i prindz[, s[-i omoare. +i mai avè ace=ti doi boieri ]nc[ trii fra\i la |arigrad, pre anume L[sc[rachi =i Mih[lachi =i Scarlatachi, cinci ficiori a cup[riului celui b[tr`n, tot de un neam di pe maic[ cu +erban-vod[. Numai c[ apucas[ de s[ ]nvr[jbis[ de la vremea Duc[i-vod[, c`ndu era domnu Duca-vod[ ]n |ara Munteneasc[. A=ijdere au mai giurat Cantemir =i lui Gavrili\[: luund domnia Cantemir, s[ nu s[ ating[ sabia lui de d`nsu sau de vreun ficior a lui, pentru c[ci el vidè =i cuno=tè Gavrili\[ pe ficiorii lui c[ nu sunt to\i a=edza\i la minte, ce o sam[ sunt =i cam zlobivi. +i cu aceste lucruri, dup[ ce s-au sf[tuit =i le-au a=edzat, au purces cu to\ii la Obluci\[, la Suliiman-pa=e. Deci =i Dumitra=covod[ despre partea lui au ales boieri de frunte =i de cinste =i i-au trimis acolo la Suliiman-pa=e, s[ stè la p`r[ cu ceielal\i boieri. +i au =edzut acolo la p`r[ c`teva dzile. +i ]ntr-o dzi, numai ce au ]mbr[cat cu caftan de domnie ]n Moldova pe Cantemir. +i au g[tit pe Husain, beiul de la cetatea Vozia, de l-au triimis cu mazilia ]nainte la Dumitra=co-vod[ s[-l iè din Ia=i, s[-l duc[ la |arigrad. Iar[ boierii cei trimi=i despre partea lui Dumitra=co-vod[, dac[ au v[dzut c[ au ]mbr[cat pe Cantemir cu caftan de domnie, s-au ]nchinat lui Cantemir-vod[. Deci Cantemir-vod[ i-au =i pus pe d`n=ii, pe acei boieri, pe Bal=e vornicul =i pe al\ii, de au scris c[r\i cu vicle=ug lui Dumitra=co-vod[, pecum
85
Ion Neculce
au ispr[vit ei caftan pe voia lui Dumitra=co-vod[. +i l-au trimis ]nainte pe Husain beiul de la cetate de la Tighine cu caftanul ]nainte, ]mpreun[ cu Toader arma=ul Fliondor. C[ arma=ul Fliondor ]nc[ fusese pribag¡ cu ceielal\i boieri. Numai ceielal\i boieri a lui Dumitra=co-vod[ scriè bine de d`nsul, cum nu-i nici un vinovat, c[ nu s-au amestecat cu ceielal\i boieri pribegi, iar pe aceie boieri, pe Cantemir =i pe Gavrili\[, i-au pus Suliiman-pa=e tot ]n fier[ =i i-au dat pe m`na lor s[-i aduc[ cum mai de s`rgu la Dumitra=co-vod[. Deci Dumitra=co-vod[, cum au v[dzut c[r\ile boierilor lui, a lui Bal=e vornicul =i a celoralal\i, ]ndat[ au credzut. +i s-au bucurat =i s-au g[tit cu mare alai de au ie=it ]ntru ]ntimpinare lui Husain-beiu la Valea Ad`nc[ dup[ obicei. +i ]ntimpin`ndu-s[ cu Husain-beiu acolo, s-au ]mpreonat cu d`nsul, =i nemic[ nu i-au spus, nici Dumitra=co-vod[ n-au priceput de mazilie. +i acolo, =i Toader Fliondor s-au ]mpreonat cu d`nsul, =i-l c[iè Dumitra=co-vod[ pe Fliondor =i ar[ta dragoste =i mil[ c[tr[ d`nsul. +i de acolo s-au ]ntorsu ]napoi, dup[ ce s-au ]mpreonat cu alaiul =i cu caftanul ]nainte, p[n[ ce au intrat ]n Ia=i, ]n cur\ile domne=ti. +i a=tept`ndu Dumitra=co-vod[ s[-i puie caftanul ]n spate Husain-beiu, iar el i-au cetit fermanul de mazilie. +i au pus caftanul ]n spatele lui Ion Racovi\[ vornicului, s[ fie caimacam, p[n[ a vini Cantemir-vod[ ]n scaonul domniii. Iar[ Todera=co vistiernicul, ficiorul lui Iordachi Cantacozino celui b[tr`n, fiind v[r primare cu Dumitra=co-vod[, era ]n mare cinste la Dumitra=co-vod[. El era alfa =i omega atunce ]n |ara Moldovii. Pusu-l-au, pe dumnealui, Husain-beiu ]n fier[ =i l-au dus la gazda lui, ca s[-l puie la popreal[ p[n[ a vini Cantemirvod[, s[ dè sam[ de r[sipa \[r`i. Deci mai pe urm[ au st[tut boierii caimacami =i cu pu\inte cheltuial[ la Husain-beiu, =i l-au dat pe chiz[=ie lor s[ stè fa\[. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzindu aceste, pl`nge de s[ r[sipie ]naintea a tot n[rodul. +i s-au g[tit p[n[ a triia dzi =i au purces la |arigrad, precum este obiceiul domnilor mazili. +i la purcesul lui Dumitra=co-vod[ din Ie=i s-au
86
Letopise\ul |[rii Moldovei
f[cut mari g`lcevi =i calabal`c¡. Fliondor arma=ul =i cu frate-s[u Gheorghi\[ Ciudin, cu Mitre c[pitanul, cu Mile=tii =i cu al\ii, au burzuluit tot t`rgul =i slujitorimea asupra grecilor, tot cu pietri =i cu be\e, de era curtea domneasc[ plin[ de oameni. +i pe ziduri sta oameni, iar grecii tot ]n cas[ =idè, l`ng[ Dumitra=covod[, =i s[ ascundè carii pe unde putè. +i mai v`rtos c[uta pe un grec, pre nume Sar`ieni, carele au fost de au fost b[tut stupii lui Gavrili\[ vornicului =i au fost dat =tiubeilor foc. +i oblicind Husain-beiu de la gazd[, au alergat mai degrab[ cu c`\iva turci, slujitori ai lui, =i au ]nceput a bate =i a ]mpr[=tiè n[rodul. +i au prinsu pe frateli Milescului, de l-au b[tut prè r[u cu buzduganul Husain-beiu. +i purceg`ndu din Ia=i Sar[ieni =i al\i greci, tot denaintea lui Husain-beiu mergè, ca s[ nu-l poat[ lua moldovenii. C[ s[ agiunsese Dumitra=co-vod[ cu Husainbeiu, de \inè cu d`nsul. +i la ie=itul din curtea domneasc[, Dumitra=co-vod[ ar[ta fantazie, de dzicè surleli =i tr`mbi\eli =i b[tè dobeli. Dar n[roadele tot ]l suduiè =i-l hitc[iè =i arunca cu pietri =i cu lemne dup[ d`nsul. +i cu aceast[ cinste frumoas[ au ie=it Dumitra=co-vod[ din Moldova. +i i s-ar fi c[dzut pre cale =i mai mare cinste s[ pitreac[, c[ de la d`nsul s-au scornit h`rtiile, el le-au scos ]nt[i, de este acel madem bun =i p[n[ ast[dzi ]n Moldova. A=ijdere la acè g`lceav[ prins-au Fliondor arma=ul la gazd[ pre un grec, anume Mavrodin p[harnic, =i l-au b[tut =i l-au dezbr[cat, de l-au l[sat numai cu c[me=a. +i l-au legat =i l-au pus pe un cal ]nd[r[pt cu fa\a spre coada calului, =i didese coada ]n m`ini, de o \inè ]n locu de fr`u. +i-l ducè prin mijlocul t`rgului la Copou la primblare =i-l priviè tot n[rodul dzioa amiadz[dzi mare. +i-i dzicè ficiorii ce-l ducè: „Dzi, grece, cal murgu la f`nt`na Bordii“, iar el nu putè dzice „cal murgu la f`nt`na Bordii“, ce dzicè „alogo murgo sto f`nt`na Bordii“. Iar slugile lui Fliondor ]i da palme =i-i dzicè: „Dzi, grece, bine; nu dzice a=è“. Acest fel de zeefet frumos i-au f[cut. +i dup[ ce au vinit Cantemir-vod[, iar l-au mai b[tut =i l-au surgunit. Iar apoi la Costantin Duca-vod[ iar au vinit ]n \ar[, de au fost vistiernic
87
Ion Neculce
mare. +i mai pe urm[ iar l-au prinsu Antiohii-vod[ Cantemir, =i l-au jecuit, =i l-au pus =i ]n ocn[. +i la Mihai-vod[ iar au vinit ]n \ar[, de au tr[it p[n[ ce au murit de b[tr`n, =i nu s-au mai putut cur[\i \ara de d`nsul. A=ijdere t`mplatu-s-au =i alt grec la mazilia lui Antonievod[ Rus[t, anume Palaloga, de l-au luat cu pielea gol din feredeu =i pre acela, de s[ pomene=te p[n[ ast[dzi. +i la Alexandru-vod[ Iliia= iar, ce au p[\it Bati=te =i al\ii, =i la al\i domni! +i ]n |ara Munteneasc[ de c`teva ori ]n c`teva r`nduri s-au t`mplat grecilor de au p[\it necinste =i r[utate. +i nu s-au mai putut cur[\i aceste doao \[ri de d`n=ii. A=è socotescu au cu firea mè aceast[ proast[: c`nd a vrè Dumnedzeu s[ fac[ s[ nu fie rugin[ pe fier, =i turci ]n |arigrad s[ nu fie, =i lupii s[ nu m`n`nce oile ]n lume, atunce poate nu vor fi nici greci ]n Moldova =i ]n |ara Munteneasc[, nici or fi boieri, nici or pute m`nca aceste doao \[ri, cum le m`n`nc[. Iar alt leac n-au r[mas cu condeiul mieu s[ mai pomenescu, ca s[ pot g`ci. Focul ]l st`ngi, apa o iez[=ti =i o aba\i pe alt[ parte, v`ntul c`nd bate, te dai ]n laturi, ]ntr-un ad[post =i te odihne=ti, soarele intr[ ]n nuor, noaptea cu ]ntunerecul trece =i s[ face iar lumin[, iar la grec mil[, sau omenie, sau dreptate, sau nevicle=ug, nici unele de aceste nu sunt, sau frica lui Dumnedz[u. Numai c`ndu nu poate s[ fac[ r[u s[ arat[ cu bl`nde\e, iar inima =i firea, tot c`t ar¡ putè, este s[ fac[ r[utate. C[uta\i de ceti\i la hronograful grecescu, de v[ ]ncredin\a\i =i mai bine, pe c`nd au fost grecii puternici =i ]mp[r[\ia era a lor, ce f[cè pre atunce =i ce lucra! Iar[ dup[ ce au vinit Cantemir-vod[ la scaonul domniii ]n Ia=i, trimis-au boieri de \ar[ la Poart[ dup[ Dumitra=co-vod[ de l-au p`r`t la Udriiu. +i au trimis =i pe v[ru-s[u Todera=co vistiernicul Cantacozino, ]mpreun[ cu ceielal\i boieri, de l-au p`r`t tot la ochi. +i l-au ]nchis pe Dumitra=co-vod[ =i l-au f[cut de au cheltuit mul\i bani. Numai, n[rocirea lui, au sc[pat cu dzile, c[ au apucat de au d[ruit un hamger de mare pre\ veziriului. +i a=e au h[l[duit cu viia\[. +i dup[ acee n-au pre
88
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
lungit, fiind mazil acolo, =i au =i murit. +i i-au r[mas casa ]n mult[ =i mare s[r[cie. A=ijdere =i Todera=co vistiernicul, dup[ ce s-au p`r`t cu Dumitra=co-vod[ acolo la Udriiu, s-au r[zbolit =i au murit. +i fiindu +erban-vod[ cu d`nsul v`r primare, au trimis cu mare cheltuial[ de i-au luat oas[le de la Udriiu. +i le-au adus pin |ara Munteneasc[ =i le-au adus ]n Moldova, de le-au ]ngropat ficiorii lui ]n m[n[stire ]n Bisericani, fiindu ei ctitori, ace=ti boieri Cantacozine=tii, la acè sf`nt[ m[n[stire. +i au r[mas dator, din visternicie ce au fost vistiernic mare la Duca-vod[, cu vreo doaodz[ci =i mai bine de pungi de bani. A=è sunt de bune boieriile ]n |ara Moldovii, de la Vasilie-vod[ ]ncoaci! CAP. XI
DOMNIA LUI COSTANTIN CANTEMIR-VOIEVODA }N ANUL 7193 IUNIE 10 Venit-au domnu |[r`i Moldovii Costantin Cantemir-vod[, pre careli l-au ales la domnie boierii |[r`i Moldovii ]n locul lui Dumitra=co-vod[, cu nevoin\a =i cheltuiala lui +erban-vod[, domnului muntenescu, pecum mai sus s-au scris. Acest domnu Cantemir-vod[ au fost de oameni pro=ti de la \inutul F[lciiului. +i dac[ s-au r[dicat la v`rst[, s-au dus ]n |ara Le=asc[ de au slujit la oaste, p[n[ au agiunsu de au fost rohmistru. Apoi viindu ]n Moldova, s-au dus cu Grigora=co-vod[ Ghica ]n |ara Munteneasc[ =i au fost acolo ceau= sp[t[rescu. +i era om viteazu =i cu sfat bun. Dup[ aceea, viindu aice ]n \ar[ ]n Moldova =i slujindu bine, l-au pus c[pitan mare, =i apoi au fost =i s[rdariu, =i mai pe urm[ au fost =i cliucer mare. Fost-au =i capichihaie la Poarta ]mp[r[\iii, =tiindu limbi multe =i fiind om b[tr`n. Cu alesul tuturor boierilor ce era pribegi ]n |ara Munteneasc[ l-au r[dicat domnu, cu cheltuiala lui +erban-vod[, domnului muntenescu, precum mai sus s-au scris. +i titlu=ul lui nu scriè Cantemir-voievoda, ce numai Costantin-voievoda.
89
Ion Neculce
Carte nu =tiè, ce numai isc[litura ]nv[\as[ de f[cè. Practic[ bun[ avè la voroav[, era s[n[tos, m`nca bine =i bè bine. Semne multe avè pe trup de la r[zboaie, ]n cap =i la m`ini, de pe c`ndu fusese slujitoriu ]n |ara Le=asc[. La stat nu era mare; era gros, burduhos, rum[n la fa\[, buzat. Barba ]i era alb[ ca z[pada. Cu boierii tr[iè p[n[ la o vreme, pentru c[ era om de \ar[ =i-i =tie pe to\i, tot anume, pre careli cum era. +i nu era m`ndru, nici f[cè cheltuial[ \[r`i, c[ era un mo=neagu f[r[ doamn[. +i avè doi ficiori, beizadele, pre Antiohii =i pe Dumitra=co, =i era z[log la Poart[ =i cu al\i ficiori de boieri. +i era bine ]n \ar[ dintr-alteli, numai nu putè tr[i oamenii de poghiazuri le=e=ti, c[ era \ara pustie din Ia=i ]n sus. +i din to\i boierii era mai ales la acest domnu Gavrili\[ vornicul =i ficiorii lui. Era el boieriu =i chivernisiè precum ]i era voia. +i era o sam[ din ficiorii lui can f[r’ de isprav[, zlobivi: Lupul =i Solomon =i Costachi. Avè slugi t[lhari la cas[le lor, de \inè drumurili, de ucidè turcii =i fura bucate din Bugeac, cai, iepe. +i s[ f[cè farmutate totdeuna =i slimuri cu t[tar`i pentru fapteli lor, =i nu putè s[ dzic[ nime nemic[ de frica lui Gavrili\[. +i domnul, de=i =tiè, r[bda. Vinit-au atunce =i Miron logof[tul din |ara Le=asc[, foarte sc[pat, =i l-au avut Cantemir-vod[ ]n mil[ =i ]n cinste. +i av`ndu trii ficiori, i-au boierit¡. Pe Ioni\[ l-au f[cut s[rdariu, pe Nicolai logof[t al triile, pe P[tra=co c[m[ra= mare. +i =-au logodit Cantemir-vod[ =i o fat[ cu d`nsul, pre anume domni\a Safta, iar pe Miron logof[tul l-au f[cut staroste la Putna. Pre acee vreme pusese Cantemir-vod[ hatman pe Velicico, ce era frate cu Miron logof[tul. +i ]ntr-acè vreme ie=it-au hatmanul Velicico cu pu\intè oaste ce ave spre \inutul Sucevii ]mpotriva a multe poghiazuri le=e=ti, ce umbla de strica ]n \ar[. G[sit-au atunce un poghiazu mare la Baie. +i s-au lovit hatmanul Velicico cu d`n=ii prè tare, c[ l-au lovit pe hatmanul dintr-un sine\¡, de i-au rupt dzaoa de pe l`ng[ grumadz. Velicico n[v[liè ]n r[zboiu s`ngur cu suli\a a m`n[, =i altul l-au lovit¡ de i-au rumptu spog`rniceala de la fr`ul calului, =i altul i-au lovit din sine\ d`rlogul de la =è, =i n-au putut s[ izb`ndeasc[, =-au
90
Letopise\ul |[rii Moldovei
purces moldovenii ]n r[s`p[, =-au fugit hatmanul, =i mult[ stric[ciune au f[cut acel poghiaz le=esc. +i =i alte multe poghiazuri le=e=ti loviè pe alte locuri, de str`ca ]n \ar[. Mai lovit-au un poghiaz le=escu pe Velicico hatmanul ]ntre vii la Copou, de l-au gonit p[n-]n Ie=i. +i Velicico era un om de fire =i de treab[ la toate socotelele, =i-ndr[zne\¡, bun, numai neav`nd nice cu cine, au doar[ nice n[roc la r[zboiu n-avè, c[ pe unde mergè ]l tot b[tè. Atunce av`nd nem\`i oaste cu turcii ]nc[ de la Beci, =i tot b[tè nem\`i =i s[ l[\`è. Dece =i le=ii era la un cuv`nt cu nem\`i =i da lefe moldovenilor. S[ duses[ mai to\i moldovenii, boierina=i =i slugi boiere=ti, slujitori =i viniè de j[cuiè ]n \ar[. Venis[ 3 sirghi, ce fuses[ ches[gii, la Duca-vod[ aice ]n \ar[ s[ slujasc[, anume Ilei =i Stanciu =i Dima Iurucu. Ispoveduitus-au la un c[lug[r ]n G[la\i, grec, trec`nd Dun[rea. +i acel c[lug[r i-au p`r`t la Duca-vod[, de le-au luat 70 de pungi de bani =i multe odoar[ scumpe. +i pe urm[ =-au g[sit vreme de s-au dus ]n |ara Le=asc[, =i aceie au b[tut pe Velicico hatmanul la Baie. +i f[cè multe poghiazuri =i r[ut[\i \[r`i, c[ era oameni harnici. +i a=è s-au t`mplat ]ntr-un poghiaz, de i-au ]mpresurat mul\ime de t[tari. Stanciul au perit acolo ]n r[zboiu, iar cielal\i au sc[pat cu multe rane. Dece dintr-acele rane s-au sp[riiat =i s-au dus ]n |ara Nem\asc[, de-au agiunsu acolo de era cap la ]mp[ratul nem\escu pe 20 de s`rbi. Iar Dima Iuruc mai pe urm[ =-au f[cut pace =-au vinit ]n \ar[, de era ba=buluba= la Costantin Duca-vod[. +-au perit =i el de foc, ]mpreun[ cu Totoiescu, vel-c[pitan, c`nd s-au aprins ierb[ria ]n Ie=i. Vide\i acmu ce-au f[cut acel dohovnicu grec! Dè dragul s[ te ispoveduie=ti la d`n=ii! Cobor`tu-s-au =i doi hatmani le=e=ti cu o=ti pe Prut ]n gios, p[n’ la sat la Boian. Ie=itu-le-u Suleman-pa=e sarascherul ]nainte =i cu Cantemir-vod[ =i le-u dat le=ilor r[zboiu prè tare =i frumos. Care le=ii n-au putut¡ \inè r[zboiul, =i peste noapte pe-ntreg-au t[iat lunca =-au trecut peste Prut. Iar Suleman-pa=e =i cu t[tar`i =i cu Cantemir-vod[ s-au ]ntorsu ]napoi. Care Cantemir-vod[
91
Ion Neculce
de atunce au dob`ndit de la turci mare cinste =i laud[ =i credin\[, c[ce mergè prè bine =i frumos la r[zboiu. C-a=è mergè ]n frunte, de nu s[ putè \inè cei tineri de d`nsul. Deci le=ii dintr-acee au prinsu =i mai mare pizm[ pe d`nsul, de slobodzie poghiazuri ]n toate p[r\ili, de str`ca. +i \ara era tot bej[nit[, lips[ de p`ne, c[ nu putè ara oameni. Iar stupi =i vinul s[ f[cè, c[ era om n[rocit. |ara bir nu da, c[ era iertat[ de la Poart[. Numai nu putè de vrajb[, c[ =i caii lui din ceir i-au luat Crupen\chi c-un poghiaz le=escu. Care pe urm[ acel Crupen\chi au agiunsu de-au fostu =i jicnicer mare. +i domnia ]n Ie=i, dup[ ce i-au luat caii, nu putè =[dè, ce s-au mutat ]n Cet[\uie. C[ de nu s-ar fi mutat ]n Cet[\uie, c`nd au b[tut poghiazul pe Velicico hatmanul la Copou, l-ar hi luat =i pe d`nsul din Ie=i. Dup[ voroava ce-au avut +erban-vod[ cu Cantemir-vod[, prins-au pe Iordachi postelnicul Rus[t de l-au ]nchis =i l-au muncit, c[ i-au cetluit capul. +-au dat vro treidz[ci, patrudz[ci de pungi de bani, =i pe urm[ l-au luat Gavrili\[ =i cu Velicico ]n chiz[=ie, cum c[ n-a fugi din Moldova, =i l-au slobodzit. Iar pe urm[ i-au datu veste Velicico hatmanul c[-i st[ cu price +erban-vod[ =i este s[ peie. +i-n\eleg`nd, au fugit ]n |ara Ungureasc[. Atunce c`nd au m[rsu Suliman-pa=e cu Cantemirvod[ ]naintea le=ilor la Boian, vinit-au =i +erban-vod[ cu oaste din |ara Munteneasc[ p[n-]n Ie=i, de-u desc[lecat cu oastea la m[n[stirea lui Aron-vod[, de-u =[dzut vro 4, 5 dzile de =-au ispr[vit de la Suliman-pa=e, av`nd grij[ de nem\i. +i s-au ]ntorsu ]napoi pe B`rlad, tot v`n`nd v`naturi =i pe=te. Iar[ ]n al doile an¡ a domniei lui Cantemir, scobor`tu-s-au craiul Sobe\chie cu toat[ puterea sa, =i cu to\i hatmanii, =i cu toat[ recipospolita, =i cu multe poghiazuri ]n toate p[r\ile, ]n toat[ \ara, pre la Ocn[, pe la B`rlad, pe la Bujoreni, de nu r[m`nè un loc nepr[dat =i nestr`cat. T[iat-au atunce le=ii pe doamna Rucsanda, fata lui Vas`lie-vod[, la cetate la Neam\u, =i pe Andrie=oaia, =i pe Enache gramaticul la o m`n[, =i pe al\`i mul\i. C[ s[ f[cus[ t[lhari nu numai de la oastea le=asc[,
92
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i =i din mun\`i ungure=ti, de j[cuiè m[n[stirili, =i al\`i dinspre Bugeag¡. }ncotro c[utai, tot de t[lhari dai. Atunce mul\i boieri =i giup`nes[ s[raci =-au l[sat cas[le =-au fugit¡ ]n |ara Munteneasc[ de r[ul t[lh[retului. Atunce craiul s-au cobor`t ]n gios pen t`rgu pen Ie=i =-au m[rsu ]n gios pe Prut p[n’ la Pagul. +i de la Pagul n-au putut merge mai nainte, c[ i-au ie=it turcimea =i cu t[t[r`mea ]nainte. +i s-au ]ntorsu ]napoi, ]ncungiurat de t[tari: care cum ie=iè din obuz, cum ]l¡ lua t[tar`i. +i s-au ]ntorsu iar pen Ie=i ]napoi. +i era =i Petriceicovod[ cu d`nsul. +-au lovit¡ pe la T`rgul Frumos, =i n-au agiunsu cailor obuzului ap[ hele=teul cel mare de la Prigoreni. +-au luat Siretul ]n sus =-au lovit¡ pe la Cern[u\i la +letin ]n \ara lui. Iar[ Cantemir-vod[ l-au gonit cu t[tar`i p[n’ la Siret, la H[rm[ne=ti. Atunce au arsu le=ii =i t[tar`i multe cur\i boiere=ti la \ar[ =i la Ie=i. Ars-au ]n Lungani, ]n Obrejeni, ]n Popi, ]n Doro=cani la Leca, ]n C[c[r[dzeni 2 p[rechi, ]n Podobi\i, ]ntr-al\i Lungani, ]n Albe=ti, ]n Br[ie=ti, ]n Prigoreni, ]n G[ne=ti, ]n T`rgul Frumos, ]n Crive=ti, ]n Petri=u, ]n Hele=teieni, ]n H[b[=e=ti, ]n Ruginoasa, ]n H[l[uce=ti, ]n Cozme=ti, ]n Purcele=ti, ]n Stolniceni, ]n P[=cani =i pe alte locuri multe. Tot cur\i =endilite boiere=ti au arsu atunce, fiind oameni ]nchi=i pen m[n[stiri de frica le=ilor =-a t[tarilor. Era ]n Gol`e oca de ap[ un potronic. Atunce au luat craiul =i pe Dosofteiu mitropolitul din Ie=i, cu toate hainele =i odoar[le mitropoliei. +-au luat¡ =i moa=tele lui Sfetei Ion Novei de la Suceav[, care le-u fostu adus aceste moa=te din |ara Turceasc[ Alexandru-vod[ cel Bun. +i le-u dus acele moa=te ]mpreun[ cu Dosoftei mitropolitul ]n |ara Le=asc[, la un t`rgu al craiului Sobe\chie, anume Jolfa, de stau acolo p[n-]n dzuoa de ast[dzi. +i Dosoftei ]nc[ acolo au murit. Acestu Dosofteiu mitropolit nu era om prostu de felul lui. +i era neam de maz`l; prè ]nv[\at, multe limbi =tiè: eline=te, l[tine=te, slovene=te =i alt[ ad`nc[ carte =i-nv[\[tur[, deplin c[lug[r =i cucernic, =i bl`nd ca un miel. }n \ara noastr[ pe-ceasta vreme nu este om ca acela. Dup[ ce l-au dus la Jolfa, ]l punè
93
Ion Neculce
craiul Sobe\chie de s-]mbr[ca cu hainele cele scumpe =i odoar[le mitropoliei \[r`i noastre, de f[cè liturghii la dzile mari =i iordan la Boboteadz[, dup-obiceiul \[r`i noastre, de s[ mira craiul =i to\i domnii le=e=ti =i l[uda de frumoas[ \[r[monia ce are beserica \[r`i noastre. Cantimir-vod[ s[ m`niese pe-cel mitropolit =i-i f[cus[ afuris[nie de la patrierhi. Dar nemic de d`nsul nu s-au atinsu, c[ dzic oamenii c[-i sf`nt, iar de Cantimirvod[ s-au atinsu, c[ l-au g[sit legat. Ce nu s[ =tie, dintr-acee pricin[ au dintr-alte. Cantimir-vod[, c`nd au vinit craiul, r[m[ses[ mai s`ngur. Boierimea, slujitorimea fugis[ care ]ncotro putus[. Numai prè cu pu\intei r[m[ses[, oameni de curte. +i-l ]ndemna o sam[ de boieri s[ s-]nchine la le=i. +i-i scriè =i +[rban-vod[ s[ s-]nchine, c[ s-a ]nchina =i el, c[ i s[ scoboar[ =i nem\`i despre |ara Nem\asc[, =i moscalii ]nc[ m[rgu la Cr`m, =i s-or face tot una. Iar[ Cantemir-vod[ nu s-au potrivit. Una, c[ =tiè r`ndul le=ilor, c[-i sluj`s[, a dooa, ]i era ficiorul la Poart[ z[log, Ant[i]ohie-vod[ bez[deoa. Ce nu-i da m`na. Ce el cu cine au avutu s-au tras spre F[lciiu ]naintea t[tar`lor, cum mai sus s-au pomenit. +i cu aceasta au nemerit, de i-au ie=it mare laud[ de la turci. Pe cie vreme era vro 40 =i mai bine de codreni t[lhari, de \inè drumurile ]n |ara de Gios. Agiuns-au la Cantemir-vod[ de i-au iertat. +-au vinit to\i ]n Ie=i, =i i-au dus pe to\i ]n m[n[stire, ]n G[lata, de-au giurat cum or sluji lui Cantemir-vod[ =i \[r`i cu dreptate. +i le-au dat leaf[ c`te 4 lei de lun[. +i au pus capete dintre d`n=ii pe Zaharie =i pe Sandul =i le-u dat c[r\i de volnicie, s[ str`ng[ c`t de mul\i. +i cum au sosit la Piatr[, au g[sit un poghiaz de le=i cu c[zaci, vro 200 =i mai bine. +i a=è i-au lovit¡ f[r[ veste, pe o negur[, de i-au spart =i i-au sp`rcuit =i i-au prinsu =i vii, de i-au dus la Cantemir-vod[, de i-au tot ]n\[pat =i i-au sp`ndzurat. Dece dintr-acea izb`nd[ au ]nceput Cantemir-vod[ a faci steaguri de lefecii ]n Roman =i ]n Cozme=ti =i-n T`rgul Frumos, ]n H`rl[u, ]n Podul Leloaie, ]n Ie=i. +-au ]nceput a-i birui pe t[lhari =-a-i prinde, de-i ducè la Cantemirvod[, de-i tot omor`è cu fel de feluri de cazne.
94
Letopise\ul |[rii Moldovei
A=ijdere =i Miron logof[tul, fiind storaste la Putna, au f[cut siimeni =i h`nsari =-au ]nceput =i dentr-acolo a r[s`pi t[lhari. C[ numai o dat[ la o b[taie au prinsu 40 de t[lhari =i i-au t[iat c`te ]n patru buc[\i, de i-au pus pen prepeleci pe la drumuri. Pus-au Miron logof[tul de-u l[rgit =i drumul la Lunca M`ndri=c[i, c[, fiind drumul str`mtu, nu putè s[ umble de r[ul t[lharilor. +i a=è cu aceste au ]nceput a s[ mai st`rpi. C[ de ce-i omor`è, de ce s[ f[cè mai mul\i ]n dzileli acestui domnu. A=ijdere atunce, c`nd-au vinit craiul mai nainte, dup[ ce-au f[cut Cantemir-vod[ slujitori, v[dzind +erban-vod[ c[ umbl[ t[lh[ret mult ]n Moldova =i n-are cine s[ le stè ]mpotriv[, =i Cantimir-vod[ n-au \inut parola, cum s-au apucat, c`nd l-au pus domnu, s[ omoare pe Iordachi Rus[t, =-au fugit ]n |ara Ungureasc[, triimis-au =i el pe M[n[il[ c[pitanul cu saragele s[ prindz[ pe giup`neasa lui Iordachi Rus[t. Dece afl`ndu-s[ giup`neasa lui Iordachi cu mult[ bejenie pe Oituz, la un sat Groz[=ti, de frica unui poghiaz le=escu ce viniè din sus, au apucat numai è, Iord[chioaia s`ngur[, cu r[dvanul. Numai de n-au prins-o sarageleli, iar alt[ ce-au avut ag[rl`c, i-au luat tot sarageleli. +i peste noapte s-au ]ntorsu sarageleli peste munte ]n |ara Munteneasc[. +i bej[nari, cine-au fost, au s[rit dup[ d`n=ii a dooa dzi pe =leah =i nu i-au putut agiunge, =i s-au dus cu paci. Triimis[ sol pe Gavrili\[ ]n |ara Munteneasc[, la +erbanvod[, Cantemir-vod[, c[ v[dzu c[ s-au m`niiat +erban-vod[ pentru Iordachi =i pentru c[ci nu s-au ]nchinat la le=i, de pe cum s[ adeveris[, c`nd l-au pus domnu. +i-ntorc`ndu-s[ Gavrili\[ ]napoi, ]ndat-au =i murit. Dzic s[-l fie otr[vit¡ +erbanvod[. Caut[ de [a]cmu ]nainte de vedzi ce s-au lucrat zavistia =i r[utatea ]n Moldova =i-n |ara Munteneasc[, de pizma lui +erban-vod[ =-a Cup[re=tilor, ce-u avut veche. Indat[ =-au f[cut pace cu Cantemir-vod[, de-au vinit de la |arigrad ]n Ie=i, Cup[re=tii. +-au pus pe Iordachi visternic¡ mare, de i-au dat Cantemir-vod[ cheia \[r`i ]n m`n[, =i i-au dat =i o sam[ de bani din cei ce-i luas[, iar pentru o
95
Ion Neculce
sam[ i-au dat t`rgul Scheia =i Dr[c=ani, =i pe frate-s[u Manolachi, staroste la Putna, de s[ mai ad[ogè vr[jbile cu muntenii. Pus-au =i pe fra\`i lor, acestor doi, pe Scarlatachi =i La\carachi =i pe Mihalachi, capichih[i la |arigrad. |ine-te, s[rac[ Moldov[, de acmu ]nainte de jac =i m`nc[ri! To\i ace=tie tuscinci ficiori cuparului celui b[tr`n, de nu s[ s[tura unul cu o sut[ sau doo de pungi! Dat-au Cantemir-vod[ toat[ taina ce-au avut cu +erbanvod[ lor. Bucurat-au Cup[re=tii pe Cantemir-vod[ c[ l-or faci domnu ]n |ara Munteneasc[. +i a=è tot s[ p`r`è =i s[ m`nca unii pe al\ii. Murind Gavrili\[ cel b[tr`n, pus-au vornic mare ]n locul lui pe fiiu-s[u Vas`lachie, dar nu avè trecere la domnie ca t[t`s[u. +i pe ceilal\i fra\ii ai lui au ]nceput a-i mai sc[dè din volnicia ce ave c[nd tr[iè t[t-s[u1. Scos-au =i pe Velicico din h[tm[nie =i l-au pus vornic mare de |ara de Sus, =i hatman au pus pe ginere-s[u Bogdan. Dece Iordachi visternicul au =i legat fr[\`e cu Bogdan hatmanul, v[dzind c[-i gineri lui Cantemir, de \inè la un cuv`nt, =i pe cielal\i boieri a-i c[lca din obiceiurile lor. +i scotè mul\ime de or`nduieli pe \ar[, =i pe maz`li d[jdii grele, =i pe bresla=i greutate, de s-au st`ns de-atunce. C[ era bresla=i mul\i ]n \ar[ atunce, cu mii de stupi. +i Cantemir-vod[ carte nu =tiè, sama nime nu-i lua, c[-i supuses[ pe cielal\i boieri, c[ \ara era iertat[ de bir de la-mp[r[\`e. Iar[ L[\c[rachi tot triimitè la sute de pungi de lua, ni c-o pricin[, ni cu alta. Oarice sta ]mpotriv[ pentru \ar[ Miron logof[tul =i cu frate-s[u Veli=co vornicul. }i dzicè lui Cantemir-vod[ =i lui Iordachi visternicul la mes[: „Mai des cu p[har[le, m[ria ta, =i mai rar cu or`nduieleli, c[ \ara ]i iertat[ de la Poart[, =-ei vrè s[-\i dai m[ria ta sama odat[ =i nu-i putè.“ +i Velicico =i mai tare totdeuna s[ sf[diè cu Cantemir-vod[ =i cu Iordachi visternicul. Care dintr-acele voroave av`nd fric[, au c[dzut =i la prepus, de =-au pus =i capeteli. 1
}nceputul acestei fraze =i partea final[ a frazei precedente reproduc pasajele corespunz[toare din ms. 53, fiindc[ textul ms. 253 este neclar.
96
Letopise\ul |[rii Moldovei
+erban-vod[ f[cus[ g[tire mare de o=ti ]n |ara Munteneasc[, =i f[cus[ c`teva vas[, =eici, la Arge=, cu zaharà, de sta gata s[ s[ scoboare pe Dun[re. +i s-agiunses[ cu toate capeteli s`rbimei pe di ciea parte de Dun[re =i triimises[ =i la nem\i pe frate-s[u Iordachi sp[tarul =i pe ginere-s[u aga B[l[ceanul, ca s[ vie cu o sam[ de oaste nem\asc[. Agiunses[ =i la Moscu, s[ s[ scoboare la Cr`m. +i st`nd ]mpotriva sfatului un cneadz¡ mare, cheltuit-au +erban-vod[ de l-au otr[vit¡, ca s[ nu mai hie potrivnic sfatului. Agiunses[ =i cu craiul Sobe\chi, ca s[ s[ scoboare ]n gios la Bugeag. +i a=è =i el s[ purceag[ cu aceast[ g[tiri, s[ apuce |arigradul, c`nd or hi turcii la Beligrad, la nem\i. Numai era pedic[ Cantemir-vod[ cu Cup[re=tii, c[-l tot p`r`è la Poart[. Dece +erban-vod[, v[dzind ]mpidecarea lui Cantemir-vod[, au str`nsu c`\iva boieri moldoveni ce era ]n |ara Munteneasc[ pribegi, unii de frica lui Cantemir-vod[, al\`i pentru frica poghiazurilor le=e=ti. Str`nsu-i-au pe to\i la d`nsul la sfat, la Bucure=ti. +-au ales pe Ilie Dr[gu\escul s[-l fac[ domnu ]n Moldova, cu toat[ cheltuiala lui, ca s[ s[ m`ntuiasc[ de Cantemir-vod[, s[ nu-i mai fie piedic[. +i n-au z[b[vit¡ dup-acesta sfat +erban-vod[ =-au =i murit. Dzic s[-l fie otr[vit¡ fra\`i lui, stolnicul Costantin =i sp[tarul Mihai, c[ era un om groznic: nu veghè nim[rui voia. Om mare la stat, cu ochii ca de bou, harnic, darnic¡, mil[ f[cè mare la streini, la slujitori. Cheltuiè mult, s[-= fac[ nume, iar nu s[ str`ng[. Cantemirvod[ ]nc[ de aceste oblicind de toate, p`r`s[ la Poart[ pe +erban-vod[. +i turcii nu putè s[-l m[z`leasc[, c[ s[ teme de numeli lui +erban-vod[, ce scrises[ la hanul s[ s[ g[tedze s[ marg[ s[ iernedze ]n |ara Munteneasc[, s[ prindz[ pe +erbanvod[. Ce g[t`ndu-s[, i-au =i vinit veste c-au murit. Ce g`nde=te omul nu d[ domnul! C[ cine =tie la ce cump[n[ ar¡ hi vinit =i |ara Munteneasc[, de n-ar hi murit atunce. R[dicat-au fra\ii lui +erban-vod[, Costantin stolnicul =i cu Mihai sp[tarul, domnu atunce pe un nepot a lor de sor¡, anume Costantin Br`ncovanul B[s[rab ]n locul lui +erban-vod[. Avè
97
Ion Neculce
+erban-vod[ ficior mare, =i n-au vrut fra\`i lui +erban-vod[ s[-l puie pe d`nsul, c[ce nu tr[iè bine cu doamna. Dup[ ce s-au a=edzat Br`ncovanul ]n scaun ]n Bucure=ti, g`lceava =i zavistia cu Cup[restii tot au r[mas =i la Br`ncovanul, cum era =i la +erban-vod[, de s[ tot p`r`è unii pe al\ii la Poart[, de s[ tot f[cè cheltuial[ am`nduror \[rilor. }nceput-au Br`ncovanul a sup[ra pe doamna lui +erbanvod[ cu feluri de feluri =-a-i lua bani de pe unde era mistui\i. C[-i fiindu-i nepot =i-n cinste la d`nsul, ]i =tiè. Dece aga B[l[ceanul, ginerele lui +erban-vod[, dac-au ]n\eles de acea sup[rare, n-au vrut s[ vie de la nem\i =-au r[mas acolo la S`biiu. Iar Iordachi sp[tarul, fratele lui +erban-vod[, au vinit la Br`ncovanul de la nem\i, de unde-lè triimises[ +erban-vod[. Dece doamna lui +erban-vod[ c[dzus-]n mare prepus, v[dzind c-au r[mas ginere-s[u B[l[ceanul la S`bii. +i puses[ trei steaguri de lefecii moldoveni, anume Be=laga =i Vicol =i Tatul, de-o p[z`è pe d`nsa =i pe ficiorul ei, Gheorghe bezadè, lasat la Dr[g[ne=ti, s[ nu fug[ la ginere-s[u la nem\i. Iar[ dup[ ce-au trecut un an a domniei Br`ncovanului, cobor`tu-s-au B[l[ceanul cu o=ti nem\e=ti =i cu Hez[r ghen[rarul de au vinit ]n t`rgu ]n Bucure=ti. Dar ficiorul lui +erban-vod[, cum au ]n\eles c-au trecut nem\`i munteli ]n |ara Munteneasc[, de vin la Bucure=ti, ]ntr-o sar[ s-au ]mbr[cat cu haine proaste =-au ie=it printre straja de la Dr[g[ne=ti ce-l p[z`è =i s-au dus ]naintea o=tii nem\e=ti. +-au r[mas numai doamna s`ngur[ la Dr[g[ne=ti ]n paz[. Br`ncovanul, dac-au v[dzut c[ s-apropie o=tile nem\e=ti de Bucure=ti, au l[sat Bucure=tii =i s-au scobor`t la sat la Ru=i, cu toat[ casa lui, =i boieri, =i curte, slujitori, =-au =edzut acolo la Ru=i vro doo, trei s[pt[m`ni. El =edè ]n Ru=i =i nem\`i ]n Bucure=ti, cale de opt, noo ceasuri unii de al\ii. +i purta de grij[ Br`ncovanul de zaharà, de le da tot de-agiunsu de ce li trebuiè, =i pe de alt[ parte au f[cut =tire la Poart[ =i la t[tari s[ vie. Trem[s-au atunce ghen[rar Heiz[r pe un culonel cu vro sut[ de nem\i la Dr[g[ne=ti, de au luat pe doamna lui +erban-
98
Letopise\ul |[rii Moldovei
vod[ de au dus-o ]n Bucure=ti. Cu voia Br`ncovanului era, c[ Dr[g[ne=tii de Ru=i nu era departe, cale de doo ceasuri. Dup[ ce-au r[dicat pe doamna din Dr[g[ne=ti, vinit-au numai s`ngur ghen[rar cu capul lui, cu vro sut[ de oameni, de la Bucure=ti la Dr[g[ne=ti. +i s-au sculat =i Br`ncovanul din Ru=i, de s-au dus la d`nsul ]n Dr[g[ne=ti de s-au ]mpreunat cu d`nsul. +-au m`ncat =-au vorovit cinci, =es[ ceasuri ce i-au trebuit. +i a=è s-au ]ntorsu ghen[rar iar[=i la obuzul lui ]n Bucure=ti, =i Br`ncovanul s-au ]ntorsu la obuzul lui la Ru=i. |ara n-o l[sa s[ s[ bej[neasc[. Pe cine-i prindè le t[iè nasul, urecheli, de sta pe loc, ca s[ poarte de grij[ zaharelei o=tilor. Atunce to\i boierii muntene=ti ]ndemna pe Br`ncovanul s[ s-]nchine la nem\i. Numai unchiu-s[u stolnicul Costantin n-au priimit acestu sfat =i nu l-au l[sat s[ s-]nchine. C`nd va Dumnedzeu, =i omul nemere=te sfatul. Atunce fiindu domnie nou[, =i viind o=ti, =i neav`nd cu ce s[ chivernisi ]n grab[, trebuind bani, au scos v[c[ret ]nt[ie= dat[ un tult de vit[ =i doi or\i de cal, de-au r[mas obiceiu p[n[ ast[dzi. +i de acolo de la munteni, peste c`\iva ani la domnia lui Costantin Duc[i-vod[, au s[rit sc`nteia =i la noi ]n Moldova, de s-au aprinsu acestu pojar de obiceiu. Dece ]n scurt[ vreme au purces =i t[tar`i a vini ]n |ara Munteneasc[. Br`ncovanul ]ndat-atunce au dat =tire \[r`i s[ s[ dè ]n laturi ]n mun\i. +-au triimis doamna la m[n[stire la Brad, la munte, =i el au purces ]n t`mpinarea soltanului la Buz[u. +i numai ]ntr-acea dzi s[ nu s[ fie t`mpinat cu soltanul, era s[ prade \ara. Iar nem\`i, dac-au ]n\eles c[ vin t[tari, s-au r[dicat cu doamna lui +erban-vod[ =i cu to\`i din Bucure=ti =-au trecut mun\`i la Bra=ov. +i t[tarii cu Br`ncovanul i-au gonit p[n-au trecut mun\`i, =i nemic nu le-u putut str`ca. Iar pe \ar[ au str`cat-o r[u t[tari, c[ numai c[ce n-au luat robi, iar alt[ ce-au g[sit tot au luat. C[ acolo sunt mun\`i goli, nu pot s[ s-ascundz[ oameni =i dobitoaceli, =i era vreme =i de iarn[. Ce au r[mas oameni[i] numai cu sufleteli.
99
Ion Neculce
Iar de var[, dup[ ce s-au f[cut, trecut-au t[tar`i doo, trei r`nduri pen |ara Munteneasc[. +i la m[rsu =i la ]ntorsu tot pen |ara Munteneasc[ trecè, de mergè la Beligrad, unde s[ b[tè turcii cu nem\`i, de f[cè bogat[ stric[ciune |[r`i Muntene=ti. }n al doile an¡ de domnia Br`ncovanului r`nduit-au ]mp[r[\ia turceasc[ pe munteni =i pe moldoveni =i pe t[tari =i pe un sarascher cu turcii, o sam[, s[ duc[ pe Tucul grof s[-l puie craiu ]n |ara Ungureasc[. Dece de aice din Moldova au m[rsu hatmanul Bogdan cu o sam[ de moldoveni, =i un soltan cu t[tari, =i Br`ncovanul cu capul s[u =i, agiung`nd la marginea |[r`i Muntene=ti unde s[ cheam[ C`mpina, ie=itu-le-u Heiz[r¡ ghen[rar =i cu aga B[l[ceanul =i cu c`teva mii de nem\i. +-au dat r[zboiu foarte tare, de ]mbe p[r\ile, =i groznic, c`teva ceasuri, =i pe urm[ au spart pe nem\i. +-au purces nem\ii ]n r[s`p[. +i atunce au prinsu pe Heiz[r ghen[rarul la m`na-i lui Tuchil grof, =i B[l[ceanul au pierit ]n r[zboiu, dar au pierit =i sarascherul turcescu, c[ l-au lovit¡ un glon\u tocma ]n gur[. Dzic c[ la acel r[zboiu s[ fie fostu mai mult izb`nda despre partea c[zacilor Br`ncovanului, care le era cap c[zacilor un moldovan, anume Cost`n, ficiorul Nenului. Dup[ ce au aflat Br`ncovanul pe B[l[ceanul mort ]n r[zboiu, trimisu-i-au capul la Bucure=ti, de l-au pus ]ntr-un prepeleac ]n mijlocul ogr[dz`i lui, de-au =edzut vrun an cu capul ]n prepeleac. +i au ]nv[\at de i-au r[s`pit =i cur\ile =i ograda, de-au r[mas numai j[ri=te. Dup[ izb`nda ce-au f[cut acolo, intrat-au Tuchil grof ]n |ara Ungureasc[ cu toate o=tile ce scriu mai sus. +-au ]nceput a str`ca =i a arde =-a robi pe care nu vrè s[ s-]nchine lui. +-a=è au umblat c`teva dzile, str`c`nd pen |ara Ungureasc[, p[n’ ce s-au r[dicat alt[ oaste nem\asc[ =-au purces asupra lor. Dece hrof cu turcii =i cu t[tar`i n-au cutedzat s[ stè ]mpotriv[-le =-au fugit peste mun\i ]napoi ]n |ara Munteneasc[. Iar Bogdan hatmanul, vr`nd dreptu s[ ias[ pe Oituz la |ara Moldovei, ie=itu-i-au \[r[nime s[cui ]nainte la Oituz, la str`mtoari, de i-au dat r[zboiu toat[ noaptea, de cu mare greu au sc[pat de-au
100
Letopise\ul |[rii Moldovei
ie=it din m`na lor, c[ era s[ piar[ cu to\ii. Iar t[tari s-au dus ]n Bugeac acas[, iar Tucul grof cu oastea lui, cu ungurimea, au r[mas ]n |ara Munteneasc[ de-au iernat =-au =i v[rat, =i mult[ str`c[ciune f[cè \[r`i. Numai, p[n-a s[ r[dica Tucul grof de s-au dus ]n |ara Turceasc[, foarte cu pu\intè oaste curu\i de-a lui r[m[ses[, c[ puses[ Br`ncovanul oameni de-a lui, pe care curu\ ]l g[siè ]n laturi, pe tain[ ]l =i ucidè. F[cut-au le=ii la Zvancea ocop, din sus de Zvancea, de-au a=edzat oaste. Triimis-au =i []n] cetatea Sorocei un polcovnic¡ iar cu oaste. A=edzat-au =i-n \inutul Cern[u\ului ]n c`teva locuri, de-au f[cut p[rcane de-au a=edzat oaste joimiri moldoveni =i le=i: ]n Vas`leu, pe Nistru, dr[gani, ]n Or[=eni pe Zaharo\chie cu le=i, ]n Co\mani pe Dobravschie tiji cu le=i, ]n B[nila pe Turcule\¡ cel mare cu moldoveni, ]n Hlini\[ [pe] Botedzu tiji [cu] moldoveni, ]n t`rgu ]n Cern[u\i [pe] Br[ne=ti, ]n Cuciur [pe] Turcule\¡ cel mic cu moldoveni. +i a=è cuprinses[ tot \inulul Cern[u\ului de-l \inè. +i alt[ treab[ n-avè. }n toate dzileli s[ b[tè cu turcii supt Cameni\[, c[ p[z`è drumul Cameni\`i de cine trecè. Tot ]i lua de grumadzi =i-i robiè =i s[ slobodziè furi= ]n Moldova =i-n Bugeag, de apuca herghelii a cui g[s`è, =i lua =i limb[. +i c`ndu ducè turcii zaharali ]n Cameni\[, le ie=iè ]nainte ori la dus ori la ]ntorsu, de-i robiè, =i de bogate ori ]i =i smintiè. A=ijdere =i lepcanii din Cameni\[ =i cu turcii ie=iè =i loviè pe joimiri, pe unde era a=[dza\i, f[r[ veste, =i de bogate ori ]i str`ca. T[tar`i din Bugeag, hanul, soltani, c`te de trei, patru ori mergè ]n |ara Le=asc[, de-i pr[da c`t le trebuiè. +i la ]ntorsu, sl[bindu-le cai, fiind uneori iarn[, ie=iè joimirii de pen z[mci de-i loviè. Pe urm[ =i scote duiumuri =i robi, iar[ uneori ]i robiè t[tari pe d`n=ii. Odat[, ie=indu Turcule\ cel mare la +tef[ne=ti, la drumul Cameni\`i, s[ iè limb[, au v[dzut vro 40 de turci pe =lah viind de la Cameni\[. Deci Turcule\, trec`nd Prutul s[ marg[ la d`n=ii s[-i lovasc[, au apucat de-au trecut numai vro treidz[ci de joimiri, =i s-au =i rumtu ghea\a, c[ era de prim[var[. +-au r[mas
101
Ion Neculce
oastea cea mult[ a lui Turcule\¡ di ceasta parte, neput`nd trece Prutul, c[ s[ rumses[ ghea\a. Dece Turcule\ au ie=it ]naintea celor 40 de turci, =i a=è s-au b[tut fa\[ la fa\[ vro doo ceasuri, c[ nu putè cie oaste s[ treac[ s[ le dè agiutor. +i i-au ]nfr`nt pe turci =i i-au prinsu vii, care n-au pierit la b[taie. Numai doi au sc[pat, =i i-au luat robi de grumadzi de i-au dus ]n |ara Le=asc[. Pe unii i-au triimis la craiul, de =-au f[cut nume =i cinste, pe al\`i i-au \inut la d`nsul, la B[nila, de s-au r[scump[rat. +-au g[sit atunce la acei turci negu\itori 50 de pungi de bani gata, f[r[ odoar[ =i haine =i cai. }n al =es[le an¡ a domniei lui Cantemir-vod[ cobor`tu-s-au craiul Sobe\chi cu o=ti grele iar ]n |ara Moldovei, fiind ]ndemna\i =i de munteni, de Br`ncovanul, de pe cum era ]nv[\at ca s[ fac[ r[u acestei \[ri, de s[ acolisiè de d`nsa totdeuna, pe cum =i mai pe urm[, de-au adus =i pe moscali cu fapteli lui. Care, Dumnedz[u, pentru suspinurile s[racilor, i-au pl[tit de s-au st`nsu pomenirea lui cu totul. +-au vinit craiul cu obuzul pe la Bot[=eni =i pen Cotnari p[n’ la T`rgul Frumos, =i de la T`rgul Frumos iar s-au ]ntorsu la \ara lui, c[ era vreme de toamn[. +i atunce, ]ntorc`ndu-s[, au l[sat oaste cu bucate ]n cetate, ]n Neam\u, =i-n Suceav[, ]n m[n[stirea armeneasc[, =i-n Agapia ]n m[n[stire, =i-n S[cul, =i-n C`mpul Lungu, =i-n Hangu. +i c`nd au agiunsu cu obuzul pe Siret pe la Ropcea, a=è i-au lovit o ploaie cu ninsoare, de i-au \inut acel vicol vro trei, patru dzili, de-au murit oastea mai bine de gium[tate, ]nghe\at[ =i le=inat[, c[ era pe la noiemvrii. Iar caii le-u murit to\i din obuz, de le-au r[mas car[le =i car[teli =i pu=celi toate la Ropcea. Dzic c[ nice craiul mai n-au fostu av`nd cal s[-ncalece. De-biè au m[rsu p[n’ la Sletin, c[ i-au fostu lovit¡ m`nia lui Dumnedz[u, de nu era numai vicolul, ce-i lovis[ o boal[, de muriè =i oameni =i cai. +i la anul au triimis din |ara Le=asc[ de-au luat pu=cele de la Ropcea. T[tar`i =i cu Cantemir-vod[ n-au vrut s[ marg[ mai nainte dup[ d`n=ii de la Crive=ti, ce s-au ]ntorsu ]napoi. }ndemnatu-i-au Cantemir-vod[ pe t[tari s[ marg[ ]nainte, c[, de-r hi m[rsu, i-ar hi luat pe to\i de grumadzi. Numai t[tar`i n-au vrut s[ marg[.
102
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dzic c[ Sobe\chi s-au fostu agiunsu cu t[tari, de-au fos’ tot una. Numai ]n videala le=ilor s-ar[ta neprietin. C[ odat[ s-au fostu t`mplat ]ntr-o noapte de-au t[iat pe ni=te t[tari prè r[u Turcule\ al nostru cu moldovenii1. +i a doo dzi v[dzindu Sobe\chie, au fostu j[luind pe t[tari: „P[cat c-au pierit at`\e viteji!“ +-au fostu dzic`nd lui Turcule\¡ pentru ce i-au lovit noaptea furi=. C[ el avè priete=ug cu d`n=ii ]nc[ din h[tm[nie. Dup[ ce s-au dus craiul ]n \ara lui, scris-au c[r\i la-mp[ratul Neam\ului =i la papa de la R`m, de s[ f[liè pe- cum au luat at`te cet[\i din |ara Moldovei. +i pe celi scrisori papa de R`m tot ]l credè =i-i trimitè bani s[ fac[ oaste asupra p[g`nilor. C[ce a=è era vorovi\i =i cu ]mp[ratul Neam\ului: el s[ marg[ pe de o parte, =i celalalt pe de alta. Triimis-au Cantemir-vod[ o sam[ de t[tari cu moldoveni lefecii ]n C`mpul Lungu =i-n Hangu, de-au pr[dat =-au arsu, ca s[ scoa\[ pe joimiri. +i nu i-au putut scoate, iar[ duium =i robi au luat mult t[tar`i. +i-ntorc`ndu-s[ ]napoi pe la Ie=i, ]nc[ le-au d[ruit Cantemir-vod[ tuturor m`rzacilor postavuri =i atlazuri. +i s-au dus ]n Bugeag. }n al =eptele an¡ a domniei lui g[titu-s-au Cantemir-vod[ cu oastea lui de-au m[rsu s[ iè cetatea Sorocii, ]mpreun[ cu Daltaban-pa=e, sarascherul Oblu=i\`i, =i cu hatmanul Ste\u a Ocrainii hanului =i cu c`teva mii de t`tari. +-au st[tut pen pregiurul cet[\`i c`teva s[pt[m`ni, de-u tot b[tut-o cetatea, de-au f[cut meterezuri =i lagumuri. +-au dat n[v[li prè tare, =i n-au putut-o lua, =i au pierit mult[ oaste atunce, c`nd da n[v[li turcii =i moldoveni. +i nu era at`ta oaste ]n cetate, ca doo, trei sute de dr[gani =i c[zaci; numai ei din cetate nemeriè tot ]n om, iar cei den afar[ nu putè s[ le str`ce nemic. +i s-au ]ntorsu ]napoi la Ie=i, f[r[ nice o izbind[ =i cu mult[ pagub[ de oaste. Tot ]ntr-acel an¡, mai nainte ce-au m[rsu la Soroca, str`nsus-au to\i ficiorii lui Gavrili\[ =i cu al\i boieri mul\i de |ara de 1 Ultimele cinci cuvinte din aceast[ fraz[ sunt scrise de Neculce ]nsu=i. Lectura „al“ nu-i sigur[: literele au fost t[iate, ]n parte, c`nd s-a legat manuscrisul.
103
Ion Neculce
Gios la nunta lui Ion P[lade, la B[cani, din sus de B`rlad. +i acolo au fostu =i vornicul Velicico, fiind cumnat lui P[lade. +i sr`ng`ndu-s[ acolo la-cea nunt[, au sf[tuit =i s-au giurat cu to\`i, ei ]nde ei, s[ fug-]n |ara Munteneasc[ la Br`ncovanul, s[ le dè agiutor de cheltuial[, s[ marg[ la Poart[ s[ p`rasc[ pe Cantemir s[-l scoat[ din domnie, s[ r[dice domnu dintre d`n=ii pe Velicico vornicul. Dece s-au sculat un boier¡ dintre d`n=ii, anumi Ilie |if[scul, care ]l poreclis[ pe urm[ Frige-vac[, =i i-au p`r`t la Cantemirvod[, de le-u spus tot sfatul. C[ era boierii de la o vreme prè sup[ra\i de Cantemir-vod[, c[ era la curte boierina=i, tot ficiori de moj`ci codreni =i g[l[\eni. +i dzicè Cantemir-vod[ c[ domnul face neamurile, domnul le str`nge. +i-i era ur`\i ficiorii cei de boier, s[ nu-i vadz[ ]ntr-ochi, de pe cum ]i era n[tura lui. +i era ]n cinste numai hatmanul Bogdan, ginere-s[u, =i cu Iordachi visternicul Rus[t. Ace=ti doi schivernisiè =i m`nca \ara, cum le era voia. Dece boierii pe acee vreme nu mai putè suferi s[ fie c[lca\i de acei doi boieri =i de moj`cii aceloralal\i mai mici de curte. C[ c`nd ie=iè la \ar[ cu slujbe, boierina=ii f[cè multe n[cazuri cas[lor celor mari a boierilor. Dece Cantemir-vod[, cum au ]n\eles acel sfat, din Ilie Frigevac[, a boierilor, au =i r[pedzit ]ntr-o noapte boierina=i d-è lui =i slujitori, s[-i prindz[ pe to\i pe acie. Dece unii au sc[pat ]n |ara Munteneasc[, iar pe carei i-au prinsu i-au adus la Ie=i. +i pe Velicico vornicul, dup[ ce l-au adus la Ie=i, era zavistie mai mare despre Cup[re=ti, ]mpung`ndu-s[ cu horba mai denainte vremi. +i avè =i s`ial[ de d`nsul, c[ce era mai om dec`t to\i. Atunce ]n grab[ Cantemir-vod[ ]n m`nie l-au b[tut cu buzduganul =i l-au ]nchis ]n beci. Deci neprietinii lui Velicico atunci au =i aflat vreme de-au dzis lui Cantemir-vod[: „De vreme c[ te-i gr[bit de l-ai b[tut, nu-l l[sa viu. P[ze=te de-l omoar[, c[, d-è sc[pa viu, m`ne, poim`ni el ne omoar[ pe to\i“. +i el ]nc[ ]ndat-au ascultat =i l-au scos noaptea de i-au t[iat capul denaintea por\`i. Pentru bineli ce-au dat =tire Velicico lu Iordachi visternicul, de-au fugit c`nd vrè s[-l omoare
104
Letopise\ul |[rii Moldovei
Cantemir-vod[, acum i-au mul\[mit =i Iordachi visternicul ]ntr-acesta chip, ca un grec. +i aflar[ atunce neprietinii vreme de-au dzis lui Cantemir-vod[: „Acmu, de vreme c-ai omor`t pe Velicico, triimite de prinde =i pe frate-s[u, Miron logof[tul, de-l omoar[. Ori vinovat, ori nevinovat, s[ nu scapi, c-apoi ]nc[ a hi mai r[u =i de tine =i de noi“. Deci Cantemir-vod[ nu =-au socotit¡ viia\a lui, c[ era trecut cu b[tr`ne\eli, om de 70 de ai, de numai c`t nu-i sos`s[ ceasul =i lui, ce s-au potrivit neprietinilor =i nu =-au cru\at sufletul. Ce ca un tiran au triim[s pe Macrei, v[tavul de p[h[rnicei, cu slujitori de l-au luat decolo, de la casa lui de la B[rbo=i, de l-au dus p[n-]n Roman, =i i-au t[iat capul. +i c`nd l-au g[sit Macrei acolo la B[rbo=i, atunce-i muris[ =i giup`neasa. +i nemic nu =tiè de sfatul fr[\ines[u sau de a celoralal\i boieri, c[ nu era amestecat cu ceielal\i boieri la sfat. C[ el pornis[ atunce pe un ficior a lui, pe Neculaiu, s[ iè fata Duc[i-vod[ de la |arigrad =i s[ g[tas[ =i cu celalalt s[ iè fata lui Cantemir-vod[, s[ s-]ncuscredze, =i nice cu g`ndul nu g`ndiè c[ i-a vini o furtun[ ca acie. Dzisu-i-au slujitorii, c`nd l-au g[sit la B[rbo=i, s[ fug[, c[ nu-i departe ]n Neam\u, iar el n-au priimit¡, =tiindu-s[ drept. G`ndiè c[ l-or duce la Ie=i =i s-a ]ndrepta. Iar dup[ ce i-au vinit Macrei, =i viind zapciu dup[ zapciu s[ piar[, nu l-au mai ]ng[duit =-au pus de l-au t[iat ]n Roman. +i mult s-au rugat lui Macreiu s[-l duc[ p[n-]n Ie=i, iar Macrei, ca un om r[u =i de nemic, nu i-au fostu mil[ de sufletul st[p`nu-s[u =i s-au gr[bit de l-au omor`t. C[ de l-ar hi dus ]n Ie=i, poate s-ar hi ]ndreptat =i n-ar hi pierit. C[ multe slugi s[ t`mpl[ la domni vrednice, de nu s[ gr[bescu =i ferescu pe st[p`ni de p[cat, =i pe urm[ cad la laud[ =i despre st[p`n, =i despre oameni, =i despre Dumnedzeu. Iar acesta, ca un varvar, nefiind de neam, n-au socotit¡. Cantemir-vod[ dup-acee mult s[ c[iè ce-au f[cut =i de multe ori pl`ngè ]ntre toat[ boierimea =i bl[st[ma pe cine l-au ]ndemnat de-au gr[bit de i-au t[iat. C[, dup[ ei, n-au tr[it un an nice Cantemir-vod[ =-au murit. Iar pe Vas`lie vornicul, ficiorul lui Gavrili\[, =i pe frate-s[u Solomon =i pe frate-s[u Costachi =i pe Gheorghi\[ Mitre =i pe
105
Ion Neculce
Dedul sp[tar Arb[na= =i pe tustrei ficiorii lui Miron, pe to\i pe ace=tie i-au prinsu =i i-au ]nchis, unii ]n turnu, pe unii la simeni, pe al\`i pen beciuri, =i pe Neculaiu, m[rg`nd s[ s-]nsoare, l-au ]ntorsu de la B`rlad de l-au ]nchis =i pe d`nsul. Iar[ Lupul, ficiorul lui Gavrili\[, =i Costantin cumnatu-s[u, p[harnicul Lambrino, =i cumnatu-s[u Iva=co =i Antiohie Jora =i Bujor[ne=tii =i al\ii din Bujor[ne=ti au sc[pat ]n |ara Munteneasc[, la Br`ncovanul, =i de-acolo s-au g[tit =i s-au dus la Odrei, la Poart[, s[ p`rasc[ pe Cantemir-vod[. +i le-u dzis atunce Br`ncovanul s[ nu s[ gr[basc[ s[ marg[ atunce la Poart[, c[-i prietin vizirul Cup[re=tilor. Ei n-au ascultat =-au p[zit de au m[rsu. Iar[ Cantemir-vod[, dup[ ce-au ]n\eles, au r[pedzit =i el pe Bogdan hatmanul =i pe Iordachi Rus[t visternicul, cu al\i boieri mul\i de \ar[, de s-au p`r`t de fa\[ cu to\`i la Divan. +i i-au dat pe to\i ]n obedzi de grumadzi, de i-au adus la Cantemir-vod[ ]n Ie=i. Dece Cantemir-vod[, dup[ ce i-au adusu-i, i-au pus la ]nchisoare, =i nu i-au omor`t, c-au poroncit Poarta s[ nu-i omoare. +i =-au adus aminte =i de giur[m`ntul ce-au giurat Cantemir lui Gavrili\[ celui b[tr`n, s[ nu-= ating[ sabia de neamul ficiorilor lui. Ce i-au pus bani pe to\i, s[-i ]ntoarc[ cheltuiala ce-au cheltuit la Poart[, pe unii c`te dzeci pungi, pe al\ii c`te 5, pe al\ii c`te cum au socotit. +i dup[ ce =-au plinit banii, i-au dat pe chez[=ie =i i-au slobodzit. Deci carei au avut putin\[ =i prietini, mai cur`nd au dat, =i i-au slobodzit, iar carei au fostu mai neputincio=i au =[dzut mult ]nchi=i, =i i-au b[tut p[n’ =-au pl[tit banii. Iar[ ficiorilor lui Miron nu le-u luat nemic =i i-au dat pe chez[=ie =i i-au slobodzit. Din to\i boierii r[m[ses[ Dedul sp[tarul Arb[na=ul ]nchis ]n turnul clopotni\`i la Trei Sfetiteli. +i-l puses[ 10 pungi de bani, =i n-avè cu ce plini, c[ era un om mai sc[pat. +i poate avè =i pizm[ pe d`nsul, c[-l scoses-]n doo r`nduri s[-i taie capul. Dece el ]ntr-o noapte au ]mb[tat pe siimeni, pe str[jerii ce-l p[z`è, =i s-au slobodzit cu o frenghie pe o ferastr[ din turnu p[n[ gios =-au apucat de-u ]nc[lecat cu doi ficiori =-au fugit.
106
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dar Cantemir-vod[ a doo dzi, dac-au oblicit c-au sc[pat, au poroncit¡ s[ nu-l mai caute nime, nice s[-l mai goneasc[. C[, de vreme c-au ]nc[lecat, nu este nime harnic s[-i stè ]mpotriv[ sau s[-l prindz[ pe om pe cela. C[-l =tiè el ce viteaz bun este, c-au fostu cu d`nsul la r[zboiu. C[, c`nd alerga pe cal c`t putè, s[riè de pe un cal pe altul, =i pune 3 cai al[ture =i de pe gios s[ r[pedzie =i-i s[riè pe tustrei pe sus. Nu era altu om ]n \ar[ ca d`nsul harnic =i viteaz. N-au z[b[vit¡ prè mult =i =-au f[cut pace =i au vinit ]n \ar[, =i l-au iertat Cantemir-vod[. Dup-acie Cantemir-vod[ au str`cat logodna cu P[tra=co, ficiorul lui Miron logof[tul, =i =-au ales din to\i ficiorii de boier¡ pe Mih[lachi, ficiorul lui Ion R[covi\[ vornicului, de l-au luat gineri. Care acela pe urm[ au c[dzut domnu, de-i dzic Mihaivod[. +-au f[cut nunt[ cu d`nsul domneasc[ =i l-au =i boierit, l-au f[cut comis mare, iar pe urm[ l-au f[cut stolnic mare. Numai n-au avut parte de d`nsul, c[ n-au tr[it mult cu d`nsa, =i i-au murit fiic[-sa. C[ce Cantemir-vod[ era cum[tru cu cuscru-s[u Ion R[covi\[, c[-i botedzas[ Cantemir-vod[ un copil lui Ion R[covi\[, mai mic dec`t ginere-s[u Mih[lachi. C[ce poate n-au r[bdat Dumnedz[u. Numai Mih[lachi mai pe urm[, la domnia lui Ant[i]ohie-vod[, au luat alt[ fat[ de boier, a Dedului sp[tarului de la G[la\i, =i cu acie au vie\uit, de-au f[cut copii =i-au fostu =i domnu. Cantemir-vod[ =i Cup[re=tii s-au mai apucat =i de alt dan\u asupra muntenilor, =i muntenii asupra lor. |ine\i-v[, s[racelor \[ri, dac[ sunte\i putencioase, de acmu s[ birui\i nevoile din pizmele vechi la ce s-au ]nceput s[ s[ lucredze! Era un boier de mult priibag din |ara Munteneasc[ ]n |ara Ungureasc[, anume Stoica p[harnicul, =i =i cu al\`i mai mici, iar munteni pribegi, ]nc[ de c`nd au luat domnia +erban-vod[. Chematu-i-au Cantemir-vod[ de la Bra=ov aice la d`nsul ]n Moldova. +-au ]nceput a faci p`r[ =i harzuri la Poart[, a p`r` pe munteni cu feluri de feluri de p`ri, cum suntu haini =i boga\i. Ce Poarta dint[iu i-au ]mbucurat. +i i-au trimis Cantemir-vod[ la Poart[ la Cup[re=ti, la sp[tarul Lascarachi cuparul, fiind
107
Ion Neculce
capichihaia lui Cantemir-vod[, s[ p`rasc[ pe munteni =i s[ ispr[vasc[ domnia lui Cantemir-vod[ ]n |ara Munteneasc[. Dece =tiu c-au ispr[vit Cantemir-vod[ bine! C[, dup[ ce-au oblicit muntenii, au cheltuit Br`ncovanul la Poart[ 1000 de pungi. +-au luat Br`ncovanul pe ceielal\i de grumadzi. +i pe cuparul Rascarachi, fratele lui Iordachi vistiernicul, l-au f[cut surgun la Rodos. +i era s[ maz`leasc[ =i pe Cantemir-vod[. Numai au sosit veste atunce c-au murit. Dusu-l-au pe Stoica la Br`ncovanul ]n Bucure=ti, cu o l[cat[ c`t un =lic de mare la grumadzi. +i l-au scos la Divan ]naintea a toat[ \ara =-apoi l-au purtat tot \`rgul cu l[cata de-a grumadzii. +-apoi l-au sp`ndzurat ]mbr[cat, ]nc[l\at, la t`rgul de afar[. +i pe-cele so\`i a lui, pe unii i-au sp`ndzurat =i pe al\`i i-au iertat. }ntr-acea vreme vorovit-au tustrei ficiorii lui Miron logof[tul =i cu Vas`la=co sp[tarul Ca[n]tacoz`no =i cu frate-s[u Ilie =i cu Dumitra=co Ursachi s[ fug[ din \ar[ de grele d[jdi =i prepusuri. C[ nu mai putè birui de r[ul lui Iordachi visternicul. C[ ]nv[\as[ Iordachi de le tot cump[ra odoar[le =i sateli f[r’ de pre\¡, c[-i tot ]ngreuiè cu d[jdile. Cantemir-vod[, oblicind c[ vor s[ fug[, trimis-au steaguri de slujitori s[-i prindz[. Dece ficiorii lui Miron au prinsu de veste =-au sc[pat¡ la com[ndatul de Cetatea Neam\ului. Iar pe cielal\i boieri, neav`nd veste, i-au prinsu lefeciii, =i le-au j[cuit cas[le, =i i-au pus ]n here, =i i-au pornit la Ie=i. C`nd au agiunsu ]n Valea Le\canilor, i-au =i t`mpinat vestea, n[rocul lor, c-au murit Cantemir-vod[. +i i-au slobodzit din hiere. Dece au m[rsu ]n Ie=i de-au fostu la-ngroparea lui Cantemirvod[. +i s-au ]mpreunat cu beiz[de, ficiorul lui Cantemir-vod[, anume Dumitra=co. +i i-au ]mbunat Dumitra=co-vod[ cu cuv`nt bun, c[, de va da Dumnedz[u s[ fie pe voia lui de la Poart[, i-ar milui. +i iar boierii s[ ruga =i ei s[ ierte pe tat[-s[u. +i i-au slobodzit s[ marg[ acas[, cum au =i fugit ]n |ara Munteneasc[, la Br`ncovanul, c[ le era rud[, de-au r[pedzit Br`ncovanul la Poart[ pentru Costantin-vod[, ficiorul Duc[i-vod[ celui b[tr`n. Cantemir-vod[, dup[ ce-au murit, \inutu-l-au mort t[inuit o dzi =i o noapte, p[n’ s-au g[tit c[r\ile de-au f[cut harzuri de la
108
Letopise\ul |[rii Moldovei
\ar[ la Poart[, de poftiè s[ puie pe un ficior a lui Cantemir ]n locul t[t`ne-s[u. +i au r[pedzit pe v[tavul P`rvul =i cu +tef[ni\[ Rus[t, ficiorul lui Manolachi postelnicul. +i dup[ ce-au pornit c[r\ile, a dooa dzi s-au agiunsu Bogdan hatmanul =i cu Iordachi visternicul =i cu to\i slujitorii s[ r[dice pe Dumitra=co beiz[deoa, ficiorul lui Cantemir-vod[, domnu ]n locul t[t`ne-s[u. Dece au g[tit Divanul cel mare =i s-au str`nsu toat[ boierimea =i mitropolitul =i slujitorii la curte. +-au adus la curte pe un ag[ a vizirului turcu, ce era vinit cu trebi ]mp[r[te=ti ]n Ie=i. Atunce au spus a tot n[rodul c-au murit Cantemir-vod[. Ce slujitorii au =i-nceput a str`ga c[ altul nu le trebuie s[ fie domnu, f[r[ c`t Dumitra=co beiz[dè, ficiorul lui Cantemir-vod[. Ce boierii =i \ara nu cutedza s[ dzic-]ntr-alt chip, c[ s[ teme de slujitori, ce numai le c[uta s[ priimasc[ =i s[ dzic[ cum dzic slujitorii. Turcul aga, v[dzind c[ str`g[ cu to\`i ]ntr-un cuv`nt, au luat un c[ftan =-au pus ]n spateli lui Dumitrasco beiz[deoa. +i beiz[deoa au ]mbr[cat pe turc c-un cont[= cu soboli. +-au =edzut am`ndoi ]n scaone. +-au ]nceput a da din pu=ci =i a dzice surlele, =i to\i boierii =i slujitorii, c[peteniile, cine= dup[ r`ndul s[u, au purces a s[ruta poala turcului =-a lui Dumitra=co beiz[dè. +i dup-aceea au ]nc[licat cu alaiu =-au purces la Sfetei Neculaiu, de i-au cetit molitfeli de domnie dup-obiceiu. Scos-au oas[le lui Cantemir-vod[ boierii cei mari afar[, supt cortu, ]n ogr[joara cea mic[ la curtea domneasc[. +i l-au \inut trei dzile, p[n’ l-au grijit, =-apoi l-au dus la Sfete Neculaiu de l-au ]ngropat ]n gropni\a lui Antonie-vod[. +i s-au t`mplat atunce la prohodul lui 4 patrierhi, unul de Ierusalim =i altul de Antohia =i altul de Alics[ndria =i unul maz`l de |arigrad, Iacob. +-au domnit pu\in, nu deplin 8 ani, =i =-au pl[tit =i el datoria dup‘obiceiul acestei lumi. Dup[ ce-au ]ngropat pe Cantemir-vod[, au =edzut ]n scaonul domnescu fiiu-s[u Dumitra=co beizade, de au domnit 3 s[pt[m`ni. +-au vinit un capegiu de la Poart[ de-u luat pe Dumitra=covod[ beizadè. Iar Bogdan hatmanul =i Iordachi visternicul ]ntr-aceli 3 s[pt[m`ni n-au dormit, ce s-au g[titu-s[. +-au pus
109
Ion Neculce
str[ji din G[la\i p[n-]n Ie=i, =i c`nd au sosit capegi-ba= ]n Ie=i s[ iè pe beiz[dè =i pe d`n=`i, ei au fugit din Ie=i. C[ci atunce, m[rg`nd veste la Poart[ c-au murit Cantemirvod[, Br`ncovanul, domnul muntenescu, au apucat ]nainte =-au ispr[vit¡ domnia lui Costantin s`n Duc[i-vod[, de-au ]mbr[cat c[ftan de la Poart[ de domnia Moldovei. Atunce au f[cut =i pe La\carachi surgun =-au luat =i pe Staico de grumadzi. Totodatatunce s-au t`mplat de au triimis =i la Dumitra=co-beiz[deoa, s`n lui Cantemir, s[-l duc[ la Poart[ =i s[ prind[ pe Bogdan hatmanul =i pe Iordachi visternicul, s[-i duc[ la Poart[ s[ dè sam[ pentru ce-au m`ncat \ara. Deci Bogdan =i Iordachi au fugit ]n |ara Le=asc[, cum mai sus s[ pomene=te. Pe-aceste lucruri poate =i al\`i s[ s[ ]ncreadz[ cu Poarta turceasc[, c[ unele s[ g[tiè =i alteli s-au f[cut! Acel capegiu-ba= ce-au vinit cu maz`lia, ce-au luat pe Dumitra=co Cantemir beiz[deoa din Ie=, fuses[ bun prietin mai nainte lui Cantemir-vod[, =i de neamul lui era cerchez. +i f[r[ z[bav[ dup-acee au c[dzut de-au fost =i pa=e =i musaip la-mp[ratul, care-i dzicè mai pe urm[ Cerchez Mehmet-pa=e imbriorul. Era =i un boier¡ atunce aice ]n Ie=i, +tefan comisul Cerchez. Dece atunce +tefan comisul Cerchez mult s-au rugat acelui capegiu pentru Dumitra=co beiz[deoa, s[-i fie mil[ de d`nsul, c[-i un copil, av`nd cuno=tin\[ cu acel capegiu, fiind am`ndoi cerchezi, ]nc[ de la domnia lui Cantemir-vod[. Ce, dup[ ce l-au dus la Poart[, st[tut-au munteni =i cu Costantin Duca-vod[ cu multe pricini asupra ficiorilor lui Cantemir-vod[, de le cerè mult[ som[ de bani. Ce nemic[ nu le-au putut str`ca, c[ s-au pus tare acel capegiu-ba= pentru d`n=ii. +i mai pe urm[, dup[ ce-au c[dzut mai la cinste acel capegi-ba=, au f[cut =i alte lucruri mari, carei la r`ndul lor s-or pomeni. De la Cantemir-vod[ nescareva avere nu le-u r[mas, c[ ce era vinitul m`nca al\`i, cum mai sus s-au pomenit. Atunce la moarte 50 de pungi de bani le-u dat la patriarhul de Rusalim, s[ li mistuiasc[. +i patriarhul, pentru voia muntenilor, le-u spus turcilor, =i le-u luat. +i copii numai au r[mas cu vro
110
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
10—15 pungi de bani. Ce Dumnedz[u unde va, nu trebuiescu bani. C[ acel Cerchez Mehmet-pa=e le-u prinsu mai bine dec`t mii de pungi de bani. C[ unde va Dumnedz[u, sunt =i bani, =i prietini, =i de toate. C[ nime nu mai g`ndiè c-or mai ie=i ficiorii lui Cantemir la domnie, pe cum s-a vidè ]nainte. Acestu[i] Cantemir-vod[ i-au r[mas ]n urm[ 2 ficiori, anume Antiohi =i Dumitra=co, care mai pe urm[ au i=it am`ndoi domni ]n Moldova, precum li s-a ar[ta ]nainte, la r`ndul lor, istoriele lor1. CAP. XII
DOMNIA LUI COSTANTIN S~N DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N LEAT 7199 MART 17 }mbr[c`ndu c[ftan de domnie, Costantin-vod[, s`n Duc[ivod[ celui b[tr`n, era om t`n[r, ca de =es[spreci, =eptespreci ai, c`ndu au c[dzut la domnie. Atunce era =i ni=te boieri de aice de \ar[ la Poart[, triimi=i de Cantemir-vod[ cu trebile \[r`i. Deci v[dz`ndu-l c-au ]mbr[cat c[ftan, s-au dus la d`nsul de s-au ]nchinat dup‘obiceiu. A=ijdere =i de-ice Lupul Gavrili\[ =i al\ii, ]n\eleg`nd de domnie noo, au alergat cu bucurie noo la Costantin-vod[. +i mul\i ficiori de boier. C[ n-avuses[ c[utari de la Cantemir-vod[, pe vina lor, c[-l oc`r`è =i nu vrè s[-i slujasc[, ca unui domnu, ce pentru cee miluiè pe cei pro=ti. Triimis-au Br`ncovanul pe Mihai sp[tar =i cu al\i boieri ce s[ t`mplas-acolo pribegi, de s-au dus la Poart[ di-au a=edzat logodna cu fiica Br`ncovanului, anume Maria, cu Costantin ficiorul Duc[i-vod[. +i str`ng`ndu-s-at`ta boierime acolo atunce la Poart[, au f[cut mare cheltuial[ \[r`i cu multe podoabe, can =i f[r[ treab[, pre cum era \ara atunce slab[: cai, rafturi, corturi, 200 de siimeni cu haine =i cu leaf[ =i alteli multe cheltuiele, f[r[ treab[ =i f[r[ isprav[. +-au z[b[vit¡ acolo atunce cu at`ta boierime =i om de la mart p[n’ la iuni. Dece au f[cut mult[ cheltuial[. Ce Costantin1
Fraza ultim[ este scris[ de Neculce.
111
Ion Neculce
vod[ fiind t`n[r =i ne=tiind r`ndul, ]l bucura Lupul, ficiorul lui Gavrili\[. Ca un bezmetec ce era la minte, dzicè c[-i \ara bogat[ =i-i mul\ime de bucate a boierilor pribegi, a lui Bogdan =-a lui Iordachie; are de unde scoate s[ pl[teasc[ datoria ce face. Dece =i lui Costantin-vod[ nu-i era ur`t[ datoria, =i-i era drag[ =i m`ndria. +i avè cas[ grè =i ]m[-sa, Nastas`ia, cu at`te fete. Au ]nc[rcat mul\ime de datorie. A=ijdere Lupul Gavrili\[ p`r`è la Poart[ pe ficiorii lui Cantemir-vod[, c-au luat tas-s[u din \ar[ 1000 de pungi de bani, =i \ara au fostu iertat[ de bir. Dece turcii sta de [a]sculta acele voroave de=erte din gura lui ce gr[iè. +i ficiorilor lui Cantemir n-au str`cat nemic, iar \[r`i au f[cut mare str`c[ciune. C[ de ce ]nainte nu vrè turcii s[ mai ierte birul =i-l cerè deplin. +i cea laud[ mare de bucateli pribegilor, dac-au ]nceput a le str`nge, n-au g[sit at`ta pe c`t socotiè c-or g[si. +-au f[cut datorie, =-au r[mas nepl[tit[. Dece sos`nd la G[la\i cu at`ta om, =-au adus =i c`\iva greci cu d`nsul, cu mare alaiu ]n postul S`mpetrului. Ie=itu-i-au toat[ boierimea =i maz`limea ]nainte cu mare bucurie, =tiindu-l c[-i ficior de domnu =i va c[uta neamurile boiere=ti. +i viind ]n scaon, pus[ boieri pe to\i Gavrili\e=tii =i pe to\i Mirone=tii =i pe al\ii dintr-alte neamuri, mai mul\i tineri dec`t b[tr`ni. +i s[ =i apuc[ de f[cu nunt[ cu o sor-a lui, domni\a Ileana. O dede dup[ Neculaiu Costin, sin Miron logof[t, =i-l pus[ =i hatman. +i f[cur[ nunt[ frumoas[ domneasc[, c[ era =i maic[-sa cu d`nsul, a r[posatului Duca-vod[ cel b[tr`n, cu alte fete mai mici, anume doamna Nastasia. Atunce nu s-au aflat ]n visterie mai mult de-o sut[ de pungi de bani, gata str`n=i de c[m[icani. C[ la moartea lui Cantemir scoses[ ni=te h`rtii, =i n-apucas[ Cantemir a le lua. Dece puind Duca-vod[ pe Lupul Gavrili\[ visternic mare, n-au agiunsu acei bani 2, 3 luni de cheltuial[ visteriei. Care apoi mai pe urm[ l-au =i scos din visternicie, cu mare b[nat pentru acea slujb[ curat[. Pus-au atunce la maz`li =i la \ar[ banii steagului grei. }nceput-au a prinde pe boierina=ii lui Cantemir, cei r[dica\i
112
Letopise\ul |[rii Moldovei
din neamuri proaste, ce dzice Cantemir c[ i-a faci neamuri, =i-ncepur[ a-i bate =-a-i ]nchide pen temni\i =i pe la simeni. +i-i s[r[cir[, de r[mas[r[ cum le-u fostu postrigul, moj`ci. Iar unii dintr-aceli b[t[i au =i nebunit, de-u r[mas nebuni. +i pe cale le f[cus[, c[ vai de boierul ce s[ roag[ moj`cului. A=ijdere au triimis la cas[li boierilor celor fugi\i de le-u luat tot ce-u g[sit, anume a lui Bogdan hatman =-a lui Iordachi Rus[t visternic. +i le adus[r[ =i giup`nes[li ]n Ie=i, =i le prindè v[taj`i de-i munciè. +i femeile =i feteli slujnice din cas[ le b[tè s[ spuie bani =i odoar[ =i haine mistuite =i bucate ce-avuses[. S[ aflar[ multe mistuite =i ascuns[ pen \ar[, pe la prietini, dup[ cum este obiceiul celui fugar a ascunde. +i luar[ tot ce g[sir[ =i pe urm[ le f[cur[ pe giup`nes[li lor surgune la Foc=eni. De la Foc=eni li-au dusu-li cu c[ru\i =i cu cai r[i =i cu podvodzi pen mun\i, pen Hangu, =i le-u trecut la Neam\u la cetate, la boierii lor, cu bogat[ lips[ =i nevoie. }= r`s[ cum ]i vini la minte, =i mai mult era acesta sfat de boierii cei mari =i de munteni ]ndemnare. Os`nd[ pe cas[li lor pentru v[rsarea singelui lui Miron =-a lui Velicico ce f[cus[ Cantemir-vod[ cu sfatul acestor doi boieri pribegi! +i dup-acee scris[ Duca-vod[ la Poart[ c-au triimis Bogdan =i Iordachi poghiaz din |ara Le=asc[ de =-au luat giup`nes[le =-au f[cut mare str`c[ciune \[r`i, pentru ca s[ str`ce pe copiii lui Cantemir-vod[ turcii =i pe Cup[re=ti. Dar Poarta, fiind ]n\eleapt[ =i cuprins[ la minte, nu s-au potrivit scrisorii lui, c-a priceput c[-s scrisorile lui de=erte. C[ Bogdan =i Iordachi din |ara Le=asc[ nu dormiè, nici le =[de scrisorili. Triimitè la Cameni\[, la Caraman-pa=e, c[ era prietin vechiu lui Cantemir-vod[, =i la Daltaban, sarascherul de Oblu=i\[, =i la |arigrad, de j[luiè, =i ]n=tiin\a la ]mp[r[\`e de toate fapteli Duc[i-vod[ ce face. Ce nu le-u putut str`ca nemic ficiorilor lui Cantemir-vod[. Mai mult ]=i str`ca numele lui cu aceste lucruri. Iar[ c`nd fu de toamn[, ]ntr-acel an¡ a domniei lui, s-apuc[ de f[cu nunt[ =ie. +i triimis[ Br`ncovanul pe fiic[-sa Maria cu
113
Ion Neculce
unchi-s[u stolnicul Costantin Cantacozono =i maic[-sa doamna Stanca =i cu mul\i al\i boieri =i giup`nes[, rudenii din |ara Munteneasc[, de vinir-]n t`rgu ]n Ie=i. +i le dede tuturor gazd[ pen cur\i boiere=ti =i negu\itore=ti, grij[ de toate, s[ nu li lipsasc[ nemic. Iar pe mireas[ ]i dede gazd[ ]n cas[li lui Vas`lachi vornicului Gavrili\[. +i acolo fece nunta mireasa, iar domnia ]n cur\ile domne=ti. +i boierimea a doo \[ri nuntir[ 3 s[pt[m`ni cu mare pof[li =i podoabe =i cu feluri de feluri de muzice =i de peliv[nii, de mirare ]n t`rgu ]n Ie=i. C[ era s[ fac[ nunta la Foc=eni, ce, fiind toamna, vreme de iarn[, au f[cut-o la Ie=i. +i-nc[lec[ s`ngur domnul ca un mire, ]mpodobit =i cu surguci ]n cap =i cu mare alaiu, de-u m[rsu la gazda mires`i de-au luat-o. +i dup[ ce au luat-o de la gazd[, au m[rsu la m[n[stire la Gol`e. +i acolo fiindu un patriarhu de |arigrad maz`l, anume Iacob, ]l cunun[ acolo ]n Gol`e. +i de acolo purces[ cu mare alaiu pen mijlocul t`rgului de sus =i pen t`rgul de gios p[n’ la cur\ile domne=ti. Pe-cee vreme =i eu, Ion Neculce vel-vornic¡, eram t`n[r postelnic¡ =i mergèm cu al\i postelnici ]mpreun[, cu toiegeli a m`n[ pe gios ]naintea domnului. +i dup[ istovul nun\`i, petrecu domnia pe boierii muntene=ti p[n’ la Valea Ad`nc[, cu mare cinste. +i-= luar[ dzua bun[ de acolo. Dup[ aceste ]ncepur-a vini datornici de la |arigrad =i a-=i cere datoriile, c[ li s[ plinis[ dzua. +i-ncepur-a vini =i poronci de la Poart[, havalele, a cere obiceiurile \[r`i, c[ nu vrè s[ le ierte, ca la Cantemir-vod[. C[ l[udas[ Lupul la Poart[ c-au luat Cantemir mul\i bani, =i turcii, =tiind acee, nu ierta. Atunce s-au conoscut ce-au gr[it Lupul la Poart[. |ara era pu\in[ =i boierii era tineri, nu =tiè cum or schivernisi. Ce ]nv[\ar[ de scoaser[ =i aice obiceiul cel r[u, ce l-au scornit Br`ncovanul ]n \ara lui. Aflar[-s[ =i aice sfetnici f[r[ lege =i tir[neasc[ zavistie, ran[ f[r[ leac, =i s[ cheam[ lepra sau fistula ]n p`ntece: v[c[ret, de vac-un zlot =i de cal un leu s[ dè tot omul, de s[ trage acel obiceiu spurcat¡ p[n-ast[dzi ]n p[m`ntul nostru. C[ orice domnu vine ]i drag acel obiceiu =i nu-l mai las[. +i dintr-acel ceas ce-au scos v[c[retul, s[ =i conoscu c[ n-a lungi cu domnia, nice a precopsi casa lor de lacr`mi multe a
114
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[racilor. +i-n scurt[ vreme c[dzu bl[st[mul mai de grab[ pe Dumitra=co Ceaurul vel-logof[t¡, fiind sfetnic, c[-i scurt[ Dumnedz[u viia\a. C[ muri cum ]i mai r[u, ]n dub fren\it, =i i s[ istovi =i casa lui =i 3 ficiori a lui ce-au avut. S[ st`ns[ pomenirea lui cu sunet, =i mo=`ile lui c[dzur[ la m`ni streine. Sfetnicul de domnu r[u, pentru cinstea ce are, orbit de r[utate fiind, g`nde=te =i-i pare c[ nemere=te, =i pe urm[ mai r[u s[ gre=e=te, c[ pe urm[ r[ul cel mai mare =i os`nda cade ]n capul lui. C[ lacr`mile s[racilor nice soareli, nice v`ntul nu le poate usca. Dup[ cum dzice =i Isus Sirah, c[ ruga smeritului nuori ]n cer p[trunde. Iar[ de var[, ]n al doile an¡, v[dzindu-l muntenii de lucruri slabe ce are de la Poart[, ]l tot gr[biè de bani ce era ei chize=i pentru d`nsul, ce luas-]n datorie. +i el, fiindu-le gineri, s[ nu-i m`nie, s`liè s[ le fac[ voia, s[ s[ pl[teasc[. Iar[ au scornit un obiceiu nou pe \ar[, de-au scos de pogonul de p[pu=oiu =i de p[rincu ce-l f[cè oameni cu sapeli pen cur[turi, s[ nu moar[ de foame, el le lua c`te un zlot, =i de pogonul de tutun c`te 4 lei. Lucruri de=erte, f[r[ nice o socoteal[ sau vrun spor¡ s[ poat[ s[ r[dice nevoia! Umbla ca ni=te oameni h[mei\i, neagiung`ndu-i mintea s[ schivernisasc[. C[ stupii =i vinul s[ f[cè buni =i mult, c[ avè n[roc la bi=ug. De-ar hi avut n[roc =i la boieri cu minte =i cu sfat, cum era n[rocul la sporul hranei, c[ era bi=ug de toate ]n dzilele lui, aru hi fost l[udat numele lui. Numai cu aceste obiceiuri =-au str`cat numele =i de la \ar[ =i de la prietini. +i-l smintiè =i muntenii mult, c[ vre s[-l st[p`neasc[ =i s[ fac[ cum era voia lor. +i c`\i bani cerè muntenii el¡ tot le da; mai c[ nu =tiè ce le-u dat =i cu ce le-u r[mas dator. +i la s`nge ]nc[ nu era lacom, v[rs[tor, ]ntr-acel r`ndu a domniei lui. C[ mai mult de doi oameni ]n dzilele lui n-au pierit: un t[lhar, pe vina lui, =i un r[z[dent a lui Tucul grof, pe dreptate. Acesta au pierit numai de frica lui Tucul grofu, c[-l ]nchises[, =i la maz`lie, tem`ndu-s[ s[ nu-l p`rasc[ Tucul grof, au triimis, de l-au zugrumat, pe Irimeica Jora la Trotu=. C[ era ]nchis acolo, la m`na lui Buhu=,
115
Ion Neculce
c[m[ru=ului de ocn[, precum i s-a spuni povestea mai gios la r`ndu. +i era domnu cu-n\elepciune, =i la m`nia lui gr[iè tot cu cinste =i cu ]ng[duial[, nu cu r[stituri, prostatic. +i era un om foarte ]nv[\at bine la carte. +i m[car c[ era ]nv[\at, dar spor ]n casa lui nu era. Dece iar la al doile an mai scoas[ =i al doile v[c[ret la vit[. C`nd fu al treile an a domniei lui, vinit-au Daltaban sarascher-pa=e de la Oblu=i\[ cu oaste la |u\ora. +-au pornit zaharaoa din \ar[ =i o dede pe m`na Duc[i-vod[ s[-i poarte de grij[, s[ triimi\[ la Cameni\[ cu oastea lui =i cu un soltan cu t[tari, precum purta mai ]nainte de grij[ =i Cantemir-vod[. Deci Duca-vod[ ales[ oaste =i triimis[ cu zaharaoa, iar Daltaban s[-ntoars[ iar la Oblu=i\[ ]napoi. +i c`t z[b[vi la |u\ora, p[n-a s[ porni zaharao, cinci, =es[ dzile, i-au =i luat joimirii un hazn[tar limb[ de la Chipere=ti m[rg`nd la Ie=i. +i-l dus[r-]n |ara Le=asc[ la hatmani. Deci hatmanii le=e=ti =i r[pedzir-un r[mentar cu c`t[va sam[ de oaste =i lovir[ zaharaoa l`ng[ Nistru =i o sp[rs[r[ =i o j[cuir[. Dece Costantin-vod[ =i c[dzu ]n prepus mare despre Daltaban sarascherul, =i s[ m`niè foarte tare pe Costantin-vod[. +i scris[ la Poart[ r[u de Costantin Duca-vod[, c[ nu este om harnic la domnie, nice este cu dreptate Por\`i, c[ den chivernisala lui cea proast[ au luat le=ii zaharaoa. Ce atunce nu-i putu strica nemic Daltaban, c[ sta socru-s[u Br`ncovanul de-l sprej[niè tare dispre Poart[. P`r`-l =i Caraiman-pa=e din Cameni\[ =i cu tot culucul Cameni\`i, c[-i lipsit[ cetatea de bucate, =i havalelele ce-s or`nduite la Cameni\[ nu le d[, =i-i cetatea fl[m`nd[. +-acee ]ndemn[tur[ de p`r[ era mai mult despre boieri pribegi Bogdan =i Iordachi, c[ s-agiunses[ cu Caraiman-pa=e din Cameni\[. +i oblicindu Duca-vod[, dat-au otrav[ unui buluba= din Cameni\[, anume Pepec, ce umbla din Cameni\[ la Poart[ cu trebile pa=ei. Ce s-au priceput acel buluba= de-au b[ut doftoria =i n-au murit. Ce ]nc[ =i mai tare =i mai mare p`r[ =-au scornit Duca-vod[ asupr[-=.
116
Letopise\ul |[rii Moldovei
Duca-vod[ avè un grec din |ara Fr`nceasc[, anume Neculaiu Deport, pe l`ng[ d`nsul, om ]nv`\at =i t[lpiz, de =tie despecetlui c[r\ile. +i pe-cee vreme scriè Tucul grof de la Poart[ la fran\uji, de le triimite pen Ie=i pe la Duca-vod[, =i Duca-vod[ le da la un r[z[dent a lui ce =[dè ]n Ie=i, =i r[z[dentul le triimitè la fran\uji. Numai le tot despecetluiè Duca-vod[ cu acel Neculaiu Deport de le cetiè =i le izvodiè, s[ =tie ce scrie, =-apoi le pecetluiè iar =i le da la r[z[dent, de le triimitè. P[n-o dat[ tot a=e f[cè. Iar c`nd-au fostu odat[, au priceput fran\oj`i c[ li se despecetluiescu c[r\ile =-au scris la Tucul grof. Dece Duca-vod[, s`m\ind =i tem`ndu-s[, au luat pe-cel r[z[dent de l-au triimis ]ntr-o noapte la c[m[ra=ul de ocn[, la Ion Buhu=, v[rul Duc[i-vod[, de-l \ine la Trotu= ]nchis cu tain[. +i c`nd i-au vinit maz`lia, au triimis pe Irimeica Jora de l-au zugrumat, tem`ndu-s[ s[ nu-l apuce Antiohi-vod[ la m`na, pe cum mai sus s-au pomenit. Atunce avè p`r[ la Poart[ =i despre Tucul grof, p`r[ c[ nu-i omul =-au perit din Ie=i. +i s-au bo\it toate aceste p`ri ce scriu mai sus asupra lui Costantin Duc[i-vod[ la Poart[. Dece atunce ]n grab[ nu l-au maz`lit, c[ au purces ]mp[r[\`ia la oaste, ce au triimis un capegiu-ba=e, foarte om¡ mare =i de credin\[, s[ plineasc[ banii birului deplin de la Costantin Duca-vod[. +i l-au ]nv[\at vizirul pe tain[ s[ cerce pentru p`ra ce-l p`r`s[ Taltaban =i camenicenii =i Tucul grof: este adev[rat, a=è hau ba, =i cum chivernise=te \ara. +i afl`nd c[ este adev[rat, c`ndu s-a ]ntoarce ]mp[r[\`ia de la oaste, s[-l maz`leasc[, lu`ndu =i banii birului deplin. +i cu aceste au m[rsu acestu capegiu-ba= ]n Ie=i. Iar[ ]mp[ratul soltan Mehmet, s`ngur cu capul s[u, ]mpreun[ cu vizirul =i cu Tucul grof au purces la oaste pe capul |[r`i Muntene=ti, de-au intrat ]n |ara Ungureasc[. +i nu prè mult str`car[ turcii ]n |ara Ungureasc[, =i le-u ie=it nem\`i ]nainte =i i-au b[tut prè r[u. +i a=è ]n grab-au trecut mun\`i ]napoi ]mp[r[\ia ]n |ara Munteneasc[, cum n-au g`ndit. Dece atunce Br`ncovanul n-au mai putut ]ntr-alt chip s[ fac[
117
Ion Neculce
alte vicle=uguri =i i-au c[utat numai s[ ias-]naintea ]mp[r[\iei. +-a=è f[r[ veste lovindu-l, nemic g[tire n-avè de zaharali ce trebuiè conace ]mp[r[\iei. Ce cu mult[ grij[ =i fric[ i-au c[utat numai a-i ie=i ]nainte. +-au apucat de-u luat numai ]n ni=te cuhnii cu cai a lui vro sut[ de chile de ordzu =-au luat =i trei sute de pungi de bani cu d`nsul. +-agiung`ndu la-mp[ratul c-ocei bani, au astupat gureli tutoror, cine ce cerè. Ordzul l-au dat vizirului, iar vizirul l-au ]mp[r\it cu caii ]mp[ratului. Fost-au prinsu doi nem\i turcii =i i-au fostu \iind aproapi de cortul vizirului lega\i. +-au fost spuind turcilor c[ Br`ncovanul au f[cut =tire nem\ilor c[ intr[ turcii ]n |ara Ungureasc[. +i s[ temè prè r[u Br`ncovanul pentr-acie. Dece buiuc-imbrihor, fiind prietin Br`ncovanului, au dzis vizirului: „Pentru ace=ti 2 ghiauri nem\i, ce stau lega\i acolè, s[ poronce=ti m[ria ta s[-i taie, s[ nu fug[ la noapte s[ dè =tire nem\ilor unde suntem, s[ fii mai r[u“. Dece vizirul ]ndat-au poroncit de i-au t[iat, =i s-au mai cur[\it Br`ncovanul de grij[. Atunce au dzis imbrivorul lui Br`ncovan-vod[: „Acmu s[ m[ cuno=ti c[ \i-s prietin“. Br`ncovanul mergè tot ]naintea ]mp[ratului pe drum. +-au triimis de l-au ]ntrebat cum de nu suntu oameni pecesta loc, iar Br`ncovanul au dat sam[ c[, de c`ndu umbl[ o=tile, au mutat oamenii mai ]n gios din =leah. Iar[ ]mp[ratul au dzis: „Bine =i cu socoteal-ai f[cut“. +i a=è m[rg`nd p[n’ la Dun[re, c`nd-au =edzut ]mp[ratul ]n =eic[, s[ treac[ Dun[rea, atunce i-au pus =i lui caftanul ]n spate, de s-au ]ntorsu ]napoi la Bucure=ti. C`ndu-i mila lui Dumnedz[u, sluje=te =i mintea omului, =i banii folos[scu, iar c`ndu-i m`nie de la Dumnedz[u, nice mintea nu sluje=te, nice prietinii, nice banii, precum mai ]nainte la r`ndul lor s[ va ar[ta. Capegi-ba=e, care m[rses[ ]n Ie=i pentru banii birului =i pentru alte pricini, care mai sus s-au pomenit, =[dè ]n gazd[ ]n cas[li Ciobanului Costantin postelnicul. +-au z[b[vit mult ]n Ie=i. S[ miera cum a faci, c[ banii birului nu-i da Costantinvod[, =i adev[rul nu =tiè pentr-aceli pricini de p`r[ ce-l p`r`s[ de la Cameni\[ =i Daltaban sarascherul, =i Tucul grof.
118
Letopise\ul |[rii Moldovei
Ce au chemat pe Tudos`e Dub[u logof[t =i pe Panaitachi Morona vel-postelnic =-au ]nceput a-i ]ntreba cu tain[ =-ai ispiti pentr-aceli lucruri =-au spus c[ are f[rman =i de maz`lie. Deci acei doi boieri ]ndat-au spus taina turcului lui Costantin-vod[. Ce Costantin-vod[ ]ndat[ s[ sp[riè, =i nu-l mai l[s[ frica s[ s[ sf[tuiasc[ cu socru-s[u Br`ncovanul sau cu al\i boieri de sfat a lui, s[ vad[ cum ar face s[ s[ m`ntuiasc[ de cel lucru. Ce =i chem[ pe cumnatu-s[u, Cost`n hatmanul, =i fecer[ sfat numai am`ndoi =i ales[r[ sfatul r[u =i f[r[ socoteal[. C[ triimis[ la Mois[iu s[rdarul, la cetate la Neam\u, de-au vinit cu vro trei, patru sute de joimiri ]ntr-o noapte, =i-n faptul dzuei au lovit pe capegi-ba=i, de i-au t[iat capul, =-au pr[dat cherv[s[ria turceasc[. Pe unii turci i-au t[iat, pe unii i-au luat robi, carei n-au putut sc[pa, =i pe balci-pa=e, aga hanului, l-au luat rob de la gazd[. +i s-au dus la Neam\u cu paci. Iar Costantinvod[ s-au f[cut a s[ri dup[ d`n=ii pe urm[ =i s-au dus p[n’ la Valea Le\canilor =i s-au ]ntorsu ]napoi. Acestu Mois[iu s[rdarul era de casa Cantemire=tilor =i fugis-]n Neam\u de frica unor t[tari, ce-i puses[ Cantemir la vremea lui de-i t[ias[ la Prut, viindu din sus cu robi. +i pe urm[, oblicind t[tar`i, ]l cere, =i el de cea fric[ au fugit ]n |ara Le=asc[. Deci Mois[i, cum au sosit ]n Neam\u, cum au =i umplut locul c[ l-au chemat Duca-vod[ s[ fac-acea fapt[. Dece Bogdan =i Iordachi era atunce ]n Neam\u. V[dzind acel lucru, tare s-au bucurat, c[ una ca acie s[ s[ fac[ de mult o a=tepta. C[uta\i de vide\i ce sfat =i lucru de nemic! Nu socotiè c[-i va veni asupr[ mai mare lucru. Trei, patru sute de oameni, ce tain[ va s[ fie? C[ un om =i nu poate \inè taina, dar at`\e! Au st`nsu bine focul cu paie! Deci Iordachi =i Bogdan, din Neam\u, ]n toate p[r\ile au r[pedzit la Cameni\[ =i la sarascher Daltaban de la Oblu=i\[ =i la Poart[, au dat =tire ce-au f[cut Costantin Duca-vod[. +i turcii din chirv[s[rie au j[luit de jac =i de pieirea ce-au tras. +i hanul, pentru omul lui, ce era balci-ba=e, iar au j[luit, de-au umplut urechile Por\`i. Caut[ acmu t[lpizl`cul la ce cinste aduce pe omul mare! Deci ]mp[r[\`ia tot nu sos`s-]n |arigrad din oaste, pecum s[ pomene=te mai sus.
119
Ion Neculce
Costantin-vod[ pe urm[, v[dzind c-au gre=it prè r[u, =i st[tu mult la g`nduri, cum a faci s[ potoleasc[ huietul de gre=ala ce-u f[cut. C[ s-umpluses[ locul c-au chemat el pe Mois[iu de-au lovit Ie=ii. Ce scris[ iar la Poart[ c-au triimis Bogdan =i Iordachi din Neam\u joimirii, de-au t[iat pe capegi-ba=, =i =-au luat =i giup`nes[li din \ar[ de le-u dus ]n Neam\u, cum scrises[ =i de alt[ dat[. Ce acmu nu i s[ trecu scrisoarea ca-nt[iu, c[, dup[ ce-u sos`t ]mp[r[\ia la Udriiu, au =i treimis un capegiu de l-au maz`lit. Ce p[n-a-i vini maz`lia, s[ m`nie pe cumnatu-s[u Neculaiu =i-l scoas[ din h[tm[nie =i pus[ ]n locul lui pe Antiohie Jora. +i s-apuc[ =i de alt sfat, ca s[-= poat-acoperi gre=ala, s[-=i fac[ nume bun la Poart[. +i str`ns[ oaste pre tain[ =i treimis-]ntr-o noapte pe hatmanul Ant[i]ohie de-au lovit p[rcanele de supt Cetatea Neam\ului f[r[ veste, s[ prindz[ pe Bogdan =i pe Iordachi, c[ le era gazdele gios. Dice, cum au sos`t ]ntr-o noapte, au =i spart o bucat[ =i i-au dat foc =i au f[cut oarice =i str`c[ciune. Numai pe Bogdan =i pe Iordachi nu i-au putut prinde, c[ le-u f[cut un prietin din Ie=i veste, =i-ntr-acea sar[ s-au mutat ]n cetate. Apoi oastea lui Antiohie s-au =i s[me\it =i s-au dus la m[n[stire la Agapia, =i la S[cul, =i la Schit =-au tot b[tut =-au scos pe joimiri =i pe dr[gani de pen m[n[stiri. +-au ]nceput a s-]ngloti oastea lui Ant[i]ohi. Ca la 4000—5000 s[ f[cus[. Dup[ cum este obiceiul n[rodului omenescu, unde aud =i v[d dob`nd[, alearg[ de toate p[r\ile, a=è =i acolo s[ str`ngè, dac-au audzit, unii din Bugeag, unii de la munteni, turcii din chirv[s[rie, joimirii, de s-]nchina, =i le da c[r\i de iertare =i leaf[. Pe dzi ce trecè tot s[-nglotiè oastea. Dece, dac-]n\[les[ Iablanovischie, hatmanul le=escu, de aceast[ socoteal[ ce-ncepus[ Costantin Duca-vod[, ]i p[ru deodat[ c[-i o basn[, pentru ce c[ Costantin Duca-vod[ purure avè r[spunden\ie =i priete=ug cu hatmanul Iablanovischie. Tr[iè bine, nu ca Cantemir. Poghiazuri ]n \ar[ nu umbla pr[d`nd, =i-n tot ceasul treimitè Costantin Duca-vod[ ve=ti de la Poart[. +i
120
Letopise\ul |[rii Moldovei
c`nd mergè ceambururi t[t[r[=ti ]n |ara Le=asc[ s[ prade, el da =tire la le=i, s[ s[ p[zasc[. Deci hatmanul Iablanovischie nu s[ tulbur[ prè r[u, ce scris[ la Turcule\ r[mentarul, ce era pe margine la Cirimu=, s[ iè vro dzeci, 12 steaguri, s[ ias-]naintea hatmanului Antiohie, s[ vadz[ ce-s aceli lucruri =i pentru ce s[ fac aceste socoteli. C[ci ei au leg[tur[ bun[ de priete=ug. Dece Turcule\ lu`nd oaste =i m[rg`nd ]n t`mpinarea hatmanului Antiohie, ]ncepur-]nt[iu s[ vorbasc[. Joimir`i oc[r`è pe moldoveni ]nt[iu de le dzicè iepa=i, ai no=tri le dzice gligani, cumu-i r`ndul n[rodului prostu. +i sta deoparte Turcule\¡ cu Melente, stegarul lui Ant[i]ohi, de voroviè de paci. Iar un c`mpulungean din oastea lui Turcule\¡ au =i slobodzit un s`ne\¡ ]n Melente stegarul. Dece oastea moldoveneasc[, cum au v[dzut a=è, au =i n[pustit asupra joimirilor. +i pu\in[ b[taie au avut, =-au =i-nceput joimirii lui Turcule\ a fugi, =i moldovenii cu turcii, cu lepcanii a-i sparge =-a-i t[iè. +i a=è prins[r[ =i pe r[mentarul Turcule\ viu, supt Cetatea Neam\ului, unde era numai s[ saie peste p[rcane. S[ bo\is[ oastea fug`nd la str`mtoare, =i Turcule\, r[m`indu1 oastea lui denapoi, l-au bo\it la un gardu =i l-au prinsu viu Tatul c[pitanul, fratele lui Vicol; l-au obor`t cu suli\a de pe cal. Dece Antiohi hatmanul, dup-acea izb`nd[ ce-au f[cut, au triimis pe Costachi s`n Gavrili\[ cu veste la Costantin Ducavod[ c-au prinsu pe Turcule\¡. Ce Costantin-vod[ s[ umplu de mare bucurie, unde audzi acea veste, g`ndind c[-=i va astupa gre=ala lui ce f[cus[ de la Poart[ cu capegi-ba=e, prindzind pe Turcule\. C[ci la Poart[ s[ =tie numeli lui Turcule\, c[ de multe ori avè b[taie cu t[tarii =i la Cameni\[, pecum mai sus s-au pomenit. +i-ndat-]nv[\ar[ de g[tir[ pu=cele =i surleli s[ fac[ Costantin-vod[ =enlic¡ de bucurie, dup[ ce i-au spus Costachi vestea acie. 1 }n ms. 253, „r[t[indu“, cuv`nt neexistent ]n limba noastr[. (Nici ca variant[ a lui „r[tui“ nu poate fi socotit, din cauza sensului, care nu se potrive=te cu contextul.)
121
Ion Neculce
}ndat[ ce g[ti Costantin Duca-vod[ aceste toate s[-nceap-a dzice surleli =i s[ dè pu=celi, numai capegi-ba=e =i-ntr[ pe poart[ cu maz`lia. +i-nv[\ar[ s[ prind[ por\ile, c[-i maz`lie, c[ este domnu Antiohi beiz[deoa, s`n Costantin Cantemir-vod[. Deci ]ndat[ s[ schimb[ bucuria ]n sc`rb[, c[ s[ str`c[ giuc[ria, de nu deder[ nice pu=celi, nice dziser[ surleli. +i-ncepur[ siimenii a ]nchide =i por\ile. Dup[ cum dzice Scriptura: „Cine sap[ groapa altue d[ ]ntr-]nsa“. A=e d[ Dumnedz[u, c[ pas[rea viclean[ d[ s`ngur-]n la\¡. Iar[ boierii lui, p[n-a vini Dub[u logof[tul, de-l pus[ turcul c[m[ican, au ie=it despre doamna =-au fugit ]n |ara Munteneasc[, c[ n-avè cine-i goni, c[ slujitorii era cu Antiohie hatmanul ]n oaste. +-au fugit anume Neculaiu Cost`n hatmanul =i frate-s[u Ioni\[ s[rdar =i frate-s[u P[tra=co tretii-logof[t =i Vas`la=co Catacoz`no vel-sp[tar =i al\ii mul\i mai de gios. +i mai pe urm[, dup[ ce-au vinit =-Ant[i]ohi-vod[, au fugit =i Antohi hatmanul =i Mavrodin, de s[ f[cus-o ceat[ mari ]n |ara Munteneasc[ de boieri, de-au =edzut vro 4 ani ]n |ara Munteneasc[, ]n dzileli lui Ant[i]ohi-vod[, de f[cè multe mestec[turi la Poart[ =i cheltuial[ \[r`i. +i nemic n-au putut ispr[vi, pecum s-a ar[ta mai gios. Dece Costantin Duca-vod[, v[dzindu-s[ c[-i maz`l, r[pedzi pe tain[ la Antohi hatmanul la Neam\u, ca s-aduc[ mai degrab[ pe Turcule\, s[-l de pe m`na lui capegi-ba=, s[-l ie s[-l duc[ la Poart[, ]mpreun[ cu d`nsul. Iar boierii camaicani, Dub[u logof[t =i cu Manolachi Rus[t, ]n\eleg`nd c-au triimis Duca-vod[ s-apuce pe Turcule\, au =i r[pedzit camaicanii =i l-au t`mpinat la Podul Leloie. +-au luat pe Turcule\ din m`na lui Antohi hatmanul =i l-au dus la G[lata. +i peste noapte, din m`na slujitorilor camaicanilor, au =i fugit iar la Neam\u Turcule\. Deci Antohi hatmanul, m[rg`nd cu oastea la Ie=i, =-au spus Duc[i-vod[ c-au luat camaicanii pe Turcule\ din m`na lui, =-au f[cut mare voie rè. +i s-au agiunsu cu capegi-ba=e de-u triimis noaptea un steag de lipcani s[-l iè din m`na oamenilor camaicanilor, s[-l duc[ la Ie=i, iar p[n-a merge lipcanii, el apucas[ de sc[pas[. Agiung`nd vestea la Neam\u, la Bogdan =i la Iordachi, de maz`lia Duc[i-vod[, ei ]ndat[ purces[r[ de la Neam\u de
122
Letopise\ul |[rii Moldovei
apucar[ pe Costantin Duca-vod[ nepurces din Ie=i =i, m[rg`nd la curte, de s-]mpreunar[ cu Duca-vod[ =i cu capegi-ba=. Era atunce mare calabal`c de slujitori ]n curte, de-= cerè lefele de la Duca-vod[. }ncepu =i Bogdan =i cu Iordachi a s[ prici tare cu Duca-vod[ ]naintea capegi-ba=ei =i-naintea a toat[ boierimea, pentru ce le-u pr[dat cas[li =i le-u muncit slugili =i slujniceli din cas[, =i le-u purtat giup`nes[li pe la Foc=eni =i pe la Hangu, =i le-u triimis ]n Neam\u, =-au scris la Poart[ c-au triimis ei poghiaz le=escu de le-u luat. „+i pentru ce-i triimis pe Mois[iu cu joimiri de-au pr[dat chirv[s[ria =-au t[iat pe capegiba=[, =i pentru ce-i despecetluit c[r\ile lui Tucul grof =i i-ei omor`t omul?“ Toate aceste =i mai multe ca aceste i le dzicè fa\[, =i spune =i capegi-ba=ei celuie ce-au vinit cu maz`lia, =inaintea turcilor celor de cherv[s[rie, ce era pr[da\i de Mois[i. Iar Duca-vod[ nu putè nemic s[ mai r[spund[ de ru=ine =i de fric[, numai ce schimba fe\e. Uneori s[ f[cè ro=iu, uneori galb[n, =i-i era mai mari ciuda cum c[-i =tiè toate tainele ce le f[cus[ =i i le dzicè fa\[, ]n videal[. Precum dzice Scriptura, c[ nice o tain[ nu poate s[ nu s[ =tie, dar ]nc[ care este =i cu v[rsari de s`nge, =i mai tare =i degrab[ curund s[ vede=te, c[ s`ngeli nevinovat cere giudecat[ la Dumnedz[u =i nu las[. Dece a dooa dzi ]l g[tir[ de-l porni-l, cu mult calabal`c despre slujitori pentru lefe =i bl[st[muri de la oameni, de audzie cu urechile, pentru v[c[ret. Iar doamna lui, fata Br`ncovanului, fiind t`n[r[ =i dezmierdat[ de tat[-s[u, s[ bociè ]n gura mare muntene=te: „Aolo, aolo, c[ va pune taica pung[ de pung[ din Bucure=ti p`n’ ]n |arigrad =i, dz[u, nu ne va l[sa, =i iar ne vom ]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt!“1. Iar dup[ ce-au agiunsu la |arigrad, n-au avut acel n[roc s[ s[ mai ]ntoarc[, c-au tr[it 2, 3 luni =-au murit de cium[. +i s[ =i conoscu schimbat cu sl[b[ciune n[rocul lui Costantin-vod[ =i de la Br`ncovanul mai pu\intel agiutor =i s`lin\a a-i ar[ta. 1
A=a apar aceste cuvinte ]n ms. 253; cum vedem, prea pu\ine particularit[\i dialectale muntene=ti. Iat[ acela=i pasaj sub forma pe care i-o d[ ms. 53: „Haoilio, haoilio!, c[ va pune taica pung[ de pung[ din Bucure=ti p`n[ ]n |arigrad =i, zeu, nu ne va l[sa a=a, =i iar ne vom ]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt“.
123
Ion Neculce
CUPRINS
}n dzilele acestui domnu, m[car c[ nu era pace, au trecut un sol le=escu la Poart[ =i-n scurt[ vreme s-au ]ntorsu ]napoi f[r[ nice o isprav[, anumi R[u\chie. Acestu R[u\chie ]n scurt[ vreme au c[dzut =i hatman coronie. Pe cestu domnu Duca-vod[, ]ntr-aceast[ domnie dint[iu, era numai cu numeli domnu, c[-l st[p`niè muntenii. Pe cine dzicè muntenii, pe acie boieriè, =i ce dzice, acie f[cè. +i era =i ]nm[iesa, doamna Duc[i-vod[ celui b[tr`n, =i s-amesteca =i è la r[ut[\i. +i boierii ]nc[ era tineri, =i nu s[ mai =tiè ce mai este de chivernisal[. Boierii lui Costantin Duca-vod[ cine-au fost: Dumitra=co Ceaurul, vel-logof[t; Tudos`e Dub[u, bivlogof[t, l-au pus ban, iar dup[ moartea lui Dumitra=co l-au pus iar logof[t mari; fiind om de treab[, era dvoreala dup[ vellogof[t; Vas`lie Costachi, vel-vornic; Neculaiu Donici, velvornic; Neculaiu Cost`n, hatman; Vlaso, vel-postelnic; Vas`la=co Catacozin, vel-sp[tar; Antohie-Jora, vel-p[harnic; Lupul Costachi, vel-visternic; Iord[cu\ Catacozino, vel-stolnic; Ilie Catacozino, vel-comis. }nc[lecat-au un soltan cu c`t[va t[t[r`me ]n al doile an a domniei Duc[i-vod[ de-au lovit f[r[ veste pe Oituz ]n |ara Ungureasc[, iarna, de-u pr[dat trei dzile, c`t au putut, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu pace. }n \ar[ la noi, ce-au g[sit ]n calea lor au m`ncat =-au str`cat tot. Acestu soltan s-au r[dicat =-asupra turcilor de-au arsu Chilia =i Smilul =i Renii. CAP. XIII
DOMNIA LUI ANT[I]OHI-VOD{ S~N CANTEMIR-VOD{ LEAT 7204 Dup[ ce pornir[ pe Costantin Duca-vod[ la Poart[, r[mas[r[ c[m[icani ]n Ie=i, pu=i de Antiohi-vod[, Tudos`e Dub[u logof[t =i Bogdan hatmanul =i Iordachi visternicul. +i din r[m[=i\eli ce-au g[sit de la Duca-vod[ ]n \ar[, str`ng`ndu-le, Bogdan =i Iordachi =-au mai ]ntorsu oarice din pagube ce i-au j[cuit Ducavod[, cum s[ pomene=te mai sus.
124
Letopise\ul |[rii Moldovei
Antioh Cantemir
Viind Ant[i]ohi-vod[ cu domnia ]n Ie=i, era iar om t`n[r, ca de 20 ani, om mare, cinste=, chipe=, la minte a=edzat, giudec[tor drept. Nu era prè c[rturar, numai nu era prostu. Menciuneli, t[lpizicurili nu le iubiè, la averi nu era lacom, obiceie noo nu priimiè s[ le fac[ prè peste sam[, v`nator =i slujitor bun, dup[ hirea t[t`ne-s[u. }n rè parte era can stra=nic, s[ nu gr[iasc[ fiecine =i f[r[ vreme cu d`nsul. +i era =i credincios la giur[m`nt, ]l \inè cinstit horba. +i boierii ]n curtea lui, pecum i s-a ar[ta viia\a lui ]nainte, tot cu cinste umbla. M`nie avè stra=nic[, r[cniè tare, can cu grab[, =i de cie s[ dep[rta inemile boierilor de d`nsul. Dup[ ce s-a=edz[ la domnie, boieri dup[ obiceiu. Iar boierina=`i t[t`ne-s[u lui Cantemir-vod[ vrè s[ s[ bucure de domnia fiiului st[p`nu-s[u, dar nu putè, la focul, s[ \ie inema s[ s[ bucure. C[ a=è era de b[tu\i =i de st`lci\i =i de j[cui\i, c`t r[m[ses[ cu peile, de n-avè cu ce ie=i ]naintea st[p`nu-s[u.
125
Ion Neculce
Al\ii, fiind pedeps`\i de-nchisoari, ]= pierdus[ =i mintea. Deci Ant[i]ohi-vod[, dup[ ce i-au v[dzut ]ntr-acesta chip, s[ mira =i el ce li va mai face cu d`n=ii. Atunce =i R[scarachi Rus[t cuparul ]nc[ au ie=it din surgunie. Numai nice de-un folos nu fu lui Antiohi-vod[, c[ vini de la Rodos ]n |arigrad bolnav de dropic[ =i-n scurt[ vreme au murit. +i nu-i era lui Rascarachi at`ta jeli de moarte, c`tu-i era jele c[-i vinis[ zamanul =i nu putè s[-= r[spl[teasc[ r[utatea ce tr[ses[ de c[tr[ munteni. Ce Ant[i]ohi-vod[ pus[ capichehaie la Poart[ pe un frate a lui Rascarachi, Chiri\[ Mih[lachi, =i cu frate-s[u, beiz[dè Dumitra=co, s[-i poarte trebile. +i acole la luarea domniei n-au cheltuit mai nemic la Poart[, nice pe drum n-au f[cut at`ta cheltuial[, c[ mai mult de cu vo treidz[ci, patrudz[ci de oameni n-au vinit de la |arigrad. +i boieri pe-ce=ti boieri: Donici, vellogof[t; Vas`lie Costachi, vel-vornic; Dumitra=co Mitre, velvornic; Lupul Bogdan, hatman, cumnat lui Ant[i]ohi-vod[; Manolachi Rus[t, vel-postelnic; Mih[lachi R[covi\[, vel-sp[tar, tiji cumnat, =i pe urm[ au c[dzut =i domnu, de-i dzic Mihaivod[; Ion Buhu=, vel-p[harnic; Iordachi Rus[t, vel-visternic; Ilie |if[scul, vel-stolnic; +tefan Cerchez, vel-comis. +i a=è s[ a=edzar[ =i s[ tocmir[ boieriile la toate trebile, de chevernis`è cum s[ cad[, c[ era Bogdan =i Iordachi mai ale=i =i capete bune, de-i agiungè la toate socoteleli, de domniè Ant[i]ohievod[ cu cinste =i cu paci. }n scurt[ vreme s[ t`mpl[ de muri sora lui Ant[i]ohi-vod[, ce-o \ine Mih[lachi sp[tarul, anume Safta, =i avu mare jele =i p[reri de r[u dup[ d`nsa. +i pe Mih[lachi dup-acie nu l-au maz`lit din boierie. Tot ]n boierie au fostu =i la cinste, c`t au fostu domn, =i-nc[ i-au dat voie de s-au =i ]nsurat ]n dzileli lui, de-au luat alt[ fat[ de boier, anume a medelnicerului Dedul de la G[la\i. Sf[tuitu-s-au Antiohi-vod[ cu boierii de-au f[cut priete=ug cu le=ii. +i triimis[r[ c[r\i, cu rug[minte la craiu =i la hatmani, s[ nu pozvoleasc[ s[ sloboadz[ poghiazuri ]n \ar[ s[ o str`ce,
126
Letopise\ul |[rii Moldovei
c[-i p[cat c[ sunt cre=tini. „+i c`ndu s-a t`mpla s[ marg[ cembururi t[t[r[=ti ]n sus, om faci =i noi =tire le=ilor s[ s[ fereasc[“. Dece craiul Sobe\chie =i cu hatmanul Iablonovischie ]ndat[ cu bucurie priimir[ c[ n-or mai triimite poghiazuri, =i s-a=edz[ lucrul mai cu paci a tr[ire. Nu feci ca tat[-s[u Cantemir, s[ s[ puie ]mpotriva unei cr[ii cu o m`n[ de oameni slabi. Paza bun[ trece primejdia rè, mielul bl`nd suge la doo maice, capul plecat nu-l prinde sabia. A=è bun[ chivernisal[ fece =i Ant[i]ohie-vod[ atunce. Ant[i]ohi-vod[ era logodit cu o sor[ a lui Costantin-vod[ Duca ]nc[ din vremea t[t`ne-s[u, ]nc[ c`nd era la |arigrad, anume Maria. +i g`ndis[ s[ triimit[ s[ o aduc[, s[-i fie doamn[. Ce-i =i vini vestea pecum au murit, =-au avut mare p[reri de r[u de acea veste. Triimis[ Antiohi-vod[ sol pe Bogdan hatmanul ]n |ara Munteneasc[ la Br`ncovanul pentru a=edzarea p[cei, s[ nu s[ mai p`rasc[ la Poart[ aceste doo \[ri, s[ s[ str`ci. +i cer=u s[-i dè =i o fat[, s[-i fie doamn[. Deci Br`ncovanul pentru pace i-adeveri, =i pentru fat[ numai ]i r[spuns[ s[ omoare pe Iordachi Rus[t visternicul =i s[ s[ lepede =i de ciie fra\i a lui Iordachi, de Cup[re=ti, ce-i sunt capichihaie la |arigrad. Dece Antiohi-vod[ nicecum acel lucru nu vru s[ priimasc[ =i s[ l[s[ de priete=ugul lui. +i-= ales[ doamn[ fat[ de boier din \ara noastr[, fata logof[tului Dumitra=co Ceaurului, anume Catrina. +i f[cu cu d`nsa nunt[ domneasc[ ]n t`rgu ]n Ie=i, dup-obiceiul acestei \[ri, ]n al doile an a domniei lui. Br`ncovanul, v[dzindu pe Ant[i]ohie-vod[ c[-i m[rgu lucrurili cu-ntemeiere bun[, ]ncepu ]n sfaturi cu boieri pribegi =i cu Costantin Duca-vod[ a mesteca pe Antiohi-vod[ =i pe Cup[re=ti pre mult la Poart[. A=ijdere =i Dumitra=co, frates[u beiz[dè, =i cu Cup[re=tii depreun[, pe de alt[ parte amesteca =i ei pe munteni, cum place turcilor. A=è f[cè ei, ]mbe p[r\ile, =i nu-= putè str`ca unul altuie nemic, f[r[ c`t cheltuiè sute de pungi de bani la Poart[. +i la celi cheltuieli mari scoas[ =i Ant[i]ohie-vod[ pe \ar[ obiceiul Duc[i-vod[,
127
Ion Neculce
v[c[ret ]n doo ierni, ]nc[ =i mai greu, 2 lei de cal =i 1 ughiu de vac[, ca s[ s[ aperi de du=mani, iar du=mani nu-i mai da r[zbun niceodat[. V[dzu Antiohi-vod[ c[ nu-i obiceiul bun de \ar[, c[ s[ faci mare pustiire \[r`i, =i f[cu mare leg[tur[ cu bl[st[m de la patrierhi =i l[s[ ca s[ nu mai fie acel obiceiu spurcat aice ]n \ar[. +i c`t au fostu el domnu nu l-au mai scos nice al doo domnie. Duca-vod[ au p`r`t la Poart[ pe Antiohi-vod[, dzic`nd c[ la maz`lia lui au fostu prinsu pe Turcule\, hainul cel mare a-mp[ratului, care \inè drumul Cameni\`i, =i era s[-l aduc[ la Poart[, iar Bogdan =i Iordachi, oameni[i] lui Antiohi-vod[, au vinit din Neam\u =i l-au luat din m`na oamenilor lui =i l-au slobodzit, de s-au dus iar ]n |ara Le=asc[. Deci atunce s-au t`mplat =i doi boieri moldoveni la Poart[, triimi= de Ant[i]ohievod[ cu trebi, anume Dabije clucerul =i Silion medelnicerul. +-au dat sam[ acei boieri ]naintea vizirului c[ nu este a=e cum p`re=te Duca-vod[, c[ nu i-au slobodzit Bogdan =i Iordachi; numai au fostu pe m`na unui c[pitan de \ar[ de-l p[zie, anume Cernat, =i din paza acelui c[pitan ]ntr-o noapte au fugit. Poroncit-au vizirul s[ aduc[ pe acel c[pitan fa\[, s[ spui. Deci aduc`nd pe c[pitan fa\[, n-au spus cum au fostu drept, c[ l-au sc[pat el, ce au spus pe p`ra Duc[i-vod[, c[ i l-au luat Bogdan =i Iordachi din m`na lui de l-au slobodzit. Deci era acel c[pitan de casa Mirone=tilor =i s-agiunses[ cu d`n=ii, de gr[iè pe voia lor. Atunce vizirul s[ m`nies[ =-au poroncit s[ taie pe cei doi boieri, pe Dabije =i pe Silion, dzic`nd c-au gr[it minciuni. Atunce Dumitra=co beizedè =i cu Cup[re=tii au cheltuit vro =es[